Anulu X. — Nr. 5. Budapesta, domineca in 19/31 ianuariu 1875.

ALBINA Frenumeratiuni se facu la tóti dd. cor« spundinti ai nostri, si de a dreptulu la Rc-dactiune S t a t i o n a g a s i e J i r . 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce pri-vescu Redactiunea, administratiunea séu speditur'a ; câte vor fi nefrancate, nu se vór primi, éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru a n u n o l e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. peu-

tru una data se antecipa.

Invitare de prenumeratiune

„ A L B I N A " pe anulu 1875, cu pretiurile si in condi-

tiunüe de pana acuma. Kogàmu a grabl cu pr enumeraţ i i

uile, càci avemu mari impedecàri, si nu ni potemu regula speditiunea.

Reflectàmu, cà — acum unu anu, la nrulu 5 , deja «vjunsesemuTOÎt'ade pre-numeranti; astadi 8 0 0 inca nu sunt toc mai complete. — Redactiunea.

B u d a p e s t a , in 18/30 ian. 1874. Ce va sè dica acésta imbuldiéla ?

Ce caută acésta mulţime straordinaria — imprejurulu Casei représentative a Dietei nóstre f

Asiá se intrebá ieri deminétia fie cine, carele trecea p e langa Museu si vedea impopularea din minutu in mi nutu totu mai cresçendu in strat'a lai Siandru ; — ér bietnlu cestore alu Casei s ta desperatu, si — nu mai sciá cum se indestulédie pe cerşitorii de bilete l a galerii !

Ei bine : ce insemná acést'a ? Aceea cà — foile publicaseră, cum­

ca in desbâterea asupr'a bugetului are sè ièe cuventulu baronele S e n n y e y .

Hm ! Apoi — ce se interesedia lu­mea atât'a de cuventulu acestui mag-natu, despre carele ea scie, ce e dreptu, cumca este forte invetiatu si forte se­riosu ; dar — totu d'o data scie cà — este capulu conservahviloru, cà — este omulu principialoru mai multu domnesci, decâtu populari?

Apoi — este dovéda pipăibile, cà — a aiunsu sul'a la costele publicului celui mare ; este dovéda ca publiculu celu mare, satulu pan' la grétia de vor­bele, ca s e nu dicemu — mintiunile cele mari — ale liberaliloru domni, càroru in fapta nu curespunse decâtu ticăloşia si miseria comuna, satulu de acestu libera-lismu magiaru, si — prin urmare ne-mai potendu crede nici fraseloru de ase­menea natura din partea Tiszaistiloru, ér pentru c e i din estrem'a B t a n g a ne-tie-nendu inca sositu timpulu, caută si aştep­ta mângâiere si mântuire de acolo, de unde i se impare onorabilminte posibile intre împrejurările fatali de astadi ale tierii.

B. Sennyey, pe langa aceea, cà trece de omu de deplina incredere in susu, pan' la Tronu, pe langa aceea cà — e s t e reconoscutu de unu talentu administra-tivu escelente, apoi — se tiene totu o data de barbatu pre câtu de energicu si resolutu, pre atât'a sl de onorabile; — càtra acést'a de unu timpu in cóci merse vestea in tiéra, cà b. Sennyey condam­n a abso lu t amen te t ó t a s i s tem'a SÍ p o r t a r e a de pana acuma a guvernia-loru magiare, si — este in oon t ra d a r i -lo ru n ő u e .

Éta motivulu, farmeculu, care atra­se atât'a mulţime la Diet'a de ieri, pentru d'a audi cu propriele urechi judecat'a lui Sennyey asupra mariloru cestiuni ce agita tiér'a in momentu. Opiniunea pu­blica — caută in Sennyey pre mantuito-riulu! —

Baronulu Sennyey vorbi. Elu vorbi una óra si diumetate. Vorbi cu o chiari-tate si linisce, cu unu tactu si o preci-siune, cum póte sè vorbésca numai con­vicţiunea morale. Si — intru aceste ver-tnti se cuprinse cuceritóri'a elocintia a sa.

B. Sennyey desvoltà — pana in cele mai essacte liniamente fundamenta­

li — o programa politica, pre carea in câte-va pucine, pré pucine punturi o aplause drépt'a Casei, in cele mai multe o saluta cu insufletire stang'a, in forte multe — Cas'a intréga^ fora nice o es-ceptiune !

D'astea — nu s'au mai intemplatu in Diet'a ung. de la 1861 in cóci.

Pricepemu deci, cà unele foi- nu-mescu acésta cuventare unu — eveni-mentu straordenariu, si cà — lumea se aştepta in urmarea ei la schimbări cu-rende in tóta politic'a nóstra interna, »f*«»,

Noi, pentru angustetimea colóneloru foii nóstre, abiá vom ajunge a publica in totu cuprinsulu seu memorabilele dis-cursu alu baronului Sennyey, dar spre tóta intemplarea i vom publica essenti'a si anume i vomu citá punturile princi­pali, cari taia aduncu si in a nostra poli­tica si programa.

B. Sennyey, desvoltandu o formale sistema de regulari interne a statului, la loculu seu, locu cu agera princepere alesu, a atinsu si caus'a nationalitàtiloru, si a atins'o astfeliu, in câtu a fost a-plausu de deputaţii naţionali, mai vertosu de cei romani.

Éca puntulu ce privesce nationali-tàtile. Dupa-ce oratorulu spuse, cà sco-pulu esta conservarea caracterului istoricu nationale magiaru, care trebue sustie-nutu prin cultura européna si o atitudine morale, prin tactu si moderatiune, cu unu cuvendu, prin lupta morale pentru essis-

tere speciale bugetulu substernutu de guverniu.

Este chiar, casl cum ilustrulu ba­rone, in sublimitatea ideieloru si planu-rjloru sale, ar fi aflatu lucru sub demni­tatea sa, a se pune in directa opositiune QU — piticii, astadi la potere. t Li fece cea mai agera critica ; li

4£eta câtu de slabi si de retaciti sunt ; — dar a-ii trânti de adreptulu la pa-ijB'entu, las«; cursului evenimenteloru. —

, Epocalulu discursu alu baronului S e n ­

n y e y pr in mai mul t e enuncia t iuni ale sale

Eóa ni-a datu, in pr iv in t i ' a t ienutei nóstre ,

eaa mai eclatante satisfactiune, i n t a r indu-n i

catele, principiale si pretensiunile . D a r —

despre acést 'a a l ta da ta .

, ,H o n " de ieri sera, luandu not i t ia

despre multe le aprobàri si aplause, ce cuven-

tarea lui S e n n y e y secera din tote

pàr t i le , dice cà.

,,M i l e t i c i u si B a b e s i u a u a -

plausu nu numai la in tonarea necesitaţii d'a respecta si cultivâ'nnteresele nat ional i tà t i loru, ci si candu pret inse aspra pedepsi re a porni -riloru in contra s ta tu lui ;" — apoi adauge malitiosu : „de buna séma nici u n u l u d in t re Cei duoi domni, candu aprobau astfeliu, n u se t i fi socotitu, câ — unde l i ar fi loculu in a tare Gasu !"

Ba da, fe r ta te de la „ H o n e i sciu bine, dupa cura t ien i ' a cugetului loru, unde li-ar fi loculu — int r 'o t iéra de drep tu , orga-

ba terea pe art icl i a legii d e s p rje s e n a t u, adecàv a sistimei de d ó u e c a m e r e , dar ' esbresu numai sub condit iunea ca ia casu de m o i t e a presiedintelui Republicei , mai na­in te Í3« a-i fi espiratu mandatu lu , ambele Ca­mere sè for medie u n u C o n g r e s u , care se délibère, óre este de lipsa o revis iune a oon-

st i tu t iuni i ? si apoi sè faoa dispositiunile ma i

de par te necesari .

Combi na ţ iunea cuprinsa in acesta condi-t iune este făcuta pen t ru scopulu dà,càsoiga p e drept 'a centrale — deocamdată pen t ru R e-p u b 1 i c a ; ei, dar in momentu nemicu mai pucinu seouru, decâtu unu a t a r e sucoesu.j

Destulu cà in Franc ia se aş tepta posi-t ivminte : ori organisarea Republ ice i , ori di-solverea adunàr i i na ţ iona l i . --

Én s'andimu!

Untia, p e n t r u dreptu, p e n t r u autoritatea .H!*ta si guvern a t a de omeni cu min te si de onóre ; — dar i n t r o t ié ra unde lotrii si ciar-legiloru, apoi continua :

„ A c e s t u scopu, acés ta p r o b l e m a t r e b n e sè ni d é e d i r e c ţ i u n e a s i b a s ' a organisàr i i s ta tu lu i . A re spec ta si a c ă u t a d u p a e c h i t a t e i n t e r e s e l e fie­cărei nat iona l i tà t i , î m p r e u n a cu noi locu i tór ie i n patri 'a c o m u n a ; a s u s -t i e n é a u t o n o m í e l e e s s i s t i n t i ; a m e ­s u r a c u m e s u r a e g a l e d r e p t a t e fie­cărei naţ iona l i tă ţ i , fie-carei b i ser ice si c o n f e s i u n i ; — dar d'alta p a r t e a n u suferi , ca i n t e r e s u l u s ta tu lu i , l e g e a s ta tu lu i sè se ca lce pr in c i n e ­

va , ca ess is t int i 'a s é u l i n i s c e a patr ie i

sè se a tace pr in or i -c ine ."

A c é s t ' a t r e b u e sè n i fie d i r e c ­

ţ i u n e a pol i t ica ." —

In principiu si generalitate — nu îotemu de câtu sè aprobàmu, si am sl

aprobatu prin aplausu din anima. —

Cuventarea lui Sennyey intréga se )asédia pe trei tese. Adecă trei osie sunt,

imprejurulu càroru se invertesce in-;réga intieleptiunea sa politica ce o des-

vólta intru vindecarea releloru ae ban-;ue astadi tiér'a.

Prim'a suna: Schimbarea — numai de câtu, radicale si totale, a sistemei ad­ministrative, cu reducerea speseloru.

A dóu'a : Urcarea veniteloru statu­lui, dar cu crutiarea dupa potintia a me-düóceloru contributiunali.

A trei'a; Prin mesure economice co-respundietórie — redicarea potintii de contributiune, acum atâtu de multu sla-iite priu greutatea sarcineloru.

Sennyey spre realisarea acestoru junturi de manecare — pretinde de la juverniu : consciintia de sine si resolu-tiune. La guverniulu de facia nu afla nici un'a, nici a l f a ; pre cum peste totu

nici intr'o privintia nu este mult ia-mitu. Si — pe langa to te si cu to te — densulu primesce de base pentru desba-

la tani i por ta càrm'a , acolo — firesce, lotrii si ciarlatanii li-ar destina loculu. —

Budapesta, in 30 ian. 1 8 7 5 . É t a ce se suna din Spania : Ori pe unde se intempla, de des partie

mente carliste mai mice, udeca companii séu shiar câte unu bata l ionu — vine in apropie rea a rmate i tierii, acele despar t iemente cau tă ocasiune de a trece la acesta a rmata , unele cerendu a fi p r imi te in ea, altele depunendu armele si imprasciindu-se.

P a n a si in cent ru lu Carl is t i loru, pe la Estella, sè se fie redicatu voci numerose , pen­tru depunerea armeloru ; da r — apoi sè fie i rmandu cea mai aspra pedépsa si innadusire , iieci de oficiari si subofioiari fiindu essecutati prin iérba si glontiu. De a l tmin t re — bani i sè se fie g à t a t u domniloru lotri regali, si — iavórale de unde-ii t rag iau pana aci in abun-dantia, de candu a in t r a tu Alfons in t iéra , sè fie secatu forte ta re .

A t â t ' a este, si de acl se as tépta imbu-netatirea mai de par te a s tàr i i bietei t ie r i .

Intr 'aceea, dupa scirile telegrafice mai n i u e , dupa-ce provocări le Rege lu i Alfons càtra Don Carlos si ai sei, ca sè se impace si sèprimésca toti amnest ia , in totalu nu a v u r a succesu, tocmai pe astadi se astépta o lupta generale, p re care a rma t ' a t ieri i v re s'o esse-cite din pa t ru parti, incontra centrului Car-liitiloru, dar si pen t ru a elibera Pampelona, ra i s t r imto r i t a de bandele ta lhar i loru regali .

Se as tépta din dia in dia recunóscerea de cà t ra poter i a Rege lu i A l f o n s alu II~-lea, si se dice cà — numa i inca A n g l i a a res i tá . —

In F r a n c i a desbateri le asupra le-gioru de const i tuire a poteri i , au ajunsu po­na a se pr imi in t ra rea in speciali tate ; da r pr in ads t ' a nici decâtu n y e s t e g a r a n t a t u v r ' u n u reiultatu b u n u ; càci majori ta tea ce Ie pr imi de base, este compusa din trei fracţiuni, cari nvtrescu fie-care — câte o propria idei a si u m propr iu planu, neplacutu celora lal te . Asiá d.e. s t ang ' a centrale a vota tu a in t r a in des

Pu ru r i à ne bucuràmu, candu observàmu, cà in sent iementele , esperi intiele si j udecă ţ i l e nóstre , voci solide din publicistic'a nóstra sunt de acordu cu noi. D a r — in tocmai asia ne supera, candu vedemu mistificandu-se ade-verulu, sclintindu-se logic'a, dena tu randu-se fapte c'a s tare a lucruri loru.

É t a cum scrie in „Gaz. Tr." n r . 2, unu condeiu bine conoscutu, sub semnalu / \ :

„Vi aduceţ i amen te de vicar iu lu Nobili delà Ha t i egu , de nainte tocma cu 50 de ani ? Déca densulu a r ' mai t ra i si a r ' vedé a t â t e a nebunii omenesci, s'ar j u r a érasi pe ba rb ' a sa cea alba, cà „dieu aceşti ómeni si-facu de capu ; ei vor si stêrga religiunea, si se die lumea pr» manele tâlharilor»? Da r inca déca acelu be-t ranu septuagenari i ! a r fi ajunsu anu lu 18'48, ca sè vődia d. e. cum spendmra ra in Clusiu pre foştii clerici Betraneanu ai Simont* (3 oct.), p re protopopulu Vas . Turcu d in Căt ina , (23 oct.) é ra in Tergulu-Mures iu lu i pre c le -riculu de Sibi iu Vas. ~Popu, si cum ou acést 'a puseră t iér 'a in fiacàri !

„In dilele nós t re aceşti ómeni si-facu de capu mai mul tu chiar si de câtu in an . 1848 . Căuta ţ i numai bine, si vet i vedé, cà a s t ad i mai tote diuariale poli t ice magia re , impingu t iér 'a érasi câ t ra belu civile, é ra cele nepoli­tice p r epa ra calea celora. Decandu este lu­mea, a tâ ta ura si vindicta nat ionale nu s'a propagatu , câta se propaga in t t empulu nos t ra , i n diuariale cura te mag ia re . Se intielege apoi de sine-si, cà cele nemagia re n u l i r e m a n u detőrie cu mai mul tu , decâtu numai cu câtu le tiene in res tan t ia procuroru lu d e s ta tu , si i n Trans i lvani ' a legea martiale, despre care

A l b i n a 6 nu mai v rè sè audia , si n u crede in essist int i 'a e i . "—

D e ; pan ' la celu din u r m a cuventu, tote cele ce spuseramu si noi domniloru magiar i de la potere, si precum le spuseramu sl noi.

D a r in fine cele adevera te se s ig i lară cu o imponci tura contra Albinei .

Apoi — d a , nene d raga ; „Albina" néga , cà in T r a n B Ü v a n i a a r essiste — o formale lege mar t ia le , o a l ta lege mart ia le , de câtu cea-ce essiste si la noi dincóci ; càci — pro -pr iamente in man ' a magiarulu i , ori-ce lege penale, este lege mar t ia le , si — domniele vós t re din colo vet i sei, cà p r e candu — dieu cam pe in t recute scrieţi cu noi, —spre onóre vi fie mărturisi tu acést 'a ,—totuşi nu dvóstre, ci noi suntemu, cei-ce a m impopula tu peni tent ia-riulu d e l a Va t iu s i—neourmatu avemu d'a face cu procurorulu si cu judele de instinotiune.

Acestea sunt fapte ; ér ce d vos t ra dioeti sun t vorbe. —

D a r sè mergemu ma i de p a r t e . D i u A cont inua i n onorabil 'a „Gaze t a : "

„Din tote par t i te le calvinesci, fraotiu-nea comitelui Lonyay si o rganulu seu »Äe-/orm," si-face mai mul tu de capu, anume delà căderea in cóci a Domnulu loru de atunci ea se facù si mai r ea si mai că t răn i ta , mul tu mai pessimista, insa to tuodata mai res-)unatór ia . A n u m e pe na ţ iona l i t ă ţ i le ar

stinge déca ar poté, in t r 'o l i ngu ra de a p a . . . . njura cumpl i tu pe nemţi , amer in t ia cu pe­

r i re nat ional i tà t i loru, é ra colţii cei mai agere ii ascute asupra natiunei romanesci din Aţarele

Ése de dóue ori in septemana : J o i - a si D o m i a e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune; pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. a „ diumetate de anu 4 fl. v. a. a patrariu 2 fl. v. a.

pentru Eomaiia si strainetate: „ anu intregu ] 2 fl. v. a. „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

Principatu alu Transilvaniei.*) D e a l t m i n t r e a tiér'a acést 'a este t rac ta ta de cat ra Ungureni intocma casi candu o ar ß luatn si subjugatu ei ou sabi'a. Chiar renegaţ i i noş t r i , cu dd. Banfi, Teleki, Kemény, Huszár in frunte, le au plesni tu in facia, cà t rac tédia tiér 'a, ca si cum ar fi luat 'o cu armele , adecă in sensulu lui Schmerl ing, pre candu facia cu u n g a r i a erá la moda „Die Verwirkungstheorie :"

9Te-am subjugatu ou armele, esti supus'a, esti sclav'a mea, am sè facu cu tene orice voiu vré eu, ti-voiu dá numai drepturi, cari mi convinn mie, séu nici unvlu." E u inse credu, câ nimeni din noi nu a u i t a tu neci respunsu-rile, pe cari le detera in acei ani ungureni i in mai mul te var ia t iun i ; ei adecă li dicea : „bine, déca voi ne-ati luatu cu armele, ne au luatusl muscalii, confederaţii voştri,—èr cu ar­mele; si déca noi am devenitu sclavii voştri cu dreptulu săbiei, atunci intre voi si intre noi nu mai essistu nici decum alte relatiuni, decâtu cele usitate intre domni si sclavi. Es te apoi sciutu, câ sclavulu uresce din adenculu sufletu­lui pe tiranulu seu, si cà uniculu seu scopu si aspiratiune—este, de a scapă de jugulu sub care geme. De aceea sè nu ve miraţ i , déca conspiràmu neincetatu asupra vóstra, si déca a le rgàmu la franci, la italiani si la prussaci, ca sè ni-ii càscigàmu de patroni si ajutori in contra vóstra, si déca nu ne odichnimu, pana ce nu vom scapá de voi."

„Asiá li vorbea ungereni i nemti loru delà 1849 pana in anulu 1866 inclusive, ba kos-suthiani i le vorbescu inca si astadi totu in acestu l imbagiu.

„Si—sciţi d-vóstra, eine sun t colaborato­rii cei mai furioşi, la diariele magiare si anume la „Beform ?" P a r t e a cea mai mare nisce r e ­negaţ i moderni de acei'a, caroru li este ruşine, ca si cum ar ' fi bastardi , de onorabilele nume nat ionale alu familieloru proprie, si ceru sè li se schimbe pr in decretu : . . . . L a diariele din Clusiu inca sunt unii colaboratori to tu renegaţ i , sasi, armeni, evrei. Toti aceştia ducu t r is t 'a rola de gladiatori , se ba tu cu naţ ional i ­tă ţ i le la comand'a al tora pen t ru bani. D i u Lónyay petrece in alte t ieri , si mai alesu la Meran. Sê póté óre ca sè nu védia densulu, unde ducu renegaţii pe aceste t ier i ? Séu — crede Escelenti'a Sa si tote Escelentiele , i l lustr i ta t i le si magnificentiele, cà voru mai

)ariá pe cine-va pr in vorbe mar i si late de le aceloru g lad ia to r i ? P a n a - i lumea si pa-len tu lu ; nici ei nici alţii. Unu scopu inse-lu or ajunge, cà va veni érasi némt iu lu ca sè e inpace . . .

„Ce cr ima a comissu marele principatu lu Trans i lvanie i , ca sê fia t r ac ta tu de ungu-B u i m u l t u m a i reu de câtu e rá t rac ta te colo-.iile americane ale angl i loru pana cat ra 780 ? Si ce totu au ungureni i cu na ţ iunea omana, de nu o lasa in pace, ca sè-si des-'ólte sl ea poterile sale naţ ional i pe calea ivilisatiunei ?" —

Vedeţi , ce frumosn suna pon' aci, câtu le potericu ni secundédia — acésta dibace róce, in t ru cele-ce noi s is tematecamente in-onàmu in „Albina." E i . vine insa si dosulu. Ên audi t i :

„ D a r óre cari sè fia căuşele, cà chiar unii •omani ungureni au inceputu sè dêe ajutoriu nag ia r i lo ru ungureni si t u tu ro ru renegati-oru de acolo si de aici ? Óre de ce densii nsistu asiá mul tu ca se ia par te ac t iva la dis-; u 8 s i u n e a cestiunei nós t re provintiale, candu îoi ne-am feritu totu-dea-un'a , a ne amesteca, n cestiunile loru de dreptu publicu, propriu tiu tierei loru ? Dloru ar ' t rebui sè pricépa, ;à prin acésta inbiiare de consiliu necerutu, lestépta in romanii Transi lvaniei mai mul te luveniri din t recutu , incependu chiar din di­ele fericitului episcopu Samuilu Vulcanu. Dar sè nu mergemu asiá departe inapoi ; n i 38te de ajunsu anu lu 1848, pre candu dd. A. Buda, S. Popu, I. Dragosiu, E. Oosdu si a l t i câţiva, cu t r ie ra ra Trans i lvan ia in crucisiu si îurmedis iu , cerendu ca sè ne invo imu la uniunea necondiţionata, adecă la fusiunea fo­iala a Transilvaniei. E i nu cunoscea mai n i -îe-decumu cestiunea Transi lvaniei , séu de o si iunoscea, n u o simtiá, (precum observase forte bine diu Cipariu,) si totuşi ne punea sul'a iu coste, ca sè o sacrificàmu, éca asiá, pe vórbe mar i de a l e ungureniloru ; é r ' candu vediura si vediura, cà nu o scotu la cale cu noi, se l u a r ă de mana cu Kossuth si-i a ju tară câ se aducă in cont ra nóstra si câteva batal i-óne romanesci si cete de lanceri romani , puse sub comand'a lui Bem, a lui Ka tona si Te lek i . "

„Éca pentru-ce, p ropunerea dlui E . de a tienó conferintia comuna cu romanii din Ungar ia , produse inpressiune asia curiósa la cei mai mul ţ i lectori. Mai éca si unupasaag iu din corespondenti 'a de care-ti vorbeamu in sep teman 'a t recuta : „Ce au avu tu ungureni i cu noi, de au veni tu in iuliu 1872 cu candi­daţi de ai loru, ca sè-i aléga omenii nos t ru la diet 'a ungurésca ? Asiá respecta ei convicţiu­nile nóstre ? F rumósa frăţ ietate, sè ni vue cu

*) Sè tienemu bine a minte aceste Ce se reconoScu despre Lonyay si organulu seu; càci eu acestu Lonyay paetasera, in acestu Lonyay se in-crediusera, pentru d'a salvá autonomí'a tierii la 1872, pare-ni-se totu cei-ce—'mai la vale, cu mani cu picióra se lapeda de fraţii loru de din cóci de ( p a u l i i mare !— Red. Alb.

sil'a pe capu. Cà dóra n 'au fostu datu si ei man 'a eu Măiay, cu Vodianer, cu aleşii la Miercurea, la S.-Sebesiu, la Naseudu, câ sè ni prost i tue onorabi l i ta tea poporului nostru si sè ne puna in p ranga intel igenti 'a , sè o cumpere, precum cumperi vitele in tergu ?"

„ S u n t amare vorbele acestea ,"

Da , intr 'adeveru, ele sun t amare; insa

— fratiesce, cu m a n ' a la an ima vi mar tur i -

simu, cà — de câtu amare , inca mai mul tu

ele ni se pa ru — próste, pline de reutate, teme­

rari, pana si chiar imţertininti. Vom avé ocasiune a a re tá acést 'a posi-

t ivminte , din firu in peru ; pen t ru as ta data numai câte-va pucine si scurte observat iuni .

1. Nici A. Buda, nici S. Popu—nu sunt „ungureni," oi — ardeleni genuini ; ér lui E. Gozdu — pare-ni-se chiar la s târuint i 'a dlui in trei anghiur i de la Gazeta, in anu lu domnulu i 1861, damele romane din Brasiovu — i -a tra-misu cea mai mandra cununa, pent ru aperarea autonomiei t ransi lvane. ,

2. Nemesiu si — — si mai câţi toti — de din colo de peste Délu lu mare , cari i n fapta pr imiră un iunea si stau mortisiu pre ea, — ce e dreptu, nu fora conditiune, ci — sub conditiunea de favoruri personali, intr adeveru vendiendu-se — cum cumperi vitele in tergu," si — „vunendu in pranga inteliginti'a" r o m a n a t ransi lvana : toti acesti 'a — asia credemu, cà mai ageru si mai conaecintminte au fost con damnaţ i de noi, de câtu de — ceido l a o n o r a -bi l 'a „Gazeta" unde ei chiar adesea se lauda si glorifica !

3. De candu cu luptele polit ice sl par-lamentar ie , nu credemu se póta cine-va negá, cumca pe acestu terenu — candu-va v r ' unu ardeleanu sè fie apera tu mai cu zelu si ener­gia autonomí'a Transilvaniei, decâtu ce au aperat 'o — banatieni i si unguren i i .

Avemu la mana o epistola a—celui mai celebru ardeleanu G. Baritin, din vór 'a anului 1861, cât ra Babesiu, unde acela admiranducu-ragiulu si dibaci'a cu care acest 'a pleda—celu danta iu in Ddiet 'a magiara , pen t ru autonomí'a Ardeiului, — lu admonédia, sè nu se espuna a tâ tu de ta re ; càci — este omu seracu si — arc familia, deci—pote s'o pat ia reu ; apoi — poporale nu pré sunt reconoscetorie !

E i bine, domnule in t re i coltiuri — ae la „Gaz. Tr." nu ti-a saritu in ochi, câ — nu Dragosiu, nici chiar Gordu, si nici cei-ce la 1848/9 vi-au dusu baio netele pre capu — sunt, cari — ar fi crediutu cà li se cuvine lo-culu a la tur iá cu voi, pent ru mai bun 'a aperare a causei, pr in eaperiintiele loru, atunci candu este sè se délibère asupr 'a unei t i enu te na t iu-nali politice-parlamentarie, nu ; ci — numai si numai acei'a, cari — puru r i á au conlucra tu cu voi si vi-au aperatu p r inc ip ia l e cele mar i — chiar casi voi, séu inca si mai na in te si mai cu energia decâtu voi ; despre cari — vo 1

insisi la Mercuria at i pronunciatu , cà — Vi voru aperâ ei causa la Dieta, etc. etc.

E i bine ; apoi — este logica, minte, anima, omenia, in espeptorat iuni le din „Ga-zela" ? — Séu, ah ! si-teme dóra monopolulu, pe o»re crede cà-lu mai are ! — Tempi passati, nene draga ! iCaus'a — e o causa r o m a n a !

Se provoca .,Gazeta," „se rumpa tăcerea o data, dupa-ce trei ani de dde a suferitu atât'a amaru de insulte."

L u c r u pré simplu : „masc'a diosu !" — am di8u noi, candu a m in t ra tu in cursulu anului . —

Sunt domni in Trans i lvan ia , cari — colo pe la Bucuresi — ne batjocurescu si de-nuncia, cà suntemuprovincialist i , pen t ru c à i e numimu „banatieni" sèu „ungureni"- si — mai dicemu câte un'a si in favorea aceatoru parti romane ; acolo ne facu p re toti Ardeleni, pre­cum s'a i n t e m p l a t u a nume in adunări le so­cietăţii „Transilvania" ; ei bine : care romaiu ar si poté dice, c à strămoşii sei n 'au fest dóra din Ardólu ; scr i i tor iulu acestora edu pucinu, asia crede cà ai sei s'au t rasu d n Ardélu ; dar in fine, oricum se fie, atâ; 'a este ne negabile pen t ru fie-care romanu de anima si pricere, că — caus'a de cultwa si de essistintia — n i e, si r emane «n'a, neli-visibile — tu tu ro ru roman i lo ru do credin.ia si onóre na t iuna le ; de unde u r m a , că esetp-t iunile dlui f\ din „Gazeta" implica a tact r i si va t emăr i temerari in contra credintiei si onórei nÓ3tre nat iunal i , si — aci este — m-pertininti'a, p re care noi o respingemu o dtta pen t ru totu de un'a !

„Ce au avutu ungurenii cu noi, de au ve­nitu in iuliu 1812 cu candidaţi de ai loru, ca sè ii aléga omenii nsosri ?" — Astfeliu in t réba

cu ind igna t iune si superare — unulu ia „Gaz-

Irans. "

Am procopsi tu !

Sciţi — cine sunt acei „ungureni" c a r i — mai ei scimu noi, la a cui iniciativa, s'au adusu in combinat iune ca de candidaţ i , p re c â t u n i este nóa conoscutu, unulu in Hatiegu, ér altulu in AJba-Julial —Duoi Mocionesci.

E i bine : aceea, că cine p ropr iamente ii- a adusu in combinatiune, nu scimu genuin-minte ; dar — atât 'a am fi crediutu, că in lu­mea romana — nu pote sè fie capu asiá de

batuci tu , carele sè nu pricépa caus'a, pent ru

care s'a facutu acea combinat iune.

Óre — cei de la mam'a „Gazeta11 sè n'o

pricépa acést'a ? Ore in t r ' adeveru , sè fie de

lipsa, ca - sè li-o splicàmu n o i ? Ca sê" dàmu

respunsu l a i n t r e b a r e a ce ni adreséd ia?

, Apoi de, sè vi-o sp l icàmu, precum o me­

r i ta ţ i : A fost — sè-ii aléqa pre domnii Mocio­

nesci, „omenii Dvóstre — la Diet'a ungurésca"

jţentru ca astfeliu sè devina prin spriginulu vostru in favorábil'a pusetiune, d'a lud câte 5 fl. 25 er. diurne pe fie-care dia, si — d'a vi vinde autonomí'a — domniloru magiari — pen­tru vre unu postu grasu !

Ce sè mai facemu secrete ; éoa-vi caus'a ! Asia dara, că ve sent i t i pe de pl inn satisfă­cuţi, càci —• n 'au reesitu, si că — onórea in-teligintiei proprie vi-a remasu in t réga , si în­crederea nescirbata cat ra „cei-ce la 1848/9 au scapatu de glontiu si de furci — numai ca prin urechiulu acului !'•

Dar — lasămu g l u m a si i roni 'a si — éta spunemu, ca sè se scie, si vom dovedi-o din tóta istori 'a t recutului cà :

Politic'a separatisticat ce o p r e d i c a „ G a z . Tr.'1 este tocmai aceea, carea su te de an i a t i enu tu pre Bomani , pe majori ta tea cea m a r e a tierii , totu unel te si sclavi s t r ă inu lu i — in vechiulu loru pamen tu . Vreţi s'o mai conti­nuaţi ? E i bine, se fiti convinşi despre reco-noaciinti 'a celoru de la petere ; insa — diosu cu masc'a !

B u d a p e s t a i n 29 i a n . n . 1875 . Scr iseramu in nru lu precedin te —dupa

insciintăiri telegrafice, despre grandiós 'a pr i ­mire de poporu a generalului Garibaldi in Roma.Astadi , dupa informatiuni directe avemu sè adaugemu, că — numeru lu multimei din R o m a si prejuru, carea esise spre in tem-pinarea adoratului óspe, dupa tote pret iuir i le — trecea nu peste 20, ci peste 200 de mii do insi ; ér intusiasmulu si urări le de bucuria, ce se manifestară la acea ocasiune, asiá se dice

i cà nu s'au mai vediutu in l ume! I Apoi — Regele Emanuele l 'a sa luta tu la sosire nu numa i pr in dóue companii de pa­rada, oi sl p r in t r ' unu ad ju tan te alu seu / municipali tatea urbei e terne pr in sindiculu seu in fruntea unei deputa t iuni , oferindu-i o t r ă s u r a si unu cortelu l iberu in t r 'unu pa la tu elegante, — cea-ce insa Garibaldi n 'a pr i -mi tu ; — ér numerulu corporatiuniloru si reuniuni loru , ce se infacisiasera cu st indartele si insemnele loru si eu chorur i si bande mu­sicali, p recum ni se scrie, er á inf in i tu !

De aceea noi am disu, că — este u n u ne-adeveru mare , cea-ce respandesou despoti i si insielatii popóraloru despre popóra, ca cum acestea ar fi nemul t iamitór ie câtra binefacetorii loru. N u , poporale n u sunt n e m u l t i a m i t ó r i e , dar mul t i ami rea loru nu se cuprinde in secature de cavalerie si r angur i cu t i t le vane, nici in bani , jăfui t i de la al ţ i i , ei — in stima si iubire, s t imaş i iubire adeverata , genuina, nu ca oea comandata de domni si asia dara espresa de nevoia.

Aci jace diferin t i ' a in t re pr imir i le si manifestări le de onóre din oficiu, alo domni­loru, si in t re cele spontane, din anima, ale poporului mul t i ami to r iu . —

Budapesta, in 29 ian. n. 1875. Nu t recură bine nici dóue lun i de dile,

de candu in cas'a magnat i lo ru a Dietei ungu-resci, o persona se dist ingea pr in a tacur i le ei in contra nat ionàl i tà t i loru si l imbeloru loru, se d is t ingea p r in t r ' unu focu infur ia tu ma-giaru, carele apuca si rapiá cu sine p re cele­lalte spir i te — mai slabutie, in câtu vocea moderat iunei — nu se mai potea audi .

Contele K e g l e v i o h B é l a — erá acea persona ; elu, acestu i lus t ru domnu a fost, carele uoise pre romanii din Trans i lva­nia, dupa receptulu baronelui K e m é n y Gábor , pr in modificarea §-lui 5 din legea electorale si s tatorirea unui oensu, i n t r e i tu si incincitu, casi celu din Uugar ia .

To tu elu f u , oarele in legea pent ru no­tariatele publice, a t â tu mal t ra ta si teror isă preguverniu si pre ceialalti domni, pana e r á gat 'a sè decretedie de drep tu — eschiderea

l imbei romane din ori-ce actu de dreptu.

E i b ine ; noi car i aveamu norocire a

cunó8ce mai d 'aprópe p r e diu o. K e g 1 e-

v i c h Béla si i sciamu spir i tu lu — nimicu

mai pucinu de câtu siovinisticu, — noi n u

ni poteamu eaplicá —- selbatec'a furia a sa—

facia de naţ ional i tă ţ i , ci — a tâ t ' a numa i t re ­buia sè presupunemu, cà — o causa secreta t rebue sè fie la mediloou.

Es te lucru esper imenta tu , cà toti con­t rar i i furiati a i na t ionàl i tà t i loru — sunt con­duşi de cutare causa secreta, fie aceea in capu, fie in anima, fie chiar numai in — punga.

De trei dile incóoi, foile Budapestei n . aducă sc i rea ,oă—diuc . K e g l e v i o h B é l a carelein dominec'a t recuta petrecu in m a r e desfătare l a p i c n i c u l u dameloru din Ar is ­tocraţ ia , luni se oară pona la Viena, ér apoi mar t i séu mercur i trecù in E 1 v e t i a, la-

sandu aici dupa sine sute de mii de detorii sl

pe o mul ţ ime do amici ai sei ingagia t i pona la gà tu !

Se scia, că acestu domnu, la 1851 a pr i-mi tu o avere de 60,000 j ugere de p a m e n t u dar mereu a prepadi tu to tu si — astadi — la insasi cererea sa, s'a deschisu concursu asu­p ra overii sale.

Acuma pricepemu, pen t ru care causa voiá elu se mance pre nemagiar i ! A m dis'o, si — repet imu cà, tot i contrar i i de mor te ai n a t i u . nei nost re — t rebue sè stèe in ceva l egă tura cu cr iminal i ta tea —

Matiti'a serbésca si — admoniţiunile catra noi!

Au Serbii de sub coron'a ungurésca o societate l i terar ia, cu scopu d'a Înainta cu l ­tur 'a nat ionale prin stipendia si respandi rea de cârt i bune si p remia rea de autori in l imb'a loru, care societate, întemeiata inca mai na­inte de 1848 si reorganisa ta apoi sub abso-lut ismu si sub provisoriu, dispune de mai mu l t e fundatiuni, ce împreuna a jungu va ló-rea de peste diumetate de millionu fl. Acést 'a este „Matica terbska."

Acésta societate, ce la inceputu se afla in Pes ta , m a i t a rd iu cu aprobarea guvern i u-lui s'a mu ta tu la Neoplanta; de óra-ce, inpu-cinandu-se t a r e n r u l u intieligintiei na ţ ional i in Pes ta , ér majori ta tea, seu chiar to ta l i ta tea membri loru ei aflandu-se diosu in poporu, — aici in capital 'a t ier i i devenise ne ma i prac­ticabile, ne mai posibile de a-si implini chia-marea .

Destulu că in t impulu mai nou, de candu tote au inceputu a gena si nelinisci p re cei delà potere, tote câte li se vedu a fi spre fo-losulu cutări i na ţ iona l i tă ţ i nemagia re , —ace­s ta societate deveni obieptu de desclinita a ten ţ iune a nal tului guvern iu magiaru , care a t en ţ iune dede i ndemnu unei miserabil i de-nuncia t iuni din par tea chiar a cassariului acelei soc ie tă ţ i , — denunciat iuni in acea pr iv in t ia , cà — fondurile se manipulédia reu si ar fi pa r te mai mare - - deja mâncate, ér venituri le s'ar folosi spre scopuri politice, etc . etc. de unde apoi in da ta u r m a in t revenirea guvern iu lu i si se dispusera mesure aspre de invest igat iune si secestrare, pana si procedere cr iminale , car i insa — n u potura constata, de câtu cà chiar cassariulu a fost u n u omu foradelege !

D a r — poter i i guvernial i i -a ajunsu denunciat iunea, pen t ru ca sè n u mai lase caus'a din m a n a si — mai a n t a i u de tote sè decretedie remutarea societăţii la Budapesta. Fi r e sce ; càci acést 'a este m e s u r a cea m a i simpla si nevinovata , pent ru d'a omori in modu, la facia de to tu legale, o socie ta te ou to tu cu scopurile ei !

Se mai recere numai , ca sè se in t ru-nésca adunarea generale st — ori sè se aco-móde, ori sè se opună ordinat iunii guver ­niului ,

Atât 'a deapre a taoat 'a — pr in in t r iga si

Bila — societate serbésca de cu l tu ra natio­

nale. Si acum — óta ce semne n i se facu nóa.

Déjà na in te cu câte-va sep temane pr i -

miramu din Neoplante, curendu dupa aceea—

din Teme8iora epistole, c a r i— descoperindu-ni

netrebnici 'a protestului ce s'a manifestatu in

caus'a Mat i t ie i serbesci si positiv'a tendintia»

ce s'a cons ta ta tu de susu, ne avisédia, ca sè

fimu p repara ţ i , câ tu mai curendu a vede si la noi punendu-se in lucrare asemenea mesure gu-verniale.

Mutur i s imu , cà candu ce t i ràmu acestea p reves t i r i , nu poturamu a ni supr ime u n u r isu amaru , cu eschiamatiunea : „Dar ce se mai caute la noi astfeliu de mesure, candu noi le-am prevtnitu de multu, ucidiendu-ni noi insine Asociatiunea pentru cultur'a natiunale din Aradu ? !"

Mai 80cotindu-ne ni t ielu, inoepuramu a ne teme — p e n t r u Asociatiunea transilvana, ti — n u negàmu, oà remaseramu cu fric'a in spate ; nici cà ne seiamu altfeliu mângâia , de câtu ou — acura t ' a si corect 'a adminis t ra re publica a acelei Asociatiuni, precum si cu aceea, cà amici i cari ne avisau la periclu, n u poteau sè a iba in vedere anelu ins t i tu tu din Sibiiu, câci — despre acel 'a aici nu sciau cà essiste.

Cele-oe n i se descoperiră mai alal ta-ieri din A r a d u , de la locu compet in te , ne facu a crede, cà sè lucra cu to tu lu de a l t a , — de fondurile nóstre bis. scol. comune dieceseloru de Aradu si Caransebeşul. I n pr iv in t i ' a admini-s t ra t iunei aeestor 'a na l tu lu guvern iu magiaru — sè fie p r i m i t u denunoiàri si se fie apucatu a avé mar i scrupul i !

Ni se asecura, cà — inger in t i ' a i este securu immin in te .

E i bine ; d rep tu lu de suprema inspectiune si controla — lu-are ; esserciedie-si-lu cu tóta r igórea ! Acést 'a noi — chiar dórimu, si — luàmu in n u m e de reu stepanirei , cà si pana acuma nu s'a servitu de aces tu dreptu , nu si-a implinitu acestu oficiu.

P r e noi — n u ne genédia de feliu drep­tu lu legalu a lu guvern iu lu i , noi — numa i de a b u s u r i ne tememu, n u m a i in cont ra acestora ne vom ingrad i si aperâ . —

A t â t ' a — pent ru as ta da ta i n acestu obieptu. —

Dieta Ungariei. Ja Siedinti'a de mercuri la 26 l. c. in

cas'a representa t iva , dupa cele formali si dupa unele in terpela t iuni — cari se comunicară cu concerninti i miniş t r i — se incepíi desbaterea asupra bugetu lu i p ro 1875.

Referinţele comissiunii finantiali br. Bêla Liptay, incredint iedia cà comissiunea finaintiare s'a sva tu i tu forte mul tu asupra proieptului bugetar iu , cercandu i n t r u tote reducerea possibile a speseloru si acoperirea cea mai po t r iv i ta a acestora ; accentua inse cà reduceri le sè potu enunoiá usioru in teoria, dar e forte greu a le pune in prassa, fora ca Bè se conturbe cursulu adminis t ra t iuni i . Aré ta apoi cà reg imulu a facutu reducer i le possibili in proieptulu ce l'a p resen ta tu comissiunii finantiali, dar totuşi s ta tulu spreseloru este ma i mare decâtu in ani i precedinti , cam cu 12 mi l ione ; câci in bugetu lu de es tu- tempu au t rebui tu sè i n t r e mul te spese ce nu mai fura pana acilea, pr . immul t i rea speseloru comuni , carnetele dupa imprumutu lu u l t imu, spesele pen t ru catastru etc. F a c % cu acesta s ta re , referinţele in tona , cà comis, finantiale a inoercatu inca a mai face reduceri de vr 'o câte­va mil ióne, remanendu in u rma din bi lant iu unu deficitu ne-acoperitu de 25 '/a mil l ióne . Aci areta câ in acestu deficitu se ouprindu sume ce se solvescu p e n t r u detorie de s ta tu , garan t ie pentru d r u m u r i ferate si pentru invest iuni , car i tote lao la l tă facu deficitulu,siicari vor sè încete nu peste mul tu ,cu densele disparendu apoi sl de-ficitulu In tona apoi, cà reduceri le făcute t rebue primite, daca este vo rba de a restabili eci-hbrulu in cass'a s ta tu lu i . I n u r m a se incérca a aretà, cà estu t empu va se aiba s tatulu mai multe venite , si anume : in u rm ' a core-gerii catastrului, apoi din o controla mai str icta a veniteloru din tabacu , din reducerea probavera a speseloru comuni, din revis iunea conventiunii comerciali cu Aus t r i a , d in resol-verea ceşti unii de a redicà b a n c a nat ionale magiara etc. Din tote acestea se incordà a coucnide, oà venitele vor fi mai m a r i es tu-

tempu, ér daca ele nu vor a junge pent ru a res ­tabili ecilibriulu in cass'a s t a t u l u i , a tunci t rebne de a recurge la sacrficiulu ce are de a-lu aduce na ţ iunea !

Astfeliu recomanda p r imi rea proieptu­lui de bugetu ca basa la desba te rea speciale.

O. G h i c z y , l uandu cuven tu lu , ac­centua cà deficitulu ce este de 25, 495.000 fl. se póté acoperi din cele 32 mil. ce sunt la dispusetiune inca din u l t imulu imprumutu , si inca din acestea a r mai r emané pen t ru anulu vii toriu siepte milione, la cari s'ar ma i adauge inca 7 ce se dedera in dec. a. t. ca anticipa-t iun i p . n t r u a. c. Astu-feliu constata cà la inceputulu anu lu i vi i toriu se mai fie 14 mill . dupa ce din rapor tur i le oficiali s'a incredintia-tu,cà venitelejprel iminate a.c. au sè si incurga,

si asià n u e téma, oà dóra cass'a s ta tu lu i n ' a r

poté solvi cele curenţ i in decursulu anu lu i . Acu inse vine G. si intona, cà — dupa ce in anulu cur in te va sè póta solvi cass'a s ta tului tote cele cu r in t i — t rebue ingr ig i tu ca sè pote solvi si in anulu v i i tor iu si a n u m e in pr imulu pa t ra r iu a lu anului 1876, oandu de comunu dàr i le n u pré incurgu regu la tu .

E lu a re ta aci cà n u m a i lun 'a i anuar iu recere o suma de 18 mii . apoi accentua cà ár mai t rebui sê se preveda si acoperirea defici­tu lu i iv indu in anulu vi i tor iu. De aci con­stata, cà cu cele 14 mi l l . — ce ar fi la finea anului 1875 — nu se póté aştepta anulu 1876, fora ca se nu fie espusa cass'a s tatului de a nu poté solvi cele cur in t i .

Ghiezy se apuca apoi si scarmena tote prospeptele de ven i t u r i . E lu a t â tu din econo-misarea de la spesele comune, câtu sl din r e ­vis iunea conven t iun i lo ru comerciali, resol-verea cestiunii bancei, r e g u l a r e a va lu te i , etc. aş tepta m u l t u ajutor iu pen t ru cass'a s ta tu lui ; accentua inse cà pen t ru a ajunge la aceste veni te t rebue unu tempu indelun ga tu si liberu de ingrigir i de a te deohiarâ nesolvente. As tu . feliu in t re impre jurà r i l e de astadi , uniculu espedinte lu-afla elu in a acoperi o p a r t e a defi­citului pr in i m p r u m u t u , ér cealal tă pr in d à r i n ó u e . Aci aré ta , cà 12 mil l i ­óne doresce sè se acoperă din imprumutu , ér celealalte din dàri , càci pr in proieptele de dare p r e sen t a t e pana acù spera a i n t r á in cass'a s ta tu lu i inca 5 mill . apoi celelal te 8 mil . doresce a se acoperi p r in i n t r o d u c e r e a dàriloru genera l i din vini tur i , asupra cărora si présenta u n u proieptu.

Vorbi torulu este in credint i 'a , cà dàri le cele nóue le póté supor ta t ier 'a , càci ele cadu mai mul tu asupra clàssiloru mai avute din popora t iune . Astu-feliu róga Cas'a, ca sè pr i-mésca rapor te le , a t â tu a comissiunii finantiali, oâtu sl a celei pen t ru dàr i . —

P. M ó r i c z premit iendu, cà — dupa ce din cass'a s t a tu lu i s'a spesatu pan ' acù mai mul tu de câtu t rebui , si asià s'a produsu dis-ordine in bi lant iu si s'a ru ina tu creditulu t ierei — pent ru res tabi l i rea ecilibriului este de lipsa a por t a gr i ja : 1) de a face reducer i mai mar i ; 2) de a mediloci veni te mai mu l t e , fora a fi i ng reuna tu inse prin acestea popo-ru lu ; 3) de a cerca introducerea de dà r i nóue numai candu se v a vedé, cà prin pr imele doue opera ţ iuni nu s'ar poté restabil i ecili-bru lu ; si 4) de a con t rac ta unu imprumutu candu tote cele trei operaţ iuni nu ar scote cass'a s tatului din disordinea, in care este ; acestu imprumutu inse sê ajute presin tele, dar

sè n u ruinedie vi i toriulu.

A r é t a de aci p r in cifre cà in spese se potu

face reduceri considerabili, ca la cinci mill ióne,

pr . in sis tem'a de aperare a t ierei , in adminis­

t rarea centra le , in jus t i ţ i a , iu corpulu inspec-toriloru şcolari e tc .

Vine apoi sl accentua, cà veni te nóue se potu ajunge prin in t roducerea unei dàri de copóne pen t ru obligaţiunile de dessarci-na rea pamentulu i , precum, si p r in deslega-rea regalieloru in forma de oblegat iuni mun i ­cipali, — pr in cari tóté s'ar creá pre t iur i cam de 150—160 de mii . pen t ru cass'a s t a tu lu i .

I n u rma mai accentua, cà s'ar poté a junge veni te p e n t r u s tatu prin redicarea bancei, pr in rev is iunea conventiuni loru comerciali , prin reducerea speseloru comuni, p r in i n t r o ­ducerea darii domesticali e tc .

Vorbi tor iu lu se dechiara in fine, cà — dupa ce regimulu actuale nu are unu a ta re pro­g r a m ú é i ambla ah restabilósca ecilibriulu in ca­s'a s tatului numai pr in apesarea poporului cu dàri nóue — elu nu póté primi pro ieptu lu de pe tapetu nici de basse la desbaterea speciale.

A. B u j a n o v i c s primesce pro-ieptule la desbatere speciale, càci vede inten-tiunilu bune ale regimului si crede in poterea poporul ui de a póté suporta dàri le nóue.

Aeèsta dechiara t iune o face p re langa

rogarea, ca reg imulu sè pasièsea cu unu pro­

g ramú, care sè fie destula ga ran ţ ia pen t ru res­tabil irea duravera a ecil ibriului in cass'a sta­tu lu i , mai adauge apoi condi t iunea, cà dàri le nóue sè fie n u m a i provisór ie , si de aceea

chiare.

G. P é c h y se pronuncia con t ra pro

ieptului, càci reg imulu n 'a pornitu pe calea cea

adevera ta si potr ivi ta in t ru a restabil i eco-

nomi'a finantiele a t ierei , ci lucra ne - in t re rup tu

la îngroparea vi i tor iului patr ie i . — Siedinti 'a se redica la 2 óre.

Jo i , in 27 1. c. s'a oont inuatu desbate­

rea generale asupra proieptului de buge tu .

P a n a acli s'au inscrisu la cuven tu peste 60 de

deputaţ i . . • • P r i m u l u vorbi tor iu e E . Z s e dé n y i-E l » premi te cà teoriele despre s tatu nu se potu aplicâ in totu looulu si t e m p u l u cu ace­laşi succesu ; de aci a ré ta cà idei a de cen-tra l isat iune este aceea carea a despoiatu po-porulu Ungar ie i de tote t radi t iuni le si aple-càrile sale autonome, l 'a subjuga tu unui biro-crat ismu scumpu, si pr in ast 'a l'a adusu la sépa de lemnu. In u rm ' a acestor 'a condamna pe iniciatori si apoi trece la ces ti unea bugetului . Aci aré ta , cà economí'a cea rea cu bunur i le s tatului este o causa principale a ruinei finan­tiali de a s t a d i ; acceatua apoi câ — de sl inceputulu nu este a regimului actuale, totuşi nu pote sè votedie reg imulu i actuale bugetulu, càci si elu cont inua calea economiei rele. De aceea présenta u n u proieptu de resolut iune : Comissiunea finantiale sè se avisedie, ca sè reveda bugetulu pro 1875 dempreuna cu regi-muluastu-feliu, in oâtu deficitulu sê se delature prin ş tergerea speseloru pen t ru sploatarea neaducetorie de veni te a mineloru, ér spesele ordinari sè se acoperă pr in veni tele ordenari secure.

L . K á r m á n cere respingerea pro­ieptului , càci pr in elu se in ten t iunódia sust ie-nerea sistemei celei ru ina tór ie de pana aci. P a c e n d u apoi o critica aspra asupra t u t u r o r u winis ter ie loru de la 67 incoce, accentua, cà spesele s'ar póté scarí pr in reducerea nume-ruîui ablegat i loru, a minis ter ie loru, a judeca-torieloru, precum si pr in red icarea unei bance naţionali magiare si p r in croirea unei politice comerciali mai sanetóse. I nch i a i a deci sustie-nendu, cà numai unui regimu, condusu de atari in ten t iuni , v a se votedie bugetu .

E . P u l s z k y a runca mai anta iu unele pr iv i r i asupra causeloru, car i p roduse ră tr ist 'a s ta re de astadi a t ierei . Dupa aceea accentua cà in anulu t recutu a fost p r imulu casu, candu de la 67 in coce s'a ivi tu unu de­ficitu, pentru a cârui acoperire n u se luase ră nici decâtu mesure p r e ing r ig i t ó r i e , de aceea densulu se dechiara cà voiesce a spr igini proieptele de dare ale regimului , nascutu in urm'a crisei din anulu t r ecu tu , câci aces tu regimu a luatu asupra-si restabi l i rea ecili­briului in cass'a s tatului si pent ru acestu scopu a con t rac ta tu unu imprumutu, ér t ie r 'a t rebue acù sè spriginésca guvernulu pentru ca sè pota acest 'a a-si tiené cuventu lu facia de creditori, de a a re tá adecă, cumca t iér 'a nóstra e solida si candu se cere, scie sè aducă si sacrificie.

Eacia cu acestea inse reflecta regimului , cà i ia in nume de reu, deorace se lassa con­dusu, in locu sè conducă elu; de aeeea doresce ca reg imulu sê pasiesca mai energicu in resolverea c t s t iun i i ce a luat 'o asupra-si anulu t r ecu tu .

I n u r m a face a ten t i pe opositiunali , cà sè nu calcule pe des t rămarea pa r t i t e i guver­namental i , de óra ce tote nuant ie le acestei par t i te , candu e vorb 'a de a fi a tacate de opu-setiune, pen t ru a li se nimici basea essistin-tiei — a tunc i ele tote suut u n u corpu si unu sufietu. Apoi se apucà a face complimente deosebitiloru capi ai nuant ie loru din par -t i t 'a guvernamenta le , si inchiaia, cà este ne-potr iv i tu a crede in o ooa l i t iunea par t i te loru opositiunali din principiu; de aceea reco­manda unire tu tororu elementeloru desbia-mate ale per t i te i guve rnamen ta l i , pen t ru a se poté réal isa reformele ce se intent iunedia .

Mai vorbi inca B . M a r i â s s y si anume cont ra proieptului de sub în t rebare , si apoi se redicà siedinti 'a. —

La economí'a poporale. Fizesiu, cottulu Carasiu, 1875.

E s t e de comunu ounoscutu, cà pe popo-ru lu nostru, afara de dàrile cele m a r i si cari pe dia ce merge totu se mai urca, lu-mai apésa si unele spese insemnate, cari provinu din sust ienerea unoru dat ine si resp. ceremonii ne mai corespundietórie t impului , in care t r a imu . —

R e u l u insa si mai perieulosu si ru ina-tor iu de averea poporului romanu, si care in­câtu mi-e cunoscutu se es t inde peste toti R o ­manii din in t regulu Banatu- temes ianu este, cà economulu romanu, de si sergui tor iu, to­tuşi nu por ta economí'a mai r a t i u n a l m i n t e , buna óra ca economulu ge rmanu ; elu nu cal-culódia nici acea, — cà : câte bucate i trebu-escu familiei sale la unu anu, — ci ori oâtu de buna recolta sè aiba, elu totuşi in câteva luni — n a r e bucate nici pentru trebuinti'a casei sale ! Ta t a lu de familie duce productele la te rgu spre a-le vinde, ca din pre t iu lu acelora sè-si póta impacá dàr i le si provedé famili'a eu cele necesari ; éra ceialal t i membr i i din fa­milia, mam'a , fét'a, nor 'a si feciorulu, câte unu lu ori mai mul ţ i in contielegere, pe în­trecute ducu bucate l a d iupanulu „grecu," bo-tesa tu séu nebotesatu, din comuna si le dau pe nemic'a, pe-ori-ce li se imbia, càci acasă nu cutédia a le mai duce. Si óre pe ce intrebu-intiadia ei aceşti bani ? —pe u n u lussu si érasi lussu, pe unu lussu nebunu, pe nisce netreb­nicii gole, cari sl la poporulu nost ru t ie ranu s'au incuibatu in gradu inspaimenta tor iu .

Acuma, dupace in modulu acest 'a s'au ga ta tu bucatele, merge ér la diupanulu si ia imprumutu ; acel 'a i dà din cele remase sub ciuru, càci pe cele bune li-a vendu tu la piatia, — si dupa aceste bucate slabe t rebue sè platésca percente indiecite, met iu la met iu

si mai mul tu . —

I n d a t a ce sosesce t impulu t re i ra tu lu i ,

diupanii si-cumpera cate unu calu si o tel i-

gut ia , si ii vedi, cà nici n 'as tépta ca omulu sè-si

mai puna in g ranar iu graunt ie le , oi le iau

ei de pe ar ia , dicendu-i cà apoi candu i se voru

gatá , ér i va dá imprumutu . — Asia s'a in-

templa tu as tavéra in comun'a nóstra la unu

economu, care nioi n u ga tase bine de ciurui tu

si de odata se a r a t a r a vr 'o 6 d iupani la a r i ' a s a

si mai cà erà sè se incaiere in t re sine, vo indu

fie-care mai an ta iu a-si impie sacii si asià

bietului economu din vr 'o 60 de meti i , rema-

sera 5 me t i de grâu , ue-avendu nici cu ce a-si

plaţ i da rea . Trebue deci de l o c u sè incépa ér a in-

p r u m u t à g râu pent ru sementia , apoi pent ru

mâncare , si asià sè lucre ér numai pen t ru al­

ţii, si munc 'a lui si ave rea lui nu i dà—firesce — nici pane de ajunsu.

Candu apoi mai dau de elu sl a t a r i spese, d. e. de vr 'o nunta , m o r t e si alte asemenea in templàr i , ne mai avendu altu medilocu, elu caută a-si vinde mos iór ' a . Dev ine calicu.

Vediendu intieleginti 'a din comun'a nóstra, care — spre onórea ei fie disu, totu d e a u n ' a a s ta tu si s tà in contielegere in t re sine, ingrigindu-se to tdeaun 'a pen t ru binele si îna in ta rea poporului , — vadiendu cà reulu acest 'a se latiesce to tu m a i tare , in câtu ne-punendu-i-se óre-cum pedeca, m u l t u in diece ani , n i -va ru ina de to tu poporulu, inca din anulu t recutu s'a pusu si a inceputu seriosu a cugeta si a s tudiâ in pr ivint i 'a acést 'a impre juràr i le , t ienendu mai de mul te ori conferintie in t re sine, pana ce a venl tu l a idei'a: d'à infiintiá o Reuniune, cum a m dice, o banca de bucate, din care apoi cu percente moderate sè i m p r u m u t e pe cei lipsiţi, sè-ii î m p r u m u t e cu bucate bune si sanetóse.

I n lun 'a t recuta s'a t ienutu pr im'a adu­nare mai însemnata de poporu, unde in t ie le­gint i 'a desfasiurandu scopulu si păreri le , si a re -t andu per ic lulu , la care t rebue sè duca pe poporu i m p r u m u t e ca cele mai susu at inse, esl cu propunerea câ: voiesce cu ajutoriulu popo­rului si infiintiedie o reuniune pentru unu fondu de bucate, la care singurateci i sè se póta face acţionari, de unde apoi oandu voru i n p r u m u t â voru capetâ bucate sanetose, cu percente mai mice, ér loru l i voru fi spre folosu.

P ropunerea a facutu cea ma i buna im* pres iune ; deci s'a alesu o comisiune de 5 insi p e n t r u compunerea de s ta tu te , otarindu-se, ca o ac ţ iune sè constèe unu metiu de grâu, unu

metiu de cucurudiu si unulu de ovesv, si ca unu

act iunariu sè nu pota cupr inde mai mul tu de

eàtu 5 acţiuni, desohidiendu indata una sub­scriere de 3000 acţiuni.

Act iv i ta tea acestei in t repr inder i este de to tu inbucuratór ia ; pana acumu avemu deja 200 ac ţ iuni ocupate, si speràmu cà in scurtu t impu se voru ocupa tó te . Amu alesu apoi o comisiune de 4 insi, pen t ru pr imirea bucate-loru, si au incursu deja pana acuma v r ' o 500 me t i , d intre cele mai frumóse si sane­tóse bucate .

Domineoa in 8 dec. 1874, s'a t ienutu adu­narea generala, unde s'au desbatu tu si p r i -mi tu s ta tutele dupa cari provisorialminte a re •è-si incépa Reun iunea nost ra n u m a i de câtu

act ivi ta tea.

Reun iunea por ta numele : Renniu nea de

hucate „Economulu," a romaniloru ort . din

Fizesiu.

Dupa aceste s t a tu te provisorie, s'a orga-

nisatu unu oomitetu de 12 insi cu presiedinte,

notar iu , oassariu si controloru.

Acum, frati loru Romani , câţi pat i t i , ori sunteţ i atacaţi de asemenea periclu, ca celu mai susu descrisu, déca cugeta ţ i , cà este bu­n a calea ce amu apucat 'o noi, puneti-ve sl voi cu toţii in contielegere ; preoţ i , invet ia­tori , no tar i si ' al t i că r tu ra r i , ce trai t i intre poporu, apucat i -ve si — urmat i -ne esemplulu, pen t ru ca astfeliu sè-ni m a n t u i m u poporulu de unu reu ce-lu amenint ia cu perderea si a pueinei aver i ce a mostenit 'o delà s trămoşii nostru , car i cu sângele loru secii intregi ni-au soiut'o aperâ de lo t r i si celai, si pe care acuma a o perde , p r i n neoumpetulu si nepesarea nóstra, ar fi o m a r e ruşine si unu pecatu de morte ! Si fiti securi, cà poporulu nostru, du­p a ce i ve t i a re t â si splicâ reulu celu amenin­t ia , r e va u r m a si ascul ta si —binecuventá.—

Martinii Tiapu, docinte la clas'a I I .

Ne sentimu detori, a publica al noi, cerculariulu ce dede parin

tele archiepiscopú si metropolitu Mironu, in die--cesea Aradului, spre insciintiare despre trecerea sa la postula si demnitatea mai nalta si ca „remasu bunu," câtra cei pona aci păstoriţi de sine.

(Atingemu Cu o cale, cà cam printr'unu ana­loga cercalaiia s'a presentatu totu o data Esc. s a oredintiosiloru din archidiecese.)

CerCulariuln este :

M i r o n u , pr in indura rea lui Dumned ieu archiepiscopú diecesanu a lu bisericei ortodocse in Transi l -van i ' a si metropol i tu a lu tu tu ro ru Romani ­l o r u greco-orientali din Ungar i a si T rans i l ­v a n i a ; con8iliariu i n t imu de statu alu Majes-ta te i Sale cesaria si apostolico-regie. —-

Iubi tu lu i cleru si poporu din eparchi 'a Aradu­lui : daru si pace delà Dumedieu Tatalu si Dom-

nulu nostru Isusu Christosu !

Inca n u s'a impl in i tu anulu, càci abia t recură 10 luni , de candu ca nou archipasto-r iu a lu vost ru , mi îndrepta i pr imele mele cu­v in te cât ra voi, iubi tu cleru si poporu a lu eparchiei A r a d u l u i ; abiá incepui lucrăr i le mele , ou cari t i ndeamu la binele si prospera-rea vóstra ; inca n u am po tu tu avó bucuri 'a de a vedé celu put ienu in p a r t e , realisandu-se dorintiele mele de a satisface asteptàr i loru, ce le avea eparchi 'a a r a d u l u i la alegerea mea de episcopu alu seu ; si é ta me aflu silitu a me depăr ta delà voi, iubi tu eleru si poporu a lu eparchiei Aradului ; a depune saroinele plăcute, ce le aveamu ca archipastoriu a lu vos t ru : a paraş i scaunulu archierescu, cu eare increderea vóst ra m 'a fost onoratu , si a v i adresa tu tu ro ru cuvinte doióse de despăr­ţ i re , unu dulce durerosu „remasu bunv !"

Ce nici candu nu a fostu obiectulu do-rir i loru mele ; de ce in pret iuirea liniscei aflate in midiloculu vostru — m 'am fer i tupana in momentulu u l t i m u : mi-a venitu pe ne­aştepta te .

Congresulu nost ru nat ionalu bisericescu in t runi tu la 15 octobre a. c. p e n t r u alegerea de arohiepiscopu si metropoli tu, la a lu doilea aotu electoralu, consumatu in 21 novembre a. o. m'a alesu pre mine , dupa normele s ta tu tu­lui organicu, de metropolitu alu Romaniloru greco-orientali din Ungaria si Transilvania', ér Majestatea Sa cesaria si apostolica-regésca, glorioBu domnitor iulu Rege a lu nostru, cu prénal t ' a resolut iune din 12 decembre 1874,

s'a I indura tu prégrat iosu a intari acést 'a alegere.

Ne fiindu-mi ier ta tu a me subtrage delà sarcinele, ce mi le impune biseric'a, m'am plecatu cu devoţiune crestinésca na in tea pro-vedintiei , carea in acestu modu a voitu a dispune de mine ; si dupa-ce congresulu no­stru nationalu bioericescu in diu'a de astadi m'a introdusu cu solenitate iu scaunulu me­tropol i tana, am in t r a tu numa i de câtu in scaunulu metropoli tanu, am in t r a tu numai decâtu in funcţiune ca archiepiscopú alu Tran ­silvaniei si metropoli tu alu romani loru gre­co-orientali din Ungar i a si Trans i lvania , pas-t randu-mi firm'a resolut iune, de a intrepr in-de si in acestu postu, pr in concursulu organe-loru competinti , tóte cele posibili, spre binele sântei nóstre biserioe pe basele insti tutiuniloru nóstre bisericesci.

Candu dar ' intru in nou'a mea func­ţ iune ca archiepiscopú si e t ropol i tus i despre acést'a ve insciintiezu : to ta tunci me ind$-par tu delà voi, iubitu cleru si poporu alu epar­chiei Aradului , dar duou cu mine suveni r i le celea mai plaoute ; vi lasu n e s t r ă m u t a t a mea iubire ; vi o asecuru acést 'a si pe vi i tor iu, si mi-remane mangaerea : cà de si me indepar tu delà tu rm 'a mea prohibita, dar legaturi le nóstre de iubire, comuniunea nóstra de cugete si aspirat iuni , vor remané nes t r ămuta t e . Eparch i ' a A radului va remané si de aol na­inte obiectulu osebiteloru mele ingrigir i .

In celealalte ve facu cunoscutu deodată Iubi t i loru ! cà pana la depl inirea scaunului episcopescu alu eparchiei .Aradului, care in diu'a de astadi deveni vacante , trebile aceste, eparcbie, in sensulu §-lui 98 din s t a tu t ulu organicu, le vor conduce respectivele oon-sistorie eparchial i , con form u inst i tut iuni loru bisericesci, sub privighiarea, ce mi-o impunu mie , ca metropol i tului provincialu , inst i tu-t iunile canonice ale sântei nóstre biserici.

Si cu acestea dandu-ve t u tu ro ru bine-cuven ta rea archierésca, me recomandu san-teloru vós t re rogat iuni , si ve rogu a me păs­tra in buna aducere-aminte

Storni, 15 decembre, 1874. Alu Vostru voitoriu de bine:

Mironu R o m a n u l u . Metropolitu.

I n v i t a r e . L a balulu t ienendu in Lapusiulu-ung.

la 7 fauru st. n, a. c. in ospetari 'a ppale, in favorulu fondului bisericescu-scolasticu gr . c. a Lapusiului , la care petrecere a t â tu in per­sona, câ tu sl cu ajutore benevoli, cu atâ tu mai verto8u sunt poftiţi tot i Romani i sprigi-nitori scopuriloru filantropice, càci in acést'a regiune septemtrionale a Tranloi, numai prin spriginire reciproca ne potemu redicà la t ient 'a dorita nationale.

Lapus iu lu-Ung. 25 ian. 1875. A n t i s t í ' a b i s e r i c é s c a :

Petru Codeu, paroohu gr. cat. si direct, scolaru.

Gavrilu Gavrilescu, arangiator iu .

Provocare. •KT

R. 214.

Adunarea generale a asociatiunei transil­vane, t ienuta la Deva in 10 — 11 augustu 1874, pr in conclusiunea sa de sub n ru lu prot . X X X , a insàrcinatu p re comitetulu asocia­t iunei , ca sè procure delà toti Redactorii ro­mani ciscarpatini, câ te unu essemplariu com-pletu din diuariele redactate de domni'a loru, séu incâtu acelea n u le-ar posiede, sè se invite acei domni, cari posiedu esemplaria complete, sè le dèe pesé m'a asociatiunei séu gratui tu, séu pre l anga oresi-care remunera t iune din capi-tululu speseloru neprevediute .

I n u rmarea ament i te i conolusiuni, Co­mitetulu pr in chàr t i 'a sa din 15 septemvre 1874, Nr . 214, s'a si adreaatu de adreptulu câ t ra Redactori i diuarieloru ciscarpatine in obiectulu oestibnatu, dar pana in présente nu­mai din partea unei Redac t iun i , se pr imi res-punsu, cumca adecă Redact iunea, nu posiede esemplaria disponibili din respectivulu diu-ariu. A se vedé protocolulu siedintiei Comi­te tului din 10 noemvre a. c. §. 134.

Deci spre a satisface ma i depar te sl pâr­tii a dou 'a din ament i t ' a insàrcinare a deci-siunei Comitetului din 15 sept. 1874 §. 114, venimu a ne adresa pr n acést 'a in specie câ t ra toti acei domni, cari posiedu esemplaria com­plete din unulu séu mai multe d in t re diuariele romane ciscarpatine, séu delà pr im'a aperare a acelora, seu pre unu periodu de mai mul ţ i ani , cu acea fratiósca rogare,ca sè binevoiósca

a ne inconosoientiá in celu mai scurtu tempu,

in scrisu, despre aceea, si a se dechiara déca

sunt aplecaţi , acelea ale oferi g r a tu i t u pre sém'a asociatiunei, seu pre langa Ore care re­munera t iune , in casulu din u r m a indegi tandu to tu odată B! cuan tu lu acelei remunera t iun i .

Delà Comitetulu asociatiunei t rans i lvane. Sibiiu in 20 dec. 1884.

Ioane Kusu mp. lacobu Bologa mp. Secret. I I . V . Pres iedin te .

- Multiamita publica si rogare. Societatea de lectura a jun ime i romane

de la facultatea j u r id i ca si archi-gimnasiu din .Oradea-mare, si-esprime cea mai profunda mult iamita onorat i loru dd. Redactor i de la diuariale romane : „Albina," „Federatiunea," „Our"a satului," „Transilvania," „Orientulu latinu," „Economulu" si „Trompett'a Carpati-loru,'1 p e n t r u maranimesi tatea, cu care ni sp r ig in i r a societatea nóstra, t ramit iendu-ni câte unu essemplariu g ra tu i tu din pret iui te le loru organe. To tu odată ne rogàmu, ca con-siderandu desvol tarea cul tura la si sociala a tineriloru romani , ce nu se póté ajunge fara s tudiarea seriósa a evenimenteloru din t r e ­cutu si din presinte, perenate pr in diuaria, — sè ne ajutore sl in anu lu venitoriu câte cu unu essemplariu gra t i s , deobleganou-ne a rebonificá por tu lu postalu.*) Adress'a este : „Societatea de lectura a junimei romane1' in Oradea-mare.

P e n t r u societate : Traianu 1. Farcasiu,

notar iu coresp.

Din „líóu'a lege electorale,"

in brosiura, r e t ip i r i t a dupa „ A l b i n a " ' mai avemu 400 essemplaria si suntemu gat 'a , precum am promisu, pen t ru 20 cruceri a t rami te unu essemplariu ori unde s'ar recere pe spesele nóstre.

Ba, pen t ru d'a inlesni sl mai mul tu res-pantiirea si s tudiarea acestei legi , ne-am de-ci8u a face înlesniri sl mai mar i , si a n u m e :

Celui ce ni v a t rami te 2 fl. ne ingagiâmu a i spedá pe spesele nóstre — 11 essemplar ia ;

P e n t r u 4 fl. — 23 essemplaria ; „ 10 fl. — 60 essemplar ia ; „ 20 fi. —125 essemplaria.

Bani i mai secur se t r ami tu pr in avisur i poştal i , costandu asteliu de t r ami te r i — pan la 10 fl numai 5 cr ; ér' d'aci pan ' la 50 fl. numai 10 cruceri.

D l o r u corespundint i ai noştr i suntemu gat 'a a t rami te — câte essemplaria voru cere — sl fora p re t iu lu antecipatu .

A m impar t i tu pana ieri dejá pes te 1600 e B o e m p l a r i a , in tóte pàr t i l e unde ni s'au cerutu .

Mai pucine essemplaria n i se cerura si t ramiseramu in pàr t i l e Bihorului si Selagiu-lui ; ér in pàr t i le Marmatiei, Satmarulvi si Cetatei-de-pétra — n ' a v u r a m u ocasiune de a spedá màcar «nu essemplar iu . Or i câ sciu Roman i i toti magiar ' a p'acolo, ori câ — n u li pasa d'a conósce legea nóua.

Redactiunea delà „Alblufl-"

Respunsu: Anonimiloru delà R. Stamora : Ni pare

rea, ba ae-am scandalisatu de cele ce ni insirăti despre beti'a si porci'a preotului S . . . . ; dar — nu potemu publica atare descriere aspra, fora a cu-nósce pre scriitori. De óra-ce dvóstre nu ni spu­neţi cà — cine sunteţi, noi nepotendu avë încre­dere, nu potemu luá respunderea.

Dlui E. Gr : In dóue septemani — potemu, si — dupa cele ce ni descoperisi — «auta sè pu-blicàma ; mai curendu nu credemu sè se póta. —

,.Mai multora din Carasiu : Da, sl alţii ni s'au plânsu, cà comunele au preliminutu pentru „Albina," insa antistí'a séu pretorele séu au man-catu banii, seu — ii-a tramisu la alta fóia. Ei bine, apoi — ce potemu noi sè facemu ? Paziti Dvóstre acolo ! —

*) Celelalte diuaria romane sunt rogate are-produce aceste orduri.

Publicatiani tacsablli. Concursu

P e n t r u s ta ţ iunea invet iatorésca din co­mun'a Sudria8iu-Jupani, protopopiatulu F ă ­getului , se escrie concursu cu t e rminu lu de siese 8ieptemani delà pr im'a publ icare in „Albina." —

Emolumente le s u n t : 120 fl. v . a. iu bani ; 15 met i de g râu , 15 meti de cucu-rudiu: 100 lb. de lardu; 1001b. sare; 15 lb. lumi­n ă r i ; 10 orgie de l e m n e ; 20 juge re de l i ­vada si 1 jugere de gradina , cu car t i ru l iberu.

Deci doritori i de a ocupa acestu postu invetiatoresou, reouraele loru , ins t rua te in sensulu s ta tutului organicu si adresa te sino­dului parochiale — sè le substórna domnu­lui protopopu Atanasiu Ioanovicia in P a g e t u

Sudr ias i - Jupani , 3/15 ianuar iu 1875. In co'ntielegere cu diu protopopu t r a c -

tualu. — 3—3 Comitetulu parochiale.

Concursu P e n t r u parochi 'a g r . or ientale r o m a n a

din comun'a Ciuchiciu, — din protopresvi te-ra tu lu Bisericii-albe, care parochia deveni vaoante pr in reposarea parocului Iosifu Lintia, se deschide concursu cu acea observare , cà in 16 febr. 1875 dupa calend. vechiu, se v a t iené alegerea.

Emolumente le sunt : una sessiune pa-

rochiala , birulu legiuitu, si s tofa usua ta de

pana acuma, delà 140 de case ; — si de óra-ce

parochi 'a acest 'a si-are capelanulu seu, aleaulu

parochu va avé sè dèe in to tu casulu 1/3

par te capelanului de pona acuma din tóte

veni tur i le parochial i .

Dori tori i de a ocupa acosta parochia au

a-si t ramite recursele loru, ins t rua te cu tóte

documentele prescrise in s ta tu ta lu org. bis.

si adresate comitetului paroohialu gr . orien­

tale din Ciuchiciu, dlui protopresbi tern loseîu Popoviciu in Iam.

Ciuchiciu in 23 dec. 1874.

In co'ntielegere cu Diu protopresbi teru t rac tua le :

3—3 Comitetulu parochialu.

Concursu. P e n t r u vacantea s ta ţ iune invet iatorésca

din Resi t ia-romana, comi ta tu lu Carasiului , protopresbiteratulu Orav i t i e i , se deschide concursu pana in 15 fauru a. c.

Emolumente le sun t : 400 fl. v. a . in bani , 2 j u g e r e de pamentu , g r ad ina pen t ru legume de / a de jugeru , ca r t i ru l iberu cu dóue odài, cuina, camera si staulu.

Dori tor i i de a ocupa acestu postu au a-si t rami te recursele, i n s t rua t e ou tote docu­mentele prescrise in s t a tu tu lu org. sl adresate câ t ra comitetulu parochialu, D o m n u l u i P r o ­topresbi teru lacobu Popoviciu in Orav i t i a .

Resitia-romana in 15 decembre 1874. Comitetulu parochialu,

in contielegere cu diu protopresbi teru t rac tua le . 2 — 3

De m a r e i m p o r t a n t i a !

i ie iandru Popoviciu, Mediculu romanu delà bàile lui Ercule

langa Meedía, prin acest 'a are onóre a face conoscutu P . T. Publ icului r o m a n u si Clientelei sale

peste totu, cumca a deschisu

„Salonu de consultare" in Viena, Atpemgasse nr.l. in faoi'a otelului

„El -ULror>e i . u

Densulu primesce asupr 'a sa — aran-giarea de consulte medicali cu medicii spe­cialişti, dintre celebrităţile Vienei, dupa na tu r ' a si g rav i t a tea casuriloru, ra la t io-nandu Professori loru essactminte despre suferintiele pacient i loru, pent ru ca acesti 'a , si anume Roman i i s t ră ini in Viena, sè nu mai fie seduşi si speculaţi de fel iur imi de ciar la tani .

Pac ienţ i i neconoscetori de l imba si for' de or ientare in Viena, l a locuinti i 'a sa potu avé unu in t e rna tu cu to tu lu comodu si in tóta privinti 'a sat isfacetoriu.

i n t r ' unu c u v e n t u : D r . A l e x a n ­d r u PopOVioiU primesce in salonulu Beu a supra-si ori-ce însărcinare, ce atinge sfer'a medicale, precum sl ingrigirea pent ru internarea bolnavi loru pe la ins t i tu te le de sanetate corespundlatórie , s. a. s. a.

Tiporgrafi a lui Emericu BartaliU- Redactoru respundie tor iu VinCOntin BabesiQ-