Angu IX. — Nr. 77. — •' —

í£»e de dóue ori in septemana : J o l - a si D o m l n e c ' a ; éra candu va pretinde im-jjortanti'a materieloru, va et i de trei séu

île patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. » „ diumetate de anu 4 fi. v. a. , patrariu 2 f t . v . a

teatru Somania si strainetate : „ auu intregu 12 fl. ». a. „ diumetate de anu fi fl. v. ».

Budapesta, domineca in 20/1. novembre 1874.

ALBINA Prenumeratinni se facu la toti dd. core* spundinti ai nostri, si de a dreptulu la E e

laotiune S t a t i o n a g a s s e N r . 1, und-* unt a se adresaşi corespundintiele, ce pri-rescu Redactiunea, administratiunea Béu «peditnr'a ; câte vor fi nefrancate, nu se vor orimí, érHc.ele anonime im se vor publica

— « s - - s s —

Pentru anunole si alte uomunicatiuni de interesu privata — su respunde câte 7 or. pe linia; repetirile se faou ou pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 80 or. pan-

tru una data se anteoipa.

Invitare de prennmeratiane la

p&ntru alu IV-lea patrariu de anu, ce incepù la 1. optomvre. Pretiurile si con-ditiunile remanu cele de pana acuma, precum se vedu însemnate in fruntea foii. — Redactiunea.

Telegramu. Sibiiu 31 opt. 11 6re, 30 minute.

Verificările decurgu anevôia, pro-vocandu scene fortunose, totu pentru preocupatiuni personali. Alegerea pro-babilmente luni. Babesiu.

Budapesta, in 31 oct. 1874. Cu începerea activităţii corpuriloru

legiuitórie — ne preocupa mulţime d e cestiuni ce ne atingu forte de aprópe, si cari tote reclama sè le atingemu mai multu Béu mai pucinu, dupa i n B e m n e t a t e . Angustatimea spaciului inse ni impune, ca sè fimu câtu de scurţi.

Atingemu de astadata dóue : cen-sulu ardeleanu »i notariatele publice. Am­bele acestea taia forte afundu in viéti'a nóstra, si de aceea trebue sè ne intere-sedie pe toti. Ministrulu presiedinte — deliniandu ordinea lucràriloru ce in-tentiunédia regimulu sè se urme in Dieta — intonà, cà aceste proiepte vor sè fie intre primele agende ale corpului lege-lativu. In Clubulu deakianu — acea mica Dieta a tierei unguresci — s'a si inceputu discussiunea asupra acestoru proiepte, modificate de tabl'a boiari-loru, BÍ s'a 8tatoritu tienut'a.

Ce ne interesédia pre noi mai de aprópe din proieptulu despre notariatele publice — e dispusetiunea in privinti'a limbei, in carea sè se estradèe documin-tele. Tabl'a boiariloru — e sciutu, cà a modifica tu tesstulu primitu in cas'a r e -presentativa, dispuuendu ca documen­tele sè se estradèe — numai in l imb 'a magiara ! !

Vine acu întrebarea, cà ce tienuta va observa cas'a represontativa facia d e acésta modificatiune nedrépta si nelegale,

recomandata de ruginiţii magnaţi. In clubulu deákianu — ce e dreptu — s'a otaritu sè se faca opusetiune acestei modificàri, inse nu pré apriga ; càci n'au primitu domnii deakisti sè se lupte pen­tru sustienerea tesstului primitu in dieta,in urm'a căruia se potu estrada documinte si in limb'a poporului prépondérante in t i e -nutulu respectivu, — ci s'au conjuraţii fetiorii lui Deák sè lupte pentru aceea, ca sè se estradèe documintele notariali numai in limb'a magiara, si numai pre langa concessiune de la ministeriu sè se póta face vr'o esceptiune!

Nu póté fi mai ridiculu, decâtu candu omenii vreu sè ascundă pisic'a in sacu si — i se vedu ghiarele. N'ai inse ce face ; acést'a e politic'a magiara si nu poti sè faci pre domni sè—ti créda, cà apucaturile loru sunt asiá de pe facia, câtu si nàtàntoculu trebue sè le intieléga.

Noi am svatui domniloru magiari cà decâtu o dispusetiune neghioba si de nimica — ca si ast'a, — mai bine sè ur-media boiariloru, càci mai iute vor sè ajungă la — prăpastia!

De altu-mentrea noi ne sentimu aplecaţi a crede, cà representantii cei nestricati ai poporului vor sei a-si sus­tiené demnitatea si facia de siovinistic'a vointia a ruginitiloru si facia de reuta-tiós'a apucătura a celoru orbiţi, si se vor aretâ ca aperatori ai dreptàtii. —

Cu cestiunea censului ardeleanu nu stàmu totu asiá. In tote pàrtile se sus­tiené, cà guvernulu l'a ingagiatu a aperá tesstulu primitu in cas'a representativa. Ministrulu de interne a dispusu in tem-pulu ferieloru conserierea de alegatori in mai multe párti ale Ardealului, atâtu dupa censulu primitu in cas'a represen­tativa, câtu s i dupa celu recomandatu de boiari. Acestea asemenandu-le eu nrulu alegetoriloru dupa censulu de la alegerile ultime — s'a constatatu, cà nedreptatirea ce se face prin primirea modificatiunii boiariloru e cu multu mai mare, decâtu dóra — periclulu ce ar urmá prin legiferarea censului primitu de cas'a representativa. In 79 de comune s'a facutu acésta proba. Dupa censulu din 1872 nrulu alegetoriloru fii in ace­

stea de 5437 ; dupa censulu primitu in cas'a representativa, adeca dupa celu de 14 fl. 22 cr. — e de 5543 , ér dupa cen­sulu recomandatu de boiari, adeca dupa celu de 18 fl. 48 cr. — e de 5027 . —

In urm'a acestora domnii vediura, cà se spariara numai de năluci si — se ruşinară.

Atâtu asupra acestoru dóue ces­tiuni, câtu si asupra altora inca insem-nate, atâtu din laintru câtu si din afora, vom avé a reveni in nrii viitori. —

De la Congresulu nationale. Sibiiu, in 16/28 opt. 1874 .

Sciindu e u , câtu de angustu si scumpu Vi este spaciulu, caută sè me restringu a comunica despre cele petre­cute aici la acést'a mare ocasiune — nu­mai partea mai essentiale, acea parte ce propriamente va interesa presintele si viitoriulu.

Solenitàtile bisericesci, premerge-tórie deschiderei congresului, atâtu luni sér'a, câtu si ieri demanétia, se intielege cà s'au essecutatu dupa tote formele, cu tóta parad'a indatenata, ba chiar prescrisa.

Se întruniră apoi ieri, marti la 11V2 óre, dupa terminarea servitiului divinu, toti domnii deputaţi, presinti in Sibiiu, in saut's biserica, carea ia momentu fii forte bine instruita cu tote cele necesari pentru scopulu siedintieloru, — si chia-mandu printr'o deputatiune pre diu Eppu Popasu, ca comisariu congresuale, dupa sosirea acestuia, salutata prin multe „se traiésca! 8 densulu ocupandu loculu pre-sidiale, rosti in data urmatoriulu Cuventu de deschidere:

VeneraMlu Congresu! Multu Stimatiloru Domni deputaţi, preoţi

si mireni! „Mari sl minunate sunt lucrurile ce le fa-

cusi,Domne Domnedieulu nostru,inmidiloculu nostru, si la gândurile tale nu este nimene cine sè se asemenea tie !" Asiá striga proro-culu Davida in cantrarea sa a 39.

N'a trecutu multu peste unu anu de dile, de candu noi ne-amu fostu adunatu in acésta s. biserica, pentru ca sè intregimu scaunulu archiepiscopescu si metropolitanu alu Ro­

maniloru dreptu-maritori din Ungaria si Transilvania, devenitu vacante prin mórtea mai tempuria, de cumu asceptámu noi, a marelui si neuitatului nostru Archiepiscopu si Metropolitu Andrei, si éta-ûe astadi ér strinsi aci, pentru ca sê intreprindemu o nóue ale­gere a capului Archidiecesei si Mitropoliei nóstre.

Precumu Ve este cunoscutu, urma­toriulu nemoritoriului nostru Arcbipastoriu Andrei, Escelenti'a Sa fostulu nostru Archia-piscopu si Metropolitu, Procopiu Ivacicoviciu, fù alesu prin congresulu besericescu serbescu de Metropolitu, si asiá numitu Patriarchu alu Serbiloru, si intaritu in acesta demnitate prin pré inalt'a resolutiune regésca din 6. augustu a. c. — dupa ee Escelenti'a Sa, la provocarea înaltului Ministeriu reg. ungu­rescu de culte, a fostu renunoiatu neconditio-natu la demnitatea de Archiepiscopu si Metro­politu alu Romaniloru ortadossi din Ungaria si Transilvania, indreptandu-se Inaltu Pré Santí'a Sa — dupa sosirea sa la Carlovetiu— cu unu actu de renunciare sl de a dreptulu catra Venerabilulu nostru Consistoriu metro­politanu, si astufeliu noi Romanii dreptu-maritori amu remasu óra fora Archiepiscopu si Metropolitu.

Intr'adeveru, Multu Stimatiloru dni Deputaţi, aceste dese veduviri ale scaunului nostru Archiepiscopescu si Metropolitanu nu se póté a nu ne insufla ingrigire si seriositate, pentru câ prin aceste dese veduviri — dupa natur'a lucruriloru si a ómeniloru — multe întreprinderi necesarie si folositóre se intre-rumpu si remanu cu totulu neinfiintiate, Archiepiscopi'a si Metropoli'a nóstra se impe-deca in consolidarea loru, biseric'a nóstra su­fere si patimesce in înaintarea si prosperita­tea ei. Dar ingrigirea si neliniscea nóstra se domolesce indata ce gandimu, cà Domnedieu — care conduce Universulu, ingrigesce si conduce sl Archidieces'a si Metropoli'a nóstra, Elu tóté le intórce spre folosulu nostru, dupa cumu dice Apostolulu Pavelu catra Romani (VIII. 28 :) „Celoru ce iubescu pre Domnedieu, töte lise lucrédia spre bine." Numai sl noi representantii clerului si ai poporului din intrég'a Metropolía se cautàmu oa la actulu celu momentosu alu alegerei de Archiepiscopu si Mitropolitu, ce ne sta inainte, sè fimu con­duşi de semtiulu detoriei, ce ni o impune

F O I S I Ó R A . Arderea c t d i w r e i t r t i .

(Disoursu pronunciatu in Adunarea ;"gen. a As-socíaífunei transilvane pentru literatur'a romana si cul­tur'a poporului romanu, tienuta la 10 augustu 1874, in Dsva.)

III. Si acum sè revenimu acolo, de unde

am plecatu. Am amintitu in introducere, cà lumea

clocotesce in scarmenarea reformei, carea tien-tesce la nu mai putienu decâtu resturnarea urami de intierinare, ca a unei proceduri neco-

respuadietorie spiritului tempului — si înlo­cuirea lui in generalu cu arderea cadavreloru.

Putiene ideîe mari au produsu in res-timpu abiâ de unu anu, decandu seriosu se desbate acést'a cestiune, o sensatiune atâtu de puternica ca idei'a despre arderea morţi-loru. In cetâtile mai mari totu omulu vorbesce de den»'a. Diuariele in t o t e dilele aducu sciri despre noulu stadiu, in care a ajunsu cestiu­nea si despre cuceririle totu mai intensive ce «'au facutu in favorulu ei. —

Arderea cadavreloru ca ceremonia fune-bralc o vedemu in antici täte figurandu la cele mai multe popóra. La evrei, greci, slavi, era pe langa intierinare sl arderea in usu.

La Romani, pe cum am fost amintitu, a fost intr'unu timpu eschisivu practicata.

„Pars ingenti subieri feretro. Triste mini8terium ; et subiectam more

parentum Aversi tenuere facem Postquam collapsi cineres et fiammá

quievit.

Ossa quae lecta cado teiit Chorinaeu» aheno."

(O parte a multimei s'a asiediatu sub iinposantulu catafalcu ; tristu servitiu, si dupa datin'a parintiloru, intorcandu-si capetele, au tienutu de desuptu facilele Ér dupa ce s'au prefacutu tote in cenuşia si s'a potolitu flacar'a, ósale adunate Chorineu le-a ascunsu intr' unu vasu de metalu.) Astfeliu descrie Virgiliu cerimoniile esecutate la arderea cadavrului lui Misenu. („Aeneidos lb. VI. V. 222-228.")

Cu latirea crestinetàtii, arderea cada­vreloru a devenitu totu mai rara, asiá incâtu astadi o aflàmu numai la indiani. In Europa, moderna, afara de arderile, parte dupa mórte, parte de vii a condamnatiloru la acestu soiu de mórte, aflàmu însemnate sl unele caşuri volun-tarie. Ultimulu dintr'acestea s'a intemplatu in Florentia la finea anului 1870. Radjah, unu principe indianu aflanduse in călătoria lu-ajunsa mórtea in Florentia, unde numai decâtu se

esecutà dupa ritulu indieniloru arderea ca­davrului seu, cu tóta pamp'a ai in presintia unei mulţimi imposanti. Se dice cà actulu ws-indatinatu nu a implutu de gróza publi-culu aspectatoriu, ci din contra s'a iscatu dorintia generale, a se aflá unu metodu mai simplu si eftinu, carele ar poté fi introdusu in totu loculu.1) Nu incape indoiéla cà acestu casu a datu celu mai puternicu impulsu inve-tiatiloru italieni de s'au aufulcatu, a studiá mai aduncu caus'a. Resultatulu e multiamito-riu, càei s'au descoperitu mai multe moduri, cari tote — in lips'a altora mai prefeete, ar poté contá la popularisare.

Me voiu incercà a le face pe tote de a rondulujeunoscute, in liniamintele loru prin­cipali, avisandu — pre cei ce i interesédia mai de aprópe caus'a, la descrierile insusi aie autoriloru.

Profesorele Polli, in Milanu, a facutu probe de arderea cadavreloru in urmatoriulu modu. Corpulu se asiédia in o retorta cilin­drica de feru turnatu, cam in form'a urneloru vechi. La gur'a retortei se introduce unu cu­renta de gazu luminatoriu, car» apoi in vasu se mesteca cu aerulu atmosfericu. Aprindien-du-se gazulu corpulu de inalt'a temperatura a acestuia se usca, carbonisédia, si in scurtu se preface in cennsia. Pe gur'a cealaltă a re-

1 Wegmann — Ercolani : „Leiehennverb." p. 13.

tortei esu gazuri de o densitate mai mica seu mai mare, ér pe fundulu ei remane, dupa in -chieiarea operatiunei, numai cenusi'a si sub-stauti'a varosa a ósaloru. Astfeliu câteva óre ajungu a produce acelasiu resultatu, carele prin intierinare numai dupa uuu lungu siru de ani si spre daun'a a mii de ómeni se póté efeptui !

Procedurei lui Polii inse sè imputa acelu defeptu, cà gazurile desvoltate in cur-sulu operatiunei si anume acidulu carbonicu, gazulu hidrogenicu si amoniacale atingu ne­plăcuta organulu mirosului, ér de alta parte remasitiele dupa proeesulu arderei (cam a 1/12 parte a cadavrului,) sunt de o cantitate pro mare; — invetiatulu profesore insa a con­struita de curendu unu apărata, care e scu­ti tu de acestea defecte.3)

Alu doilea modu la inventata profeso­rele Brunetti, in Padua, care la sl demon­strata cu ocasiunea espusetiunei in Viena,unde aparatulu d'impreuna cu tote reohisitele tre-buintióse erâ espusu intr'unu despartiementu separata. La procedur'a lui Brunetti se recere unu cuptoriu de pétra vertósa (refractila,) uuu aparatu pentru regularea flacărei si ca!-durei, si o lespede de metalu, pe carea se asiédia corpulu.

Operaţiunea so petrece in urmatoriele trei période.

2 Brunetti,, Cremazione de cadaveri," Padoval873.

santieni'a lucrului si gravitatea situatiunei, in care ne aflàmu.

Deci noi la alegerea fiitoriului nostru Archiepiscopu si Metropolitu avemu sè fimu însufleţiţi de cea mai buna intielegere, dra­goste si incredere împrumutata, urmandu svatului ce ni dà santulu Apostolu Pavelu — Filipseniloru, candu graiesce: „Fiinifivt' bucuri'a mea, ca un'a sè gândiţi, o dragoste sè

aveţi, cu o voia sl fiti, o intielegere se, aveţi, socotindu unulu pre altulu mai susu, decâtu pe sine insusi /" Noi la actulu celu importante alu alegerei, ce ne stà inainte, avemu sc fimu un'a, pentru eà la acésta alegere toti avemu unulu si acelaşi scopu, una si acoasi tienta, adecă inalta misiune si binele Archidie-cesei si alu Motropolíei nóstre ; prin urmare delà alegandulu nostru Archiepiscopu si Metropolitu, noi toti ceremu , ca elu sè asecuredie pacea din laintru si din afara a bisericei nóstre, ca elu sè padiesca si sè apere legalminte, dar cu statornicia cu totu deadinsulu, bunulu dreptu, cre­dinti'a stremosiésca si autonomi'a bisericei nóstre, recascigata cu atâtu amaru do sacri­ficii, sancţionată prégratiosu de Majestatea Sa, pré induratulu nostru Imparatu si Rege Franciscu losifu L, si petrecuta in condic'a legiloru prin buna vointi'a înaltului corpu legiuitoriu alu scumpei nóstre patrie. Delà Archiepiscopulu si Metropolitulu, co avemu sè-lu alegemu, ceremu mai departe ca elu — insocitu de ajutoriulu lui Domnedieu, si spri-ginitu de poternic'a conlucrare a represen-tantiloru oierului si poporului Metropoliei nostre, întruniţi mai alesu in congrese si si-nóde eparchiali — sè faca ca sè resara sorele culturei, moralităţii, relàgiositàtii si prospe-ritàtii asupra credintiosiloru nostri din Un-gari'a si Transilvania. Noi toti, in fine ceremu de la alegandulu capu bisericescu alu Me tropolíei nóstre, ca sè puna aduncu la anima cuvintele s. Apostolu Pavelu, scrisa catra Titu : „Pastoresce türm!a lui Christosu, nu ca sl candu ai domni asupra ei, ci intru tóta răbdarea, blandeti'a si intieleptiunea ! "

Multu Stimatiloru Deputaţi! Actulu alegerei, ce ni stà inainte, este de maro in-Bemnetate in viéti'a nóstra si in véti'a Archi-diecesei si Metropoliei nóstre. In dilele aceste unu milionu si mai multu de siese sute de mii de credintiosi ai besericei nóstre privescu la noi. Domnedieu depune acumu in manele nóstre sortea Archidiecesei si Metropoliei nóstre !

O ! Veniţi dar sè pasimu la alegere in cea mai buna intielegere si crestinésca în­trunire. Veniţi sè ne dàmu voturile nóstre dupa cea mai buna cunoscintia de noi insine, si dupa o drépta orientare in afacerile nóstre Archidiecesane si Metropolitane, si Dumne-dieulu parintiloru nostri prin santulu seu duchu se va pogori in raediloculu nostru, ne va lumina, ne va conduce ca sè seversimu si acestu momentosu actu de alegere, ce ne stà înainte, spre mai mare lauda a numelui lui,

spre înflorirea mamei nóstre beserice, si spre fericirea tuturoru fiiloru ei, Aminu !

Prin acest'a dechia.ru congresulu electo­rale de deschisu. —

Ar.pstn cuventu, pronr.nciatu de a rostulu, nu ceti tu, pronuneiatu cuconos-cut'a elocintia a părintelui Eppu Popasu, Iu mai multe locuri, dar desclinitu la cuvintele apostolului Pavelu càtra Ţitu, si la inchieiare, provoca aplause fre­netice.

La acestu cuventu, in numele con­gresului dede resunetulu prescrisu — diu I. Branu de Lcmeny, prin urmato-riulu :

llustrissirne Domnule, Pré santite părinte Episcôpe !

Pătrunşi de cele multe sânte adeveruri) ce cuprinde cuventarea do deschidere a Ilus-tritàtii Vóstre, si mişcaţi do parintescile in­vitări la actulu celu momentosu alu alegerei de archiepiscopu si metropolitu, — mi-iau voia in urm'a onorificei însărcinări, primite din partea pro stimatiloru condeputati con-gresuali, a cerca sè dau espressiune semtic-mintcluru de aceordu, ce au produsu cuvintele Ilustritàtii Vóstre in animele nóstre, a totu-roru deputatiloru congressuali.

Asiá este, Illustrissime ; in restimpu scurtu de abiâ ceva peste unu anu, no aflàmu astadi a doua óra întruniţi in acésta sânta casa, pentru alegerea do archiepiscopulu si metropolitulu romanu de religiunea gr. or. din Ungaria si Transilvania. Nu multu nainte de acést'a, din caus'a timpuriei repausàri a mare­lui archiepiscopu si metropolitu Andreiu; éra acuma din caus'a trecorei archiepiscopului si metropolitulni nostru, Procopiulvacicoviciu, ca atare la Ierarchí'a serbésca. In privinti'a aeést'a, in considarea imprejuràriloru estra-ordinarie, suntemu de acordu cu venerabilulu Consistoriu Metropolitanu, intru câtu acést'a renunciare a fostului nostru archiepiscopu si metropolitu Procopiu Ivacicoviciu o a privitu de fapta complinită si a dechiaratu scaunulu archiepiscopalu si metropolitanu alu nostru de vacante.

Aceste dese veduviri a scaunului nostru archiepiscopalu s : metropolitanu — asiá este. sguduie si conturba cursulu agcndeloru ; insa privindu noi aceste evenimente ca nisce dis-positiuni ale provedintiei, le primimu cu su­punere crestinésca, ca pre nisce vine dovedi despre precan'a sorte a combinatiuniloru ome-nesci, despre desiertatiunea gloriei lumesci, si ca nisce ocasiuni de a ne deprinde ofeptiv-minte intru essercitiulu drepturi loru nóstre j constituţionali bisericesci. Missiunou si detori'a nó3tra atâtu de sublima, câtu si de grave, este asiá dara si de asta data, a întregi scaunulu vacante, a alego pe archiepiscopulu si metropo­litulu Romaniloru de religiunea gr. or. din Ungaria si Transilvania. — procedendu spre acestu scopu cu anima sincera, cu cunsciintia curata, in contielegere si solidaritate, precum ni impune si pretinde acést'a santieni'a

causei ; - si déca vomu considera, cumca astadi la tote poporale, chiar sl cele mai civi-lisate, devis'a este — înaintarea culturei ; déca vom considera starea cea remasa indereptu a credintiosiloru nostri, a clerului si poporului, a bi8ericeloru si scóleloru nóstre, — in ade­veru ne vomu convinge si mai de aprópe despre detorinti'a nóstra cea sânta de a pro­cède la actulu alegerei in cointielegere, in buna armonia. — avendu cu toţii unulu si acelaşi scopu, scopulu de a caută si a află si alege de capu alu administratiunei nóstre bisericesci, alu Ierarchiei nóstre dreptu-credintióse din Ungaria si Transilvania, pre acelu barbatu bine

) meritaţii de biserica si de scala, care semtiendu st elu in anima sa cuvintele mântuitoriului nostru Isusu Christosu, ce suna: „Fiti dese-versiti, pre cum tatalu vostru din ceriuri dese-versitu este," — si érasi: „Mergeţi, in-vetiati tote limbele, botesandu," — sè-si cunósca do cea mai sânta detorinti'a a chia-màrei sale celei inalto si grele a înainta caus'a invetiameniului populare, a sprijini, a ajuta, a sustiene si a operă institutele nóstre de inve-tiamentu cu caracteru confessioualu, de ori ce categoria, — a se ingrigi de înaintarea culturei clerului, amesuratu spiritului timpnliv, si a-cést'a la tóta ocasiunea atâtu in consistoriulu archidiecesanu si metropolitanu, câtu si in sinódele si congressele nóstre nationale bi­sericesci, — ingrigindu sub insasi a sa grea respundere a se esecutá cu tóta acurateti'a decisiuuile si stato ririle acelora, fiindu cultur'a unic'a garanţia a naţionalităţi si a bunei stàri materiale precum peste totu, asia si a cre­dintiosiloru nostri, a clerului si poporului nostru gr. orientale ; — este mai departe chiamarea nóstra a alege de archiepiscopu si metropolitu pre acelu barbatu, carele a-vendu in anim'a sa cuvintele mantuitoriului nostru Isusu Christosu : „Asia sè luminedie faptele vóstre înaintea ómeniloru, ca vediendu faptele vóstre cele bune sè mariésca pre tatalu vostru celu din ceriuri ;« si erasi : „Voi sunteţi lumin'a lumei," „Voi sunteţi sarea pamen- j tului," etc. : — sè fio insusi mecenatale cul­turei, propagatoriulu luminei si adeverului, j — sè fia insusi esemplu viu de crestinu bunu, i de adeveratu invetiacelu si urmatoriu alu lui j Christosu. „Si intru aceea ve veti cunósce J cà sunteţi invetiaceii mei, déca veti avé dra- J goste intre voi." — dice mantuitoriulu prin rostulu evangelistului ; — sè fie insusi părinte bunu, cu dragoste creatinésca catra cleru si poporu, — sè staruiésca din tote puterile cu cuvcntulu si cu fapt'a a sustiene religiositatea, credinti'a cea adeverata stramosiéíca in tóta curatieni'a si intregitatea oi, a goni, a com­bate vitiulU; a &prigini si a ina.intá virtutea, a stărui mai incolo si a priveghiá pentru sustieneroa si sporirea moralitatei, desrado-cinarea si sterpirea coruptiunei ce amenintia cu totale derapenare societatea umana !

Di, acést'a este, llustrissirne Domnulo ! Si Pré santite Părinte Episcôpe, ceea-ce cere si aştepta neconditionatu clerulu si poporulu

romanu gr. or. dintru adenculu animei sale delà Archiepiscopulu si metropolitulu seu; — càci asiá, si numai asiá ne vom puté aperá, sustiene si asecurá asiediamentele cele folo-sitórie , autonomi'a, limb'a si nationatitatea santei aóstre biserice gr. or. din Ungaria si Transilvania — in împrejurările, iu pusetiu­nea, in carea ne aflàmu, si pre care cu totu dreptulu o numiţi „grave,"—ca sè aflàmu deci pre acelu barbatu, care sè aiba calităţile re-cerute, tăria de caracteru crestinescu, credin­ti'a si dragoste adeverata activa, tactica si energia, urmandu intru tote principiului dreptăţii, ca sè aflàmu pre acelu barbatu, care sè voiésca si sè póta satisface detorintie-loru chiamàrii sale, sè póta si sè voiésca a corespunde trebuintiei, pretensiunei si astep-

Í tarei celei drepte a celoru unu millionu si mai bine de sieso sute de mii de credintiosi ai bi­sericei nóstre gr. or. din Ungaria si Transil­vania, spre care scopu i va fi totu de un'a asceuratu totu spriginulu si ajutoriulu din partea clerului si a poporului nostru, a tutu­roru Romaniloru drept-credintiosi din Un­garia si Transilvania, pre cale constituţionale in Sinódele si Congresele nóstre naţionali bi­sericesci, — ca se nimerimu pre acelu bar­batu, invocămu intru ajutoriulu nostru da-rulu sântului spin'tu si cu anima curata, in fric'a lui Dumnedieu, avendu numai chiar binele si prosperarca bisericei, scóleloru si credintiosiloru nostri naintea oohiloru, cu unu cugetu, in dragoste si armonia — ur­mandu invitatiunei Ilustritàtii Vóstre, pasimu la actulu alegerei de Archiepiscopu si Metro­politu — cu acea firma sperantia, in aceea credintia poternica, că Dumnedieulu parinti­loru nostri, prin spiritulu seu celu santu, ne va lumina, ni va aretá pre Unsulu seu, si asia sub intielépt'a conducere a Venerabilelui

' Presidiu, ni va succede a îndeplini acestu actu momentuosu — spre mărirea numelui lui Domnedieu, spre înflorirea bisericei si prosperarea scóleloru nóstre si a invetiamen-tului nationalu confessionaln, spre înaintarea in cultura si bunăstare materiale a cleru­lui si poporului nostru romanu, — in acésta, credintia si sperantia inchieiu cu acele cuvinte odihnitórie ale mantuitoriului, oarele dice : „Eu sum cu voi si nimenea in protiva vóstra" Amin ! —

Si acestu respunsu — la mai multe pasagia fit intreruptu prin însemnate si lungi aplause.

Solemnitatea de introducere deve -nise la culme.

In acést'a buna dispusetiune, n u -mindu-se trei notari provisori, se pasi iute la presentarea credentionaleloru, la împărţirea loru pentru verificare, si anume — urmandu-se regubvmentulu in vigóre, credentionalele din archidiecesa se de-dera colegiului deputatiloru din dieces'a Caransebesiului, cele din acesta diecesn, colegiului deputatiloru din dieces'a Ara-

Periodulu d'antaiu. Aprinderea cada­vrului. O diumetate de óra dupa aprinderea lemneloru îngrămădite in cuptoriu incepe corpulu a arde ; apoi in

Periodulu alu doilea urmédia arderea spontana a corpului, care fenomenu esserce — dupa dicerea profesorelui — o impresiune adunca asupra asistintiloru preocupaţi de o meditatiune profunda. Déca lemnele au fostu bine asiediate, ajungu 2 óre pentru o carbo-nisatiune completa.

Periodulu alu treilea. Resturile prefăcute in cărbune se aduna pe lespedea de metalu la

vreloru este alu profesorelui Gorini, in Lodi, care difere de ambele metode deja descrise. Materi'a ce o folosesce densulu si pre carea pana acuma a tienutu-o in secretu, devine flu­ida la o temperatura înalta, carea déca a ajunsu gradulu anumitu de căldura, descom­pune numai decâtu cadavrulu, afunda.tu iu acésta fluiditate in restimpu abiá do 20 de minute, in cele mai menunte părticele anor­ganice ; elemintele solide remanu in form'a cenuşiei in fluiditate din carea apoi so póte strecura pentru a fi asiediata in urna. Se vede dar cà acésta procedura e cea mai simpla.

olalta, se acoperu cu alta lespede de feru ! Avantagiulu ei, afara de mica durata, con-turnatu si concentrendu astmodu caldur'a, pentru alimentarea ei materialulu focului se renoiesce.

Resultatulu finale e, cu ajutoriulu a 140—160 de punţi de lemne, prefacerea in

siste mai vertosu intr'aceea, că se petrece fara scomotu si fara d'a respandi gazuri neplăcute mirosului. Incâtu pentru spesele ce se receru la o operaţiune, acelea dupa socót'a Dlui Go­rini se urca la 60—70 franci. Déca insa se vor afla 6—12 cadavre de arsu de o data, cenuşia a pàrtiloru moi, si complet'a calcinare

(prefacerea in varu,) a ósaloru. - Dupa ce | atunci spesele firesce se impartu, si astfeliu s'a recitu cuptoriulu, cenusi'a si remasitiele j arderea unui cadavru ar costá 5--10 fr. 2 - 5 compacte se aduna si se punuinurma pentru a li se dà odichn'a eterna ! Remasitiele unui barbatu, de 102 punţi de greu, dupa ardere a u apasatu 3 % pnnti 3 ) .

Alu treilea modu pentru arderea cada-8).A se vedé indetaiuDr. Polli„Sulla incinerazióne

de cadaveri", Milano 1872 ; si Wegmann — Ercolani ..Leichenverb. "

fl. Acésta procedura este fara indoiéla cea mai corespundietoria. Inventiunea profesore­lui Gorini, afara de importanti'a ei din puntu de vedere socialo are si pretiu sciintificu, căci pan'acuma n'a fost cunoscuta vr'o substantia chemica, cu ajutoriulu căreia sa fio posibila

i prefacerea in cenuşia a carnei si ósaloru. Acé-I sta imposibilitate a sl dechiarat'o profesorele

Kopp, facia cu afirrnatiunea lui Gorini in o siedintia publica ; cestu din urma insa as-cépta numai timpulu candu va fi in stare cu ajutoriulu unui apavatu mare se probedie ar­derea unui cadavru intregu. Elu a sl inga-giatu poteri pentru construirea aparatului, Discretiunea Dlui Gorini fatia de inventiunea sa a provocatu in publicu diferite păreri re­servat© si mauifestatiuni de dubiotatc.4)

In fine si unu alu patrulea m o d u s'a facutu de curendu cunoscutu, si este alu in-giueriului Siemens, din Dresda. Părţile con-B t i t u i t ó r i e a l e aparatului seu numitu „Sistemu regenoratoriu" s u n t u :

Unu generatorul, va si dica unu cupto­riu de zidu pentru prepararea gazului.

Unu regeneratorii!, adecă unu altu cuptoriu séu o încăpere in forma cubica, unae se petrece procesulu arderei ; si.

Unu cosiu inaltu, pentru îndepărtarea producteloru focului.

Nu voiescu a me m a i o p r i la descrie­r e a aparatului si procedurei, c a r i s u n t cam complicate, ci me marginescu a observa, câ constructiunea aparatului aduce multu cu a c e e a a profesorelui Brunctti ; mediloculu insa — ce directu efeptuesce arderea, la Sie­mens nu e flacăra ci aerulu incalditu la o temperatura de 1100 graduri oclsiane. Me-tod'a lui Siemens mai vertosu nemţii, o spri-

* Prof. Paolo Goriai „La coniervazione della salma di Guiseppe Mazzini. Genova 1878" — Aci tractédia autorele despre invetiunea să

ginescu cu inaltu zelu. Profesorele Reclam, din Lipsea, face unu reclamu puternicu in pressa europen'a pentru popu larisana ei 5) Ér unu altu neamtiu, Dr. Kuchenmeister, in brosiur'a sa incepe d e j a a disputa italieniloru prioritatea ideiei, afirmandu cà glori'a origi­nalităţii compete nemtiloru !

Dar fie cum va fi vorb'a e despre aflarea unui mediloju, carele din puntu de vedere alu sanetatii, economiei, moralului si relgiu-nei sè corespunda recerintieloru civilisatiu-nei. — Arderoa cadavreloru corespunde tutu­roru pretensiuniloru si numai dens'a esto din tote punctele de vedere chiamata a înlocui datin'a intierinàrii.

! Nu sciu déca mai este lipsa, d'a analisá j av antagiele arderei, candu e chiar câ toti in-convenientii cari obvinula intierinarc, si pre cari ii-am insiratu mai susu, cu introdu­cerea, marei reforme au sè dispara de sine.

Cu privire la salubritatea locuriloru si a persóneloru, nu credu sè se aflo cineva, care ar poté trage la indoiéla marele folosu alu arderei — in loculu intierinàrii. Sanetatea, prim'a conditiune a progresului, astu-modu ar scăpa de unu faptoru ei stricatiosu. Unu mare bine e acést'a, atâtu pentru particulari, câtu sl pentru statulu intregu, căci numai cetatianulu sanetosu póte fi membru folositoriu alu sta-

6 A se vedé,, Augs alig. Zeitung", 6 Martiu 1874 ; Moniteur icientifiqu«, Main 1874. etc.

dului, ér cele din acésta diecesa, colegiu­lui din Archidiecesa.

Cu atât'a siedinti'a prima se inchieiá, defigendu-se a dóu'a pe manecPa, ér co­legiale dieceseloru, invitandu-se a ter­mina intr'aceea essaminarea mandatelor u.

Dupa médiadi secţiunile si-urmara lucrarea ; se mai tienù si o conferintia pentru una programa si infiintiarea unei solidarităţi intre cei de o credintia si tendintia ; cea-ce insa pentru asta data nu sucése. —

Despre a dóua diua diu'a, de mercuri, ni se reporta pre scurtu, cà siedinti'a a con-statatu de nedificultate 82 alegeri, cari deci anunoiandu-3 e de verificate, cu acestu nru de deputaţi congresulu se constitui, alegendu-si 9 notari si numindu comisiunea verificatória permanente, pentru alegerile contestate si pentru tote cele ce sosescu mai tardiu.

Cu ocasiunea acestoru alegeri intrevenl conftictu aprigu intre majoritatea deputati-loru din Archidiecesa si ceialalti deputaţi, punendu-se aceia pe o basa ca ' de interesu separatu si cercandu considerare speciale, cea-ce — pentru evitarea de dispute lunge li se si concese, spre óresi-care superare a celoru ce nu vor a reconósce interese sepa-ratistice.

Mercuri s'a urmatu cu verificàrile in comisiunea concerninte si sér'a s'a tienutu o conferintia generale pentru unele cestiuni, redicate la verificare. —

Joi nainte de amédi comisiunea verifi­catória mereu a lucratu, ér ceialalti domni deputaţi au tienutu cari in càtro consultatiuni private, facendu feliu de feliu de combina-tiuni spre scopulu d'a usiurá actulu de ale­gere si d'a feri biseric'a de incurcàri si con­flicte.

Siedinti'a anunciata pe joi dupa mé diadi avea la ordinea dilei verificările alege­riloru atacate. —

România-La manevrele ostiriloru romane asis­

tară tramesi a tuturoru poteriloru europene. Ele s'au sfersitu cu laud'a armatei.

Eta ce scrie „Presa" din Bucuresci despre aceste manevre :

„Manevrele de astadi, intre Colintina si Plumbuita, s'au urmatu in modulu celu mai satisfacetoriu. Timpulu le-a favorisaiu, si plói'a, atâtu de multu asceptata, a inceputu indata ce s'au terminatu, adică pe la trei óre.

„Cu totu timpulu celu umedu, inca de di-manétia, suma de locuitori ai Capitalei, in trasuri, calàri, pe diosu — ocupau in di­ferite parti intinsulu campu alu manevreloru. Toti cei presinti au fost satisfăcuţi de tienut'a, soliditatea si iutiól'a soldatului nostru, de unitatea miscàriloru si de regularitatea ma-nevràriloru intregului corpu de armata in operaţiunile sale. Luarea monastirei Plum­

buita, impetuositatea atacului si soliditatea defensei, au fost multu lăudate de cunos-cetori.

„Putemu dice, intr'unu cuventu, cà in-cepemu a avé o adeverata putere armata. Dorimu ca manevrele sè ni seryésea mai alesu in acést'a, do a vedé lipsele si d efectele ce póté avé acésta armata, pentru a poté deveni sl mai tare.

Solemnitatea impartirei drapeleloru se va face la 14 curente, la 12 óre, pe câmpia ce se intinde la stang'a sioselei despre Banésa.

Mari'a Sa Dómna vine inadinsu de la Sinaia, spre a asiste la acésta frumósa si pa­triotica serbatóre.

Indata dupa împărţirea drapeleloru se va face, totu in acelu locu pe siosea, defila­rea cea mare a trupeloru înaintea M. S. Domnitoriului, incongiuratu de statulu seu majore."

Credemu a interesa, daca vom publica cu asta ocasiune unele date despre armat'a romana.

Aijaat'a României — delà unirea Princi-pateloru dunărene — fii organisata cu totulu dupa sistemulu francesu. Din 1867 — inspi-randu se cu totulu de sistemulu prussianu — se introduse înarmarea oblegatória generale.

Armat'a de astadi a României se com­pune din armat'a permanente, cu trei ani de servitiu activu, réserva, grăniceri si doro­banţi, din miliţie cu cadre permanenţi si esser-citie anuali ; garda natiunale — cetatienii din orasie do la 30 pana ea 50 de ani, — si din militiani — locuitorii din sate de la 30 pana la 50 de ani.

Ea se compune din urmatóriele trupe : 1. Trupele de campania: 8 regimente

de infanteria, cu 22.000 de ómeni ; 5 batalióne de venatori, cu 3.800 de ómeni ; 3 regimente de cavaleria — husari, venatori si dorobanţi — in totalu cu 1.920 de ómeni si totu atâti-a cai ; unu regimentu de artilaria pedestra, 4 batalióne si o compania de pontonieri, in to­talu cu 1.600 de ómeni, 1.300 de cai si 38 de tunuri ; unu regimentu de artilaria calarétia, 8 baterie si o compania de pontonieri, in to­talu cu 1.600 de ómeni, 1.600 de cai si 8 tu­nuri; in fine dóue batalióne de geniu cu 1.280 de ómeni. — Trupele de campania sè compunu t'eci peste totu din : 40.330 de ómeni si 10.700 de cai cu 96 piese de cam­pania; — apoi din trupele de reserve, cu trei divisiuni de dorobanţi si 4800 de ómeni si totu atâţia cai.

2. Trupele de garnisóna : 16 batalióne de grăniceri, cu 33.600 de ómeni ; 5 divisiuni de darobanti, cu 7.200 de ómeni si totu atâ­ti-a cai ; unu corpu de gendarmeria, cu 750 de ómeni si 550 de cai ; 8 batalióne de in­fanteria de reserra, cu 7.600 de ómeni ; 4 companie de venatori de réserva, cu 950 de ómeni; 5 escadróne de cavaleria de linia — réserva—cu 500 de ómeni si totu atâti-a cai ; patru baterie de compania — réserva — cu

000 de ómeni, 500 de cai si 24 de tunuri ; 2 companie de pioneri — réserva — cu 580 de omeni ; in fine companiele de pompieri cu 1000 de ómeni. — Trupele de garnisóna se compunu peste totu din : 54.500 de omeni, 9200 de cai cu 24 de tunuri de campania si 20 de tunuri de vase.

Se mai adauge inca echipamentulu flo­tilei pre Dunăre — 2 vapóre, 6 sialupe ca-noniere, 20 de tunuii — cu 380 de omeni.

Pentru aperare suntdenumeratu si tru­pele propriu dise defensa a tierei, si anume : militiele si gard'a natiunale — cu unu totalu de 36.000 de ómeni si 400 de cai. —

Acestea sunt fortiele militarie ale Ro­mâniei. Ele se aretara bine organisate la ma­nevrele de cari amentiramu mai susu si piomitu viitoriu României.

Preoţii si notarii romani. Yalea Crisului-Albn, opt. 1 8 7 4 .

Cestiunea mare, care in tempulu de adi, pune pe cugete pre fiacare romanu de anima — este instrucţiunea poporului. In unele locuri printre romani acest'a inaintédia in modu imbucuratoriu, umplendu de sperantia ani-mile tuturor'a, pre candu dincontra in alte locuri, si dóra in cele mai multe — e in stag-natiune absoluta, déca nu tocma regresédia.

Inteliginti'a nóstra mai înalta potemu dice in genere, s'a convinsu despre marea detorintia, ce are in acésta privintia, si despre energiós'a lupta, ce trebue sè incépa si con­tinue contra ignorantiei si intunerecului, ce inca mai esiste si se sustiene intre poporu. Cà eflussu a acestei convingeri am vediutu la adunarea generale a asociatiunei transil­vane, tienuta in Deva, unu resbelu formalu, din partea tuturoru dloru oratori, contra nesciintiei si a neculturei in ori ce direcţiune ; unu studiu si o scrutare serióse, profunda a mediloceloru potrivite si necesarie pentru alungarea si stirpirea ei din mediloculu popo­rului romanu. Asemenea sustienu de ani în­tregi si continua cu tóta poterea spiritului loru acésta lupta foile nóstre publice, organele mai inalte bisericesci etc.

La privirea acestei lupte energióse a intelegintiei nóstre, nefiindu aplicatu a crede cà s'ar alla o parte a aceleia, care sè nu sus­tiena lupt'a, si necunoscendu paturile cele mai de diosu a poporului, ai luneca a crede, cà — acolo, unde instrucţiunea stagnédia Bingum numri poporulu e culpabile. De locu inse ce cunosci imprejuràrile afli, cà vin'a o porta inteliginti'a, care conduce poporulu, si anume preoţii si notarii romani,

Ace'sta parte a inteligintiei nóstre, fiindu In nemedilocita coantingere eu poporulu, ar poté sè faca mai multu decâtu ori cine altulu pentru înaintarea culturei poporului. Atâtu legile bisericesci, câtu si legile de instrucţiune ale statului nici cà ii impedeca a lucra la lu­minarea poporului. Déca cerci inse, cà cum se interesédia ei de caus'a poporr'ui, afli o ne­

păsare condamnabile. — Scól'a si interesele comune ale poporului suntu lucruri, de care — mai alesu pe la noi, preotulu si notariulu, pre care ii sustiene poporulu, cugeta mai pucinu, de-si de la ei se-ar pretinde mai multu.

Nu ar trebui decâtu ca aceştia — cas-cigandu-si si pastrandu cu scumpo täte în­crederea poporului, sè profite de aceea pentru a-lu lumina si pentru a-lu indemnâ sè-si faca scolabuna si sè si sustiena invetiatoriu desceptu si astfeliu ar scapá odată pre poporu de intune-recu, ar începe ar merge spre bine, si atunci o mulţime de întreprinderi, ce se facu de catra in­teliginti'a mai îndepărtata de ainulu lui, in inte­resul u, lui nu ar remané fora resultatulu doritu.

Ce facu inse preoţii si notarii prin cele mai multe locuri ? — Nimica. Déca vine o ordinatiune referitórie la instrucţiunea po­porului delà consistoriu, nici nu-o baga in séma, séu déca trebue sê respunda la dens'a dice ca nu se pote si arunca vin'a pro poporu, căruia elu nici nu ia esplicatu insemnetatea ei. Astfeliu nu e mirare, cà trebile popo­rului mergu atâtu de reu.

Asemenea facu si notarii. Ambii dara se scusa cu aceea, cà nu ii

asculta poporulu, si ca déca ince'rca ceva suntu persecutaţi de elu. Adeverulu inse e, cà ei nu posiedu încrederea poporului, nu se interesedia numai din gura de sortea lui, — si déca si casciga încrederea poporului, abu-sédia de dens'a folosindu'o contra intereseloru bietului poporu.

Cunoscu, pe valea Crisiului albu, mai mulţi notari romani, cari prin portarea loru iubitóre — de argintu si prin pucin'a conaci-

j entiositate, ce au in afacerile cu poporulu, l'au : adusu pre acest'a pana acolo, de eschiama si I adi cà „sè te ferésca Ddieu de domnii de ro­manu ! " Poporulu nu mai are încredere in ei, pentrucà cu dreptu cuventu, nu o merita, ai astfeliu ei au cuventu, candu se plangu cà nu voiesce poporulu. Aci jace caus'a, cà cele mai multe cause a le poporului facu progre-sulu racului. Pana candu acesta inte-ligintia mica dintre poporu nu va apuca direcţiunea ei adeverata de a lumină popo­rulu, pana atunci tote legile nóstre cele libe­rali si democratice bisericesei si şcolari voru remané pentru poporu unu cutitu in man'a pruncului.

Poporulu nu scie, câ mare parte din ca-lamitàtile ce-lu apésa vinu din nesciintia ; elu nu pricepe cà — in mare parte, elu e fau-rulu sortii sale. Scól'a pentru elu e o sarcina grea, pre care o porta fora se véda frupte. Si inadeveru are dreptu, càci — asiá precum este ea in multe locuri, e numai o sarcina. — Dotatiunea in ve ciatoriului pré modesta si in legătura cu acosta, ca consecintia naturale, unu invetiatoriu pucinu cualificatu, si astfeliu pucinu respectatu. Tote acestea apoi facu de poporulu — nevediendu progresu, prive­sce scól'a de o pedépsa grea asupra lui.

Ar fi tempulu, ca dupa atât'a lumina

tului. — O mana de cenuşia, asiediata intr'o urna, nu atinge nici in celu mai micu gradu sanetatea màcar de s'ar urcá numerulu ur-neloru la mii.

Artemisia, nevast'a regelui Mausolu, acestu modelu de amoru fanaticu, a beutu in vinu diumetate din cenusi'a bărbatului, si — cronic'a aici tace — de securu nu i va fi fostu nemica, afara de vr'o durere la stomacu ce-i va fi cau8atu materi'a solida si nedigeravera, dar amorulu si vinulu si asta dorere i o va fi usiuratu ! —

Din puntulu do vedere alu economiei, càacigulu e evidente, atâtu pentru individi, câtu BÍ pentru corporatiuni si statu. Lussulu ce-lu vedemu acuma la inmormentàri se spera a se mai micsiorá. Ér teritoriulu cimiterie-loru, caro acum jace necultivatu se va capita­lisa si are se aducă frupte însemnate. Ma ce e mai multu, Thompson, unurenumitu anglesu, a calculatu si aceea câtu càscigu ar avé Anglia, déca cenusi'a mortiloru s'ar fo­losi pentru ingrasiarea pamentului. O ideia ca asta inse se pote concepe numai in spiri-tulu comerciale alu anglesului, lipsitu de ori­ce simtiu de pietate. Amintii acésta idea stravaganta fara d'a reflecta seriosu la dens'a, incredintiatu fiindu eà unu zelu atâtu de esageratu mai multu strica causei decâtu ce ajuta. —

Am amintitu despre nedemnele profa­nán', cărora suntu espuse osamintele morti­loru ; catra acést'a mai adaugu procedur'a barbara a mormentàriloru. de care se impar-tasiescu osamintele, cari suntu conturbate in liniacea loru, candu se scotu afara pentru a face locu altora, séu pentru a fi transpor­tate dintr'unu locu intr'altulu de câte ori se dispune secularisarea cimiterieloru. In Elve­ţia apoi s'au vediutu si case construite din osa de omu. Acestea sunt lucruri, cari vate ma si slabescu pietatea, ce datorimu celoru defuncţi. Introducandu-se inse arderea cada-vreloru, astfeliu de neumanitàti nu vor mai avé locu, ci din contra pietatea si estetic'a, acestea dóue trasuri frumóse ale animei no­bili, vor dobendi nou nutrementu. Cadavrulu aceluia, pre carele mai multu l'am iubitu in viétia ni insufla gróza. „Se mergemu si sè vëdemu in mormenturi, cà óse gole e omulu, mâncare vermiloru si putóro," asiá se cânta la mortu. Píiulu se uita in mormentulu pă­rintelui seu, si vediendu acolo óse de omu se intórce plinu de fiori. Eram marture oculare candu o dama la inmormentarea fiiului seu. precarele doriá a-lu vedé asiediatu langa ta-talu seu celu de câţiva ani ingropotu, ve­diendu capatien'a góla a acestuia si o noframa de atlasu, carea in vietia a portatu-O; numai

scea loru eterna nu o vor conturba nici ghia-rele talhariului, nici sap'a mormentariului. Cimiteriele le vor inlocui anticele columbarie ale Romaniloru. Columbariu se numesce o clădire monumentale cu boltituri si ambite, care cuprinde in sine numerose încăperi me-nunte, pentru fie-care urna deosebitu. Acestu edificiu pote fi dupa împrejurări unu capu d opera alu architecturei. La totu casulu inse va porta caracterulu bisericei, atâtu din punctu de vedere alu ornamentului, câtu sl pentru destinatiunea sa. Se pote cà va fi per-misu particulariloru asiediarea resturiloru pamentesci sl in altu locu placutu d. e. subu unu arbore frundiosu, langa unu riu, in cóat'a unui dealu etc. unde li se pote aredica unu

decâtu leşina si se bolnavi pe lungu timpu.6) Din contra remasitiele pamentesci ale

mortiloru/dupa operaţiunea focu lui, asiadiate intr'o frumósa urna de metalu vor fi atâtu din puntu de vedere alu pietàtii, câtu si alu este­ticei relicvie scumpe consangeniloru ; ér lini-

6 ) Unu altu casu forte caracteristicu inca merita a fi amintitu.

In comun'a Bodesci, (com. Aradului) înainte de câţiva ani, nevast'a unui italianu voindu a scapá de fetulu, ce-lu ave' in pântece a beutu nisce lécuri ee i-a datu o vrajitóre, in urm'a cărora nevast'a si muri. S'a ordonatu investigatiune. Mediculu cercuale din Buteni insa fiindu prin alte locuri ocupatu, abiá a patr'a di a potutu veni la fati'a locului. Eu fui rogatu a-lu acompania in calitate da protocolistu. Cadavrulu uumai erá de cunnscutu.

Gazurile ce au desvoltatu vrajitoriele beute, j monumentu, unu Mausoleu chiar, dupa cum au.inflatu corpulu la o dimensiune grozava. De mi- J ft f a c u t u A r t e m i s i a p e n t r u i n c û iderea resturi-rosulu celu greu mme nu se putea apropia de elu. ! , , , . . ! • • » « • i

C. D. barbatulu nefeiicitei fù provocata a intórce l o r u n e b e u t e a l e cenuşiei lui Mausolu. cadavrulu pentru a se poté începe secţiunea. Elu Unu faptoru poternicu pentru popula-insa apelà la sentiulu pretorelui si lu-rugà „a nu j risarea ideiei este deplin'a ei compatibilitate pretinde asiá ceva" delà densulu ; cu tote ca pe langa ! c u ritulu si spiritulu fie cărei religiuni. Tote aceea erá nemangaiatu. Atunci prctorele dete ordine , c e r e m o n i e l e eâtesefacu la immormentare,du-plaiesiloru satului a se prinde de mortu. Aceştia de— , , . . . . „ L - i x A. . . . . . rédía nana la astrucarea in mormentu. Acestea chiarara resolutu, ca mai voiescu a fi aruncaţi m | F""" ^ "=>l* uv.«iv,« m u ' m v u ™ ' temnitia si scoşi din servitiu decâtu sè faca acé- j tóté fara cea mai mica modificarea se potu s t'a. In fine succe'ssa a afla cati-va ţigani din satu, j îndeplini si la sistem'a noua. Er pro-cari - bine plătiţi, asiediava cadavrulu intr'o lada \ c e s u l u c e se produce in pamentu, cu acelu ce si-lu duseră la grópa. Relatiunea medicului a fost : j g 0 t m j e m i n f l u i n t i > a f o c u l u i i n e g i n t i a

„.Futregiunea aiungendu in acelu stadiu, unde sa- , , _, .„ . , . , . . .. T ti • i_. • i - i j. I_J i - ! e totu acela. Difenntia « numai de timpu. In netatea si chiar vieţi a e periclitata, obductiunta nu j «* » ^ * s'a îndeplinitul pamentu, descompunerea se efeptue prin osai-

ce versa organele nóstre publice asupra ces-tiunei instructiunei poporului — preoţii, no­tarii si toti cei cbiamati, cari traiescu intre poporu, cu poporulu si de la poporu, se puna nepăsarea la o parte, sè-si incórde tote pote­rile pentru a Iu cascigá pentru scola, unic'a care lu-pote mântui. —

Mai pucinu zelu domniloru din poporu pentru a incassà tasse mari din orice serviţii, ce faceţi poporului, si mai multu zelu pentru luminarea si desceptarea lui. Déca veti alunga intunereculu din midiloculu lui, lu-veti in demna se imbratiosiedie industria, sè porte economia raţionala si sè se desbrace de

vitiuri, atunci elu vi va sei remunera servi-tiele, fora ca sè ascepte constringere, si pri-cepandu lucrulu, din indemnu propriu, nu ve va lasâ sè suferiţi lipse. Pana atunci ve cugeta si ve tiene numai de— sbiciuri si pe­depse pe capuluu lui.

Ei bine, ti respundu cei din poporu, dar nu se póte. — Tactica numai, domniloru sise vapotó,respundemu noi. Conscientiositate si procedere corecta, si poporulu ve va urma cu plăcere ! Elu nu póte sè nu-si voiesca bi­nele seu, nu póte sè nu tinda a scăpa de se-racia. Aretati-i inso calea pişe care sèmérga si vediendu-o buna va si pasi pre dens'a. — Dandu copiii la măiestrie, nu va fi constrinsu sè imparta tóta parcela de pamentu in 6—7 si mai multe parti. Candu in Elveţia aduna sl frundi'a arboriloru, pentru a nutri vitele cele pretióse si de modelu, nici roman ulu — deca va avé sciintia, nu va dá fenulu celu ca metas'a la nesce vite, de rasa inferiore si fara pretiu, la nesce noduri precum insusi le nu-mesce.

Inca odată, dni preoţi, notari si toti in-tielegintii, nu intardiati a aretâ poporului ce e practicu si folositoriu, si nu crutiati ostené-l'a d'a lucra pentru luminarea si bunăstarea lui, càci de la acést'a aterna si iudestulirea vostra. Fiacarea clipita intardiata aduce si adauge aspr'a judecata si condamnare a vóstra prin viitoriulu celu mai de aprope. —

Lugosiu, in 12/24 Optomvre 1874. Multu Onarata Redactiunel Presidiulu

legalu alu „Reuniunei invetiatoriloru romani gr. or. din dieces'a Caransebesiului," fiindu atinsu prin unu telegramu, datutu din Boccea-mont. la 20. Optomvre a. c. si publicatu in pretiuitulu nostru diuariu „Albin'a nr. 74." — asiá si prin unele proteste si apeluri tra-mise pre la domnii invetiatori ca membri actuali, in cari apeluri se dice, cà presidiulu ar avé intentiuue a comite nelegalitate prin convocat'a adunare straordinaria in Lugosiu pe 13 si 14 l. c. De aci — de o parte ca fraţii colegi, de alfa ca opiniunea publica, sè nu se póta seduce prin astufeliu de neadeveruri nebaBate, ne sintimu deobligati a dá urma-tóri'a deslucire, si adecă :

dare. „Ossidarea" nu e alta decâtu unu terminu technicu in locu de ardere. In focu se petrece totu acelu fenomenu, decâtu cà con-sumendu-se ossigenulu in o mesura multu mai mare,resultatulu e produsu firesce in câte­va óre.

Disèi, cà religiunea iérta arderea cada-vreloru. Isusu, salvatorele lumei, nici cu unu cuventu nu a opritu acestu modu de asiediare a mortiloru, carele de altu mintrea pe tim­pulu lui se sl practisá. Din contra sunt pasa-gie in sant'a scriptura, pre cari mulţi le splica in favorulu arderi. Eu aflu o mare analogia intre purgatoriu, foculu curatitoriu la catolici, prin care trecu sufletele pecatóse, — si intre arderea cadavreloru. Acolo arde aufletulu,ael trupulu. Preserarea cenuşiei pe cadavru — ce face pop'a candu dice cuventele : „Alu Dom­nului e pamentulu si tote câte sunt intr'insulu," inca nu simbolisédi'a alta decâtu stadiulu finale,in care are sè ajungă cadavrulu. S'a consultatu părerea mai multoru autoritàti clericali, si resultatulu fù cà din punctu de vedere alu religiunei creştine — arderei ca­davreloru nu se potu face obieptiuni. In Ger­mania sunt organe bisericesei, cari scriu in favorulu ideiéi, ér in Zürich parochulu Lang a cuventatu la 2000 de creştini, in biseric'a Stului Petru, despre folosulu acestei reforme.

Va urmá.

1. Conformu §-lui 11. din statute, numai comitetulu este indreptatitu a defige lun'a si diu'a titnendei adunări generali ; si apoi êrasi in §-ln 16, pentru aducerea de decisiuni valide se poftesce afora de functiunari, presinti'a cehi pucinu a 6 membri de comitetu. (De este per-misu a intrébá pe d. vice-presiedinte, sè ni spună sinceru de câte ori a partecipatu la siedintie de comitetu, déca intru adeveru i a jacutu la anima promovarea intereseloru „Reuniunei nóstre?!") - - Dorere inse, cà delà adunarea generala din Boccea-mont. in restempu de doi ani inca nici una-data n'a convenitu celu pucinu numerulu recerutu alu membriloru de comitetu, pentru ca se se póta satisface prescriseloru din §§-ii 11, 16 si 17 ca asia sè se póta indepleni celececadu in sfer'a activitàtii comitetului.

2. Adeveratu cà loculu tienerei adunarei generali ordinarie in totu anulu arc sè se decidă de adunarea generala. In câtu inse este cunoscutu presidiului, la Boccea-mont. s'a tienutu adunarea generala in 1872 ; prin urmare, de a avutu partecipantii intentiune contra usului staveritu si basatu pe statutu, a nu varia si in venitoriu, competintia aduna­rei generali n'ar fi întemeiata a se estinde si pe anulu 1874. ; cu atâtu mai vertosu, cà pro­cedura adunarei generali din Boccea-mont., fostulu vicepresiedinte de atunci, Pavelu Chi-nesu, — căruia i erá concrediuta conducerea — o califica de nelegala, inchieiandu proto-colulu cu urmatóriele cuvente: „Că adunarea generala presinte ar fi decursn dupa „statute" — negu ; prin urmare adunarea qenerala a fostu nelegale." Subscrisu Pavelu Chinesu. m. p. — Afora de aceste, déca ar fi si decursu dupa prescrisele statutarie, — óre comisu-a legali­tate prin aceea, cà alese adunarea generala doi insi membri de comitetu si in comisiuni, cari nici pona astadi nu figurédia intre mem­brii actuali ? ? Respunda dd. protestatori si apelatori !

Din cele premise, ca sè nu comită nele­galitate, subscrisulu presidiu a fostu con­strinsu a convoca adunare generala straor­dinaria in Lugosiu, in care comunicandu neac-tivitatea comitetului si alte nelegalitàti comise, si pbta afid remediulu, prin care delaturandu pedecile intrevenitótie, sè potemu conlucra cu toţii, solidari, la prosperarea si înflorirea Reu-ninnei nóstre, éra nu la distrugerea ei, ce ar ü o péta nestérsa pe intregulu corpu invetietorescă din dieces'a Caransebesiului. Prin discordia si lucrurile cele mari se nimicescu si disparu ! Ddieu inse fie cu noi si cu sant'a nóstra causa !

Vasilie Nicolescu mp. presiedintele reuniunei.

Demetriu Gasparu mp. notariulu reuniunei.

Varietăţi . („Humbug.") Sciţi ce se diece „Humbug"

in Anglia si America? — Candu cine-va face comedia din sciintia si din adeveru. Éca unu „Humbug" mai nou. Venu la noi, in capital'a Ungariei, Yayer si Kepes, renumiţii calatori spre polulu nordicu. Aicia, tienu prelegeri publice, a nume in Societatea geografica. Payer, celu mai dibaciu in causa, présenta o charta a pamentului nou descoperitu, cu câte t o t e in­sulele ;—ase menea charta s'a presentatu si in Viena, si lumea literara a luatu deja notitia de e a ; — dar ce se vedi aci in Ungaria?, Pentru cà renumiţii óspeti fusera forte bine primiţi si deschilinitu distinşi prin unii si alţii de o data pre Chart'a pamentului nou se in-facisiédia publicului unguescu si câte o insu­la — a lui Rath, primăriului Budapestei, alt'a— a lui Vámbéry, orientalistului magiaru etc. etc 1 Tóta lumea póte sè-si intipuiésca, cà calatoriloru in lumea ghiatiei eterne, atunci candu au descoperitu acestu pamentu, nu l ia potutu veni prin minte nici Rath, despre ca­rele nici nu poteau sei cà essiste, càci nu erâ primariu, nici nu este vr'o celebritate politica ori literaria, si deasemene nici Vámbéry, des­pre carele — chiar in Ungaria — vai ce pu-cini sciucâ essiste ! — dar insisi detectorii nostri in Viena nu sciau nemic'a de acele nóue in­sule !! Deci aceste insule „Ráth* „Vámbéry" etc. sunt unu adeveraïu „Humbug" si — pré bine reflecta unu corespundinte din Pesta in „Politik11, cà — déca va merge asiá, infaci-

sindu-se celebrii calatori din nordu la Aradu va se vedemu curendu pro chart'a noului pamentu si o insulu— „Vörös" si „kczel*. Dar — prin astfeliu de „Humbug' sei inti 'a se degrada, ér renumele mariloru detectori se blamédia.

(Forte bine!) „Gaz Transilvaniei" scrie in primulu Brasiovu din nrulu 73, vorbal-minte : „Se spune, câ unu anglu bogatu si capriciosu a eserisu unu premiu de multe mii punţi sterlingu, (adecă dieci de mii de florini,) pentru acel'a, care i va aduce o pisica in siesse colori. Noi déca am fi avuţi si capritiosi, am pune bucuroşi unu premiu pentru acel'a, care ni-ar poté spune precisu : ce este in Un­garia lege, si — ce nu? —

C „Despre sustienerea sanetătii trupeşei si sufietesci a copiiloru şcolari".) Acest'a etitlulu unei cârti cele pedagogice a renumitului crea-cetoriu Dr. Bock, tradusa in limb'a romana de preotulu Iosifu Ardeleanu. Pretiulu e : 60 or v. a. Banii de prenumeratiuni sunt de a se adresa, prin asemnate poştali, la traduoe-toriulu in Kétegyháza, cottulu Bék*s. De la 10 essemplarie se dà unulu rabatu. Carticic'a se va pune sub pressa câtu ce vor fi acope­rite spesele tipariului prin prenumeratiuni. —

(Ecilibriulu intre anţhitessi,) séu spiritulu si materi a, de Ioanu Eliade Radulescu. Acosta carte e nedispensabile pentru toti cei ce se interesedia de istori'a si politic'a natiunale. Se pote procura prin tóté liberarlele pre langa pretiulu de 1 fl. —

(Bibliog rofi'a chronologica romana,) séu catalogulu generale de càrtile imprimate de la adoptarea imprimariei pana astadi, 1550 —1873, de D. Iarcu, vechiu profesore si in8pectore de scóle in Bucuresci. Costa 1 fl. 70 cr. v. a. —

(Operle principelui Demetriu Cânte-miru,) tipări te de societatea academica romana, se potu procura pre langa pretiulu de 4 lei nuoi, si anume tom. I. „Descrierea Moldovei" cu chart'a geografica a Moldovei si cu unu fac-simile. —

(IstórPa regimentului alu II. romanu gra-nitiariu,) cunoscutu astadi in regimentulu de linia nr. 50, sub numele marelui duce de Baden. Acésta cărticica—descrindu trecutulu de 170 de ani a unui regimentu romanescu dintre cele mai brave — va cuprinde patru cóle in 8°, si Gosta numai 40 cr. v. a. Banii de prenumeratiune sunt de a se adresa la redaptiunea foiei „Transilvania" in Brasiovu Autorele cărticelei e G. Baritiu.

Emolumintele suntu : una suta de fio­rini v. a, in bani gata, delà maritâ C. R. a cáiloru ferete din Viena patru care de ïemne uscate fora tacsa BÍ din indatinat'a atoVa — a treia parte delà 380 de casa cu aurariu.

Doritorii de a ocupa acestu postu, au se-si tramita recursele—instruate in sensulu tatului org. bis. - - catra Diu Protp. loaifu-Popoviciu in Iamu.

Ciclova-M., in 14 octobre 1874. In contielegere cu M. On. Dnu proteru

tractuale : -2—3 Comitetulu parochiale.

De mare importantia !

i i e i a o d r u Popovic iu, Mediculu romanu delà bàile lui Ercule

langa Meedía, prin acest'a are onóre a face conoscutu P. T. Publicului romanu si Clientelei sale

peste totu, cumca a deschisu

„Salonu de consultare" in Viena, Asperngasse nr. 1. in faci'a otelului

„ E l u r o p a . 1 1

Densulu primesce asupr'a sa — aran-giarea de consulte medicali cu medicii spe­cialişti, dintre celebrităţile Vienei, dupa natur'a si gravitatea casuriloru, ralatio-nandu Professoriloru essactminte despre suferintiele pacientiloru, pentru ca acesti'a, si anume Romanii străini in Viena, sè nu mai fie seduşi si speculaţi de feliurimi de ciarlatani.

Pacienţii neconoscetori de limba si for' de orientare in Viena, la locuintii'a sa potu avé unu internatu cu totulu Comodu si in tóta privinti'a satisfacetoriu.

intr'unu cuventu: Dr. Alexan­dru Fopovioiu primesce in salonulu seu a supra-gi ori-ce însărcinare, ce atinge sfer'a medicale, precum si ingrigirea pentru internarea bolnaviloru pe la institutele de sanetate «orespundiatorie, s. a. s. a.

Bogare. D D. Invetiatori, cari binevoira a primi delà subscrisulu manualulu „Deprin­deri in Computulu din capu", suptu rogati prin acést 'a a-mi tramite pretiulu de 40 cr.

Asemene rogu pre fraţii invetiatori, cari n'au primitu si ar vori sè primésca acestu manualu, sè binevoiésca prin carte de coreB-pondintia a me incunosciintià si indata li se va spedá — francatu.

Contediu la spriginulu Dvóstra, frati-loru invetiatori, p re cum preste totu a parin-tiloru, cari se interesédia de pruncuţii loru, — si sperediu, cà nu me voiu insielá.

A se adresa subscrisului in Beregseu, Ternes. — Emericu Andreescu mp.

invetiatoriu

Insciintiare scolastica! Cu inceputulu anului scolasticu se des­

chide in Caransebesiu sl clas'a IV. gimnasiale, si dupa cum suntemu informaţi, gimnasiulu acest'a are sè se completedie prin deschiderea in fia-care anu câte a unei clasai. Părinţii, cari dorescu a-si tramite copiii la acestu in-stitutu, sunt deci avisati, cà înscrierile se în­cepu in 29 optobre si tienu pana in 3 novem­bre a. c. cal. nou.

Caransebesiu, in 20 optobre 1874. Basiliu Mandreanu, professore gimnasialu.

Publicaiimii tacsabili. Concursu:

Pentru ocuparea postului de Capelanu, pre langa debilisatulu parocu din comuna Ciclova-M. in protopresbiteratulu Bisericei-albe, se escrie concurau cu terminu de siese septemani delà prim'a publicare.

La inceputulu anului acolaatecu curente mi-iau voi'a a atrage atenţiunea asupr'a de-poaitului meu forte avutu, de obiepte de instrucţiune, cari tóte-au eaecutate cu cea mai mare ac urate tia. Conapecte complete se tra-mitu gratia, unde ae va cere.

Ca noutàti recomandu mai aleau, : ; Chart'a de părete a Ungariei, ed. a. II. in

limb'a romana de E. Bordeaux. Este colorata finu, cu însemnarea cuprinsului comitateloru, si e întinsa pre pandia asia, incâtu se póte impaturá. Costa 8 fl. v. a. ér téc'a, in care se pastrédia chart'a, costa 35 cr. v. a.

Globala pamentalai, cu unu diametru de • 8" si eu testu romanescu,costa 7 fl. v. a; ér ; cu pedestalu completu costa 14 fl. v. a. \

Charte in relief, pentru instrucţiunea intuitiva a geografiei in scolele poporali, cu j testulu romanescu, de profes. G. Schüller, in \ patru tabele. Costa 12 fl. v. a.

Tabele de părete (20,) cu tipuri eolorite si indreptariu langa densele, edat. in limb'a romana de profesorele D. Vama. Costa 4 fl. • 50 cr. v. a. •

Răşina de COmputu, cu ÎOO de globurele miscatórie, parte albe, parte negre. Intrudu-cerea e in limb'a germana. Costa 3 fi. 66 cr. v. a.

Decimetrulu cubicu, compusu din ladutio ' pe tinichiu (blechu,) cari se potu sl desface. \ Costa 3 fl. v, a. [

Circinu de creta, cu braoia de 43 ctm. de lunge. Costa 2 fl. 50 cr. v. a. etc. etc.

Prin liberari'a mea se potu procura ori ce cârti, precum si ori ce opuri literarie apă­rute unde-va. Asemenea ae afla la mine anu depoaitu mare de porturi poporali, lucruri de luaau ai icône. Intre ceate din urma ae afla sl portretulu litografatu si forte bine nimeritu alu Escel. Sale, repausatului metropolitu br. Siaguna. Pretiulu acestui-a cu postu-portu cu totu e 1 fl. 20 cr. v. a. ^j0f împachetarea se computa dupa pretiulu ce ni costă nóue.

Sibíiu, optovre 1874. Franciscu Michaelis mp. i

librariu.

Cu nrulu precedinte am in- ) tardiatu cu o di^asteptandu—dupa resul- { tatulu alegerii de metropolitu. Ceremu \-scusele domniloru abonanti.

X& T I P O G K A F I ' A L U I Emericu Bartalits-