Cadourile le vor fi înmânate copiilor vineri, 24 decembrie. (069456968)

MARŢI, 21 decembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

15,92 ▼ 12,09 ▲

ANUL X, NUMĂRUL 94 (1008)

>P3

>P5

NICOLAENEGRU

CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU

VREM TVR1!

Vardanian, răspunsul ruşilor pentru Merkel >P7

„JURNAL a făcut pentru democraţie cât toate partidele luate la un loc”

ABONAREA 2011

Sandu GRECU, regizor

E clar: PD nu facealianţă cu PCRM.S-au întâlnit Filat cu Lupula Bruxelles? >P6

>P8

„Ora de ras” şi „Scrisorile luiBuraga”, premiatela Gala Teatrului „Satiricus”

Şmecherade la Primărie

ABUZ // Având acces la baza de date a Primăriei Chişinău, o funcţionară a vrut să pună mâna pe un apartament cu patru camere din buricul Chişinăului

Un apartament de 82,5 metri pătraţi în plin centrul capitalei – pe strada A. Puşkin 33, în care să locuiască, chipu-rile, cu mama care a trăit o viaţă la ţară şi cu sora care creşte un copil! Cu asta a vrut să se aleagă o funcţionară în vârstă de 30 de ani din cadrul Primăriei Chişinău. Având acces la informaţia despre spaţiul locativ disponibil care aparţine autorităţilor publice locale, Mariana Ambros, şefa Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimo-niale din cadrul Primăriei capitalei, declară că „a acţionat legal”. Cu toate acestea, Ambros, care este şi membru al Partidului Liberal, a fost demisă, ieri, de primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

STR. A. PUŞKIN 33. Acesta este blocul din centrul capitalei în care funcţionara şi-a ochit un apartament

Avem 101 copii. Ajutaţi-i!

CAMPANIE // Îndeplineşte dorinţa de Crăciun a unui

copil nevoiaş! Sună şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi

>P2

Irina Vardanian: „Soţul meu nu este agent SIS”

ATITUDINE // Interviu cu soţia jurnalistului Ernest Vardanian,

întemniţat la Tiraspol

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Viaţa în direct

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

REDACTOR-ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei

raisa.lozinschi@jurnal.md

Mariana Raţămariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Carolina Chirilescucarolina.chirilescu@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN:

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 1423

Votează-ţi favoritulJURNAL TV // Vineri, 17 decembrie, a avut loc cea de-a unsprezecea ediţie a

emisiunii „Concert la Pălărie”, cei opt participanţi aşteaptă să-i votezi

1. Mihai Grosu

4. Mihail Zagaevschi

7. Gheorghe Ceban

2. Vitalie Goraş

5. Anatol Dodi şi Victoria Branişte

8. Stomp-Men

3. Nicolae Munteanu

6. Maxim Nagurnea

Pentru a vota participantul favorit, trimite un sms la numărul 2120 din reţelele Orange, Moldcell şi Unite, cu textul care conţine co-dul de participare al concurentului. La fel puteţi telefona la numărul 0900007xx, ultimele două cifre fi-ind codul de participare al fiecărui concurent. Televotingul începe imediat după prezentarea fiecă-rui participant şi durează până la începerea următoarei ediţii, când cele două prezentatoare, Corina şi Mirabela, spun “Stop televoting”. Pentru a-i cunoaşte mai bine pe participanţii primei ediţii, vă oferim câteva detalii mai jos, plus numărul de participare, pentru a putea fi votaţi.

Câştigătorii ediţiei a zecea sunt M&G (Marcel Conţulescu şi Ghera-sim Terentiev) – dans “Soul Power”, care a fost ales prin televoting cu 169 de voturi. Duetul format din Dimitrie Rotari şi Natalia Jeceva a fost ales de către juriu.

1. Mihai Grosu, acordeonist, cod de participare (01).

2. Vitalie Goraş, dans, cod de participare (02).

3. Nicolae Munteanu, chitară electrică, cod de participare (03).

4. Mihail Zagaevschi, magician,

cod de participare (04).5. Anatol Dodi şi Victoria Braniş-

te, dans, cod de participare (05)6. Maxim Nagurnea, chitară

clasică, cod de participare (06).7. Gheorghe Ceban, dans hip-hop,

cod de participare (07).8. Stomp-Men, număr cu mingi

de baschet, cod de participare (08).

Carolina CHIRILESCU

Partidele parlamentare mai au la dispoziţie o singură săptămână pentru a decide asupra formării unei alian-ţe de guvernare. Cu toate acestea, negocierile adevărate pentru crearea unei alianţe de centru-dreapta încep abia astăzi. Ieri, după trilaterala PLDM-PD-PL, liderii celor trei partide au anunţat că au pus punct discuţiilor despre principii şi valori şi încep discuţiile despre guvernarea într-o alianţă comună.

Analiştii politici cred însă că negocierile decurg anevoios pentru că discuţiile se axea-ză pe împărţirea intereselor anumitor forțe şi a ministerelor care le vor asigura acestora mai multă siguranță.

„Lucrurile devinmai clare”

După cea de-a cincea trilaterală PLDM-PD-PL, liderii celor trei partide au ieşit în faţa presei obosiţi şi indispuşi, dar cu o veste optimistă: „Mâine (adică astăzi – n.r.) încep negocierile pentru crearea unei guvernări pentru patru ani”.

Preşedintele liberal-de-mocrat Vlad Filat speră că în viitorul apropiat el şi colegii săi vor putea anunţa deciziile luate. „Lucrurile devin din ce în ce mai clare despre cum trebuie să activeze alianța. Eu sunt sigur că vom reuşi să depăşim situația actuală şi vom alege preşedintele țării”, a declarat Filat, convins că problema alegerii şefului statului poate fi rezolvată fără modifica-rea Constituţiei.

Lupu aşteaptăun răspuns

Preşedintele Partidului De-mocrat, Marian Lupu, a înaintat în cadrul întâlnirii de ieri un

pachet de condiţii, la care speră să primească astăzi un răspuns. „Discuțiile concrete încep mâine (astăzi – n.r.). Dacă propunerile noastre nu vor fi acceptate, vom pune în funcție materia cenuşie şi vom veni şi cu altele. Aşteptăm un dialog”, a anunţat Lupu. Menţionăm că, înainte de a începe negocierile de ieri, liderul PD a anunţat că insistă asupra principiului de echilibru, dar şi asupra depolitizării mai multor instituţii de stat, cum ar fi: Va-ma, Ministerul Afacerilor Inter-ne, Cancelaria de Stat. Lupu şi-a exprimat dorinţa ca în cadrul întâlnirii să se discute şi despre evitarea alegerilor anticipate.

Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, susţine că discuţiile în cadrul întâlnirii de ieri au durat mai bine de o oră şi jumătate pentru că „au mai apărut două valori”. Liberalul a comunicat presei că în cadrul discuţiilor pe care le poartă nu se împarte nimic.

Principii sau interese?Analiştii politici nu cred în

sinceritatea politicienilor atunci când aceştia vorbesc despre negocierile pe care le poartă. „Ei ne spun că discuțiile se axează pe principii şi valori, dar, de fapt, se negociază repartizarea interese-lor anumitor forțe şi a ministe-relor care le vor asigura acestora mai multă siguranță”, susţine analistul Viorel Cibotaru.

Și specialistul în PR, Lud-mila Andronic, este de părerea că la negocieri bătălia se dă pentru anumite funcții. „Se decide cine va controla vama, CCCEC, Procuratura Generală, Ministerul de Interne. Liderii politici înţeleg foarte bine că da-că ai funcţia de preşedinte şi nu ai, de exemplu, Ministerul de Externe şi SIS-ul, funcţia ta de şef de stat nu înseamnă nimic”, opinează Andronic.

Mariana RAŢĂ

Avem 101 copii. Ajutaţi-i!CAMPANIE // Îndeplineşte dorinţa de Crăciun a unui copil nevoiaş!

Sună şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi

VISUL ACESTEI FETIŢE va fi realizat. Lucia Romanovici, 8 ani: „Mi-aş dori o rochie lungă până în pământ care să fie cea mai frumoasă”. Victo-ria îi va face acest cadou de Crăciun.

Svetlana Panţa

Cel mai mult ei îşi doresc să-l vadă pe Moş Crăciun, deoarece pentru ei acest personaj întruchipează unica persoană care ar putea să le realizeze cel puţin o dorinţă. Aceşti copii nu au mamă şi tată care să le pună sub brăduţ un cadou de Crăciun şi nu le mai rămâne decât să-i scrie Moşului la ce visează. Ziarul JURNAL de Chişinău a lansat campania „Scrie Moşului!” prin intermediul căreia facem apel la bunătatea fiecărui om şi-i oferim posibilitatea să îndeplinească visul unui copil de la Școala-internat nr. 2 din Chişinău. Și tu poţi fi Moş Crăciun, sună la redacţia JURNALULUI de Chişinău şi spune dorinţa cărui copil ai vrea să o realizezi.

Pentru că au nevoie de tine

„Salut, Moş Crăciun”, scriu micuţii, adresându-se bătrânului ca unei persoane apropiate. Se prezintă, îi spun ce-şi doresc – jucării de pluş, rechizite şcolare, cărţi, maşi-nuţe, păpuşele şi hăinuţe cât mai groase că le cam înghea-ţă mânuţele şi picioruşele. Foarte mulţi copii îşi doresc un lucru simplu pe care nu-l au – o pereche de mănuşi. Ta-tiana Postică doreşte pentru ea şi pentru toţi copiii din şcoală cât mai multe dulciuri, iar lui Moş Crăciun îi scrie să aibă „multă grijă de el şi să fie sănătos”, pentru că copiii au nevoie de el.

La Școala-internat nr. 2 sunt şi copii cu nevoi speciale,

Ultima săptămână pentru negocieri!

care din păcate nu pot scrie, dar care visează la un cadou de Crăciun. Profesoarele le-au ascultat cu multă grijă fiecare cuvânt şi au scris Moşului în numele acestor micuţi.

Nu cer pentru mine

„Bună ziua! Sunt profe-soara de matematică şi îl ajut pe Boris Burdin din clasa VI-B să scrie scrisoarea. E un băiat cuminte, ascultător, dar cu probleme de sănăta-te”. Îşi doreşte un costum de „superman” şi ochelari de soare, un pistolet jucărie şi un avion”

Dna Postolache, învăţă-toarea clasei a II-a, îi cere lui Moş Crăciun cadouri pentru toţi copiii internatului care sunt mai trişti decât cei din familiile împlinite. „Iulia Dunica este o fetiţă cuminte şi dulce, abandonată de mamă

la o margine de crâng. Are nevoie de atenţie şi afecţiu-ne, căldură şi dragoste, de o familie prietenoasă, de cărţi cu poveşti, de jucării moi şi hăinuţe frumoase”.

O viaţă mai dulcepentru micuţi

Nina Valuţa, profesoara elevilor din clasa a IV-a: „Am 17 elevi în clasă, fiecare cu destinul său. Îmi place să vin în fiecare zi şi să le ascult gân-durile, să le înţeleg emoţiile şi sentimentele. Mă bucur când îi văd veseli şi când îmi cer sfatul şi uneori ajutorul. Însă mă întristez că printre copii sunt şi din cei care suferă de retard mintal. Ion Tataru este un copil foarte bolnav, care adesea suferă crize epileptice. Aş vrea să-l ajut cu ceva, dar nu pot, fiindcă el este un copil care trăieşte în lumea lui în care nimeni nu poate intra. Deseori, el vrea să fie singur şi să nu-l deranjeze nimeni. Aş dori ca acest copil să-şi aibă cât mai mulţi prieteni, iar celorlalţi copii le urez cât mai multă sănătate, bucurie şi cât mai mulţi oameni cu suflet mare”

JURNAL de Chişinău face apel către toţi oamenii cu suflet mare. Sunaţi la redacţia ziarului JURNAL de Chişinău şi spuneţi ce cadou aţi putea face unui copil de la Școala-internat nr. 2. „Multe dulciuri pentru toţi colegii mei”, cere Elena de la Moşul. Sunt 101 copii, 101 scrisori Moşului în care toţi copiii îşi doresc o via-ţă mai dulce. Cadourile le vor fi înmânate copiilor vineri, 24 decembrie. (069456968)

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Omorâtă la aldoilea randevu?Trupul neînsufleţit al unei tinere de 18 ani a fost găsit într-un parc din sectorul Râşcani al capitalei. Peste 24 de ore, oamenii legii au reţinut un suspect. Acesta s-a dovedit a fi un tânăr de 20 de ani, care lucra la o spă-lătorie auto din Chişinău. Deşi presa a anunţat că fata locuia cu o mătuşă, un prieten apropiat al victimei a decla-rat pentru JURNAL că tânăra locuia singură, atunci când părinţii erau plecaţi peste hotare. „Era o fată plină de viaţă, studia matematica la Univer-sitatea de Stat din Moldova şi a luat în 2001 primele locuri la concursul de atletică uşoară”, ne-a spus Alexei, unul din prietenii fetei.

„Era o persoană deschisă, mereu gata să sa-ră în ajutor, dacă cineva avea nevoie”, a declarat pentru JURNAL Alexei, un prieten apropiat al tinerei, găsită moartă într-un parc din sectorul Râşcani al capitalei.

„O cunosc de la vârsta de şase ani, am fost într-o clasă, precum şi colegi la univer-sitate”, spune tânărul. De menţionat că fata era studentă la Facultatea de Matematică şi Informatică la Universitatea de Stat din Moldova. „Era o persoană talentată, a studiat muzica şi a avut rezultate bune. A cochetat şi cu dansul, dar cel mai mult timp a acordat atleticii uşoare. În anul 2001, a luat primele locuri la concursul orăşenesc sau raional, deja nu mai ţin minte, pentru că a fost demult”, povesteşte Alexei.

Potrivit tânărului, părinţii fetei erau plecaţi peste hotare şi aceasta locuia singură în apartament. „Nu ştiu de unde a apărut în presă informaţia că locuia împreună cu o mătuşă, poate şi are vreo mătuşă, nu neg, dar nu locuia nimeni cu ea”, a menţionat acesta.

Alexei spune că în şcoală fata era o elevă silitoare, care a participat la mai multe olim-piade. „Matematica era printre obiectele ei preferate. La facultate dorea să aplice ori la matematică, ori la informatică. Până la urmă a ales matematica”, comunică tânărul.

Prietenul victimei mai menţionează că fa-ta avea un frate mai mare, care era căsătorit şi locuia împreună cu familia lui. „Părinţii ei erau plecaţi peste hotare la muncă şi trebuia să vină acum la sărbători acasă, să fie toată familia împreună. Acum însă...”,

Tânărul susţine că o altă prietenă de-a lor l-a văzut pe suspect, i s-a părut un băiat bun. „Știţi cum e la primele întâlniri, toţi vor să lase o impresie bună”, a spus Alexei. „Eram un grup alcătuit din patru persoane, care eram permanent împreună şi ne spuneam tot. Toţi suntem şocaţi acum”, a comunicat tânărul. „Mi se pare că băiatul reţinut nu spune tot ce ştie”, a conchis Alexei.

La 24 de ore de la descoperirea corpului neînsufleţit al fetei, oamenii legii au reţinut un suspect. Acesta s-a dovedit a fi un tânăr de 20 de ani, angajat la o benzinărie. „Suspectul a spus că au făcut cunoştinţă pe un site de soci-alizare şi s-au mai văzut o dată, iar miercuri a fost cea de-a doua întâlnire”, a declarat pentru JURNAL Ghenadie Cuciuc, angajat al Serviciu-lui de presă al CGP.

„În seara cu pricina, cei doi s-au întâlnit la un bar din sectorul Râşcani, s-au distrat, iar tânărul i-a propus să o conducă acasă. Pe drum s-a iscat o ceartă, care a degenerat în bătaie. Bănuitul spune că i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea capului şi a plecat, lăsând-o să zacă în zăpadă „Băiatul a spus că nu inten-ţiona să o omoare. Era în stare de ebrietate şi nu ţine minte multe lucruri”, a menţionat Cuciuc.

Bănuitul a fost reţinut, iar pe numele lui a fost eliberat mandat de arest preventiv pen-tru 30 de zile. „Suspectul se află în izolatorul CGP. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă să stea după gratii până la 15 ani”, a conchis Ghenadie Cuciuc.

Marina LIŢA

Sunt funcţionară deşteaptă, vreau apartament!

ABUZ // Având acces la baza de date a Primăriei capitalei, o funcţionară a vrut să pună mâna pe un apartament cu patru camere din buricul Chişinăului

Un apartament cu patru camere de 82,5 metri pătraţi în plin cen-trul capitalei – pe strada A. Puşkin 33, în care să locuiască, chi-purile, cu mama care a trăit o viaţă la ţară şi cu sora care creşte un copil! Cu asta a vrut să se aleagă o funcţionară în vârstă de 30 de ani din cadrul Primăriei Chişinău. Având acces la informa-ţia despre spaţiul locativ disponibil care aparţine autorităţilor publice locale, Mariana Ambros (foto), şefa Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale din cadrul Primăriei capitalei, declară că „a acţionat legal”. Cu toate acestea, Ambros, care este şi membru al Partidului Liberal, a fost demisă, ieri, de primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Ieri, pe la amiază, locuitorii blocului cu nouă etaje de pe str. Puşkin 33 habar nu aveau că o angajată de la Primăria capitalei a vrut să le fie vecină. Asta chiar dacă, spun ei, acum vreo două săptămâni, a venit cineva şi a schimbat yala apartamentui 57 de la etajul opt, dar nu s-a mutat încă nimeni acolo. „Din câte ştim, apartamentul e al Ministe-rului de Externe. De câteva luni, de când a plecat de aici consulul României, nu mai locuieşte nimeni. Anterior, la etajul opt au stat pe rând şi consulii Ucrai-nei, ai Rusiei, şi cineva de la Ambasada Poloniei. Când locuia aici ultimul, a fost prădat”, au declarat pentru JURNAL vecinii, completându-se unul pe altul, fără să-şi dea numele însă.

Sătenii din Grimăncăuţi, Briceni, de unde este originară Mariana Ambros, o caracterizea-ză pe aceasta ca fiind „descurcă-reaţă”. A cumpărat cu aproape 200 000 de lei o clădire din sat în care anterior îşi avusese sediul o grădiniţă, a făcut reparaţie capi-tală „cu termopane, frumoooos”, dar nimeni nu ştie ce „afacere” e acolo. Mai mult, mama tinerei a locuit toată viaţa în acel sat şi activează şi acum ca profesoară la şcoala din Grimăncăuţi, mai spun sătenii.

Va fi dată afarăşi din partid

„V-aţi făcut de râs pe toată viaţa!”, asta i-a spus primarul Dorin Chirtoacă funcţionarei ca-re a pregătit un proiect de decizie privind repartizarea acestui apartament „pentru familia sa de patru persoane”, invocând dreptul la spaţiul locativ pentru că „deţine grad ştiinţific”. „Sunt mii de oameni care aşteaptă la rând, mii de oameni cu titlu

APARTAMENTUL CU PATRU CAMERE este situat la etajul opt

CHIRTOACĂ:„ABUZ DE SERVICIU”

Potrivit edilului, Mariana Am-bros „a alergat prin primărie cu un proiect de dispoziţie prin care cerea colegilor să îi repartizeze un apartament cu patru camere în Chişinău”, neavând dreptul să pretin-dă la spaţiu locativ dacă nu stătea la rând şi nu avea o si-tuaţie excepţională. „Nu avea niciun drept să încerce să-şi atribuie locuinţă. Aceasta în-seamnă abuz în serviciu. Fap-tul că munceşti nu înseamnă că ai dreptul să nu respecţi legea. Nu e la prima abatere. Va fi dată afară şi din partid”, a precizat Chirtoacă.

„AM NEVOIE DE SPAŢIU”

„Salariul unui şef de direcţie este de doar 3000 de lei. Ce poţi să cumperi cu el? Ceea ce primesc în calitate de membru al Consiliului de administraţie de la „Apă-Canal Chişinău” se duce pe gazdă şi întreţinere. Închiri-ez acum un apartament cu trei camere, pentru că eu, ca cercetător ştiinţific, am nevoie de spaţiu, inclusiv pentru întreţinerea fondului de carte”, susţine cu tupeu funcţionara.

MARIANA AMBROS: „AR TREBUI SĂ MI SE ATRIBUIE”

„Ţinând cont de art. 41 al Codului locuinţelor, angajaţii cu titlu ştiinţific au prioritate la atribuirea spaţiului locativ. La momentul actual, familia din care fac parte este constituită din patru membri. Potrivit legii, mie mi se cuvin 42 de metri pătraţi, plus spaţiile de utilizare comună. Membrii familiei mele au scris o declaraţie că sunt de acord să achite di-ferenţa dintre spaţiile respective, la valoarea prezentată de către oficiul cadastral teritorial. Dacă autoritatea publică locală ar prevedea un rând aparte pentru persoanele cu titlu ştiinţific, cred că mie, în mod normal, ar trebui să mi se atribuie spaţiu locativ”, a declarat Ambros.

cum se eliberează anumite spaţii locative – în cazul dat un aparta-ment de serviciu al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Și pentru acest lucru, precum şi pentru alte abateri, veţi fi demisă, doamnă, înce-pând cu ziua de astăzi (luni – n.r.)”, a tunat primarul care sus-ţine că Mariana Ambros, care i-a fost consilier din 2008 până în ianuarie 2010, când a fost avan-sată în funcţia de şef de direcţie, va fi dată afară şi din partid.

30 000 de familii staula rând pentru o locuinţă

Cel care a stopat întreaga „procedură” de atribuire a apar-tamentului a fost Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primă-riei Chişinău. „A venit la mine cu documentele şi mi-a solicitat semnătura. Nu am fost de acord şi am stopat totul. Apartamentul respectiv este în evidenţa Minis-terului de Externe, noi nici nu avem dreptul să-l repartizăm. În acea locuinţă nu stătea nimeni şi doamna, având această informa-ţie, a fost la faţa locului, a cerce-

UŞA de la apartamentul nr. 57

care locuieşte la ţară sau surorii sale”, a declarat pentru JURNAL Gontea. Potrivit sursei citate, în prezent peste 30 000 de fami-lii, printre care şi oameni cu grade ştiinţifice, stau la rând la preturile de sector pentru a li se atribui locuinţe.

Nu va lupta pentru apartament

Solicitată să explice aceas-tă situaţie, Mariana Ambros a declarat „calmă” că ea a acţio-nat „corect din punct de vedere administrativ”, iar primarul – „curajos din punct de vedere politic”. Apoi, a povestit cât de dedicată este ea lucrului de la primărie unde stătea câte „12 ore din 24” şi câte a realizat ocu-pându-se de treburile capitalei. „Deţin proprietăţi în satul Gri-măncăuţi, raionul Briceni, satul

meu de baştină, le-am obţinut până în 2008, când am devenit funcţionar public. Atunci am renunţat la afacere şi la mediul academic. Am reuşit până la 27 de ani să achiziţionez un imobil de 850 de metri pătraţi în satul natal, să creez locuri de muncă, să fac a doua facultate şi studiile postuniversitare în bază de con-tract având un singur părinte”, a enumerat şi realizările persona-le Ambros care, iată, însă, a vrut să se căpătuiască pe gratis cu un apartament spaţios în buricul Chişinăului. Ea susţine că a cercetat arhiva primăriei şi că apartamentul respectiv aparţine de autoritatea publică locală, nu de Ministerul de Externe, şi că acolo nu locuia nimeni de cinci ani. Ea a mai spus că nu va ataca primăria în judecată şi nici nu va lupta pentru acest aparta-ment.

ştiinţific care, spre deosebire de dvs., nu ocupă funcţia de şef al Direcţiei patrimoniu şi nu dispun de informaţii când şi

tat situaţia şi a făcut o încercare de a-l însuşi. Ea are dreptul la spaţiu locativ, dar trebuie văzut dacă asta i se cuvine şi mamei ei

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | Observator

În ediţia de azi, îi infor-măm pe cititori privitor la principalele servicii oferite de Secţia Consulară a Ambasadei României în RM:

Eliberarea de vizede scurtă (tip C)şi lungă şedere (tip D)

În acest caz, cetăţenii Re-publicii Moldova pot călători în România doar dacă deţin o viză valabilă, eliberată de misiunile diplomatice ale României în străinătate. Cetăţenii posesori ai unei vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau ai unui permis de şedere eliberat de un stat al Uniunii Europene pot tranzita teritoriul României pentru o perioadă de până la cinci zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.

Permise de mic traficÎncepând cu data de 01 mar-

tie 2010, SCARRM primeşte cere-rile pentru permise de mic trafic. Permise de mic trafic pot solicita numai cetăţenii RM care locuiesc în mod legal, de cel puţin 1 an, în zona de frontieră, vecină cu România, pe o distanţă de 30 de kilometri. Potrivit acordului, persoanele care locuiesc în zona de frontieră pot primi permise de mic trafic la frontieră, pentru o perioadă de la doi la cinci ani, în baza cărora pot călători în statul vecin pe o distanţă de până la 50 km de la graniţă.

Acte notariale

Secţia Consulară a Amba-sadei României poate efectua

o serie de operaţiuni notariale prin care să asigure capacitatea de a produce efecte juridice pe teritoriul României a actelor întocmite de cetăţenii români în străinătate. Actele notariale care pot fi efectuate de ambasade şi consulate sunt următoarele: au-tentificarea procurilor şi a decla-raţiilor; legalizarea copiilor de pe înscrisuri; legalizarea traduceri-lor; legalizarea semnăturilor.

Depunerea cererilor pentru redobândirea cetăţeniei române

Conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, modificată şi republicată, persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimpu-tabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilita-tea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 pot fi depuse

Cu scopul de a facilita şi a cunoaşte mai detaliat serviciile pe care le oferă Secţia Consulară a Amba-sadei României în Republica Moldova (SCARRM), în ediţiile de marţi ale JURNALULUI de Chişinău, vor fi publicate răspunsurile la întrebările ce ţin de competenţa secţiei în cauză adresate de cititorii noştri. Răspunsurile vor fi oferite de Tiberiu Trifan, ministru consilier, şeful Secţiei Consulare a Amba-sadei României în Republica Moldova. Întrebările le puteţi adresa în scris pe adresa de e-mail a ziaru-lui: cotidian@jurnal.md sau la numărul de telefon 090023456. Menţionăm că SCARRM are competenţa de a rezolva solicitările de servicii consulare pen-tru persoanele ale căror domiciliu stabil se află în municipiul Chişinău şi următoarele raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Orhei, Ştefan-Vodă, Străşeni, raioanele din stânga Nistrului.

Secţia Consulară a Ambasadei Românieiîn Republica Moldova estela dispoziţia dumneavoastră

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Lapte proaspăt, chefir, iaurt, unt, ceai, apă minerală, sucuri naturale de fructe cu pulpă – sunt câteva dintre alimentele de protecţie care li se cuvin celor câteva zeci de mii de angajaţi din R. Moldo-va care lucrează în condiţii nocive de muncă (radiaţie sau emanaţie de substanţe toxice), la temperaturi scăzute sau înalte. Deşi legislaţia privind măsurile de protecţie a mun-cii este tranşantă, aceasta nu este respectată în totalitate, iar patronii de întreprinderi ori nu oferă nimic, ori se limi-tează la a împărţi, de cele mai multe ori, doar lapte munci-torilor expuşi noxelor. Chiar dacă există opinii potrivit cărora repartizarea acestui aliment detoxifiant nu este decât o metodă sovietică de a stimula oamenii care îşi pun sănătatea în pericol, angajaţii se bucură că li se dă ceva „pe degeaba” sau în plus faţă de cât li se oferă celorlalţi.

Și asta în timp ce unii angajaţi din firmele moder-ne, care nu lucrează neapă-rat în condiţii nocive, sunt asiguraţi cel puţin cu apă, ceai, cafea...

Practică de la sovietici

„Anterior, am repartizat la muncitori lapte. Venea firma cu care aveam contract o dată pe săptămână, depozitam laptele în frigidere, apoi îl repartizam. Muncitorilor li se cuvine câte un pahar de lapte pe zi, dar noi îl dădeam o dată pe săptămână pe tot. Acum dăm unt. E mai comod şi termenul de păstrare al untului este mai mare. Nu a zis niciun muncitor că nu ar vrea să primească aceste alimente pe care le duc acasă”,

Lapte pentru angajaţi. Europa râde?

ALIMENTAŢIE DE PROTECŢIE // Angajaţii din întreprinderi care îşi pun zi de zi sănătatea în pericol

sunt „răsplătiţi”, de cele mai dese ori, cu lapte

În fiecare zi de marţi, merg la cantina din incinta insti-tuţiei cu tichetele în mână. Responsabila din local le pune pe tejghea celor 28 de muncitori câte 2,5 litri de lapte, cât li se cuvine pe săptămână, adică exact câte jumătate de litru pe zi. Unii îşi păstrează laptele în frigider la serviciu să-l bea, majoritatea însă îl duc acasă. Ei lucrează în condiţii nocive de muncă. Şi patro-nul – conducerea Companiei „Teleradio Moldova”, obligat de legislaţia muncii, aşa le „reface” sănătatea. Altor 30 de muncitori de la cariera de piatră din Făureşti, suburbie a capitalei, li se împarte unt, tot ca măsură de protecţie a muncii, după ce anterior au primit câte doi litri de lapte pe săptămână.

şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României.

Înscrierea actelorde stare civilă

Secţia Consulară poate efectua înscrierea certifica-telor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces) emise de autorităţile Republicii Moldo-va, pentru persoanele care au fost născute pe teritoriul Repu-blicii Moldova şi au domiciliul stabil în Republica Moldova. Înscrierea acestor acte este necesară pentru recunoaş-terea lor de către autorităţile române, în vederea producerii efectelor juridice.

Documentede călătorie

Secţia consulară preia cereri pentru eliberarea paşa-poartelor simple electronice sau simple temporare şi a titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate.

Asistenţă consularăSecţia Consulară acordă

asistenţă tuturor cetăţenilor români (indiferent de ţara de reşedinţă), iar în anumite situaţii, poate acorda asistenţă persoanelor care au şi cetăţenie română (bipatrizi). De aseme-nea, asistenţa consulară poate fi oferită cetăţenilor statelor UE, la cerere, în cazul în care ţara lor nu are reprezentanţă diplomatică în Republica Mol-dova (în conformitate cu articolul 35 din Tratatul Uniunii Europene şi cu prevederile Deciziei 96/409/ PESC şi deciziile adoptate în 1995 (cf. JO L 314, 28.12.1995 şi documentul 11107/95)).

Activitatea Secţiei Con-sulare se desfăşoară în locaţia aflată la adresa: Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2.

Informaţii telefonice: (+373) 22 26 07 20, Robot tele-fonic: (+373) 22 26 07 37, (+373) 22 26 07 47; E-mail: consulat@ambasadaromaniei.md

Program de lucru: luni – vineri, orele: 8.00 – 16.00.

Accesul persoanelor în Secţia Consulară: luni – vineri: 08.00 – 13.30

Programări: vize: 08.00 – 12.00; Programări acte de stare civilă şi paşapoarte: 12.30 – 16.00.

Victoria POPA

ne-a spus Ion Cernei, conta-bil-şef la cariera de la Făureşti. Potrivit lui, legislaţia muncii îi obligă să acorde anume ase-menea produse minerilor care respiră alt aer la cei peste doi kilometri sub pământ de unde extrag piatră.

„Europa râde de noi când aude de repartizarea lapte-lui. E o practică rămasă de la sovietici”, a declarat pentru JURNAL Dumitru Stăvilă, inspectorul general de stat al muncii din R. Moldova.

Suc natural sau bani?

Și Mihai Ciobanu, şeful Serviciului de întreţinere a clădirilor din cadrul Com-paniei „Teleradio Moldova”, care are în subordine anga-jaţi asiguraţi cu lapte, nu prea este de acord cu această practică. „Salariatul trebuie să primească un salariu bun ca să-şi poată asigura toate necesităţile la recomandarea medicilor, nu câte jumătate de litru de lapte pe zi”, este de părere Ciobanu.

În anul viitor, compa-nia va cheltui 42 900 de lei pentru procurarea laptelui pentru cei 28 de muncitori.

Șeful grupului nutriţie din cadrul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău, Tudor Munteanu, susţine însă că „laptele este un produs im-portant pentru om, indiferent de vârstă, pentru că acesta conţine substanţe şi vitamine importante, extrem de nece-sare organismului uman, cum ar fi proteine, lipide, glucide, calciu, fosfor, fier, vitaminele B, C, D etc.”. Potrivit specialis-tului, dacă la începutul vieţii este indicat consumul de lapte, la maturitate şi spre final – mai degrabă produsele acidofile degresate din lapte. Muntea-nu este de părere că „laptele e util pentru muncitorii care lucrează în condiţii nocive, dar el poate fi înlocuit mai degrabă cu sucuri naturale” care ar avea un efect mai mare la înlă-turarea noxelor. Sucul natural e mai scump, însă.

Slănină în România

Aflăm că, în România, de exemplu, laptele nu este atât de popular ca în R. Moldo-va. Acolo se dă, bunăoară, slănină, pe lângă sifon sau apă carbogazoasă, mun-citorilor care activează în condiţii nocive. „În minerit, de exemplu, muncitorii pri-mesc, la intrarea în schimb, câte o masă caldă din două feluri de mâncare. Cei care lucrează la temperaturi înalte sunt asiguraţi cu sifon sau apă carbogazoază, iar unde există noxa de plumb se acordă chiar slănină”, a declarat pentru JURNAL Ilie Gheorghe, vicepreşedintele Biroului Naţional Sindical de la Bucureşti.

Bani pentru expunerea sănătăţii

„Angajatorii trebuie să evalueze factorii de risc pentru sănătatea angajaţilor şi să facă tot posibilul să-i înlăture. Asta e cerinţa prin-cipală pe care o punem când efectuăm controalele. În unele condiţii, nu e posibilă înlăturarea acestora şi iată acolo intervin alte măsuri de protecţie a muncii – acorda-rea mai frecventă a pauzelor de peste zi, mai multe conce-dii, alimentaţia de protecţie, trimiterea angajaţilor la con-troale medicale etc.”, enume-ră Dumitru Stăvilă. Potrivit lui, nu toate întreprinderile din R. Moldova unde munci-torii sunt supuşi noxelor le asigură acestora alimentaţie de protecţie aşa cum se cuvi-ne. „Uneori, patronii preferă să stabilească nişte compen-saţii care variază între 150 şi 600 de lei, decât să înlăture factorii de risc, iar munci-torii se bucură de cei câţiva lei adăugaţi la salariu, fără să se întrebe cât o să poată lucra astfel sau să conştien-tizeze faptul că sănătatea lor valorează mult mai mult”, susţine inspectorul general.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md La marginea Europei | 5

R. Moldova a rămas din nou fără TVR 1. De câteva zile, toţi operatorii cablu tv din R. Moldova au fost nevoiţi să excludă postul românesc TVR 1 din lista lor de distribuţie pe motiv că 2 Plus deţine dreptul exclusiv de re-transmitere a postului românesc pe teritoriul statului nostru.

Contactat de JURNAL, preşedintele Con-siliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Gheorghe Gorincioi, a anunţat că această problemă nu ţine de competenţa CCA.

Un produs cenzurat

Aşadar, de acum încolo, în loc să privim TVR 1 „în original”, vom urmări doar emisi-unile şi buletinele de ştiri ale postului româ-nesc alese la discreţia administraţiei 2 Plus.

Există deja mai multe cazuri în care postul de televiziune al lui Vlad Plahotniuc a cenzurat emisiunile TVR-ului. Despre unul din acestea, JURNAL a scris la mij-locul lunii noiembrie curent. Atunci, admi-nistraţia 2 Plus a decis să înlocuiască un interviu acordat postului TVR 1 în exclusi-vitate, în direct, de preşedintele României Traian Băsescu, cu un film difuzat anterior de canalul românesc.

Despre această şmecherie telespectato-rii şi-au putut da seama doar comparând cele difuzate de 2 Plus şi TVR 1 retransmis atunci de mai mulţi operatori cablu tv.

După ce operatorilor cablu tv li s-a interzis să retransmită TVR 1, nu vom mai putea şti niciodată care emisiuni ale postu-lui românesc au fost cenzurate şi care sunt difuzate în direct.

CCA, de partea 2 Plus

Aceste lucruri nu-l deranjează însă pe preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Gheorghe Gorincioi. Contactat de JURNAL, Gorincioi a declarat că din moment ce partea română acceptă acest comportament al 2 Plus, nu vede nicio problemă. „Noi nu putem interveni în ase-menea cazuri. Societatea Română de Tele-viziune şi Telefe M Internaţional au semnat un contract care prevede exact ce şi cum trebuie retransmis. Totuşi trebuie să ştiţi că niciun post străin nu poate fi retransmis integral pe teritoriul R. Moldova. Sunt emi-siuni, meciuri de fotbal, filme pe care postul retransmis le poate difuza doar pe teritoriul ţării sale”, ne-a comunicat preşedintele CCA. Cât priveşte difuzarea prin cablu şi satelit a postului TVR 1, Gorincioi este de acord că din moment ce dreptul exclusiv de retrans-mitere îl deţine 2 Plus, nimeni altcineva nu mai are dreptul să-l retransmită.

„Nostalgie” cu profit

Postul românesc de televiziune TVR 1 a revenit pe frecvenţa a doua de stat (de care a fost lipsit printr-o decizie a CCA în septem-brie 2007 – n.r.) în noiembrie curent ca ur-mare a unui acord de retransmitere semnat între SRTv şi SRL „Telefe M Internaţional”, compania care administrează postul 2 Plus. „Generosul cadou” a fost oferit telespecta-torilor de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc care a anunţat în cadrul unui interviu că are „nostalgie” după vedetele şi emisiunile postului public românesc de televiziune.

În realitate, 2 Plus are doar de câştigat din colaborarea cu SRTv. Publicitatea plasată pe 2 Plus costă bani buni.

Conform noii grile de emisie a postului 2 Plus, acesta va difuza 35 la sută programe proprii şi 65 la sută programe TVR 1. 2 Plus are acum o acoperire de 80 la sută pe terito-riul R. Moldova.

Mariana RAŢĂ

Din noufără TVR 1! Irina Vardanian:

„Soţul meu nu este agent SIS”ATITUDINE // Interviu cu soţia jurnalistului Ernest Vardanian,

întemniţat la Tiraspol

Zice că îşi va lua copiii, în vârstă de un an, respectiv, şase ani, şi va veni să protesteze la Chişinău, dacă într-o săptămână nu se schimbă nimic în cazul soţului ei. Irina Vardanian, soţia jurna-listului Ernest Vardanian, condamnat zilele trecute de o instanţă de la Tiraspol la 15 ani de detenţie cu executarea pedepsei într-un penitenciar cu regim sever pentru „trădare de patrie”, a decla-rat în interviul pe care l-a acordat JURNALULUI că a aflat despre pedeapsa aplicată soţului său în noaptea de 16 decembrie de la un jurnalist de la Chişinău. Femeia care nu şi-a văzut soţul mai bine de două luni nu vrea să se gândească că îl va putea avea alături pe Ernest când copiii lor, care simt lipsa tatălui, vor fi deja mari.

JURNALISTA Irina Vardanian (foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău)

Jurnalistul Ernest Vardanian a fost reţinut la 7 aprilie curent, fiind acuzat de autorităţile anticonstituţionale de la Tiraspol de înaltă trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova. Acţiunile autorităţilor separatiste au fost con-damnate de conducerea R. Moldova, de mai multe organizaţii naţionale şi in-ternaţionale care militează pentru drepturile omului. JURNAL de Chişinău a acordat în acest an Premiul Libertăţii anume jurnalistu-lui Ernest Vardanian care, mai bine de jumătate de an, este ostatic al regimului de la Tiraspol. Premiul a fost înmânat soţiei acestuia, Irina Vardanian, în cadrul evenimentului prilejuit de împlinirea a 11 ani de la apariţia primului număr al JURNALULUI.

— Irina, cum ai aflat despre decizia instanţei cu privire la pedeapsa aplicată soţu-lui tău?Nici măcar nu cunoşteam

că la 16 decembrie va avea loc un nou proces de judecată. Noaptea, am fost sunată de un jurnalist de la Chişinău care a dorit să-mi adreseze câteva întrebări. Acesta m-a informat că Ernest este condamnat la 15 ani de închisoa-re. A fost un şoc pentru mine. Avocatul oferit de autorităţile de la Tiraspol, Dmitri Dimitrov, nu a găsit de cuviinţă să mă infor-meze nici până astăzi despre sen-tinţa instanţei. Ulterior, am aflat că mama lui Ernest a reuşit să ia legătura în acea zi cu avocatul, ea ştia despre decizia judecătorilor, dar, nu ştiu din ce cauză, a evitat să-mi spună. Știu că, pe moment, Ernest se află în aceeaşi celulă a mgb-ului (aşa-numitul servi-ciu de securitate – n.red.) de la Tiraspol. După ce am aflat, l-am sunat pe avocatul de la Chişi-nău, Alexandru Postică. În zilele următoare, am primit mai multe promisiuni din partea dlui Victor Osipov, vicepremierul pentru Reintegrare că vom fi ajutaţi.

— Cine te-a susţinut în aceste zile? Care a fost reacţia co-legilor jurnalişti din stânga Nistrului?Nu a existat nicio reacţie din

partea colegilor. Probabil că, din cauza fricii, aceştia evită să mă sune ori să iasă cu vreo declara-ţie în susţinerea lui Ernest. Mai mult, ştiu că au fost anchetaţi colegii cu care a lucrat Ernest şi că ar fi făcut declaraţii în defa-voarea lui. Suntem susţinuţi mai mult de mass-media şi ONG-uri-le de la Chişinău.

„Nu a avut acces la informaţii secrete”

— Irina, ai încercat să iei legă-tura cu soţul tău după pro-ces?Nu pot, deoarece nu cunosc

numele judecătorului pe numele căruia urma să depun cerere, conform legislaţiei transnistrene, pentru a ni se permite o între-vedere. Ni s-a spus că nu avem dreptul să asistăm la şedinţe. Avo-catul nu răspunde la telefon. Nici măcar nu ştiu unde va fi mutat Ernest. Înainte de a fi transmis dosarul în instanţa de judecată, ni se permitea să ne vedem de două ori pe lună. Toate au avut loc în

sediul mgb-ului. Ernest avea un comportament ciudat. La început, era stresat, deprimat, apoi, în lu-na mai, era foarte agitat, probabil i se promitea ceva. Atunci a făcut declaraţia video în care a recunos-cut că ar fi fost racolat de serviciul de securitate de la Chişinău. Ulti-ma oară era dezamăgit, chiar mi-a spus că e supărat pe autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului.

— Ai avut îndoieli că ar fi fost agent de securitate?Soţul meu nu este agent SIS.

Ne cunoaştem de când eram studenţi. Din primele clipe când am văzut declaraţia video, am încercat să-mi amintesc perioa-da din anii de studenţie, când, chipurile, ar fi fost racolat, dar nu mi-am amintit nimic sus-pect. În calitate de jurnalist, nu a criticat autorităţile şi nici nu a avut acces la informaţii secrete, oferite la nivel de stat aici, la Tiraspol. Ernest nu a realizat investigaţii jurnalistice. A lucrat pentru agenţia „Novîi Reghion” din Tiraspol, apoi s-a concediat şi a colaborat doar cu aceeaşi agenţie din Moscova.

Câteva luni, a colaborat cu publicaţia „Puls” din Chişinău. Ulterior, s-a concediat şi a depus actele pentru un post vacant la Secretariatul General al Orga-nizaţiei Naţiunilor Unite de la New York.

Sunt sigură că nu a colabo-rat cu Serviciul de Informaţii şi Securitate de la Chişinău. Ne cunoaştem de 11 ani, din perioa-da studenţiei, şi nu avem secrete unul faţă de celălalt.

„Nu mi-au creat probleme la serviciu”

— Cum îţi explici acţiunile autorităţilor din Transnis-tria?Am o singură explicaţie.

Aveau nevoie de o persoană care trebuia să joace acest rol. În urma protestelor din 7 aprilie 2009, influenţa Federaţiei Ruse s-a diminuat în zonă. Consider că Ernest, în calitate de jurna-list, este folosit de autorităţile de la Tiraspol pentru a reaminti opiniei publice, inclusiv celei internaţionale, de existenţa con-flictului transnistrean.

— Care sunt condiţiile de de-tenţie?Erau şapte deţinuţi într-o

cameră. Aveau frigider, televi-

zor. Cineva a lansat zvonul că lui Vardanian i se aduc la pat cafeaua şi ziarele, acest lucru, desigur, nu este adevărat.

„Voi protestaîmpreună cu copiii”

— Activezi în calitate de jur-nalist la postul de radio de stat din Tiraspol. Acuzaţia de „trădare de patrie”, for-mulată de autorităţile se-cesioniste la adresa soţului tău, a influenţat activita-tea ta în această funcţie? Anterior, nu am avut pro-

bleme la locul de muncă. După pronunţarea sentinţei, copilul s-a îmbolnăvit şi, în prezent, sunt în concediu medical.

— Ce simt copiii în această si-tuaţie?Sunt micuţi, dar simt totul. Și

pentru Ernest despărţirea de copii este foarte dificilă. Băiatul nostru

a mers anul acesta pentru prima oară la şcoală, îi lipsesc îndrumă-rile, erudiţia lui Ernest. A fost spe-riat în urma vizitelor colaborato-rilor de securitate. Am avut parte de două percheziţii la domiciliu. A doua percheziţie a avut loc cu scandal, cu injurii la adresa mea şi a lui Ernest. Atunci ne-au aplicat sechestru pe mobilă şi frigider. Am înţeles că acesta a fost anulat după pronunţarea sentinţei.

— Ce vei face în cazul în care nu se va schimba nimic în situaţia lui Ernest?Voi protesta. Dacă va fi

nevoie, voi protesta la Chişinău împreună cu copiii. Voi recurge la greva foamei. Autorităţile de la Chişinău ne-au promis că ne vor ajuta şi ne-au îndemnat să nu recurgem la acţiuni extreme. Mai aşteptăm o săptămână, poate se rezolvă ceva.

Interviu realizat de Svetlana COROBCEANU

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

E clar: PD nu face alianţă cu PCRM.S-au întâlnit Filat cu Lupu la Bruxelles?

Scrisorile lui Buraga

Filat şi Voronin se aseamănă

Ieri am discutat despre mersul de melc al negocierilor privind crearea unei coaliţii foarte şi foarte bine intenţionată şi reciproc avan-tajoasă. „De ce durează atâta, dacă s-au înţeles în privinţa valorilor şi principiilor patrimoniale!”, se revoltă sanitara Vera. Colesovna-zadov insista ca PD să facă alianţă numai cu PCRM, căci Lupu trebuie să-i fie recunoscător lui Voronin pâ-nă la adânci bătrâneţe. Caltânăr era pentru o alianţă PL-PCRM, fiindcă, din punctul lui de vedere, Ghimpu s-ar înţelege mai bine cu Voronin decât cu Filat. Dovadă e că priete-nul lui Ghimpu, Iurie Roşca, s-a în-ţeles mai bine cu Voronin decât cu orice alt lider democrat. „Ghimpu nu se fâţâie ca Lupu şi nu-i lunecos ca Plahotniuc!”, strigă Caltânăr, fluturându-şi cravata verde, pătată cu roşii marinate.

Sanitara Vera se pronunţă cu

tot corpul pentru o alianţă între PLDM şi PCRM, căci Voronin şi Fi-lat se aseamănă. Ambii sunt foarte severi şi le place disciplina de fier şi ordinea de oţel. Unindu-şi puterile, ei îi pot pune pe toţi la punct, să nu se audă nici musca în Republica Moldova! strigă ea.

– Da’mie nu-mi place că Filat îi mai întotdeauna încruntat ca Vo-ronin, spuse liceana Ala. Un liberal democrat trebuie să fie mai relaxat.

– El îi încruntat fiindcă luptă împotriva sexului, spuse Jana Astronoama.

– Nu-i adevărat, se supără Colesovnazadov. Voronin şi Filat nu au nimic în comun. Voronin luptă împotriva tancurilor româneşti pe care le-a lăsat să treacă Filat, sco-ţând sârma ghimpată de pe Prut!

– Eu i-aş închide pe toţi liderii iştea, fără mâncare şi fără apă, şi nu le-aş da drumul până nu ar face

alianţă! spuse moş Dumitru. – Aşa se alege Papa de la Roma,

interveni Scurtoi. Cardinalii se închid flămânzi şi nu au dreptul să iasă până nu aleg pe cineva dintre ei papă.

Ideea le plăcu tuturor şi Cozo-nac veni cu propunerea să ticluim un apel către moldovenii normali să-i închidă pe liderii celor patru partide şi să-i ţină închişi până nu formează o coaliţie de guvernare reciproc avantajoasă.

– Nu e bine. Ei, mai degrabă, vor muri de foame, dar nu vor ceda. Nici Lupu, nici Ghimpu şi, cu atât mai mult, nici Filat. Vor muri şi vom rămâne fără lideri de partid? Aşa nu se poate! Ca şi toate ţările civilizate, Republica Moldova tre-buie să aibă conducători. Cine o să ne felicite de Anul Nou, dacă ei vor muri de foame? Nu era Ghimpu ma-re orator, înghiţea câte o jumătate

de cuvânt, dar tot îi mai bine cu rău decât de loc! strigă sanitara Vera.

O asemenea perspectivă – de a rămânea nefelicitaţi de Revelion – îi sperie nespus pe nebuni.

– Să facem o mare adunare naţională în care să-i chemăm să se înţeleagă între ei, spuse Sobcor. Altă soluţie nu există!

Ideea plăcu tuturor şi o mare adunare naţională a casei de nebu-ni fu planificată în mod circum-spect fără întârziere.

Acuma stau şi mă gândesc: dacă avem atâţia anticomunişti decoraţi, medaliaţi şi premiaţi, mai mulţi decât în toate ţările europe-ne, luate împreună, cum se întâm-plă că PCRM izbuteşte să intre în parlament?

Al vostru abandajos,scrob, prolectar,

Ion BURAGA

LUMI PARALELE

Discuţiile ONUprivind Peninsula Coreeană au eşuat

Discuţiile la Consiliul de Securitate al ONU, de duminică, asupra situaţiei din Peninsula Coreeană, au eşuat fără o decla-raţie finală, iar Rusia a avertizat că, pentru a se opune tensiunilor tot mai puternice, comunitatea internaţională nu mai are niciun „plan de acţiune”.

China a respins cererile ţărilor occidentale de includere în declaraţia finală a unei condam-nări a Coreei de Nord pentru bombardamentul de la 23 noiem-brie contra insulei sud-coreene Yeonpyeong în care au fost ucise patru persoane, au declarat diplo-maţi din cadrul ONU.

Aproximativ opt ore de discu-ţii formale între cele 15 ţări mem-bre ale Consilului de Securitate şi discuţii private cu ambasadorii nord-coreean şi sud-coreean s-au încheiat fără un acord pentru o declaraţie finală. „Nu am reuşit să facem o legătură între toate punţile”, a subliniat ambasadorul rus Vitali Ciurkin.

El a adăugat, în faţa jurna-liştilor, că eforturile continuă, în mod neoficial, între marile puteri, în încercarea de a pune toată lumea de acord asupra unei declaraţii.

Dar ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, preşedinta în exerciţiu a Consiliului de Secu-ritate, a declarat, în faţa presei, că era „improbabil ca distanţa” dintre poziţiile membrilor Consi-liului să poată fi acoperită.

China a respins o versiune rusă a proiectului de declaraţie care nu menţiona Coreea de Nord nominal într-o frază privind ata-cul şi nici măcar numele Yeonp-yeong, au adăugat diplomaţii.

Ţările occidentale se limitau, în proiectul lor de declaraţie, să spună că „Membrii Consiliului de Securitate condamnă bom-bardamentul de la 23 noiembrie 2010 care a dus la pierderi de vieţi umane, inclusiv civili, şi deplânge cu fermitate agravarea tensiunii în Peninsula Coreeană, la care a condus”.

Oficialii locali de pe Insula Yeonpyeong au anunţat luni di-mineaţă, la portavoce, desfăşura-rea manevrelor, fără să comunice ora prevăzută pentru începerea exerciţiului de artilerie cu muni-ţie reală.

Phenianul a promis un „dez-astru”, dacă Seulul nu renunţă la aceste manevre militare cu muniţie reală.

La 23 noiembrie, artileria nord-coreeană a tras asupra Insulei Yeonpyeong, în apropiere de frontiera maritimă contestată dintre cele două ţări, ucigând patru persoane. Acesta a fost pri-mul bombardament al unei zone civile de la Războiul din Coreea (1950–1953).

Incidentul a reaprins teama unui nou conflict în peninsulă.

(mediafax.ro)

Unde s-a aflat Marian Lupu de marţi până vineri? Întrebarea e motivată şi legitimă, oricât de mult s-ar supăra liderul PD. Informaţia pe care a prezentat-o jurna-liştilor, lunea trecută, nu este suficientă. Societatea trebuie să cunoască unde a plecat liderul unuia din cele patru partide parlamentare care, se presupune, va candida la postul de preşedinte al RM. De Marian Lupu depinde, în acest moment, componenţa coaliţiei de guvernare, impli-cit orientarea geopolitică a RM pentru patru ani înainte şi relaţiile sale cu străinăta-tea nu pot fi considerate drept o chestiune personală.

Dacă ai minţito dată...

Fiindcă anul trecut, în luna august, el a minţit în legătură cu o altă dispariţie enigmatică a sa, astăzi nu poate fi crezut pe cuvânt. Spunând că a mers la Buda-pesta, pe care doar o tranzi-tase, el călătorise de fapt la Moscova. Din întâmplare, pe aeroportul Șeremetievo 2, a fost văzut şi fotografiat de un vizitator al site-ului Unimedia. Solicitat prin te-lefon de reporterul Unime-dia, Marian Lupu a răspuns atunci: „Categoric! Nu am fost la Moscova. Ieri m-am deplasat spre Budapesta unde mă aflu şi în acest

moment. Cineva vrea să ba-ge zâzanie între noi... Sunt într-o vizită privată în Bu-dapesta care nu are legătură cu politica. M-am întâlnit cu unii vechi colegi...”

Confirmarea că Lupu a minţit o găsim în unul din rapoartele Ambasadei SUA la Chişinău, date publicităţii de WikiLeaks. Ambasadorul Chaudhry scrie, din spusele lui Voronin, că, la 12 august, Marian Lupu a mers la Mos-cova, în cel mai mare secret, prin Budapesta. Acolo, într-o cameră de hotel, a discutat cu doi bărbaţi. Întâlnirea de două ore pare să fi fost un interviu pentru angajare. „Lupu a fost supus unei serii de întrebări pentru a stabili poziţia sa în privinţa unor probleme cum ar fi imuni-tatea lui Voronin, neutrali-tatea R. Moldova şi şcolile rusofone din R. Moldova”. Voronin a apreciat că Lupu se află sub influenţa unei „puteri externe”. El însă nu ştia dacă este vorba despre „Rusia, România sau Statele Unite”.

Fiindcă veni vorba, astăzi Voronin nu mai pare deranjat de faptul că Lupu se află „sub influenţa unei puteri externe”, ci, dim-potrivă, arde de nerăbdare să formeze o coaliţie de guvernare dintre PCRM şi PD şi acceptă ca liderul PD să ocupe postul de preşe-dinte al RM. Ca să revină la putere, liderul PCRM este

capabil de orice, inclusiv să se umilească în faţa fostului membru PCRM.

Dezminţirea neconvingătoare

Dacă a minţit atunci, de ce nu am presupune că dl Lu-pu minte şi acum. De altfel, tot prin WikiLeaks aflăm că Lupu a mai făcut o călătorie secretă pe 5 septembrie 2009, la Frankfurt, unde s-a întâl-nit cu „un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale a lui Medvedev”. Din spusele lui Lupu, întâlnirea s-a axat pe îngrijorarea serioasă a Ru-siei privind orientarea proro-mânească a lui Ghimpu.

În preajma summitului CSI de la Chişinău, ruşii vro-iau să se asigure că Ghimpu nu va spune nimic „jenant” pentru Moscova. Liderul PD a dat asigurări că „va lucra personal cu Ghimpu asupra declaraţiilor sale publice” şi va asigura ca acesta să nu spună nimic „nepotrivit”.

Dată fiind relaţia specia-lă a lui Marian Lupu cu ruşii, ştirea de lunea trecută, difu-zată de site-ul StireaZilei, că liderul PD pleacă la Moscova, a părut credibilă. Dezminţi-rea făcută de Lupu că pleacă în Germania, „cu scopuri private, familiale”, că „e ceva în legătură cu oameni dragi, foarte şi foarte apropiaţi” nu a fost suficient de convingă-toare, căci el nu a dat detalii-le necesare pentru a se putea verifica acest lucru.

Ce oraş din Germania, ce clinică a vizitat dl Lupu? Re-porterii Jurnal TV au putut afla doar că el s-a îmbarcat, împreună cu tatăl său, în avionul spre Budapesta, de

unde urma să ia avionul spre Frankfurt. Din cauza condi-ţiilor meteorologice, ei nu au putut merge direct la Fran-kfurt. Nu se ştie însă dacă de la Budapesta dl Lupu nu a luat-o, ca şi în august 2009, spre Moscova. E vina lui că nu putem avea încredere în spusele sale.

Lipsa lui Plahotniuc

Suspiciunea că şi pleca-rea la Frankfurt ar putea fi o manevră pentru a ajun-ge neobservat la Moscova a apărut după ce s-a aflat că Vlad Plahotniuc, nr. 2 pe lista PD, va lipsi şi el în această perioadă, plecând „cu chestiuni de afaceri”, la... Moscova. O întâmplare să fie că ambele persoane de care depinde componenţa viitoa-rei coaliţii pleacă în acelaşi timp din Chişinău? Cum să faci abstracţie de faptul că tocmai Plahotniuc este cel care l-a găzduit pe Serghei Narîşkin la hotelul său? Nu s-au întâlnit ei la Moscova? Chiar nefiind „pătruns de se-cretomanie”, nu poţi să nu te gândeşti că aceste călătorii ar putea fi legate de negocie-rile de constituire a coaliţiei de guvernare în RM.

Dl Marian Lupu, Par-tidul Democrat trebuie să vină cu detaliile necesare privind călătoria întreprinsă săptămâna trecută pentru a pune capăt suspiciunilor ce planează asupra sa. El trebuie să spună: am fost în oraşul cutare, la clinica sau spitalul cutare. Ca persoană publică, nu se poate ascunde după paravanul vieţii priva-te. Cetăţenii RM trebuie să se

convingă că Lupu nu spune iarăşi minciuni, că deciziile pe care le va lua privitor la viitoarea guvernare sunt ale lui şi nu ale altcuiva din exterior. Transparenţa este obligatorie în democraţie.

Întâlnirela Bruxelles?

Pe de altă parte, în mod paradoxal, comportamen-tul lui Lupu sugerează mai curând imposibilitatea decât posibilitatea unei alianţe PD-PCRM. După întâlnirea cu Voronin, în prezenţa lui Narîşkin, la Ambasada Rusiei (pe teritoriu străin), după pre-supusele escapade ale liderilor PD la Moscova, o asemenea alianţă ar fi viciată din start, considerată o creatură a Mos-covei, iar Lupu şi-ar compro-mite iremediabil reputaţia ca marionetă, ca agent al intereselor ruseşti în RM.

În mod logic, putem presupune că, dacă Lupu ar fi avut de gând să formeze o alianţă cu Voronin, el nu ar fi trebuit să meargă la Amba-sada Rusiei pentru a nu da motiv de concluzii compro-miţătoare. Și cu atât mai mult ar trebui să facă tot posibilul pentru a demonstra că a vizi-tat zilele trecute Germania, nu Rusia. Ceea ce nu obser-văm în cazul dat.

Dacă deducţiile de mai sus sunt corecte, nu e cu totul lipsită de sens şi ipoteza că traseul lui Lupu s-ar fi putut intersecta pe undeva cu cel al lui Filat care, dacă vă amintiţi, a lipsit şi el, fiind plecat la Bruxelles. Singu-rul contraargument ar fi că logica nu funcţionează decât rareori în RM.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Vardanian, răspunsulruşilor pentru Merkel

Ce urmăreşte Moscova?

Calvarul lui Ernest Vardanian, condamnat la 15 ani de închisoare, e doar un episod din istoria ocupaţiei ruseşti a regiunii răsăritene a Republicii Moldova. Totuşi povestea sa este ieşită din comun. Ce vrea să spună oare KGB-ul de la Tiraspol prin acest gest demn de procurorul Vîşinski?

Ilie Ilaşcu are drepta-te, desigur, când declară că elementele separatiste din stânga Nistrului nu sunt lăsate de capul lor. Patronul lor este Federaţia Rusă. Nu încape discuţie că arestarea şi condamnarea lui Ernest Vardanian e o provocare în spatele căreia se ascund inte-resele fostei metropole. Dar ce urmăreşte aceasta şi cine anume trage sforile în culise?

Dacă ne-am limita doar la explicaţia lui Ilaşcu po-trivit căreia ruşii îşi propun discreditarea actualei gu-vernări de la Chişinău, am risca să nu nuanţăm sufici-ent. Nu cred că incapacita-tea Chişinăului de a-l ajuta pe un cetăţean al Republicii Moldova încăput pe mâna separatiştilor poate să mai surprindă opinia publică.

Diversiune cu bătaie lungă

Părerea mea e că miza condamnării lui Vardanian este mult mai mare. Ziaristul de la agenţia „Novîi reghion” fusese arestat la 7 aprilie 2010. Toţi au remarcat faptul că lucrul acesta s-a întâmplat în ziua când s-a împlinit un an de la protestele anticomu-niste din Chişinău. Copleşită de această coincidenţă, pre-sei i-a scăpat un alt amă-nunt, mult mai relevant.

Vorba e că primăvara trecută începuse să se între-zărească o turnură spectacu-loasă în relaţiile dintre Berlin şi Moscova. Profesorul Geor-ge Friedman, preşedintele Stratfor, scria în acele zile că recesiunea abătută asupra Europei întăreşte Germania în convingerea sa mai veche de a se orienta spre o alianţă globală cu Rusia. Se zvonea despre o posibilă ridicare a vizelor pentru călătoriile ruşilor în UE.

Ca să testeze adevăratele intenţii ale Kremlinului, care are nevoie de banii şi tehno-logiile occidentale pentru modernizarea ţării, în cadrul

primelor conciliabule între ce-le două părţi, nemţii îi îndem-nau pe ruşi să cedeze Trans-nistria în schimbul asistenţei europene. Ulterior, cancelarul Merkel a făcut publică această propunere în timpul unei întrevederi cu preşedintele Dmitri Medvedev.

Toată această foială în jurul chestiunii transnis-trene i-a pus pe jar atât pe separatiştii de la Tiraspol, cât şi pe „eurasianiştii” de la Moscova. Aceştia din urmă deţin funcţii importante în Kremlin, pariază pe Putin şi nu acceptă cedarea Trans-nistriei sub nicio formă şi sub niciun pretext. Anume ei s-au mobilizat exemplar primăvara trecută pentru a da peste cap o eventuală tranzacţie Medvedev-Merkel.

Astfel, arestarea lui Vardanian s-a dovedit a fi o bombă cu efect întârzi-at. Fitilul ei a fost aprins şi încărcătura explozivă urma să fie detonată în momentul potrivit pentru a arunca în aer eventualele înţelegeri între Merkel şi Medvedev pe tema Transnitriei.

Luptă locală într-un război mare

De alltfel, articolul „Mol-dova pe care noi am pierdut-o”, inserat recent în ziarul „Moskovski Komsomoleţ”, se constituie într-un atac ne-cruţător al „eurasianiştilor” contra elementelor pretins „proatlantiste” din jurul lui Dmitri Medvedev. Acestea sunt acuzate de „trădarea” Transnistriei, de tentaţia de a se descotorosi de ea pentru a-şi spăla astfel păcatele legate de ocuparea Abhaziei şi Osetiei de Sud.

De unde şi concluzia că dosarul Vardanian este asul din mâneca influentelor grupări naţionaliste de la Kremlin care vor, cu ajutorul lui, să tensioneze situaţia de la Nistru de aşa manieră încât nici să nu se mai pună pro-blema reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova. Nu-i exclus ca lucrurile să nu se oprească aici şi scandalul să ia turaţii. Riscăm să asistăm la escaladarea polemicii moldo-ruse pe diverse planuri.

Oricum, toată tevatura din jurul lui Vardanian pare să fie o luptă cu caracter local dintr-un război geopolitic mare. Este, dacă vreţi, răs-punsul radicalilor de la Mos-cova pentru Angela Merkel. „Eurasianiştii” spun, de fapt, acum „nici un pas înapoi!”.

Nimic mai umilitor decât să urmăreşti neputincios, fără nicio şansă de a îndrepta lucrurile, cum pe teri-toriul ţării tale îşi face de cap în voie o putere străină. Moscova i-a arătat Chişinăului o dată în plus cine este, de fapt, adevăratul stăpân al Transnistriei.

„Nu vrem iar în braţele Partidului Comuniştilor”

POSTELECTORALĂ // Am votat pentru democraţie, nu vrem dictatura înapoi

În localitatea Grozeşti, raionul Nisporeni, unde s-a născut Vlad Plahotniuc, numărul doi de pe lista Par-tidului Democrat (PD), oamenii au votat formaţiu-nea din care acesta face parte. Din totalul de 1168 de voturi acumulate, 604 (51,7%) au fost acordate pentru PDM. Negocierile pe care le poartă liderii acestei formaţiuni cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) au făcut ca o bună parte din elec-torat să regrete alegerea făcută şi să îl îndemne pe Marian Lupu, liderul formaţiunii, să nu se întoarcă înapoi de unde a plecat. În acelaşi timp, 16 directori de şcoli au semnat un apel, prin care cer menţinerea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Marina LIŢA

„Noi avem încredere în Marian Lupu şi în partidul lui”, ne răspunde la celă-lalt capăt Maria Luncaşu. „Aşteptaţi oleacă, am un ceaun cu mâncare la cotlon, să-l ridic, să nu dea în foc”, adaugă femeia, care pune imediat receptorul pe masă. „Nu trebuie să facă alianţă cu Partidul Comuniştilor. Noi am votat pentru Lupu ca să fie Alianţa care s-a făcut anul trecut”, comunică Maria Luncaşu.

„Nu mă aşteptam să fie atât de strânsă legătura dintre PCRM şi PD”

„Am votat cu Marian Lupu. Nu mă aşteptam să fie legătura dintre PCRM şi PD atât de strânsă”, ne spune o angajată a primăriei, care nu a dorit să se prezinte. Este o diferenţă mare între rezul-tatele scrutinelor din 2009, când învingător a ieşit PL-ul, şi acesta din 28 noiembrie, când PD a luat peste 600 de voturi. În localitatea Gro-zeşti, pe lista electorală au fost înscrişi 1168 de alegă-tori. „Diferenţa se datorează faptului că Vlad Plahotniuc, originar din această localita-te, a intrat în partid”, crede angajata primăriei. La aceas-ta se mai adaugă generozi-tatea lui, în ultima perioadă el a făcut multe pentru sat. Fundaţia Edelweiss, insti-tuită de Vlad Plahotniuc a reparat drumul din centrul satului până la cimitir, a reparat gardul de la şcoală, a deschis un centru de fitness, a organizat concerte pentru consăteni. „Până în acest an, Vlad Plahotniuc a fost mai mereu în umbră şi nu s-a arătat”, a conchis femeia.

Fiecare îşi face interesul

Cu toate acestea, oa-menii spun că, până acum, Plahotniuc nu prea apărea

prin sat. „Fiecare îşi face interesul atunci când are nevoie”, ne spune Petru Zabolotin. Bărbatul crede că PD nu se va alia cu PCRM. „Nu au voturi îndeajuns. Mai interesantă ar fi o alianţă a PCRM cu Partidul Liberal Democrat, deoarece PLDM are 32 de mandate, cu 42 ale PCRM fac 74 de mandate, nu mai au nevoie de nimeni”, spune bărbatul.

Întrebat dacă ar dori o alianţă între PD şi PCRM, el a spus că depinde cum vor lucra aceştia. „Dacă ar face totul pentru oameni, oame-nii i-ar vota. Dacă nu vor face nimic, atunci nimeni nu va mai avea încredere în ei”, a menţionat acesta. „Eu nu ştiu multă politică şi nici nu mă interesează. Da' voi mai sunaţi şi mai întrebaţi lumea de la sate, că poate şi multe altele să vă spună”, a conchis bărbatul.

„Un consătean de-al nostru este în PD”

„Eu multe nu vă pot spune, pentru că nu fac parte din electoratul acestui par-tid, dar oamenii cu care am vorbit s-au arătat contrariaţi. Lumea este înfuriată că se duce iar în braţele partidu-lui de la care a fugit anul trecut”, a comunicat Svetla-na Mitrofan, locuitoare a Grozeştiului.

„Clar că am votat PD-ul, un consătean de-al nostru este în acest partid”, ne-a spus Nina Jalbă, directoarea Liceului „Prometeu” din localitate. „Îl ţin minte pe Vlad de mic, a fost un copil de nota 5 (10 – n.a.) şi a ajutat lumea din satul în care s-a născut”, a menţionat cadrul didactic. Aceasta a mai spus că nu ar vrea ca PD-ul să facă alianţă cu PCRM-ul. „Am votat pentru democraţie şi nu vrem înapoi dictatura”, susţine femeia. Nina Jalbă a adăugat că în funcţie de modul în care va guverna ţara această alianţă demo-crato-comunistă, va fi votată în continuare. „Dacă va avea o orientare proeuropeană, îi

voi vota, dacă nu, atunci nu cred!”, a conchis femeia.

„Nu sunt din acest sat”, aud la celălalt capăt al receptorului. „Dar, din câte ştiu, Grozeştiul este un sat anticomunist şi nu cred că ar fi bine ca PD-ul să facă ali-anţă cu PCRM”, a menţionat Viorica Anghel.

„Vreau refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană”

„Ce vreau eu? Vreau să rămână Alianţa pentru Inte-grare Europeană, aşa cum a fost până la alegeri”, spune o femeie din Grozeşti. „Scri-eţi acolo o femeie de la ţară. În sat lumea nu mai poate de greutăţi, dar ei se duc la comunişti!”, încheie conver-saţia persoana.

În aceeaşi ordine de idei, un grup de directori de şcoli din raionul Nisporeni au semnat o petiţie adresată Partidului Democrat, prin care cer să nu fie creată nicio

alianţă între PCRM şi PD. „Să nu rămânem noi iarăşi cu nasul în jos, a nu ştiu câta oară”, a declarat pentru JURNAL, Maria Nastasiu, directoarea gimnaziului din satul Ciuteşti, raionul Nis-poreni şi iniţiatoarea acestei petiţii. „Dar am scris această petiţie atunci când Marian Lupu discuta cu Partidul Comuniştilor. Am fost foarte indignată. Acum am văzut că a început să se întâlnească cu PL şi PLDM. Vreau să spun că avem încredere în PD. Cât a fost AIE, credeam că ne ducem în Europa, acum, dacă va pleca la comunişti, ne întoarcem iar la Rusia şi nu mai rezolvăm conflictul transnistrean”, a menţionat profesoara. „De ce să facă ceea ce a făcut Roşca?”, se întreabă femeia. „Va păţi ca Roşca, care a luat două voturi la noi în sat. Eu cred că Lupu e un om competent care nu se va întoarce acolo de unde a plecat”, a conchis aceasta.

De menţionat că petiţia a fost semnată de directorii a 16 şcoli din raionul Nispo-reni.

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | Observator

SOCIETATE DE INGINERIE

doreşte să angajeze personal pentru următoarele funcţii:

- 1 secretară specializată pentru de-partamentul administrativ şi tehnic, - 1 inginer construcţii civile Junior

- 1 inginer proiectant mecanic Junior.

Specificăm că o condiţie esenţialăeste cunoaşterea limbii italiene.

Puteţi trimite Curriculum Vitae la următoareaadresă de mail: adinam@live.it sau

telefonând la numărul068433339

13 milioane pentru308 voturiNu s-a ales nimic din mare-le tam-tam al comuniştilor care timp de câteva săptă-mâni au speriat alegătorii cu probe despre „masiva” fraudare a alegerilor.

Renumărarea voturilor asupra căreia au insistat liderii PCRM şi pentru care s-au cheltuit tocmai 13 milioane de lei le-a adus comuniştilor doar 308 voturi în plus. Ce-i drept, PLDM, PL şi PD au avut de pierdut câteva voturi în urma renumărării (PLDM – a pierdut 112 voturi, PL – 98 de voturi, iar PD – 227 voturi – n.r.). Aceste diferenţe nu au influenţat însă scorul final al partidelor şi nici numărul de mandate în Parlament. PCRM rămâne cu 42 de fotolii în Parlament, PLDM – cu 32 de mandate, PD – cu 15 mandate şi PL – cu 12.

Eroarea de la Soroca

În cele mai multe raioane, rezultatele renumărării au fost aproape identice cu cele anunţate după alegerile din 28 noiembrie. Excepţie face doar r. Soroca, unde în s. Rubleniţa, din cauza unei erori umane, au fost încurcate pachetele cu buletine de vot. Aici diferenţele în urma renumărării au fost de + 395 voturi pentru PCRM, - 129 voturi pentru PLDM, - 160 voturi pentru PD şi – 34 voturi pentru PL.

Potrivit secretarului Comi-siei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, acest caz a fost trans-mis spre examinare Procuratu-rii Generale.

De asemenea, în urma re-numărării voturilor s-a stabilit că la votare au participat cu 107 cetățeni mai mult decât se cal-culase iniţial, adică 1 733 051, şi nu 1 732 944, aşa cum au arătat datele din 28 noiembrie.

Mofturile comuniştilor devin tot mai scumpe

Puşi în faţa situaţiei de a recunoaşte că au cheltuit aiurea peste un milion de dolari din banii publici, comuniştii nu ce-dează. Ei susţin că renumărarea a fost o farsă, pentru că nu s-a făcut şi verificarea şi confrun-tarea listelor electorale. Totuşi, susţine juristul PCRM, Sergiu Sârbu, cele 308 voturi recupera-te de formaţiune demonstrează că voturile comuniştilor au fost furate şi atribuite altor partide.

Amintim că PCRM nu este la prima experienţă de acest fel. Tot comuniştii au cerut renumărarea voturilor şi după alegerile parlamentare din apri-lie 2009. Atunci pentru moftul comuniştilor s-au cheltuit 3,68 milioane de lei.

Ieri, CEC a transmis docu-mentele cu privire la renumăra-re Curţii Constituţionale. Vineri aceasta va lua decizia de valida-re a rezultatelor alegerilor şi a mandatelor viitorilor deputaţi.

M.R.

Teatrul „Satiricus I.L. Caragiale” a organi-zat o sărbătoare caldă, ingenioasă, creativă pe 19 decembrie, cu ocazia celor 20 de ani pe care i-a împlinit în stagiunea aceasta. Înainte de a intra în sală, publicul a participat la lansarea cărţii „Două decenii cu Satiricus”, îngrijită de Ion Diviza. După prezentarea acestui volum, a fost proiectat, în variantă video, un fragment din primul spectacol al teatrului condus de Sandu Grecu, „Ce e viaţa omului”.

„Satiricus” spune adevărul în scenă

„Satiricus” a spus întotdeauna adevărul în scenă, de aceea nu le-a fost pe plac celor de la putere. Spectacolele noastre au creat o oază de libertate şi au o miză social-poltică”, a menţionat regizorul şi directorul teatrului, Sandu Grecu, moderatorul Galei. Făcând o trecere în revistă a realizărilor trupei, regizorul a precizat că, în decurs de douăzeci de ani, teatrul a montat 50 de spectacole şi a jucat circa 3850 de repre-zentaţii, a câştigat 9 premii internaţionale şi numeroase premii şi distincţii la con-cursuri naţionale.

Amintim că Teatrul „Satiricus” a fost fondat în perioada când primar al capitalei era Nicolae Costin. Pe deplin motivată a fost, în acest context, de-cizia teatrului de a acorda premiul „Nicolae Costin” actualului primar al mu-nicipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. La ediţia curen-tă a Galei, au fost oferite 20 de trofee unor personalităţi din domeniul culturii şi mass-media cu profil tea-tral ori satiric. Astfel, pre-miul „Gheorghe Cincilei” i-a fost acordat jurnalistu-

„Ora de ras” şi „Scrisorile lui Buraga”, premiate la Gala Teatrului „Satiricus”

20 DE ANI CU SATIRICUS // Măşti pe scenă şi în politică

LOCURI DE MUNCĂ

Val Butnaru, preşedintele „Jurnal Trust Media”, a relansat ieri la „Jurnal” TV, într-un nou format, talk-show-ul „Cabinetul din umbră”.

Potrivit lui Val Butnaru, talk-show-ul „Cabinetul din urmbă” nu va avea un nu-măr fix de invitaţi, precum nu va avea un scenariu sau desfăşurător „bătut în cuie”. „Vom încerca să facem în cadrul acestei emisiuni o

guvernare paralelă”, a spus Butnaru care a precizat că „nu ne propunem doar să criticăm, ci să oferim şi soluţii”.

Val Butnaru spune că noua emisiune se deosebeş-te de restul talk-show-urilor de la alte posturi TV de la Chişinău sub aspectul că nu va fi un „show radiofonic, unde vorbesc doar invitaţii”. „«Cabinetul din umbră» va fi un alt fel de talk-show, o emisiune flexibilă, cu

elemente noi ce ar conferi dinamism programului”, a mai spus Val Butnaru.

Talk-show-ul „Cabinetul din umbră” va fi o emisiune săptămânală, având câte o temă prestabilită. Emisiu-nea va dura 90 de minute şi va fi pusă pe post în fiecare seară (ora 20:45) de luni.

Ediţia de ieri seară a „Cabinetului din umbră” a avut ca temă „nunţile poli-tice din Moldova”.

După Monitor Media

Val Butnaru: „Guvernarea paralelă a început ieri...”

lui Nicolae Roibu, premiul „Vasile Tăbârţă” – actorului Sergiu Finiti, premiul „Ion Popescu” a fost decernat regizorului TV Gheorghe Andros şi regizorului Peter Claus Feller. Actorului Va-sile Caşu i-a fost înmânat Premiul „Victor Tanmo-şan”, actriţa Lilia Cazacu a fost, de asemenea, premi-ată pentru activitatea pe scena Teatrului „Satiricus”.

Medalia „I.L.Caragiale” pentru douăemisiuni de la Jurnal TV

Potrivit tradiţiei, în cadrul Galei Teatrului „Satiricus” au fost acordate prestigioasele medalii „I.L. Caragiale”. De data aceasta, două medalii au revenit unor emisiuni de la Jurnal TV care se bucură de o lar-gă audienţă. Una din me-dalii i-a revenit duetului

Constantin Cheianu–Ana-tol Durbală, protagonişti ai emisiunii „Ora de ras”, iar cea de-a doua medalie a fost oferită pentru emisi-unea de măşti „Scrisorile lui Buraga”, realizată de Nicolae Negru şi regizorul Tudor Cibotaru. Invitat pe scenă, dramaturgul şi publicistul Nicolae Negru i-a anunţat pe spectatori că Buraga l-a sunat înainte de ceremonie şi l-a chemat să ia medalia „I.L. Caragiale”, aceste cuvinte au înveselit vizibil publicul. Au fost premiate, de asemenea, emisiunile „Republica” a lui Mihai Fusu de la „Publi-kaTV” şi „Cu noi la teatru” a Victoriei Mocreac de la Moldova 1.

Artiştii în dialog cu politicienii

La fel cum s-a întâm-plat şi în alţi ani, cei mai importanţi oameni politici din RM au fost prezenţi la Gală. Evenimentul le-a

dat posibilitatea artiştilor să intre în dialog direct cu înalţi demnitari. Premierul Vlad Filat a adresat felicitări teatrului cu prilejul aniver-sării, dăruind actorilor un imens buchet de trandafiri albi. E interesant că anume lui Vlad Filat i-a fost înmâ-nat premiul Personalitatea politică a anului 2010, acesta a afirmat că în politică exis-tă mai multe măşti decât în teatru. Premiul pentru verticalitate, curaj şi rezis-tenţă combativă în lupta

anticomunistă i-a revenit preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Lui Marian Lupu, preşedintele PDM, i s-a acordat premiul pentru principialitate, devotament şi compromis în lupta poli-tică. Au fost premiaţi de ase-menea Mihai Godea (pentru verticalitate şi devotament în apărarea democraţiei), Dumitru Diacov (pentru iscusinţă şi consecvenţă în promovarea unei idei politi-ce), Alexandru Tănase (pen-tru promovarea spiritului tehnocratic în activitatea social-politică), Serafim Ure-chean (pentru perseverenţă şi loialitate în politică), Iurie Leancă (pentru afirmarea spiritului european în po-litică), Corina Fusu (pentru promovarea consecventă a valorilor naţionale în poli-tică), Victor Catană (pentru profesionalism, corectitudi-ne în promovarea valorilor democratice), precum şi Ion Hadârcă, Anatol Șalaru, Ana Guţu, Victor Osipov, Sergiu Mocanu, Victor Bodiu. Lui Gabriel Stati i-a fost oferit premiul pentru debut în politică.

Daria VLAS

DUETUL Constantin Cheianu–Anatol Durbală, premiat la Gala Teatrului „Satiricus”

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Opinii | 9

Stewardese sexy şi roşii!SECRET // Stewardesele moldovene vor avea un nou look, vor renunţa

la hainele albastre şi se vor îmbrăca în uniforme de culoare roşie.

Nicio legătură cu politica!

O companie aeriană din R. Molodva intenţionează, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, să dezbrace angajaţii săi şi să pună pe ei nişte haine mai sexy. Astfel, în scurt timp, zborurile pe navele companiei „Air Moldova” vor fi mult mai plăcute. Chiar dacă noutatea este ţinută în mare secret, JURNAL a aflat că aceasta vine în noul an cu o sur-priză grandioasă – uniformele însoţitorilor şi însoţitoarelor de bord vor fi de culoare roşie şi „foarte seducătoare”, spune unul din angajaţii companiei.

Face control aerian

Pentru a fi selectat în calitate de asistent de bord trebu-ie să treci o preselecţie minuţioasă, trebuie să ai vârsta de 20-24 de ani, să cunoşti câteva limbi străine, să ai un chip plăcut. La fel, o atenţie deosebită se acordă înălţimii care trebuie să fie de cel puţin 1,65 m şi, bineînţeles, asistentul de bord trebuie să fie sănătos tun. Dar toate aceste criterii nu au nicio valoare dacă silueta persoanei lasă de dorit. Atât kilogramele în plus, cât şi cele în minus sunt inadmisibile, mai ales că noua culoare a uniformei este roşie şi respectiv ar putea să dezavantajeze asistentul de bord dacă acesta nu are grijă de silueta sa. Asistenta de bord din cadrul com-paniei Air Moldova, Angela Arnăutu, a menţionat într-un interviu acordat pentru baza.md că uniforma de zbor o mo-bilizează la lucru, element foarte util în condiţiile în care uneori trebuie să se trezească la ora 3 dimineaţa.

Nu vor mai fi albastre

„Părul nu trebuie să se atingă de gulerul bluziţei, pre-zenţa machiajului (discret) este obligatorie, mâinile trebuie să fie îngrijite, cu manichiură, chiar şi când e foarte cald afară stewardesa trebuie să fie în ciorapi subţiri de culoa-rea pielii, şi bineînţeles uniforma trebuie să fie în ordine şi călcată ideal”, doar aşa poate apărea un asistent de bord în faţa pasagerilor, a spus Angela pentru baza.md.

Pe moment, uniforma asistenţilor de bord este de cu-loarea cerului, roşie va deveni mai târziu, la începutul anu-lui 2011. Secretul este menţinut deoarece compania aşteap-tă să fie aduse ultimele accesorii şi doar atunci asistenţii se vor prezenta publicului larg în noul lor look. „Culoarea roşie nu are nicio legătură cu politicul”, ne-a asigurat un angajat al companiei. În prezent, companiei "Air Moldova" îi revin circa 50% din fluxul aerian de pasageri înregistrat pe piaţa moldovenească. Dacă va fi sau nu schimbată cu acest prilej şi culoarea aeronavelor Air Moldova, astfel încât să vedem sus, în cer, nişte puncte roşii, încă nu se ştie. „Air Moldova” este unul din cele mai recunoscute branduri moldoveneşti, fiind fondată prin decret prezidenţial la 12 ianuarie 1993.

Bogdan CIOBANU

Marian Lupu –ghid pentru traducători

Deşi Halloween-ul a trecut, moldovenii au tras o speri-etură zdravănă imediat du-pă alegerile din 28 noiem-brie. Ţanţoş, cu fruntea sus şi cu o energie dezinvoltă, Marian Lupu a reînviat, practic, frica din sufletul alegătorilor care au crezut, ca proştii, că au scăpat de comunişti. Negocierile s-au transformat rapid într-un teatru absurd în care dl Lupu apare la televizor şi ne face să tresărim şi să ne imaginăm fără să vrem cum ar fi să trăim încă o dată într-o ţară controlată de PCRM.

Dl Lupu pare să-l fi reînviat pe Vladimir Voronin, care, în ultimul an, mai apărea din când în când să ne reaminteas-că de faptul că, de exemplu, Ma-rian este un copil de doi metri, că Vlad Filat este contrabandist şi aşa mai departe. Vadim Mi-şin a ieşit şi el, zâmbind, pe la televizoare, atras, probabil, de mirosul puterii.

Cea mai mare problemă nu este, în mod necesar, faptul că lumea este îngrijorată. Problema este că, pur şi simplu, lumea nu înţelege ce spune dl Lupu, lucru care creează mult mai multă confuzie decât este necesar.

De când a apărut în spaţiul public din Moldova, dl Lupu a vorbit foarte frumos, şi în rusă, şi în română, invitându-şi spectatorii să îi urmărească acrobaţiile verbale şi frazele întortocheate. Pentru multă lume, talentele lingvistice ale lui Marian Lupu sunt impresio-nante. Pentru alţii, printre care mă număr şi eu, aceste talente creează mai multă confuzie decât claritate. Prin urmare, pentru a-mi ajuta compatrioţii, aş vrea să analizez modul în care se exprimă dl Lupu pentru a încerca să înţeleg despre ce vorbeşte domnia sa. Pentru acest experiment, voi folosi un interviu recent.

„Această sugestie ar fi una extraordinar de logică”

Dl Lupu nu este jurna-list. Prin urmare, nu trebuie să urmeze o regulă extrem de importantă: dacă poţi spune ceva clar cu mai puţine cuvinte, spune-o. Dimpotri-vă. Prezidenţiabilul pare să aibă o rezervă inepuizabilă de cuvinte adiţionale pe care le pune, atent, ca un fel de ataş la o motocicletă, la orice cuvânt de care se lipeşte ceva. O sugestie nu este doar logică, este extraordinar de logică. Un domeniu nu este impor-tant, este arhi-important. Dl Narîşkin se exprimă nu doar inteligent, dar extraordinar de inteligent. Ba chiar extraor-

dinar de civilizat. O frază nu este doar profundă, este foarte profundă. Este, desigur, „foar-te şi foarte adevărată”.

Acest mod de exprimare creează impresia că dl Lupu trăieşte într-un fel de lume paralelă, plină de superlative, unde o exprimare clară, fără adaosuri bizantine, nu are niciun sens. Ce înseamnă „foarte şi foarte adevărat”? Este adevărat 150 % în compa-raţie cu „adevărat”, care este adevărat doar 100 %?

„Pe dimensiunea estică”

În afară de superlative, dl Lupu preferă să înlocuiască un cuvânt simplu cu ceva mai rafinat, mai cu sare şi piper. Atunci când este vorba de spaţiul CSI, de exemplu, acesta se transformă într-o „dimensiune estică”, lucru care sună extrem de bine, dar nu prea spune mare lucru. În-trebat cum va analiza ofertele pentru guvernare din dreapta şi stânga, dl Lupu spune că totul va depinde de „cum o să adjudecăm şi când vom adju-deca ce este mai bine şi ce este mai puţin bine”. Expresia nu spune, desigur, nimic. Este un fel de umplutură, de vorbă în vânt care compensează faptul că dl Lupu nu poate spune ce-va exact într-o anumită situ-aţie. O astfel de problemă s-ar putea să fi apărut după experi-enţa dlui Lupu în PCRM, unde trebuia să pretindă că există o realitate cu un potop de cuvinte frumoase, dar unde această realitate era cu totul alta. Prin urmare, atunci când ceea ce există în realitate nu poate fi spus, poate fi acoperit de o plapumă de cuvinte fără prea mare sens. Umpluturile din propoziţiile şi fraze-le dlui Lupu au înlocuit, însă, realitatea.

„O viziunede sistem, o viziune complexă”

Îmi amintesc de câteva dezbateri electo-rale la care a participat dl Lupu, unde acesta vorbea un minut sau două. Imediat după ce începea să vorbească alt candidat, mă în-trebam ce a spus şeful democraţilor. Care a fost sensul? Adevărul este că nu prea există mult sens. În afară de superlative şi umplu-tură, dl Lupu preferă cuvinte generale care sugerează exactitate, dar care pot însemna orice în funcţie de per-soanele care le inter-pretează. Presupun că există şi ceva strategic

MARIAN LUPU, preşedintele PD (foto: Unimedia)într-o astfel de exprimare – dl Lupu îşi poate astfel justifica orice mişcare spre dreapta sau stânga ca fiind compatibilă cu declaraţiile precedente.

Ce înseamnă, de exem-plu, o „viziune de sistem”? Și ar putea să mă contacteze cineva să-mi explice ce în-seamnă următoarea frază: „Și apoi negocieri într-o direcţie şi în altă direcţie privind mecanismele concrete, care vor asigura acest parteneriat, acest echilibru în structura guvernamentală, în struc-tura actului de guvernare în Republica Moldova şi toate mecanismele de garanţii”.

Este echilibrul în structu-ra guvernamentală similar cu echilibrul în structura actului de guvernare? Ce înseamnă „structura actului de guver-nare”? Ce sunt „mecanismele de garanţii”?

Un alt exemplu. Dl Lupu spune că nu ar trebui să con-struim un „sistem autocrat, totalitar de guvernare, autori-tar". Ei bine, aceste trei cuvin-te înseamnă lucruri diferite, dar dl Lupu pare că le foloseşte ca sinonime. Nu voi intra în detalii, dar cele trei cuvinte transmit, practic, cuvântul „rău” în timp ce democraţia este bună. Și atunci, dacă dl Lupu exprimă ceva atât de simplu, de ce nu o face şi cu cuvintele pe care le foloseşte?

Aş vrea să sugerez o ipo-teză. Dlui Lupu îi plac foarte mult cuvintele frumoase. Presupun că îi place cum sună acestea. Dar în timp ce dl Lupu construieşte aceste castele verbale, lumea se uită la el stupefiată. Ce o fi însem-nând o expresie extraordinar de logică? Este chiar necesar să ni se promită că dl Lupu ne spune ceva cu „maximă seri-ozitate şi responsabilitate"? Să presupunem că atunci când nu ne spune de această garan-ţie maximă, ne vorbeşte doar cu o seriozitate şi responsa-bilitate obişnuită, păcătoasă, minimă?

De obicei, un filtru purifică, face ceva mai clar. Cuvintele dlui Lupu par a fi antonimul unui filtru. Acestea ascund realitatea, o ung cu expresii care nu sunt necesare. Ca rezultat, dl Lupu nu merge pe stradă, dar este implicat într-o procedură extrem de complicată de me-canisme motorii de mişcare gravitaţională.

Și alţi politicieni din Mol-dova folosesc expresii compli-cate, dar dl Lupu este într-o categorie specială. Este, dacă vreţi, o problemă de sistem, o problemă complexă.

Cristian CANŢÎR, lector-doctorand,

University of Kansas, SUA

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

Printre scriitorii basara-beni de limbă rusă, Miros-lava Metleaeva face figură aparte – nu doar că vorbeşte româna, ci şi traduce la greu autori de primă mână (C. Noica, N. Stănescu, L. Tu-chilatu ş.a.), iar mai încoace este şi promotorul literatu-

rii române din R. Moldova în spaţiul ex-sovietic (mă refer la studiul „Феномен, достойный изучения. Взгляд на молдавскую литературу последней трети ХХ – начала XXI вв.”, o adevărată monografie). Cu atât mai aşteptată a fost

întâlnirea cu autoarea cu acelaşi nume, prilejuită de volumul antologic Игра в пазлы, Lumina, 2010, pen-tru mine – o mică Atlanti-dă ieşită la suprafaţă din apele tulburi ale ultimului deceniu.

Aşadar, după ce treci în vad primele 100 de pagini, împărţite în trei cicluri de poezie – despre care s-ar cu-veni să spun că este crista-lină ca un pârăiaş de munte –, ieşi în larg odată cu romanul ce dă titlul cărţii. Deloc întâmplător, miezul acţiunii are loc la mare,

chiar dacă aparent nu se întâmplă mare lucru, decât că fata de 19 ani descoperă un suflet-pereche în tatăl prietenei sale de aceeaşi vârstă, şi asta deoarece sti-hialitatea întinderii de apă – descrisă magistral! – pare să exprime plenar caracterul puternic al protagonistei, Nika („вне конкуренции на роль белой вороны”). Pe fundalul acesta omnipre-zent, se suprapun – palim-psestic – amintiri din copi-lărie, încă din primii ani de după război, dar şi secvenţe din realitatea la zi; dacă pa-

ginile – de altfel, deosebit de dure – consacrate Chişinău-lui postbelic par să fi scrise cu mare strângere de inimă, cele care vorbesc despre Chişinăul începutului de mileniu 3 sunt mai degrabă vitriolante, frizând grotes-cul. Fără a cruţa pe nimeni – etnii, regimuri politice, dar în primul rând pe sine –, autoarea nu se grăbeşte să-şi împartă personajele în „bune” şi „rele”, „ai noştri” şi „străini”; din contră, abia multitudinea formelor dând măsura societăţii în care trăieşte. Este chiar princi-

piul generator al romanului: „Вообще все человеческое существование напоминало ей лоскутное одеало, некую игру – игру в пазлы, когда из каких-то кусочков, обрывков, клочков составляется картина, только с тем отличием, что конченный результат игроку неизвестен”.

Miroslava Metleaeva este un jucător de cursă lungă, iar Игра в пазлы un pariu câştigat!

Pentru Radio Europa Liberă

Miroslava METLEAEVA, Игра в пазлы

La mulţi ani,Lorina Bălteanu!Stimată colegă Lorina Bălteanu,

Momentul aniversar de la acest sfârşit de an (Lorina Băl-teanu s-a născut pe 21 decembrie 1960 – n.red.) este un fericit prilej de a Vă transmite urările noastre de bine şi sănătate, întreaga noastră stimă şi preţuire. Cărţile Dvs. de poezie – „Obstacolul sticlei” (1984), „Cioburi” (1990), „Poeme de sticlă” (1997) – adeveresc un talent viguros şi se înscriu cu toată certi-tudinea în noul demers al literaturii basarabene.

Colegii scriitori vă poartă toată recunoştinţa pentru contribuţia pe care aţi avut-o de-a lungul anilor, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Soros-Moldova, la editarea unui important număr de cărţi şi reviste de cultură, precum şi la susţinerea procesului literar din R. Moldova.

Vă dorim noi pagini inspirate şi cât mai multe succese literare.La mulţi ani!

Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova

SCENĂ DIN SPECTACOLUL „CASA-M” de Luminiţa Ţâcu, produs de Centrul de Arte Coliseum, cu susţinerea OSCE(foto: Ramin Mazur)

„Am plâns tot specta-colul”, spun mulţi dintre cei care au văzut montarea, prezentată în premieră la Centrul de Cultură „Ginta Latină”. Spectatorii, cutre-muraţi de poveştile reale ale unor femei care au suferit şi continuă să mai sufere cum-plit din cauza maltratărilor din familie, au senzaţia că trăiesc împreună cu perso-najele coşmarul violenţei domestice. Este remarcabil mixajul dintre procedeele teatrului social şi formula artistică de redare a mate-rialului documentar, cules direct de la surse, adică de la femei agresate, de la fetiţe violate, de la soţii care şi-au ucis bărbaţii din cauza că nu au mai putut îndu-ra bătăile şi batjocura din partea lor.

Vorbind deschis despre violenţa domestică

„Războaiele” din familii basarabene în care bău-tura amplifică sărăcia şi viceversa, apar pe scenă în variantă povestită, acţiunea fiind dinamizată de ritmuri hip-hop, de poezie (un fel de cvasifolclor contemporan) şi de melodiile lui Bryan Adams, dintre care „Plea-se, forgive me” sună ca un bocet în acest spectacol semnat de Luminiţa Ţâcu.

Precum se menţionea-ză în programul „Casei-M”, spectacolul este bazat pe

interviuri cu persoane reale, textul fiind scris în tehnica verbatim (preci-zăm că „verbatim” înseam-nă cuvinte preluate de la cei intervievaţi) a teatrului documentar. Interviurile au fost realizate de echipa de creaţie la Chişinau, în câteva sate şi la închisoa-rea de la Rusca. La elabo-rarea textului şi la crearea versiunii scenice au parti-cipat, alături de regizoarea Luminiţa Ţâcu, şi actriţele Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu şi Irina Vacarciuc, tot ele întruchipând personaje-le, victime ale violenţei domestice.

Realităţi de coşmar în formă spectaculară

Realismul spectacolu-lui este unul crud. Actriţe-le transmit frica femeilor maltratate faţă de agresori şi au curajul de a vorbi sincer, direct despre indi-ferenţa societăţii, despre probleme ce sunt adesea trecute cu vederea, dar ca-re duc la abuzuri, la trata-mente inumane şi chiar la crime. „Nu cred că există ceva sau cineva pe lumea asta care ar putea să aline durerea şi suferinţa femei-lor cu care ne-am întâlnit. Le mulţumesc din suflet pentru curajul pe care l-au avut, pentru dorinţa lor de a ne vorbi, pentru

Femei bătute, fetiţe violatese întâlnesc în „Casa-M”

TEATRU SOCIAL // O cantitate enormă de lacrimi, în viaţă şi pe scenă

Umilirea celui mai slab capătă forme monstru-oase într-o societate în care mizeria înfloreşte decenii la rând. Modul cum sărăcia, lipsurile, incultura, dezmăţul social se suprapun peste relaţiile tensionate din atâtea cupluri autohtone este ilustrat cu o înfiorătoare forţă de sugestie în spectacolul „Casa-M”, produs de Centrul de Arte Coliseum în cadrul unui proiect susţinut de OSCE Moldova. O cantitate enormă de lacrimi se varsă în cele peste nouăzeci de minute cât durează „Casa-M” – sunt lacrimi de milă, de re-voltă, de furie, de neputinţă.

puterea lor de a merge mai departe. Pe asta am clădit spectacolul”, mărturiseşte actriţa Mihaela Strâm-beanu. Colega ei de scenă, Snejana Puică, afirmă: „Spectacolul «Casa-M» îmi dă libertatea să vorbesc lucruri adevărate, şocant de adevărate, dar numai aşa ajung să-mi găsesc rostul în meseria mea. Să ştiu că cineva se va schimba, altcineva va conştientiza, cineva va găsi un răspuns sau va lua o atitudine”. Regizoarea Luminiţa Ţâcu îşi doreşte, de asemenea, „ca această formă de teatru să fie un instrument concret de schimbare, să provoace – „Casa-M” nu e o palmă sau o lovitură, e o atitudine, o poziţie, un cuvânt al unei echipe de creaţie, luat împotriva fenomenului de violenţă care degradează o societate”.

Spectacolul a stârnit

deja reacţii din partea privitorilor, a organizaţii-lor obşteşti, nonguverna-mentale, a specialiştilor din domeniul legislaţiei, al drepturilor omului. Au

avut loc discuţii agitate, dar obiective, mese rotun-de, conferinţe, emisiuni televizate, iar autoarea montării, Luminţa Ţâcu, a obţinut Premiul pen-

tru Egalitatea Genurilor, „Gender Equality Prize”, la finalul unui concurs iniţiat de Clubul politic al femeilor 50/50.

Irina NECHIT

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Cultură | 11

ProfesorulConstantin Turtăla 70 de aniMembru cor. al AŞM, prof. Constantin Turtă este un savant de talie mondială, specialist în chimia anorganică şi cea fizică. Şi-a făcut studiile la Facultatea de Chimie a USM (1956-61), apoi a urmat doctorantura (1966-70) sub conduce-rea acad. A. Ablov şi a dr. în fiz.-mat. moscovitului R.Stucan. În 1971, susţine teza de dr. în chimie, aceasta având ca subiect utilizarea spectroscopiei Mössbauer în cercetarea compuşilor coordinativi ai fierului, devenind astfel primul şi unicul specialist în acest do-meniu în Moldova şi până în prezent. A întemeiat şi dezvoltat o nouă direcţie ştiinţifică ce include sinteza şi studiul clusterilor homo- şi heteronucleari cu structură mono-, polinucleară şi supramoleculară. În 1989, susţine cu succes la Kiev teza de doctor habilitat. A fondat o şcoală ştiinţifică în Chimia coordinativă, recunoscută de comu-nitatea ştiinţifică internaţională, care reprezintă o continuare a şcolilor aca-demicienilor A. Ablov şi N. Gărbălău.

În cei 49 de ani de activitate, prof. C. Tur-tă a publicat circa 200 de articole în reviste de specialitate prestigioase din ţară şi de peste hotare, a participat la lucrările unor foruri şti-inţifice, predominant internaţionale, cu 280 de rapoarte ştiinţifice, a obţinut 32 de brevete de invenţie, a creat preparate biologic acti-ve valoroase pentru agricultură („Gajazot”, „Galmet”, „Difecoden”, „Trifenamid” ş.a.). Sub îndrumarea domniei sale au fost susţinute şase teze de doctor şi două de doctor habili-tat, altele şase fiind în proces de derulare. Dl C.Turtă practică insistent stagiile, în centrele de cercetare din străinătate (Rusia, Marea Bri-tanie, Spania ş.a.), având colaborări ştiinţifice cu multe instituţii de cercetare din România, Rusia, Spania, Polonia, Elveţia, SUA etc., care de regulă finalizează cu proiecte cu finanţare extrabugetară.

Rezultatele ştiinţifice ale membr. cor. C. Turtă sunt înalt apreciate de către comunita-tea ştiinţifică internaţională. Domnia sa s-a învrednicit de multiple premii şi decoraţii cum ar fi: Premiul Prezidiului Academiei de Știinţe a Moldovei (1995); Premiul Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii (2004); ordinul „Gloria Muncii” (1995); Medalia „L. Ciugaev” (Rusia, 2005) ş.a., iar invenţiile sale au fost apreciate cu mai multe medalii de aur, argint şi bronz la diferite saloane internaţionale de invenţii: Varna (Bulgaria), Iaşi, Bucureşti (România), Budapesta (Ungaria) etc. Dintot-deauna dl C. Turtă a îmbinat activitatea de cercetare cu cea didactică, activând perma-nent la facultăţile USM, UTM, UAȘM, a fost invitat pentru a ţine prelegeri speciale la universităţile din Duşanbe (Tadjikistan), Iaşi, Timişoara (România).

Mult stimate prof. Constantin Turtă, dra-gă coleg, Vă adresez sincere felicitări, dorindu-Vă sănătate şi longevitate tibetană, activitate ştiinţifică fructuoasă, cucerirea noilor piscuri ale ştiinţei.

Cu drag şi profund respect,Ion Bulhac, dr. hab. în chimie

Istoricul Stella Ghervas, originară din Basarabia, directoare de studii la In-stitut d’Etudes Avancées din Paris şi la Maison des Sciences de l’Homme din Paris a obţinut premiul de istorie "Alexandru D. Xenopol" al Academi-ei Române pentru anul 2010, pentru volumul “Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alli-ance” („Reinventarea tra-diţiei: Alexandru Sturdza şi Europa Sfintei Alian-ţe”), editat anul trecut, la Honoré Champion Édite-ur din Paris. Decernarea premiului a avut loc la 16 decembrie la şedin-ţa solemnă a Academiei Române.

Angelina OLARU

Este o lucrare unică, de recuperare a unei figuri istorice puţin cunoscute – Alexandru Sturdza, care a jucat un rol important în secolul al XIX-lea pe plan european. Amintim că Stella Ghervas a fost distinsă, pentru acelaşi volum, cu pre-stigiosul Premiu Guizot 2009 al Academiei Franceze. Aceas-tă distincţie a fost acordat în premieră istorică pentru o personalitate din Basarabia, în semn de apreciere şi recunoş-tinţă pentru promovarea peste hotare a patrimoniului istoric şi cultural naţional al ţării noastre. Precizăm ca Premiul Guizot al Academiei Franceze i-a fost decernat, sub Cupola Academiei Franceze, chiar de preşedinta Academiei – dna Hélène Carrère d'Encausse. După ce a devenit o figură de primă importanţă în mediul academic european, în speci-al în Franţa şi Elveţia, Stella Ghervas, abia la finele anului trecut, a fost recunoscută şi acasă. În cadrul şedinţei festive a Consiliului Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnolo-gică al Academiei de Știinţe din Moldova (AȘM), cercetătoarei i-a fost acordată Diploma de Merit a AȘM.

„Locuitorii RM pot şi trebuie să-şi ia viitorul în mâini”

Întrebată cum vede schimbarea scenei politice şi a mijloacelor de informare în masă de la noi, Stella Ghervas ne-a răspuns: „Dorinţa mea este ca ideile şi informaţiile

Stella Ghervas a obţinutpremiul „Alexandru D. Xenopol”

al Academiei RomâneEXCELENŢĂ // După ce a fost distinsă cu un prestigios premiu

al Academiei Franceze, a urmat premiul de istorie al Academiei Române

să poată circula liber în ţară. Scena politică şi mass-media se pot schimba doar dacă vor refuza să fie instrumente-le sau victimele unor jocuri politice ale puterilor. Indepen-denţa pe hârtie este un lucru bun, dar o independenţă cu o autodeterminare este şi mai bună. În privinţa provocărilor interne ale RM, există două atitudini posibile: fie se caută vinovaţi, fie se caută soluţii. Bineînţeles, putem să învi-nuim secolele de dominaţie otomană, ocupaţia sovietică şi nenumăratele greşeli ale guvernelor precedente, dar aceasta nu produce nimic pozi-tiv. Media ar trebui să creeze convingerea că locuitorii RM pot şi trebuie să-şi ia viitorul în mâini”.

Pentru a obţine respectul celorlalţi şi mai ales al pute-rilor străine, cercetătoarea consideră că, „trebuie să ridi-căm întâi capul şi să ne creăm respectul faţă de noi înşine. Răspunsul va trece fără doar şi poate prin responsabilizarea faţă de problemele interne şi faţă de influenţele externe… şi prin multă muncă.

În concluzie, pentru a crea o schimbare politică, istoricul consideră că „va trebui să obţi-nem la început o schimbare a mentalităţilor. Iar aici, în RM, mass-media au un rol construc-tiv de jucat”.

„Politicienii noştri să dovedească că au un front unit”

„Dacă nu vrem să revenim la trecut, trebuie mai întâi să-l cunoaştem şi aici e necesară contribuţia istoricului. Ca să putem aborda situaţia Basa-rabiei, trebuie să înţelegem geopolitica europeană. Pentru că este situată la vestul Mării Negre, ea s-a aflat la sfârşitul secolului al XVIII-lea în dru-mul Imperiului ţarilor, care-şi urmărea o politică de expan-siune, în direcţia Constanti-nopolului şi a Mediteranei. Motivele intrării Rusiei în această regiune au fost mai ales strategice şi economice.

Clasa politică a RM a ratat fără îndoială pri-mul tren spre Europa. Ea a fost însă împiedi-cată: pentru aderarea la UE, ea trebuie să-şi reglementeze, întâi de toate, problemele teri-toriale.

Atâta vreme cât va exista o armată rusă în Transnistria, negocierile vor fi dificile. Rusia va

Oferte de Odihnă la cele mai rezonabile preţuri!!!

ROMÂNIA // Sejur la Munte de revelion începând cu 135 euro.Sejur cu Tratament începând cu 125 euroSejur la Mare începând cu 125 euroTururi în România de la 65 euro.BULGARIA // Sejur la Munte începând cu 230 euroSejur la Mare începând cu 100 euroEUROPA // Sejururi începând cu 200 euroTur în Europa la 299 euro.EGIPT // Sejururi la Mare începând cu 400 euroTURCIA // Sejururi la Mare începând cu 300 euro

Pentru relaţii suplimentare contactaţi-ne pe:24 01 08 sau 74 22 31 sau 92 11 95 sau 92 11 94 sau 079417400

www.tur-retur.com

avea motivele ei geostrategice pentru a voi să rămână pre-zentă aici. Aceasta-i problema. Dacă nu vrem întoarcere îna-poi, va trebui să facem în aşa fel încât această regiune să nu mai fie continuu dominată de nişte hegemonii străine. Din acest motiv, să tindem pentru integrarea RM într-un sistem european care să-i garanteze pacea şi securitatea. Iată de ce, UE este o cale de ieşire”, obser-vă Stella Ghervas.

Pentru oamenii politici moldoveni, ea are o sugestie: „Să fie realişti şi să demon-streze că au un front unit pen-tru a-şi atinge scopurile. Vor trebui, aşadar, să vorbească cu o singură voce, într-un sistem democratic. Unii vor trebui să-şi lase ambiţiile persona-le la o parte, gândindu-se cu adevărat la interesul general”.

Iar pentru toţi cei care aşteap-tă marea schimbare în RM, cercetătoarea trei dorinţe are: „Să rămână uniţi, libertate pentru fiecare, spirit deschis faţă de toţi!”.

„RM trebuie să lase în urmă ideologia micro-naţiona-listă a guvernelor precedente ca să descopere ce anume îi uneşte pe cetăţenii săi şi, de asemenea, ce anume îi uneşte cu Europa. Această ţară este un spaţiu de comunicare, o punte între culturi.

O modalitate pentru RM de a-şi afirma caracterul său european ar fi să adopte chiar deviza UE: „Uniţi în diversitate”. Sau mai bine să adopte deviza Elveţiei, ţara mea adoptivă: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul”, a mai declarat premianta Academiei Române.

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 12 | Il paradiso

Pentru o relaţie de durată

Am 42 de ani, studii, locuiesc şi lucrez în Chişinău. Îmi doresc să cunosc un bărbat care să aibă vârsta până la 45 de ani, deştept, cum-pătat, cu intenţii serioase, pentru a forma o re-laţie de durată. Dacă întruneşti aceste calităţi, sună-mă. (572)

Bărbat de afaceri din Germania caută sufletul pereche

Edi, 47 de ani, 1.70 m, 68 kg. Hobby – muzi-ca şi sportul. Caut o par-teneră pentru crearea unei familii fericite cu vârsta între 25 şi 35 de ani. Rog doamnele să-mi trimită poze. (544)

Edy aus Deutschland

Edy 47/170/68 Geschaftsman aus Deus-chland. Hobby: Music, Sport, Reisen. Sucht eine Partnerin 25-35 für glückliche Familie. Bitte mit Bild. (eduard.siller@gmx.de, 0049 151 55 92 42 70) (544)

Tânără cu credinţă în Dumnezeu

Am 21 de ani. Aş dori să cunosc un băiat singur, liniştit şi serios, cu credinţă în Dum-nezeu, cu vârsta până la 28 de ani pentru a forma o familie. Dacă dispreţuieşti minciuna, lenea şi violenţa, caută-mă, cred că vom avea despre ce vorbi. (578)

În căutarea fericirii

Am 1,60 m, 49 de ani. Îmi este trist şi vreau să cunosc un bărbat cu vârsta între 49 şi 55 de ani, să fie cumsecade şi serios. (579)

Niciodată căsătorit

Am 36 de ani, 180 cm şi 75 kg, sunt de la sat. Aş vrea să cunosc o femeie potrivită mie. (580)

Blondă cu ochi albaştri

Am 24 de ani, 1,60 m şi 49 kg, blondă cu ochi albaştri. Am fost căsătorită şi am un copil. Sunt o fire veselă, iubitoare şi înţelegă-toare. Aş vrea să-mi găsesc perechea pentru a forma o familie. (581)

Brunetă şi modestă

Femeie de 40 de ani, brunetă, modestă. Aş vrea să fac cunoştinţă cu un bărbat simplu, deştept şi bun gospodar, cu vârsta până la 45 de ani, de statură mijlocie, care ar dori să trea-că cu traiul la mine. (582)

Caut un suflet asemănător mie

Sunt un bărbat de la ţară, singuratic, 56 de ani. Soţia mi-a decedat acum şase ani. Copiii au plecat peste hotare şi nu ştiu dacă se vor întoarce. Aş vrea să cunosc o femeie care şi-a pus copiii la cale, care ar lăsa pe cineva în gospodărie şi simte că ar putea să se lipească de un suflet asemănător. (583)

Vreau şi eu pereche

Am 28 de ani. Sunt invalid din copilărie. Dacă ai acelaşi defect, sună-mă. (584)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.Jurnalul iubirii

Iscusinţade a păstra căsnicia

MARIAJ // „Am să te port în braţe în fiecare dimineaţă

până moartea ne va despărţi”

Când am ajuns în acea noapte acasă, soţia mea aşeza ma-sa. Am luat-o de mână: „Trebuie să-ţi spun ceva!”. Ea s-a aşezat liniştită. Iar am observat durerea în ochii ei. Brusc, nu am mai ştiut cum să continui. Trebuia să-i spun ce aveam în gând. „Vreau să divorţăm”, i-am spus calm. Nu părea să fie deranjată de cuvintele mele, doar m-a între-bat cu jumătate de voce: „De ce?”. Am ignorat întrebarea. Aceasta m-a făcut nervos.

Ea a aruncat beţişoarele strigând: „Nu eşti bărbat!”. Nu am vorbit deloc în acea noapte. Ea a plâns toată noaptea. Știam că dorea să afle ce s-a întâmplat cu căsătoria noastră. Dar nu am putut să-i răspund, şi-a pierdut locul în inima mea în favoarea Janei. Nu o mai iubeam. Îmi era milă de ea.

Plânsul, o eliberare

Cu un sentiment de vină profund, am schiţat o copie a actului de divorţ prin care ea putea să deţină casa, maşina şi 30% din compania pe care o deţineam.

Ea s-a uitat la bucata de hârtie şi a făcut-o bucăţi. Femeia care şi-a petrecut zece ani din viaţă alături de mine a devenit o străină. Mi-a fost atât de milă pentru timpul ei pierdut, resur-sele şi energia, dar nu am putut să întorc nimic înapoi pentru că o iubeam atât de profund pe Jana.

Într-un final, a început a plânge în faţa mea, ceea ce şi aşteptam. Pentru mine, plânsul ei era o eliberare.

A doua zi, am venit târziu acasă şi am găsit-o la masă, scria ceva. Nu am luat cina, ci m-am dus direct la culcare şi am ador-mit repede pentru că am avut o zi plină de evenimente alături de Jana. Când m-am trezit, era încă la masă şi scria. Nu mi-a păsat, m-am întors şi am dormit mai departe.

Dimineaţa, mi-a prezentat condiţiile ei de divorţ. Nu dorea nimic de la mine, ci doar ca să locuim împreună o lună şi să avem o viaţă ca mai înainte. Motivele ei erau destul de sim-ple, fiul nostru avea examene în această lună şi nu dorea să-l

distragă prin divorţul nostru.Acest lucru îmi convenea de

minune. Dar ea m-a mai rugat ceva, să-mi amintesc modul în care am purtat-o în camera nupţială, în luna de miere.

Sentimentul de intimitate

Ea a cerut ca, timp de o lună, să o duc în braţe în fiecare zi din dormitor până la uşa de la intrare. Am crezut că o ia razna, dar pentru a face suportabile ul-timele zile petrecute împreună am acceptat cererea.

I-am spus Janei despre con-diţiile înaintate de soţia mea. A râs cu voce tare. „Indiferent ce trucuri va folosi, până la urmă, va trebui să facă faţă unui di-vorţ”, a spus aceasta cu dispreţ. De la anunţul meu de a divorţa nu am mai avut niciun fel de contact cu soţia. De aceea, ambii ne-am simţit un pic stânjeniţi când am luat-o pentru prima dată în braţe. Când a văzut că o purtam pe mama lui în braţe, fiul nostru a bătut din palme. Acest gest m-a făcut să simt o durere în suflet. Din dormitor, în camera de zi, iar apoi la uşa de la intrare. Ea a închis ochii şi mi-a zis încet să nu-i spun fiului nostru despre divorţ. Am dat din cap supărat. Am lăsat-o la uşa de la intrare. Ea a plecat să aştepte autobuzul ca să plece la serviciu. Am condus singur până la birou.

A doua zi, ambii ne-am simţit mai confortabil. Ea s-a lăsat pe pieptul meu. Am putut să simt mirosul bluzei ei. Am realizat că nu m-am uitat atent la această femeie mult timp. Mi-am dat seama că nu mai este

tânără. Câteva riduri fine i-au apărut, iar părul este grizonat. Căsătoria noastră şi-a lăsat amprenta asupra ei. Pentru un minut, m-am întrebat ce am făcut cu ea.

A patra zi, când am ridicat-o din pat, am simţit că sentimen-tul de intimitate dintre noi doi se întoarce. Aceasta era femeia care şi-a dedicat zece ani din viaţă mie. Îmi era din ce în ce mai uşor să o duc în braţe şi nu am simţit când a trecut luna. Poate antrenamentul de zi cu zi m-a făcut mai puternic.

Era ca în ziua nunţii noastre

Ea îşi alegea ce să poarte dimineaţa. A încercat câteva ro-chii, dar nu a putut-o găsi pe cea potrivită. Apoi a oftat: „Rochiile au crescut pe mine”. Am realizat că ea s-a subţiat atât de mult şi acesta era motivul pentru care îmi era mai uşor să o port în braţe. Dintr-o dată, mi-am dat seama, această femeie a adunat atâta durere şi amărăciune în inima ei. În mod subconştient, am ajuns şi i-am atins capul.

Fiul nostru a intrat în acel moment şi ne-a amintit că tre-buie să o duc în braţe pe mama până la uşa de la intrare. Să îşi vadă tatăl ducând-o în braţe în fiecare zi a devenit o parte esenţială din viaţa lui. Soţia mea i-a făcut un gest fiului nostru să se apropie şi l-a cuprins strâns. Mi-am întors faţa pentru că mă temeam că îmi voi schimba de-

cizia în ultimul moment. Apoi am luat-o în braţe şi am mers din dormitor, prin living, hal. Braţele ei m-au cuprins în mod natural. O ţineam strâns în bra-ţe, era ca în ziua nunţii noastre.

Dar greutatea ei în scădere mă întrista. În ultima zi, când am ţinut-o în braţe, abia de pu-team face un pas. Fiul nostru s-a dus de mult la şcoală. Am ţinut-o strâns în braţe şi i-am spus: „Nu am observat că în viaţa noastră lipseşte intimitatea”.

Am condus până la birou, am sărit din maşină, fără să blochez portiera. Mi-era frică că orice întârziere mă va face să-mi schimb opinia. Am mers la etaj. Jana a deschis uşa şi i-am spus: „Sorry, Jana, nu mai vreau să divorţez!”.

Ea s-a uitat mirată la mine, apoi mi-a atins fruntea. „Nu cumva ai febră?”, mi-a spus. I-am luat mâna de pe frunte. „Îmi pare rău, Jane, nu mai vreau să mă despart de soţia mea. Căsătoria mea este plictisitoa-re, probabil pentru că nici eu, nici soţia mea nu am preţuit ce aveam, nu pentru că nu ne iubeam. Acum am realizat că ar trebui să o port în braţe până moartea ne va despărţi”.

Buchetul de flori Jana se părea că a înţeles.

M-a lovit peste faţă, a trântit uşa şi a izbucnit în lacrimi. Am coborât scările şi am plecat.

La magazinul de flori, am cumpărat un buchet pentru soţia mea. Vânzătoarea m-a întrebat dacă vreau să-i scriu un mesaj. Am zâmbit şi am scris: „Am să te port în braţe în fiecare dimineaţă până moartea ne va despărţi”. În acea seară, am venit acasă cu flori în mână, cu un zâmbet pe faţă, am alergat pe scări în dormitor doar pentru a o găsi pe soţia mea în pat – moartă. Lupta deja de câ-teva luni cu cancerul, iar eu eram prea ocupat cu Jana ca să observ. Știa că avea să moară degrabă şi îşi dorea să mă apere de orice reacţie negativă din partea fiului nostru în cazul în care acesta trecea printr-un divorţ. Cel puţin în ochii fiului nostru sunt un soţ iubitor.

Anonim

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Poveşti adevărate | 13

Berbec Învârtindu-vă în jurul altora, veţi acu-mula doar stres şi anxietate. Acţionaţi acum şi veţi fi cel căutat de toată lumea pentru răs-punsuri. Odată ce v-aţi pus planurile în mişca-

re, veţi primi tot ajutorul de care aveţi nevoie.

Taur Este necesar să vă relaxaţi şi să vă pe-treceţi timpul având grijă de ceea ce contează cu adevărat. Blândeţea de care veţi da dova-dă astăzi va fi recompensată într-un mod sur-

prinzător. O modificare de ultim moment a situaţiei dvs. financiare vă va ajuta să încheiaţi anul cu mult optimism.

Gemeni Veţi şti în mod instinctiv ce şi când să faceţi. Forţa dvs. interioară va fi apreciată şi va atrage o persoană care va dori să lucre-ze alături de dvs. Vi se vor atribui sarcini în

plus faţă de cele pe care le aveţi dacă sunteţi prea deschis în privinţa a ceea ce aveţi de oferit.

Rac Sunt o mulţime de treburi de făcut în ceea ce priveşte pregătirile pentru eveni-mentele viitoare. Încercaţi să terminaţi toate proiectele, atât personale, cât şi profesiona-

le. Nu vă îngrădiţi posibilităţile doar pentru că vă temeţi de un eventual eşec.

Leu Aveţi tendinţa să le faceţi cadouri gene-roase celor apropiaţi, dar vă sugerăm să vă limitaţi la minimum cheltuielile. Va fi un preţ de plătit dacă vă depăşiţi bugetul. Încercaţi

să impresionaţi prin farmecul dvs.

Fecioară Acordaţi timp unei persoane care are nevoie de ajutor şi veţi fi apreciat pe măsura eforturilor. Comportamentul dvs. pozitiv şi binevoitor faţă de alţii vă va adu-

ce multă bucurie în suflet, dar şi recompense în anul ce urmează.

Balanţă Nu vă forţaţi norocul când mai este atât de puţină vreme şi sunt atât de multe care ar putea să meargă rău. Adunaţi ele-mentele de ultim moment, faceţi demersurile

necesare pentru a vă oferi serviciile voluntar sau organizaţi ceva pentru a-i distra pe cei tineri sau seniori.

Scorpion Petreceţi mai mult timp cu per-soane pe care nu le vizitaţi foarte des. Intraţi în legătură cu parteneri cu care doriţi să vă asociaţi în afaceri. Nu vă lăsaţi intimidat de

cineva din anturaj de care vă simţiţi ataşat sentimental ca-re încearcă să vă facă să vă simţiţi vinovat.

Săgetător Vorbiţi deschis despre modul în care vă simţiţi şi despre intenţiile dvs. Un prieten sau o rudă mai în vârstă va fi bun as-cultător şi consilier înţelept în acest moment.

Folosiţi-vă de impulsionări nevinovate, însoţite de mici re-

compense, pentru a vă urma drumul.Capricorn Veţi primi ceva special de la cine vă aşteptaţi mai puţin. Este reco-mandabil să vă lasaţi călăuzit de expe-

rienţele anterioare pentru a afla ce cale trebuie să urmaţi. Vor apărea o mulţime de schimbări în noul an, fapt pentru care ar trebui să vă pregătiţi din timp.

Vărsător Cu cât veţi face mai mult pentru cei care au nevoie de ajutor, cu atât vă veţi simţi mai bine. Puteţi releva obiecti-vele importante datorită dificultăţilor pe

care le-aţi depăşit cu trecerea timpului. Dragostea este scrisă în stele pentru dvs.

Peşti Uitaţi-vă la felul în care trăiţi şi va deveni clar faptul că puteţi transforma orice aspect negativ. Nu vă împărtăşiţi încă planurile, aşteptaţi până la Anul Nou.

Horoscop 21 decembrie 2010

Cum e când iubeşti după 60 de aniSENTIMENT // Ce simte o femeie de 60 de ani când îşi revede iubitul din tinereţe

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

O poveste cum n-aţi mai auzit. Acum vreo 30–40 de ani, se iubeau doi tineri. Ea, frumoasă şi ve-selă, el, cocoşel în satul lui. Se plăceau atât de mult încât se vedeau mai în fiecare săptămână la Chişinău. Fata făcea facultatea de limbi stră-ine, el studia ingineria de aviaţie la un institut din Kiev. Iubire, nu glumă! Când eşti tânăr şi frumos, viaţa e scânteietoare, îi vezi farmecul în orice zâmbet şi în orice floare.

Nu asculta deloc pă-rinţii, prietenii şi colegii. Aceştia o preveneau pe tânără: „Ia aminte, Sori-no, ochii care nu se văd se uită. Peste un timp, n-o să te mai caute, în Kiev sunt fete frumoase, caută-ţi mai bine un băiat de pe aici. Sorina însă îl iubea, purta în gentuţă fotogra-fia lui Ștefan şi, de multe ori, când i se făcea dor, adormea cu ea sub pernă. La început, se întâlneau săptămână de săptămână. El venea noaptea cu trenul de la Kiev şi tot noaptea pleca înapoi, ca să ajun-gă la timp la facultate. Sorina, pentru aceasta, ţigănea bani de la părinţi ca să aibă cu ce îi plăti călătoria.

O poveste cumn-aţi mai auzit

Nu le spunea niciodată celor de acasă de ce are nevoie de atâţia bani. Era unica dintre cei patru co-pii din familie care urma o facultate. Fraţii săi erau tractorişti, iar soră-sa mai mare – mulgătoare. Toată familia ei punea mână de la mână ca să o înveţe, şi cei însuraţi, şi cei care locuiau cu părinţii. Situ-aţia lui Ștefan era altfel. Băiatul rămăsese orfan de mic, locuia cu bunica. Au vândut casa părinţilor şi, cu banii aceia, se întreţi-nea el la Kiev şi bunică-sa în sat. Era bătrână şi, ca

să-şi îngrijească gospodă-ria, plătea pentru muncă când unuia, când altuia.

Sorina se mărită cu altul

Aşa s-a întâmplat că Ștefan nu a venit la întâlni-rile lor câteva săptămâni la rând. N-a scris şi n-a tele-fonat. Sorina, dacă a văzut treaba asta, nu l-a mai că-utat nici ea. Din mândrie! N-o fi ea proastă să umble din urma lui!

Atâta scârbă să fie, parcă alţi bărbaţi nu mai sunt pe lumea asta! În va-ră, imediat după sesiune, a fost repartizată la o tabără de vară în Mileşti, Nispo-reni. Și uite acolo a făcut cunoştinţă cu un învăţător din centrul raional. Din răzbunare, dar şi ca să-i dovedească iubitului că în-străinarea lui n-o afectea-ză, în toamnă, s-a măritat cu învăţătorul acela. Când s-a întors la facultate, după nuntă, cu cine credeţi că a dat ochii? V-aţi priceput, cu Ștefan, iubitul ei. A venit cu scuze şi explicaţii. În toată perioada cât a lipsit, flăcăul a muncit în Krasno-dar, la construcţie. Vroia să adune bani pentru nunta lor. Și el se gândea în toam-na ceea să o ia de nevastă. Nu i-a scris că a vrut să-i facă o surpriză.

De unde să bănuiască el că fata n-o să-l aştepte, că îl iubise atât de puţin şi că nu a avut încredere în dragos-tea şi fidelitatea lui.

A ajuns o femeie nemulţumităde viaţă

N-o să mă credeţi. Când s-au întâlnit, s-au aşezat pe o bancă în curtea Universităţii de Stat şi au plâns ca doi copii. De atunci, nu l-a mai văzut. Știa că a fost luat în armată după facultate, că a făcut serviciul militar în Cuba şi că, pe acele meleaguri, s-a şi căsătorit. Toate astea le-a aflat de la o verişoară de-a lui Ștefan. Anii tre-ceau. Ea a devenit mamă a trei copii, lucra în şcoală, a ajuns o femeie corpolentă, nemulţumită de viaţă.

După 30 de ani de căsni-cie, au divorţat. Copiii, unul câte unul, şi-au înjghebat cuibuşorul lor, ea a rămas singură în apartamentul ei. A ieşit la pensie, petrecea mai tot timpul liber la vila familiei. Aveau o bojdeucă în raionul Străşeni. S-ar fi părut că i-a mai rămas să trăiască de dragul ei şi a nepoţilor.

Ştefan doreştesă o vadă după40 de ani

Dar uite că, într-o sea-ră, s-a trezit cu un telefon din satul ei de baştină unde nu mai fusese de ani de zile. O căuta verişoara lui Ștefan, prietena ei din tine-reţe. „Ce faci, Sorino?”„Mă chinui de una singură. De ce mă cauţi?” „Ștefan

mâinile stomatologului, cosmeticianului, specialis-tului în domeniul masa-jului. A pornit o terapie intensivă cu scopul să arate cât se poate de bine. Banii adunaţi pentru înmormântare i-a cheltuit pentru vestimentaţie şi alte lucruri menite să o în-tinerească în ochii bărba-ţilor. Ștefan n-a anunţat-o când soseşte. Sorina s-a trezit cu dânsul în prag. A rămas un bărbat înalt, uscăţiv şi bine păstrat. L-a recunoscut imediat. Lui i-a trebuit mai mult timp să o descopere.

Când oamenii îmbătrâ-nesc departe unul de altul, se cercetează atent la prima întâlnire, fiecare observă efectul timpului asupra chipului celui drag. Ștefan avea accent şi nu întotdeau-na pricepea ce vrea să spună Sorina. A fost o perioadă lungă până s-au simţit în largul lor. Și a mai trecut un timp ca relaţia de prietenie să se transforme în alta. Nu putem spune că se iubeau ca odinioară, dar era ceva care îi apropia. Curios lucru, dar copiii lor s-au împăcat cu gândul că cei doi se căsăto-resc. Istoria aceasta mi-a povestit-o fiica Sorinei, zicea că o invidiază pe maică-sa că trăieşte o asemenea poveste de iubire.

m-a rugat să te găsesc din pământ. Se întoarce din Australia şi vrea să te vadă. Îmi permiţi să-i dau numă-rul tău de telefon?” „Cum să nu?”. Au mai discutat vrute şi nevrute, despre toţi cunoscuţii lor, pe unde sunt şi ce au ajuns.

Abia după ce a luat sfârşit discuţia, Sorina şi-a dat sea-ma că se va întâlni cu iubitul ei după 40 de ani. Femeia şi-a analizat chipul şi a constatat că n-a rămas mai nimic din faţa ei de odinioară. Ar fi vrut să-i placă şi acum, indiferent cum va arăta bărbatul. A doua zi, a telefonat-o Ștefan din Australia. Era văduv, avea un singur fiu care a făcut studii în Franţa şi a rămas cu traiul acolo. E bunic. Astea

i le-a spus la telefon. A mai anunţat-o că, în trei luni, se întoarce definitiv în Moldo-va. Îşi vinde averea şi vine acasă. „Am să fiu astfel mai aproape de fiu şi nepoţi. Și apoi vreau să te văd, Sorina. Să ştii că în toţi aceşti ani n-a fost zi să nu-mi amintesc de tine...” Emoţiile unei femei trecute de 60 de ani, când are a se întâlni cu un iubit de de-mult, doar le bănuiesc. Sunt complexată când întâlnesc pe cineva din tinereţile mele. Cred că acelaşi sentiment l-a avut şi Sorina.

Întâlnirea mult aşteptată

Până la venirea lui Ștefan, femeia s-a dat pe

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Sport

Primul tabloid din Moldova!

www.apropomagazin.mdtransformă ştirile în spectacol!

Gala Fotbalului, fără surprize FMF // Epureanu, cel mai bun fotbalist în 2010

Fundaşul naţionalei Mol-dovei şi al echipei Dina-mo Moscova, Alexandru Epureanu, a fost desem-nat cel mai bun jucător moldovean în 2010. Ale-xandru a cucerit pentru a treia oară acest titlu.

Înainte de Gala Fotbalu-

lui Moldovenesc, care a avut loc pe 17 decembrie, mai mul-ţi tehnicieni au spus că, în 2010, nimeni dintre fotbalişti nu s-a remarcat şi că titlul de cel mai bun fotbalist al anu-lui nu ar trebui să fie acordat nimănui. Totuşi, pentru că tradiţia este tradiţie, cei pes-te 200 de specialişti – mem-bri ai Comitetului Executiv al FMF, antrenori, preşedinţi de cluburi, preşedinţi ai comitetelor centrale ale FMF, conducători ai asociaţiilor afiliate – au ales laureaţii anului 2010.

Epureanu a totalizat 385 de puncte. Mijlocaşul Ale-xandru Suvorov a acumulat 89 de puncte, plasându-se pe locul secund. Locul trei a fost atribuit lui Vitalie Bordian de la Metalist Harkov, Ucraina, care a acumulat 75 de puncte.

Vladislav Stoyanov (component al selecţionatei Bulgariei şi FC Sheriff) a fost desemnat cel mai bun portar din campionatul Moldovei, totalizând 256 de puncte. Stoyanov i-a devansat pe Ser-ghei Paşcenco (Olimpia Balţi, 170 de puncte) şi Artiom Gaiduchevici (Iskra-Staly, 109 puncte).

Nikolai Orlovski (Olimpia Bălţi, 107 puncte) a fost ales cel mai bun fundaş. Pe locu-rile 2-3 s-au plasat brazilia-nul Jose Nadson (Sheriff, 105 puncte) şi Adrian Sosnovschi (Milsami, 101 puncte).

Aleksander Erokhin (She-riff, 290 de puncte) a devenit cel mai bun mijlocaş, între-cându-i pe Florent Rouamba (FC Sheriff, 80 de puncte) şi Andrei Cojocari (selecţionata Moldovei şi FC Dacia, 78 de puncte).

MIHAI GHIMPU, preşedinte interimar al RM, a lăudat tricolorii şi speră că aceştia vor obţine un rezultat bun cu Suedia

NAŢIONALA U 19, antrenată de Sergiu Cleşcenco, a fost desemnată cea mai bună echipă în 2010

VLAD GOIAN a devenit cel mai bun antrenor al anului 2010

EPUREANU a fost desemnat pentru a treia oară cel mai bun jucător moldovean

GHENADIE ORBU a fost votat cel mai bun atacant în 2010

VLADISLAV STOYANOV a fost desemnat cel mai bun por-tar din campionatul intern

Ghenadie Orbu (FC Da-cia, 292 de puncte) a fost de-semnat cel mai bun atacant, fiind succedat de Alexandru Popovici (Iskra-Staly, 114 puncte) şi Gheorghe Boghiu (Milsami, 83 puncte).

Premiul pentru cel mai bun golgheter al Campiona-tului Moldovei, ediţia 2009–2010, i-a revenit brazilianului Jymmy Franca (FC Sheriff) şi lui Alexandru Maximov (Vi-itorul Orhei) care au marcat câte 13 goluri.

Vlad Goian a devenit cel mai bun antrenor al anului 2010 (196 de puncte). Pe locurile 2-3 s-au plasat tehnicianul FC Sheriff, belo-

rusul Andrei Sosnitski (164 de puncte), şi Nicolae Bunea (Olimpia, 157 de puncte).

Cea mai bună echipă a anului a fost desemnată selecţionata de juniori, U19, a Moldovei.

FC Tiraspol (8, 33 puncte) a cucerit Premiul Fair Play, devansându-le în lupta pen-tru acest trofeu pe Academia UTM (8, 08 puncte) şi FC Sheriff (7, 99 puncte).

Cel mai bun arbitru al anului 2010 a fost desemnat Valeriu Sorochin. Pe locurile 2-3 s-au plasat Victor Gheciu şi Petru Stoianov.

Ludmila Ninicu (Golea-dor, Școala sportivă nr. 11 din

Chişinău) a fost aleasă cea mai bună jucătoare, iar Oleg Hiloti (Lexmax Chişinău) a fost votat cel mai bun jucător de futsal.

Cel mai bun jucător de fotbal pe plajă a fost desem-nat Andrei Negară de la Lexmax, iar în fotbalul tenis

– Cristina Samson de la CFT Chişinău.

Ghimpu:„În fotbal, la felca în politică,contează spiritul de echipă”

La Gala Fotbalului Moldovenesc a participat şi preşedintele interimar al RM Mihai Ghimpu care a spus că în fotbal, ca şi în politică,

foarte mult contează spiritul de echipă. „Dacă acesta lip-seşte, nu poţi obţine rezulta-tul scontat. Le doresc din tot sufletul atât politicienilor, cât şi fotbaliştilor să aibă permanent acest simţ de echipă, deoarece numai în acest caz vom obţine victo-ria”, a menţionat Ghimpu.

Acesta a ţinut să laude fotbaliştii moldoveni, în speţă naţionala Republicii Moldova. „Mă bucur foarte mult că, în ultima perioadă, fotbaliştii moldoveni, atât la nivel de selecţionată, cât şi de cluburi, ne aduc tot mai multe bucurii, obţinând victorii în cadrul diferitelor competiţii. Sunt convins că în Republica Moldova există un potenţial enorm pentru dezvoltarea fotbalului şi trebuie să-l valorificăm din plin”, a accentuat Mihai Ghimpu.

Ghimpu vrea rezultate bune cu Suedia

„Și astăzi îmi aduc amin-te cu plăcere de jocul naţio-nalei cu Finlanda, când fotba-liştii noştri au demonstrat că putem învinge, putem aduce bucuria în rândurile sutelor de mii sau milioane de supor-teri”, a specificat preşedintele RM. Ghimpu speră că naţio-nala va înregistra rezultate bune şi în dubla cu Suedia şi va păstra şanse de calificare.

Vitalie HADEI

NIKOLAI ORLOVSKI, Olimpia Bălţi, a fost ales cel mai bun fundaş în 2010

Jurnal de Chişinãu Marţi, 21 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

BIG BANC

Integramă

DIFICIL

SIMPLU

Sudoku

METEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău -4°C...2°C -2°C...2°C 3°C...5°C

Bălţi -5°C...1°C -3°C...1°C 2°C...4°C

Cahul -3°C...3°C -1°C...3°C 4°C...6°CTEATRE

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

23.12 „Pomul vieţii” de D. Mat-covschi, ora 18.00

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 26.12 Matineu cu Moş Crăciun, Fulguţa, surprize şi daruri pentru fiecare, ora 11.00.

25.12-30.12 Show de excep-ţie cu Moş Crăciun, surprize, vrăjitorii, focuri de artificii, dans şi voie bună cu vedete îndrăgite de copii, ora 11.00.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

25.12 „Doctorul Aumădoare” de C. Ciucovschi, ora 10.00, rus.

26.12 „Vârcolacii au furat luna” de E. Plugaru, ora 10.00, 12.00, rom.

28.12 „Dârzul soldăţel de plumb” de H.Ch. Andersen, ora 10.00, rus.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet

23.12 Balet „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ceaikovski.26.12 Balet „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ceaikovski.30.12 Concert „O seară de revelion”.

SĂLI DE CONCERT

Sala cu Orgă

22.12 Recital de Orga, ora 18.00.31.12 Ultimul Concert al Anului, ora 18.00.

CINEMA

Patria-Multiplex 3D

21, 22 decembrie

Sala nr. 1„Magia bradului” 13:40 / 15:40 / 17:40 / 19:40 / 21:40

Sala nr. 2-3D„Rapunzel: o poveste încâlcită” 14:20„Cronicile din Narnia. Călătorie pe mare cu zori de zi” 16:40 / 19:00 / 21:20

Sala nr. 3„Trei zile de coşmar” 15:20 / 18:20 / 21:00

Sala nr. 4„Harry Potter şi Talismanele Morţii. Partea I” 15:00 / 18:00 / 20:40

Sala nr. 5 „Reţeaua de socializare” 14:40

/ 20:00„Skyline” 17:20 / 22:20

Sala nr. 6

„Wall Street 2. Banii sunt făcuţi să circule” 16:20 / 22:00„Mănâncă, roagă-te, iubeşte”19:20

Patria- Centru 3D

Sala mare

„Cronicile din Narnia. Călătorie pe mare cu zori de zi” 11:40 / 14:10 / 18:40„Magia bradului” 16:40 / 21:10

Sala mică

„Începutul” 12:30„Magia bradului” 15:00 / 19:00„Ucigaş în mine” 17:00 / 20:50

Autorobot:23-31-31, 23-29-07(8)Rezervare: 23-29-05

Afis,

VÂND SAU SCHIMB apartament cu o cameră în Chişinău,pe un apartament cu o cameră în Bucureşti.Tel.: 759114, 079656456.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Urmaşii lui Brutus

Glasul minţii mi-l ascultŞi adevăru-ntrezăresc:Brutus a murit demult,Brutele se înmulţesc!...

Vis parlamentar

M-aş vrea şi eu în Parlament,Ca să răspund, cu toţi egal,De-un lucru mai inexistent,Dar cu salariul real...Gheorghe BÂLICI

EPIGRAME

Într-un tufiş, în parc:— Te iubesc.— Şi eu.— Te doresc.— Şi eu.— Mă cheamă Adrian.— Şi pe mine. O femeie la doctor. – Domnule doctor, de fiecare da-tă când fumez o ţigară, mă gân-desc la sex!

– Liniştiţi-vă, luaţi loc şi haideţi să fumăm o ţigară. Care este cel mai periculos loc din lume? Patul. Pe pat mor 80% din oameni.– Bunico, tu mi-ai spus mereu că îţi plac cărţile de istorie, iar acum observ că în biblioteca ta nu sunt decât cărţi de sexologie. – Da, micuţo, pentru mine asta-i deja istorie.

JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valen-tina Cătană din Sărata Gal-benă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invali-ditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumă-tatea ta” din JURNAL. In-demnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să ai-bă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc.

I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Am-bii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se de-plaseze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, para-lizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu

pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, ca-re este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion.

JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu pa-tru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICBMD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, 069669279.

Orice leu are valoarepentru familia Cătană

Clinică medicală din Briceni angajează asistente medicale medici terapeuţi

medici internişti neurologi oculişti.

Pentru detalii sunaţi la numerele:069217219; 068803336.

VÂND lot de casă 4 ari, Durleşti.Tel.: 068026441; 48.44.47.

IEŞI ÎN EVIDENŢĂ cu un design exclusiv.079-577-577. Constantin Bîrsa.

CAUT apartament în chirie la Telecentru, de preferat 1-2 camere. Telefon: 079624335.

Citaţie publică

Judecătoria Cahul solicită prezentarea dnei Panisco Tatiana Mi-hail, domiciliată în r. Cahul, s. Bucuria, pentru 27.01.2010, ora 11.30, la şedinţa judiciară (or. Cahul, str. Victoriei nr. 8, biroul 211), în calitate de reclamată, în cauza civilă nr. 2-1670/10 pri-vind încasarea datoriei, intentată la cererea reclamantului ÎCS RED UNION FENOSA SA. Reclamatei i se propune să prezinte referinţe şi probele de care dispune referitor la cauză. În caz de neprezentare a probelor şi a reclamatei în instanţă, cauza va fi examinată în lipsa acesteia.

Vitalie Movilă, judecător, Judecătoria Cahul

Abonează-te la revista „Limba Română”!

Dacă eşti student sau profesor, cititor implicat în sfera culturală sau pur şi simplu interesat de starea actuală a limbii, literaturii, istoriei, artei, citeşte re-vista „Limba Română”. Păşind în cel de-al treilea de-ceniu de apariţie, publicaţia va continua să reflecte dinamica limbii noastre dintr-o perspectivă extinsă a afirmării ei, va promova alternativele lingvistice în exprimarea scrisă şi orală şi va aborda problematica patrimoniului spiritual naţional în context european prin inaugurarea noilor rubrici susţinute de autori de prestigiu din întreg spaţiul limbii române.În 2011 revista „Limba Română” va apărea bimes-trial (6 numere), format carte cu un volum de 192 pagini, inclusiv 16 color. Perfectarea abonamen-telor – la oficiile poştale din întreaga republică. Indicele de abonament - PM77075. Preţul unui număr - 40 de lei.

SE VINDE un lot de pământ cu casă în r. Briceni, s. Coteala. Tel.: 069007930.

www.jurnal.md Marţi, 21 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Un tânăr de numai 17 ani suferă de o afecţiune foarte rară, în faţa căreia medicii se declară neputincioşi, plânge cu lacrimi de sânge, hemoragia poate dura chiar o oră.

Plânge cu lacrimi de sânge

Calvin Inman a făcut numeroase analize pentru a afla ce anume îi provoacă sângerarea, însă rezultatele s-au dovedit neconcludente de fiecare dată. „Oamenii îmi spun că sunt posedat. Sângerez mereu, la şcoa-lă, acasă, când dorm. De cele mai multe ori, nu îmi dau seama când va începe. Alteori, îmi dau seama că se întâmplă după ce oamenii încep să se holbeze la mine.”

Tânărul american trece prin dureri foarte mari

imediat după oprirea sân-gerării, dar niciunul din cei peste 15 specialişti nu au re-uşit să îl vindece. „Mă simt pe parcă m-ar lovi cineva cu ciocanul pe partea stângă a capului. Nu pot dormi noaptea, pur şi simplu stau treaz până la primele ore ale dimineţii.”

Părinţii tânărului vor acum să apeleze la medici de peste ocean pentru a-şi ajuta fiul pentru că acolo au mai existat cazuri, ce-i drept, nevindecate.

Sandra Bullock, desemnatăcel mai interesant omal anului 2010

Sandra Bullock a fost numită femeia anului de revista „People” în clasamentul dedi-cat celor mai „inte-resanţi” oameni din 2010. Brad Pitt şi Ange-lina Jolie au primit ti-tlul de „Părinţi glam”. „People” i-a menţionat şi pe minerii chilieni, salvaţi după mai mul-te luni petrecute în subteran.

Sandra Bullock a apă-rut pe coperta publicaţiei datorită istoriei prin care a trecut. Actriţa în vârstă de 46 de ani a câştigat premiul Oscar cu rolul din filmul „The Blind Side” în luna martie, însă bucuria a durat doar o săptămână, până a aflat despre infide-lităţile repetate ale soţului său, Jesse James.

Aretha Franklin, operată cu succesCelebra cântăreaţă Aretha Franklin, dia-gnosticată cu cancer pancreatic, a ieşit din spital şi îşi plănuieşte sărbătorile acasă, ală-turi de cei dragi.

Cea supranumită Regină a muzicii soul a precizat că este acasă de trei zile. Cei apropiaţi au grijă de ea şi i-au angajat şi o asistentă medicală care îi verifică starea în fiecare zi. Din programul de sărbători al Arethei nu va lipsi şi vizionarea unor spectacole de teatru, dar şi a muzicalului „Dreamgir-ls”, în oraşul său, Detroit. Aretha Franklin a fost operată, medicii au cata-logat această intervenţie drept „un mare succes”.

Cel mai scump brad din lume a fost împodobit în holul unui hotel de şapte stele. Bradul artificial are 13 metri înălţime şi a fost decorat cu globuri de aur şi bijuterii adevărate. Valo-rează 11 milioane de dolari datorită colierelor, cercei-lor şi bijuteriilor legate de ramurile bradului.

Mai exact, în el se gă-sesc 181 de diamante, perle, smaralde, safire şi alte

pietre preţioase. Cei care vor să îl admire trebuie să scoată un milion de dolari pentru un sejur all inclusi-ve de şapte stele. „Este cel mai scump brad de Crăciun din lume. Bradul în sine a costat 10.000 de dolari, iar bijuteriile valorează peste 10 milioane de dolari. Am avut brad de Crăciun în fiecare an, însă de această dată am hotărât să fie ceva special”, a spus managerul hotelului.

Cel mai scump brad dinlume se află în Abu Dhabi

Cu un design metalic, tastatură cu toate literele, funcţii multimedia şi de co-municare, telefonul Allview Q1 G3T, produs de o companie din Braşov, vrea să spargă piaţa celor mai fiţoase mobile. Asta pentru că un aparat cos-tă doar 500 de lei. Funcţionea-ză cu două cartele. Mobilul, lansat recent în magazinele de profil, poate funcţiona

simultan cu două cartele SIM şi se poate conecta la reţele mobile 3G şi la reţele Wi-Fi. Mai mult, cei care îl achi-ziţionează pot descărca de pe site-ul companiei sute de jocuri şi aplicaţii. Firma care produce aceste telefoane are 35 de angajaţi şi s-a lansat pe piaţa românească în 2008, iar recent a prezentat şi un rival pentru celebra tabletă Ipad.

Primul „mobil deştept”„Q1 G3T ” sună destul de încâlcit. Chiar şi aşa, e primul model smartphone produs în România de o companie din judeţul Braşov. Cu doar 500 de lei, îţi poţi cumpăra acest aparat care are conexiune la internet şi funcţio-nează cu două cartele SIM.

Conform unor studii, între 5 şi 7 ani, copiii încep să realizeze că Moş Crăciun este întruchipat de persoane cunoscute. Întrebările lui vă vor da ocazia să-i vorbiţi despre anumite aberaţii şi să-i explicaţi ceea ce nu e realist: „După tine, oamenii adevăraţi pot zbura?”, „Tu crezi că poate cineva să intre pe coş?”. Dacă răspunde că crede că Moş Crăciun există, încurajaţi-l şi spuneţi-i că, deşi unii nu cred, important e că noi credem şi că o să-l aşteptăm şi anul acesta!

Cum să-i spunem copilului despre Moş Crăciun?

Chiar dacă este pregătit să audă adevărul, se prea poate să fie dezamăgit să-l audă din gura voastră. Trebuie să-i vorbiţi cu tact, deoarece contribuiţi la spul-

berarea lumii sale imaginare şi la forţarea unei treceri dificile spre lumea reală. La început, liniştiţi-l pe copil, confirmându-i că Moş Cră-ciun poate nu există, dar săr-bătoarea de Crăciun şi magia care o înconjoară există cu siguranţă. El va primi atunci vestea bună că nu s-a terminat nimic: sărbăto-rile, reuniunile de familie, bradul... inclusiv cadourile! Explicaţi-i că e o poveste frumoasă, spusă din gene-raţie în gene-raţie aproa-pe

în toată lumea. Propuneţi-i pe un ton secret să nu dez-văluie nimic prietenilor mai mici decât el! Îi va plăcea să se simtă însărcinat cu aceas-tă misiune, să fie păstrăto-rul unui mare secret. Acest moment al adevărului este o etapă importantă în viaţa copilului şi mulţi părinţi sunt dezamăgiţi când mitul este dezvăluit. Ne amintim adesea cu nostalgie acei ani plini de magia Crăciunului care-i încânta atât de mult pe micuţi. Aceasta perioa-

dă a vieţii familiale este efemeră. Să facem deci

astfel încât aceste momente să fie

magice pentru copiii noştri şi să se numere

printre cele mai fru-moase amin-

tiri ale lor din

copilă-rie!

Când le spunem copiilor adevăruldespre Moş Crăciun?

Cel mai sexy cuplu din lume a decis să divorţeze după doi ani de căsnicie din cauza că relaţia lor nu merge. Scarlett Johans-son a fost aleasă anul acesta femeia anului de revista „GQ”, în timp ce soţul ei, Ryan Reynolds, a fost desemnat de revista „People” cel mai atră-gător bărbat din lume.

„După o îndelungată analiză, am decis de comun acord să punem capăt căsătoriei noastre. Ne-am început relaţia cu dragoste şi tot cu dragoste şi bunătate o vom încheia”, se afirmă în comunicat. Cei doi s-au căsătorit în septembrie 2008. Publicaţia „US Weekly” scrie că

Cel mai sexy cuplu divorţează

mariajul lor a avut de suferit de pe urma faptului că petreceau mult timp despărţiţi din cauza proiectelor cinematografice diferite în care erau implicaţi. Anul acesta părea să fie unul foarte bun pentru cei doi actori care, pe lângă faptul că sunt apreciaţi pentru profesiona-lism, au fost desemnaţi ca cel

mai sexy cuplu din lume. Scarlett a fost numită

femeia anului de revista „GQ”, în timp ce revista „People” i-a acordat lui Ryan titlul de cel mai atrăgător bărbat al planetei. Se pare însă că într-o relaţie este nevoie de mai mult decât frumuseţe pentru ca lucrurile să funcţioneze.