Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice bugetare în

România și Italia

I.Cadrul conceptual și metodologic

A. 1.Conceptul de cheltuială publică

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă

bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi

juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor

financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Cheltuielile publice concretizează de fapt cea de-a doua fază a funcţiei

de repartiţie a finanţelor publice şi anume aceea de repartizare a

resurselor financiare publice pe diverse destinaţii.

2.Clasificație bugetară

Potrivit actelor normative, clasificația bugetară se prezintă astfel:

Clasificarea indicatorilor privind bugetul de stat Clasificarea indicatorilor privind bugetele locale Clasificarea indicatorilor privind bugetul asigurarilor sociale de stat Clasificarea indicatorilor privind bugetul asigurarilor pentru somaj Clasificatia indicatorilor privind bugetul fondului national unic de

asigurari sociale de sanatate Clasificatia veniturilor din credite externe Clasificatia veniturilor din credite interne

Clasificatia indicatorilor privind bugetul fondurilor externe nerambursabile

Clasificatia indicatorilor privind privind bugetul trezoreriei statului Clasificatia indicatorilor privind bugetul institutiilor publica si

activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii

Sursă: www.buget-finante.ro

3.Listă cheltuieli publice cu coduri

Codurile alocate principalelor titluri de cheltuială:

10 Cheltuieli de personal 20 Bunuri şi servicii 30 Dobânzi 40 Subvenţii 50 Fonduri de rezervă 51 Transferuri între unităţi ale administraţiei

publice 55 Alte transferuri 56 Proiecte cu finanţare din fonduri externe

nerambursabile (FEN) postaderare 57 Asistenţă socială 59 Alte cheltuieli 65 Cheltuieli aferente programelor cu finanţare

rambursabilă 71 Active nefinanciare 72 Active financiare 75 Fondul naţional de dezvoltare 80 Împrumuturi 81 Rambursări de credite 85 Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate

în anul curent

Exemple:

6601 – cheltuieli de sănătate finanţate din bugetul de stat 6602 – cheltuieli de sănătate finanţete din bugetul local

Sursă: www.buget-finante.ro

B. 1.Indicatori utilizați pentru aprecierea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice

Nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor publice în fiecare ţară pot fi determinate în baza anumitor indicatori ca:         1. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut (PIB). Acest indicator permite analiza volumului cheltuielilor publice în raport cu nivelul de dezvoltare economică şi socială a fiecărui stat şi-n fiecare etapă.         2. Cheltuielile publice medii pe locuitor ce sunt nişte mărimi variabile.

Variaţiile nivelului relativ al cheltuielilor publice exprimat în cei doi indicatori e explicată de influenţa diferitor condiţii economice, sociale şi politice, organizatorice, administrative sau de altă natură a fiecărei ţări, de obiectivele politice interne  sau externe promovate de Guvern.

Dinamica cheltuielilor publice poate fi analizată pe baza următorilor indicatori:- creşterea nominală- creşterea relativă

1.Creşterea nominală rezultă din compararea cheltuielilor publice exprimate în preţuri curente. Dacă  cheltuielile publice sunt exprimate în preţuri comparabile ele se numesc reale. Aici se ia ca bază calcularea indicilor preţului.

Δ Cp 1/0 = Cp1 – Cp0

Cp0 – anul de bazăCp1 – anul curent

2. Creşterea relativă – (raportăm anul 1/0

Cp1 – CpΔ Cp 1/0 = -------------------- x 100% Cp0

Cpn1

Cpr1 = -------------

Ip1/0

               P1

Ip1/0 = -------  unde,               P0

P1 – nivelul preţurilor în perioada curentă;P0 – nivelul preţurilor în perioada de bază.Cr – cheltuielile realeCn – cheltuielile nominale

Sporul cheltuielilor publice (creşterea absolută)          Δ Cp n 1/0

Δ Cp 1/0 = -------------------- x 100% Cpn

0

Elasticitatea cheltuielilor publice, care arată reacţia cheltuielilor publice la creşterea PIB:        Δ Cpn

1/0              Δ PIBEcp1/0= -------------  /  -------------

         Cpn0               PIB

La caracterizarea cheltuielilor publice, un interes deosebit prezintă cunoaşterea tendinţelor şi dinamicii lor, pe ansamblu şi pe categorii în diferite etape ale evoluţiei societăţii umane, în elemente specifice pe grupuri de ţări şi de la o ţară la alta.

II.Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Italia

A.Nivelul cheltuielilor publice totale în România și Italia

Tabel 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în România și Italia în perioada 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014România CT (u.n.mil

EURO)

50,135.4 52,163.6 48,672.0 50,795.6 52,363.9

CT % din PIB 39,6 39,1 36,5 35,2 34,9

Italia CT (u.n.mil.EURO)

800,494.0 804,735.0 819,859.8 819,759.3 826,625.7

CT % din PIB 49,9 49,1 50,8 51,0 51,2

Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , 21.11.2015

B.Interpretarea datelor prezentate în tabelul de mai sus

Conform datelor prezentate în tabelul anterior referitoare la mărimea și dinamica cheltuielilor publice în România și Italia în perioada 2010-2014, cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii constatate alternează de la o țară la alta, întrucât latura social-economică diferă, investițiile de la nivelul celor două țări diferă, problemele sociale se definesc altfel prin taxe, impozite, nivel de trai.Din punct de vedere financiar, de asemenea există discrepanțe, privind totodată și fiscalitatea.

Astfel, privind comparativ situația economico-socială a celor două țări putem observa următoarele. Italia având o economie mixtă capitalistă, este considerată a fi una dintre cele mai industrializate țări din lume și un lider în domeniul comerțului mondial și exporturilor. Este o țară

foarte dezvoltată, pe locul 8 în lume după calitatea vieții și pe locul 25 după Indicele Dezvoltării Umane. În ciuda recentei crize mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al Italiei rămâne aproximativ egal cu media UE, iar rata șomajului (12,6%) este puțin mai mare decât media zonei Euro. Țara este cunoscută pentru mediul de afaceri creativ și inovator, pentru un sector agricol mare și competitive.Din acest punct de vedere despre România putem menționa că la nivelul României există un potențial ridicat de dezvoltare a economiei sociale. Totuși, numărul organizațiilor private care pot activa în domeniul economiei sociale a crescut considerabil pe parcursul perioadei de tranziție. Pe parcursul perioadei de tranziție s-a modificat considerabil contribuția regiunilor de dezvoltare la formarea Produsului Intern Brut. Economia socială poate asigura un suport eficient pentru reducerea cheltuielilor de protecție socială și pentru prevenirea formării unor colectivități izolate din punct de vedere economic și social.

La nivelul țărilor din estul Europei, pe fondul reducerii rolului statului în economie, s-a înregistrat o creștere a volumului de activitate și s-a diversificat  misiunea organizaţiilor nonguvernamentale. În ultima perioadă a crescut semnificativ numărul acestora și a persoanelor implicate în  acest sector.

Privitor la cele două țăti,compoziția cheltuielilor publice, mărimea fiecărei grupe sau subgrupe de cheltuieli prevăzute in bugetul de stat oferă indicii despre felul in care statul iși asumă fiecare din rolurile sale, la momentul respectiv. O pondere mai mare a cheltuielilor de transfer, de exemplu, sugerează asumarea de către stat la un nivel mai ridicat a rolului său distributiv. Dimpotrivă, creșterea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni economice și a cheltuelilor social culturale în totalul cheltuielilor publice denotă un rol pronunțat de alocare asumat de stat, precum și a unui puternic rol de stabilizare.

C.Coeficientul de elasticitate

Tabel 2. Ilustrarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în România și Italia

2010 2011 2012 2013 2014România 126,746.4 133,305.9 133,511.4 144,253.5 150,018.5

Italia 1,605,694.4 1,638,857.3 1,614.672.5 1,606,894.7 1,613,859.1

Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , 21.11.2015

Cecp=

CT1−CT 0

CT0

PIB1−PIB0

PIB0

Factorii de influență asupra coeficientului de elasticitate

În contextul mai larg al evolutiei cheltuielilor publice, analiza acestora evidentiaza influenta exercitata de catre o multitudine de factori cu semnificatii diferite. Tendinta generala de crestere si chiar ritmul mai rapid al cheltuielilor publice fata de cel al P.I.B. pot fi explicate prin actiunea urmatoarelor grupuri de factori de influenta:factori demografici, factori economici, factori sociali, urbanizarea, factori militari, farctori politici.

Ritmul cresterii numerice a populatiei, influenteaza nemijlocit numarul turistilor potentiali. Tinerii care reprezinta la nivel international intre 30 - 35 ٪ din totalul populatiei manifesta cea mai mare dorinta pentru practicarea turismului deoarece ei beneficiaza de un timp liber suficient de mare, doresc sa se instruiasca si distreze, dispunand in acelasi timp si de numeroase facilitati din partea agentiilor de turism. Se adauga si faptul ca ei nu sunt foarte interesati

de gradul de confort.Spre exemplu, Italia dispune de asemenea de resurse turistice naturale si antropice, bogate si variate .

In Romania vorbim despre coeficientul de elasticitate raportat la elasticitatea cererii la produsele alimentare.Marfurile agroalimentare cumparate de consumatori nu sunt omogene din punct de vedere al pretului si nici al calitatii. Zaharul de exemplu despre care se spune ca este o marfa omogena include totusi trei sortimente calitative (cubic, tos, farin) cu preturi diferite. Aproape toate marfurile de consum sunt in aceasta situatie respectiv sunt sortimente complexe. Pretul unui astfel de sortiment complex este in realitate un pret mediu.

Principalul factor determinant al elasticitatii il reprezinta substituentii disponibili.Intre gradul de substituire a unor bunuri si elasticitatea cererii in functie de pret exista o relatie pozitiva.Unele produse,cum ar fi margarina, varza,carnea de miel si masinile Ford Escort au substituenti destul de apropiati-untul,alte legume verzi,carnea de vita si masinile Vauxhall Astra.O modificare a pretului oricarui bun ce va fi substituit,pretul substituentilor ramanand constant,va determina consumatoriisa substituie un produs cu celalalt.O scadere a pretului ii face pe consumatori sa cumpere mai mult din acel produs si mai putin din substituentii lui,iar o crestere a pretului ii face pe consumatori sa cumpere mai putin din produs si mai mult din substituentii lui. Mai multe produse de larg consum,cum ar fi cele alimentare,hainele,tigarile si produsele petroliere au foarte putini substituenti satisfacatori sau chiar deloc. O crestere a pretului lor va cauza,in mod asteptat,o scadere mai mica a cantitatilor cerute decat in cazul in care substituentii apropiati ar fi disponibili.

III.Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Italia

A.Analiza structurii economice

Tabel 3. Evoluția structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia

GEO/TIME 2010 2011 2012 2013 2014

Italy(mil.EURO)87.356,

087.166,

087.023,

089.877,

090.413,

0Romania(mil.EURO) 6.852,3 7.636,6 7.787,6 8.064,2 7.760,3

Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , 22.11.2015

Categorii de cheltuieli potrivit structurii economice

Cheltuieli cu bunurile și serviciile Cheltuieli cu salariile Subvențiile Cheluieli publice cu dobânzile Cheltuieli cu asistență social Cheltuieli de capital

Greutatea specifică=cheltuieli curentecheltuieli totale

∗100

B.Grafic stacked columns

Figura1. Evoluția structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia

2010 2011 2012 2013 201480,000.0

82,000.0

84,000.0

86,000.0

88,000.0

90,000.0

92,000.0

94,000.0

96,000.0

98,000.0

100,000.0

RomaniaItaly

C.Interpretare

Masurile fiscal-bugetare intreprinse de guvernele celor doua tari, precum Italia si Romania in perioada 2010-2014 au avut in vedere urmatoarele lucruri.In Italia s-au facut schimbări ale sistemului fiscal municipal în 2011. Printre alte lucruri, ele au implicat mai degrabă taxarea venitului din chirii de la clădirile pentru scopuri rezidențiale la o rata unică, separată, de la 19% la 21%, decât includerea acestui venit în baza de impozitare a venitului personal (rate medii de aproximativ 30%), aproximativ 20% din venituri revenind municipalităților. Suprataxa regională aplicată veniturilor personale a fost crescută cu 0,3% și a fost introdusă o contribuție temporară de solidaritate de 3% pentru cei cu venituri ridicate. Taxa de 3% este deductibilă din baza de taxare a veniturilor personale. O nouă alocație pentru societățile pe acțiuni (Aiuto alla Crescita Economica, ACE), similară cu deducerea dobânzilor pentru capitalul riscant din Belgia (notional interest deduction) a fost introdusă. ACE este aplicată retroactiv până în 2011. Aceasta acoperă majorările de capital ale corporațiilor și chiar ale companiilor fără personalitate juridică (unincorporated businesses). IRAP, o taxă pe companii cu o bază diferită de CIT, a avut o creștere a deducerilor pentru costurile cu forța de muncă, în special pentru femei

și angajații sub 35 de ani. Cota standard de TVA a fost crescută cu 1 pp pe 17 septembrie 2011 (de la 20%). O creștere suplimentară de 2% a fost plănuită pentru octombrie 2012, doar dacă reforma de reducere a cheltuielilor bugetare nu reușește să facă economisirile necesare. (creșterea nu a mai fost aplicată). De la 1 ianuarie 2012 accizele la combustibili au fost crescute cu aproximativ 10 cenți per litru (0,5% din PIB). O nouă taxă pe autoturismele cu capacitate mare, bărci și avioane private a fost introdusă în 2012. Taxele pe proprietate au fost crescute prin eliminarea scutirii la rezidențele principale și creșterea valorii de castru cu 60%, chiar dacă unele reduceri sunt acordate în funcție de compoziția gospodăriei; proprietățile deținute în străinătate, de asemenea, au fost supuse unui impozit de 0,76% din valoarea lor (0,7% din PIB). Taxele de timbru pe conturile în numerar, depozite și titluri au fost crescute și extinse pentru toate instrumentele financiare. Impozitul reținut la sursă atât asupra dobânzilor (cu excepție a celor de la titlurile guvernamentale) și cât și pe dividende a fost setat la 20%. Alte reforme s-au adresat evaziunii fiscale, de exemplu reducerea pragului pentru plățile electronice și crearea unui instrument de măsurare a veniturilor (”income-meter”) care estimează venitul persoanelor fizice pe baza cheltuielilor. (0,1% din PIB în 2011; 0,5% din PIB în 2012).

Conform:https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=masuri+fiscal+bugetare++2010+2014+in+italia

In România, intrând în vigoare de la 1 iulie 2012, accizele pe țigarete au crescut de la 51,49 euro per 1000 de țigarete la 53,18 euro. Acciza totală la țigarete (suma dintre acciza specifică și acciza ad-valorem) a fost majorată de la 76,6 euro la 1000 de țigarete la 79,19 euro pentru perioada 1 iulie 2012 – 30 iunie 2013. Accizele pe benzina fără plumb și motorină au fost crescute din ianuarie 2011. Aceasta a fost urmată de o nouă creștere a accizelor la motorină, în ianuarie 2012. Acestea sunt în prezent la 467 de euro pe tona de benzină și 374 de euro la tona de motorină. În cadrul legislației care a intrat în vigoare la mijlocul lunii

ianuarie 2012, o taxă de poluare se aplică atât vehiculelor noi cât și celor second-hand produse în România sau în străinătate la prima lor înmatriculare în România.

Conform: https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=masuri+fiscal+bugetare++2010+2014+in+romania

A.Analiza structurii funcționale

Tabel 4. Evoluția structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

GEO/TIME 2009 2010 2011 2012 2013

Italy(mil.EURO) 804.661,0 800.494,0 804.933,0 820.320,0 817.509,0

Romania(mil.EURO) 48.929,4 50.199,5 52.210,2 48.638,8 50.731,7

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , 15.12.2015

B.Grafic stacked columns

Figura2.Evoluția structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

2009 2010 2011 2012 2013760,000.0

780,000.0

800,000.0

820,000.0

840,000.0

860,000.0

880,000.0

RomaniaItaly

C.Interpretare

In baza tabelului si graficului realizate anterior, privind actiunile social-culturale ale celor doua tari, Italia si Romania putem observa urmatoarele.Importanta care se acorda sanatatii in Italia o plaseaza pe primul lor, inaintea SUA, Canadei in ceea ce priveste durata de viata pentru barbati(78 ani) si pentru femei(84 ani).Nu numai ca italienii traiesc mai mult decat alte populatii europene, dar batranii beneficiaza de o buna sanatate pana in ultimii ani de viata.Pentru Romania insa, sanatatea pare a fi un segment in care problemele tind sa se globalizeze, fiind o tara in care finantarea acestui sector se confrunta cu serioase probleme.Un alt sector despre care putem vorbi este cel al educatiei. În România, alocarea unui volum redus de resurse învăţământului ca procent din PIB (sub 4% din PIB), asociată cu dificultăţi economice majore a afectat întreaga structură a cheltuielilor cu educaţia: pe tipuri de cheltuieli, niveluri de învăţământ, medii de rezidenţă etc. Cele mai afectate categorii de cheltuieli au fost cele materiale (cu excepţia celor pentru manuale şcolare) şi cele de capital, adică acele tipuri de cheltuieli care afectează direct calitatea învăţământului, infrastructura şcolară şi gradul de cuprindere în sistem. Starea actuală a sistemului de învăţământ din România confirmă avertizările specialiştilor, potrivit cărora impactul descentralizării obligaţiilor financiare în sistemul de învăţământ este unul pozitiv, doar dacă procesul este asociat cu o creştere economică constantă de-a lungul timpului şi un sprijin financiar şi tehnologic crescut din partea autorităţii centrale. Altfel, descentralizarea sistemului de învăţământ permite doar atingerea unor

obiective financiare (reducerea costurilor cu educaţia), dar are tendinţa de a accentua inegalităţile de acces la educaţie şi creşterea fenomenului de eşec şcolar, în rândul populaţiei. In majoritatea ţărilor, precum Italia obiectivul principal al descentralizării sistemului de învăţământ este unul exclusiv de natură financiară: diminuarea presiunilor financiare asupra autorităţii centrale, incapabile de a acoperi corespunzător costurile cu educaţia şi transferarea acestora, parţial sau în totalitate, către autorităţile regionale şi/sau locale.In sfarsit,se poate vorbi si despre cheltuielile publice la nivelul autoritatilor publice, totodata despre cheltuielile publice la nivelul protectiei mediului.

IV.Concluzii

A.Elemente specifice celor două țări

Italia fiind situata in sudul Europei in Peninsula Italica, se invecineaza cu Franta, Elvetia, Austria, Slovenia Marea Mediterana.Din punct de vedere al formei de guvernamant, Italia este republica parlamentara.Moneda nationala a tarii este euro.Despre economia Italiei putem spune ca in 2010, conform FMI, Bancii Mondiale si CIA World Factbook, Italia a fost a 8-a puterea economica a lumii.Partea de nord este dezvoltata si este dominatade companii private din sectorul industrial si servicii, pe cand sudul este mai putin dezvoltat. Aici predomina agricultura si se intalneste o rata ridicata a somajului.Serviciile contribuie cu 73,3 % in PIB, industria cu 24,9% si agricultura cu 4,2%.Italia se confrunta cu probleme privind capacitatea de plata pentru obligatiunile emise.Intalnim branduri de renume in industria tarii precum Maserati, Lamborghini, Ferari, Prada, Armani, Versace.Exporta in mod special automobile, chimicale, produse alimentare, echipamente de transport. Principalele importuri sunt cele de tutun, metale feroase si neferoase.Principalii parteneri comerciali sunt: Germania, Franta, Spania, Marea Britanie, SUA si China.Din punct de vedere al transporturilor, Ferrovio dello Stato este compania care opereaza reteaua de cai ferate.Malpensa International din Milano si Leonardo Da Vinci International din Roma sunt cele mai mari

aeroporturi din tara.Privind resursele nu are resurse insemnate de petrol, gaze naturale sau carbune. La importul de gaze naturale se situeaza pe locul 4 in lume.Agricultura Italiei prezinta urmatoarele aspect:este important exportator de masline si ulei de masline. Sectorul agricol este diversificat. De asemenea se remarca prin productia de fructe, legume, struguri, cartofi, sfecla de zahar, soia, cereale, carne de vită, produse lactate, peşte.Performanța economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, guvernul actual inițiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătățirii competivității și a creșterii pe termen lung. S-a mișcat încet, totuși, în implementarea reformelor.

România este localizata in sud-estul Europei Centrale,astfel caeconomia României este o economie de piaţă, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale. În economia României acţionează de altfel legea cererii şi a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie protejată şi garantată. . Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție și gradul de competivitate internațională, nivelul de trai al populației. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei.

 Concluzionand, cele două țări, Italia si România prezinta diferente economice atat la nivel national cat si la nivel international printr-un grad diferit al nivelului investitiilor, laturii social-economice,

cheltuielilor de toate formele, problemelor sociale, de asemenea din punct de vedere financiar, al fiscalitatii, nivelului de trai.De altfel, toate informatiile prezentate fac ca cele doua tari sa fie particularizate si astfel clasate la nivele diferite in cadrul Uniunii Europene si nu numai.

B.Lista tabelelor și figurilor

Tabel 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în România și Italia în perioada 2010-2014

Tabel 2. Ilustrarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în România și Italia

Tabel 3. Evoluția structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia Tabel 4. Evoluția structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

Figura1. Evoluția structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia

Figura2.Evoluția structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

C.Bibliografie

www.buget-finante.ro http://www.insse.ro/cms/ http://ec.europa.eu/eurostat http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm http://www.scritub.com/economie/finante/SISTEMUL-CHELTUIELILOR-

PUBLICE154132414.php http://www.mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii http://www.cnp.ro/ro/prognoze http://www.referat.ro/referate_despre/italia_populatia_structura_economica.html https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-

instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=masuri+fiscal+bugetare++2010+2014+in+romania

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome- instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=masuri+fiscal+bugetare++2010+2014+in+italia

http://www.insse.ro/cms/files/eurostat/adse/publicatii%20statistice.htm

Documente

Văcărel Iulian, Finanţe publice, Ed. a IV a, E.D.P., Bucureşti, 2003

Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, M.O. nr. 204/2001

Lege privind finanţele publice, nr.500/2002, M.O. nr. 597/2002