18

2013

Iunie-Iulie

36pagini

Campanie sprijinit` de vedete

www.po l i t i a r omana . r o / r e v i s t a _po l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X I I I

Jur`mânt de credin]`

2

Faptul că Poliţia Română traverseazăo perioadă fastă este demonstrat de rea -lităţi. Respectiv, statisticile care aratăscăderea fenomenului infracţional, rezul-tatele pozitive concrete obţinute în acti -vitatea desfăşurată în sprijinul legii şi allegalităţii, aprecierile de care se bucurăpoliţiştii români în ansamblul lor, precumşi cei aflaţi în misiuni internaţionale şi,nu în ultimul rând, interesul manifestat decătre tineri faţă de instituţiile de în-văţământ ale Ministerului Afacerilor In-terne, în general, şi faţă de cele alePoliţiei Române, în special.

Că tinerii se înscriu şi participă, înnumăr foarte mare, la examenele de ad-

mitere constituie, pe de o parte, un sem-nal că baza de selecţie este generoasă, iarpe de altă parte că Poliţia, activitatea şirezultatele acesteia sunt percepute lareala valoare.

Recent, o nouă promoţie de agenţi depoliţie a absolvit cursurile Şcolilor de laCâmpina şi Cluj. Cunoştinţele însuşite detinerii poliţişti în cadrul procesului de în-văţământ, deprinderile formate pe timpulactivităţii practice şi atitudinea acestorafaţă de munca de poliţie sunt alte coor-donate pe baza cărora putem aprecia căinstituţia se poziţionează la nivelul deaşteptare a societăţii.

În context, îmbinarea tinereţii şi a en-

tuziasmului cu profesionalismul şi ex-perienţa specifice vârstei reprezintă unargument deosebit menit să dea consis-tenţă sintagmei că Poliţia îşi per-fecţionează continuu activitatea pentru arăspunde mai bine nevoilor Comunităţiişi nivelului de aşteptare a acesteia privindsiguranţa cetăţenilor.

Concomitent, rezultatele bune şifoarte bune obţinute în activitatea antiin-fracţională fac din poliţiştii româniparteneri credibili în misiunile îndepliniteşi în proiectele specifice în care sunt an-grenaţi.

Atât pe plan intern, cât şi inter-naţional. Ca dovezi incontestabile alecompetenţei, ale experienţei, entuzias-mului şi tenacităţii în atingerea perfor-manţei.

Nicuşor DULGHERU

Dovezi incontestabile

Director Onorific

Chestor [ef Petre Tob`

Director C.I.R.P.

Comisar Raluca - Claudia Seucan

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor);

Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l` a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi l a l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: George Georgescu nr. 1, Sector 4, Bucureşti.

Responsabil de numărLena MITROI

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

3

Albastru, galben, roşu. Tradiţie creştinăşi revoluţionară. Continuitatea poporuluinostru, idealuri de unitate şi independenţă.Drapelul naţional, întreaga noastră existenţă.

Dincolo de rigidităţile heraldice şi alevexilologiei, aceste culori reprezintă identi-tatea noastră naţională. Conotaţiile cromaticesunt numeroase, începând de la albastru —libertate, credinţă, sinceritate, seninătate ce-lestă, viaţa ca dar al Divinităţii, galbenul,reprezentând suveranitatea, puterea, bogăţia,dreptatea, lumina, iar roşul, în perfectăsinonimie cu neţărmuitul curaj, măreţie, sa -crificiu, culoare princiară prin excelenţă. Cer,pământ, om. În accepţia unor preoţi, culorileDrapelului nostru exprimă cele trei virtuţi

teologice: dragostea, credinţa şi speranţa.Având semnificaţii profunde. Drapelul,

simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şiimn reprezintă verticalitatea şi suveranitateaunui popor. Poate prea încercat, dar care vadăinui. Prin credinţa şi onoarea sa. IarDrapelul este, totodată, trecutul, prezentul şiviitorul ţării, întreaga istorie a României.

Culorile Drapelului nostru coboară din

frescele mănăstirilor din Moldova, sunt cu-lori ale Revoluţiei din 1848, însemnând„Libertate, Dreptate, Frăţie”. Culori folositeîn Transilvania pe cocardele tricolore, maiapoi steagul tricolor însoţindu-i pe re vo -luţionari. Drapeul unic tricolor pen-tru ambele principate şi apoi pentruRomânia evocă domnia lui Cuza.

Revoluţia paşoptistă, Adunareade la Islaz, „Câmpia Libertăţii”,Războiul de Independenţă, MareaUnire din 1918 — desăvârşireaunităţii politice a românilor, celedouă războaie mondiale, Revoluţiadin Decembrie 1989 — istoriedesăvârşită pentru un simbol sacru

— Drapelul nostru, identi-tatea noastră naţională. Is-torie săvârşită sub falduriledrapelului. Drapel ce neaminteşte de stindarduldac, existent pe Columnalui Traian, având formaunui cap de lup din metal străluci-tor, pe care atârnau panglici în celetrei culori. Culori regăsite pesteaguri şi diplome datând din vre-mea lui Mihai Viteazul. Tricoloradoptat în Ţara Românească, în1834, ca drapel de luptă.„Steagul e România! Acest pământ

binecuvântat al Patriei, stropit cusângele străbunilor noştri... El este

familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-aunăscut părinţii, unde se vor naşte copiiinoştri! Steagul e, totodată, trecutul, prezentulşi viitorul ţării, întreaga istorie a României”— rostea domnitorul Al. I. Cuza, în 1863, cuprilejul aniversării a 15 ani de la luptele dinDealul Spirii.

Simbol al onoarei, al vitejiei, al glorieimilitare, amintindu-ne sacra misiune, misi-

une de inimă şi credinţă, de a ne servi Patria,Drapelul înseamnă a apăra, cu orice preţ,unitatea, suveranitatea şi indepedenţaRomâniei.

Prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, 26

Iunie a fost proclamată Ziua Drapeluluinaţional al României. Tot în ziua de 26 iunie,anul 1848, a fost emis Decretul nr. 1 al Gu-vernului Provizoriu al Ţării Româneşti, princare Tricolorul devenea Drapel Naţional.

Iar noi trebuie să apărăm acest Drapel, atâttimp cât inimile ne cântă un vis, România”.Pentru că„Nu dor nici luptele pierdute, / nicirănile din piept nu dor, /cum dor acele braţeslute/ care să lupte nu mai vor. Cât inima înpiept îţi cântă/ce-nseamnă-n luptă-un braţrăpus?/ Ce-ţi pasă-n colb de-o spadăfrântă/când te ridici cu-n steag, mai sus?/ În-frânt nu eşti atunci când sângeri,/nici ochiicând în lacrimi ţi-s./Adevăratele înfrângerisunt renunţările la vis. (Radu Gyr — Îndemnla luptă).

Roxana GHEORGHIU PAP

S` ap`r`m Drapelul, cât inimile ne cânt` un vis, România!

Maiorul Valter Mărăcineanu înalţă drapelulromânesc pe reduta Griviţa - 1877

Marea Adunare de la Alba Iulia - 1918

Promoţie de elită

Ţin strâns caschetele şi îşi verifică încă o dată ţinuta,aştepând momentul în care vor depune Jurământul deCredinţă şi vor deveni poliţişti. Sunt cei 648 de absolvenţi aiŞcolii de poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, aşteptând cuemoţie ce re monia de primire a gradului profesional de agentde poliţie.

Absolvenţii s-au pregătit timp de doi ani. Vor fi repartizaţiîn structurile operative ale Poliţiei Române, majoritatea laordine pu bli că, din mediul rural, în ordinea descrescătoare amediilor de absolvire şi în funcţie de opţiunea personală,ţinând cont de nevoile instituţiei. Şeful promoţiei este untânăr poliţist care a absolvit cu media 9,76. La data de 8 iuliea.c. se vor alătura comunităţii.

4

Ceremonia s-a desfăşurat în ziua de28 iunie, a.c., în prezenţa inspectoruluigeneral al Poliţiei Române, chestor şefPetre Tobă, care le-a transmis tinerilorpo liţişti următorul me saj:

“Dragi colegi, Stimaţi profesori şi părinţi,Am deosebita onoare şi sunt mândru

să salut o nouă generaţie de poliţişti. Dragi colegi, Bine aţi venit în rândul

Poliţiei Române!Ca de fiecare dată, la absolvirea unei

noi promoţii a Şcolilor de Agenţi dePoliţie din Poliţia Română particip cumultă emoţie la ceremonia de acordare agradului profesional de agent de poliţie.

Sunteţi tineri, sunteţi entuziaşti şi cusiguranţă sunteţi una dintre cele mai binepregătite promoţii, crescută şi educată înspirit european.

Vreau să ştiţi că Poliţia Română esteo instituţie puternică, modernă, respec-tată, un partener de încredere, atât alcetăţenilor, cât şi al tuturor celor-lalte instituţii de aplicare a legiidin România, dar şi din lume.Poliţia Română a devenit tot maieficientă şi a demonstrat că îşiface datoria de fiecare dată, cuonoare şi profesionalism, pentru aveni în întâmpinarea nevoilorcetăţenilor, în slujba cărora sun-tem.

Poliţia Română vă primeşte înrândurile ei cu multă speranţă şi,vă cer, să fiţi fermi, intransigenţi,să aplicaţi toate cunoştinţele de-prinse pe băncile şcolii, să daţidovadă de promtitudine şi profe-sionalism în misiunile care vă vorfi încredinţate.

Şi vă mai cer să fiţi uniţi, să fiţimândri că sunteţi poliţişti dinPoliţia Română, şi indiferent în ce parte aţării vă veţi desfăşura activitatea, să păs-traţi legăturile de prietenie şi colegiali-

tate pe care vi le-aţi creat, şi să demon-străm, şi astfel, că suntem o mare familie.

Şcoala, profesorii, şi-au îndeplinit mi-

siunea de a forma noi poliţişti, şi dorescsă le mulţumesc pentru asta. Am convin-gerea ca aţi fost educaţi în spiritul dato-

riei faţă de societate şi că sunteţi pregătiţisă vă începeţi misiunea de garantare şiapărare a drepturilor cetăţenilor.

Vă aşteaptă în faţă o carieră fru-moasă, dar dificilă, care presupunede multe ori sacrificii, însă vă garan-tez că, atunci când veţi reuşi să văduceţi la bun sfârşit misiunea, veţiavea satisfacţia de a fi câştigat res -pectul cetăţeanului.

Le mulţumesc membrilor famili-ilor care au fost alături de voi şi îiasigur că, deşi munca de poliţie nu seduce niciodată în condiţii ideale,depun toate eforturile pentru îm-bunătăţirea condiţiilor şi calităţiiacesteia.

Dragi colegi, să vă faceţi datoria,să vă îndepliniţi cu onestitate şi pro-fesionalism atribuţiunile conferite delegi şi regulamente.

Cu prilejul acordării graduluiprofesional de agent de poliţie vă fe-

licit şi vă urez mult succes în cariera pecare aţi ales-o.”

Marius POPESCU

Literis et VirtutisAmintiri, emoţii, încheierea unui

timp frumos. Cea de-a opta promoţie aŞcolii de agenţi de poliţie „SeptimiuMureşan”- Cluj Napoca a marcat mo-mentul de final. După doi ani de studiuintens, cei 144 de agenţi vor intra înmarea familie a oamenilor legii cu spe -ranţe, cu proiecte, cu dorinţa de a-şi servipatria şi semenii, oriunde s-ar afla.

Ultima zi, petrecută în calitate deelev, a fost şi cea mai încărcată: un ultimcurs festiv, prilej de re com pensare aelevilor, care au obţinut rezultate de-osebite pe plan cultural, sportiv sau civic,recunoaşterea celei mai bune clase la în-văţătură şi re compensarea acesteia cu tro-feul ”Literis et Virtutis”, înmânarea cheiiunităţii de învăţământ colegilor mai tineridin anul I, dezvelirea tabloului promoţiei

2013 şi a plăcii de onoare, inscripţionatecu numele şefului de promoţie, sădireacopacului noii serii de absolvenţi, precumşi festivitatea înălţării în grad, odată cudepunerea jurământului de credinţă.

Alături de autorităţile locale, părinţi,rude, prieteni, tinerii s-au bucurat deprezenţa domnilor: chestor Florea Oprea,adjunctului inspectorului ge ne ral alPoliţiei Române, subcomisar PaulBălţăţeanu, şeful Serviciului FormareProfesională din cadrul Direcţiei Ma na -gement Resurse Umane a I.G.P.R.

Festivităţile s-au încheiat, în acest an,cu prezentarea, în premieră, a drapeluluiacestei structuri de top a Poliţiei Române,cu performanţe la nivel european.

Lena MITROI

5

6

Activităţile desfăşurate de structurilePoliţiei Române în cele şase luni ale anu -lui în curs au vizat scăderea fenomenu-lui infracţional, combaterea evaziunii

fiscale şi îmbunătăţirea calităţii servi -ciului poli ţienesc oferit cetăţenilor. Anul2012 a fost primul an în care, după 9 ani,criminalitatea sesizată nu a mai înregis-trat creşteri, ci o scădere semnificativăcu 5,66%. Trendul scăderii se menţine şiîn primul semestru al anului 2013.

� La nivel naţional, s-a înregistrat oscădere cu 1,17% a infracţiunilor se-sizate.

�Astfel, s-a înregistrat o scădere cu13,45% a infracţiunilor contra per-soanei şi cu 26,77% a infracţiunilor detâlhărie comise în stradă.

�Au fost constatate cu 10,97% maimulte fapte infracţiuni economice.

� În urma activităţilor preventivedesfăşurate, aproximativ 49% dintre in-fracţiunile judiciare înregistrate au fostdescoperite în flagrant delict.

Pentru prevenirea şi combatereafenomenului infracţional, activitateaPoliţiei Române s-a axat, în primul semes-tru al anului în curs, pe creşterea graduluide siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni,combaterea criminalităţii şi reducerea tim-pului de răspuns la solicitarea cetăţenilorsau la producerea unor evenimente. Astfel,eforturile depuse de Poliţia Română au dusla scăderea, în continuare, a fenomenuluiinfracţional.

Poliţiştii au intervenit la peste 368.000

de intervenţii la solicitarea cetăţenilor prinsistemul 112. În 82% din cazuri intervenţias-a realizat sub 10 minute. Poliţia Românăeste cea mai solicitată structură a M.A.I. de

către cetăţeni prin sistemul 112.Poliţiştii au efectuat aproximativ

80.000 de razii şi acţiuni cu efectivelărgite în zonele cu potenţial cri mi -nogen. În urma activităţilor preven-tive desfăşurate, au descoperit49.382 de infracţiuni, aproximativ80% dintre acestea fiind descoperiteîn flagrant delict.

În primul semestru, poliţiştii dincadrul structurilor de prevenire acriminalităţii au iniţiat campanii deinformare şi prevenire atât în ceea cepriveşte furtul din locuinţe, cât şi in-fracţiunile de tâlhărie prin smulgere.Urmare a activităţilor conjugate ale

poliţiştilor pe cele două paliere, prevenireşi combatere, dar şi a măsurilor de protecţiepe care cetăţenii le-au luat, au scăzut atâtnumărul infracţiunilor de furt, cât şi cel alinfracţiunilor de tâlhărie prin smulgere.

Obiectivul prioritar de acţiune alPoliţiei Române în domeniul prevenirii şicombaterii criminalităţii economico-finan-ciare rămâne creşterea siguranţei mediuluide afaceri şi asigurarea legalităţii, în ve -derea susţinerii funcţionării economiei depiaţă. Astfel, în urma activităţilor desfăşu-rate pentru combaterea criminalităţii eco-nomico-financiare, structurile de poliţie audescoperit şi cercetează cu 12,75% mai

multe infracţiuni de evaziune fiscală.De asemenea, criminalitatea stradală

este permanent în atenţia Poliţiei Române,infracţiunile care intră în această categorie,prin locul în care sunt săvârşite, creând ostare de disconfort şi nesiguranţă amplifi-cată în rândul cetăţenilor. În urma acti -vităţilor desfăşurate, infracţiunile stradaleau scăzut cu 14,01%.

Infracţiunile de omor în stradă auscăzut cu 25%, cele de tâlhărie comise pestradă cu 26,77%, iar infracţiunile de furtau scăzut cu 12,23%.

De asemenea, infracţiunile de ultrajcontra bunelor moravuri şi tulburarea li ni ş -tii publice au scăzut cu 14,83%.

Creşterea gradului de siguranţă acetăţeanului, prevenirea şi combatereafaptelor antisociale constituie o prioritatea Poliţiei Române.

Astfel, au fost aplanate peste 98.000de stări conflictuale (46.743 intrafami -liale, 7.786 între grupuri şi 45.515 dinalte motive). Au fost luate măsuri în10.891 de cazuri de minori lipsiţi desupraveghere care au fost predaţi famili-ilor, iar în 2.715 de cazuri au fost în-credinţaţi centrelor de ocrotire. Deasemenea, au fost aplicate peste 17.000de sancţiuni contravenţionale per-soanelor care apelau la mila publică sauvagabondau, iar peste 2.500 au fost pre-date familiilor sau internate în centre de

ocrotire.Au fost prinse 4.975 de persoane ur-

mărite în temeiul legii, din care 3.934persoane urmărite la nivel naţional şi1.041 internaţional.

De asemenea, poliţiştii au participatla 4.592 de intervenţii în caz de calamităţinaturale, incendii, explozii, înzăpeziri,alunecări de teren etc., salvând astfel2.686 de persoane.

Eforturile depuse de către PoliţiaRomână, împreună cu celelalte instituţiiabilitate, au dus la scăderea, în contin-uare, a fenomenului infracţional, şi înprimul semestru al anului 2013.

În urma acţiunilor, controalelor şi percheziţiilordomiciliare efectuate au fost ridicate în vederea con-fiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv aproxi-mativ 373.080 de euro, peste 220.000 de dolari,aproape 5 kg. de aur, bijuterii şi alte obiecte din aur,62,668 kg. argint, peste 27.493.261 de lei proveniţidin operaţiuni ilicite, bunuri şi mărfuri în valoare de254.603.873, 1.757 de arme, peste 41.000 de muniţii,10073,666 kg. exploziv, 55,773 kg. mercur,43.666,798 mc. material lemnos, 260.835,63 kg.me tale feroase şi 21.087,169 kg. metale neferoase.

Astfel, în urma efortului considerabil depus de poliţişti, infracţionalitatea şi-a păstrat tren-dul descrescător.

În cele şase luni ale anului 2013, din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveştesituaţia operativă, a rezultat că infracţiunile contra persoanei au înregistrat o scădere cu 12,36%faţă de perioada similară a anului trecut. Infracţiunile de omor au scăzut cu 20,23%, iar in-fracţiunile de vătămare corporală au scăzut cu 11,12%.

La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 1,34%.De menţionat că, furturile din locuinţe au scăzut cu 2,96%, furturile de auto au scăzut cu

24,72% iar furturile de animale au scăzut cu 13,28%.În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au

scăzut cu 8,20%, iar cele de furt din auto au scăzut cu 8,75%.Au scăzut cu 20,44% infracţiunile de tâlhărie, iar cele prin smulgere de obiecte au scăzut cu

17,92%.

Poliţia Română în primul semestru al anului 2013

Destructurarea grupărilor infracţionale reprezintă o prioritate aPoliţiei Române. În primele 6 luni ale anului 2013, structurile de inves-tigaţii criminale şi cele de combatere a criminalităţii organizate au de-structurat 249 de grupări infracţionale.

Sub coordonarea Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrl In-spectoratului General al Poliţiei Române, în toate judeţele ţării au fostorganizate numeroase acţiuni cu angrenarea unor importante forţe,pentru depistarea celor care încalcă legea şi pun în pericol siguranţacetăţenilor.

În primul semestru al anului 2013, structurile de investigaţii criminale audestructurat 110 grupări infracţionale care comiteau infracţiuni stradale cumoduri de operare deosebite, formate din 521 de persoane. În urma cercetăriiacestora, 174 de persoane au fost arestate.

Genurile de infracţiuni pentru care au fost în atenţie membrii grupărilorsunt:

- 50% infracţiuni cu violenţă, 30% şantaj, taxă de protecţie, cămătărie,10% ultraje contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice,10% prostituţie sau proxenetism.

În urma activităţilor desfăşurate, infracţiunile stradale au scăzut cu14,01%.

Au scăzut infracţiunile de omor în stradă cu 25%, cele de tâlhărie comisepe stradă cu 26,77%, iar infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tul-burarea liniştii publice au scăzut cu 14,83%.

În perioada analizată la nivelul Poliţiei Române, structurile de combatere

a criminalităţii organizate au acţionat pentru stoparea activităţii infracţionalea grupărilor organizate, prin valorificarea informaţiilor şi derularea a 776 deacţiuni operative sub supravegherea D.I.I.C.O.T., dintre care 311 au reprezen-tat intervenţii de amploare. În cadrul acestor acţiuni au fost efectuate 2.826percheziţii domiciliare şi au fost destructurate 156 de grupări, cu 1467 de per-soane dintre care 752 de persoane au fost arestate.

Au fost destructurate 33 de grupări pe linia combaterii traficului de per-soane, formate din 197 de persoane, dintre care 127 au fost arestate, 45 grupăripe linia combaterii finanţării terorismului şi spălării banilor, formate din 557de persoane, dintre care 236 au fost arestate, 23 grupări pe linia combateriicriminalităţii informatice, formate din 259 de persoane, dintre care 134 aufost arestate şi 55 grupări pe linia combaterii traficului şi consumului ilicit dedroguri, formate din 454 de persoane, dintre care 255 au fost arestate.

În urma acţiunilor desfăşurate în semestrul I 2013, sub coordonareaD.I.I.C.O.T., ori în acţiunile proprii de urmărire penală, poliţiştii Direcţiei deCombatere a Criminalităţii Organizate, au ridicat în vederea confiscării:962.840 euro, 31.997 dolari SUA, 23,81 kg. aur, 1.446 milioane lei - numerarproveniţi din operaţiuni ilicite şi 174 cărţi de credit false.

De asemenea, au ridicat în vederea confiscării 251,99 kg. droguri (dintrecare 84,02 kg. droguri de mare risc şi 167,92 kg. droguri de risc) şi 24.421comprimate, în valoare de aproximativ 5.000.000 de euro.

Pagini realizate cu sprijinul C.I.R.P.

În primul semestru al anului 2013,poliţiştii de la investigarea fraudelor au începuturmărirea penală în 6.889 de cauze penaleprivind evaziunea fiscală. Pentru recuperareaprejudiciului au fost indisponibilizate bunuriîn valoare de peste 110.500.000 lei şi au fost in-stituite măsuri asigurătorii în valoare de peste1.400.000.000.

Combaterea ilegalităţilor comise în dome-niul economic constituie o prioritate a acti -vităţilor desfăşurate de Poliţia Română. Înacest sens, în primul semestru al anului 2013,Poliţia Română, prin structurile de investigarea fraudelor, a continuat acţiunile pentru pre-venirea şi combaterea infracţiunilor de evazi-une fiscală.

În urma măsurilor luate şi a acţiunilor des-făşurate, în perioada ianuarie — iunie a.c., poliţiştiiau început urmărirea penală în 6.889 cauze pe-nale de evaziune fiscală, în creştere cu 6% faţă deperioada similară a anului 2012.

Dintre acestea, 1.268 reprezintă cauze com-plexe (faptele comise având urmări deosebit degrave prin cuantumul prejudiciului sau al număru-lui mare de persoane implicate), cu 29% maimulte ca în şase luni 2012.

În 474 de cauze penale de evaziune fiscalăaflate în instrumentare au fost implicate grupăriinfracţionale, reprezentând o creştere de 29% faţăde aceeaşi perioadă a anului 2012.

În urma probatoriului administrat în cauză,faţă de 508 suspecţi s-a luat măsura reţinerii, cu80% mai mulţi ca în 6 luni 2012, 224 de persoane

au fost arestate, +41%, iar pentru 294 de persoane,+90%, s-a dispus măsura interdicţiei.

Pentru recuperarea prejudiciului în cauzeleprivind evaziunea fiscală, sub supraveghereaprocurorului au fost identificate şi indisponibi-lizate bunuri în valoare de 110.506.100 (+156%),de asemenea fiind instituite măsuri asigurătorii învaloare de 1.400.029.180 (+94%).

De asemenea, a crescut cu 48,4 milioane de

lei soldul contului reprezentând sume încasate înnumerar, aferente prejudiciului recuperat încondiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005.

Activităţile întreprinse, în special cele rea -lizate în cooperare cu structurile Ministerului Fi-nanţelor Publice, cu atribuţii în domeniu, au in-fluenţat schimbarea comportamentului fiscal alcontribuabililor, persoane juridice sau fizice, cedesfăşoară activităţi comerciale în domeniilevizate, determinând creşterea numărului operaţi-unilor fiscalizate, aspect susţinut de dinamica in-dicatorilor macroeconomici de impact înregis-traţi.

Pentru monitorizarea operativă a tranzacţi-ilor intracomunitare au fost constituite echipe deverificare la punctele de frontieră şi la locurile dedescărcare a produselor, iar împreună cu specia -lişti din cadrul altor instituţii cu atribuţii îndomeniile în care fenomenul evaziunii fiscale semanifestă cu preponderenţă (accizabile - alcool,energetice, depozite en-gross) au fost efectuateacţiuni punctuale cu efective mărite.

O importanţă deosebită a fost acordată şiva lorificării cu operativitate a informaţiilorfurnizate de Grupul de Lucru Antifrauda Fiscală,din cadrul Agenţiei Naţionale de AdministrareFiscală la care participă şi reprezentanţi ai PoliţieiRomâne, precum şi exploatării informaţiilorprimite de la structurile specializate care au asig-urat o parte din suportul informativ-operativ.

Activităţile desfăşurate în colaborare cu toateinstituţiile abilitate în aplicarea legii vor fi in-tensficate în continuare, pentru prevenirea şi com-baterea evaziunii fiscale şi creşterii gradului desiguranţă şi competitivitate a sistemului economic.

Datele statistice diponibile la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru primele 6 luniale anului 2013 faţă de perioada similară a anului precedent relevă creşteri ale încasărilor labugetul de stat în ceea ce priveşte colectarea de venituri totale mai mari cu 4,8%, creşterea cu6,8% a veniturilor fiscale la bugetul de stat, precum şi creşterea cu 4,2 % a veniturilor la buge-tul de stat obţinute din impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital. De asemenea, ven-iturile obţinute din taxa pe valoare adăugată au crescut cu 2,3%, s-au înregistrat creşteri cu 4,2% a accizelor încasate, creşteri cu 1,4% a numărului contractelor individuale de muncă nouîncheiate în semestrul I al anului 2013 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 0,5% anumărului contractelor individuale de muncă active la sfârşitul semestrului 1 al anului 2013.

Combaterea evaziunii fiscale în perioada ianuarie – iunie 2013

Grupări infracţionale, destructurate

7

8

Vizită oficială Şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre

TOBĂ, a primit, la data de 28 mai a.c., la sediul In-spectoratului General al Poliţiei Române, vizita dele-gaţiei Poliţiei Federale a Regatului Belgiei, condusăde doamna comisar general Catherine de Bolle.

Cu această ocazie, a fost semnat Planul bilateral deacţiune româno-belgian pentru perioada 2013 - 2014,s-au discutat aspecte legate de modul de cooperare alPoliţiei Române cu Poliţia Federală a RegatuluiBelgiei, rezultatele obţinute, precum şi coordonateleviitoare de acţiune.

Documentul semnat prevede o serie de întâlniriîn domeniul formării şi schimbului de experienţă lanivel de experţi, respectiv în domeniile cercetărilorsubmarine cu ajutorul sonarului, analizei criminaleope raţionale, protecţiei martorilor şi în cel al analizeidactiloscopice.

Pe parcursul întâlnirii, au fost evidenţiate bunelerelaţii de cooperare poliţienească bilaterală, consoli-date de-a lungul timpului, precum şi soluţionareaoperativă, în urma schimbului de informaţii, a unorcazuri punctuale. De asemenea, au fost discutate temelegate de combaterea criminalităţii organizate, inves-tigaţii criminale şi criminalistică.

Şeful Poliţiei Române a reexprimat disponibili-tatea pentru consolidarea cooperării poliţieneşti bilat-erale prin menţinerea schimbului constant de date şiinformaţii privind monitorizarea şi controlul crimina -lităţii, respectiv informarea reciprocă şi transferul deexperienţă, know-how şi bune practici. Totodată, asubliniat importanţa rolului preventiv al activităţilordesfăşurate de poliţiile din cele două state.

O noutate în ceea ce priveşte viitoarea colaborarecu poliţia belgiană o reprezintă detaşarea a şase poliţiştiromâni la activităţi temporare cu caracter operativ, înBelgia, în scopul acordării de sprijin. Prima detaşare,realizată de către doi poliţişti români specializaţi încombaterea furturilor din buzunare şi din locuinţe, aavut loc la data de 12 iunie a.c.

Conferinţa I.D.E.C. - International Drug

Enforcement Conference

La invitaţia D.E.A.- S.U.A, şeful Poliţiei Române,chestor-şef de poliţie Petre Tobă a participat, în pe-rioada 4-7 iunie a.c., la Conferinţa I.D.E.C. - Interna-tional Drug Enforcement Conference.

În acest an, Conferinţa, desfăşurată în Rusia, laMoscova, a fost organizată de Serviciul Federal deControl al Drogurilor din Rusia şi de către autorităţiledin S.U.A..

Manifestarea, considerată cea mai importantă în-tâlnire internaţională a agenţiilor de aplicare a legii pedomeniul combaterii drogurilor, a fost onorată cuprezenţa de către miniştri de interne, şefi de poliţii,procurori generali şi şefi ai agenţiilor de aplicare a legiipe domeniul drogurilor.

Partea română a fost reprezentată de către direc-torul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organi-zate din I.G.P.R., comisar-şef Claudiu Cucu.

Întâlnire cu reprezentanţii FBI

Şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţiePetre Tobă s-a întâlnit, la data de 14 iunie a.c. lasediul Inspectoratului General al Poliţiei Române,cu reprezentanţi ai F.B.I. din cadrul AmbasadeiStatelor Unite ale Americii la Bucureşti.

Evenimentul a avut loc în contextul încheieriimandatului de ataşat F.B.I. al domnului TimothyO’ Malley şi preluării acestuia de către domnulRussell Ashenden.

Cu această ocazie, inspectorul general alPoliţiei Române i-a mulţumit domnului TimothyO’ Malley pentru excelenta colaborare dezvoltatăde-a lungul mandatului exercitat.

Şeful Poliţiei Române a apreciat că, pe toatăperioada mandatului domnului TimothyO’Malley ca ataşat al F.B.I. în cadrul AmbasadeiS.U.A. la Bucureşti, cooperarea cu autorităţile deaplicare a legii americane a fost un succes, în spe-cial în ceea ce priveşte cauzele instrumentate încomun pe linia combaterii criminalităţii informa -tice, rezultatele înregistrate în acest domeniu fiinddeosebite.

La rândul său, domnul Timothy O’ Malley amulţumit pentru excelenta cooperare avută cu In-spectoratul General al Poliţiei Române, în specialprin intermediul Direcţiei de Combatere a Crimi-nalităţii Organizate, precum şi cu colegii dincadrul structurilor teritoriale de combatere a cri -minalităţii organizate. De asemenea, a apreciat de-schiderea conducerii Poliţiei Române în relaţia cuF.B.I.

Chestorul-şef Petre Tobă l-a asigurat pe dom-nul Russell Ashenden de întreg sprijinul în con-tinuarea proiectelor comune aflate în desfăşurareşi, de asemenea, în continuarea cooperării la nivelbilateral la acelaşi nivel existent în prezent.

Domnia sa a reiterat faptul că Agenţiile deaplicare a legii din S.U.A. sunt un partener foarteimportant al Poliţiei Române atât din punct devedere al schimbului de informaţii în cadrul ope -raţiunilor comune, cât şi din punct de vedere alpregătirii profesionale şi al dotării cu tehnică deultimă generaţie.

Cooperare poliţienească europeană

În perioada 16 iunie — 12 septembrie a.c., o echipăde poliţişti români desfăşoară o misiune de suportoperativ, pe teritoriul Franţei. În perioada 12 iunie — 28august a.c., doi poliţişti români participă la o misiunede acelaşi tip, în Belgia.

Misiunea are ca scop acordarea de sprijin şi asis-tenţă directă autorităţilor franceze care instrumenteazăcauze de natură judiciară referitoare la infracţionali-tatea de drept comun şi criminalitate organizată, în caresunt implicate persoane de cetăţenie română.

Parteneriat româno-moldovean

Şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie PetreTobă s-a întâlnit la sediul Inspectoratului General alPoliţiei Române cu şeful Inspectoratului General alPoliţiei din Republica Moldova, colonel Ion Bodrug.

Aceasta este prima vizită de lucru efectuată, la datade 17 iunie a.c. la sediul Poliţiei Române, de o delegaţiea Inspectoratului General al Poliţiei din Moldova de laînfiinţarea acestei structuri, la data de 5 martie a.c..

Cu ocazia întâlnirii, inspectorul general al PoliţieiRomâne a asigurat conducerea Poliţiei din RepublicaMoldova de întreaga disponibilitate în a colabora petoate segmentele de activitate, atât în ceea ce priveştederularea de activităţi operative comune, cât şi pentrua asigura întregul suport în dezvoltarea noii instituţii.

Cei doi oficiali au semnat un Protocol de colabo-rare între Ministerul Afacerilor Interne al RepubliciiMoldova şi Ministerul Afacerilor Interne din Româniapentru consolidarea capacităţilor chinologice şi apregătirii de bază şi avansate în domeniul utilizăriicâinilor de serviciu.

Semnarea Scrisorii de Intenţie

Luni, 17 iunie a.c., secretarul de stat Bogdan To-hăneanu, împreună cu ambasadorul RepubliciiFranceze în România, E.S. Philippe GUSTIN, au sem-nat Scrisoarea de Intenţie între ministrul Afacerilor In-terne din România şi ministrul de Interne din Repu -

Agend` institu]ional`

9

blica Franceză referitoare la întărirea cooperăriipoliţieneşti operative şi la trimiterea în misiune apoliţiştilor români în Franţa. La eveniment a participatşi şeful Poliţiei Române, chestor şef de poliţie PetreTobă.

Documentul reprezintă dorinţa părţilor implicatede a formaliza, prin intermediul unui instrument bila -teral de colaborare, modul în care se derulează coo -perarea poliţienească prin intermediul reprezentanţilorPoliţiei Române care desfăşoară, începând cu 2010,misiuni temporare cu caracter operativ pe lângă Pre-fectura de Poliţie din Paris, Direcţia Generală a PoliţieiNaţionale şi Direcţia Generală a JandarmerieiNaţionale din Republica Franceză.

Semnarea Scrisorii de Intenţie a fost convenită ladata de 4 aprilie a.c., cu ocazia întrevederii pe carede le gaţia franceză, condusă de către prefectul Poliţieidin Paris, domnul Bernard BOUCAULT, a avut-o cureprezentanţi ai conducerii MAI.

În cadrul discuţiilor, oficialii francezi au adresatmulţumiri pentru demersurile angajate de autorităţileromâne în soluţionarea cazurilor de delincvenţă şi pen-tru efortul depus prin detaşarea unui număr mare depoliţişti români care, prin activitatea lor, au contribuitla creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor francezi,dar şi a turiştilor aflaţi în vacanţă la Paris.

Apreciere şi încredereLa data de 1 iulie a.c., la sediul I.G.P.R. şeful

Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre Tobă, s-aîntâlnit cu poliţiştii români selectaţi pentru o misiune decooperare poliţienească internaţională de tip suport o -perativ — patrulare, ce are loc pe teritoriul Franţei în pe-rioada 1 iulie — 31 august a.c.,.

În cadrul întâlnirii, inspectorul general a subliniatfaptul că buna cooperare între autorităţile române şifranceze reprezintă un exemplu pentru celelalte stateeuropene.

„Poliţia Română a dovedit că este un partener deîncredere, fapt dovedit şi de participarea dumnea -voastră la o nouă misiune. De altfel, misiunile ante-rioare s-au bucurat de apreciere şi sunt convins că şi dedata aceasta veţi demonstra că Poliţia Română este opoliţie profesionistă. Vă asigur de tot sprijinul meu,sunt convins că va fi o misiune fără evenimente ne-dorite şi vă aştept cu bine acasă” — le-a transmis şefulPoliţiei Române.

La eveniment a participat şi ataşatul de afaceri in-terne din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti,colonelul Frederic Bayard.

Activitatea s-a desfăşurat în baza scrisorii de in-tenţie semnată între Ministerul Afacerilor Interne din

România şi Ministerul de Interne din Republica Francezăreferitoare la întărirea cooperării poliţieneşti operative şila trimiterea în misiune a poliţiştilor români în Franţa.

Operaţiunea TriviumÎn cadrul Operaţiunii Trivium, desfăşurată în pe-

rioada 15-19 iulie a.c., în Birmingham - Marea Bri-tanie, patru poliţişti ai Biroului Autostrăzi — DirecţiaRutieră — I.G.P.R. au acţionat, alături de colegi dinMarea Britanie, Polonia şi Lituania, pentru comba tereadelictelor comise de cetăţenii români.

Poliţia Română a dezvoltat o colaborare perma-nentă cu autorităţile britanice pentru acordarea de spri-jin în combaterea delictelor comise de cetăţenii româniîn Marea Britanie.

Pentru siguranţa turiştilorromâni în Bulgaria

Şi în această vară pe litoralul bulgăresc, poliţiştiiromâni acordă sprijin de specialitate colegilor bulgari.Printr-o scrisoare transmisă şefului Poliţiei Române,noua conducere a Ministerului de Interne al Repu bliciiBulgaria şi-a manifestat dorinţa de a continua practicastabilită în anii anteriori de efectuare a unor activităţicomune de patrulare în staţiuni, în perioada sezonuluituristic.

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful PoliţieiRomâne, chestor-şef de poliţie Petre Tobă şi secretarulgeneral al Ministerului de Interne al Republicii Bul-garia au semnat „Regulile privind realizarea con-troalelor rutiere comune în zona de frontieră, precumşi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor com-petente din România şi Republica Bulgaria în vedereaasigurării ordinii şi liniştii publice”. Documentulprevede ca reprezentanţi ai Inspectoratului General alPoliţiei Române să efectueze activităţi de patrulare, înechipe mixte, în staţiunile bulgăreşti în care se con-centrează un număr însemnat de turişti români, re-spectiv Albena şi Nisipurile de Aur.

Misiunile poliţiştilor români se desfăşoară în treiserii, 1 iulie -20 iulie, 21 iulie-10 august şi 11 august-31 august, în fiecare dintre cele două staţiuni acţionândcâte doi poliţişti români.

Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria, în primaserie, au consiliat 593 de turişti români, în special cu

privire la informaţii referitoare la identificarea unorspaţii sau în legătură cu prevederile legislative din ţaragazdă şi au asistat 43 de turişti români, implicaţi îndiferite evenimente, facilitând comunicarea între au-

torităţile bulgăreşti şi turiştii români. De asemenea,aceştia au mai participat la 93 de intervenţii la eveni-mente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări con-flictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, pre-cum şi la solicitări făcute în urma operaţiunilor deschimb valutar, cauzate de neconcordanţele existenteîntre cursul afişat şi cel practicat.

Totodată, echipele mixte s-au deplasat la recepţi-ile hotelurilor, pentru a-i informa pe administratorides pre prezenţa lor, în vederea colaborării în cazurilelegate de cetăţeni români.

Este al patrulea an în care se organizează aseme-nea operaţiuni, activităţile anterioare bucurându-se deapreciere din partea turiştilor români.

C.I.R.P.

Acţiuni în oglindăÎn baza excelentelor relaţii instituţionale, schim-

buri de practici şi acţiuni comune, Inspectoratul dePoliţie Judeţean Bihor şi Căpitănia de Poliţie a Judeţu-lui Hajdu - Bihar, Ungaria, au desfăşurat o serie de ac-tivităţi comune, pe linie de prevenire, siguranţă rutieră

şi ordine publică. Cel mai relevant efect al acestor de-mersuri s-a materializat într-o scădere considerabilă a ac-cidentelor cu victime de naţionalitate maghiară pe razajudeţului Bihor.

În acest context, vineri 19 iulie şi sâmbătă 20 iuliea.c., poliţiştii bihoreni alături de omologii din Ungaria audesfăşurat o intervenţie “în oglindă” pe DN 1 E 60, res -pectiv DN 19 - E 671, cu şase aparate radar amplasate încascadă.

Cu această ocazie, oamenii legii din structurile ru-tiere şi de ordine publică, alături de specialiştii Comparti-mentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrulInspectoratului judeţean, au derulat inclusiv activităţi pen-tru prevenirea accidentelor rutiere şi combaterea princi-palelor cauze generatoare de accidente, constând în dis-tribuirea în trafic a unor pliante cu caracter preventiv.

Sâmbătă, 20 iulie a.c., echipele mixte au intervenit învama Borş, precum şi pe DN1 Şi DN 19, unde au fost dis-tribuite pliante în limba română, engleză şi maghiară cu in-formaţii privind principalele reguli de circulaţie din ţaranoastră, limitele maxime de viteză admise, portul centuriide siguranţă, protecţia bunurilor proprii, interzicerea con-sumului de alcool şi droguri, indicaţii asupra modului încare trebuie să acţioneze şoferii în cazul în care sunt im-plicaţi într-un accident pe teritoriul României.

Lena MITROI

Agend` institu]ional`

Corola unei lumi

misterioase

Afganistan,

10

Gânduri amalgamate, trăiricontradictorii şi sentimente incertemă inundă, odată cu lumina de arginttopit a soarelui, ce mi se pare că s-aînstăpânit mult prea repede pesteprimele ore ale dimineţii.

Privesc prin hubloul avionuluide linie peisajul aproape selenar desub noi. Munţii cenuşii, negri, arizi,cu creste accidentate, care se între-pătrund haotic, îmi aduc din memo-rie imaginea semeţiei cu care, înurmă cu câteva decenii, o armatăstrăină invadase aceste teritorii, pen-tru ca, în urma rănilor crunte,neaşteptate, neştiute, mortale, primitedin pântecele acestor munţi, să se re-tragă umil, recunoscându-şi înfrân-gerea, dar lăsând în urmă seminţelerele ale unei furtuni fratricide.

Căci, trebuie spus, de atunci,aceste meleaguri nu au mai cunoscutpacea. Războiul, un război ilogicprivit din afară, a măcinat o ţară,Afganistan, cu o cultură străveche şio istorie zbuciumată.

Prezentul, cu mugurii lui de li nişte,chiar dacă uneori fragilă, ne readucesperanţa să credem în forţa raţiunii,în necesitatea păcii şi în înţelepciuneaacestui popor pe nedrept rănit.

Contraste

Călătoria cu avionul, din Istanbul pânăla Kabul, are darul, pe fondul gândurilorde aruncare într-un necunoscut periculos,să îmi sporească temerile. O mulţimeamestecată, arabă, asiatică şi europeanămă înconjoară. O mulţime altfel decâtaceea cu care eram obişnuit. Tumultoasăşi tăcută în acelaşi timp, deschisă înaceeaşi măsură în care ţi se ascunde, pri-

etenoasă şi dură deopotrivă. Care îmi in-vadează intimitatea şi siguranţa.

Aeroportul, pe care îl percep întunecat,comparativ cu ceea ce întâlnisem pânăacum, este în fierbere şi mă înfioară. Olume ascunsă, o lume misterioasă, a băr-bilor lungi, parcă neîngrijite şi a voalurilor,înlocuieşte brutal tot ceea ce îmi era fa-miliar în urmă cu mai puţin de 12 ore.

Trec prin filtrele de control. Sunt veri-ficat amănunţit. La fel de dezorientată, în-tâlnesc o doamnă blondă şi dezinvoltă, des -pre care aflu că are aceeaşi destinaţie cu amea. Mă deplasez, împreună cu nouacolegă, finlandeză, spre locul de întâlniredin parcarea aeroportului. După ce par-curgem nehotărâţi distanţa de o sută cinci -zeci, două sute de metri, care mi s-au părutnesfârşiţi, suntem întâmpinaţi de Edith.„Edith Lommerse” - îmi întinde mâna şi

se prezintă degajată şi zâmbitoare, ceadespre care ştiam deja din corespon-denţa electronică anterioară că estereprezentanta organizatorilor: struc-tura de presă a EUPOL Afganistancoordonată de Christiane Buck. Ceicare invitaseră la Kabul câte un jur-nalist din Canada, Germania, Fin-landa, Danemarca, Suedia şi Româ-nia, state contributoare la efortul derevenire la normalitate a unei ţărisfâşiate de peste 30 de ani de război.

Că sunt într-o zonă nesigură,chiar dacă oamenii din jurul meu secomportă şi se mişcă degajat,obişnuiţi cu o asemenea stare, mi-odemonstrează vestele antiglonţ cucare suntem echipaţi, căştile primite

şi vehiculele blindate în care suntem îm-barcaţi. Însoţitorii noştri sunt înarmaţi şiechipaţi, la rândul lor, cu veste de pro-tecţie, pe care le ghicesc sub hainelelargi. După amabilităţile de început, ros-tite într-o engleză desăvârşită, se prez-intă. Spre liniştea şi… confortul meupsihic. Unul este Cristian, iar conducă-torul auto, Marius. Sunt români! O,Doamne! Sunt primele mele puncte derezistenţă într-un început nesfârşit de ne-cunoscut.

Arhitectura unei poliţii moderne

„Ce caut eu aici?” mă întreb întruna întimp ce aud doar frânturi din instructajul

de securitate care ni se face: „Suntemechipajul...”; „...autoturismul...”; „ G-7...”;„...nu aveţi voie să deschideţi uşile...”„...nu părăsiţi maşina...”; „...în caz de peri-col desoebit...”; ... dacă noi suntem anihi-laţi ...”; „butonul de alarmă...”.

După o înlănţuire neînţeleasă deporniri de pe loc, opriri, controale şi stre-curări printr-un trafic aglomerat şi haotic,ajungem la destinaţie.

Cartierul General al EUPOL Afgan-istan. Suntem conduşi într-o sală undeîncep să mă dezmeticesc şi să îmi amin -tesc, în sfârşit, că, la întrebarea ce mi sezbate, obsesiv, în minte — „Ce caut eu aici?- răspunsul, un fel de plan de bătaie pro-priu, îl ştiam încă de la început, din ţară.Trebuie să scriu despre EUPOL, despreidentitatea şi activitatea lui, despre încer-cările, reuşite sau nereuşite, de a aducecalmul, liniştea, firescul în această partede lume.

Un firesc special, specific: să formezio Poliţie nouă, modernă, a unui început de

11

normalitate. O Poliţie care să serupă de trecutul ei de forţă armată.O instituţie civilă a oamenilor sim-pli, obişnuiţi, fără gânduri ascunseîn suflet sau arme sub straie.

Demers ce mi se va părea, pânăla urmă, greoi, complex, alambicat,

cu urcuşuri, poticneli, dorinţă de re-nunţare şi revenire.

Cum poţi să scrii despre obişnuitatunci când te deplasezi cu vestă şi cascăde protecţie?

Cum să simţi, cum să redai cotidianul,faptul banal, când alergi cu o maşină blin-dată printr-un oraş unde încă mai mor oa-meni, unde explodează bombe disimulateîn maşina ce trece pe lângă tine sau lip-ite de propriul corp al unui insurgent?

Şi totuşi, persoanele întâlnite suntcalme. Circumspecţi, ca mod de a fi alprofesioniştilor aflaţi în zone de conflict,liniştiţi, pentru a transmite şi interlocuto-rilor aceeaşi stare, cu simţurile ascuţite şipregătite de acţiune spontană, oamenii deaici îmi redau încrederea şi optimismul.Sunt poliţişti, dintre cei mai buni, veniţidin mai multe state ale Europei, şi nunumai, cu o misiune clară: să îi sprijinepe afgani în efortul de a-şi realiza instru-mente proprii de securitate, în speţă oPoliţie profesionistă, cu toate componen-tele moderne şi democratice ale acesteia.

Uwe Heller (Chief of Staff) ne intro-duce în problematica din zona Afganista -nului şi, implicit, a menirii EUPOL înaceastă ţară, arătând că, până la acelprezent, nu s-a înregistrat nici un mort dinpartea lor, în ciuda iminentului şi perma-nentului pericol.

Iar asta, insistă poliţistul ce deţine oimportantă funcţie de conducere, se da-torează nu numai norocului ci, în special,pregătirii membrilor EUPOL.

Ne vorbeşte apoi des -pre modul de acţiune alinsurgenţilor, des pre ame -ninţările şi schimbările întactica acestora din ultimii ani şipregătirea forţelor internaţionale pentrurăspuns şi, nu în ultimul rând, des pre acţi-unile Comunităţii Europene, concentratepe factorul calitativ, pentru pre gătireaforţelor de poliţie afgane la nivelul ma -na gementului acestora.

Nevoia de sprijin şi de speranţă

Pericolul, care pândeşte insidios lafiecare pas făcut în afara bazelor, îi deter-mină pe toţi cei cu care luăm contact aicisă ne pregătească, să ne conştientizezeasupra atenţiei pe care trebuie să oacordăm securităţii personale.

Iar asta în condiţiile în care, la ei, ob-serv o stare de linişte şi degajare, ceva ce

pare obişnuinţă.De altfel, în acest context, grija ma ni -

festată faţă de noi, de către oamenii întâl-niţi aici, mă copleşeşte. Sentiment carese va accentua a doua zi când, în bazaCamp Hart, toţi cei şapte jurnalişti am

participat la un intens curs teoretic şipractic de pregătire medicală, pentru aputea face faţă situaţiilor de urgenţă înmedii ostile.

În toată această avalanşă de informaţiidespre problematica afgană, desprerăzboi, explozivi, linişte, insurgenţi,maşini capcană, EUPOL, siguranţă, re-crutare, companii de pază şi securitate,sânge, sacrificii, moarte, pace şi linişte,primesc o doză specială de încredere cândîntâlnesc ro mâni. Indiferent că suntpoliţişti, di plo maţi, experţi, ci vili, militari:Gheor ghe Anghel, Dănuţ Dănilă, IoanaDinu, Cristian Bălintiş, Cristian Nicoară,Marius Botezatu, Cristian Mazilu, So rinHazu, Ion Ganea. Cel mai mult, însă, măbucură faptul că, indiferent de respons-abilitatea sau de funcţia îndeplinită aici,am prilejul să văd „la muncă” PROFE-SIONIŞTI.

Adevăraţi. Căliţi şi verificaţi de rea -lităţile teatrelor de operaţii. Vorbesc cu ei.Cu poliţiştii români, despre care aud cu-

vinte de laudă şi aprecieri. Sunt modeşti,cerebrali, atenţi la detaliile activităţii lor,la fiecare cuvânt.

La fel ca toţi ceilalţi membri aiEUPOL, indiferent de naţionalitate, defuncţia sau poziţia ocupate: Karl Ake

După efectuarea instructajului privind măsurile de securi-tate pe care trebuie să le respecte jurnaliştii în timpul prezenţei înAfganistan, aceştia s-au întâlnit cu înlocuitorul la comanda Misi-unii, generalul Pieter Deelman, care, după o scurtă introducere înistoria bogată şi zbuciumată a Afganistanului, le-a vorbit celorprezenţi despre misiunile internaţionale după anul 2001, arătândcă, în condiţiile în care totul a fost distrus de 30 de ani de război(infrastructură, organizare statală, guvernamentală şi instituţio -nală), Coaliţia Internaţională le-a adus afganilor pace, progres, şielemente de reconstrucţie, în prezent situaţia fiind una de tranziţie,

când se redau responsabilităţi importante populaţiei.

12

Roghe, Heikki Wendorf, Christiane Buck,Malena Rembe, Frank Jensen, RolandHedlund, George Duff, Theodoros Stamt-sis, Kaarlo, Bruno, sau Tommi.

Că este aşa o demonstrează rezultatelemuncii lor. Poliţia afgană se transformă.

Argumente că Poliţia afgană se aflăîntr-un amplu proces de formare, mo der -nizare şi căutare a unei identităţi proprii,vom găsi pe timpul vizitelor şi întâlnirilorcu poliţiştii afgani.

La Poliţia din Kabul, şeful acesteia,generalul M. Ayoub Salangi, ne vor-beşte cu pasiune şi convingere despreîncercările, căutările, ezitările saureuşitele Poliţiei de a se apropia de Co-munitate, ca o modalitate eficientă de re-zolvare a problemelor. „Comunitatea vatrebui să se afle în centrul atenţiei şi alpreocupărilor noastre, deoarece, dacă ex-tragi Poliţia din mijlocul cetăţenilor,aceasta dispare”, arată generalul Salangi.Acesta, ca un foarte bun şi apreciatcunoscător al problemelor cu care se con-fruntă Poliţia, cetăţenii, ţara sa, precum şica un orator coerent şi avocat experimen-tat, ne vorbeşte cu patos despre: * demer-surile Guvernului afgan pentru a leasigura femeilor un loc demn în societate;

* eroismul femeii afgane, în general, şi afemeii poliţist, în special; * faptul că maieste nevoie de timp şi resurse pentru for-marea unor structuri poliţieneşti profe-sioniste, actualul nivel de dezvoltare a in-stituţiei datorându-se eforturilor finan-ciare, tehnice şi celor de consiliere depusede EUPOL pentru care şi mulţumeşte; *convingerea sa că Armata şi Poliţia suntpregătite să preia sarcinile ce reveneauCoaliţiei internaţionale, dar să se ia în cal-cul că ameninţarea teroristă nu este numaio problemă internă, cunoscându-se impli-carea unor organizaţii teroriste din alte

state în atentatele din această ţară. În finalul întrevederii, şeful acesteia,

Let. General M. Ayoub Salangi, a avut,spre mândria mea, cuvinte deosebite deapreciere la adresa României, deoarece„...nu va putea uita niciodată cum, laBruxelles, când s-a pus problema aju-torării internaţionale a Afganistanului şidupă 31 decembrie 2014, ambasadorulRomâniei a fost primul care şi-a exprimatacordul”. Acesta i-a rugat pe ceilalţi jur-nalişti să facă demersuri în ţările lor, ast-fel încât şi ambasadorii acestora să ia ex-emplul celui român.

Şeful Centrului Apel de Urgenţă 911,

colonelul Ayni, ne-a prezentat princi-palele atribuţii ale acestei structuri: * pre-luarea apelurilor de urgenţă; * anti-corupţia internă; * aspecte ce ţin demunca Poliţiei pe probleme de drepturileomului.

La Centru s-au primit foarte multeapeluri, în ciuda ameninţărilor adresate decătre talibani populaţiei. În urma acestora,au fost dezamorsate peste 2.300 de dis-pozitive explozive, s-au salvat bunuri demilioane de euro, datorită creşterii rapi -dităţii intervenţiei la incendii, şi au fostpuse la dispoziţia Poliţiei informaţii

preţioase despre posibile atentate sinuci-gaşe.

Apelurile vizează rezolvarea unor as-pecte precum: * violenţa domestică; *ameninţări stradale; * persoane dispărute;* accidente de circulaţie, furturi, tâlhării,tulburarea liniştii publice; * nemulţumiriale poliţiştilor pentru neasigurarea unor

drepturi precum şi reclamaţii împotrivaacestora. Aici, la Centru, am găsit-o, întimpul serviciului, pe Tamana, operatorcare, fără teamă sau reţinere, a dorit săvorbească, în engleză, cu jurnaliştiiprezenţi. Semn că oamenii, cetăţenii,poliţiştii doresc să arate că iubesc liniştea,pacea, normalitatea.

După o deplasare de câteva ore, cu unmic avion, spre Provincia Balkh, în oraşulMazar-e Sharif, centrul politico-adminis-trativ al acesteia, întâlnim alţi poliţişti, altedestine, alte întâmplări şi poveşti de viaţă.

Al-Haj General M. Salim (Ahsas),şeful Poliţiei Provinciei Balkh, ne-a vor-bit despe pregătirea poliţiei şi despreEUPOL, din perspectiva contribuţiei pecare consilierii EUPOL şi-au adus-o laîmbunătăţirea capacităţii de acţiune aPoliţiei afgane, precum şi la sporirea în-crederii populaţiei în instituţie.

În condiţiile unei securităţi instabile,

13

generalul Salim (Ahsas) a insistat asupranecesităţii continuităţii procesului depregătire şi educaţie a poliţiştilor afgani decătre EUPOL, astfel încât aceştia să îşipoată servi mai bine naţiunea.

În context, acesta a evidenţiat coope -rarea foarte strânsă a unităţilor de poliţieatât între ele, cu cetăţenii proprii, cât şi cucelelalte structuri de aplicare a Legii.

Realităţi şi normalitate

Ca o dovadă a revenirii la normalitatedupă zbuciumul şi nenorocirile ultimilor30 de ani, colonelul Najiba Najib, ne-avorbit, prin prisma celor 34 de ani petre-cuţi în această instituţie, despre condiţiafemeii poliţist în Afganistan. Cum, în urmă

cu 20 de ani nici nu se punea problemaportului uniformei, aceasta transformând-o în ţintă vie, cum în prezent poliţistele af-

gane să lucreze în domenii care până nudemult erau considerate numai pentru băr-baţi, cum se pot întâlni şi cum îşi pot alegeliderul, cum sunt evaluate şi apreciate pen-

tru munca lor. Iar ca o dovadă a creşterii im-portanţei rolului femeii poliţist, doamnacolonel ne informează că, până la finele an-ului 2014, este prevăzută existenţa a 5.000de poliţiste afgane, cu, cel puţin, pregătireliceală.

Faptul că Poliţia afgană se află într-unamplu proces de cristalizare a unor struc-

turi specifice acesteia — ca instituţie aflatăîn serviciul cetăţenilor, similară celor dinstatele democratice ale lumii — o repre zintăPoliţia “e-Mardumi”. O componentă

asemănătoare, după cum mi-am dat seamadin atribuţiile îndeplinite, celei de Pro xi -mitate.

Secţia de Poliţie “e-Mardumi”este formată din 6 oameni, întrecare şi o femeie, iar şeful acestorae s t e m a i o r u l Florian Akbari: (Da,Florian, aţi citi bine!).

Având ca menire principală săaducă membrii comunităţii maiaproape de Poliţie, în aceste unităţiau fost repartizaţi oameni binepregătiţi, care să poată explica atâtelevilor din şcoli, cât şi bătrânilordin moschei despre poliţie şiatribuţiile ei în slujba cetăţenilor,despre securitate, despre colaborareşi sprijin.

Aceasta în condiţiile în care anii

îndelungaţi de război şi-au pus oanumită amprentă, de instituţie aforţei, pe imaginea poliţiei în rân-dul cetăţenilor.

Toate cele prezentate constituieaspecte ale unei noi realităţi dinPoliţia Afganistanului.

O realitate în care EUPOL are unrol major.

Recunoscut atât în lume, cât,mai ales şi cel mai important, decătre afgani.

Parte a unei altfel de abordări amuncii de Poliţie, cea a educaţiei, ainstruirii, a ştiinţei, în Police StaffCollege sunt pregătiţi ofiţerii depoliţie din managementul Poliţieiafgane. Proiectul a fost iniţiat înurmă cu 6 ani. Clădirea în carefuncţionează colegiul este a unuifost spital şi a trebuit, în primulrand, să fie asi gu rată împotrivaeventualelor atacuri: garduri groaseşi înalte de protecţie, bariere,camere de adăpostire, ieşiri de ur-genţă şi toate celelalte modificărinecesare desfăşurării în siguranţă aactivităţii. Iar aici, principala acti -vitate o constituie învăţământul. Unproces interactiv, în cadrul căruia

14

poliţiştii intraţi aici sunt învăţaţi săîşi organizeze munca, receptând to-todată, şi profesorii (trainerii) dinexperienţa acestora sau ţinând contde pro pu ne rile viabile. În cadrulvizitei efectuate aici am întâlnit ele -mente moderne de pregătire,asemănătoare oricărei instituţii deprestigiu de aceeaşi factură. Celmai important, însă, este faptul căstudenţii afgani sunt preocupaţi deîmbunătăţirea parteneriatului cutrainerii , iar aceştia, la rândul lor,speră că noţiunile aprofundate aicisă fie aplicate în unităţi.

Toate acestea ne-au fost expusede Eduard Herriet şi George Duff,poliţişti ale căror pregătire şi expe-rienţă i-au propulsat în importantefuncţii de conducere ale colegiului.Gazde desăvârşite, ne-au şi condusîn câteva săli de curs. În tr-una dintreacestea, am avut satisfacţia să întâl-

nesc încă un poliţist român. Inspec-torul principal Florin Creţu predă,alături de un translator afgan, as-pecte ale muncii de informaţii . Însală sunt pregătiţi ofiţeri afganiveniţi din mai multe provincii.

Din când în când, aceştia pun în-trebări la care poliţistul român,stăpân pe sine, le răspunde prin in-terpret.

Peste aceşti oameni a trecut unrăzboi. De care vor să uite.

Acum se pregătesc să facămuncă de poliţie: să culeagă infor-maţii , să le interpreteze, să le uti-lizeze, să investigheze, să des-făşoare toate acele operaţiuni care

definesc o instituţie în Serviciul oa-menilor.

Că este aşa aveam să mă convingpuţin mai târziu, la sediul Poliţiei

Districtului 11, acolo unde şeful aces-teia, colonelul Sayed KhairuddinSayad , fost luptător în armata af-gană şi de 11 ani ofiţer de poliţie,realizează importanţa câştigării în-

crederii cetăţenilorprin desfăşurareaunei munci organi-zate şi ca li ficatespecifice Po liţiei.

„Din nefericire, Po -liţia a adoptat în tre-cut un model foarteautoritar.

Acum avem o au-toritate pe care tre-buie să o limităm, sălăsăm deschise căilecomunicării cu ce -tăţenii”, ne-a spus

acesta, adept al şedinţelor săptămâ-nale cu liderii comunităţii, pentru adiscuta pro ble mele apărute şi a sta-bili în comun rezolvarea lor.

Poliţista româncă Ioana Dinu,consiliera acestuia, şi-a adus, înopinia co lonelului Sayed, o con-tribuţie importantă la impleme n -tarea în cadrul Poliţiei Districtului11 a regulilor specifice poliţi i lormoderne.

Poliţistul afgan este bucuros şimândru de realizări, circumspect şigânditor în ceea ce priveşte vi-itorul, în situaţia în care se va rea -liza preconizata retragere a EUPOLpână la 31 decembrie 2014.

Până atunci, însă, este încreză-tor. În consiliere, în pregătire, însprijinul partenerilor EUPOL.

Iar în această ţară, unde statisti-cile arată că sunt încă zeci, sute depoliţişti afgani răniţi , împuşcaţi,ucişi este nevoie de încredere. Şi,mai presus de toate, de spe ranţă. Demult sprijin, încă mult timp de aiciînainte.

Organizată de către inspectorulprincipal Cristina Carmen Mihai şicu sprijinul subcomisarului Valeria

Elefterie, întâlnirea jurnaliştilor cupoliţistele afgane a fost o reuşită.

Atât prin prezenţa neaşteptat denumeroasă a poliţistelor afgane, câtşi prin disponibilitatea acestora dea discuta cu reprezentanţii presei,de a accepta să fie fotografiate şi ,m a i a l e s , d e a r e l a t a p o v e ş t i l el o r d e viată. Unele dintre elecutremurătoare, cum numai războiulle poate face.

Rana este de 32 de ani în Poliţie şiare gradul de locotenent-colonel.Provine dintr-o familie cu vederilargi, care, de alt fel, a şi susţinut-o înmuncă. Cel mai bun sprijin l-a avutînsă în soţul său, tot poliţist. Ne vor-beşte, cu pasiune şi însufleţire, despreîmbunătăţirea condiţiei femeii în Af-ganistan: e loc de mai bine, dar se facvizibile progrese şi e mulţumită.

Rozia Osmani este colonel depoliţie. În timpul bombardării Kabu -lului şi-a pierdut soţul şi copilul decinci luni. Aflată într-o situaţie grea,aceasta si-a îngrijit ceilalţi doi copii,care sunt acum la casele lor. Nu s-agândit niciodată să îşi părăsească ţaraşi îşi îndeplineşte cu devotament da-toria, ne spune cu o flacără de mân-drie în privire. Greutăţile nu au făcutdecât să o motiveze, să o determine săse dedice mai mult muncii de aju-torare a concetăţenilor. Mai mult, afăcut un pariu cu ea însăşi: va rămâneîn Poliţie până la capăt!

15

16

Shaki la luc rează de 20 de an iîn Po l i ţ i e , ca agen t . A fos t căsă -to r i t ă cu un genera l de po l i ţ i e ,lua t de mujahedin i ş i ţ inut în în-chisoare , unde aceş t ia au spus căa avut un „accident” . Shaki la l -aaş tep ta t 10 an i , apo i s -a recăsă -

tor i t .Pes te toa tă t r i s t e ţea de până

atunci , zăresc , pentru pr ima oarăun zâmbet , i a r Shak i la exp l ică :„Este to t pol i ţ i s t .Primul era ge ne -ral , cel de acumes te co lone l . ”

Pr iveş te , pr in noi , în v i i tor. Ca lao promis iune. De via ţă .

Valori pol i ţ ieneştiComisarul Dănuţ Dăni lă ,

ş e fu l Cont ingen tu lu i de po l i ţ i ş t iromâni d in Afgan i s tan , e s te unom cu vorbă domoală , cumpăni tă ,dar ageră . De loc de p r in păr ţ i l eSuceve i , unde a ş i munc i t , pel inia invest igăr i i f raudelor, la In-spec to ra tu l Jude ţean de Po l i ţ i e .Es te căsă to r i t ş i a re do i cop i i .Din 31 oc tombr ie 2012 î ş idesăşoară ac t iv i t a tea în aceas tăpar te de lume. In i ţ i a l în Kanda-har, i a r d in i a nua r i e 2013 înKabul , l a un i t a tea de t r a in ing aEUPOL. Predă cursur i pe teme dePol i ţ ie Judic iară of i ţe r i lor afganide management , până l a n ive lu lşef i lor de Pol i ţ i i de Dis t r ic t .

Î l percep ca pe un of i ţer foar tebine pregăt i t , cu putere de muncă,dor in ţă de af i rmare ş i de autoper-

fec ţ ionare, de câş -t igare a unorcompetenţe înal teş i concomi ten t

de împăr tăş i re a va lo r i lor ins t i tu -ţ i o na le româneş t i , subsumate ce -lor europene, colegi lor afgani .

La fe l î i pot caracter iza , de a l -t f e l , pe to ţ i po l i ţ i ş t i i români dea ic i , pe ca re î i vo i amin t i doarpent ru a reveni asupra ac t i v i tă ţ i ituturor şi a fiecăruia în parte într-unnumăr v i i to r a l r ev i s te i . Aceş t i asunt , în ordinea a lea tor ie în carei -am în tâ ln i t , d i rec t , p r in in te r-mediu l unde lor sau d in docu-mente , u rmător i i : Cr i s t ina Car-men Mihai , Ioana Gabr ie la Dinu,Andreea Tudor, Flor in Creţu , Va-

le r i a E le f te r i e , Oana Neagu , IonDrăgh ic iu , C laud iu Şan ta , IonStan , Că tă l in Gabr ie l Le tzner,Ionuţ Mircea Miloş .

Pagini real izate de Nicuşor DULGHERUÎmbinarea profesionalismului şi

a eficienţei cu tinereţea şi entuziasmulspecifice vârstei face din poliţiştiicontingentului român parteneri devaloare pentru europeni şi sprijin

apropiat şi eficient pentru afgani.

Şi fostul şef de Misiune, general debrigadă Savolainen, cât şi actualul, dom-nul Karl Ake Roghe s-au referit în modapreciativ la adresa activităţii şi compe-tenţei poliţiştilor români din EUPOL.Adrian Kozjacski - Şeful Misiunii Diplo-

matice a României în Afganistan

17

Misiunea de Poliţie a Uniunii Europene în Afganistan (EUPOL) a fost inauguratăla data de 17 iunie 2007, ca urmare a Conferinţei de la Bonn, din decembrie 2001, şi aConferinţei de la Londra, din 31 ianuarie 2006, cât şi a invitaţiei adresată Uniunii Eu-ropene de către guvernul Republicii Islamice Afganistan de a deschide o misiune depoliţie civilă în această ţară. Guvernul Republicii Islamice Afganistan este sprijinit pen-tru crearea şi consolidarea bazelor activităţilor poliţieneşti pe fondul nevoii stringente dea dispune de o poliţie puternică, în măsură să contribuie la asigurarea păcii, a securităţiişi siguranţei poporului afgan, într-un stat organizat pe principii democratice.

În prezent, în teatrul de operaţiuni din Afganistan se află 15 poliţişti români, aceştiadesfăşurând activităţi de pregătire profesională, îndrumare şi consiliere a colegilor afganidin cadrul Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie şi Parchetului General.

Prin activităţile desfăşurate, în condiţii ridicate de risc, departe de casă, poliţiştii românicontribuie la procesul de reformă a instituţiilor afgane, pentru sprijinirea statului de dreptşi a unei poliţii aflate în serviciul poporului afgan şi care respectă drepturile omului.

Poli]i[ti românimedalia]i

Miercuri, 24 iulie a.c., patru poliţişti din Poliţia Română (subcomisarValeria Elefterie, inspector principal Silviu Buda, inspector Andreea Tudor,agent şef adjunct Ioana Dinu), participanţi în cadrul Misiunii EUPOLAfganistan au fost medaliaţi, la Kabul, cu Medalia de Serviciu EUPOL, încadrul unei ceremonii desfăşurate la sediul Misiunii de Poliţie a UniuniiEuropene în Afganistan.

Înalta distincţie a fost înmânată de către Karl Ake Roghe, şeful Misi-unii EUPOL Afganistan, ocazie cu care acesta le-a mulţumit poliţiştilorromâni pentru contribuţia adusă la îndeplinirea obiectivelor Misiunii.

Este foarte important ca la Misiunea EUPOL să fieselecţionaţi şi trimişi oameni cu calităţi deosebite, ofiţerisuperiori, judecători şi procurori cu înaltă pregătire şi ex-perienţă.

Şi România, ca şi celelalte state membre participantela EUPOL, îşi aduce o contribuţie importantă la succe-sul Misiunii, prin oamenii care îşi desfăşoară activitateaaici.Karl Ake Roghe - Şeful Mi siunii Eupol Afganistan

Poliţiştii au reacţionat pozitiv şirapid la semnalele, lansate inclu-siv prin intermediul mass media,cu privire la înşelăciunile prin telefon,I.G.P.R. demarând o campanie naţionalăde prevenire a infracţiunilor comise prinmetoda „Accidentul”.

Recent, la Sala de Festivităţi aPrimăriei Sectorului 4 Bucureşti,poliţişti ai Institutului de Cercetare şiPrevenire a Criminalităţii, Direcţiei deInvestigaţii Criminale şi reprezentanţi aiPrimăriei Sectorului 4 Bucureşti, s-auîntâlnit cu cetăţenii, pentru a-i informaîn legătură cu acest fenomen şi cu modulîn care se pot proteja în situaţia în caresunt contactaţi telefonic de către even-tuali escroci.

La eveniment a participat şi actorulAlexandru Arşinel, director al Teatruluide Revistă „Constantin Tănase”, care apovestit cum a fost la un pas să devinăvictima unor indivizi care au încercat,prin deja binecunoscutul mod de ope -rare, să-l păgubească de o sumă im-portantă. N-au reuşit. Printrepersoanele publicevizate de

infractorise înscrie şi un alt

nume mare al sceneiromâneşti, actriţa Maia Morgenstern,

care povestind, într-o emisiune tele-vizată, ce i s-a întâmplat, a tras, de fapt,un semnal de alarmă în acest sens.

Hoţii au păcălit, însă, peste 700 deromâni. Până acum au fost prinşi apro xi -mativ 30 de autori şi, potrivit estimărilorfăcute de Poliţia Română, paguba totalăeste de aproximativ un milion de euro.

Poliţiştii spun că infractorii din aceastăcategorie caută victimele în cartea detelefon şi preferă numerele de fix.

„Cei mai mulţi hoţi nu au bunuri penumele lor şi nu pot fi executaţi silit”, aspus subcomisarul Ovidiu Toma de laDirecţia de Investigaţii Criminale.

Poliţia vă recomandă

Pe parcursul întâlnirii, poliţiştii le-auoferit celor prezenţi sfaturi utile pen-tru a nu deveni victime alecelor care încearcăsă îi în -

şele, celmai important lucru

pe care cei contactaţi îl potface fiind să verifice veridicitatea

celor comunicate la telefon şi să anunţepoliţia.

Oamenii legii ne recomandă să fimprudenţi în eventuale situaţii premergă-toare săvârşirii unor astfel de fapte, cât

şi atunci cândsuntem contactaţitelefonic pentru afi înştiinţaţi deproducerea unorevenimente încare ar fi impli-cate rudele apro -piate.

Înainte de oeventuală încer-care de a fi con-tactat:

Fiţi atenţi lacei cu care intraţi în contact, aparent în-tâmplător. Este posibil ca aceştia săîncerce să se împrietenească cu dum-neavoastră şi să afle detalii despre fam-ilie sau vecini.

Nu primiţi în locuinţă persoane carepretind că sunt de la diverse societăţicomerciale (de furnizare a unor servicii,firme de curierat, comis voiajori etc.),

decât după ce aţi verificat actul de iden-titate şi legitimaţia de serviciu şi văcreează convingerea că au calitatea in-vocată. Nu le furnizaţi acestora infor-maţii despre membrii familiei sau desprevecini.

Nu oferiţi date personale despredumneavoastră, rude sau veciniapropiaţi, dacă sunteţiabordaţi, directsau

telefonic, depersoane necunos-

cute, sub orice pretext (presu-puse câştiguri sau reprezentanţi ai unorcompanii de telefonie, cablu, bănci).

În cazul în care sunteţi contactaţi depersoane care se recomandă a fi o rudăapropiată (sau ca sunând din partea aces-teia) şi pretind că au urgent nevoie debani, pentru a rezolva problemele createde un accident rutier în care ar fi fost im-plicată:

În primul rând, nu daţi curs respec-tivelor solicitări, în ciuda impulsuluiimediat cauzat de reacţia emoţională.

Verificaţi dacă ruda în cauză a fostimplicată într-un eveniment rutier -cereţi date despre unitatea medicală, depoliţie sau parchet unde s-ar afla aceastaşi sunaţi pentru confirmare sau sunaţichiar persoana în cauză pe numărulcunoscut de dumneavoastră. În astfel desituaţii, reprezentanţii Poliţiei sau Par-chetului NU REŢIN TELEFOANELEMOBILE.

Dacă sunteţi contactat de către un„binevoitor”, care vă apelează în numeleunei rude apropiate, şi totuşi nu aţi pututverifica veridicitatea informaţiilor, so-licitaţi-i acestuia o întâlnire directă şianunţaţi poliţia la numărul de urgenţă112, pentru a vă acorda sprijin, numergeţi la aceste întâlniri decât însoţiţireprezentanţii poliţiei.

Lena MITROI

18

Campanie s

prijinit` de

vedete

Seminar na]ional

Solicitând organizarea eforturilorîn direcţia stopării infracţionalităţii,pentru o societate mai sigură, doamnaCristina Manda, consilier al ministru-lui Afacerilor Interne, a reliefat nece-sitatea de a învăţa cu toţii cât de im-portantă este activitatea O.N.P.M.pentru noi, în vederea unei mai buneapărări a valorilor fundamentale aleomului, ale societăţii, ale de -mocraţiei.

La rândul său, domnul BogdanLicu, prim adjunct al ProcuroruluiGeneral, a reliefat faptul că se ştiupuţine despre modul de organizare, defuncţionare şi despre colaborarea cu

alte organisme similare din U.E. aleO.N.P.M.: „În acest context, semi-narul organizat are menirea de a necunoaşte mai bine, pentru a deschidecalea unei colaborări mai bune”.

În cadrul lucrărilor seminarului,şeful serviciului Includere în Pro-gram, a prezentat o serie de elementedespre “Activităţi premergătoare şidocumente necesare în ve de rea in-cluderii în Programul de protecţie amartorilor”.

La rândul său, şeful altui serviciudin cadrul O.N.P.M. a făcut oprezentare completă a “Activităţilorspecifice derulate cu ocazia imple-

mentării Programului de protecţiea martorilor”, iar şeful Biroului depsihosociologie, din cadrul Ofici-ului, s-a referit la “Activităţilespecifice de asistenţă psihologicăşi socială”.

Ultima parte a seminarului aaparţinut unui procuror din cadrulParchetului de pe lângă Curtea deApel Iaşi, care a prezentat asis-

tenţei un studiu de caz în care acooperat cu O.N.P.M. fiind incluşiîn Program mai mulţi infractoricare au depus mărturie într-un cazde renume.

Referindu-se la seminarul or-ganizat de O.N.P.M., primul deacest gen la nivel naţional, ad-

junctul inspectorului general alPoliţiei Române, domnul chestorGheorghe Popa, şi-a manifestat satis-facţia pentru perfecţionarea activităţiişi evoluţia certă din ultima perioadă aacestei structuri deosebit de impor-tante, în contextul creşterii eficienţeiacţiunilor de des coperire a infracto-rilor şi de înfăptuire a actului dejustiţie în condiţii de siguranţă.

Nicuşor DULGHERU

În zilele de 6 şi 7 iunie a.c., s-a des-făşurat la Poiana Braşov, în organizareaOficiului Naţional pentru Protecţia Mar-torilor, primul Seminar Naţional vizândproblematica în domeniu.

Atenţia acordată seminarului a fostdintre cele mai înalte, printre participanţiremarcându-se: domnul Doru Dumi trescu,subsecretar de stat în M.A.I., doamnaCristina Manda, consilier al mi ni s -trului Afacerilor Interne, domniiBogdan Licu, prim adjunct alProcurorului General, chestorGheorghe Popa, adjunct al inspec-torului general al Poliţiei Române.

Interesul pentru aspectele prac-tice ale conlucrării şi colaborăriiîn privinţa protecţiei martorilor afost evident şi datorită prezenţei lalucrări a reprezentanţilor unor in-stituţii dintre cele mai variate, pre-cum: Administraţia Naţională aPenitenciarelor, Departamentul deInformaţii şi Protecţie Internă, In-spectoratul General al Poliţiei deFrontieră, Inspectoratul Generalal Jandarmeriei Române, Acade-mia de Poliţie “Alexandru IoanCuza”, Şcolile de Agenţi de PoliţieCâmpina şi Cluj Napoca, Agenţia Naţio -nală Împotriva Traficului de Persoane,Agenţia Naţională Antidrog, Inspec-toratul General pentru Imigrări, Direcţiade Combatere a Criminalităţii Organi-

zate, Direcţia pentru Evidenţa Per-soanelor şi Administrarea Bazelor deDate, Centrul de Psihosociologie, Cen-trul de Cooperare Poliţenească Inter-naţională, Direcţia de Operaţiuni Spe-ciale, Serviciul Independent pentru Inter-venţii şi Acţiuni Speciale.

Alături de aceştia, au mai răspuns in-vitaţiei reprezentanţi ai Curţilor de Apeldin ţară, procurori ai Parchetelor de pe

lângă Curţile de Apel, procurorul generalmilitar de la Parchetul Militar de pelângă Curtea Militară de Apel, ofiţeri cufuncţii de conducere de la Brigăzile deCombatere a Criminalităţii Organizatedin ţară.

Protec]ia martorilor

19

20

Unul dintre proiectele care se aflăîn curs de derulare este Întărirea ca-pacităţii de acţiune în cazulameninţărilor cu dispozitive ex-plozive improvizate. Acesta este fi-nanţat de către Comisia Europeană încadrul Programului prevenirea şi com-baterea criminalităţii - ISEC 2011.

Activităţile prevăzute în cadrulproiectului se vor derula pe o perioadăde 36 de luni, cu începere de la 1 ian-uarie 2013, Comisia Europeană avândo contribuţie de 339.548,88 de euro,suma reprezentând 89,09% din cos-turile eligibile totale.

Partener în cadrul proiectului este şiS.D.O.T.O. (Specialized DirectorateOperational and Technical Operations)din cadrul Ministerului de Interne alBulgariei.

Obiectivul proiectului îl reprezintăîntărirea capacităţii Forţelor Specialede Intervenţie din România în imple-mentarea instrumentelor Prüm, în spe-cial a celor referitoare la întărireacooperării poliţieneşti, în ceea cepriveşte menţinerea ordinii şi liniştiipublice, precum şi a celor referitoare laasistenţa reciprocă în situaţiile acci-dentelor grave care ameninţă securi-tatea şi liniştea publică.

Pe parcursul derulării, vor avea locîntâlniri ale echipei de proiect, vizite destudiu în Bulgaria şi România şi exer-ciţii comune în România.

Prin această iniţiativă se are învedere facilitarea interconectăriistatelor membre ale UE referitoare lacooperarea, tacticile şi metodele de im-plementare ale prevederilor DecizieiConsiliului 2008/615/JHA din23.06.2008, ce privesc luarea de mă-suri în domeniul cooperării trans-frontaliere, în special combaterea in-fracţiunilor transfrontaliere.

De asemenea, alinierea cu stan-dardele europene în ceea ce priveşteeforturile comune de combatere acazurilor ce necesită intervenţiapirotehnică reprezintă un alt scop pro-pus, precum şi întărirea securităţii

frontierelor UE, întărirea schimbuluide informaţii şi îmbunătăţirea instruiriiprofesionale în domeniului intervenţieipirotehnice şi furnizarea know-how-ului asupra bunelor practici către şi dinpartea Bulgariei.

Inspectoratul General al PoliţieiRomâne a obţinut finanţare din parteaComisiei Europene pentru proiectulProtecţia martorilor - factor esenţialîn combaterea marii criminalităţi —WITPRO, beneficiarul fiind OficiulNaţional pentru Protecţia Martorilor.

Proiectul, care a început la data de15 ianuarie a.c., are un caractertransnaţional, parteneri externi şicobeneficiari fiind structurile de pro-tecţie a martorilor din Austria şi Bul-garia.

Obiectivul general al acestuia îlconstituie dezvoltarea cooperării şi co-laborării internaţionale în domeniulprotecţiei martorilor.

Durata proiectului este de 36 deluni, iar bugetul total al acestuia este de201.378,33 euro, cu o finanţare dinpartea Comisiei Europene de 90%, re-spectiv 181.240,50 euro, cofinanţareaI.G.P.R. fiind de 10 %.

Proiectul include o componentă deachiziţie de echipamente şi una de ins -truire în domeniul protecţiei martorilor.

Astfel, prin seminariile, stagiile depregătire şi întâlnirile ce vor avea locse va realiza stabilirea unor linii co-mune de acţiune, a procedurilor şitehnicilor de lucru, precum şi întărireacapacităţii de reacţie în vederea ges-tionării eficiente a problematicii pro-tecţiei martorilor în cadrul Uniunii Eu-ropene, ţinând cont de faptul că se varealiza o bună cunoaştere a sistemelor,modalităţilor şi tehnicilor de lucru alestatelor implicate, precum şi a celormai bune practici internaţionale îndomeniul protecţiei martorilor.

Activităţile de pregătire prevăzuteîn cadrul proiectului vor consta în şaseseminarii, patru exerciţii practice, douăvizite de studiu şi organizarea uneiconferinţe internaţionale la care vor fi

invitaţi să participe reprezentanţi aistructurilor de protecţie a martorilordin 11 state.

Totodată, se va achiziţiona un sis-tem tip videoconferinţă, ce va permiteaudierea martorilor dintr-un stat mem-bru al Uniunii Europene în altul, pre-cum şi în interiorul ţării, fără a mai finecesară deplasarea acestora din loca -litatea de reşedinţă până la instanţă.

Consolidarea securităţii şi jus -tiţiei în Uniunea Europeană prin im-plementarea instrumentelor Prüm şiaplicarea standardelor de calitate in-ternaţionale în activitatea crimina -listică este un proiect care a început ladata de 15 ianuarie a.c. şi se defăşoarăpe o durată de 24 de luni.

Proiectul are alocat un buget de662.595 de euro, din care 596.335 deeuro fonduri prin mecanismul de fi-nanţare Prevenirea şi CombatereaCriminalităţii (ISEC) şi 66.620 de eurocofinanţare.

Obiectivul proiectului este dez-voltarea capacităţii Institutului deCriminalistică Român şi a InstitutuluiBulgar de Cercetare pentru ŞtiinţeCriminalistice şi Criminologie de a im-plementa instrumentele Prum şi de aaplica standardele de calitate inter-naţionale în activitatea criminalisticăprin intermediul sesiunilor depregătire, a vizitelor de studiu şi atestelor inter-laboratoare .

Proiectul va sprijini înţelegerea ce -rinţelor necesare pentru susţinereacompatibilităţii tehnice dintre sistemulAFIS utilizat de Poliţia Română şi altesisteme similare utilizate de StateleMembre Prum, pentru optimizareaschimbului de date genetice şi dactilo-scopice.

De asemenea, se va asigura trans-ferul de know-how între personalul dinlaboratoarele de criminalistică în im-plementarea prevederilor standarduluiEN ISO/IEC 17 025/20053 şi a stan-dardului ISO/IEC 17 020/2005.

Pe parcursul activităţilor se vor or-ganiza, efectua şi evalua teste care im-plică examinarea amprentelor încondiţii predeterminate.

Totodată, proiectul urmăreştetestarea eficienţei schimbului de datedactiloscopice şi genetice între Roma-nia, Bulgaria şi alte State Membre pen-tru identificarea suspecţilor, a per-

Proiecte finan]ate din fonduri externe nerambursabile implementate de Poli]ia Român`

Pentru asigurarea unor surse de finanţare care să vină în completareabugetului repartizat, atragerea fondurilor nerambursabile este un obiectiv pri-oritar al Poliţiei Române. În acest sens, şeful instituţiei, chestor - şef de poliţiePetre Tobă, a solicitat şi unităţilor teritoriale să identifice domenii de interes pecare se pot formula propuneri de proiecte cu finanţare europeană.

21

soanelor dipărute şi a cadavrelor ne -identificate, precum şi dezvoltareaunor măsuri specifice de investigare lafaţa locului şi identificare a cadavrelorsau vicitimelor unor dezastre.

Proiectul Copilărie fără delinc -venţă a început la data de 15 mai a.c.,se desfăşoară pe o durată de 24 de luni,şi urmăreşte creşterea eficienţei pro-gramelor de prevenire a delincvenţeijuvenile la minorii sub 14 ani, derulatede instituţiile cu atribuţii în domeniudin statele membre UE.

Proiectul îşi propune să dezvolte uninstrument de lucru comun pentru spe-cialiştii din instituţiile din România re-sponsabile cu prevenirea delincvenţeijuvenile. Astfel, în cadrul sesiunilor deformare, poliţiştii şi asistenţii socialivor fi instruiţi să aplice metode noi şiinovative de lucru cu copii pentru apreveni fenomenul delincvenţei juve-nile.

De asemenea, se urmăreşte îm-bunătăţirea capacităţii instituţiilor dinRomânia de a gestiona problematicaminorilor sub 14 ani cu comportamentpredelincvent şi delincvent. În urmaschimbului de experienţă între experţidin România, Cehia şi Bulgaria şi avizitelor ce vor fi realizate la instituţi-ile cu atribuţii în domeniu, participanţiivor realiza o diagnoză locală în bazacăreia va fi realizată o metodologie co-mună de lucru cu minorii şi un manualde pregătire. Manualul va fi elaborat departenerii români şi va sta la bazacursurilor de formare pentru 200 despecialişti din România.

Totodată, pe parcursul proiectuluise va derula o campanie media ce areca obiectiv creşterea gradului de infor-mare a beneficiarilor cu privire la pre-venirea comportamentului antisocial laminorii sub 14 ani. Campania se vadesfăşura la nivel mass media, on-lineşi în şcoli, având ca obiectiv atragereaunui grup ţintă de 17.500 de elevi,17.500 de părinţi şi 700 de profesori.În cadrul acesteia vor fi organizate în-tâlniri, competiţii pentru elevi, prezen-tări şi diseminări de materiale inform-ative.

Un element de noutate al campanieiva fi înfiinţarea a 47 de Consilii de Pre-venire a Delincvenţiei Juvenile din carevor face parte şi minori. Aceste consiliivor coordona activităţile de preveniredin şcoli, iar la finalul proiectului acestmodel de consilii va fi replicat şi în alteşcoli.

Campania on-line are de asemeneaun element de noutate, în cadrulproiectului urmând a fi realizat un joccare va facilita învăţarea tehnicilor demanagement al conflictului. De aseme-nea, informaţiile de prevenire vor fidiseminate şi pe pagina de web aproiectului.

La finalul proiectului va avea loc oconferinţă internaţională prin care sevor disemina la nivelul statelor mem-bre UE cele mai bune practici privind

prevenirea delincvenţei juvenile.Bugetul alocat este de 209.949

euro, din care 190.449 euro prinmecanismul de finanţare Prevenirea şiCombaterea Criminalităţii (ISEC) şi19.049 euro cofinanţare.

Întărirea capacităţii autorităţilorde aplicare a legii de a combatefraudele intra-comunitare - Intra -fraud reprezintă un alt proiect aflat încurs de derulare, începând cu data de 1iulie a.c.. Acesta are ca obiectiv dez-voltarea capacităţii autorităţilor deaplicare a legii de a combate fraudeleintra-comunitare.

Proiectul se desfăşoară pe o duratăde 24 de luni şi are un buget de149.819,89 euro, din care 134.793,33euro fonduri prin mecanismul de fi-nanţare Prevenirea şi CombatereaCriminalităţii (ISEC) şi 15.026,56 eurocofinanţare.

Pe durata proiectului, pe lângă ac-tivităţile specifice, se vor organizaseminarii de schimb de bune practici cuparticiparea a 200 de experţi din cadrulautorităţilor partenere. De asemenea,pe baza experienţei pozitive acumulateurmează a fi redactat şi distribuit unghid de bune practici în domeniu.

Fraudele intracomunitare au un put-ernic impact economic şi social înstatele membre ale Uniunii Europene.Acestea distorsionează buna func -ţionare a pieţei unice şi sunt respons-abile de prejudicierea bugetelornaţionale şi a celui european. Costurilelegate de combaterea acestor infracţi-uni sunt, de asemenea, considerabile.Prin realizarea unui schimb de bunepractici şi de experienţ