justiția 2020: profesionalism și integritate sipoca 453.pdf · de aceea, nevoia de pregătire a...

Justiția 2020: profesionalism și integritateProgram de formare profesională continuă

Formarea continuă a magistraților este o activitate de dată relativ recentă în istoria justiției.

Ea a devenit o necesitate ca urmare a inflației legislative ce există în orice țară și care impune nu doar o actualizare a cunoștințelor juridice, ci și găsirea unei modalități care să permită o interpretare unitară a legii, aspect care nu se poate realiza decât prin facilitarea schimbului de idei între magistrații din diverse zone ale țării și de la diferite grade de jurisdicție.

Am putea spune că programul de formare continuă reprezintă, în măsura în care este bine întocmit, un fel de oglindă a sistemului judiciar, că el reflectă frământările, neîmplinirile, reușitele, tendințele acestuia la un anumit moment.

Existența formării continue și acceptarea ideii că ea este necesară reprezintă în același timp cea mai vie dovadă a evoluției percepției pe care societatea o are cu privire la magistrați.

Dacă în trecut era cultivată imaginea unui judecător atotputernic și atoateștiutor, intangibil, un fel de Sfinx, astăzi imaginea ideală este asociată cu cea a unei persoane empatice, conectată la nevoile și tendințele societății, o persoană care are cunoștințe juridice, dar deține și arta de a le transforma în soluții juste, echilibrate și realiste, în acord cu vremurile pe care le trăiește.

De aceea, nevoia de pregătire a magistratului nu rămâne cantonată doar în zona informațiilor legislative, a modului cum pot fi făcute raționamente juridice, ci se deplasează tot mai mult în ultima vreme spre zone care contribuie ca litera moartă a legii să nu fie interpretată într-un mod exclusiv rațional, ci să fie adaptată nevoilor sociale. Din acest motiv, domenii ca dezvoltarea personală, comunicarea, etica, psihologia judiciară sunt astăzi la fel de prezente în pregătirea unui magistrat ca și dreptul civil sau penal.

Cu astfel de gânduri am întocmit programul de formare continuă pentru următorii ani și sperăm ca ceea ce ne-am dorit să fie reflectat în activitățile organizate și să corespundă așteptărilor celor care vor participa.

Judecător Cristina ROTARU-RADU Director INM

1

CUVÂNT ÎNAINTE

Proiectul „Justiția 2020 – Profesionalism și integritate” este primul proiect finanțat cu fonduri europene elaborat și implementat integral de Institutul Național al Magistraturii.

Construcția proiectului a avut în vedere misiunea sistemului judiciar de a îndeplini un act de justiție eficient și accesibil, realizat în condiții de independență și integritate, precum și obiectivele asumate prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015‑2020.

De asemenea, în alegerea temelor și structurarea agendelor programelor de formare am ținut cont de nevoile actuale ale sistemului judiciar și de propunerile venite din rândul magistraților.

Programul este centrat pe aspectele practice, raționament și schimbul de idei și își propune să contribuie la consolidarea corpului magistraților prin îmbunătățirea cunoștințelor juridice și dezvoltarea abilitaților specifice profesiei.

În acord cu practica sa instituțională, pentru o abordare integrată a problematicii cu care se confruntă instanțele și parchetele, activitățile de formare vor fi organizate atât la nivel centralizat, cât și la nivel descentralizat.

Totodată, vor fi organizate întâlniri de practică neunitară în domeniile civil, penal, litigii de muncă și asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniști și insolvență, care sunt dedicate asigurării unei jurisprudențe unitare la nivel național, prin identificarea problemelor de practică neunitară de actualitate și validarea soluțiilor legale sau de bune practici agreate de participanți.

Din dorința de a îmbunătăți oferta de formare și ținând cont de nevoile reale de formare am introdus noi domenii, respectiv administrarea probatoriului și tehnici de audiere în procesul penal. Formatul seminarelor va fi unul preponderent interactiv, aplicat, accentul fiind pus pe prezentarea și rezolvarea unor cazuri practice.

Au fost restructurate și îmbunătățite domeniile care contribuie la formarea specializată a magistraților, cu precădere cele specifice dreptului penal (criminalitate economico‑financiară și corupție, trafic de persoane, criminalitate informatică, trafic de droguri), cu scopul de a oferi instrumente utile soluționării cauzelor, dar și o perspectivă regională și internațională asupra criminalității organizate. În plus, tematica seminarelor din domeniul justiției pentru minori a fost adaptată la provocările actuale cu care se confruntă sistemul judiciar, fiind alocată o pondere însemnată audierii minorului.

Pe de altă parte, având în vedere că încrederea cetățenilor în actul de justiție este influențată în mare parte de imaginea, atitudinea și discursul magistratului în cursul procedurilor judiciare, precum și de motivarea actelor sale, am reintrodus seminarele privind metodologia actului de justiție și am crescut numărul seminarelor de etică, dezvoltare personală și programare neurolingvistică.

De asemenea, în cadrul proiectului vor fi elaborate trei ghiduri de bune practici în domeniile administrarea probatoriului în cauzele penale, tehnici de audiere și management judiciar, obiectivul fiind acela de a pune la dispoziția magistraților un instrument de lucru pe care îl pot consulta oricând și al cărui conținut nu poate fi regăsit în alte lucrări de specialitate.

Cu speranța că veți considera utilă și interesantă oferta de formare propusă, așteptăm o largă participare din partea dumneavoastră.

Procuror Viorel BADEA, director adjunct al INMManager de proiect

2

CUPRINS

FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR .................3PREZENTARE PROIECT „JUSTIȚIA 2020: PROFESIONALISM ȘI INTEGRITATE“ ...................6METODOLOGIA DE FORMARE .............................................................................9DOMENII DE FORMARE .................................................................................. 10 1. ÎNTÂLNIRI DEDICATE IDENTIFICĂRII ȘI DEZBATERII ASPECTELOR DE PRACTICĂ JUDICIARĂ NEUNITARĂ .............................................................. 10 2. DREPT CIVIL ȘI DREPT PROCESUAL CIVIL ..................................................... 12 2.1. Conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă ........................................................ 12 2.2. Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă ..................................... 14 2.3. Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă - formare la nivel descentralizat ... 15 2.4. Dreptul insolvenței ....................................................................... 16 2.5. Dreptul muncii ............................................................................. 17 3. DREPT PENAL ȘI DREPT PROCESUAL PENAL ................................................. 19 3.1. Conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală ....................................................... 19 3.2. Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală .................................. 21 3.3. Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală - formare la nivel descentralizat ... 23 3.4. Administrarea probatoriului în cauzele penale ..................................... 24 3.5. Tehnici de audiere în procesul penal ................................................. 26 3.6. Combaterea corupției și infracțiunilor economico-financiare ................... 28 3.7. Combaterea traficului de persoane ................................................... 30 3.8. Combaterea traficului de droguri ...................................................... 31 3.9. Combaterea criminalității informatice ............................................... 32 3.10. Recuperarea prejudiciului infracțiunii .............................................. 33 4. COMBATEREA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE .......................................................... 34 5. JUSTIȚIA PENTRU MINORI ....................................................................... 36 6. METODOLOGIA ACTULUI DE JUSTIȚIE ......................................................... 38 7. ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE .......................................................................... 40 7.1. Etică și deontologie - conferințe ...................................................... 40 7.2. Etică și deontologie....................................................................... 41 8. DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROGRAMARE NEUROLINGVISTICĂ ......................... 42 9. MANAGEMENT JUDICIAR ......................................................................... 43 10. TEHNICI DE FORMARE A ADULȚILOR ......................................................... 45 11. ÎNTÂLNIRI CU RESPONSABILII CU ACTIVITATEA DE FORMARE CONTINUĂ LA NIVEL DESCENTRALIZAT .................................................................... 47

3

FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

Cadru general

Formarea profesională continuă reprezintă atât un drept, cât și o îndatorire a judecătorilor și procurorilor.

Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire individuală.

Judecătorii și procurorii participă, cel puțin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii la nivel centralizat, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.

INM organizează anual activități de formare profesională continuă atât la nivel centralizat, cât și la nivel descentralizat. Astfel, în fiecare an, Institutul elaborează programele de formare profesională continuă centralizată și descentralizată, ținând seama de dinamica procesului legislativ și de nevoile de formare ale judecătorilor și procurorilor.

Formarea profesională continuă constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale elaborate de organismele la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat. Activitățile de formare continuă pot include probleme de etică și deontologie profesională, cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și însușirea unor cunoștințe de operare pe calculator.

4

Formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor se realizează ținând seama de necesitatea specializării lor.

Domenii de formare

În aducerea la îndeplinire a obiectivelor strategice ale formării continue, INM asigură pregătirea judecătorilor și procurorilor în privința modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc, atât prin activități de formare la nivel centralizat (conferințe, seminare, întâlniri de practică neunitară), cât și prin activități de formare la nivel descentralizat. Formarea continuă la nivel descentralizat vine în completarea celei la nivel centralizat printr‑un număr în continuă creștere de sesiuni de pregătire adaptate nevoilor sistemului judiciar.

O preocupare prioritară și constantă a programelor de formare profesională continuă desfășurate de INM o reprezintă identificarea și dezbaterea problemelor de practică neunitară, în cadrul întâlnirilor președinților secțiilor specializate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al curților de apel sau cele ale procurorilor șefi secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Programele anuale de formare continuă acordă o pondere importantă domeniilor specializate conexe, cum ar fi lupta împotriva corupției și a criminalității economico‑financiare, combaterea traficului de persoane, a traficului de droguri, a criminalității informatice, recuperarea prejudiciului infracțiunii, administrarea probatoriului și tehnici de audiere în procesul penal, lupta împotriva violenței domestice, justiție pentru minori, dreptul muncii și insolvență.

De asemenea, formarea profesională continuă organizată de INM acordă o importanță deosebită îmbunătățirii aplicării conceptelor juridice europene de către sistemul judiciar din România, ținându‑se seama de relația dintre perspectiva europeană și perspectiva națională. Acest demers permite judecătorilor, procurorilor și altor profesioniști din domeniul juridic să înțeleagă pe deplin și să aplice conceptele juridice europene în activitatea lor profesională, în domenii considerate de interes pentru magistrații români, cum ar fi: achizițiile publice, regulile procedurale aplicabile în litigiile de contencios administrativ, procedura fiscală și, de asemenea, pregătirea membrilor sistemului judiciar național în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și penală, în scopul consolidării cooperării europene și regionale, în domeniul drepturilor fundamentale, prin prisma jurisprudenței CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar accentuează necesitatea abordării multidisciplinare a formării prin dezvoltarea abilităților non‑juridice specifice profesiilor de judecător și procuror, prin realizarea unei comunicări eficiente, corecte și transparente între magistrați și societate. În aducerea la îndeplinire a acestor obiective și având în vedere, totodată, interesul constant manifestat de magistrați, Institutul acordă o atenție tot mai mare acțiunilor de formare în domenii ca etica și deontologia profesională, managementul judiciar, metodologia actului de justiție, comunicare, dezvoltare personală și programare neuro‑lingvistică.

Formarea continuă organizată la nivel centralizat

În stabilirea unui program de formare profesională continuă de calitate, la nivel centralizat, sunt parcurse anual mai multe etape:

• stabilirea nevoilor de formare ale sistemului judiciar, prin coroborarea nevoilor de formare identificate de judecători și procurori cu nevoile de formare stabilite ca obiective instituționale și asumate prin strategiile sistemului judiciar;

• selecția participanților cu luarea în considerare atât a nevoilor de formare exprimate, cât și a relevanței formării pentru specializarea acestora;

5

• identificarea celor mai buni profesioniști din cadrul sistemului judiciar dar și a altor specialiști români sau străini pentru domeniile de formare identificate;

• stabilirea formatului optim al activităților de formare (conferință, seminar de formare continuă centralizată, seminar de formare continuă descentralizată, cursuri transmise on‑line, formare de tip e‑Learning etc.) și a tehnicilor de formare cele mai eficiente raportat la obiectivele de formare și domeniul abordat;

• evaluarea calității actului de formare, prin obținerea unui feedback imediat din partea beneficiarilor activităților de formare (judecători și procurori).

Programul de formare profesională continuă astfel elaborat se transmite instanțelor și parchetelor, după aprobarea acestuia de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca judecătorii și procurorii să formuleze opțiuni de participare la acțiunile de formare continuă ale INM pentru anul următor. Fiecare magistrat are posibilitatea de a opta pentru cel mult 3 conferințe, seminare sau workshop‑uri de formare continuă pe an în domeniile considerate relevante. Institutul centralizează în baza de date proprie opțiunile formulate de judecători și procurori și realizează, prin intermediul platformei dedicate, selecția participanților pentru fiecare activitate de formare din catalogul activităților de formare continuă. Selecția este realizată în baza unor criterii obiective și transparente, alocarea magistraților la activitățile de formare continuă centralizată făcându‑se în funcție de punctajul obținut în baza criteriilor aplicate.

La nivel tehnic, a avut loc recent o modernizare a bazei de date a INM, conținând activitățile de formare, aceasta fiind corelată în prezent cu componentele de participări internaționale, formare inițială și formare de formatori. Baza de date este în prezent utilizată de INM pentru gestionarea participărilor judecătorilor și procurorilor și pentru evidența evaluărilor activităților de formare.

Începând cu procesul de selecție a participanților la activitățile de formare din anul 2020, baza de date va fi complet operațională, magistrații primind dreptul de a‑și gestiona în mod individual atât opțiunile formulate pentru anul curent, cât și participările la activitățile de formare, având deschisă, de asemenea, posibilitatea vizualizării istoricului formării profesionale proprii în cadrul INM, în baza unui nume de utilizator (username) și a unei parole proprii.

Formarea continuă organizată la nivel descentralizat

INM coordonează, de asemenea, și activitatea de formare profesională continuă descentralizată a judecătorilor și procurorilor, realizată de curțile de apel și de parchetele de pe lângă acestea, prin avizarea tematicii de pregătire, furnizarea materialelor documentare, propunerea formatorilor în cadrul programelor de formare la nivel descentralizat și coordonarea rețelei responsabililor de formare continuă descentralizată.

Specificul aparte al activității de formare continuă la nivel descentralizat este de natură a genera complementaritatea față de formarea continuă la nivel centralizat, pe de‑o parte prin utilizarea unor resurse umane și bugetare limitate din cadrul INM și, pe de altă parte, printr‑un aport suplimentar important de resurse umane și, în funcție de necesitățile programului, bugetare din partea instanțelor și parchetelor co‑organizatoare.

Întocmirea și implementarea programelor anuale de formare la nivel descentralizat se fac prin consultarea și concursul oferit de rețeaua judecătorilor și procurorilor responsabili cu această activitate. Pe lângă implicarea în programele comune, aceștia oferă în mod constant sprijin pentru buna desfășurare a seminariilor organizate în circumscripția instanțelor sau parchetelor la care funcționează, precum și în diseminarea informațiilor privitoare la diverse proiecte și activități.

Structura actuală a domeniilor obligatorii, stabilite distinct pentru curți de apel și parchete, oferă o flexibilitate sporită și un răspuns rapid la nevoile de formare ale judecătorilor și procurorilor, iar Institutul contribuie la creșterea calității sesiunilor de pregătire prin acoperirea tuturor costurilor aferente participării formatorilor la seminariile din domeniile prioritare.

6

PREZENTARE PROIECT „JUSTIȚIA 2020: PROFESIONALISM ȘI INTEGRITATE“

În perioada 6 iunie 2018 – 6 decembrie 2021, Institutul Național al Magistraturii implementează Proiectul „Justiția 2020: profesionalism și integritate“, cod SIPOCA 453, cod MySMIS2014+ 118978.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Componenta 1 IP9/2017 ‑ Calitate, transparență, etică și integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 ‑ Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, în cadrul Obiectivului Specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia.

Valoarea totală a proiectului este de 14.506.361,92 lei (din care: valoare eligibilă nerambursabilă din FSE este de 10.919.953,04 lei, cofinanțarea eligibilă fiind de 2.082.488,88 lei).

Scopul proiectului este de a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților profesionale ale membrilor sistemului judiciar (judecători, procurori, magistrați‑asistenți și personal din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor), necesare desfășurării activității în cadrul instanțelor și parchetelor.

Obiectivul specific al proiectului implementat de Institut îl reprezintă derularea unui program de formare profesională continuă adaptat nevoilor actuale ale sistemului judiciar, în special în ceea ce privește schimbările aduse de aplicarea noilor coduri și care să contribuie la eforturile instituțiilor sistemului judiciar de unificare a practicii judiciare.

Beneficiarii acestui proiect sunt judecătorii, procurorii, magistrații‑asistenți și personalul din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor. Se preconizează ca în cadrul activităților programate să fie asigurată formarea a aproximativ 8.486 de magistrați și formatori.

Rezultatul asumat de INM este ca la finalul proiectului membrii sistemului judiciar să își perfecționeze cunoștințele și abilitățile profesionale necesare desfășurării activității în cadrul instanțelor și parchetelor, în contextul schimbărilor produse de aplicarea noilor coduri, coroborat cu eforturile instituțiilor sistemului judiciar de unificare a practicii judiciare.

Proiectul este structurat după cum urmează:

Activitate A.1. Management de proiect

Managementul proiectului revine în integralitate INM. Activitățile de management al proiectului vizează: coordonarea implementării proiectului; planificarea și distribuirea resurselor financiare și umane, precum și a sarcinilor în cadrul proiectului; verificarea/monitorizarea/raportarea progreselor etc.

Activitate A.2. Informarea și publicitatea proiectului

Subactivitatea A.2.1. Activități de informare-publicitate a proiectuluiActivitățile de informare și comunicare în cadrul Proiectului SIPOCA 453 vizează:• organizarea a două conferințe (conferința de deschidere și de închidere a proiectului

cu participarea principalilor reprezentanți ai sistemului judiciar și a formatorilor INM);

7

• elaborarea și tipărirea unei broșuri de promovare a proiectului care va fi distribuită participanților la conferința de deschidere a proiectului, precum și altor reprezentanți ai sistemului judiciar;

• asigurarea promovării activităților derulate, în acest scop fiind lansată pagina dedicată Proiectului SIPOCA 453, care poate fi accesată la adresa: http://inm‑lex.ro/poca/;

• editarea, multiplicarea și distribuirea materialelor promoționale pentru participanții la activitățile organizate la nivel centralizat.

Activitatea A.3. Formarea membrilor din sistemul judiciar (judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor)

Subactivitatea A.3.1. Selecția participanților care vor fi invitați la activitățile de formare profesională

Selecția magistraților care vor participa la activitățile de formare profesională organizate în cadrul proiectului se va face în funcție de specializarea acestora și de interesul exprimat pentru un anumit domeniu de formare.

Opțiunile judecătorilor și procurorilor primite de la curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel vor fi centralizate la nivelul INM. Listele definitive cu participanții la acțiunile de formare vor fi afișate pe site‑ul INM, astfel încât acestea să poată fi avute în vedere la programarea ședințelor de judecată și a celorlalte activități în care sunt implicați magistrații selectați.

Subactivitatea A.3.2. Elaborarea metodologiei de formare, organizarea selecției formatorilor și organizarea întâlnirilor formatorilor

În cadrul acestei subactivități au fost organizate selecțiile formatorilor care urmează să susțină activitățile asumate prin proiect. Selecțiile s‑au desfășurat în baza unei proceduri care respectă criteriile de transparență și accesul nediscriminatoriu (atât din rândul corpului de formatori INM, cât și din rândul judecătorilor, procurorilor și al altor specialiști din sistemul judiciar, din mediul universitar sau al altor profesii care pot oferi expertiză în domeniile de formare aferente proiectului). În urma acestui amplu proces de selecție, în cadrul proiectului au fost ocupate 189 de poziții de formatori.

După parcurgerea procedurilor de selecție au fost organizate 24 de întâlniri preliminare, cu durata de 1 zi, pentru fiecare domeniu de formare. În cadrul acestor întâlniri au fost stabilite obiectivele sesiunilor de formare, tematica specifică fiecărui domeniu, metodologia de formare și agendele unitare aferente fiecărui tip de activitate.

De asemenea, având în vedere experiența diferită în domeniul tehnicilor de formare a experților selectați, în vederea asigurării unor practici unitare, întâlnirile preliminare au inclus module de dezvoltare a abilităților de formare a adulților.

În vederea asigurării unei documentări de calitate pe tot parcursul proiectului, au fost achiziționate abonamente la biblioteci juridice virtuale (carte electronică, jurisprudență, program legislativ etc.) care vor oferi formatorilor accesul la informații juridice de actualitate și posibilitatea de a se documenta cu privire la aspectele juridice controversate și jurisprudența recentă în domeniu.

Totodată, la finalul proiectului vor fi organizate 24 de întâlniri finale cu formatorii care au susținut activitățile de formare continuă, pentru stabilirea de bune practici în cadrul fiecărui domeniu, formularea de concluzii și recomandări pentru programele de formare profesională continuă ce vor fi dezvoltate în viitor de către INM.

Subactivitatea A.3.3. Organizarea a 434 de activități de formare profesională continuă la nivel centralizat și descentralizat

Cele 434 de acțiuni de formare, cu durata de 2 zile, vor fi organizate atât la nivel centralizat, cât și la nivel descentralizat, după un program de formare structurat pe 2 componente principale:

http://inm-lex.ro/poca/

8

Componenta 1 ‑ 296 de activități de formare profesională în vederea unificării practicii judiciare care vor oferi sesiuni de formare în domenii relevante din materia noilor coduri, în cadrul cărora au fost semnalate în mod constant numeroase probleme de practică neunitară după cum urmează:

• 82 de activități cu durata de 2 zile;• 214 workshop‑uri cu durata de 2 zile, în materia Noul Cod civil – Noul Cod de procedură

civilă și Noul Cod penal – Noul Cod de procedură penală.Componenta 2 – 76 de seminare într‑o serie de domenii specializate, cu impact asupra

sistemului judiciar, în materia noilor coduri sau conexe acestora și 62 de seminare în domeniul abilităților non‑juridice.

Fiecare activitate de formare va fi organizată urmând o structură comună:• Sesiune introductivă;• Sesiune specială dedicată promovării egalității de șanse și de gen;• Sesiune specială cu privire la dezvoltarea durabilă;• Module de formare ale căror tematici variază în funcție de domeniul în care sunt

organizate seminarele;• Concluzii.

În cadrul fiecărei activități va fi pregătit și distribuit participanților un material de formare, atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic.

Subactivitatea A.3.4. Dezvoltarea și distribuirea a 3 ghiduri de bune practiciÎn cadrul proiectului vor fi elaborate și distribuite instanțelor și parchetelor 3 ghiduri de

bune practici:• 1 ghid de bune practici privind tehnicile de audiere;• 1 ghid de bune practici privind administrarea probatoriului;• 1 ghid de bune practici în domeniul managementului judiciar.

9

METODOLOGIA DE FORMARE

Conceptul recurent de învățare pe tot parcursul vieții presupune ca toți beneficiarii programelor de formare să își valorizeze experiența profesională având, în același timp, capacitatea de a învăța în manieră proprie de la formatori/experți și de la participanții în cadrul procesului de formare.

Principiile binecunoscute și general acceptate ale educației adulților reprezintă calea către realizarea acestui deziderat, principii care determină și înțelegerea rolului de formator în cadrul sistemului judiciar.

Astfel, metodologia de formare este orientată către facilitarea dezvoltării profesionale într‑un mod practic, concret și urmărește:

• crearea unui mediu de învățare pozitiv, în care participanții vizați de proiect (judecători, procurori și alți membri ai sistemului judiciar) dețin rolul principal;

• elaborarea unei strategii de formare care să includă nevoile de dezvoltare profesională ale fiecărui participant;

• utilizarea unei game largi de metode și tehnici interactive, orientate către practică și bazate pe experiența profesională a fiecărui participant la programul de formare (lucru în grup, studii de caz, rezolvare de probleme, dezbateri etc.);

• valorificarea potențialului profesional prin metode activ‑participative;• furnizarea de feedback constructiv și încurajarea unor relații profesionale de cooperare.

Având în vedere practica Rețelei Europene de Formare Judiciară, care vizează identificarea celor mai bune practici în materie de formare profesională a judecătorilor și procurorilor, cele 434 de acțiuni de formare care urmează să se desfășoare la nivel centralizat și descentralizat sunt astfel proiectate încât:

• să aibă capacitatea de transfer efectiv către activitatea din instanțe și parchete;• să consolideze bunele practici prin experiențe de învățare eficiente;• să se constituie ca valoare adăugată pentru sistemul de justiție;• să dovedească faptul că programul este adecvat nevoilor judecătorilor și procurorilor.

Procesul de învățare poate fi realizat prin parcurgerea a două metodologii:• fie se pleacă de la prezentarea instituțiilor juridice, prezentare urmată de discuții și

rezolvarea de cazuri practice cu privire la instituțiile prezentate;• fie se pleacă de la rezolvarea de cazuri practice, prin analiza acestora și sintetizarea

concluziilor, urmată de prezentarea instituțiilor juridice.

În baza unui sistem modern de proiectare conceput de către echipa de proiect, în cadrul întâlnirilor preliminare au fost elaborate obiective de învățare realiste, agende de formare unitare și a fost agreată structura suporturilor de curs ce urmează a fi elaborate de către formatorii selectați pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a cunoștințelor și competențelor judecătorilor și procurorilor români față în față cu provocările societății unui secol marcat de dinamism și globalizare.

10

DOMENII DE FORMARE

1. ÎNTÂLNIRI DEDICATE IDENTIFICĂRII ȘI DEZBATERII ASPECTELOR DE PRACTICĂ JUDICIARĂ NEUNITARĂ

I. Grupul țintăFiecare dintre cele 22 de întâlniri dedicate identificării și dezbaterii problemelor de

practică judiciară neunitară se adresează unui număr de aproximativ 30 de participanți.Potrivit metodologiilor de organizare aprobate prin Hotărârea Secției pentru judecători

a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/19.03.2015, cu modificările aduse prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 725/13.10.2015, respectiv Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 684/23.07.2019, precum și minutei „Grupului de lucru privind eficiența activității instanțelor” din 15 martie 2016, în funcție de materia vizată, întâlnirile sunt deschise participării:

• președinților secțiilor specializate (civile, foste comerciale, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de contencios administrativ și fiscal, penale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale curților de apel, precum și judecătorilor desemnați în vederea participării din cadrul secțiilor respective;

• procurorilor șefi secție (urmărire penală, judiciară) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structurilor specializate (Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și procurorilor desemnați în vederea participării din cadrul secțiilor respective;

• reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul întâlnirilor, participanții vor fi în măsură să:• cunoască problemele de practică judiciară neunitară de actualitate la nivel național;• înțeleagă soluțiile propuse și argumentele în susținerea acestora;• identifice sau, după caz, să valideze soluții legale sau bune practici, unanim sau

majoritar acceptate, privitoare la problemele dezbătute;• identifice necesitatea activării mecanismelor legale de unificare a practicii judiciare

(sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recurs în interesul legii sau în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) sau, după caz, a formulării unor propuneri de lege ferenda;

• aplice soluțiile identificate și agreate în activitatea curentă și să faciliteze mai departe aplicarea acestora la nivelul instanțelor și parchetelor prin diseminarea concluziilor dezbaterilor.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 22 de întâlniri ale președinților secțiilor specializate/

procurorilor șefi secție, în vederea asigurării unei jurisprudențe unitare, destinate unui număr aproximativ de 660 de judecători și procurori.

11

Cele 22 de întâlniri vor fi organizate în 6 domenii: civil; penal – instanțe; penal – parchete; litigii de muncă și asigurări sociale; contencios administrativ și fiscal; litigii cu profesioniști și insolvență.

Etapele de organizare și modalitatea de desfășurare a întâlnirilor președinților de secții din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel sunt reglementate potrivit metodologiei mai sus amintite.

Organizarea și desfășurarea întâlnirilor procurorilor șefi secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și a întâlnirilor comune ale președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel cu procurorii șefi secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt reglementate potrivit metodologiei mai sus amintite.

Pentru fiecare întâlnire va fi elaborat un punctaj de discuții care va conține probleme de practică neunitară identificate la nivelul instanțelor și parchetelor iar pentru fiecare problemă de drept inclusă în punctajul de discuții, formatorii INM selectați în echipa de experți vor întocmi un punct de vedere, după consultarea catedrei de specialitate din cadrul Institutului.

Punctajul de discuții va fi comunicat participanților prealabil întâlnirii, pentru a permite pregătirea punctului de vedere, împreună cu agenda evenimentului și informațiile privind organizarea activității.

În cadrul întâlnirilor, abordarea tematicii va fi punctuală, cu prezentarea argumentelor în favoarea uneia sau alteia dintre soluții, a doctrinei, jurisprudenței relevante din contenciosul european, constituțional sau de unificare a practicii judiciare prin mecanismele prevăzute de lege.

Dezbaterile și concluziile fiecărei întâlniri vor fi consemnate într‑o minută, întocmită de formatorii INM. Minuta va conține, în mod obligatoriu, concluziile agreate de participanții la întâlnire și argumentele relevante în susținerea punctelor de vedere exprimate. Minutele vor fi comunicate participanților și vor fi publicate pe pagina web a Institutului.

IV. FormatoriiLa fiecare întâlnire va participa o echipă formată din 2 experți, selectați în cadrul

proiectului din rândul formatorilor INM cu specializare în materia ce face obiectul întâlnirii. Aceștia vor colabora în vederea redactării punctajului de discuții, moderării dezbaterilor și întocmirii minutei.

V. Locul de desfășurare a activitățilorÎntâlnirile președinților de secții din cadrul instanțelor vor fi găzduite de curțile de apel,

iar cele ale procurorilor șefi secții vor fi organizate la București.

VI. Responsabilii cu implementarea activitățilorNadia-Simona ȚĂRAN ‑ E‑mail: nadia.taran@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.64, Fax: 021.407.62.67Ruxandra Elena STAN ‑ E‑mail: ruxandra.stan@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.43, Fax: 021.407.62.68

mailto:[email protected]


12

2. DREPT CIVIL ȘI DREPT PROCESUAL CIVIL

2.1. Conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă

I. Grupul țintăFiecare dintre cele 8 conferințe de unificare a practicii judiciare în domeniul „Noul Cod

civil. Noul Cod de procedură civilă” se adresează unui număr de 60 de practicieni din cadrul sistemului judiciar: judecători specializați în materie civilă, magistrați‑asistenți și personal din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărei conferințe, participanții vor fi în măsură să:• identifice cauze ale practicii judiciare neunitare în aplicarea dispozițiilor noului Cod

civil, noului Cod de procedură civilă și legislației conexe în materie civilă;• cunoască jurisprudența obligatorie a instanțelor europene, a Înaltei Curți de Casație

și Justiție și Curții Constituționale, doctrina și jurisprudența relevante în materie;• analizeze incidența regulilor de interpretare și aplicare statuate în doctrină și

jurisprudență;• propună soluții argumentate și măsuri legale pentru a preîntâmpina apariția practicii

judiciare neunitare sau, după caz, pentru a asigura o practică judiciară convergentă;• aplice soluțiile identificate în activitatea profesională.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 8 conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema

„Noul Cod civil. Noul Cod de procedură civilă” a câte 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 480 de practicieni.

Conferințele vor avea preponderent caracter practic și vor cuprinde dezbateri pe marginea unor instituții juridice și dispoziții legale care au generat practică judiciară neunitară, precum și aspecte controversate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, susceptibile de a genera practică judiciară neunitară.

13

Fiecare conferință va avea o tematică distinctă, care va include atât elemente de drept material, cât și de drept procesual.

Formatul conferințelor va fi interactiv, pentru a permite exprimarea punctelor de vedere și a posibilelor soluții de către participanți și experți.

Dezbaterile vor fi transmise on‑line și înregistrate iar înregistrările conferințelor vor fi postate pe site‑ul INM și canalul YouTube al INM, pentru a fi utilizate atât de formatorii INM în pregătirea sesiunilor de formare organizate la nivel centralizat și descentralizat, cât și de către membrii sistemului judiciar și orice alte persoane interesate.

IV. FormatoriiConferințele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, cadrelor

didactice universitare și al formatorilor INM cu specializare în domeniul dreptului civil și dreptului procesual civil.

La fiecare conferință va participa câte o echipă formată din 4‑8 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 8 conferințe vor fi organizate la București.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorNadia-Simona ȚĂRAN ‑ E‑mail: nadia.taran@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.64, Fax: 021.407.62.67


14

2.2. Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă” la nivel

centralizat este destinat unui număr de 20 de judecători cu competențe în soluționarea cauzelor civile.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul seminarelor, participanții vor fi în măsură să:• identifice ipotezele practice privind exercitarea rolului judecătorului în aflarea

adevărului;• sublinieze particularitățile în ceea ce privește promisiunea de a contracta și executarea

contractelor;• aprofundeze aspectele teoretice și practice cu privire la acțiunea în rectificarea cărții

funciare;• clarifice și consolideze noțiunile referitoare la decădere.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului vor fi organizate 8 seminare de formare în domeniul „Noul Cod civil.

Noul Cod de procedură civilă”, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 160 de judecători cu competențe în soluționarea cauzelor civile.

Seminarele urmăresc formarea judecătorilor care soluționează cauze civile, precum și crearea unei practici unitare în acest domeniu, prin identificarea și dezbaterea aspectelor soluționate diferit în cadrul instanțelor în materia dreptului civil și procesual civil.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care vor fi puse în discuție. Având în vedere caracterul preponderent practic al seminarelor, procesul de învățare va fi centrat pe rezolvarea cazurilor practice, cu prezentarea instituțiilor juridice incidente.

Metodele de formare sunt: prelegerea interactivă, dezbaterea, lucrul în grup, rezolvare de probleme, studii de caz, simulări, brainstorming, exerciții practice.

Seminarele vor aborda următoarele teme de interes: rolul activ al judecătorului; promisiunea de a contracta; executarea contractelor ‑ remedii contractuale; acțiunea în rectificarea cărții funciare; regimul juridic și efectele decăderii de drept procesual.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, cadrelor didactice

universitare și al formatorilor INM.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 8 seminare vor fi organizate la București.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorTania MIU ‑ E‑mail: tania.miu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.46, Fax: 021.407.62.67


15

2.3. Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă - formare la nivel descentralizat

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Noul Cod civil și Noul Cod de procedură civilă” organizat

în colaborare cu responsabilii pentru formarea continuă la nivel descentralizat este destinat unui număr de 15 participanți.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice elementele de analiză contradictorii, discutabile sau a căror consistență se

impune a fi sporită, pornind de la soluții concrete pronunțate de instanțele judecătorești în materie civilă, să asigure unele modalități de analiză și interpretare a textelor legale care să contribuie la menținerea unei practici unitare sau cel puțin convergente;

• aplice în activitatea curentă din cadrul instanţelor şi parchetelor textele legale dezbătute, cu respectarea aspectelor nuanțate în cadrul seminarului și să soluționeze problemele legate de aplicarea concretă și efectele deciziilor de jurisprudență obligatorie provenind de la Curtea Constituţională a României sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

• exerseze, prin aplicarea în activitatea curentă, cunoştinţele suplimentare dobândite, în vederea îmbunătăţirii constante a acestora, în contextul generat de necesitatea unificării practicii judiciare.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 60 de seminare în domeniul „Noul Cod civil și Noul

Cod de procedură civilă” a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 60 de seminare vor fi formaţi aproximativ 900 de judecători.

Seminarele vor fi organizate în colaborare cu judecătorii și procurorii responsabili cu formarea continuă la nivel descentralizat (FCD). Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse.



V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 60 de seminare vor fi organizate în localităţile în care se află sediile curţilor de apel.

VI. Responsabilii cu implementarea activitățilorIoana-Alexandra TĂNASIE-CENUȘĂ ‑ E‑mail: ioana.tanasie@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.28; Fax: 021.407.62.26Nadia ROMAN ‑ E‑mail: nadia.roman@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.28; Fax: 021.407.62.26Tudor-Daniel GRIGOROAIA ‑ E‑mail: tudor.grigoroaia@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.92; Fax: 021.407.62.68




16

2.4. Dreptul insolvenței

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Dreptul insolvenţei” este destinat unui număr de aproximativ

20 de judecători care soluționează cauze în domeniul insolvenței.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice prevederile legislative și jurisprudența cu caracter de noutate în domeniu,

precum şi aspectele soluționate diferit în cadrul instanțelor în materia dreptului insolvenţei;

• cunoască jurisprudența obligatorie a instanțelor europene, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, doctrina și jurisprudența relevante în materie;

• aplice în activitatea curentă soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului vor fi organizate 6 seminare de formare în domeniul „Dreptul

insolvenței”, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 120 de judecători cu competențe în soluționarea cauzelor din domeniul insolvenței.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care vor fi puse în discuție, procesul de învățare realizându‑se atât prin prezentarea instituțiilor juridice incidente, cât și prin rezolvarea de cazuri practice.


Cele șase seminare vor aborda următoarele teme de interes: deschiderea procedurii insolvenței (participanții la procedură și organele care aplică procedura); efectele deschiderii procedurii; stabilirea masei pasive; procedura de reorganizare; falimentul; răspunderea.


universitare și al formatorilor INM. La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 6 seminare vor fi organizate la București și Constanța.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorDiana Georgiana CARPEN ‑ E‑mail: diana.carpen@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.48; Fax: 021.407.62.47

17

2.5. Dreptul muncii

I. Grupul țintăFiecare seminar cu tema „Dreptul muncii” este destinat unui număr de 20 de judecători

care soluționează cauze privind dreptul muncii.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• cunoască și aprofundeze cele mai recente evoluții legislative și jurisprudențiale în

dreptul național și european al muncii;• clarifice conceptul de raport de muncă, îndeosebi în contextul distincției față de

raporturile juridice civile;• evidențieze particularitățile principiului nediscriminării în raporturile de drept al

muncii, în legislația și practica judecătorească românească și europeană;• aprofundeze noile dezvoltări teoretice și practice privind jurisdicția muncii, cu accent

asupra aspectelor controversate;• identifice soluții la cele mai importante probleme cu care se confruntă practica

judecătorească națională și europeană în materia timpului de muncă;• aprofundeze aspectele teoretice și practice privind încetarea contractului de muncă,

în contextul dezvoltărilor jurisprudențiale recente și al modificărilor legislative.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului vor fi organizate 8 seminare de formare a magistraților în domeniul

dreptului muncii, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 160 de judecători care soluționează cauze privind dreptul muncii.

Seminarele urmăresc formarea judecătorilor cu competențe în soluționarea cauzelor privind dreptul muncii, precum și crearea unei practici unitare în acest domeniu, prin identificarea și dezbaterea aspectelor soluționate diferit în cadrul instanțelor în materia dreptului muncii.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care vor fi puse în discuție. Având în vedere

18

caracterul preponderent practic al seminarelor, procesul de învățare va fi centrat pe rezolvarea cazurilor practice, cu prezentarea instituțiilor juridice incidente.


Seminarele vor aborda următoarele teme de interes: dezvoltări recente în dreptul muncii; provocări actuale privind identificarea raporturilor de muncă; principiul nediscriminării în raporturile de muncă; jurisdicția muncii; evoluții jurisprudențiale privind organizarea timpului de muncă; aspecte controversate privind încetarea contractului de muncă.




VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorTania MIU ‑ E‑mail: tania.miu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.46; Fax: 021.407.62.67

19

3. DREPT PENAL ȘI DREPT PROCESUAL PENAL

3.1. Conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală

I. Grupul țintă Fiecare dintre cele 8 conferințe de unificare a practicii judiciare cu tema „Noul Cod

penal. Noul Cod de procedură penală” se adresează unui număr de 60 de practicieni din cadrul sistemului judiciar: judecători specializați în materie penală, procurori, magistrați‑asistenți și personal din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul conferințelor, participanții vor fi în măsură să:• identifice cauze ale practicii judiciare neunitare în aplicarea dispozițiilor noului Cod

penal, noului Cod de procedură penală și legislației conexe în materie penală;• cunoască jurisprudența obligatorie a instanțelor europene, a Înaltei Curți de Casație

și Justiție și Curții Constituționale, doctrina și jurisprudența relevante în materie;• analizeze incidența regulilor de interpretare și aplicare statuate în doctrină și

jurisprudență;• propună soluții argumentate și măsuri legale pentru a preîntâmpina apariția practicii

judiciare neunitare sau, după caz, pentru a asigura o practică judiciară convergentă;• aplice soluțiile identificate în activitatea profesională.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului vor fi organizate 8 conferințe de unificare a practicii judiciare cu

tema „Noul Cod penal. Noul Cod de procedură penală” a câte 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 480 de practicieni.

20

Conferințele vor avea preponderent caracter practic și vor cuprinde dezbateri pe marginea unor instituții juridice și dispoziții legale care au generat sau care sunt susceptibile de a genera practică judiciară neunitară.

Formatul conferințelor va fi interactiv, pentru a permite exprimarea punctelor de vedere și a posibilelor soluții de către participanți și experți.

Dezbaterile vor fi transmise on‑line și înregistrate iar înregistrările conferințelor vor fi postate pe site‑ul INM și canalul YouTube al INM, pentru a fi utilizate atât de formatorii INM în pregătirea sesiunilor de formare organizate la nivel centralizat și descentralizat, cât și de către membrii sistemului judiciar și orice alte persoane interesate.

IV. FormatoriiConferințele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor, al

cadrelor didactice universitare și al formatorilor INM cu specializare în domeniul dreptului penal și dreptului procesual penal.

La fiecare conferință va participa câte o echipă formată din 4‑8 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 8 conferințe vor fi organizate la București.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorNadia-Simona ȚĂRAN ‑ E‑mail: nadia.taran@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.64; Fax: 021.407.62.67


21

3.2. Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Noul Cod penal. Noul Cod de procedură penală” la nivel

centralizat este destinat unui număr de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze penale.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• cunoască și să aprofundeze prevederile de drept substanțial și procedural incidente

asupra instituțiilor de drept luate în discuție, precum și jurisprudența națională cu caracter de noutate în domeniu, jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

• identifice aspectele soluționate diferit în cadrul instanțelor și la nivelul parchetelor în domeniul dreptului penal/dreptului procesual penal;

• ofere exemple de bune practici și, prin discuții, să ajungă la conturarea unei opinii majoritare riguros argumentate;

• aplice în practică soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor, prevenind astfel fenomenul practicii judiciare neunitare.


„Noul Cod penal. Noul Cod de procedură penală” la nivel centralizat, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 160 de judecători și procurori.

Seminarele au ca obiectiv formarea judecătorilor și procurorilor care soluționează cauze penale, precum și crearea unei practici unitare în acest domeniu, prin identificarea și dezbaterea aspectelor soluționate diferit în cadrul instanțelor, respectiv parchetelor în materia dreptului penal/dreptului procesual penal.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse. Având în vedere caracterul preponderent practic al seminarelor, procesul de învățare va fi centrat pe rezolvarea cazurilor practice, cu prezentarea instituțiilor juridice incidente.


Seminarele vor aborda următoarele teme de interes:• probleme actuale de drept penal general (tratamentul sancționator al pluralității de

infracțiuni, prescripția răspunderii penale, aplicarea în timp a legii penale);• probleme actuale de drept penal special (infracțiuni prevăzute în Codul penal ‑ infracțiuni

care presupun culpa profesională, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni la regimul circulației rutiere, infracțiuni contra înfăptuirii justiției etc.);

• infracțiuni prevăzute în legi speciale (infracțiuni la regimul proprietății intelectuale, infracțiuni la protecția mediului, infracțiuni prevăzute în Codul silvic etc.).

De asemenea, vor fi abordate teme de interes din cursul urmăririi penale (etape, actele procurorului, plângerea împotriva actelor și soluțiilor procurorului; camera preliminară/ judecata: nulitatea și excluderea probelor, aspecte procedurale, procedura în cazul recunoașterii vinovăției, căi de atac) și din cadrul executării hotărârilor penale (contestația la executare; schimbări în executarea unor hotărâri; liberarea condiționată).

22

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor și al

formatorilor INM specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.


VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorMaria SCARLAT ‑ E‑mail: maria.scarlat@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.66; Fax: 021.407.62.47


23

3.3. Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală - formare la nivel descentralizat

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală” organizat

în colaborare cu responsabilii pentru formarea continuă la nivel descentralizat este destinat unui număr de 15 participanți.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice aspectele controversate din practica judiciară în ceea ce privește unele instituții

de drept noi, unele instituții care, deși anterioare actualei reglementări, au suferit modificări ca urmare a intrării în vigoare a legislației penale actuale sau care au suferit modificări ulterior;

• aplice în activitatea curentă din cadrul instanţelor şi parchetelor textele legale dezbătute, cu respectarea aspectelor nuanțate în cadrul seminarului și să soluționeze problemele legate de aplicarea concretă și efectele deciziilor de jurisprudență obligatorie provenind de la Curtea Constituţională a României sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

• exerseze, prin aplicarea în activitatea curentă, cunoştinţele suplimentare dobândite, în vederea îmbunătăţirii constante a acestora, în contextul generat de necesitatea unificării practicii judiciare.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 154 de seminare în domeniul „Noul Cod penal și Noul

Cod de procedură penală” a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 154 de seminare vor fi formaţi aproximativ 2310 judecători şi procurori.

Seminarele vor fi organizate în colaborare cu judecătorii și procurorii responsabili cu formarea continuă la nivel descentralizat (FCD). Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor,

cadrelor didactice universitare și al formatorilor INM specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 154 de seminare vor fi organizate în localităţile în care se află sediile curţilor de

apel şi parchetelor de pe lângă curţile de apel.

VI. Responsabilii cu implementarea activitățilorIoana-Alexandra TĂNASIE-CENUȘĂ ‑ E‑mail: ioana.tanasie@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.27; Fax: 021.407.62.26Nadia ROMAN ‑ E‑mail: nadia.roman@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.28; Fax: 021.407.62.26Tudor-Daniel GRIGOROAIA ‑ E‑mail: tudor.grigoroaia@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.92; Fax: 021.407.62.68




24

3.4. Administrarea probatoriului în cauzele penale

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Administrarea probatoriului în cauzele penale” este

destinat unui număr de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze penale.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• cunoască și să aprofundeze prevederile incidente de drept procedural și jurisprudența

cu caracter de noutate în domeniu, obiectul și specificul procedurii de administrare a probatoriului desfășurată în diferite faze ale procesului penal, cu accent pe bunele practici identificate în cauzele privind infracțiunile contra persoanei/patrimoniului, respectiv pe bunele practici identificate în cauzele de corupție, asimilate și în legătură directă cu acestea;

• identifice aspectele controversate la nivelul instanțelor sau la nivelul parchetelor în domeniul de referință;

• ofere exemple de bune practici și, prin discuții, să ajungă la conturarea unei opinii majoritare riguros argumentate, cu respectarea atât a principiilor tehnico‑științifice de identificare, ridicare, conservare și procesare a probelor, cât și a normelor de procedură penală care trasează cadrul legal al obținerii acestora;

• aplice în practică soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor, prevenind astfel fenomenul practicii judiciare neunitare.


„Administrarea probatoriului în cauzele penale”, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 240 de judecători și procurori.

Seminarele din acest domeniu vor aborda atât bunele practici identificate în cauzele privind infracțiunile contra persoanei/ patrimoniului, cât și bunele practici identificate în cauzele de corupție, asimilate și în legătură directă cu acestea.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse. Având în

25

vedere caracterul preponderent practic al seminarelor, procesul de învățare va fi centrat pe rezolvarea cazurilor practice, cu prezentarea instituțiilor juridice incidente.


Seminarele vor aborda următoarele teme de interes: cercetarea la fața locului și percheziția; constatări și expertize; audierea persoanelor; metode speciale de supraveghere; metode speciale de cercetare; probleme de loialitate și legalitate în camera preliminară.


formatorilor INM specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2‑4 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 12 seminare vor fi organizate la București și Constanța.


VII. În cadrul proiectului va fi elaborat și distribuit instanțelor și parchetelor un Ghid de bune practici privind administrarea probatoriului în procesul penal.

Formatul ghidului va fi unul practic, accentul fiind pus pe cazuri practice și modul de rezolvare a acestora.

Echipa de elaborare este formată din 4 experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor și al formatorilor INM specializați în domeniu.

Responsabilul cu implementarea activității de elaborare a GhiduluiIrina LUNGU ‑ E‑mail: irina.lungu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.54; Fax: 021.407.62.57



26

3.5. Tehnici de audiere în procesul penal

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Tehnici de audiere în procesul penal” este destinat unui

număr de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze penale.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• conștientizeze nivelul de cunoaștere în domeniul tehnicilor de audiere;• dobândească cunoștințele profesionale și abilitățile necesare desfășurării activității

de audiere a persoanelor în cadrul urmăririi penale/judecății;• identifice condițiile unei audieri eficiente;• cunoască și să aplice cunoștințele dobândite în cadrul activităților de urmărire penală

sau de judecare a cauzei cu respectarea strictă a normelor procedurale și aplicarea celor mai bune metode de tactică și tehnică criminalistică și de psihologie judiciară;

• aprecieze corect informațiile obținute în urma audierii, prin raportare la întregul material probator.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 12 seminare în domeniul „Tehnici de audiere în

procesul penal” a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 12 seminare vor fi formați aproximativ 240 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, într‑o manieră adaptată nevoilor actuale ale sistemului judiciar, accentul fiind pus pe aspectele relevante de practică, în considerarea calității participanților. Prezentările vor avea o abordare pragmatică, cu accent pe aspecte concrete de practică și prezentarea tendințelor la nivel regional și internațional.


Seminarele în domeniul tehnicilor de audiere în procesul penal vor aborda următoarele teme de interes: pregătirea audierii; formularea întrebărilor în cadrul audierii; analiza limbajului verbal și a celui non‑verbal; audierea persoanelor nesincere; particularitățile audierii persoanei

27

vătămate; particularitățile audierii martorului; particularitățile audierii persoanei care a săvârșit infracțiunea; tehnicile de audiere – între clasic și modern.

Seminarele în domeniul tehnicilor de audiere ‑ particularități în cazul audierii persoanelor vulnerabile vor aborda următoarele teme de interes: conceptul de persoană vulnerabilă; vulnerabilitatea ‑ particularități ale audierii persoanei vulnerabile; repere psihologice în dezvoltarea persoanelor vulnerabile; aplicații practice privind audierea minorilor; aplicații practice privind audierea persoanelor cu dizabilități psihice; indicii psihotraumatici; contaminarea psihologică a intervievatorului ‑ tehnici de decontaminare.




VI. Responsabilii cu implementarea activitățilorDiana CARPEN ‑ E‑mail: diana.carpen@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.48; Fax: 021.407.62.47Maria DRAGU ‑ E‑mail: maria.dragu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.38; Fax: 021.407.62.68

VII. În cadrul proiectului va fi elaborat și distribuit instanțelor și parchetelor un Ghid de bune practici privind tehnicile de audiere în procesul penal.

Formatul ghidului va fi unul practic, accentul fiind pus pe cazuri practice și modul de rezolvare a acestora, oferind un suport teoretic și practic judecătorilor care participă în procesul penal și procurorilor.

Echipa de elaborare este formată din 4 experți selectați din rândul procurorilor, ofițerilor de poliție și al formatorilor INM specializați în domeniu.

Responsabilul cu implementarea activității de elaborare a GhiduluiIrina LUNGU ‑ irina.lungu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.54; Fax: 021.407.62.57



28

3.6. Combaterea corupției și infracțiunilor economico-financiare

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Combaterea corupției și infracțiunilor economico-financiare”

este destinat unui număr de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze penale.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice aspectele esențiale și cele controversate din practica judiciară în ceea ce

privește infracțiunile de corupție/în legătură cu infracțiunile de corupție și cele economico‑financiare;

• analizeze situațiile de fapt care formează obiectul urmăririi penale/judecății în cazul operațiunilor economico‑financiare cu element de extraneitate, aspectele privind probațiunea în contextul urmăririi penale și al judecării infracțiunilor economico‑financiare;

• interpreteze situațiile de fapt dintr‑o dublă perspectivă – juridico‑economică;• aplice în activitatea curentă textele legale dezbătute și jurisprudența Înaltei Curți de

Casație și Justiție și a Curții Constituționale a României în domeniu, precum și jurisprudența CEDO și CJUE în materie;

• exerseze, prin aplicarea în activitatea curentă, cunoștințele dobândite, în vederea îmbunătățirii constante a acestora, în contextul generat de necesitatea unificării practicii judiciare.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 12 seminare în domeniul „Combaterea corupției și

a infracțiunilor economico-financiare”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 12 seminare vor fi formați aproximativ 240 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, într‑o manieră adaptată nevoilor actuale ale sistemului judiciar, accentul fiind pus pe aspectele relevante de practică, în considerarea

29

calității participanților. Prezentările vor avea o abordare pragmatică, cu accent pe aspecte concrete de practică și prezentarea tendințelor la nivel regional și internațional.


Vor fi organizate 6 seminare în domeniul combaterii corupției și 6 seminare în domeniul combaterii criminalității economico‑financiare.

Seminarele în domeniul combaterii corupției vor aborda următoarele teme de interes: introducere în domeniul infracțiunilor de corupție; aspecte practice referitoare la infracțiunile de corupție ‑ traficul și cumpărarea de influență, perspectiva Noului Cod penal; aspecte practice referitoare la infracțiunile de corupție ‑ exercițiu de grup; fraude în achiziții; practică judiciară neunitară; infracțiunile asimilate celor de corupție – studii de caz, domenii vulnerabile, modalități de comitere, modalități de investigare cu elemente de noutate; infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE – studii de caz, tipologii, aspecte de practică neunitară, cuantificare prejudiciu, elemente de extraneitate în administrarea probatoriului; spălarea de bani – istoric, material preliminar, legislație internațională, rolul organismelor internaționale în prevenirea și combaterea spălării banilor, elemente de extraneitate în administrarea probatoriului; spălarea de bani – tendințe la nivel mondial; tipologii și studii de caz.

Seminarele în domeniul combaterii criminalității economico‑financiare vor aborda următoarele teme de interes: evaziunea fiscală și spălarea de bani ‑ aspecte naționale; aspecte controversate; prejudiciul ‑ noțiune și modalități de stabilire; evaziunea fiscală în concurs cu alte infracțiuni; infracțiuni la regimul insolvenței ‑ infracțiunea de bancrută simplă, infracțiunea de bancrută frauduloasă; infracțiuni la regimul societăților comerciale.




VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorMaria DRAGU ‑ E‑mail: maria.dragu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.38; Fax: 021.407.62.68


30

3.7. Combaterea traficului de persoane

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Combaterea traficului de persoane” este destinat unui număr

de 20 de participanți din rândul judecătorilor și procurorilor care soluționează astfel de cauze.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• cunoască particularitățile acestui domeniu și modalitățile de comitere a infracțiunilor

specifice traficului de persoane;• instrumenteze un dosar cu elemente de trafic de persoane;• ia măsurile legale pentru protecția victimelor;• identifice aspectele controversate din practica judiciară din domeniul amintit și să

cunoască soluțiile propuse în doctrină sau practică pentru rezolvarea acestora.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 6

seminare în domeniul „Combaterea traficului de persoane”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 6 seminare vor fi formați aproximativ 120 de judecători și procurori.


Vor fi abordate teme care vor prezenta tipologiile infracționale, tehnicile de investigare a faptelor de trafic de persoane, drepturile victimelor, aspecte procedurale, cooperare interinstituțională și internațională etc.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor și procurorilor

specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.


VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorRăzvan Ovidiu MIHĂILĂ ‑ E‑mail: razvan.mihaila@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.51; Fax: 021.407.62.59

31

3.8. Combaterea traficului de droguri

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Combaterea traficului de droguri” este destinat unui număr

de 20 de participanți din rândul judecătorilor și procurorilor care soluționează astfel de cauze.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• înțeleagă fenomenul infracțional privind traficul și consumul de droguri;• cunoască particularitățile acestui domeniu și metodele speciale de investigare;• instrumenteze un dosar cu elemente de trafic sau consum ilicit de droguri;• identifice aspectele controversate din practica judiciară din domeniul amintit și să

cunoască soluțiile propuse în doctrină sau practică pentru rezolvarea acestora, în vederea unificării practicii judiciare;

• îmbunătățească eficiența măsurilor de sechestrare și confiscare a produsului infracțional.


seminare în domeniul „Combaterea traficului de droguri”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 6 seminare vor fi formați aproximativ 120 de participanți din rândul judecătorilor și procurorilor care soluționează astfel de cauze.


Vor fi abordate teme care vor prezenta particularități ale activității infracționale, moduri de operare în materia traficului de droguri, folosirea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, cooperare interinstituțională și internațională etc. Vor fi prezentate, de asemenea, numeroase studii de caz.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor și procurorilor și

al ofițerilor de poliție specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.



32

3.9. Combaterea criminalității informatice

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Combaterea criminalității informatice” este destinat unui

număr de 20 de participanți din rândul judecătorilor și procurorilor care soluționează astfel de cauze.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• înțeleagă noțiunile specifice acestui domeniu și metodele de investigare;• instrumenteze un dosar cu elemente de criminalitate informatică;• îmbunătățească cunoștințele profesionale și abilitățile în înțelegerea mecanismului de

comitere a infracțiunilor informatice, a metodelor de investigare, urmărire și sancționare a acestora;

• identifice aspectele controversate din practica judiciară din domeniul amintit și să cunoască soluțiile propuse în doctrină sau practică pentru rezolvarea acestora, în vederea unificării practicii judiciare.


seminare în domeniul „Combaterea criminalității informatice”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 10 seminare vor fi formați aproximativ 200 de judecători și procurori.


Vor fi abordate teme precum: tipologii și tendințe infracționale; cooperare interinstituțională și cooperare internațională; identificarea, colectarea și valorificarea probelor electronice.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor și procurorilor,

cadrelor didactice universitare, specialiștilor și al ofițerilor de poliție specializați în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.



33

3.10. Recuperarea prejudiciului infracțiunii

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Recuperarea prejudiciului infracțiunii” este destinat unui

număr de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze penale.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice aspectele esențiale privind confiscarea specială și confiscarea extinsă și

măsurile asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale/confiscării extinse și pentru recuperarea produsului infracțiunii;

• analizeze comparativ prejudiciul cauzat prin infracțiune și produsul infracțiunii;• interpreteze problemele de drept specifice dintr‑o dublă perspectivă – juridico‑economică

și pe două niveluri – național și internațional;• analizeze probele cu conținut economic și financiar;• aplice în activitatea curentă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții

Constituționale a României în domeniu, precum și jurisprudența CEDO și CJUE în materie;• utilizeze în activitatea curentă cunoștințele dobândite, în contextul generat de

necesitatea unificării practicii judiciare.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 10 seminare în domeniul „Recuperarea prejudiciului

infracțiunii”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 10 seminare vor fi formați aproximativ 200 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, într‑o manieră adaptată nevoilor actuale ale sistemului judiciar, accentul fiind pus pe aspectele relevante de practică, în considerarea calității participanților. Prezentările vor avea o abordare pragmatică, cu accent pe aspecte concrete de practică.


Seminarele vor aborda următoarele teme de interes: aspecte conceptuale și distincții privind prejudiciul și produsul infracțiunii; investigația financiară în procesul penal; cooperare judiciară internațională; măsurile asigurătorii în procesul penal; confiscarea specială și confiscarea extinsă; aspecte controversate din practica judiciară; managementul și valorificarea bunurilor indisponibilizate și a celor confiscate.




VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorMaria DRAGU ‑ E‑mail: maria.dragu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.38; Fax: 021.407.62.68


34

4. COMBATEREA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

I. Grupul țintăFiecare seminar din domeniul „Combaterea violenței în familie” este destinat unui număr

de 20 de judecători și procurori care soluționează cauze privind violența domestică.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa sfârșitul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• conștientizeze fenomenul de violență domestică (cauze, profilul victimei și al

agresorului);• identifice tipurile de intervenție a organelor judiciare și conexiunile dintre ele;• gestioneze cauzele de violență domestică, cu centrarea pe victimă;• identifice aspectele soluționate diferit în cadrul instanțelor, respectiv parchetelor în

materia violenței în familie, în vederea creării unei practici unitare.


„Combaterea violenței în familie”, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 200 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse.


Seminarele vor fi structurate în sesiuni de formare, cu următoarele teme de interes: conștientizarea fenomenului de violență domestică; ordinul de protecție provizoriu; ordinul de protecție, elemente procedurale și de fond; infracțiuni de violență domestică și alte infracțiuni asupra membrilor familiei; administrarea probatoriului în cauzele penale; măsuri preventive,

35

individualizarea pedepselor, pedepse complementare, compatibilizarea cu obligațiile ordinului de protecție; ordinele de protecție cu elemente de extraneitate.






36

5. JUSTIȚIA PENTRU MINORI

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Justiția pentru minori” este destinat unui număr de 20 de

judecători și procurori care soluționează cauze cu minori.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa sfârșitul fiecărui seminar în domeniul „Justiția pentru minori – aspecte penale”,

participanții vor fi în măsură să:• cunoască prevederile legislative și jurisprudența cu caracter de noutate în domeniu;• identifice aspectele soluționate diferit în cadrul instanțelor în materia justiției pentru

minori;• aplice în practică soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor;• conștientizeze nevoia de a aplica în mod adaptat cadrul legal cu efecte în special

asupra nivelului de raportare a cazurilor de competența instanței pentru minori, în sensul restrângerii ariei de infracționalitate ascunsă;

• sporească capacitatea de reacție și aptitudinile practicienilor în domeniul de referință.

La sfârșitul fiecărui seminar în domeniul „Justiția pentru minori – aspecte civile”, participanții vor fi în măsură să:

• cunoască prevederile legislative și jurisprudența cu caracter de noutate în domeniu;• identifice aspectele soluționate diferit în cadrul instanțelor în materia justiției pentru

minori;• aplice în practică soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor;• abordeze interdisciplinar și pluridisciplinar cauzele cu minori (perspectivă juridică și

psihologică);• dezvolte abilități de aplicare integrate a conceptelor juridice și non‑juridice în

domeniul de referință.

37


„Justiția pentru minori”, cu o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 160 de judecători și procurori care soluționează cauze cu minori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care au generat practică judiciară neunitară în domeniu și a argumentelor în susținerea uneia sau alteia dintre soluțiile propuse.


Seminarele vor fi structurate în câte 4 sesiuni de formare în domeniul „Justiția pentru minori - aspecte civile” și 4 sesiuni de formare în domeniul „Justiția pentru minori - aspecte penale”.

Sesiunile de formare în domeniul „Justiția pentru minori - aspecte civile” vor aborda următoarele teme: autoritatea parentală, exemple de drept comparat; autoritatea parentală în dreptul român; alienarea parentală – perspectivă integrată; locuința copilului și programul de legături personale; audierea minorului – elemente de drept și psihologie; expertiza psihologică – mijloc de probă în litigiile privind minorii; executarea silită și consilierea psihologică; implicații în materie de filiație ale reproducerii umane asistate.

Sesiunile de formare în domeniul „Justiția pentru minori - aspecte penale” vor aborda următoarele teme: conceptul de justiție prietenoasă pentru copii (child-friendly justice): proceduri judiciare – modalitate de abuz și victimizare a copiilor; consecințele escaladării traumei inițiale prin interacțiunea cu organele judiciare; justiția terapeutică; psihologia dezvoltării copilului; trauma ‑ rolul psihologului; tehnici de audiere a copilului în proceduri judiciare.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor,

formatorilor INM și al psihologilor specializați în domeniul justiției pentru minori.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 3‑4 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 8 seminare vor fi organizate la București și Brașov.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorIrina LUNGU ‑ E‑mail: irina.lungu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.54; Fax: 021.407.62.57

38

6. METODOLOGIA ACTULUI DE JUSTIȚIE

I. Grupul țintă Fiecare seminar în domeniul „Metodologia actului de justiție” este destinat unui număr

de aproximativ 20 de judecători şi procurori, selectaţi cu precădere dintre magistrații recent intrați în profesie.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice etapele și condițiile specifice de redactare a actelor judiciare (cu referire la

cerințe de formă, conținut, structură, motivare, sancțiunile legale ale nerespectării condițiilor de fond și de formă ale redactării actelor judiciare, remediile legale, prin prisma jurisprudenței în materie), precum și posibilele situații dificile ce pot apărea în exercitarea actului de justiție;

• aplice în activitatea curentă soluțiile identificate în urma dezbaterilor din cadrul seminarelor.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 6 seminare în domeniul „Metodologia actului de

justiție”, a câte 2 zile fiecare, destinate unui număr aproximativ de 120 de judecători și procurori.Vor fi organizate 3 seminare destinate judecătorilor și procurorilor specializați în materie

penală și 3 seminare destinate judecătorilor specializați în materie civilă/comercială/administrativă etc.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care vor fi puse în discuție, procesul de învățare realizându‑se atât prin prezentarea instituțiilor juridice incidente, cât și prin rezolvarea de cazuri practice.


39

Seminarele destinate judecătorilor și procurorilor specializați în materie penală vor fi structurate în sesiuni de formare, cu următoarele teme de interes: scrierea juridică și judiciară; redactarea actelor procurorului; redactarea hotărârilor judecătorești; managementul dosarului de urmărire penală; pregătirea ședinței de judecată; administrarea probelor în diferitele faze ale procesului penal.

Seminarele destinate judecătorilor specializați în materie civilă/comercială/administrativă etc. vor fi structurate în sesiuni de formare, cu următoarele teme de interes: strategia instrumentării unui dosar în materie civilă; administrarea probelor (optimizare, dificultăți, provocări actuale); tehnica redactării hotărârii judecătorești în materie civilă; provocări actuale în desfășurarea procesului civil (cereri și situații atipice).




VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorDiana Georgiana CARPEN ‑ E‑mail: diana.carpen@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.48; Fax: 021.407.62.47

40

7. ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE

7.1. Etică și deontologie - conferințe

I. Grupul țintăFiecare conferinţă de formare în domeniul „Etică şi deontologie” este destinată unui

număr de 60 de participanți, judecători şi procurori.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărei conferințe, participanții vor fi în măsură să:• conștientizeze responsabilitatea și activitatea judecătorului/procurorului în interesul

cetățeanului;• își însușească standardele comportamentale și morale specifice funcției de judecător

și procuror;• cunoască consecințele activității neconforme cu legea și codul deontologic.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 2 conferințe în domeniul „Etică și deontologie”, cu

o durată de 2 zile fiecare, destinate formării a aproximativ 120 de judecători și procurori.Formatul conferințelor va fi unul modern, îmbinând prezentările clasice cu exerciții

practice și metode inovative de lucru.Conferințele vor aborda următoarele teme de interes: perspectiva istorică și filozofică

asupra eticii și deontologiei; libertatea de exprimare vs obligații de rezervă; independență și garanții ale independenței justiției și magistratului; responsabilitatea magistratului.

IV. FormatoriiConferințele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor și

al formatorilor INM.

41

La fiecare conferință vor participa atât experții selectați, cât și invitați speciali din domeniul juridic sau din domenii conexe/adiacente, pentru a facilita discuții ample interdisciplinare.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 2 conferinţe vor fi organizate la București.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorTudor-Daniel GRIGOROAIA ‑ E‑mail: tudor.grigoroaia@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.92; Fax: 021.407.62.68

7.2. Etică și deontologie

I. Grupul țintăFiecare seminar de formare continuă în domeniul „Etică şi deontologie“ este destinat

unui număr de 20 de participanți, judecători şi procurori.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• conștientizeze responsabilitatea și activitatea judecătorului/procurorului în interesul

cetățeanului;• își însușească standardele comportamentale și morale specifice funcției de judecător

și procuror;• cunoască consecințele activității neconforme cu legea și codul deontologic.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului vor fi organizate 10 seminare în domeniul „Etică și deontologie”,

cu o durată de 2 zile fiecare, destinate unui număr aproximativ de 200 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, care să permită exprimarea punctelor de vedere de către participanți și formatori asupra aspectelor care vor fi puse în discuție, procesul de învățare fiind centrat pe exerciții practice și rezolvarea de spețe complexe din domeniul eticii și deontologiei.

Seminarele vor aborda următoarele teme de interes: libertatea de exprimare; exercitarea funcției cu rea‑credință sau gravă neglijență; incompatibilități și interdicții; conduita în relațiile intra și interprofesionale, precum și în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.


formatorilor INM.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.


VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorTudor-Daniel GRIGOROAIA ‑ E‑mail: tudor.grigoroaia@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.92; Fax: 021.407.62.68



42

8. DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROGRAMARE NEUROLINGVISTICĂ

I. Grupul țintăFiecare din cele 16 seminare cu tema „Dezvoltare personală și Programare neurolingvistică”

se adresează unui număr de 20 de participanți din rândul judecătorilor, procurorilor, magistraților‑asistenți, personalului din cadrul instituțiilor sistemului judiciar asimilat judecătorilor și procurorilor.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice și gestioneze stări emoționale și comportamente din mediul profesional și

personal;• conștientizeze și să construiască relații personale și profesionale sănătoase;• exerseze și să aplice tehnici și instrumente specifice programării neurolingvistice

pentru obținerea unui grad de flexibilitate sporit;• exploreze impactul mediului profesional asupra propriei persoane.


seminare cu tema „Dezvoltare personală și Programare neurolingvistică”, cu durata de 2 zile fiecare, destinate unui număr aproximativ de 320 de participanți.

Seminarele vor facilita, într‑un mediu experiențial, dinamic și înalt interactiv, identificarea de către participanți a nevoilor proprii de dezvoltare a comportamentelor și abilităților în aria profesională și personală.

Tematica seminarelor va include aspecte privind comunicarea intra și interpersonală, stiluri de comunicare, dificultăți și bariere din perspectiva programării neurolingvistice, gestionarea comportamentelor, mecanisme de modelare comportamentală, precum și exerciții de autocunoaștere.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul cadrelor didactice universitare,

formatorilor INM și al altor specialiști în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 16 seminare vor fi organizate la București, Brașov, Constanța, Iași și Timișoara.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorNadia-Simona ȚĂRAN ‑ E‑mail: nadia.taran@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.64; Fax: 021.407.62.67


43

9. MANAGEMENT JUDICIAR

I. Grupul țintăFiecare seminar în domeniul „Management judiciar” este destinat unui număr de 20 de

judecători și procurori cu funcții de conducere.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice principalele roluri și responsabilități ale unui manager în raport cu elementele

de cultură organizațională specifice instanțelor/parchetelor, precum și tehnicile și instrumentele utile derulării unui management eficace;

• aplice în activitatea curentă din cadrul instanțelor/parchetelor noțiunile și abilitățile dobândite în timpul seminarului în vederea auto‑evaluării stilului de management și optimizării acestuia în raport cu exemplele de bune practici reliefate în cadrul dezbaterilor;

• exerseze cunoștințele dobândite prin aplicarea în activitatea curentă, în vederea elaborării unui plan de acțiune personal.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 16 seminare în domeniul managementului judiciar

(8 dedicate conducătorilor de instanțe și 8 dedicate conducătorilor de parchete), a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 16 seminare vor fi formați aproximativ 320 de judecători și procurori.

Formatul seminarelor va fi unul interactiv, urmărind să abordeze într‑o manieră pluridisciplinară principiile de bază, instrumentele, particularitățile organizaționale, provocările și exemplele de bună practică inerente funcției de manager, atât din perspectiva specialiștilor în management, cât și a judecătorilor și procurorilor cu experiență în domeniul managementului judiciar.

Metodele de formare utilizate sunt: prelegerea interactivă, dezbaterea, lucrul în grup, exerciții practice, debriefing.

În cadrul celor 8 seminare dedicate conducătorilor de instanțe vor fi abordate teme de interes precum: management și leadership; funcții manageriale și atribuții, abilități necesare conducătorilor de instanțe; tehnici și instrumente de gestionare a documentelor (ECRIS, Statis);

44

managementul schimbării; motivație, integritate și oportunitate decizională, atitudini și comportamente etice; rolul managerului; agilitate emoțională.

În cadrul celor 8 seminare dedicate conducătorilor de parchete vor fi abordate teme de interes precum: management și leadership; motivație, integritate și oportunitate decizională, atitudini și comportamente etice; rolul managerului; agilitate emoțională; funcțiile manageriale de planificare și organizare; funcțiile manageriale de coordonare și antrenare; funcțiile manageriale de control‑reglare.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor

formatorilor INM și al altor specialiști în domeniu.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți. În cazul seminarelor

dedicate conducătorilor de instanțe, echipa de experți va fi formată dintr‑un judecător și un specialist în management, iar în cazul seminarelor dedicate conducătorilor de parchete, echipa va avea în componență un procuror și un specialist în management.


VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorRuxandra Elena STAN ‑ E‑mail: ruxandra.stan@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.43; Fax: 021.407.62.68

VII. În cadrul proiectului va fi elaborat și distribuit instanțelor și parchetelor un Ghid de bune practici privind managementul judiciar.

Formatul ghidului va fi unul practic, accentul fiind pus pe standardele și bunele practici naționale și europene în acest domeniu, principii de management practicate în sistemul judiciar, analiza funcțiilor manageriale și integrarea atribuțiilor conducătorilor de instanțe și parchete prevăzute de legi, regulamente, ordine, după caz, precum și specificul procesului decizional în instanțe și parchete.

Echipa de elaborare este formată din experți selectați din rândul judecătorilor, procurorilor, formatorilor INM și al altor specialiști în domeniu.

Responsabilul cu implementarea activității de elaborare a GhiduluiIrina LUNGU ‑ E‑mail: irina.lungu@inm‑lex.ro;Tel.: 021.407.62.54; Fax: 021.407.62.57


45

10. TEHNICI DE FORMARE A ADULȚILOR

I. Grupul țintăFiecare seminar cu tema „Tehnici de formare a adulților” este destinat unui număr de

16 participanți din rândul formatorilor INM.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărui seminar, participanții vor fi în măsură să:• identifice nevoile și interesele participanților la un program de formare specific magistraților;• proiecteze sesiunile de formare asociate obiectivelor de învățare;• planifice și să organizeze eficient activitățile de formare;• utilizeze metode activ‑participative de formare;• identifice situații dificile și să aibă capacitatea de a găsi soluții în timp real;• aplice evaluarea formativă (feedback).

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 12 seminare în domeniul „Tehnici de formare a

adulților”, a câte 2 zile fiecare. În cadrul celor 12 seminare vor fi formați aproximativ 192 de formatori INM cu normă întreagă și formatori colaboratori.

Formatul seminarelor va fi unul practic, accentul fiind pus pe aprofundarea cunoștințelor specifice formării adulților (andragogie), dezvoltarea de abilități și atitudini specifice rolului de formator magistrat, exersarea metodelor și tehnicilor de formare a adulților.

Seminarele se vor adresa atât formatorilor care nu au beneficiat anterior de formare în domeniul tehnicilor de formare a adulților, cât și formatorilor INM cu experiență.

46

Sesiunile ce au în vedere tehnicile de formare a adulților – abilități de bază vor aborda următoarele teme de interes:

• învățarea – diferențe andragogie/pedagogie; principii ale învățării adulților și stiluri de învățare – caracteristici ale adulților;

• rolul formatorului și ciclul formării;• proiectare (modul pentagonal – timp, obiective, conținut, strategia formării, strategie

evaluare) agendă de formare, plan de seminar – cum construim obiective generale și specifice;

• modalitatea de realizare a unei prezentări;• metode și tehnici de formare – integrare în planul sesiunii de formare.

Sesiunile ce au în vedere tehnicile de formare a adulților – abilități avansate vor aborda următoarele teme de interes:

• valori și motivație în educație și formare – exercițiul valorilor;• formatorul și grupul – harta formării și rolurile formatorului;• dinamica grupului în formare – gestionarea comportamentelor dificile;• proiectarea unei sesiuni de formare – cei 4 C ‑ analiză și feedback;• feedback‑ul în formarea adulților;• evaluarea unui program de formare ‑ modelul Kirkpatrick.

IV. FormatoriiSeminarele vor fi susținute de specialiști cu experiență în domeniul tehnicilor de formare

a adulților.La fiecare seminar va participa câte o echipă formată din 2 experți.

V. Locul de desfășurare a activitățilorCele 12 seminare vor fi organizate la București și Brașov.

VI. Responsabilul cu implementarea activitățilorIrina LUNGU ‑ E‑mail: irina.lungu@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.54; Fax: 021.407.62.57

47

11. ÎNTÂLNIRI CU RESPONSABILII CU ACTIVITATEA DE FORMARE CONTINUĂ LA NIVEL DESCENTRALIZAT

I. Grupul țintăFiecare întâlnire este destinată unui număr de 16 participanți. Două întâlniri vor fi

dedicate responsabililor judecători sau locțiitorilor acestora de la nivelul curților de apel și alte două întâlniri vor fi dedicate responsabililor procurori sau locțiitorilor acestora de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

II. Obiectivele de formare în domeniuLa finalul fiecărei întâlniri, participanții vor fi în măsură să:• identifice aspectele organizatorice specifice celor 214 workshop‑uri ce vor fi organizate

în cadrul proiectului cu un important sprijin din partea formării continue la nivel descentralizat;

• aplice în activitatea curentă ‑ în calitate de responsabili ‑ aspectele esenţiale derulării în condiţii optime a proiectului;

• exerseze, prin aplicarea în activitatea curentă, cunoştinţele suplimentare dobândite, în vederea îmbunătăţirii constante a acestora şi a activităţii de formare continuă la nivel descentralizat în ansamblul său.

Totodată, întâlnirile vor conduce la integrarea rapidă a noilor responsabili în reţeaua preexistentă, precum şi la consolidarea relaţiei dintre responsabili şi reprezentanţii Institutului Naţional al Magistraturii, în special Compartimentul de formare continuă la nivel descentralizat.

III. Descrierea activitățilorÎn cadrul proiectului se vor organiza 4 întâlniri cu responsabilii cu formarea continuă la

nivel descentralizat (FCD). Aceștia vor beneficia de câte o întâlnire preliminară (anterior începerii activităților) și de câte o întâlnire finală, în vederea obținerii feedback‑ului implementării celor 214 workshop‑uri.

În cadrul întâlnirilor preliminare vor fi discutate condițiile necesare pentru buna desfășurare a fiecărei activități de formare; de asemenea, vor fi identificate și dezbătute aspectele potențial generatoare de impedimente organizatorice, pornind de la experiența proiectelor anterioare și de la specificul activității de formare la nivel descentralizat.

48

În cadrul întâlnirilor finale vor fi analizate rezultatele proiectului, numărul de participanți, interesul generat în rândul magistraților, precum și nevoile de formare la nivel descentralizat pentru viitor.

Formatul întâlnirilor va fi unul interactiv, într‑o manieră adaptată nevoilor actuale ale formării continue la nivel descentralizat, accentul fiind pus pe aspectele relevante de practică, în considerarea calității participanților. Prezentările vor avea o abordare pragmatică, cu accent pe aspecte specifice acestei componente.

IV. FormatoriiÎntâlnirile vor fi moderate de reprezentanți ai Institutului Național al Magistraturii.

V. Locul de desfășurare a activitățilorÎntâlnirile preliminare vor fi organizate la Bucureşti, iar întâlnirile finale vor fi organizate

la Braşov.

VI. Responsabilii cu implementarea activitățilorIoana-Alexandra TĂNASIE-CENUȘĂ ‑ E‑mail: ioana.tanasie@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.27, Fax: 021.407.62.26Nadia ROMAN ‑ E‑mail: nadia.roman@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.28; Fax: 021.407.62.26Tudor-Daniel GRIGOROAIA ‑ E‑mail: tudor.grigoroaia@inm‑lex.roTel.: 021.407.62.92; Fax: 021.407.62.68




Egalitatea de șanse și tratament reprezintă un drept fundamental și o valoare de bază a Uniunii Europene stipulată în articolul 8 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

Egalitatea de șanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei persoane la viața economică și socială fără deosebire de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală.

Asigurarea accesibilității și nediscriminarea reprezintă o condiție necesară pentru creșterea inteligentă sustenabilă și incluzivă.

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”).

Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic și social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei.

Dezvoltarea durabilă reprezintă o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și caută în primul rând conservarea calității mediului înconjurător.

Material distribuit gratuit

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014‑2020!

Titlul proiectului: Justiția 2020: profesionalism și integritate

Codul proiectului: Cod SIPOCA 453, Cod MySMIS2014+ 118978

Denumirea beneficiarului proiectului: Institutul Național al Magistraturii

Data publicării (lună și an): decembrie 2019

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

justiția 2020: profesionalism și integritate sipoca 453.pdf · de aceea, nevoia de pregătire a...

Documents