joi 9 iunie 2011 - european parliament · ruga să se adreseze în scris asociației echipelor de...

JOI 9 IUNIE 2011

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOUVicepreședintă

1. Deschiderea ședinței

(Ședința a fost deschisă la ora 9.00)

2. Decizii privind anumite documente: a se vedea procesul-verbal

3. Aplicarea Directivei EIM în Austria (dezbatere

Președintă. – Primul punct pe ordinea de zi este întrebarea cu solicitare de răspuns oraladresată Comisiei de Erminia Mazzoni, în numele Comisiei pentru petiții, privind aplicareadirectivei EIM în Austria (Ο-000084/2011 - Β7-0314/2011).

Richard Howitt (S&D). - Dnă președintă, am o solicitare de respectare a Regulamentuluide procedură în conformitate cu articolul 96 în prearanjament cu Președintele, pe care l-așruga să se adreseze în scris Asociației echipelor de Formula 1 - inclusiv Lotus dincircumscripția mea - care a specificat în mod clar într-o scrisoare de ieri că a obiectat fațăde o reamplasare a Bahrain Grand Prix din motive logistice.

I-aș solicita Președintelui ca în această scrisoare să le amintească acelor echipe că există ofrumoasă tradiție a sportivilor care se retrag de la evenimente din motive legate de drepturileomului - de la Muhammad Ali și Vietnam, până la jucătorii de cricket care refuză să meargăîn Africa de Sud din motive de apartheid și sportivii de la Jocurile Olimpice de la Moscova.

De asemenea, l-aș ruga pe Președinte să clarifice în numele Parlamentului European că, încazul în care oricare dintre echipe se retrage din motive legate de drepturile omului, acesteavor avea sprijinul acestui Parlament, iar numele însângerat al Bahrainului nu trebuie să steaîn acest an alături de mândrele nume europene de Nürburgring, Monza, Monaco șiSilverstone.

Președintă. – Am consemnat acest aspect, dle Howitt și îl vom transmite mai departe.

Carl Schlyter (Verts/ALE). – (SV) Dnă președintă, sunt raportor pentru raportul referitorla dispozițiile tranzitorii pentru acordurile bilaterale de investiții după Tratatul de laLisabona. În urma unei examinări aprofundate a votului Parlamentului și a propuneriiConsiliului, aș dori să demisionez din calitatea de raportor pentru acest raport, deoarecepoziția Consiliului și a Parlamentului favorizează în mod unilateral interesele investitorilorși nu ține seama de nevoia de transparență. În plus, statele membre vechi nu iau înconsiderare faptul că statele membre noi au nevoie de noi acorduri, iar drepturileinvestitorilor nu sunt echilibrate în niciun fel de cerințele de mediu, sociale și juridice. Deaceea, nu mă simt în stare să apăr poziția Parlamentului și nici capabil să conduc acestenegocieri la un rezultat de succes. Prin urmare, solicit să îmi fie autorizat transferul sarciniide raportor către președintele comisiei.

Președintă. – Acesta este un punct de procedură și ar trebui să-l prezentați în fața comisieicompetente.

1Dezbateri al Uniunii EuropeneRO09-06-2011

Rainer Wieland, autor. – (DE) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor,vorbesc în numele dnei Mazzoni, președinta Comisiei pentru petiții, care nu a putut dinpăcate să fie prezentă alături de noi. Fără îndoială că există petiții mai importante decâtaceasta. Această petiție nu se referă la treizeci de mii de oameni, ca în cazul altor petiții caresunt în așteptare în acest Parlament. Elementele determinante care stau la baza acesteiprobleme în ceea ce privește Comisia pentru petiții sunt natura, care este o chestiune decontencios la nivel local, modul în care economiei locale îi este permis să se dezvolte, șimai presus de toate - și voi reveni la acest lucru ulterior - aplicarea uniformă a legislației înUniunea Europeană.

Poate că voi face un alt comentariu înainte de a merge mai departe. Raportul referitor laacest caz - referitor la acest proiect de telescaun - arată că mass-mediei locale îi face plăceresă vadă pe altcineva pe teren. Ar putea fi un lobbyist care militează pentru natură, unlobbyist pentru mediul de afaceri, autoritățile locale sau guvernul național. Acest lucru nueste adecvat cazul de față. Am participat la o misiune pe teren la nivel local - dnaLichtenberger m-a însoțit - iar impresia că Uniunea Europeană poate acționa ca un fel decurte supremă de apel este total deplasată.

Trebuie să ne bazăm într-o anumită măsură pe autoritățile locale în punerea în aplicare alegii în mod corespunzător. Acest lucru ne conduce la ceea ce se află în centrul petiției.Petiționarii susțin că nu a fost respectat pragul local pentru efectuarea unei evaluări deimpact asupra mediului (EIM), care era de 20 de hectare în acel moment, că, în schimb,proiectul a fost divizat în mod artificial în bucăți mai mici și că, în realitate, pragul de 20hectare a fost depășit. Ca o paranteză, a fost introdus de atunci un prag de 10 hectare înAustria. În orice caz, lucrurile s-au schimbat oarecum.

Când am făcut investigații la nivel local, am ajuns la concluzia că dispozițiile referitoare laevaluările de impact asupra mediului, după cum sunt aplicabile în Austria, au fost respectatela momentul respectiv - cel puțin în esență. S-ar putea argumenta asupra neobișnuituluimetru pătrat sau a altor elemente de măsurare, dar în opinia noastră, litigiul nu se referăla zone vaste. Nu credem nici că analizarea fiecărui aspect de dezvoltare în parte ar duceîn mod evident la o concluzie diferită. Acest lucru este valabil, de exemplu, în cazul laculuicreat pentru a furniza apă pentru zăpada artificială, în cazul problemei locurilor de parcarecare deservesc proiectul și al altor aspecte.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că avem trebuie să analizăm un pic mai mult ceeace era în spatele acestui caz. Ne-am întrebat dacă modul în care guvernul național a aplicatlegea cu privire la EIM a fost corect și în conformitate cu spiritul reglementărilor noastreeuropene. Apoi am văzut că, într-o oarecare măsură, este posibil ca dispozițiile să fie aplicateîn moduri diferite - nu doar în Austria, ci și în alte state membre, inclusiv în țara mea.

Se pune întrebarea dacă ar trebui să permitem întotdeauna ca proiectele să fie divizate lanivel local. Se pune întrebarea dacă ar trebui să permitem proiectelor să fie divizate în etapeseparate în timp, dacă, în retrospectivă, se poate spune că de fapt totul a făcut parte dintr-unplan de ansamblu și ar fi trebuit privit ca un întreg de la început. Există, de asemenea, cazuride proiecte care sunt subdivizate la nivel local în ceea ce privește regimul lor juridic, ceeace ne face să ne întrebăm cât de permisivă este legislația noastră europeană - în mod deliberatsau nu - și dacă lucrurile trebuie să fie mai stricte în această privință.

Am remarcat un anumit aspect în ceea ce privește astfel de facilități. Putem să permitemîntr-adevăr ca pârtiile de schi - noi zone de schi de 1, 2, 3 sau 10 hectare care se adaugă lazonele de schi sau care vor fi mult mai intens folosite ca urmare a extinderii instalațiilor

09-06-2011Dezbateri al Uniunii EuropeneRO2

de schi existente - să fie complet ignorate în calcule? Părerea mea personală este că, pe bazanormelor europene, toate zonele care urmează să fie utilizate ar trebui incluse în proiectulde ansamblu, iar de aici rezultă întrebarea specifică adresată Comisiei dacă aceasta credecă trebuie să intensificăm reglementările europene în acest domeniu.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, onorabili deputați, dlPotočnik și cu mine suntem încântați că avem un parlament care a făcut din monitorizareareglementărilor de mediu un domeniu principal al activității sale, așa cum este cazul aici.Directiva EIM este de mare valoare pentru dezvoltarea ecologică a Uniunii Europene. Pentrunoi, este un instrument important pentru realizarea unei dezvoltări durabile.

Aceasta prevede că proiectele care au un impact semnificativ asupra mediului trebuie săfacă obiectul unei evaluări în cadrul căreia sunt analizate toate efectele lor directe, dar șiindirecte asupra mediului. Acestea sunt tipuri de proiecte în care statele membre trebuiesă decidă, folosind valori-limită, dacă rezultatele evaluării înseamnă că trebuie să fie efectuatăo EIM. Circumstanțele din zona dvs. de schi aparțin unei clase de proiecte în care statelemembre au avut mult timp să decidă dacă este necesară o EIM.

Dispoziția juridică austriacă nu a fost cu adevărat satisfăcătoare în trecut. Se referea la osuprafață de 10 hectare, de 20 de hectare sau mai mult. După ce am primit petiția, Comisiaa întrebat guvernul austriac cum s-a asigurat că directiva a fost aplicată corect în acestproiect. Austria a răspuns că nu a trebuit să efectueze o EIM, deoarece nu a fost atins pragulde 20 de hectare. Ulterior, ne-am exprimat în mod oficial îndoiala cu privire la situație.Am subliniat faptul că, atunci când se stabilește dimensiunea zonei și, astfel, când se decidedacă este necesară o EIM, ar trebui avută în vedere o imagine de ansamblu, mai degrabădecât analiza zonei în sensul său mai restrâns.

Ulterior, Austria și-a revizuit legea cu privire la evaluările de impact asupra mediului, carecred că este cel mai important rezultat în acest caz. În opinia noastră juridică, cerințeleDirectivei europene privind EIM sunt respectate acum în toate privințele. Decizia dacă oEIM este necesară atunci când o zonă de schi este extinsă depinde acum în ansamblu dedimensiunea extinderii pe suprafața de teren și dacă aceasta se află într-o zonă desemnatăde conservare a naturii. Mai mult, evaluarea trebuie să includă acum și extinderile anterioare.

Cerințele Directivei EIM sunt de fapt prevăzute în mod clar și strict în acest sens. Nu esteposibilă eludarea acestor cerințe numai prin împărțirea în etape, în secțiuni sau tranșe.Acordăm o mare importanță unei analize globale a impactului asupra naturii. CurteaEuropeană de Justiție ne-a confirmat interpretarea legii. A clarificat în mai multe rândurică obiectivele Directivei EIM nu pot fi eludate prin împărțirea proiectelor. În ceea ce priveștezona de prag, luând în considerare numai acele suprafețe pe care trebuie efectuate lucrărilede construcție, acestea sunt prea înguste. Suntem preocupați nu numai de lucrările deconstrucție, ci și de integrarea ei în ansamblu în zona înconjurătoare. Cu alte cuvinte, atuncicând se calculează dacă suprafața a atins pragul, trebuie să se includă zonele în care lucrărilede construcții au de fapt loc, dar care fac incontestabil parte din proiect și din impactulproiectului.

De aceea, suntem de părere că screening-ul ar fi trebuit să fie efectuat în zona de schiDamüls-Mellau înainte să aibă loc extinderea, în scopul de a stabili dacă era necesară o EIMpentru proiect. Această decizie ar fi trebuit, de asemenea, să fi fost făcută publică, indicândmotivele care au determinat-o. Acestea sunt obligațiile pe care nu le-au respectat autoritățileaustriece. Ele nu au efectuat acest screening, care, în opinia noastră, era o cerință.


Proiectul este în trecut; s-a decis asupra lui acum cinci ani și a fost aprobat cu cinci ani înurmă. Construcția este deja finalizată. Prin urmare, am solicitat mai multe detalii cu privirela efectele lucrărilor din partea autorităților de la Viena și am efectuat și anchete pentru astabili dacă sunt necesare măsuri de atenuare a consecințelor și dacă pot fi luate înconsiderare în continuare. După ce vom primi aceste informații, vom examina dacă se potlua măsuri suplimentare pentru a diminua efectele asupra naturii în această zonă înansamblu.

De asemenea, am cerut autorităților din Austria să ne confirme că în cazul viitoarei extinderia acestor zone de schi sau a altora care îndeplinesc criteriile în temeiul vechii versiuni alegii austriece privind evaluarea impactului asupra mediului, screening-ul se va efectua înprimul rând pentru a verifica dacă este necesară o EIM. În prezent, dl Potočnik lucrează lao revizuire a Directivei EIM. Atât dumnealui, cât și noi, ne-am propus să prezentăm untext nou, care sporește și mai mult protecția mediului, care ia în considerare în specialzonele de schimbări climatice, energia și biodiversitatea, care includ, de asemenea, hotărârirelevante importante ale Curții Europene de Justiție și care armonizează și simplifică pecât posibil procedurile existente și, în plus, exclud eludarea mai clar decât în trecut.

Dl Potočnik este în proces de pregătire a reformării acestei directive și s-a consultat, prinurmare, în linii mari cu publicul și cu grupurile de interes relevante pe parcursul anuluitrecut. Rezultatele sunt în prezent evaluate și vom prezenta o propunere în consecință, celtârziu în 2012. Executarea necorespunzătoare a acestei lucrări de construcții va avea celpuțin un efect pozitiv pentru viitor, pentru că legislația europeană va fi formulată mai clarși nu va mai fi atât de ușor de eludat. Suntem mulțumiți de faptul că legea austriacă privindevaluarea impactului asupra mediului este în prezent în conformitate cu directiva.

Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că autoritățile austriece analizează impactulasupra mediului al lucrărilor care au fost deja efectuate pentru a garanta că, în orice viitoareextindere a zonei de schi din regiunea din jurul Damüls-Mellau, cerințele directivei noastresunt aplicate în conformitate cu normele. Cu alte cuvinte, am învățat cu toții din greșelilefăcute în acest caz.

(Aplauze)

Peter Jahr, în numele Grupului PPE. – (DE) Dnă președintă, dle comisar, dl Wieland aprezentat deja cazul în mod foarte clar. Aș vrea să adaug unul sau două mesaje politice,dacă îmi permiteți.

În primul rând, faptul că regulamentele sau directivele existente sunt examinate pentru avedea cât de bine se transpun în practică sau cât de bine își realizează obiectivele și apoisunt îmbunătățite sau interpretate mai exact acolo unde este necesar nu este un argumentîmpotriva politicii europene, ci mai degrabă un argument în favoarea acestei politici. Vaexista întotdeauna concurență între regulamentele și directivele europene și forma pe careacestea o adoptă la nivel local. Comisia pentru petiții nu poate fi o curte de apel, dar, așacum înțeleg eu activitatea comisiei - cu alte cuvinte, ceea ce înțeleg ca fiind rolul meu încalitate de membru al Comisiei pentru petiții - sunt destul de mândru că această petiție, încare am văzut că lucrurile au fost interpretate în mod diferit la nivel local decât a fost intențianoastră la nivel european, împreună cu avizul Comisiei pentru petiții au dus în cele dinurmă la modificarea legislației într-un stat membru. Consider că este un mare succes și unsucces al politicii europene.


Problema generală așa cum o văd eu poate fi exprimată prin întrebarea pe care o voi adresaacum comisarului. Mulți cetățeni sunt preocupați de modul în care este pusă în aplicarelegislația europeană în domeniul mediului în statele membre. Există multe petiții în acestsens. Multe dintre ele se referă la probleme transfrontaliere, dar există și multe situațiiîngrijorătoare în statele membre. Ne confruntăm la nesfârșit cu faptul că atunci cândadresăm întrebări Comisiei în timp ce problemele sunt în curs de desfășurare, primimurmătorul răspuns: „Presupunem că statul membru X pune în aplicare și aplică directiveleși regulamentele existente ale Uniunii Europene în mod corespunzător. Nu este nevoie săintervenim”. Avem nevoie de un instrument pe care să îl putem folosi pentru a intra într-undialog serios cu statele membre în timpul desfășurării evenimentelor, în cazul în care existăindicii că ceva nu funcționează, astfel încât să nu ajungem în aceeași situație ca în cazul defață. Lucrurile nu au funcționat în mod optim, dar s-au rezolvat acum și avem o soluțiepentru viitor - dar din păcate, nu și pentru trecut.

Jörg Leichtfried, în numele Grupului S&D. – (DE) Dnă președintă, cred că putem descrieceea ce s-a întâmplat aici ca o lecție de la care am avut de învățat. Noi austriecii, suntemfoarte dornici să schiem. Desigur, pentru acest lucru, este nevoie de pârtii de schi. Cu toateacestea, trebuie să fim conștienți și să luăm în considerare faptul că un mediu frumos, intacteste, de asemenea, o parte a schiatului, iar oamenii nu vor merge la schi unde acest mediunu mai există.

Văzută în lumina acestei situații, politica austriacă a făcut multe greșeli în trecut. Pârtiilede schi au fost adăugate în mod unilateral fără a lua în considerare dacă mai multe pistesunt de fapt o idee bună, iar practica administrativă și situația juridică au fost, de asemenea,caracterizate de această mentalitate. Ceea ce s-a întâmplat aici demonstrează valoareaadăugată din partea Uniunii Europene și a Parlamentului European. În acest caz, se parecă lucrurile au mers prost. În multe cazuri, atunci când lucrurile merg prost, nu se întâmplănimic. În acest caz, însă, a fost depusă o petiție, oamenii au reacționat în consecință, iarAustria a făcut ordine în curtea sa. În ceea ce mă privește, consider se oferă un bun exemplua ceea ce ar trebui să se întâmple.

Eva Lichtenberger, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președintă, dle comisar,sunt foarte recunoscătoare pentru informațiile pe care le-ați oferit. Consider că afirmațiiledvs. sunt foarte importante. Am doar o întrebare suplimentară. Ați spus că Comisia estepe deplin mulțumită de modul în care Austria pune în prezent în aplicare evaluareaimpactului asupra mediului. Cu toate acestea, mai rămâne o hotărâre a Curții Europene deJustiție care afirmă că cetățenii trebuie să fie implicați în procedura prin care se stabileștedacă este necesară o EIM. Acest lucru nu a fost inclus în legea austriacă revizuit și ar puteaacționa ca un fel de sistem de avertizare timpurie care garantează că ceea ce am văzut înMellau nu se poate întâmpla din nou.

Aș dori să subliniez încă o dată că eu cred că este oarecum absurd faptul că pârtiile de schinu sunt incluse în dimensiunea unei zone de schi doar pentru că întregul munte nu a fostsăpat. După cum văd eu lucrurile, acestea sunt în cele din urmă zonele în cauză și trebuiesă fie incluse. Este destul de clar faptul că acesta este un caz în care un proiect a fost divizatîn părți mai mici în scopul eludării. Sper că veți avea în vedere acest caz în cadrul unorproceduri viitoare.

Willy Meyer, în numele Grupului GUE/NGL. – (ES) Dnă președintă, avem un caz care nepoate ajuta să rezolvăm o problemă pe care Comisia a recunoscut-o de fapt și care a fost


de asemenea invocată de dl Jahr, iar noi dorim să o includem în raportul anual care va fiprezentat de Comisia pentru petiții în discuțiile cu privire la 2010.

Situația este după cum urmează, iar noi avem exemplul Damüls din Alpi și, de asemenea,cel din Pirinei: de multe ori se întâmplă ca perioada cuprinsă între momentul în care uniicetățeni europeni fac o plângere și momentul rezolvării acesteia să fie prea lungă pentru arezolva problema fără daune ireversibile. Mă refer la posibilitatea ca multe state membresă se sustragă directivei europene care solicită o evaluare a impactului asupra mediuluipentru proiecte publice sau private în zone foarte sensibile din ecosistemul european, cumar fi în acest caz Alpii sau cum ar putea fi Pirineii din Spania. În acest caz, pentru a se eludaprevederile directivei, a fost împărțit și divizat un proiect, împiedicându-se astfel efectuareaoricărei evaluări a impactului asupra mediului.

Doamnelor și domnilor din Comisie, dacă sunteți într-adevăr de acord că evaluările deimpact asupra mediului trebuie să fie puse în aplicare în mod strict, cred că va trebui săreacționați mai rapid pentru ca proiectele să nu mai continue în ciuda rapoartelor careindică faptul că aceste proiecte au nevoie de o evaluare prealabilă a impactului asupramediului. Prin urmare, este foarte important ca noi să schimbăm perioada necesară pentrusoluționarea unei plângeri și ca Comisia pentru petiții și Comisia Europeană să lucrezepentru a scurta aceste perioade, astfel încât statele membre să nu se sustragă de la obligațiade a pune în aplicare Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului. A fost ocolităîn multe state membre, astfel cum s-a menționat deja aici, nu doar în Austria. În țara mea,Spania, există acum un proiect în așteptare în regiunea Pirineilor. Există, de asemenea, ostațiune de schi în valea Castanesa, iar statul spaniol intenționează să facă același lucru. Înacest caz, autoritățile responsabile din Aragon doresc să împartă proiectul în scopul de aîmpiedica efectuarea evaluării impactului asupra mediului.

Cred că Parlamentul European și Comisia Europeană trebuie să lucreze pentru a acceleraprocedura.

Angelika Werthmann (NI). – (DE) Dnă președintă, dle comisar Oettinger, doamnelorși domnilor, scopul evaluării impactului asupra mediului este, în conformitate cu principiulprecauției, să determine și să evalueze impactul direct al proiectelor asupra mediului și, deasemenea, efectele lor indirecte. Cu excepția dezvoltării planificate, care este în mod evidentlegată de proiect din punct de vedere geografic sau de altă natură și care nu poate decât săsubmineze situația juridică. Curtea Europeană de Justiție a decis în 1996 că statele membretrebuie să se asigure că obiectivul directivei nu pot fi eludat prin divizarea proiectelor.

În raportul său din 2003 privind aplicarea și eficiența Directivei EIM, Comisia a constatatcă rădăcinile numeroaselor probleme care au constituit un obstacol în calea eficiențeidispozițiilor EIM nu rezidă neapărat în punerea în aplicare a directivei la nivel național, cimai degrabă în aplicarea sa în practică. Una dintre recomandările formulate la acel momentviza în mod special acele state membre, cum ar fi Austria, care au stabilit praguri obligatorii.S-a recomandat ca, în cazul în care proiectele ar putea avea, eventual, un impact considerabilasupra mediului, să se efectueze o verificare corespunzătoare - în special în ceea ce priveștezonele sensibile și posibilul impact cumulativ al proiectelor. În introducerea dvs. ațimenționat procesul de screening; suntem în așteptarea rezultatelor.

Cetățenii Austriei protestează tot mai mult pentru că preocupările lor primesc prea puținăatenție. Curtea Europeană de Justiție a decis că legea individuală la nivel național trebuiesă fie suficient de detaliată și să asigure participarea adecvată a publicului. Cum evalueazăComisia acest aspect din legea austriacă privind evaluarea impactului asupra mediului?


În aproape toate statele membre se critică lipsa de participare a publicului. Actuala revizuirea Directivei EIM ar trebui să includă, de asemenea, o dezbatere privind revizuirea proceduriiuniforme de participare a publicului care este de fapt stabilită de directivă.

Richard Seeber (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle comisar, uitându-se pe lista vorbitorilor,cineva ar putea avea impresia că Comunitatea, dar și Comisia pentru petiții sunt văzute caun fel de curte supremă de justiție în acest proces. De asemenea, aș dori să spun că nutrebuie să adunăm puncte politice din aceste proiecte.

Vorbim aici despre un proiect în Damüls-Mellau. Acestea sunt două comunități mici.Guvernul provincial din Vorarlberg și administrația locală au încercat să aplice cât maibine această lege austriacă în materie de mediu. Cred că nu există niciun motiv să facemreproșuri acestor autorități. Intervine totuși problema juridică a modului în care RepublicaAustria a transpus Directiva EIM. Aici trebuie să avem în vedere faptul că tradițiile juridicedin Austria și, de asemenea, din Uniunea Europeană, variază considerabil. Trebuie săsubliniez colegului meu deputat că eu cred că Austria a încercat să facă lucrurile în modcorespunzător. În cursul acestui proces, avocații au ajuns la concluzia că s-ar putea să fifost făcute câteva greșeli. Aș dori să subliniez încă o dată că este vorba despre doar câtevaprocente aici. În cadrul acestui proiect, s-au luat în mod voluntar măsuri pentru a compensaacest lucru, care par să fi fost uitate. S-au făcut plăți importante. Acest lucru trebuie să fie,de asemenea, precizat.

În cele din urmă, ar trebui probabil, să efectuăm și o evaluare politică. Având în vedere căs-au întreprins măsuri compensatorii în acest proiect, că s-a încercat să se îndrepte oriceeroare care poate a avut loc, atunci cu siguranță proiectul poate fi aprobat. Din păcate, înacest moment, trebuie să solicit Comisiei să îi trateze în mod egal pe toți și să analizezeunele cazuri din afara frontierelor noastre, în alte state membre, acolo unde resurselenaturale sunt prejudiciate mult mai grav. Comisia ar trebui, prin urmare, să continue cu oanumită doză de circumspecție în acest caz. O astfel de circumspecție este deosebit deimportantă în domeniul politicii de mediu dacă dorim să obținem o mai largă acceptare.

Heinz K. Becker (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, așdori să subliniez aspectul menționat de dl comisar că „autoritățile naționale au învățat dinacest lucru”, deoarece cred că modul în care a procedat guvernul național austriac - și înspecial ministrul responsabil al mediului - cu modificarea legii austriece privind evaluareaimpactului asupra mediului trebuie să fie considerat ca fiind foarte pozitiv și ar putea fifolosit ca exemplu, ca punct de reper, pentru multe alte cazuri pe care mulți oameni nu lecunosc la fel de bine.

Cu toate acestea, în cele din urmă, aș dori să susțin petiția modificată adresată de dl Jahrprin care solicită folosirea unor instrumente specifice și eficiente pentru influențarea,monitorizarea și corectarea proiectelor chiar din stadiul de planificare și stadiile incipienteale proiectelor.

João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, am câteva observații foarte scurte caredecurg din acest proces. În ciuda aspectelor sale pozitive, experiența aplicării practice aprocedurii evaluării de impact asupra mediului (EIM) ne arată de asemenea că se poate șică trebuie să fie îmbunătățită. Este important să analizăm impactul cumulat al proiectelorîntr-un mod diferit, fie că sunt de același tip sau diferite. Deseori nu putem vedea pădureade copaci. Este important să avem cunoștințe complete despre impactul major și cumulativpe care activitatea umană îl are asupra naturii.


De asemenea, etapa post-EIM ar trebui să beneficieze de mai multă atenție, întrucât esteneglijată frecvent. Este important să se evalueze măsura în care se realizează impactulpreconizat, cât de eficiente sunt măsurile de minimizare sau de compensare și, dacă există,gradul în care acestea sunt sau nu sunt puse în aplicare. Autoritățile publice de mediu deținun rol decisiv și ar trebui să fie echipate corespunzător pentru a le pune în aplicare.

În cele din urmă, transparența procedurii, precum și participarea publicului și controlulsunt de o importanță crucială pentru a asigura pe cât posibil, transparența, calitatea șiindependența studiului.

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, astăzi dezbatemprobleme foarte specifice legate de o anumită țară, dar evaluările de impact asupra mediuluisunt încă o problemă destul de complicată și dificilă, atât la nivel național, cât șiinternațional. Probabil că cea mai mare problemă este o criză de încredere în societatelegată de modul de examinare a evaluărilor de impact asupra mediului care au fost efectuateși de faptul că operatorii de proiect efectuează examinările etc. Prin urmare, publicul artrebui să fie implicat mai activ în acest proces, dar, desigur, trebuie să găsim un echilibru,astfel încât proiectele să nu fie oprite fără justificare. O altă problemă este conceptul deevaluare post-proiect, atunci când anumite lucruri, inclusiv analiza impactului asupramediului, nu sunt menționate și apar mai târziu unele efecte adverse.

Ieri am votat în favoarea principiului independenței în cadrul sistemului de evaluare aimpactului. Desigur, acesta ar trebui să fie aplicat, de asemenea, în dreptul mediului șiatunci când revizuim Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului, trebuie săne concentrăm exact asupra acestei probleme.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” înconformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

Jörg Leichtfried (S&D). – (DE) Dnă președintă, se poate să o fi înțeles greșit pe dnaMorkūnaitė-Mikulėnienė, motiv pentru care am vrut să întreb. Cred că este important săse respecte normele aflate în prezent în vigoare. Nu trebuie să avem mereu posibilitatea săeludăm anumite aspecte spunând că nu trebuie să respectăm în mod strict normele dincauza unei schimbări de circumstanțe. Normele trebuie să fie întotdeauna respectate lalitera legii și pe bună dreptate.

Aș dori să știu dacă ați vrut să spuneți că normele trebuie să fie respectate indiferent desituație și că oamenii nu ar trebui să fie întotdeauna ghidați de circumstanțe.

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, aș dori să subliniez căeste foarte important să se respecte normele, dar există cazuri în care anumite grupuri deinterese, probabil manipulând opinia publică, încearcă să influențeze punerea în aplicarea anumitor proiecte. Cu toate acestea, după cum am subliniat deja, autonomia, analizaadecvată și independența experților trebuie să fie garantate și totul trebuie să se realizezeîn conformitate cu normele, astfel cum este prevăzut de legislație.

Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, doamnelor și domnilor,această discuție subliniază încă o dată faptul că, în ceea ce privește întregul domeniu almediului, avem o problemă majoră de comunicare. Mediul, economia și interesele regionalesunt în mod constant unul împotriva celuilalt. Aici este marea problemă. Avem nevoie desprijin din partea Comisiei pentru a asigura că mediul este perceput ca un aspect esențialal economiei. În momentul de față se pune prea puțin accentul pe faptul că și măsurile deprotecție a mediului și a naturii pot crea și păstra locuri de muncă.


În prezent, discuția este întotdeauna polarizată: natura sau locurile de muncă. Din păcate,noi politicienii, am utilizat, de asemenea, acest tip de argument. Fac apel la toată lumea sădepună eforturi pentru a crește gradul de conștientizare și de recunoaștere a ambeloraspecte, deoarece trebuie să conservăm mediul pentru ca economia să continue săfuncționeze eficient în viitor.

Miloslav Ransdorf (GUE/NGL). – (CS) Dnă președintă, Austria a votat odată împotrivacentralei nucleare de la Zwentendorf, pentru a scăpa de un cancelar regional și, procedândastfel, a creat o structură unică în Europa - o centrală electrică atomică modelul construităpe o scară de 1:1. Aș spune că acesta a fost un experiment costisitor și că austriecii nu artrebui să îi facă pe toți cei din Europa să parcurgă același drum.

Rainer Wieland (PPE). – (DE) Dnă președintă, sunt de fapt mulțumit de răspuns, dar așdori doar să aduc unele clarificări asupra unui punct. Conform reglementărilor actuale,pârtiile de schi trebuie să fie incluse în calculul pragurilor atunci când sunt planificateschimbări structurale în perioada de dezvoltare a instalației. Toate celelalte zone utilizatede schiori, călători clandestini sau alte persoane nu sunt luate în considerare. Sunt de părerecă ar trebui să fie incluse efectele folosirii unei zone care nu a fost lăsată în starea sa naturală.

O ultimă chestiune pe scurt: într-un domeniu al unui stat membru cu care noi, dle Oettinger,suntem foarte familiarizați, Comisia pentru petiții are opțiunea ca în anumite cazuri specialesă aplice o procedură de blocare. Cred că ar fi un lucru bun ca noi să ajungem la un acordcu Comisia și Consiliul că procedurile pot fi sistate în cazul în care acest lucru este gestionatîn mod responsabil.


Richard Seeber (PPE). – (DE) Dnă președintă, aș dori să-l întreb din nou pe dl Wieland,deoarece dânsul este avocat, dacă vrea acum să îi includă pe cei care fac drumeții montaneși pe alpiniștii care poartă schiuri și folosesc uneori teleschiurile, astfel încât să nu trebuiascăsă parcurgă întreaga distanță pe jos și, de asemenea, persoanele care folosesc alteechipamente sportive. Oare întreaga regiune alpină va face obiectul unei evaluări aimpactului asupra mediului? Ar trebui să definească criteriile cu mai multă precizie și săexplice exact la ce se referă.

Rainer Wieland (PPE). – (DE) Dnă președintă, aș dori să clarific un lucru și să contrazicimpresia lăsată. Natura nu este proprietatea organizațiilor de conservare. Natura este acolopentru a fi utilizată de oameni. Prin urmare, după cum s-a precizat deja, nu sunt de părerecă Damüls-Mellau este un caz în care ar fi trebuit să se aplice această procedură de blocare.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, onorabili deputați, înprimul rând, trebuie să fie clar pentru noi toți că acest caz nu a fost gestionat în mod corect.Cu toate acestea, reevaluarea cazului ne va ajuta să facem progrese în Europa. Am stabilitcă pragurile au fost aplicate incorect, că nu s-a efectuat un proces de screening și, prinurmare, că impactul asupra mediului nu a fost evaluat suficient de obiectiv.

În al doilea rând, legea austriacă privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) trebuiesă fie modificată sau extinsă pentru a se asigura că aceasta corespunde directivelor UniuniiEuropene, cu alte cuvinte, cerințelor dvs. În al treilea rând, credem că este important ca,atunci când se adoptă alte măsuri în această regiune, indiferent că sunt parcări autosuplimentare sau alte facilități, să se realizeze un screening special al întregului proiect care


include zonele existente dezvoltate și proiectele de construcții existente. S-ar putea spunecă regiunea este controlată mai atent acum.

Oricui îi place să schieze, cum îmi place mie, va ști că, La aproximativ ora 15.00, în aceastăregiune poluarea fonică pare a fi o problemă mai mare decât daunele aduse mediuluinatural. Desigur, nu vorbesc foarte serios în această privință. Comisia are acum posibilitateade a iniția o procedură de încălcare a dreptului UE. Nu amenințăm că vom face acest lucru,dar opțiunea rămâne deschisă pentru noi. Apoi trebuie să privim în termeni generalirevizuirea Directivei EIM. Ce are de gând să facă dl Potočnik?

În primul rând, totul are legătură cu includerea noilor obiective de politică, cum ar fischimbările climatice, biodiversitatea, energia, rețelele transeuropene și politica de coeziune.În al doilea rând, trebuie să fie incluse hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene careau condus la o clarificare importantă a problemei. Ca răspuns la întrebarea dluiLichtenberger, aș dori să spun că am stabilit că legea austriacă privind EIM îndeplinește înprezent cerințele pragului. În prezent, evaluăm dacă aceasta este satisfăcătoare în ceea ceprivește transparența, participarea civică și consultările publice, atât în formă, cât și în fond.Pot să confirm că dl Potočnik, comisarul pentru mediu, vă va oferi un răspuns scriscuprinzător în următoarele câteva săptămâni dacă aceasta corespunde cerințelor stabilitede directiva noastră în materie de transparență și participare civică.

Cred că acest caz și alte constatări ne vor permite să efectuăm o revizuire satisfăcătoare adirectivei europene anul viitor. Dl Wieland a întrebat cum ar trebui să fie consideratădefiniția zonei. Vă vom da un răspuns scris referitor la această problemă. Cred că atuncicând se construiește o instalație de transport, ar trebui să includem nu numai suprafața deteren situată sub cablu, cu alte cuvinte, nu doar traseul ascensorului, care are un metrulățime și mai multe mii de metri lungime. Pe de altă parte, nici nu ar trebui să includem totmuntele, deși turiștii clandestini sunt adesea cei mai buni schiori dacă se află pe pârtiilepericuloase. Cu toate acestea, dintr-o perspectivă mai detaliată, trebuie să fie incluse toatezonele desemnate ca piste. Cu alte cuvinte, toate pistele gestionate și zonele în care seutilizează mașini de înzăpezire fac parte, după părerea mea, din zona muntoasă dezvoltatăși, prin urmare, trebuie să se încadreze în respectivul prag. Dacă este necesar, acest lucruar trebui să fie definit în mod clar în timpul revizuirii directivei.

Cum am putea influența procesul într-un stadiu incipient? Aceste discuții au loc, desigur,relativ târziu, la cinci ani după ce a fost acordată autorizația de construcție. Este o problemăfundamentală, deoarece, în conformitate cu termenii Tratatului, se aplică subsidiaritatea,iar responsabilitatea pentru punerea în aplicare a legislației europene revine în primul rândstatelor membre, care trebuie să administreze și să aplice legea la nivel local. Sper că, înspecial în Austria, se va învăța ceva din acest caz cu privire la o abordare delicată atuncicând sunt puse în balanță interesele economiei și ale mediului și, prin urmare, că acest cazva avea un impact pozitiv în viitor.

Președintă. – Dezbaterea a fost închisă.

4. Anuare profesionale înșelătoare (dezbatere

Președintă. – Următorul punct pe ordinea de zi este întrebarea cu solicitare de răspunsoral adresată Comisiei de Erminia Mazzoni și Malcolm Harbour, în numele Comisiei pentrupiața internă și protecția consumatorilor, privind anuarele profesionale înșelătoare(Ο-000087/2011 - Β7-0315/2011).


Simon Busuttil, supleant al autorului. – Dnă președintă, acum doi ani și jumătate, amprezentat acestei Camere reunite în plen un raport referitor la anuarele profesionaleînșelătoare. Mesajul transmis de acest Parlament a fost clar: există o problemă serioasălegată de practicile frauduloase ale anuarelor profesionale înșelătoare, cauzată de faptul căzeci de mii de întreprinderi mici, organizații voluntare și chiar organizații de caritate cadvictime acestor practici frauduloase și avem nevoie de o abordare concertată pentru a opripentru totdeauna toate aceste practici înșelătoare.

Din păcate, după doi ani și jumătate, ne-am întors aici în plen pentru a discuta despreacelași subiect, deoarece nu s-a întreprins nicio acțiune pentru a combate problemaanuarelor profesionale înșelătoare. Acest fapt este inacceptabil.

Permiteți-mi să le reamintesc colegilor despre ce vorbim aici. Practic, problema constă înfaptul că un anuar profesional înșelător trimite un formular, care pare să solicite pur șisimplu oamenilor să își actualizeze datele personale sau detaliile lor de afaceri, în schimbula ceea ce pare a fi o intrare liberă, o listare gratuită în anuarul profesional. La prima vedere,nu se observă niciun cost, nicio plată care ar putea rezulta din completarea acestui formular.Cu toate acestea, după trimiterea formularului, victimele primesc o scrisoare prin care lise solicită plata a 1 000 de euro pe an timp de trei ani consecutivi. În cazul în care nuplătesc, anuarele profesionale înșelătoare recurg la ceea ce, în esență, sunt tactici agresive:apeluri telefonice de hărțuire, amenințări cu acțiuni în justiție și urmărire penală din parteacelor care recuperează datorii.

Cel mai îngrijorător lucru este că astfel de tactici ilegale sunt folosite chiar sub nasulautorităților din mai multe state membre, care sunt conștiente de aceste practici și nu auadoptat nicio acțiune pentru a le opri. European City Guide, Construct Data, TEMDI, EUBusiness Services, World Business Directory, Expo Guide și DAD funcționează încănestingherite. Comisia a declarat deja că astfel de practici înșelătoare contravin legislațieiUE, dar nu a depus suficiente eforturi pentru a le opri. Acesta este motivul pentru care neaflăm astăzi aici.

Eija-Riitta Korhola, supleantă a autorului. – Dnă președintă, volumul reclamațiilor privindsocietățile editoare de anuare înșelătoare arată că aceasta este o problemă serioasă pentruIMM-uri. Companiile editoare de anuare profesionale înșelătoare provoacă prejudiciifinanciare și hărțuiesc întreprinderile mici. În perioada cuprinsă între 2003 și mijloculanului 2008, s-au înregistrat aproape 14 000 de plângeri și solicitări. Se mai primesc încăsute de scrisori de plângeri de la noile victime.

Dificultățile implicate în depistarea activităților de această natură subminează chiarfuncționarea pieței interne. Practicile înșelătoare sunt ilegale în temeiul Directivei privindpublicitatea înșelătoare și comparativă și al Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Dar lipsesc căile de atac eficiente și de executare. Comisia pentru piața internă și protecțiaconsumatorilor, în calitate de comisie competentă pentru legislație, a preluat recent aceastăproblemă de la autoritățile olandeze, atrăgând-le atenția asupra practicilor frauduloase aleunei companii editoare de anuare profesionale cu sediul în Țările de Jos.

Răspunsul autorităților olandeze arată în mod clar că statele membre sunt preocupate maiales de ceea ce se întâmplă pe propriul lor teritoriu. Cred că, având în vedere naturatransfrontalieră a problemei, cooperarea dintre mai multe state membre în aplicarealegislației ar fi absolut esențială pentru stoparea practicilor frauduloase.


Comisia ar putea să joace ea însăși un rol mai activ în cooperarea cu statele membre privindaplicarea transfrontalieră prin intermediul rețelelor existente la nivelul UE pentru a facilitacooperarea între statele membre. În toate statele membre ar trebui să se acorde mai multăatenție sancțiunilor efective și cu efect de descurajare împotriva acestor practici frauduloase,care ar putea desființa astfel de companii și ar face ca cei care le administrează să fiepedepsiți.

Ar trebui să se aibă în vedere extinderea domeniului de aplicare a Directivei privind practicilecomerciale neloiale pentru a include toate practicile comerciale într-o categorie de relațieîntre companii și consumatori, indiferent dacă se vizează protecția consumatorilor sau aconcurenților. În acest mod, cele mai multe, dacă nu chiar toate practicile comercialeneloiale dintre companii din sectorul comerțului cu amănuntul vor fi acoperite șireglementate de același set de norme ca practicile comerciale neloiale dintre companii șiconsumatori, cu care în general se suprapun.

Este de asemenea important ca întreprinderile să fie ajutate în combaterea înșelătoriei prinîmbunătățirea accesului la informații și prin creșterea conștientizării prin îmbunătățireamecanismelor de atac. Aș dori să îl întreb pe dl comisar: care sunt obstacolele majore careîmpiedică implicarea mai puternică a autorităților de stat în cooperarea în domeniul aplicăriitransfrontaliere și ce măsuri are în vedere Comisia în lupta împotriva societăților necinstiteeditoare de anuare?

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, stimați deputați, Comisiaîmpărtășește preocupările, îndoielile și analizele critice ale Parlamentului European înaceastă chestiune. Practicile înșelătoare ale anuarelor profesionale cauzează problemepentru numeroase companii. Acum trei ani, am comandat un sondaj și am primit mii deplângeri. Putem presupune doar că acesta este numai vârful aisbergului, ceea ce înseamnăcă numărul întreprinderilor care simt că au fost induse în eroare ar putea fi și mai mare.

Dna Reding, comisarul responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățeniecolectează în prezent informații în scopul de a stabili aria de răspândire a problemei. Vreausă subliniez faptul că practicile de acest tip sunt deja interzise în conformitate cu dispozițiileDirectivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă și cu legislațiaantifraudă din diferite state membre. Însă unele dintre aceste practici frauduloase au locdincolo de frontierele naționale și sunt folosite în tranzacțiile de afaceri dintre diferitecompanii, iar după cum stau lucrurile în prezent, este dificil ca făptașii să fie urmăriți îninstanță.

În scopul de a aborda și rezolva această problemă, dna Reding intenționează să elaboreze,până la sfârșitul anului, o comunicare care va prezenta un raport referitor la situația puneriiîn aplicare a directivei existente privind publicitatea înșelătoare și comparativă și laposibilitățile actuale de revizuire, care va furniza o evaluare a situației. Dumneaei are învedere îmbunătățirea conținutului și analiza concluziilor care trebuie formulate pe bazapracticilor înșelătoare. De asemenea, se concentrează asupra modului în care poate fiîmbunătățită cooperarea dintre autoritățile naționale cu privire la urmărirea penală acazurilor transfrontaliere.

De asemenea, intenționează să propună ca cetățenii și societățile să devină mai conștiențide problema tot mai mare a anuarelor profesionale înșelătoare și să sublinieze necesitateaintroducerii mai multor activități de relații publice în acest domeniu. Directiva din 2006a fost pusă în aplicare de toate statele membre. Cu toate acestea, Comisia a cerut statelormembre să ne informeze cu privire la punerea în aplicare și la măsurile pe care le-au adoptat


și să prezinte un raport privind situația cât mai curând posibil, înainte de publicareacomunicării planificate. Acest proces a fost sprijinit de o conferință organizată la sfârșitullunii mai de Comisie și care implică autorități naționale, grupuri de interese și experțiindependenți. Conferința s-a axat pe practicile frauduloase ale anuarelor profesionale și înspecial pe activitățile transfrontaliere.

În timpul dezbaterii, a devenit evident că este necesară o cooperare mai bună și maisistematică între autoritățile statelor membre, iar acest lucru va fi inclus în comunicareadnei Reding de la sfârșitul anului. Pot să vă asigur că, la fel ca și dvs., vom trata de urgențăaceastă problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să adoptăm următoarele măsuricât mai repede posibil. Cu toate acestea, din motive formale, trebuie să ne asigurăm că acelecompanii care sunt afectate se implică în mod adecvat și, prin urmare, avem nevoie detimp pentru a face acest lucru. Pe baza rezultatelor procesului de consultare și dupăexaminarea tuturor argumentelor, Comisia intenționează să adopte noi măsuri corectivepentru a preveni înșelătoria și practicile transfrontaliere ilegale. Vă mulțumesc foarte multpentru sprijinul dvs. în această problemă.

Georgios Papanikolaou, în numele Grupului PPE. – (EL) Dle președinte, dle comisar,nimeni nu poate nega ceea ce ați spus. Doresc să menționez problema suferită de uncompatriot grec, care mi s-a plâns referitor la o întâmplare nefericită asemănătoare, caurmare a publicității înșelătoare și mi-a dat toate documentele relevante. În partea de susa scrisorii trimise de compania înșelătoare se preciza că informația este gratuită. Văzândcă trebuia să completeze anumite informații, compatriotul meu a introdus informațiile șia trimis scrisoarea. În partea de jos a scrisorii era imprimat cu litere mici, după cum aprecizat mai devreme dl Busuttil, că trebuia să plătească 1 000 de euro pe an. După untimp, pretinsul departament juridic al companiei a trimis scrisori, pe care le am aici,cerându-i compatriotului meu să plătească suma de 3 529,38 de euro, care părea să includădobânda și cheltuielile juridice ale companiei.

Dle comisar, în mod evident, există un cadru legislativ. Cu toate acestea, nu știm dacă acestedirective sunt aplicate și dacă au fost transpuse în mod adecvat de statele membre. Programulde la Stockholm prevede că trebuie să abordăm aceste probleme în mod direct. Suntemalături de concetățenii noștri, suntem implicați în problemele lor de zi cu zi. Concetățeniinoștri trebuie să înțeleagă că nu ne aflăm într-un loc îndepărtat, că nu avem de-a face numaicu probleme europene majore. Suntem alături de ei în viața lor de zi cu zi. Trebuie sărezolvăm această problemă imediat.

Monika Flašíková Beňová, în numele Grupului S&D. – (SK) Dnă președintă, este clar, înprimul rând, faptul că aceste companii nu sunt numai înșelătoare, ci și frauduloase.

Antreprenoriatul este semnificativ în măsura în care contribuie la societate în ansamblu,dar dacă cineva se angajează într-o așa-zisă afacere cu scopul de a atrage comercianți șicompanii cinstite într-un anuar doar de dragul de a se îmbogăți și astfel utilizează subterfugii,aceasta este fraudă pură, indiferent de cât de mult protestează că nu fac nimic ilegal. Nu artrebui să pierdem din vedere faptul că aceste practici ale companiilor editoare de anuaresunt în mod clar în afara legii în conformitate cu Directiva privind publicitatea înșelătoareși comparativă.

Cu toate acestea, nu este nevoie să se introducă o nouă legislație. Mai degrabă, ar trebui săne concentrăm pe aplicarea legislației în practică cât mai repede și mai eficient cu putință.Problema este că aceste companii de multe ori se năpustesc asupra întreprinderilor dintr-unalt stat membru al UE, iar aceste întreprinderi familiale, adesea de mici dimensiuni, nu dețin


cunoștințe sau abilitatea de a avea o protecție juridică sau consideră că aceasta le va costamulți bani și efort. Am doar o întrebare suplimentară: crede oare Comisia că se justificăorganizarea unei campanii publice pentru a divulga societățile implicate și a face apel laîntreprinderile oneste să nu se asocieze cu acestea?

Marian Harkin, în numele Grupului ALDE. – Dnă președintă, aș dori să îi spun dlui comisarcă în ultimii ani am întâlnit mulți cetățeni irlandezi care au fost victimele companiiloreditoare de anuare profesionale înșelătoare.

De exemplu, am întâlnit o secretară de la o școală care a plătit peste 2 000 de euro, deoareceșcoala nu își putea permite să le plătească, iar ea se simțea responsabilă pentru că a semnatformularul. De asemenea, aceasta s-a simțit foarte prost. A crezut că nimeni nu ar putea fiatât de naiv încât să facă ceea ce a făcut ea însăși, fără să își dea seama, desigur, că acestlucru li se întâmplă oamenilor tot timpul.

Am întâlnit o doamnă mai în vârstă al cărei soț era șofer de taxi. Aceasta a primit un formularcare conținea unele erori. A crezut că corecta erorile și a trimis formularul înapoi, iar ulteriora primit scrisori de amenințare timp de doi ani. A fost atât de terorizată de aceste scrisori,încât îi era frică să deschidă o scrisoare atunci când o primea. Nu am putut-o sfătui să nuplătească banii. Tot ce am putut spune a fost că, dacă aș fi fost în locul său, nu aș plăti aceibani. Acesta a fost cel mai bun sfat pe care i l-am putut da.

Există multe alte exemple pe care știu că le-ați auzit. Adevărul este că cetățenii se așteaptăsă fie protejați de legislația europeană și nu pot înțelege de ce legislația europeană nu îiprotejează în acest sens. Există o ambiguitate aici. După cum am spus, eu le spun cetățenilorcă cred că sunt protejați, dar nu pot garanta acest lucru. De exemplu, înțeleg că una dintreaceste companii a fost condamnată într-o regiune din Spania și totuși, tot ce a făcut a fostpur și simplu să se mute în altă regiune și să își continue activitatea.

Una dintre problemele care se referă la cetățeni este faptul că nu sunt siguri de modul încare sistemele juridice funcționează în alte țări. Aceștia pot simți că în cadrul propriuluilor stat membru vor fi protejați, dar nu sunt siguri ce se întâmplă într-un alt stat membru.În același timp, sunt la fel de preocupați dacă aceste companii se mută în afara UE.

Prin urmare, este bine să aud că Comisia ne împărtășește îngrijorarea și face presiuni pentrucooperarea între statele membre, că analizează din nou cazurile transfrontaliere și încearcăsă informeze cetățenii și companiile.

Dle comisar, ați spus că situația este urgentă, dar este urgentă de foarte, foarte multă vreme.Cetățenii constată că există multe domenii în care legislația UE are impact asupra vieții lorși astfel nu pot înțelege de ce nu sunt protejați de companiile frauduloase. Aș dori să vărog, dle comisar, să înțelegeți că termenul „urgent” înseamnă „acum”.

Struan Stevenson, în numele Grupului ECR. – Dnă președintă, sunt absolut de acord cuceea ce a spus dna Harkin. În circumscripția mea din Scoția, victimele acestei activitățiinfracționale sunt persoanele mai în vârstă și persoanele care administrează pensiuni saucăsuțe de vacanță cu administrare proprie. Acestea introduc adrese în anuar și apoi primesco factură de o mie de euro. Vârstnicii sunt îngroziți atunci când primesc scrisori deamenințare din partea presupușilor reprezentanți legali ai acestor companii.

Aceasta este o activitate penală transfrontalieră. Aceste companii își dau identitatea șiadresele. Trebuie să le urmărim, să le închidem, să le punem sub acuzare și să protejămcetățenii Uniunii Europene. Atunci când un cetățean mă contactează în circumscripția


mea, îi spun pur și simplu să se adreseze în scris companiei și să îi spună să îmi trimită mietoată corespondența viitoare. Ulterior, cetățeanul nu mai primește nicio veste de la acestecompanii. Cu toate acestea, persoanele respective trebuie să fie, de asemenea, închise.

Keith Taylor, în numele Grupului Verts/ALE. – Dnă președintă, această propunere derezoluție este extrem de necesară. Chiar dacă avem directiva din 2006, este clar că ea nufuncționează așa cum ar trebui. Companiile de care am auzit există doar pentru a escrocaorganizațiile încrezătoare și uneori ajunse la limită și mi se pare deosebit revoltător atuncicând acestea prejudiciază întreprinderi comunitare, de multe ori cu bugete limitate.

Folosind tactici cum ar fi persoane care intimidează, escroci, acestea îi ademenesc cupromisiuni pe oamenii încrezători, dar cred că mesajul trebuie să fie acela că dacă o ofertăpare a fi prea frumoasă pentru a fi adevărată, atunci cel mai probabil că așa este. Acestecompanii sunt precum rechinii și ar trebui să fie oprite.

Desigur, grupul nostru salută această rezoluție foarte oportună și o vom susține, deoareceinvită Comisia să solicite statelor membre să pună în aplicare în mod adecvat respectivadirectivă.

Derek Roland Clark, în numele Grupului EFD. – Dnă președintă, cunosc foarte binesocietatea European City Guide și, în ciuda încercărilor de a o închide, această amenințarepersistă. În mai 2008 au intrat în vigoare în Marea Britanie reglementările în materie demarketing înșelător. Acestea încalcă legea folosind scrisul cu litere mici pe orice documentpentru a ascunde adevăratul cost al unui serviciu. Așadar, Office of Fair Trading (Oficiulpentru comerț echitabil - OFT) poate lua acum măsuri împotriva companiilor din MareaBritanie, dar există un dezavantaj serios.

OFT nu are competența de a aborda orice escrocherii de oriunde, nici din alte state membre,astfel încât problema persistă și continui să primesc partea mea de plângeri. Pentru a fi maila obiect, în timp ce acestea pot funcționa oriunde din cauza legislației permisive, de ce nupoate guvernul meu să prevină ceea ce vine din Europa continentală? Răspunsul la aceastăîntrebare rezidă în inima acestei UE inutile, care a demolat frontierele naționale. Liberacirculație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor oferă o acoperire perfectă pentrutraficanții de persoane, pentru teroriști și pentru escrocheriile care amenință, traumatizeazăși vizează jefuirea celor care nu sunt vigilenți.

Philippe Boulland (PPE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor,putem rezuma în cifre situația anuarelor profesionale înșelătoare care ar trebui să fie gratuite.Patru sute de petiții au fost trimise către Comisia pentru petiții a Parlamentului European.Cincizeci de mii de întreprinderi foarte mici, asociații sau organizații au fost afectate șihărțuite să plătească. O sumă medie de 1 000 de euro trebuie să fie plătită pe parcursul atrei ani pentru contracte nedorite, după cum a menționat deja dl Busuttil.

Aceste cifre reflectă numai parțial suferința victimelor acestor înșelătorii. Aceste persoaneîși asumă deja riscuri când își deschid afacerea și trebuie să facă față rapid provocărilor deafaceri, crizei economice și incertitudinilor viitorului. Trebuie să le împiedicăm să fie supuseacestor practici frauduloase pentru care nu au resurse financiare sau umane pentru a rezista.

Sunt posibile mai multe propuneri: în primul rând, trebuie să oprim aceste escrocherii carene slăbesc economiile. Pentru a face acest lucru, dle comisar, ar fi recomandabil să seaccelereze procesul de revizuire a Directivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă,având în vedere faptul că publicitatea frauduloasă este în creștere și devine din ce în ce maisofisticată.


Ar trebui să creăm ulterior o listă neagră a acestor companii, care să servească drept referințăbazată pe principiul „denunțării și umilirii”. Cu ajutorul autorităților naționale responsabilepentru combaterea fraudei și al întreprinderilor afectate, am putea avea un instrumentsimplu și eficient pentru descurajare și prevenire. În cele din urmă, trebuie să îi pedepsimsever pe cei implicați în acest sistem. Sancțiunile și amenzile aferente sunt adesea mai micidecât sumele încasate din aceste escrocherii. Ar trebui să încurajăm statele membre să fiemai stricte în acest domeniu.

Evelyne Gebhardt (S&D). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, Comisia împărtășeșteîngrijorările Parlamentului European. Acest lucru este foarte frumos, dar am așteptat anide zile ca Comisia să adopte măsuri și să facă unele progrese reale în acest domeniu. În fațanoastră se află raportul dlui Busuttil. În ultima legislatură, Comisia pentru piața internă șiprotecția consumatorilor a subliniat în repetate rânduri faptul că în cele din urmă trebuiesă facem ceva pentru a ajuta oamenii. Problema este că oamenii așteaptă încă acest ajutor.

Multe dintre organizațiile de voluntariat de mici dimensiuni care sunt afectate nu au mijloacefinanciare sau îndrăzneala de a se apăra. Nu mai târziu de săptămâna trecută am primit oaltă scrisoare în care cineva întreba: „Cum mă pot apăra? Nu am bani pentru un avocat,deci nu pot iniția proceduri judiciare”. Cred că trebuie să le oferim în sfârșit cetățenilorEuropei un mijloc eficient de a se debarasa ei înșiși de această problemă.

Catherine Stihler (S&D). - Dnă președintă, escrocheriile dubioase care sunt frauduloaseîn esență și prădează întreprinderile mici folosind un văl de legitimitate - de multe ori cuEuropa în titlurile lor - trebuie să fie scoase în afara legii. Aceste escrocherii nu dăuneazănumai întreprinderilor mici, care sunt amenințate, hărțuite și agresate să plătească taxelepentru ceva ce au crezut că este gratuit, ci dăunează și Uniunii Europene dacă nu luămmăsuri ferme pentru a ajuta.

Până la urmă, scopul Comisiei Europene este să „gândească mai întâi la scară mică”, daram adus în discuție această problemă, după cum au spus mai mulți colegi, timp de foartemulți ani și totuși nu s-a adoptat nicio măsură: de ce? Auzim despre sondaje, întâlniri deinformare și reuniuni cu părțile interesate. Avem nevoie de acțiuni, nu de cuvinte, iar dacăspunem că vom aștepta până la sfârșitul acestui an sau dacă mai lăsăm să treacă câțiva ani,atunci va fi puțin cam târziu: trebuie să acționăm acum.

Deci, având în vedere natura acestor escrocherii și caracterul lor transfrontalier, la nivelulîntregii UE, va lua Comisia în considerare introducerea unei forme de asistență juridicăpentru a ajuta IMM-urile în abordarea acestor escrocherii? Aceste tipuri de escrocherii vorcontinua până când Comisia va adopta măsuri dure.

Phil Prendergast (S&D). - Dnă președintă, Parlamentul European a primit sute de petițiidin partea întreprinderilor mici din UE care pretind că au căzut victime acestor sisteme. Întimp ce plata acestor comisioane scandaloase ar putea pune societăți nevinovate în dificultățifinanciare grave, victimele sunt adesea prea mici pentru a-și permite costurile juridice dea acționa împotriva acestor companii editoare de anuare.

Aceste companii urmăresc de multe ori victimele care își au sediul într-un alt stat membru,ceea ce creează incertitudine juridică pentru victime, deoarece de multe ori nu știu careeste statutul legal al unor astfel de contracte într-o altă țară. Companiile de anuare mizeazăpe această incertitudine.

Deși Comisia a indicat în mod clar că Directiva privind publicitatea înșelătoare șicomparativă scoate în afara legii practicile înșelătoare ale acestor companii de anuare,


aceasta trebuie să analizeze, de asemenea, transpunerea directivei de către statele membre,pentru a clarifica dacă cetățenii sunt protejați în mod egal în Europa. Faptul că aceastădirectivă a fost transpusă de statele membre nu înseamnă neapărat că aceste măsuri suntcomplete sau în conformitate una cu cealaltă.

Sylvana Rapti (S&D). – (EL) Dnă președintă, practicile comerciale neloiale sunt precumapa. De îndată ce găsesc o fisură, se infiltrează. Acestea au găsit două fisuri în cazul de față.O fisură este directiva din 2006, care a fost deja menționată; cealaltă fisură esteRegulamentul privind cooperarea între statele membre.

Dle comisar, întrucât aveți sprijinul tuturor facțiunilor din Parlament, al întreguluiParlament, ar trebui să acționați rapid, pentru că timpul înseamnă bani. După cum au spusdeja colegii mei deputați, au trecut cel puțin trei ani, trei ani de când acești oameni, aceștiescroci, astfel cum au fost numiți pe bună dreptate de către numeroși colegi deputați - șieu sunt în asentimentul lor - înșeală colegii și înșeală întreprinderile mici și mijlocii carereprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Trebuie să acționați și să acționațirapid.

Marc Tarabella (S&D). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, esteîntr-adevăr esențial să se stabilească dacă Directiva privind publicitatea înșelătoare șicomparativă a fost corect transpusă și aplicată în statele membre. Cu toate acestea, trebuiesă abordăm rapid și complet și alte aspecte fundamentale ale acestei probleme, care pot fiaplicate altor forme de escrocherii transfrontaliere.

În primul rând, Comisia, statele membre și organizațiile acestora trebuie să furnizezeconsumatorilor informații suplimentare. Este inacceptabil faptul că tot mai mulți cetățenisunt păcăliți.

În al doilea rând, victimele ar trebui să aibă acces la acțiuni colective, în scopul de a-șiexercita drepturile. Așteptăm aceste acțiuni de peste 20 de ani.

În al treilea rând, discuțiile actuale privind reforma metodelor alternative de soluționare alitigiilor ar putea include și dispoziții pentru referitoare la aceste escrocherii.

Dle comisar, ne așteptăm să adoptați măsuri rapide și concrete în acest sens.

Seán Kelly (PPE). - Dnă președintă, poziția este exact cea subliniată de colegi. Știu acestlucru pentru că în circumscripția mea, în special în Cork, o companie numită EuropeanCity Guide a contactat în mod fraudulos întreprinderi de peste tot. În ciuda faptului că,după câte am înțeles, în 2001, Înalta Curte din Catalonia i-a cerut să încetezetranzacționarea, iar unele instanțe belgiene și Office of Fair Trading (Oficiul pentru comerțechitabil) din Regatul Unit au găsit-o vinovată de practici înșelătoare, aceasta continuă săfuncționeze. Nu ne putem mulțumi cu această situație.

Este foarte important să facem două lucruri: în primul rând, trebuie să încercăm săsensibilizăm întreprinderile din întreaga Europă pentru a ne asigura că sunt vigilente și cănu se lasă păcălite de aceste companii înșelătoare și, în al doilea rând, trebuie să avem olegislație care să garanteze că, atunci când acestea sunt aduse în instanță, fie încetează sămai funcționeze, fie ajung în spatele gratiilor. Este simplu ca bună ziua.

Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dnă președintă, Parlamentul a primit peste 400 de petiții,iar eu am primit multe plângeri din partea întreprinderilor, organizațiilor nonprofit, școlilor,organizațiilor de caritate și chiar instituțiilor guvernamentale care au devenit victime ale


fraudei comise de companiile editoare de anuare profesionale. Acestea fac angajamentefinanciare costisitoare, fiind convinse că își actualizează informațiile. Operațiunilecompaniilor de anuare înșelătoare sunt gestionate intenționat în afara granițelor sau în țăriterțe. Avem nevoie de o soluție paneuropeană clară, dar Comisia Europeană, care dețineinițiativa legislativă, nu a făcut nimic ani de zile, în ciuda tuturor eforturilor depuse deParlamentul European.

În calitate de raportoare alternativă, am propus numeroase soluții în raportul ParlamentuluiEuropean. În realitate, tot ce trebuie să facă Comisia este să propună punerea pe lista neagrăa acestor practici interzise ale publicității înșelătoare în temeiul directivei în cauză. Avemnevoie de urgență de o soluție legislativă solidă la nivel european.

Solicit Comisiei să aplice procedura legislativă de urgență. Mulți cetățeni cinstiți au pierduto mulțime de bani din cauza relaxării condamnabile a Comisiei în acest caz. În opinia mea,o anchetă a Europol este, de asemenea, justificată.

Olga Sehnalová (S&D). – (CS) Dnă președintă, practicile neloiale ale unora dintre acesteașa-numite companii editoare de anuare profesionale continuă să reprezinte o problemăgravă. Operațiunile lor se bazează întotdeauna în primul rând pe eludarea legilor și peaplicarea deficitară a acestora. Numeroase entități sunt descurajate de la inițierea uneiacțiuni în instanță din cauza costului. În schimb, au existat multe cazuri de hotărâri absurdebazate pe abordarea formalistă adoptată de organele judiciare și de alte organe desupraveghere.

Cu toate acestea, acești escroci se bazează în primul rând pe nivelul scăzut de cunoștințejuridice al instituțiilor responsabile și, din păcate, în multe cazuri pe lipsa lor de voință șicuraj, precum și pe o anumită indolență. Prin modul formalist în care interpretează legile,acestea evită să se implice, evită urmărirea penală a acestor cazuri și nu mai au de-a facecu ele. În mod paradoxal, sunt protejate interesele escrocilor și nu cele ale victimelor.

Întrebarea adresată Comisiei ridică în mod corect problema modului în care statele membreabordează această chestiune. Cum au aplicat Directiva privind publicitatea înșelătoare șicomparativă? Dacă statul nu va juca un rol activ și nu doar un rol formal, această problemăva fi în continuare dificil de rezolvat, iar petițiile prezentate de victimele fraudate se voracumula. Și totuși, nu suntem lipsiți de putere în această chestiune.

Andreas Schwab (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, Grupul Partidului PopularEuropean (Creștin Democrat) susține cu tărie mișcarea de eliberare a întreprinderilor miciși mijlocii de amenințarea anuarelor profesionale care oferă un presupus serviciu pentruaceste întreprinderi, dar care, în cele din urmă, nu au nicio consecință reală, cu excepțiafacturilor. Dar, după cum ați precizat în mod corect, dle Oettinger, Directiva 2006/114/CEoferă o bază juridică pentru acest demers care, în mod evident, nu a fost pus în aplicare cusucces în unele state membre. Prin urmare, sper că Comisia va aborda rădăcina problemeiși va avea o abordare sistematică pentru a rezolva cât mai repede posibil situația deosebitde negativă din statele membre. Desigur, din cauza naturii transfrontaliere a datelor,problema se poate extinde de la aceste state membre spre alte țări vecine.

În acest caz nu va funcționa o abordare amplă, deoarece este clar că problema se află înanumite state membre.

Elena Băsescu (PPE). - Anuarele profesionale reprezintă una dintre cele mai utilizateforme de informare asupra ofertei dintr-un domeniu de activitate. Datorită prestigiului lor,beneficiază de credibilitate în rândul consumatorilor din Europa. Din acest motiv, anuarele


profesionale înșelătoare aduc prejudicii populației care apelează la ele. Această practicăpoate fi oprită prin implementarea corectă a directivei privind publicitatea înșelătoare. Dinpăcate, nu toate statele membre au transpus acest text în legislația lor. Astfel, victimele nupot obține prejudiciul suferit. Revizuirea directivei ar oferi instrumentele necesare combateriiacestui fenomen. De asemenea, completarea legislației comunitare cu dispoziții specificear limita apariția anuarelor profesionale înșelătoare. Consider că victimele acestor practicitrebuie să aibă posibilitatea de a se adresa în mod direct justiției.

Gerald Häfner (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, doamnelor și domnilor,mi se pare că aceasta este într-adevăr o problemă europeană. Toată lumea cunoaște acestecazuri și aflăm informații de la mai multe țări diferite. Am grămezi de astfel de cazuri pebiroul meu și recunosc că multe dintre ele m-ar fi dus de nas. Problema este că, și m-amreferit la acest lucru în repetate rânduri, avem Directiva 2006/114/CE, am discutatchestiunea în 2008 în cadrul Comisiei pentru petiții și am organizat dezbateri aici, în plen,dar problema persistă și chiar se agravează.

Dle Oettinger, am auzit ce ați spus la început și am impresia că problema v-a revenit dvs.Poate că un nou comisar va avea o nouă oportunitate de a lua măsuri în acest domeniu.Aș dori să vă rog să luați în serios această problemă. Ar putea părea o problemă fărăimportanță, dar are un impact economic grav și afectează în special întreprinderile mici,mijlocii și familiale, iar acestea formează coloana vertebrală a economiilor noastre naționaleși a societății noastre. Dacă nu reușim să stopăm acest lucru în toate statele membre și săpunem în aplicare directiva în mod uniform și eficient în întreaga Europă, se vor producedaune și mai mari.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, onorabili deputați, suntrecunoscător pentru descrierea amplă și coerentă a situației oferite de deputații implicațicare se află astăzi aici. O voi informa pe dna Reding cu privire la acest lucru și o voi încurajasă redacteze o comunicare cuprinzătoare care să acopere punctele forte și punctele slabeale legislației europene și naționale actuale și să revizuiască directiva pe această bază.

Este clar că directiva din 2006 a fost pusă în aplicare de statele membre. Prin urmare, nueste o problemă de adaptare a legislației naționale. În primul rând, în cazul unor problemetransfrontaliere, de multe ori legea nici nu este aplicată în multe cazuri, ca urmare acooperării mai puțin ideale dintre autoritățile din diferite state membre și, prin urmare,aceste cazuri nu sunt investigate deloc. În al doilea rând, adesea nu există urmărire penală.Dreptul penal este o problemă pentru statele membre, în ceea ce privește atât stabilireapedepselor, cât și investigarea formală a acestor cazuri de către autorități, procurori sauinstanțe de judecată.

În al treilea rând, și acum ajung la inima problemei, directiva din 2006 acoperă numaipracticile neloiale în relațiile de afaceri dintre companii și consumatori și nu dintre companii.Acest lucru înseamnă că oferă protecție în principal pentru cetățenii persoane privateîmpotriva acestor companii frauduloase. Directiva nu îi protejează împotriva acestui tipde fraudă pe cetățenii care sunt întreprinzători, întreprinzători individuali, comercianți cuamănuntul, oameni de afaceri și negustori sau care dețin întreprinderi mici sau mijlocii.Tocmai acest punct, extinderea domeniului de aplicare a directivei pentru a include relațiilede afaceri dintre companii, a fost combătut de majoritatea statelor membre în timpulprocesului legislativ la momentul respectiv. Aceasta înseamnă că ne-am limitat în moddeliberat, pe baza acestei directive, la reglementarea la nivel european a relațiilor dintresocietățile frauduloase și cetățeni și nu între societățile frauduloase și întreprinderile mici.


La momentul respectiv nu s-a dorit reglementarea la nivel european a problemei de carevă plângeți pe bună dreptate pe baza experienței practice.

Directiva a reprezentat un proiect european ambițios și, la acel moment, Comisia a fostîngrijorată de faptul că întreaga propunere va fi sabotată și că nu va exista nicio directivădacă ar insista pe extinderea directivei dincolo de relația dintre cetățeni și fraudatori. Avândîn vedere exemplele specifice pe care le-ați menționat aici și cazurile de abuz descoperitede Comisie, este posibil ca, în procesul de revizuire care urmează să aibă loc anul următor,să se extindă domeniul de aplicare a directivei dincolo de relația dintre societățile frauduloaseși cetățeni. Vom începe imediat activitatea în acest sens.

În cele din urmă, există state membre care au prevederi satisfăcătoare în conformitate cudreptul material și penal care reglementează relația dintre fraudatori și cetățeni și caredeclanșează urmărirea penală în cazuri de acest gen. Printre exemplele pozitive se numărăAustria, Belgia și Franța. Există alte state membre, și v-ați referit la unele dintre ele aici,unde reglementările naționale nu sunt adecvate. Trebuie să așteptăm și să vedem dacăaceste state membre vor fi pregătite în cadrul Consiliului peste un an pentru a vota înfavoarea unei reglementări standardizate și generale la nivelul UE, pentru a-i proteja pecetățenii care sunt și oameni de afaceri.

Președintă. – Am primit o propunere de rezoluție din partea Comisiei pentru petiții,depusă în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură (1) .

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

Ildikó Gáll-Pelcz (PPE), în scris. – (HU) Problema este reală și din păcate foarte răspândităși poate fi observată aproape în întreaga Uniune Europeană. Victimele semnează cu bunăcredință un contract și așteaptă să fie promovate într-un anuar profesional după ce au fostlăsate să creadă că acest lucru ar fi gratuit. Ulterior, operatorii solicită plata din diferitemotive și îi hărțuiesc continuu, îi supun unui stres psihologic și chiar îi amenință cu acțiuniîn justiție pe cei care nu plătesc. Este inevitabilă o analiză pentru a stabili dacă legislația înmaterie a Uniunii este pusă în aplicare în mod corespunzător de statele membre pentru ase evita continuarea publicității înșelătoare și, dacă este necesar, ar trebui să fie propusă onouă modificare a legislației relevante a Uniunii pentru a rezolva problema actuală. Celmai important lucru acum este să le demonstrăm întreprinderilor aflate în dificultate că leînțelegem situația și că le sprijinim pe deplin. În același timp, este imperativ să solicitămcompaniilor de anuare profesionale înșelătoare să înceteze și să pună capăt activitățilorlor de afaceri care fraudează în mod deliberat, deoarece acestea sunt contrare spirituluipoliticii Uniunii în domeniul concurenței.

5. Simulările de criză pentru centralele nucleare din UE și siguranța nucleară în țărilevecine cu UE (dezbatere)

Președintă. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația Comisiei cu privire latestele de rezistență aplicate centralelor nucleare din UE și securitatea nucleară în țărilevecine ale UE.

(1) A se vedea procesul-verbal


Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, onorabili deputați, înurma numeroaselor întâlniri cu diferite comisii parlamentare, vă pot prezenta astăzi unraport privind progresul planului nostru ambițios de a introduce un test de rezistență lanivel european pentru centrale nucleare din Uniunea Europeană și din alte țări.

Am propus Consiliului ca siguranța tuturor centralelor nucleare din UE să fie investigatăpe baza unui evaluări ample a riscurilor și a siguranței, iar Consiliul a ajuns la o decizie înacest sens la sfârșitul lunii martie. Grupul european al autorităților de reglementare îndomeniul securității nucleare (ENSREG) și Comisia au fost rugate să elaboreze criteriile,metodologia și termenul pentru efectuarea testelor de rezistență. Nu a fost un proces ușorși am primit comentarii de tot felul la eforturile noastre.

Pot să vă spun astăzi că acum avem stabilite criteriile de testare, metodologia și perioadade timp care, în opinia mea, vor răspunde așteptărilor cetățenilor europeni cu privire laacest test de rezistență.

(Interpelare din partea dlui Turmes)

Să spuneți doar „Prostii” nu este un argument, dle Turmes. „Prostii” nu este un cuvânt pecare ne place să îl vedem în procesul-verbal, dar dacă vă face fericit, atunci îl voi accepta.

În orice caz, am avut o luptă grea. În primul rând, multe dintre autoritățile de reglementareîn domeniul securității nucleare nu erau pregătite să accepte o procedură europeană deinspecție, întrucât mixul energetic ține de competența statelor membre, la fel camonitorizarea, autorizarea și supravegherea centralelor nucleare. Cred că efectuarea unuitest de rezistență la nivel european cu criterii comune este un pas istoric extrem de importantîn interesul siguranței tuturor cetățenilor europeni. Pot să vă asigur că nu voi permiteutilizarea unei versiuni mai puțin stricte a testului de rezistență.

Dacă rezultatul testului de rezistență este prezentat publicului, cu toate rezultatele, evaluările,propunerile și concluziile, cetățenii Europei vor ști mai multe despre centralele nucleareeuropene din toate statele membre decât au știut în ciuda tuturor eforturilor depuse peparcursul ultimelor decenii. Îmi amintesc foarte bine că oamenii care locuiesc în zoneapropiate de frontierele naționale au vrut să afle mai multe despre caracteristicile desiguranță ale centralelor nucleare din apropiere. Acest lucru a fost adesea foartenesatisfăcător din punctul de vedere al cetățenilor. În șase sau nouă luni, vom avea ladispoziție mult mai multe informații, fapte și constatări decât cele făcute publice în ultimiidouăzeci de ani.

Testul de rezistență are trei etape.

(Interpelare din partea dnei Harms)

Având în vedere ora matinală, haideți să adoptăm o atitudine serioasă în această dimineață,dnă Harms. Vă rog să aveți încredere că sunt obiectiv. Atunci când discutăm despre acestsubiect, simt că sunt criticat de ambele părți. Ca persoană cu experiență aflată la mijloc,știu că sunt în locul potrivit.

Am spus „la mijloc”, dnă Harms. Nu am spus nimic despre mediocritate. Vă rog să ascultațicu atenție. Cred că poziția mea vă va satisface așteptările atunci când vine vorba despreobiectivitate.

Etapa 1: Într-o economie de piață, principala responsabilitate a proprietarilor și aoperatorilor de instalații industriale este, fără îndoială, să se asigure că instalațiile lor sunt


sigure, să efectueze inspecții de siguranță periodice și să raporteze rezultatele. Din acestmotiv, în prima etapă, fiecărui operator al unei centrale nucleare i s-a solicitat ca de la 1iunie să prezinte un raport autorităților naționale, folosind criteriile europene de controlconvenite, catalogul nostru de inspecție care este public și transparent. Rapoartele trebuiesă fie transmise rapid, dar trebuie să fie complete, iar seriozitatea este mult mai importantădecât viteza. Acestea trebuie să includă evaluarea instalațiilor nucleare efectuată de operator,precum și concluziile formulate de operatori pe baza criteriilor de inspecție și a consecințelorde la Fukushima.

Etapa 2: Aceasta constă într-o evaluare, efectuată de autoritățile naționale de reglementareîn domeniul nuclear, a rapoartelor elaborate de operatori și într-o evaluare realizată deautoritățile de reglementare pe baza propriilor inspecții și constatări.

Etapa 3 este nouă și constă într-o evaluare inter pares. Pe parcursul celei de-a treia etape,ne-am propus să obținem propria imagine a situației, să facem propria evaluare și săformulăm concluzii proprii la nivel european. Nu vom sta în turnul nostru de fildeș și nuvom accepta cu naivitate rezultatele furnizate de autoritățile naționale. Vom folosi o echipăeuropeană mixtă și vom avea posibilitatea de a vizita centralele nucleare noi înșine. Echipeleeuropene vor fi alcătuite din experți nucleari din diferite state membre și din funcționariai Comisiei.

Fiecare măsură, în special în contextul evaluării inter pares, poate fi adoptată numai pebaza unui acord între Comisie și ENSREG, ceea ce înseamnă că fără acordul Comisieiprocesul nu poate fi finalizat. Acesta este motivul pentru care vă asigur că pentru mineeste foarte importantă o abordare serioasă, obiectivă și detaliată.

Tot ce se întâmplă va fi transparent. Un nivel mai scăzut de transparență este permis numaiîn cazurile în care interesele de securitate necesită un tratament confidențial. Cred căcriteriile de testare acoperă principalele așteptări și interesele legitime ale publicului dinEuropa. Acestea includ toate fenomenele naturale, cum ar fi creșterea nivelului apei,temperaturi extreme de căldură și frig, cutremure și alte lucruri. Acestea implică toateriscurile legate de natură.

În al doilea rând, sunt mai convins ca niciodată de faptul că, deși punctul de plecare aldezastrului de la Fukushima a fost un eveniment natural, aceasta nu a fost singura cauzăa dezastrului. În opinia mea, eroarea umană a jucat un rol important, dacă nu decisiv, înJaponia înainte de cutremur și de tsunami, în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței șimodernizarea centralei și după dezastru, în ceea ce privește minimizarea pagubelor.

Iată de ce pentru mine factorul uman a fost o componentă importantă a testului derezistență. La început, autoritățile de reglementare din domeniul nuclear nu mi-au acordatun sprijin adecvat. Sunt recunoscător că Parlamentul și, în special, Comisia pentru industrie,cercetare și energie și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară m-ausprijinit. Din acest motiv, am inclus așteptările lor în cadrul negocierilor. Ne-am asiguratcă factorul uman este larg reprezentat în criteriile de testare.

Aș dori să se facă o distincție foarte specifică aici. Ne-am asigurat că factorul uman și eroareaumană sunt pe deplin acoperite în criteriile de testare. Prin aceasta ne referim la o eroare,o lipsă de calificare, la o slabă gestionare a unei centrale nucleare sau la o eroare de pilotajcare face ca o aeronavă să se prăbușească. Acest lucru înseamnă că problemele umane șieroarea umană sunt pe deplin reprezentate în testul de rezistență.

(Interpelare din partea dlui Turmes)


Dle Turmes, păreți să credeți că puteți conduce procedurile parlamentare cu interpelăriledvs. Vă rog să îmi permiteți să termin ceea ce am de spus. Veți avea suficient timp dedezbatere după aceea.

(Aplauze și interpelări)

Aș dori să îi explic onorabilului deputat că acest subiect este atât de important încât artrebui să am cel puțin șapte sau opt minute la dispoziție pentru a vorbi. Oricum, acesteasunt regulile dvs. din Regulamentul de procedură. Dacă doriți să vorbiți mai mult timp,Parlamentul poate decide cu privire la acest lucru. Sunteți un deputat al Parlamentului, iareu nu sunt.

Subiectul erorii umane este acoperit în întregime. Cu toate acestea, un domeniu care nu afost inclus este infracționalitatea. Prin acest lucru înțeleg că atacurile intenționate asupracentralelor nucleare, probabil din partea teroriștilor, sub orice formă ar fi acestea, inclusivatacuri cibernetice și atacuri cu aeronave, nu fac parte din testul de rezistență. Există douămotive pentru această decizie. Primul este pur formal. Autoritățile de reglementare îndomeniul siguranței nucleare din multe state membre nu sunt responsabile din punct devedere tehnic pentru această zonă și au îndrumat Comisia către responsabilitățile serviciilorsecrete, poliției, forței aeriene, armatei și autorităților naționale. Prin urmare, vom invitaacum statele membre să trimită reprezentanți din partea autorităților relevante pentru adiscuta cu aceste autorități înainte de vacanța de vară despre modul în care putem încorporaconsecințele criminalității.

Al doilea motiv este faptul că statele membre au ridicat problema confidențialității și auprezentat argumente puternice în sprijinul acestui fapt, ceea ce a însemnat că discuțiile nuau putut fi transparente. Dorim să prezentăm un raport interimar în noiembrie. Voi fifericit să intru în discuții oficiale cu Parlamentul European înainte să aibă loc evaluareainter pares. Există un punct pe care trebuie să îl clarificăm: seriozitatea este mai importantădecât viteza. Nu sunt de acord cu intervalul scurt de timp pe care unele state membre l-auconsiderat ca fiind adecvat pentru testele speciale.

Nu cred că putem satisface criteriile de testare care sunt atât de importante pentru noi înintervalul de patru până la șase săptămâni. Prin urmare, s-ar putea să avem nevoie de operioadă care se întinde până în primăvara anului viitor. În ceea ce privește alte aspecte,vă rog să rețineți că nu sunt preocupat de întrebarea dacă centralele nucleare sunt exploatate,planificate, construite sau închise. După cum înțeleg eu legislația, aceasta esteresponsabilitatea statelor membre. Cu toate acestea, simt că sunt responsabil atât pentrusiguranța centralelor nucleare aflate în funcțiune, cât și pentru siguranța celor care suntplanificate. Din acest motiv, sunt recunoscător că invitația noastră a fost acceptată la nivelde lucru și de faptul că Ucraina, Rusia, Elveția, Armenia, Croația și Turcia au convenit săfacă următorul pas în direcția unui test de rezistență comun european, care va permiteefectuarea unei investigații privind siguranța care urmează să fie desfășurată dincolo defrontierele Uniunii Europene.

Aștept cu nerăbdare să vă raportez rezultatele cât mai curând posibil. În plus, aș dori săexplic că în următoarele luni voi fi de asemenea preocupat de elaborarea unor reglementărijuridice stricte și obiective care cu privire la deșeurile nucleare. Am fost destul de surprinsde faptul că comisia nu a exclus categoric, cu o largă majoritate, posibilitatea de exportarea deșeurilor către țări terțe.

(Interpelări)


Aș dori să îi explic onorabilului deputat că mă aflu aici în calitate de comisar. Apartenențamea la un partid este o chestiune privată. Vă rog să faceți distincție între dl Oettinger, fostcreștin democrat, și comisarul Oettinger. Prin urmare, pot spune în calitate de comisar căam fost surprins de faptul că o majoritate clară a restricționat interzicerea exporturilor.Poate că ar fi încă posibil să se schimbe acest lucru în cursul procesului de a ajunge la odecizie parlamentară la sfârșitul lunii iunie.

(Aplauze)

PREZIDEAZĂ: ROBERTA ANGELILLIVicepreședintă-

Herbert Reul, în numele Grupului PPE. – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, în primulrând, aș dori să vă mulțumesc foarte mult, dle Oettinger. Spre deosebire de acele persoaneale căror cuvinte frumoase au determinat doar incertitudine, dvs. v-ați asigurat că se întâmplăceva cu adevărat. Această atitudine aduce o schimbare reală în politică.

Într-adevăr, începuse să mă calce pe nervi, ca să mă exprim foarte direct, faptul că uniideputați din Parlament cer continuu tot mai mult, dar nu sunt pregătiți să și contribuie cuceva. Dnă Harms, am eșuat în cadrul Parlamentului. Nu am reușit să adoptăm nicio rezoluțieprivind siguranța deoarece dvs. ați dorit 150 % și nu ați fost mulțumită cu ceea ce era posibilde fapt, ca rezultat al diferitelor responsabilități implicate. Nici noi, nici dvs. nu ne-amîndeplinit sarcina care ne revenea.

Cu toate acestea, comisarul și-a făcut datoria. Acum șase luni, nu ne-am fi așteptat să avemoportunitatea de a efectua un astfel de test de rezistență. Nu am fi crezut niciodată că ar fiposibil să ne angajăm în discuții pe tema siguranței cu state din afara Europei. Este simplusă susții în gura mare că totul este îngrozitor și să te concentrezi exclusiv pe problemarenunțării la energia nucleară, cu alte cuvinte, totul sau nimic. Este mult mai dificil, darmult mai benefic pentru populația din Europa să se înregistreze progrese în acest domeniu.Ceea ce dl Oettinger a realizat pe parcursul ultimelor câteva luni este un exemplu pentrunoi toți. Nu încerc să afirm că totul este exact așa cum ne-am dorit. Vom putea să spunemla final dacă este ceea ce ne-am dorit. Dnă Harms și dle Turmes, este, pur și simplu,inacceptabil să vă pierdeți timpul în continuu reclamând și interpelând în mod răuvoitorși ulterior, când vi se solicită să realizați ceva, să votați împotriva unor niveluri mai înaltede siguranță pentru centralele nucleare. Rezoluția a fost supusă dezbaterilor aici și ați votatîmpotriva acesteia. Ați slăbit poziția Parlamentului și a Comisiei, când am dorit săîmbunătățim siguranța centralelor nucleare europene. Acesta este un fapt.

M-am săturat de această ipocrizie constantă. Este necinstită și nu ne permite să înregistrămprogrese. Desigur, situația este complicată, dar cu toții suntem familiarizați cu pozițiajuridică. Este o naivitate să credem că putem realiza ceea ce ne dorim. Există o pozițiejuridică foarte specifică pe care trebuie să o respectăm. Ceea ce s-a obținut aici în acel cadrueste foarte interesant și important. Ați putea crede că interpelarea fără sfârșit este amuzantă,dar nu ne ajută cu nimic.

(Aplauze)



Claude Turmes (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, dle Reul, voi explica mai târziu îndiscursul meu de ce nu suntem mulțumiți, dar am impresia că nu ați asimilat încă așa cumse cuvine ceea ce cancelarul și partidul dvs. din Germania au decis acum.

Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă președintă, din nou, în mod evident, toate acestea nus-au referit la înaintarea cu un milimetru sau cu trei metri pe această temă, ci la disputelepartidelor politice. Putem realiza acest lucru. Am progresat mult mai mult cu privire laaceastă rezoluție în cadrul Parlamentului între toate partidele decât am realizat acum. Dinpunctul meu de vedere, este extrem de regretabil faptul că ne confruntăm încă odată cuproblema „da” sau „nu”. Știți că eu, personal, am un punct de vedere individual referitor laacest aspect, dar am fost pregătit să încheiem un compromis și să găsim un numitor comunîn cadrul Parlamentului pentru a îmbunătăți siguranța centralelor nucleare europene înamplasamentele lor actuale, unde vor și rămâne probabil. Este de datoria noastră să obținemrezultate pentru cetățenii Europei și nu doar să furnizăm explicații.


Gerald Häfner (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, dle Reul, iau în serios apelul dvs.referitor la obiectivitate și onestitate în relațiile noastre reciproce. Prin urmare, aș dori săvă întreb de ce vă exprimați atât de agresiv și de ce îi acuzați de ipocrizie pe deputații dinGrupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană. Ați utilizat argumentul ridicol că acum un annu a fost posibil să obținem un astfel de test de rezistență. Cu toate acestea, nu ați explicatParlamentului că singurul motiv din cauza căruia nu a fost posibil ați fost dvs., dle Reul, șicei aflați de partea dvs. care au împiedicat realizarea acestui test.

Aveam această problemă înainte de evenimentul de la Fukushima. Dacă ne dorim siguranțăcu toții, atunci singurul lucru bun pe care trebuie să îl realizăm este să demonstrăm unangajament permanent față de siguranță și nu doar în momentul în care se prăbușesc treireactoare.

Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă președintă, în primul rând, motivul pentru care amreacționat atât de dur este acela că sunt încă enervat că nu am reușit să adoptăm o rezoluțiecomună privind siguranța, deoarece pentru unii a fost mai important să adopte o pozițieabsolutistă decât să găsească un numitor comun.

În al doilea rând, am explicat în cadrul dezbaterii și voi explica încă o dată că am învățat olecție din toate acestea. Îmi dau seama acum că trebuie să muncim mai mult pentru aintroduce standarde mai stricte de siguranță pentru centralele nucleare din Europa. Trebuiesă exercităm o presiune mai mare și să dăm dovadă de mai multă inițiativă.

De aceea am susținut rezoluția comună și de aceea sunt de acord cu dl Oettinger și nu îlcritic în mod constant.


Vytautas Landsbergis (PPE). - Dnă președintă, aș dori să îi explic dlui Reul că a existato perioadă în care energia electrică de la centralele nucleare nesigure a fost considerată„murdară” și nu ar fi trebuit cumpărată de statele responsabile ale UE. Aceste centralenucleare care urmează să fie construite la frontierele estice ale UE fac parte din aceeașicategorie întrucât tehnologia de care dispun nu a fost probată anterior în locuri maiîndepărtate. Asigurările că acestea vor fi sigure sunt doar garanții deșarte.


Ce părere are dl Reul dacă Germania, refuzând să construiască centrale nucleare pe teritoriulsău, acceptă ca acestea să fie construite la frontierele noastre și cumpără această energieelectrică „murdară”? Ce fel de imagine de solidaritate și etică ar fi?

Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Landsbergis, regret, dar nu pot răspundela întrebare. Nu pot răspunde în numele guvernului german. Cu toate acestea, cred că avețidreptate când afirmați că nu trebuie doar să dezbatem cu atenție aspectul siguranțeicentralelor nucleare europene, ci trebuie, de asemenea, să ne asumăm responsabilitateapentru a influența construcția și condițiile altor centrale electrice, în măsura în care putem.

Dl Oettinger a declarat că va depune toate eforturile pentru a promova testele de rezistențăși posibilele schimbări ale directivelor din alte zone ale lumii și s-a angajat să asigureadoptarea acestor standarde mai ridicate de siguranță. În acest sens, cred că observațiiledvs. sunt justificate.

Teresa Riera Madurell, în numele Grupului S&D. – (ES) Dnă președintă, dle Reul, suntețipreședintele comisiei. Doamnelor și domnilor, să ne calmăm puțin.

Dle comisar, în cadrul reuniunii pe care am avut-o cu o zi înainte de întâlnirea dvs. cuGrupul european de reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG), grupul meu v-aexplicat care este poziția noastră în această privință. Acum trebuie să vă mărturisesc faptulcă nu suntem pe deplin mulțumiți. De ce?

Deoarece considerăm că testele de rezistență ar fi trebuit să se efectueze în mod obligatoriu.Cu toate acestea, suntem încântați să constatăm că toate cele 143 de centrale nucleareeuropene vor fi supuse testelor de rezistență și, de asemenea, susținem Comisia în eforturilesale de a convinge și țările terțe să își reevalueze centralele. În plus, nu suntem mulțumițideoarece considerăm că testele de rezistență, care, de fapt, urmează să fie efectuate deoperatori, ar trebui să fie supuse unei contraexpertize pentru a asigura o mai mareobiectivitate. Metoda de evaluare inter pares, care implică șapte experți, este un pas. Cutoate acestea, propunerea grupului nostru a fost aceea de a crea un mecanism de controlindependent care ar fi trebuit să funcționeze de la început, și nu în cadrul etapei ulterioarede analiză a rezultatelor.

De asemenea, credem că testele ar trebui efectuate și pentru alte instalații, cum ar fireactoarele de cercetare, și cu privire la alte amenințări, cum ar fi pulberile radioactiverezultate în urma unui atac terorist sau deficiențele structurale ale unei centrale. Suntemconștienți de aspectele concurențiale care au survenit, dar credem că ar fi putut fi obținutun acord mai bun.

Efectuarea unei analize de risc este acum o măsură adecvată, dar izolată. De aceea, pentrua garanta siguranța maximă, grupul meu propune crearea unei organizații independentela nivel european care să își asume responsabilitatea pentru siguranță și control.

În final, dle comisar, aș dori să vă transmit că acum sperăm să obținem consecvență, astfelîncât reactoarele care nu promovează testele și care nu își pot remedia deficiențele să seînchidă, dar și transparență, astfel încât toți cetățenii să dețină informații complete referitoarela procedura de testare și la rezultatele înregistrate.

Lena Ek, în numele Grupului ALDE. – Dnă președintă, aceasta nu este o chestiune internăa Germaniei, ci o problemă la nivel european. Este esențial ca instalațiile nucleare dinîntreaga Europă să fie atât sigure, dar și considerate ca fiind sigure. Greșelile de la primele


teste de rezistență pentru bănci nu trebuie, prin urmare, repetate; nu avem nevoie de unalt exercițiu inutil de PR.

Este responsabilitatea Comisiei să se asigure că testele de rezistență sunt realizate într-omanieră durabilă, transparentă și cuprinzătoare și că au consecințe reale. Dacă o centralănu promovează testul și dacă problemele apărute nu pot fi remediate, aceasta ar trebuiînchisă. Cu toate acestea, testele de rezistență propuse sunt prea ușoare. Grupul ALDE asolicitat ca în cadrul testului să se regăsească toate aspectele legate de siguranță, precum șifactorul uman. Din nefericire, nu este cazul. Sper cu sinceritate în capacitatea Comisiei dea găsi o altă modalitate de acțiune pentru a testa cultura siguranței.

De exemplu, sper că pentru a remedia aceste probleme, Comisia va înainta propuneri, caparte a revizuirii directivei privind siguranța nucleară. Printre acestea se numără aspectelepe care le-ați ridicat, dle comisar, privind siguranța referitoare la dezafectări și deșeuri. Deasemenea, din testul de rezistență lipsește o formulare clară cu privire la necesitateaindependenței și a transparenței testelor. Va exista o evaluare inter pares, cu reprezentanțidin alte state membre decât cel în care este situată centrala nucleară în cauză, dar aceștianu vor fi neapărat complet independenți. Aceasta este o problemă.

Acestea sunt toate probleme care țin de credibilitatea acestor teste, dar testele de rezistențăreprezintă doar începutul. Avem nevoie de o strategie care să meargă mai departe și caresă ofere standarde europene comune care să garanteze un nivel înalt de siguranță nuclearăși informații.

Siguranța centralelor nucleare este o chestiune europeană. În perspectivă, ar trebui săpunem în aplicare norme de siguranță mai stricte decât recomandările AgențieiInternaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și decât în restul lumii. Dacă analizăminformațiile și transparența referitoare la accidentul de la Fukushima, există o necesitatereală de a avea o platformă europeană și un regulament european privind acest aspect.Cetățenii europeni speră și merită cea mai bună siguranță posibilă pentru centralele lornucleare.

Există puțin timp prețios la dispoziție și o mare responsabilitate asupra Comisiei Europeneși cu siguranță acum mai mult asupra statelor membre, care își diminuează sprijinul și seîndepărtează de ceea ce au promis inițial, ulterior evenimentului din Japonia. SolicitămComisiei să își asume responsabilitatea și solicităm Consiliului, care nu este prezent aici,să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni referitoare la siguranța nucleară în Europa.

Giles Chichester, în numele Grupului ECR. – Dnă președintă, aș dori să vă împărtășescunele pasaje din raportul intermediar al inspectorului-șef al instalațiilor nucleare din RegatulUnit: „cu toții trebuie să respectăm aspectul fundamental al îmbunătățirii continue. Aceastaînseamnă că, indiferent cât de înalte sunt standardele de proiectare nucleară și acțiuneaulterioară, misiunea de căutare a îmbunătățirii nu ar trebui să se înceteze niciodată”.

Sistemul de reglementare nucleară din Regatul Unit este în mare măsură nenormativ.Aceasta înseamnă că industria trebuie să demonstreze autorității de reglementare că înțelegepe deplin riscurile asociate operațiunilor sale și știe cum să le controleze. Astfel, sperămca industria să își asume responsabilitatea primară de a învăța lecțiile, și nu să se bazeze peautoritatea de reglementare pentru a-i comunica modul de acțiune.

Concluzia numărul unu prevede: „luând în considerare cauzele directe ale accidentului dela Fukushima, nu credem că există niciun motiv pentru a limita funcționarea centralelornucleare sau a altor instalații nucleare din Regatul Unit”. A doua concluzie prevede: „ca


urmare a accidentului de la Fukushima, industria de energie nucleară din Regatul Unit areacționat în mod responsabil și adecvat, dând dovadă de autoritate în domeniul siguranțeiși de o cultură puternică a siguranței în răspunsul său de până acum”. A patra concluzieprevede: „până în prezent, luarea în considerare a circumstanțelor cunoscute ale accidentuluide la Fukushima nu a dezvăluit eventuale lacune privind domeniul de aplicare sauprofunzimea principiilor de evaluare a siguranței instalațiilor nucleare din Regatul Unit”.

În final, să ne amintim caracterul extraordinar al cutremurului și forța tsunamiului care alovit instalația de la Fukushima și care a declanșat întregul proces.

Rebecca Harms, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger,până în prezent, dezbaterea s-a desfășurat cum m-am așteptat, dar nu cum mi-aș fi dorit.Inițial, în urma evenimentelor de la Fukushima, v-ați deplasat în direcția cea bună și v-ațistabilit obiective care includeau o investigație cuprinzătoare și aprofundată a tuturorriscurilor reprezentate de centralele nucleare europene pe baza a ceea ce am învățat la acelmoment din accidentul de la Fukushima. Acum cunoaștem mai multe aspecte despreaccidentul de la Fukushima, inclusiv faptul că dezastrul a fost minimalizat în mod sistematicși că topirea miezului reactoarelor a avut loc mult mai devreme decât au recunoscutjaponezii. De asemenea, cunoaștem problemele de la sistemele de monitorizare.

Cu toate acestea, astăzi ați făcut o mare greșeală. În calitatea dvs. de comisar care își asumăo responsabilitate pe care nu o are, ar fi trebuit să afirmați: „Dnă Harms, onorabili deputațidin Parlamentul European, mi-am asumat o sarcină mare, dar am realizat doar miciprogrese”. Ar fi trebuit să vă referiți la faptul că există probleme importante, că testele derezistență sunt pur voluntare, că se efectuează doar pe suport de hârtie și că sunt în mareparte în mâinile operatorilor, unde s-au aflat dintotdeauna. Ar fi trebuit să recunoaștețiaceste aspecte și atunci aș fi fost în măsură să vă acord mai multă atenție. În acel caz, amfi putut avea alte discuții utile referitoare la ce s-a realizat și ce nu s-a realizat.

Ceea ce ne-ați prezentat, dle Oettinger, este de fapt o strategie care va contribui laminimalizarea riscurilor implicate în programul european privind energia nucleară înforma sa actuală. La un anumit moment, va exista un fel de certificare Oettinger areactoarelor vechi care va confirma încă o dată că acele teste au fost efectuate pe hârtiepentru toate aspectele care au fost deseori testate în prealabil.

Într-adevăr, aveți puțin de comentat pe tema siguranței și nu am înaintat prea mult în acestsens. Din cauza Tratatului Euratom, Parlamentul nu are aproape nicio influență asuprasecurității nucleare și nu am realizat niciun progres în acest domeniu.

Voi urmări cu interes modul în care se va desfășura dezbaterea referitoare la adevăratelestandarde comune de siguranță. Referitor la acest aspect vă vom judeca din nou. Totuși,acest lucru se va întâmpla în viitor și ceea ce am realizat până în prezent este extrem deprecar.

[Vorbitoarea a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” înconformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

Giles Chichester (ECR). - Dnă președintă, aș dori să îi mulțumesc onoratei doamnepentru că a acceptat întrebarea mea.

Am două întrebări. Înainte de toate, acceptați că aceasta nu este doar o dezbatere germanăși că există și alte aspecte în cadrul acestei discuții? Deoarece a părut a fi mai degrabă odezbatere internă a Germaniei și există păreri diferite cu privire la acest aspect.


În al doilea rând, nu ați fi de acord că împrejurările care au existat la Fukushima au fostaproape excepționale și fără precedent, atât din punct de vedere al magnitudinii cutremurului– cea mai mare magnitudine înregistrată vreodată în Japonia – cât și din punct de vedereal înălțimii tsunamiului, care, mi s-a spus, a atins cota maximă de 46 de metri și a avut oînălțime medie de 14 metri, situație cu care nu ne-am putea confrunta în Europa?

Rebecca Harms (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, îmi cer scuze, dle Chichester, căm-am adresat în limba germană, dar nu am afirmat absolut nimic în discursul meu despreGermania. Dacă ar fi să afirm ceva despre Germania, aș spune următoarele: Consider căeste corect că guvernul german, pe baza studiilor dlui Klaus Töpfer, expert în politicaprivind schimbările climatice, de exemplu, a afirmat că riscurile implicate de aceste centralesunt prea mari și că în cazul unui dezastru, riscurile ar fi imposibil de gestionat și de aceea,Germania renunță la energia nucleară. Consider că este important să menționez acestaspect aici, dintr-o perspectivă germană. Nu am menționat totuși nimic despre acest aspectîn discursul meu anterior.

În al doilea rând, aș dori să afirm referitor la situația Japoniei că TEPCO și alți operatori decentrale nucleare susțin că anterior accidentului de la Fukushima centralele lor au fostdotate din punct de vedere tehnic pentru a rezista oricărui tip de cutremur care ar puteaavea loc. Au existat prognoze și avertismente că se va produce un astfel de tsunamiîngrozitor. Nu înțeleg de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a intervenitmai devreme.


Angelika Niebler (PPE). – (DE) Dnă președintă, aș dori să vă întreb, dnă Harms, de cenu i-ați mulțumit dlui Oettinger. De ce nu ați spus „mulțumesc”? Consider că acuzațiile pecare i le-ați adus aici sunt revoltătoare. Dl Oettinger a fost singura persoană care a profitatla maximum de oportunitatea de a-i reuni pe toți cei implicați, imediat după evenimentelede la Fukushima și care a insistat să efectuăm testele de rezistență la nivel european,indiferent de responsabilități. Acum am obținut un rezultat care depășește cu mult testeleefectuate în ultimii 15 sau 20 de ani, cu implicare europeană și cu evaluări inter paresrealizate de echipele care au fost create la nivel european. Consider că este incorect săcontinuați să vă urmați propria politică ecologică fără a vă asuma nicio responsabilitate.

Rebecca Harms (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, îmi amintesc foarte bine o remarcăpublică a dlui Oettinger care a afirmat că știa că anumite centrale din Uniunea Europeanăar trebui deconectate de la rețea ca urmare a testelor de rezistență. Atunci, îl întreb caresunt centralele la care s-a referit. Aștept să continue ce a început să afirme. Îmi amintesccă dl Oettinger a declarat pe parcursul ultimei sesiuni plenare că nu va semna documentulprivind testele de rezistență, care a fost supus dezbaterii la acel moment. L-a semnat, înpofida faptului că doar câteva modificări au fost realizate din punct de vedere al calității.


Ashley Fox (ECR). - Dnă președintă, dna Harms nu ar accepta că poziția dânsei și pozițiagrupului din care face parte denotă o lipsă de interes față de testele de rezistență: pentru einu prezintă interes nicio dovadă obiectivă. Scopul lor este acela de a închide industrianucleară și au un obiectiv fix. Nu ar admite că acesta este de fapt adevărul?


Rebecca Harms (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, întrucât în prezent nu avem centralenucleare în care, în cazul unei topiri a miezului reactorului, efectele să poată fi limitate lareactor, consider că ar trebui să renunțăm la energia nucleară. Sunt încântată să afirm acestaspect în mod explicit. Nu este un secret.

Al doilea aspect la care doresc să mă refer este acela că încă de la început, ne-am asumatîntregul angajament și ne angajăm în continuare față de realizarea unor inspecții tehnicereale în cazul centralelor existente, care se concentrează asupra problemelor de siguranțăbine-cunoscute. Regretăm foarte mult faptul că acest lucru nu se va întâmpla. Noi, cei dinGrupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană din Parlament, am militat pentru introducereaunor standarde înalte, obligatorii de siguranță. Dna Niebler știe de ce nu am reușit și de cenu avem standarde înalte, obligatorii de siguranță în Europa în prezent.

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)


Niki Tzavela (EFD). - Dnă președintă, de la evenimentul de la Cernobîl, din motivepersonale puternice, am fost un oponent foarte înverșunat al centralelor de energie nucleară.În urma accidentului de la Fukushima, primele victime au fost lucrătorii și pompierii. Caun cetățean supus și devotat împotriva instalațiilor nucleare, am depus o declarație scrisăca expresie a solidarității pentru eforturile eroice de la Fukushima – ale lucrătorilor șipompierilor – și am fost într-adevăr foarte surprinsă să văd că până acum, nu avem nicimăcar o semnătură din partea grupului dvs. Cât de devotată sunteți? Prima măsură în semnde omagiu...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

Rebecca Harms (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, sunt încântată că discutăm din noudespre acest aspect, dar am o mare problemă. Cred că este extraordinar ceea ce s-a realizatcu privire la infernul nuclear care a avut loc în Japonia. Am vizitat de multe ori Cernobîlul,inclusiv zona interzisă. Cred că este extraordinar ceea ce realizează chiar și în prezentlucrătorii din această zonă periculoasă. Oamenii pe care i-am transformat în eroi se luptăpentru pensii, pentru asistență medicală și pentru alte facilități, zeci de ani după ce audevenit eroi. Este ușor să discutăm despre eroism, dar să suportăm cu adevărat consecințeleeste o altă poveste mult mai tristă.

Jo Leinen (S&D). - Dnă președintă, referitor la o chestiune de procedură, acum avem odezbatere cu dl comisar, nu o dezbatere între noi și între grupurile politice. Cred că înconformitate cu Regulamentul de procedură, avem un „cartonaș albastru”, și nu șase saușapte.

Președintă. – Cu acordul dvs., întrerup procedura „cartonașului albastru” deoarece existăalte trei solicitări. Din partea mea, eu sunt de acord cu continuarea dezbaterii, dar aș dorisă evit disputele. Prin urmare, să continuăm dezbaterea.

Sabine Wils, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, suntindignată. Testele de rezistență pentru centralele nucleare din UE le oferă operatorilor oscuză pentru a continua funcționarea reactoarelor lor și sunt concepute să ascundă pericolulefectiv reprezentat de așa-numitele riscuri reziduale, în special, în cazul în care centraleleelectrice nu trebuie să fie închise în momentul în care rezultatele testelor de rezistență suntnegative.


Incapacitatea de a include riscul de terorism în testele de rezistență implică faptul căprofiturile companiilor de energie nucleară vor fi protejate împotriva măsurilor costisitoarede modernizare.

Radiațiile radioactive nu se opresc la granițele unui stat. Pentru a proteja populația dinEuropa și din țările învecinate, UE ar trebui să elaboreze o strategie de retragere la niveleuropean, solicitând vecinilor săi să renunțe la energia nucleară ca parte a politicii devecinătate și, în acest fel, să prevină construirea unor noi centrale nucleare. Condițiaprealabilă pentru această acțiune este dizolvarea Tratatului Euratom, care este utilizatpentru a promova extinderea industriei nucleare. În trecut, doar României, Bulgariei șiUcrainei le-au fost puse la dispoziție împrumuturi de peste 500 de milioane de euro pentruconstruirea de noi centrale nucleare.

Rolandas Paksas, în numele Grupului EFD. – (LT) Dnă președintă, astăzi, dacă ar fi săpunem în balanță avantajele și pericolele industriei nucleare, este dificil să spunem careînclină mai mult. Experiența a demonstrat că centralele nucleare sunt destul de vulnerabile– atât la Cernobîl acum 25 de ani, cât și la Fukushima acum câteva luni.

Foarte aproape de Lituania, la frontiera externă a Uniunii Europene, există proiecte pentruconstruirea unor centrale nucleare cu putere disproporționată; de fapt, acestea sunt dejaîn construcție, iar impactul lor asupra siguranței și asupra mediului provoacă multecontroverse. Un accident la aceste centrale ar putea genera pericole imense atât Lituaniei,cât și întregii Uniuni Europene.

Trebuie să asigurăm aplicarea celor mai înalte standarde de siguranță nu doar în Europa,ci și în exteriorul frontierelor sale. Trebuie să depunem toate eforturile pentru a asiguraintroducerea unei condiții de bază pentru controalele de securitate obligatorii la nivelmondial în cazul centralelor nucleare.

În domeniul siguranței nucleare, se acordă o atenție deosebită Comisiei Europene. Trebuiesă monitorizeze și să verifice dacă această abordare se regăsește în țările vecine, în specialîn cele care intenționează să construiască centrale nucleare în apropierea frontierelorexterne ale UE, și dacă dispozițiile convențiilor internaționale sunt puse în aplicare în modcorespunzător sau reprezintă puțin mai mult decât o foaie de hârtie. Trebuie să ne asigurămcă nu doar statele membre ale Uniunii Europene, ci și țările învecinate, în special Rusia șiBelarus, se supun celor mai exigente standarde de siguranță și de mediu.

Hans-Peter Martin (NI). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, în Austria, unde vă faceplăcere să vă petreceți vacanțele, ne descurcăm foarte bine în ceea ce privește centralelenucleare. Intensitatea radioactivă din dezbaterea de astăzi are bineînțeles un avantaj. Văamintește, dle Oettinger, că puteți să vă aflați într-un moment de cotitură și să devenițiastfel dintr-un prieten al EnBW, compania de electricitate din Germania, persoanaresponsabilă cu monitorizarea centralelor nucleare. Dacă veți reuși cu adevărat, ați puteaelabora chiar strategia de retragere. Cu toate acestea, trebuie să fiți conștient de faptul căacest lucru va implica un efort important referitor la responsabilități.

Acest „mai mult” pe care ni l-ați promis astăzi nu este suficient și, bineînțeles, este foarteimportant să exercitați presiune asupra uneia dintre țările noastre vecine, Republica Cehă,care, în măsura în care am înțeles eu, ar preferă să nu participe la niciun fel de test maiimportant, în special referitor la crime. De asemenea, ar trebui să exercitați presiune asuprareprezentanților aroganți ai grupurilor de interese nucleare din Regatul Unit, care ne readucla subiectul principal.


Nu vă lăsați influențat de reprezentanții grupurilor de interese din cadrul Comisiei. Priviți-ipe cei care dețin într-adevăr puterea în organizațiile importante, precum Grupul europeande reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG) și Asociația Autorităților deReglementare în Domeniul Nuclear din Europa de Vest (WENRA). Urmăriți-l pe DominiqueRistori, funcționar al Comisiei, care este invizibil, dar strâns legat de grupul de interesenuclear, precum și pe alți funcționari ai Comisiei. Ar merita efortul dacă v-ar permite săatingeți obiectivul pe care doriți să îl realizați.

Cel mai important este că în cadrul acestei discuții nu mai puteți fi considerat de parteaindustriei germane și a tuturor companiilor energetice ale căror denumiri încep cu E – EDF,E.ON și EnBW. Trebuie să păstrați o distanță importantă față de acestea. Austria, țara careeste și destinația dvs. de vacanță, vă va oferi ajutorul de care aveți nevoie.

Pilar del Castillo Vera (PPE). – (ES) Dnă președintă, dle comisar, trebuie să fim foarteatenți la modul în care evoluează dezbaterile. În momentul în care comisarul este întreruptîn mod constant, există apoi o avalanșă de întrebări din partea altor deputați din Camerăși este foarte dificil ca dezbaterea să rămână la subiectul care este analizat și în raport cuproblemele ridicate de dl comisar, spre deosebire de dorințele altor deputați.

În primul rând, doresc să afirm că unii deputați din această Cameră trebuie să demonstrezepuțină atitudine umilă și puțin bun simț, deoarece încearcă să pară că ei sunt singurii cares-au gândit vreodată la siguranța nucleară și care sunt îngrijorați de viitorul copiilor lor șial umanității.

Cele 58 de reactoare din Franța sau cele din Regatul Unit sau cele din multe alte țări nutrebuie să însemne că francezii sau alții sunt mai proști ori mai puțin inteligenți sau că nuîși fac griji pentru viitorul copiilor lor sau că nu s-au gândit niciodată la siguranța nucleară.

Doamnelor și domnilor, siguranța nucleară este un aspect pentru care se întreprind eforturiîn mod continuu în toate centralele nucleare, în ceea ce privește fiecare reactor nuclear.Există mulți profesioniști de înaltă calitate, nu persoane care stau aici și aruncă vorbe goale,ci oameni care lucrează cu aceste chestiuni zi de zi, de la început.

Este necesară acum o reexaminare comună a testelor de rezistență? Sunt complet de acordși trebuie să afirm că o parte dintre persoanele care discută acum despre aceste aspecte aurefuzat să aprobe rezoluția comună a Parlamentului privind acest subiect, care a fostsusținută de majoritatea grupurilor din această Cameră.

Din acest punct de vedere, trebuie realizată o distincție: discutăm despre testele de rezistență,și nu despre eliminarea energiei nucleare. Acestea vor fi dezbateri naționale și vor trebuiefectuate acolo.

De aceea, referitor la testele de rezistență, unele persoane nu doresc să discute despreacestea, ele doar vorbesc sau discută în șoaptă într-o dezbatere sau alta despre eliminareaenergiei nucleare și trebuie să afirm că într-un timp foarte scurt comisarul Oettinger adesfășurat o activitate extraordinară. Acesta a fost deja de acord și a aplicat, în practică, oserie de măsuri și de teste care ne vor demonstra gradul de extindere a situației în care neaflăm.

Prin urmare, dle comisar, felicitări, nu putem avea decât aprecieri la adresa dvs. pentrumodul în care ați acționat.

Jo Leinen (S&D). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, testele de rezistență sunt necesareși, de asemenea, îndelung așteptate. Este surprinzător că nu s-au efectuat până acum. Ar


trebui să aveți încredere în faptul că toate centralele nucleare din UE urmează în cele dinurmă să fie inspectate.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că pășim pe un teren minat cu aceste teste derezistență. Ați afirmat pe bună dreptate că mai multe țări nu sunt pregătite să participe lao procedură de inspecție europeană. Desigur, există riscul ca inspecția să difere de la o țarăla alta. Unii nu vor dori să includă accidentele aviatice, iar alții vor fi de acord ca doar oparte din instalațiile lor să fie supuse testelor de rezistență. Trebuie să vă asigurați că testelesunt într-adevăr cuprinzătoare.

De asemenea, este clar că nu ați realizat o evaluare cuprinzătoare. Domeniul eșecului umaneste incomplet. Riscul din prezent și din viitor nu este reprezentat de o aeronavă care seva prăbuși în mod accidental pe o centrală nucleară, ci dacă vor exista atacuri țintite dinexterior asupra acestor centrale. Exact acest aspect nu se testează. Locuiesc la granița cuFranța și Luxemburg și în Cattenom există patru centrale nucleare. Ni s-a comunicat căacestea intră în responsabilitatea serviciului de pompieri și a poliției. Îmi imaginez căal-Qaeda și alți teroriști vor muri de râs când vor afla că serviciul de pompieri și polițiarăspund de prevenirea amenințărilor teroriste. Acest aspect trebuie inclus neapărat în testelede rezistență.

În cele din urmă, care vor fi consecințele dacă veți descoperi erori și puncte slabe? Existăriscul să nu putem realiza nimic la nivel european și să nu obținem niciun rezultat. Unelecentrale vor fi cu adevărat închise sau modernizate?

A sosit momentul ca Tratatul Euratom să fie revizuit. Această situație, în care nu avemnicio influență asupra siguranței centralelor nucleare, nu poate continua.

Fiona Hall (ALDE). - Dnă președintă, anumite state membre au furat startul la testele derezistență. După cum am auzit, inspectorul nuclear al Regatului Unit, dr. Mike Weightman,și-a publicat raportul intermediar exact înainte de a conveni asupra testelor de rezistență.Va insista Comisia ca toate statele membre să efectueze testele de rezistență în modcorespunzător și să nu își elaboreze propria versiune mai ușoară?

Sunt îngrijorată în mod special de faptul că guvernul Regatului Unit ar putea continua săaprobe o nouă generație de centrale nucleare înainte de finalizarea procedurii testelor derezistență în luna iunie a anului viitor. Dle comisar, sunteți de acord că acest lucru ar fiimprudent în conformitate cu siguranța nucleară europeană? Vă veți asigura ca informațiilecare nu pot fi dezvăluite publicului din motive de securitate să fie împărtășite cel puținîntr-un forum securizat, cum ar fi în rândul serviciilor naționale de securitate?

Ivo Strejček (ECR). – (CS) Dnă președintă, dle comisar, îndepărtarea de energia nuclearăla care am asistat, de exemplu, în Germania, este o decizie eronată din punct de vederepolitic și ar putea avea consecințe economice dezastruoase, nu doar pentru Germania, darși pentru Europa Centrală, cel puțin. Nu critic în niciun caz decizia Germaniei, întrucâtfiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul să își stabilească propria agendăenergetică cu toate consecințele economice, sociale și politice corespunzătoare.

Pe același principiu, insist ca țara mea, Republica Cehă, să aibă, de asemenea, dreptul sădecidă cu privire la modul în care va produce energie electrică. O treime din mixul energetical Republicii Cehe constă în energie obținută de la centrale nucleare sigure. Cred că vomcontinua să ne consolidăm resursele nucleare și vom dezvolta și alte unități nucleare, înconformitate cu toți parametrii și toate cerințele esențiale de siguranță și control.


[Vorbitorul a fost de acord să răspundă la o întrebare în conformitate cu procedura cartonașuluialbastru menționată la articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

Hans-Peter Martin (NI). – (DE) Dnă președintă, am o întrebare pentru dl Strejček. Cecredeți despre faptul că, din câte știm, Republica Cehă ar prefera să nu participe la acesteteste serioase de rezistență și că nu dorește să fie implicată în problema atacurilor criminale?Care este abordarea dvs. privind industria nucleară și care sunt relațiile dvs. personale cuaceste grupuri de interese?

Ivo Strejček (ECR). – (CS) Dnă președintă, în acest moment, aș dori în primul rând să lesubliniez colegilor mei deputați faptul că nu am nicio tangență cu acest grup de interese.În al doilea rând, nu am cunoștință de nicio declarație a guvernului Republicii Cehe însensul că centralele nucleare cehe au scăpat de sub control, astfel cum a declarat comisarulOettinger.

Yannick Jadot (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, nu ați fost atacat personalîn această chestiune, dle comisar, dar trebuie să înțelegeți că suntem foarte dezamăgiți deatitudinea Comisiei care a cedat atât de ușor la presiunile exercitate de unele state membreși de Franța, în special.

Deci, ne dorim într-adevăr să renunțăm treptat la energia nucleară deoarece considerămcă aceasta este singura modalitate de a elimina riscul nuclear. Cu toate acestea, într-o țară,precum Franța, știm, de asemenea, că vom avea nevoie de o perioadă cuprinsă între 20 și25 de ani pentru a renunța treptat la energia nucleară, iar cele mai recente studii oferite destatisticile referitoare la accidentele nucleare grave preconizează că va exista un accidentundeva în lume în următorii cincisprezece ani.

Dorim să avem teste reale și nu putem accepta faptul că Franța a reușit să permităcontinuarea opțiunii riscante. Testele nu prevăd accidentele aviatice, nici asupra bazinelorde evacuare, nici asupra reactoarelor. Nu prevăd nici atacurile teroriste. Refuzăm săacceptăm faptul că testele aplicate la nivel european au devenit un exercițiu de comunicațiia unei unități de criză pentru industria nucleară, pe care dl Sarkozy o va prezenta laurmătorul summit G8 pentru a vinde mai multe reactoare europene cu apă sub presiune(de tip PWR). Nu putem accepta acest lucru, dle comisar.


Peter Liese (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Jadot, puteți confirma că rezoluția comunăelaborată pe tema testelor de stres a fost inițial semnată de către președinții grupului dvs.,dna Harms și dl Cohn-Bendit, iar ulterior aceștia s-au opus în plen, în ciuda faptului că nus-a realizat nicio schimbare majoră? Credeți, de asemenea, că acest lucru nu a fost foarteutil pentru dl Oettinger, care este decis să introducă teste de stres mai stricte?

Yannick Jadot (Verts/ALE). – (FR) Într-adevăr, dle Liese, această rezoluție a fostco-semnată și aș dori, de asemenea, să răspund dnei del Castillo Vera care a declarat căpublicul francez este în favoarea energiei nucleare. Acest lucru nu este adevărat. Toatesondajele arată că 77 % dintre francezi doresc să se renunțe la energia nucleară, dar înFranța nu putem avea această dezbatere.

Miloslav Ransdorf (GUE/NGL). – (CS) Dnă președintă, am doar trei comentarii scurteprivind intervenția dlui comisar. În primul rând, sunt în favoarea metodologiei testelor destres prezentate de către Asociația Autorităților de Reglementare din Europa Occidentală.


Aceste teste presupun o abordare bazată pe probabilități, abandonată de dl comisar înfavoarea unei abordări mai absolutiste.

În al doilea rând, aș dori să subliniez faptul că testele de stres ar trebui să fie stabilite în toatedomeniile în care se produce energie, dacă această întreagă abordare pentru siguranțapublică este credibilă. În producția de energie, cel mai mare număr de victime a fost raportatîn locurile unde barajele au fost rupte. În 1976, de exemplu, 26 000 de persoane au muritatunci când un baraj s-a rupt în China.

În al treilea rând, aș dori să menționez pelerinajul ecologic în care dl comisar pare să se fiangajat, însă satiricul polonez, Jerzy Lec, constată că, în ciuda angajării de a face un pelerinaj,rezultatul va fi perceput ca fiind unul amar.

Niki Tzavela (EFD). - Dnă președintă, aș dori să-i spun dlui comisar că am încredere îneforturile sale sincere de a lupta împotriva dezastrelor nucleare și am încredere însensibilitatea și obiectivitatea acestuia în a oferi Europei dispozitive de siguranță împotrivadezastrelor nucleare.

Cred că testele de stres ar trebui să fie realizate nu numai în cadrul Uniunii Europene șițările vecine, ci și la un nivel global. Aceasta este o problemă globală. Prin urmare, salutcomentariile făcute de Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Ban Kimoon,care a declarat că va convoca o reuniune la nivel înalt la Viena la 24 iunie. Sper că însușidl comisarul va fi acolo.

Secretarul General al UN a stabilit cinci puncte privind siguranța nucleară și, din ceea ceam văzut, acestea sunt în conformitate cu normele impuse de dl comisar și despre carene-a informat cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze. În Viena vom avem oreuniune internațională, sub egida Organizației Națiunilor Unite. Apoi, la 22 septembrie,vom avea o reuniune la nivel înalt privind siguranța nucleară la sediul Națiunilor Unite dinNew York.

În opinia mea, acesta este modul în care putem face față acestei probleme. Europa nu estesingurul loc sau continent care se confruntă cu dezastre nucleare, astfel încât permiteți-nesă abordăm problema într-un mod global.

Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, după cum știm, la ultimeleteste de stres pentru bănci, marja de manevră a fost atât de mare încât aproape toateinstituțiile verificate au fost în măsură să obțină rezultate destul de bune la teste. Ori decâte ori a fost suspectată existența unui risc, s-a efectuat o investigație mai puțin amănunțită,doar ca măsură de siguranță. Trebuie să presupunem că lucrurile nu pot fi foarte diferiteîn cazul centralelor nucleare. Testele nucleare de stres au dovedit până acum că sunt purși simplu un efect placebo pentru cetățenii îngrijorați ai Europei. În afară de faptul că testele,care nu au consecințe la nivelul cel mai scăzut, sunt absurde, este îndoielnic faptul că celemai stricte criterii de testare ar atinge obiectivul dorit. Problema se referă întotdeauna lastandardele pe care se vor baza testele, cum ar fi, de exemplu, că niciunul din cele17 reactoare germane nu ar fi aprobate astăzi, pur și simplu pentru că standardele cares-au aplicat la construirea acestora nu îndeplinesc cerințele actuale. Criticii se îndoiesc defaptul că și cele mai noi centrale nucleare, cum ar fi reactoarele europene pe apă sub presiuneconstruite în Franța și Finlanda ar îndeplini cele mai recente norme de siguranță. Atuncicând se descoperă că unele centrale nucleare nu pot rezista nici măcar furtunilor, tot ce sepoate face este un apel ca toată lumea să depună eforturi pentru renunțarea la energianucleară cât mai curând posibil.


Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, în primul rând, aș dorisă vă mulțumesc pentru oportunitatea de a discuta această problemă importantă astăzi,în special dat fiind faptul că privește politica de vecinătate a Uniunii Europene.

Contaminarea radioactivă este de natură transfrontalieră. Acest lucru a fost simțit în modextrem după Cernobîl și Fukushima. Cele mai înalte standarde de siguranță nucleară artrebui să fie, prin urmare, obligatorii din punct de vedere juridic și global, centralele depretutindeni ar trebui să fie la fel de sigure, iar Agenția Internațională pentru EnergieAtomică (AIEA) ar trebui să fie consolidată.

Standardele aplicate în Uniunea Europeană sunt printre cele mai înalte din lume. Pentru aobține o siguranță mai mare, vom efectua teste de stres în centralele electrice nucleare carefuncționează, în cele care sunt planificate a funcționa și în cele care au fost închise. Cu toateacestea, dacă vrem să fim în siguranță, ar trebui să fie aplicate criterii identice la instalațiiledeja existente sau planificate în vecinătatea UE (Rusia, Belarus, Turcia, Armenia, Elveția șiUcraina). Așa cum am depus eforturi în mod consecvent pentru acest lucru, trebuie săvorbim în mod unitar.

În momentul de față, la mai puțin de 100 km de frontiera externă a Uniunii Europene, înapropiere de Sankt Petersburg, o centrală nucleară cu un reactor de tip Cernobîl este încăîn funcțiune. Rusia planifică să construiască încă două noi centrale nucleare, chiar maiaproape de frontierele Uniunii Europene, în Belarus și Kaliningrad. De la frontiera lituanianăse vor putea vedea coșurile uneia dintre aceste centrale, la fel de clar cum putem vedeaturnul Catedralei Strasbourg de la Parlament. Ambele proiecte au probleme similare.Lucrările au început chiar înainte de finalizarea evaluării impactului asupra mediului șiîncă nu a existat nicio explicație cu privire la criteriile de alegere a șantierului de construcțiea ambelor centrale nucleare, nu au fost analizate posibile locații alternative și nu au fostîntocmite planurile generale de evacuare. Este planificat ca ambele centralele nucleare săaibă reactoare experimentale a căror siguranță este imposibil de evaluat, deoarece acesteanu au funcționat încă nicăieri.

În general vorbind, Belarus nu este pregătită să dezvolte energie nucleară, iar guvernul rusnu numai că nu răspunde la întrebările adresate de către țările vecine, dar ignoră cererilepopulației sale de a fi consultată. Pentru a doua oară, prin utilizarea birocrației, aceastarefuză să permită înregistrarea unei inițiative de organizare a unui referendum public cuprivire la problema construcției centralei nucleare. Unul dintre pașii care ar putea încurajavecinii Uniunii Europene a se conforma cu cele mai înalte standarde de siguranță ar fi caîntreaga Uniune să refuze să cumpere energie electrică produsă în timp ce nu se respectăaceste standarde. Nu trebuie să folosim banii cetățenilor UE pentru a sprijini producereaenergiei nucleare nesigure.

Catherine Trautmann (S&D). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, spre deosebire deguvernul francez, sper sincer să avem o dezbatere publică majoră. Avem nevoie de testede stres complete. Catastrofa de la Fukushima ne-a demonstrat că trebuie să ne închipuiminimaginabilul. Metoda folosită în prezent nu reușește să ia în calcul riscurile, cum ar fiatacurile teroriste sau accidentele aviatice, și, prin urmare, nu îndeplinește această cerință.Avem nevoie de o dezbatere transparentă, deoarece alegerea de a continua sau de a ne opritrebuie să se bazeze pe consensul publicului larg care este informat, dar nu ocolit de discuțiileexperților. Avem nevoie de o dezbatere independentă, în prezența tuturor părților, astfelîncât să se evite eventualele conflicte de interese și să se promoveze reconcilierea.


În cele din urmă, eu sunt din Alsacia și știu, prin urmare, în ce măsura centrala nucleară dela Fessenheim îi preocupă pe vecinii noștri din Germania și Elveția. În locul instituirii unuicontrol național deplin asupra acestor probleme, de ce nu se încurajează cel puțin schimbulde experiență între agențiile noastre de securitate? Siguranța, precum și transparența șicetățenia la nivel european ar putea beneficia în urma acestui lucru.

Marielle De Sarnez (ALDE). – (FR) Dnă președintă, de fapt, ne confruntăm cu douăprobleme. Prima se referă la ponderea energiei nucleare în Europa. În acest sens, cred căîn anul următor trebuie să avem o dezbatere publică transparentă în cadrul Uniunii și înstatele membre în cauză. A doua problemă se referă la testele care ne-au adus pe toți aiciîn această dimineață.

Aș dori să vă menționez, dle comisar, cele patru principii pe care cred că ar trebui să lepăstrăm pentru a avea un mecanism de control autentic. Primul principiu este cămecanismul de control trebuie să fie obligatoriu.

Al doilea principiu este că acest mecanism de control ar trebui să fie încredințat uneiautorități independente și imparțiale. Nu am multă încredere în autoreglementare.

Al treilea principiu este că acest mecanism ar trebui să fie obligatoriu. Dacă testele ar aveavreodată rezultate negative pentru anumite instalații, atunci aceste teste ar trebui să fieimpuse statelor membre, care nu ar avea altă opțiune decât de a închide aceste instalațiinefuncționale.

Al patrulea punct este faptul că acest mecanism trebuie să fie transparent: rezultatele trebuiesă fie aduse la cunoștința opiniei publice. În acest fel, vom fi probabil în măsură să creămceea ce dna Ek a numit o cultură europeană pentru siguranță.

Tomasz Piotr Poręba (ECR). – (PL) Dnă președintă, problemele de siguranță nucleară– atât în statele membre cât și în țările învecinate – ar trebui să fie obiectul unei atențiispeciale din partea Uniunii Europene. În urma accidentului produs la centrala nucleară dela Fukushima, Japonia, Comisia a anunțat teste de stres pentru instalațiile similare dinUniunea Europeană. Aceasta a fost o veste și o decizie foarte bună. Așteptăm ca acestea săfie puse în aplicare. Având în vedere nevoile de siguranță ale tuturor persoanelor din Europa,o atenție deosebită ar trebui acordată utilizării corespunzătoare a tuturor mijloacelordisponibile pentru a ridica standardele de siguranță și a elimina potențialele amenințărirezultate din utilizarea energiei nucleare. Nu numai centralele situate în interiorul statelormembre reprezintă un potențial pericol, ci și cele situate în țări vecine Uniunii. De asemenea,este necesar să se prevadă o motivare adecvată și să se acorde sprijin statelor membre învederea realizării unor teste de stres complete la centralele Uniunii.

Aș dori, de asemenea, să subliniez nevoia profundă de investiții suplimentare, atât încercetarea din domeniul energiei nucleare, cât și în alte importante domenii de cercetarecare vizează anticiparea și combaterea accidentelor și a efectelor negative ale acestora înviitor.

Claude Turmes (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, dle Oettinger, folosind exemplulcentralei nucleare de la Cattenom, care amenință sute de mii de persoane în Luxemburgși, de asemenea, în regiunile germane Saarland și Rhineland-Palatinate, aș dori să explic dece aceste teste de stres diminuate nu își vor îndeplini rolul.

Cattenom se află pe traiectoria de apropiere a aeroportului din Luxemburg și tocmaiconsecințele unei catastrofe aeriene pe Cattenom nu sunt investigate. După ce primul


document a fost prezentat de Grupul european al autorităților de reglementare în domeniulsecurității nucleare (ENSREG), dvs. personal ați depus un amendament pentru a includeaccidentele aviatice în evenimentele de deschidere de la pagina 4 a documentului. Acestamendament, care a fost unul bun, a fost blocat de către Franța și Regatul Unit.

Ne deranjează că ați luptat pentru acest lucru, ați pierdut și că nu ați fost încă în măsură săadmiteți că ați pierdut. Acest lucru este necinstit și de aceea vă aducem aceste critici. Trebuiesă facem cât mai clar faptul că Franța și Regatul Unit nu cooperează în prezent cu privirela lucrurile pe care noi și dumneavoastră le dorim. Trebuie să analizăm în mod cinstitaceastă problemă.

Dle Liese, Uniunea Creștin - Democrată din Germania/Uniunea Creștin-Socială nu ne-asusținut în ceea ce privește celebra rezoluție cu privire renunțarea la energia nucleară.Cancelarul german, dna Merkel, este mai curajoasă decât dvs., cel puțin în această privință.

Marisa Matias (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, dle comisar, mă refer direct lapropunerea adusă de dvs. astăzi în fața Parlamentului și vă voi spune foarte sincer că eucred că unii dintre noi au dreptul să fie dezamăgiți de această propunere, deoarecepropunerea depusă nu este doar slabă, ci are, de asemenea, lacune uriașe.

Cred că aceasta este o chestiune europeană, și nu una cu privire la care state membre auindustrie nucleară și care nu: este o problemă pentru întreaga Europă, iar Europa are nevoiedisperată de vești bune. Trebuie să vă spun, sincer, că una dintre aceste vești bune este săse garanteze cetățenilor că ne ocupăm de siguranța acestora.

Dacă aceste teste sunt efectuate în condițiile pe care le prezentați, dle comisar, în care primaetapă este efectuată de părțile interesate în sine, a doua etapă este efectuată de către guvernelece apără acele părți interesate, iar a treia etapă este efectuată de parteneri, care sunt de faptpărți interesate, mă întreb dacă rezultatul nu va fi, în final, că toate centralele nucleare suntîn stare bună și trebuie să fie recomandate.

Știm că nu este cazul, și pentru acest motiv, sper foarte mult că vor exista consecințe graveși că vom fi capabili să spunem cetățenilor că avem grijă de siguranța acestora și nu doarpretindem că o facem.

Peter Liese (PPE). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, aș dori să mulțumescdlui Oettinger. Acesta a luptat și a obținut foarte multe. Rezultatele nu sunt perfecte, daracuzațiile aduse dlui Oettinger astăzi ni se aplică mai presus de toate nouă. Trebuie să fimauto-critici și să recunoaștem că nu am reușit să adoptăm rezoluția. O parte din grupulmeu nu a fost, de asemenea, în măsură să voteze în favoare, ceea ce este regretabil. Cu toateacestea, acuzațiile se aplică, de asemenea, Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene șiGrupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European,care în primul rând au semnat rezoluția și apoi nu au reușit să o sprijine în ședință. Acestlucru a făcut dificilă lupta dlui Oettinger cu statele membre pentru introducerea testelorde stres mai stricte.

Acesta este primul pas, dar trebuie să mergem mai departe. Avem nevoie de modificareadirectivei. Dle Oettinger, vă vom sprijini în a ne asigura că, în viitor, aceasta va fi obligatoriedin punct de vedere juridic. Trebuie să o extindem pentru a acoperi țările vecine nouă.Sprijin în totalitate ceea ce dna Morkūnaitė-Mikulėnienė a spus.

Germania a fost menționată de mai multe ori și, desigur, vom trebui să facem față criticilor.Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că 13 state membre ale UE funcționează deja


fără energie nucleară, inclusiv țări cu economii eficiente, cum ar fi Austria și Danemarca,astfel încât trebuie să fim capabili să acceptăm această posibilitate în Germania. Deasemenea, aș dori să menționez declarația politică de astăzi a cancelarului german, dnaMerkel, în Parlamentul german, subliniind încă o dată că trebuie cel puțin să realizăm unprogres comun în domeniile în care suntem de acord în Europa. De exemplu, aceasta amenționat în mod special eficiența energetică.

Aș dori să-i ofer dlui Oettinger sprijinul meu și să îl încurajez să prezinte în două săptămânio propunere ambițioasă pe tema eficienței energetice. Sunt foarte încântat de părțile pecare le cunoaștem deja, care sunt o combinație de stimulente și obligații pentru cei afectați.Nu-mi place faptul că statele membre ar trebui să-și stabilească propriile obiective. Comisiatrebuie să stabilească un obiectiv, fie obligatoriu sau sub forma unui ghid. Vă rugăm săstabiliți un scop și atunci vom avea o propunere foarte bună.

Kathleen Van Brempt (S&D). - (NL) Dnă președintă, fie că sunteți în favoarea energieinucleare, ca mine, sau sunteți un susținător fervent al unei Europe fără energie nucleară,toți ar trebui să fim totuși în favoarea siguranței. În acest sens, colegii mei deputați dinpartea Partidului Popular European (Creștin-Democrat), care predică modestia, pierd puțindin vedere ideea. Dacă Fukushima ne-a învățat ceva, atunci aceasta este, mai mult decâtorice altceva, că nu suntem pregătiți pentru dezastre, că nu suntem pregătiți pentru totfelul de lucruri care s-ar putea întâmpla mâine și care, dacă ar fi cazul, ar avea cele maigrave consecințe posibile. Din acest motiv, dle comisar, nu sunt interesată de câtecomplimente sau obiecții veți obține aici, în acest moment.

Ceea ce mă interesează sunt rezultatele. Suntem îngrijorați, extrem de îngrijorați, pentrucă cel mai rău lucru care se poate întâmpla este că vom efectua teste de stres în viitorulapropiat și vom obține tipurile de rezultate care vor oferi scuza perfectă multora dintreoperatorii centralelor electrice foarte vechi, inclusiv cele din zona în care locuiesc, pentrua le menține în funcțiune chiar mai mult, în loc de a le închide.

Am două întrebări. Cum aveți de gând să vă asigurați că independența acestor teste de streseste într-adevăr garantată? În al doilea rând, cum vă veți asigura că rezultatele reale vorduce la închiderea celor mai vechi centrale nucleare?

Corinne Lepage (ALDE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, nu putem decât să vămulțumim și să vă felicităm pentru luarea acestei inițiative. Din păcate, eu împărtășescpunctul de vedere al celor care sunt deosebit de dezamăgiți de rezultat, fapt ce reprezintăo victorie pentru operatorii instalațiilor nucleare, pentru autoritățile de siguranță care auacoperit ceea ce s-a făcut timp de treizeci de ani, și pentru statele membre care nu dorescsă reconsidere alegerile pe care le-au făcut, nu doar pentru a păstra energia nucleară, darși alegerile în ceea ce privește evaluarea riscului.

Dle comisar, trebuie să ne ocupăm de problema de bază și să revenim din nou către Euratom,după cum ați spus. Aceasta înseamnă că trebuie să revizuim problema cu privire la cât delibere sunt statele membre să blocheze totul, așa cum a făcut Franța în mod clar.

Trebuie să revenim asupra problemelor inacceptabile în ceea ce privește responsabilitatea– deoarece, în cazul în care s-ar fi aplicat normele de drept comun cu privire laresponsabilitate, nu am avea aceste probleme. Trebuie să revenim, de asemenea, din nou,la punerea în aplicare a normelor de drept comun în ceea ce privește dreptul cetățeniloreuropeni la informare, care, în condițiile actuale, nu este apărat în mod evident de sistemulcare a fost introdus.


Satu Hassi (Verts/ALE). - (FI) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mulți colegideputați au menționat deja lacunele testelor de stres: faptul că ne bazăm prea mult pecaracterul voluntar al acestora și, nu în ultimul rând, cum ar rezista reactoarele la atacurileteroriste. Colega mea, dna Morkūnaitė Mikulėnienė, a menționat unul dintre motivelepentru care punctele slabe ale testelor de stres sunt regretabile. Aproape de St Petersburg,și la 200 de kilometri de Helsinki și Tallinn, există patru reactoare de tipul Cernobîl careamenință siguranța a sute și mii de cetățeni ai UE.

Dle comisar Oettinger, dvs. puneți în discuție altceva. Dle comisar Oettinger, vă rugăm sămă ascultați. Herr Kommissar Oettinger, ich bitte Ihnen ... Dle comisar Oettinger, vă rugămsă răspundeți la această întrebare: dacă Rusia este de acord să efectueze teste de stres lacentralele sale nucleare pe baza criteriilor pe care le susțin, credeți că se va îmbunătățirealmente nivelul nostru de siguranță, având în vedere că există mai multe reactoare de tipCernobîl aproape de frontierele UE?

Romana Jordan Cizelj (PPE). - (SL) Dnă președintă, pot să spun, dle comisar, că ațirealizat foarte multe. Într-un timp foarte scurt, ați reușit să întocmiți o specificație foartedetaliată a testelor de stres și ați intermediat un acord între Comisia Europeană și cele 27de organismele de reglementare din statele membre.

Limitele de siguranță care, cu acest prilej, depășesc limitele oricărui accident ipotetic vorfi reevaluate de către statele membre. Aceasta este o chestiune de o valoare majoră și ocerință suplimentară. Unii membri au fost critici cu privire la factorul uman care nu a fostevaluat sau luat în considerare în mod corespunzător. Trebuie să spun că am citit personalși îndeaproape specificațiile acestor teste de stres și sunt încântată că testele acoperă, nudoar tehnologia, dar și factorul uman și aspectele organizatorice.

Prin aceasta, am făcut un pas important înainte spre uniformizarea standardelor de siguranțăale Uniunii Europene și cred că ar trebui să căutăm alte modalități de a merge chiar maideparte; unde și cum putem face un alt pas important în vederea consolidării competențelorUE în acest domeniu? În această privință, aștept elaborarea de către Comisia Europeană aunei propuneri.

Din motive legate de o încredere sporită, se vor întreprinde inspecții internaționale aletestelor efectuate și în acest caz am o întrebare. Mă întreb dacă grupul de șapte oameni vafi astfel alcătuit încât să cuprindă reprezentanți ai Comisiei Europene și ai organismelor dereglementare, sau va include, de asemenea, experți independenți? Dacă da, aș fi interesatăsă știu pe ce bază vor fi selectați.

Mai am încă două întrebări. În primul rând, aceste teste vor trebui să fie efectuate de cătrecentralele nucleare germane care au fost închise? În al doilea rând, care vor fi consecințeleînchiderii centralelor nucleare germane pentru piața internă a energiei europene?

În ceea ce privește Directiva privind deșeurile nucleare, aș spune că vom avea mai multeocazii decât ați menționat în discursul dvs. pentru a discuta despre această problemă dataviitoare, și aștept luarea în considerare a propunerilor Parlamentului European de cătreComisia Europeană, deoarece, în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am votatpentru mai multe propuneri mai puternice decât au fost inițial propuse de ComisiaEuropeană?

Justas Vincas Paleckis (S&D). - Dnă președintă, amenințările la adresa centralelornucleare ale UE, dacă acestea sunt reale, sunt o chestiune de viață și de moarte pentru miide oameni. Chiar și națiunile mici trebuie să fie pregătite pentru situațiile cele mai grave,


inclusiv atacuri teroriste și accidente aviatice. Cum s-ar simți cetățenii din țările mari aleUE în cazul în care o țară nedemocratică ar construi o centrală nucleară insuficient testatăîn apropiere de Bruxelles, Berlin, Paris sau Londra, fără a consulta opinia publică sau fărăa exista un schimb de informații de încredere cu țările vecine?

Lituania se confruntă în prezent cu o astfel de situație. În imediata apropiere a orașuluiVilnius, Belarusul – cu o totală lipsă de transparență – începe să construiască o centralănucleară. Este extrem de important ca UE, cu sprijinul organizațiilor internaționale, săextindă practica testelor nucleare de stres în întreaga lume, mai în special la frontierele saleexterne.

Frédérique Ries (ALDE). – (FR) Dnă președintă, din partea mea, aș dori să-l felicit pe dlcomisar Oettinger pentru determinarea sa – care a fost fermă de la început – cu privire lasubiectul dificil al siguranței energiei nucleare considerând deținerea în mare parte de cătrestatele membre a competențelor privind pe această chestiune.

După cum s-a spus deja, prima noastră cerere este, în mod evident, revizuirea prezentuluitratat Euratom, care a rămas aproape neschimbat de la întocmirea sa. Desigur, evaluareacelor 143 de reactoare nucleare în Europa se va referi, în final, doar la scenariul „Fukushima”,și dumneavoastră dle comisar ați stabilit în mod clar limitele acestuia. Aceasta este deja oprimă victorie; în orice caz, aceasta reprezintă o adevărată pauză de la cultura secretului,care a caracterizat acest sector timp de mai mult de patruzeci de ani.

Industria nucleară, mai mult decât altele, trebuie să înțeleagă că transparența este esențialăpentru toate aceste aspecte legate de siguranță – cu siguranță dvs., dle comisar, ați repetatcuvântul mai mult de zece ori – precum și independența, atât a operatorilor cât și aautorităților de supraveghere statală, pentru numirea de experți independenți, iar noi încănu suntem mulțumiți cu această chestiune.

Paul Rübig (PPE). – (DE) Dnă președintă, poporul austriac a votat cu o majoritate clarăîmpotriva energiei nucleare și acest lucru transmite un mesaj clar politicienilor noștri. Așdori să menționez că dl Palacio a făcut deja un efort mare de a oferi Europei o mai maremarjă de manevră în acest domeniu. Directiva dlui Piebalgs cu privire la siguranța nuclearăa fost, de asemenea, un succes. Sper că vom avea în curând o nouă directivă cu privire lasiguranța nucleară, care să fie obligatorie și care să stabilească procedurile de inspecție șistandardele.

Noi ar trebui să evaluăm care dintre standardele Agenției Internaționale pentru EnergieAtomică (AIEA) ne sunt disponibile și care pot fi încorporate în legislația UE într-un modobligatoriu din punct de vedere legal. Desigur, testele de stres punctuale nu sunt suficiente.În viitor trebuie să existe o serie de teste de stres, astfel încât instalațiile nucleare periculoasesă poată fi închise imediat. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o instituție dereglementare a UE care are competențe în comun cu autoritățile naționale de reglementareși care are dreptul de a deconecta de la rețea orice centrală electrică care nu îndeplineșteaceste standarde.

Nu pot decât să susțin ceea ce s-a spus deja astăzi aici. Tratatul Euratom trebuie să fierevizuit. Trebuie să solicităm șefilor de stat sau de guvern să acționeze pentru a se asiguracă aceasta devine o problemă europeană comună în cadrul Consiliului. Nu trebuie să seîntâmple ca până în trecut când, în cadrul Consiliului, grupul de lucru pentru energienucleară s-a opus oricăror intenții care vin din Europa.


Cel mai important, avem nevoie de cercetare în cadrul Comunității Europene pentru EnergieAtomică (Euratom) cu privire la scoaterea din funcțiune a centralelor nucleare. Avemnevoie, de asemenea, de cercetare cu privire la depozitarea finală, iar noi trebuie să neconcentrăm atenția pe protecție, siguranță, formare profesională și inspecții. Trebuie săintroducem modelul casei de compensare, care este în prezent în dezbatere în cadrullegislației europene. Dle Oettinger, vă puteți baza pe sprijinul acestei adunări în aceastăprivință.

Edit Herczog (S&D). – (HU) Dnă președintă, dle comisar, guvernele nu se pot ocupaastăzi de o sarcină mai importantă decât elaborarea de metode pentru a face fațăevenimentelor care apar cu probabilitate mică, de exemplu, defectarea furnizării apei derăcire sau furnizarea energiei electrice, și sunt de acord cu dl Rübig privind faptul că acestanu ar trebui să fie un eveniment singular, ci ar trebui să fie executat pe o perioadă mai lungăde timp și în mod regulat. De asemenea, sunt de acord că ar trebui să extindem acest testde stres în țările vecine, țările estice de la granițele noastre. Acesta este motivul pentru caream solicitat Comisiei să ia în considerare posibilitatea privind modul de execuție a testuluide stres în cadrul Parteneriatului estic.

În concluzie, dle comisar, protecția împotriva atacurilor cibernetice și atacurile teroristetrebuie să fie stabilită în toate politicile sectoriale ale Uniunii Europene unde pot să aparăemisii transfrontaliere de materiale periculoase. Guvernul maghiar în exercițiu nu a trecuttestul de stres pe care vi-l imaginați, dle comisar, pentru că a împiedicat în mod repetatconstrucția instalației de detectare NATO, care ar fi asigurat o mai mare protecție pentrucentrala nucleară Paks împotriva atacurilor aeronavelor decât protecția existentă astăzi,pentru ultimii șapte ani.

Ivo Belet (PPE). - (NL) Dnă președintă, dle comisar, este esențial să stabilim un standardînalt pentru aceste teste de stres și ca testele să fie de fapt efectuate în conformitate cuaceleași criterii în întreaga Europă. La urma urmei, mai multe centrale nucleare sunt situateîn apropiere de frontierele naționale, și, după cum știm, de asemenea, în anumite zonefoarte dens populate. Faptul că vom avea o inspecție europeană independentă și obiectivăa fiecărei centrale nucleare este un lucru foarte pozitiv, deoarece acesta va consolida politicaenergetică europeană. Prin urmare, toate aprecierile pentru dvs., dle comisar.

Toți cetățenii europeni au dreptul să știe dacă acele centrale nucleare sunt sau nu sigure.În cazul în care actele de terorism și atacurile cibernetice nu vor fi acoperite de testele destres, atunci așa să fie. Ați explicat de ce se întâmplă astfel și am înțeles. Cu toate acestea,în mod evident că nu trebuie să excepteze Comisia Europeană de la obligația sa de a continuahărțuirea statelor membre cu privire la acest lucru și pentru a menține presiunea asupraautorităților naționale de siguranță, astfel încât aceste autorități să investigheze efectiv dacăinstalațiile vor fi, de asemenea, pregătite pentru aceste riscuri.

Desigur, credibilitatea acestor teste va fi valabilă sau nu în ceea ce privește punerea înaplicare a rezultatelor. Va trebui să luăm în considerare probabilitatea că unele din cele143 centrale nucleare din Europa nu vor trece aceste teste, că cele mai slabe nu vorsupraviețui și că mai multe instalații vor fi, probabil, închise. Apoi, bineînțeles, va apăreaun moment unic de oportunitate pentru noi de a trece la alte surse regenerabile de energie.Este evident, astfel cum a menționat dl Leinen, că la momentul oportun, va apărea o soluțieîn primul rând la un nivel european. De asemenea, este clar că ar trebui să optăm pentruinvestiții europene comune, investiții coordonate, precum și pentru finanțare europeanăcomună, prin obligațiuni pentru proiecte specifice. Contăm pe dvs. să luați inițiativa la acel


moment în acest nou pas spre dezvoltarea acestei politici energetice europene. Vămulțumesc și vă doresc succes.

Judith A. Merkies (S&D). - (NL) Dnă președintă, dle comisar, astăzi ați primit atâtfelicitări, cât și critici. Intenționez să vă încurajez, dar, de asemenea, să vă dojenesc. Suntîncântată de testele europene de stres care vor fi aplicate în exact același mod în întreagaUE. Au fost extrem de necesare.

Singurul lucru care mă îngrijorează este acest sentiment fals de siguranță. Nu ar trebui săatestăm siguranța centralelor nucleare: trebuie să investigăm care sunt riscurile exacte șisă se nu dea oamenilor un sentiment fals de siguranță. Avem nevoie de control independentîn întreaga UE și trebuie să avem o autoritate de reglementare independentă. În prezent,nu avem nicio astfel de autoritate. Am creat acum un strat suplimentar, dar ne puteți spunedacă vom obține în cele din urmă o autoritate de reglementare independentă suplimentarăa cărei evaluări va fi completată de un aviz științific?

Sunt de acord cu colegii mei deputați, dl Belet și dl Leinen, că această chestiune ar trebuisă nu mai intre sub incidența Tratatului Euratom. Cetățenii noștri au dreptul la siguranțămaximă și este timpul să eliminăm acest aspect din Tratatul Euratom. Intenționați să începețiaceastă dezbatere?

Există, apoi, o chestiune care nu a primit o atenție suficientă: ce intenționați să faceți înlegătură cu recomandările Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, ca răspuns ladezastrul de la Fukushima? Eventual intenționați să modificați testul de stres? Ne putețispune ce se va întâmpla în cazul în care testul de stres va avea un potențial rezultat negativ?

Sunt extrem de dezamăgită de ceea ce s-a întâmplat cu rezoluția noastră și regret foartemult că ne-am permis a ne lăsa purtați de emoțiile noastre. Cu certitudine, siguranța artrebui să fie întotdeauna pe primul loc?

Françoise Grossetête (PPE). – (FR) Dnă președintă, această dezbatere a început pe piciorgreșit, pe de o parte cei buni, persoanele împotriva energiei nucleare, și cei răi, care susținîn continuare energia nucleară, pe de altă parte. Cu toate acestea, aș sublinia din nou căenergia nucleară este o parte din mixul de energie pe care noi, cei de aici, din acest Parlamentl-am visat și l-am dorit.

Apoi, aș dori să mă plâng puțin de această dezbatere, care se adresează fricii colective. Acestlucru este regretabil atunci când avem de-a face cu o temă la fel de importantă ca aceasta.Este adevărat că centralele nucleare pot, în anumite cazuri, să prezinte riscuri, dar eu suntdestul de șocată, deoarece există o anumită neîncredere aici, în acest Parlament, apersonalului care lucrează zilnic în centrale nucleare și care asigură siguranța centraleinoastre nucleare de la o zi la alta.

Prin urmare, v-aș ruga să fiți responsabili. Știm că există o voință în Uniunea Europeanăpentru a asigura siguranța centralelor noastre de la o zi la alta. De asemenea, aș dori săadaug că știm foarte bine că survolarea peste centralele nucleare este interzisă – cel puțin,în Franța – și că nu există nicio centrală nucleară în Franța care să fie mai departe de 25 kmde o bază aeriană, acestea fiind responsabile pentru monitorizarea spațiului aerian dedeasupra centralelor nucleare.

Așadar da, dle comisar, suntem de acord cu dvs. Suntem de acord cu privire la aceste teste.Felicitări, le-ați obținut. Aceste teste sunt indispensabile, pentru că trebuie să fim siguri căcetățenii noștri își recapătă încrederea în centralele noastre nucleare. Aceste teste sunt


esențiale; acestea trebuie să aibă loc într-un spirit de independență deplină, astfel încâtaceastă încredere să fie recuperată. Putem vedea, de asemenea, cu toate acestea, necesitateaconfidențialității în anumite cazuri. Când vine vorba de combaterea terorismului, nu putemconcepe un stat membru care dezvăluie în avans planuri strategice pentru combatereaterorismului.

Astfel, permiteți-ne să ne asumăm o parte din responsabilitate. Să avem încredere încomisarul nostru, și eu sunt convinsă că vom avea teste riguroase și care sunt capabile săne liniștească.

Derek Vaughan (S&D). - Dnă președintă, ca și alți colegi, cred că siguranța trebuie să fiepe primul loc. Cu toate acestea, eu, de asemenea, cred că energia nucleară ar trebui să facăparte din mixul nostru de energie în viitor. Are emisii reduse de carbon și poate asigura ofurnizare sigură. De exemplu, aceasta va însemna că țările europene prospere nu vor trebuisă importe energie din țările mai puțin prospere, cu toate problemele pe care le poate aduce.

De asemenea, este susținută de comunități precum Anglesey din nordul Țării Galilor, careau deja o centrală nucleară.

Cu toate acestea, la fel ca toți ceilalți colegi, susțin, de asemenea, testele de stres – la fel cași Regatul Unit – și cred că toate statele membre ar trebui să-și dea angajamentul pentruaceste teste de stres. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie făcute repede, ar trebui să acoperetoate posibilitățile și acestea ar trebui să acopere atât centrale nucleare, cât și alte instalațiiîn cadrul ciclului de combustibil nuclear.

Aceasta este o problemă importantă pentru noi toți. Cred că Europa are nevoie de energienucleară, dar are nevoie de aceasta în condiții de siguranță.

Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Dnă președintă, după catastrofa de la Fukushima,societatea a devenit tot mai îngrijorată de siguranța centralelor nucleare în Europa. Acestlucru este de înțeles. Informațiile primite din Japonia sunt uneori îngrozitoare șiînspăimântătoare, și prezintă contaminarea gravă a țării. Niciunul dintre noi nu ar dori caacest lucru să se repete în Europa, la fel cum nimeni nu ar dori o repetare a celor întâmplatela Cernobîl. Dimpotrivă, pentru a liniști temerile societății, este din ce în ce mai necesar săfacem totul pentru a garanta siguranța energiei nucleare în Europa. Acesta este motivulpentru care testele de stres sunt atât de importante. Cu toate acestea, este de asemeneaimportant ca acestea să fie realizate foarte bine, pentru a garanta obiectivitatea și pentru aoferi credibilitate și certitudinea anticipării comportamentului acestora în situații de urgențăși criză, care se pot întâmpla la fel în Europa, astfel cum acestea s-au petrecut în Japonia.Trebuie să facem totul pentru ca Europa să fie în condiții de siguranță și să restabilimîncrederea în această sursă de energie. Cu toate acestea, ar trebui să ne amintim, de asemenea,de alte surse de energie, cum ar fi, de exemplu, gazul de șist neconvențional.

Jacek Olgierd Kurski (ECR). – (PL) Dnă președintă, timp de mulți ani energia nuclearăa fost considerată a fi energia viitorului – ecologică, eficientă, nepoluantă. Tragediile de laCernobîl și, recent, Fukushima, au arătat cealaltă față a monedei. Cu toate acestea, obiectivulnostru de astăzi nu poate fi – astfel cum ar dori Stânga – să se efectueze teste de stres, astfelîncât doar cu o interpretare tendențioasă a rezultatelor să existe un pretext pentru renunțareala energia nucleară în Europa. Astăzi, obiectivul nostru trebuie să fie îmbunătățirea siguranțeicentralelor nucleare, calmarea opiniei publice și schimbarea imaginii negative a energieinucleare în Europa. Acest lucru ar trebui să fie prioritatea noastră de astăzi. Prin urmare,eu nu înțeleg opiniile Stângii, care vorbesc despre o altă taxă pe energia nucleară și


renunțarea totală la acest tip de sursă de energie. Această cale, într-un moment când existăo lipsă de surse alternative, va duce la creșteri ale prețurilor energiei electrice. Astăzi, Europaare nevoie de revizuirea legislației privind energia nucleară în domeniile de responsabilitatea statelor membre, stabilirea unor norme comune și optimizarea standardelor de siguranțăîn cadrul Uniunii. Testele de stres trebuie să răspundă la întrebările noastre cu privire lasiguranță și să țină cont de toate formele posibile de pericol, de la atacurile teroriste laîntreruperile de energie electrică.

Lena Kolarska-Bobińska (PPE). - Dnă președintă, aș dori să spun comisarului că, astăzi,Uniunea Europeană își schimbă politica sa internă în ceea ce privește siguranța nucleară,dar, în același timp, am început lucrările privind politica energiei externe. La un momentdat în viitor, aceste politici ar trebui să fie unite.

Testele de stres nucleare nu ar trebui să ajute Comisia doar să revizuiască Directiva privindsiguranța, ci ar trebui să fie incluse, de asemenea, în raportul Comisiei privind dimensiuneaexternă a politicii energetice, care va fi publicat în curând. Testele de stres și a securitățiienergetice ar trebui să constituie o parte esențială a dialogului nostru energetic cu țărileterțe. Trebuie să ne asigurăm că noile centrale din Kaliningrad și Belarus sunt supuseacelorași standarde și teste precum astfel de centrale din Uniunea Europeană, mai ales acumcă Rusia vrea să investească în centrale nucleare.

Zigmantas Balčytis (S&D). - (LT) Dnă președintă, asigurarea siguranței nucleare este oproblemă relevantă pentru toate țările, indiferent dacă acestea au centrale nucleare sau nu.Desigur, ne putem exprima indignarea asupra a ceea ce s-a întâmplat în trecut, dar astăzieste clar că trebuie să mergem înainte. Dle comisar, este într-adevăr lăudabil că, în urmaaccidentului de la Fukushima, ați reacționat prompt și ați inițiat ideea de testare a centralelornucleare și este, de asemenea, bine că statele membre au convenit să efectueze aceste teste.Cu toate acestea, nu există un sistem în ceea ce privește construirea de noi centrale nucleareîn apropiere de frontierele Uniunii Europene, astfel cum a fost deja menționat de mai multeori atunci când se discută de construcția centralelor nucleare de la Kaliningrad și Belarus.Prin urmare, cred că trebuie să inițiem și să adoptăm o legislație adecvată, ca o chestiunede urgență, care să asigure proceduri sistematice cu caracter obligatoriu, bazate pe principiiclare, pentru construirea și exploatarea centralelor nucleare. Am avea atunci informațiiobiective cu privire la posibila amenințare și s-ar putea spera ca aceasta să fie evitată.

Michèle Rivasi (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, aș dori să subliniez că,la reuniunea internațională de la Kiev la 25 de ani de la Cernobîl, Institut de radioprotectionet de sûreté nucléaire • a afirmat că un accident grav va avea loc în Europa în termen dedouăzeci de ani; prin urmare, rezultă astfel importanța testelor de stres și a sporirii securitățiiși siguranței reactoarelor.

Cu toate acestea, ne confruntăm cu centrale electrice îmbătrânire și practica desubcontractare. 80 % dintre cei care lucrează în industria nucleară sunt subcontractanți.În plus, suntem familiarizați cu geostrategia riscurilor teroriste. Când ne uităm la acesteteste de stres din Franța, devin „teste de relaxare”.

Dle comisar, felicitări pentru introducerea acestor teste de stres, dar ar trebui să intervenițipentru a vă arăta dezacordul cu poziția adoptată de către anumite state membre, inclusivRegatul Unit și Franța. Acest lucru ar oferi o declarație clară că acest lucru nu poate fi oproblemă națională, ci trebuie să fie o problemă europeană, scopul fiind de a asigurasiguranța cetățenilor europeni.


Jaroslav Paška (EFD) - (SK) Dnă președintă, aș dori să încep prin exprimarea aprecieriimele pentru modul în care Comisia Europeană, prin lansarea unei revizuiri transparentea tuturor celor 143 centrale nucleare în Uniunea Europeană, a acționat rapid pentru acalma preocupările europenilor privind faptul că numărul mare de centrale nucleare înîntreaga Europă ar putea fi un risc pentru aceștia.

Doamnelor și domnilor, trebuie să înțelegem că aceste teste de stres sunt doar începutulunui dialog amplu pe această temă, pentru că numai după evaluarea testelor vom puteavedea starea reală a sectorului energiei nucleare în Europa. Sunt încrezător că datele testelorde stres ne vor pregăti pentru o nouă rundă de discuții pe această temă în care vom discutadespre o nouă politică de siguranță pentru Uniunea Europeană în acest domeniu. Astăzi,decât a pune la îndoială eforturile Comisiei de a revizui riscurile de siguranță a centralelornoastre nucleare, permiteți-ne să încercăm să adunăm cât mai multe informații obiectivecu privire la starea lor efectivă. Acest lucru ne va ajuta în luarea viitoarelor noastre deciziiprivind siguranța nucleară în Europa.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă președintă, onorabili deputați, voifi încântat să discut despre comentariile dvs. principale și propunerile referitoare la testelede stres care vor fi efectuate în următoarele câteva luni. Mai întâi de toate, cu toate acestea,dacă sunteți îngrijorați de faptul că un test diminuat se va transforma într-o certificarenațională fără obiectivitatea necesară, pot să vă asigur că voi face tot ce este posibil în lunileurmătoare, împreună cu angajații mei, pentru a se asigura că această presupunere esteneîntemeiată.

(Aplauze)

Aceasta este în prezent o preocupare pe care am înțeles-o în totalitate, dar unii deputațiau, de asemenea prejudecăți. Aș dori să vă întreb să nu judecați vreo centrală nucleară și,de asemenea, să nu mă judecați pe mine și munca mea până ce testele de stres nu vor fi fostfinalizate. Aceasta este oferta mea pentru toată lumea, inclusiv dna Harms și dl Turmes,iar eu sunt pregătit să adopt o abordare critică și transparentă pentru următorii pași dinacest proces.

În al doilea rând, dacă presupunem că rezultatul testelor de stres nu va fi un efect placeboși că certificarea națională nu va fi pronunțată în mod aleatoriu, însă, în schimb, testele vorfi constructive, critice și obiective, cred că aceste teste de stres vor aduce multe beneficii șică alternativa de a nu efectua orice teste de stres ar fi o soluție mai proastă.

(Aplauze)

Am avut niște negocieri dure. Primul proiect nu a îndeplinit cerințele mele. Cu toate acestea,versiunea care a fost semnată îndeplinește în mare măsură așteptările cetățenilor care, înmod legitim, sunt preocupați de nivele ridicate de siguranță în Europa. Aș dori să explicîncă o dată, dle Turmes, că dacă nu am semnat revizuirea și, în opinia mea, versiuneapozitivă a criteriilor de testare, acum nu am fi avut nimic. Așa cum se spune, nu da vrabiadin mână pentru cioara de pe gard.

Al doilea punct de vedere al meu este că vă puteți aștepta să fiu minuțios și obiectiv, daram observat câteva lucruri. Unul a fost discursul unui membru din Regatul Unit al GrupuluiALDE al cărui partid face parte din guvernul de coaliție din Marea Britanie. Acest partids-a opus utilizării energiei nucleare înainte de alegeri și a sprijinit-o după aceea, iar aceastaeste persoana care îmi critică seriozitatea atunci când vine vorba de testele de stres. Pot să


spun doar că acest discurs ar fi fost mai potrivit la conferința partidului de la Londra decâtaici, la Strasbourg.

Un alt discurs îmi vine in minte. Guvernul spaniol nu mi-a oferit niciun sprijin vizibil petema testelor de stres aprofundate. Din acest motiv, un discurs al unui membru care aparținepartidului care este la guvernare în Spania nu este, de asemenea, de foarte mare ajutor.

Acest lucru este valabil și pentru grupul din care fac parte, Grupul Partidului PopularEuropean (Creștin-Democrat). Unele dintre discursurile prezentate în numele grupurilordemonstrează, din păcate, cât de nereușite au fost încercările reprezentanților grupurilorîn cadrul partidelor lor din țările proprii de origine în atingerea obiectivelor acestora. Sincer,sunt interesat de ceea ce va apărea cu privire la acest subiect în manifestul electoral alPartidului Socialist Francez. Sunt foarte interesat de cine va fi candidatul și de ceea ce vaprezenta manifestul. Cu toate acestea, aici, Parlamentul de la Strasbourg nu poate controlaaspecte care țin de competența statelor naționale.

Pentru a ajunge la miezul problemei, mixul energetic rămâne de competența guvernelorși parlamentelor naționale. Putem întâmpina sau putem regreta acest lucru. Ca democrat,trebuie să-l accept. Faptul că echipele independente controlează acum, pentru prima dată,autoritățile naționale de reglementare nucleară și că autoritățile de monitorizare suntmonitorizate este, în opinia mea, un pas istoric înainte în interesul siguranței comune acetățenilor Europei.

Dle Turmes, accidentele aviatice sunt acoperite de testele de stres. Consecințele unei prăbușiriaviatice pe o centrală nucleară sunt în mod special incluse în criteriile de testare și, prinurmare, fac parte din anchetă în a treia etapă. Voi fi încântat să vă arăt. Dle Turmes, în cazulîn care fiecare deputat al acestei camere ar fi la fel de zgomotos precum dvs., ar fi haos însala de ședințe. Doar unei persoane i se permite acest lucru. Voi fi încântat să vorbim despreaceastă după aceea. Accidentele aviatice fac parte din verificare, deoarece impactul unuiaccident cu privire la siguranța centralelor nucleare este în mod special inclus în criterii.

Următorul meu punct este că am fost acuzat de ascunderea caracterului voluntar al testelor.Se întâmplă exact contrariul. De la prima reuniune a comisiei, am subliniat mereu că testulde stres este voluntar. Cu toate acestea, am convins fiecare stat membru să ia parte. Toatecele 14 state membre au optat în mod voluntar să se implice, ceea ce este un mare succespentru Parlamentul European.

Ce se va întâmpla la final? Aș dori să menționez destul de clar că mă bazez pe putereafaptelor. Dacă există probleme majore la o anumită centrală de energie nucleară, cetățeniidin Europa și din statul membru respectiv vor solicita luarea măsurilor necesare. Aceastaeste convingerea mea, iar acesta este motivul pentru care transparența, seriozitatea șiobiectivitatea sunt atât de importante. Sunt hotărât să promovez acest lucru în următoarelecâteva luni. Propunerea de revizuire a Tratatului Euratom este minunată. Cu toate acestea,Tratatul Euratom este drept primar și, prin urmare, nu este preocuparea Comisiei, ci astatelor membre. O modificare a Tratatului Euratom prevede unanimitatea. Pot să spundoar celor care au propuneri bune privind acest subiect: credeți într-adevăr, având în vederediversitatea de opinii și stări, partizani și adversari ai energiei nucleare, că am putea realizao unanimitate cu privire la continuarea Tratatului Euratom? Nu cred că este foarte probabil.Din acest motiv, eu sunt în favoarea adoptării unei abordări realistice și de a profita câtputem de tratatul pe care îl avem.


Următoarea întrebare se referă la independența evaluărilor. Revizuirea inter pares în a treiaetapă, care este partea principală a testului, implică o echipă cu șapte membri externi. S-adeclarat în mod special că echipa poate include experți din state terțe. Aceasta implică, deasemenea, Comisia. Vă puteți baza pe mine pentru a vă asigura că funcționarii Comisieinu aduc vreo idee preconcepută sau prejudecăți și își fac treaba bine și obiectiv. A presupunecontrariul ar fi nedrept față de funcționarii noștri. Acesta este motivul pentru care îmi voisprijini funcționarii în timpul acestui proces.

Apoi, există problema Belarusului și a Rusiei. Problema este că autoritatea noastră, a dvs.aici, în Parlament și a noastră în cadrul Comisiei este, din păcate, foarte limitată la Minsk.Pur și simplu trebuie să acceptăm acest lucru. Poate vom avea unele idei despre cum putemaduce guvernul de acolo pe aceeași undă de idei. Cu toate acestea, în acest moment pur șisimplu trebuie să acceptăm că guvernul de la putere la Minsk nu are politici, transparență,democrație și nici conceptul de siguranță. Din acest motiv, putem apela doar la guvern săse schimbe. Noi nu putem face mai mult.

Avem un parteneriat mult mai bun cu Rusia. Subiectul testelor de siguranță pentru centralelenucleare va juca un rol central în discuțiile noastre cu partenerii noștri din Rusia înurmătoarele câteva săptămâni. A fost adresată o întrebare despre Kaliningrad. Mesajul meucătre deputații din statele baltice și din Polonia este, după cum urmează: putem aplicaspecificațiile noastre tehnice stricte doar centralelor electrice nucleare care sunt în curs deplanificare și care vor fi construite în Kaliningrad, dacă vom permite ca energia electricăde la această centrală să fie vândută pe piața europeană.

Cu toate acestea, dacă nu acceptăm energia electrică și un schimb de energie electrică nueste posibil pentru că ne planificăm propriile noastre centrale nucleare în statele baltice,vom avea mai puțin control asupra tehnologiei utilizate în Kaliningrad decât dacă am fiavut o piață de energie electrică deschisă. Voi fi încântat să am mai multe discuțiiaprofundate pe această temă.

În cele din urmă, vă rog credeți-mă când spun că nu voi permite existența unui test de stresdiminuat. Cu toate acestea, vă rog să acceptați, pe de altă parte, faptul că testul de stres nuinclude un mecanism automat pentru închiderea unei centrale doar pentru că nu ați avutsucces cu programele din statele membre ale voastre.

(Aplauze)

Președintă. – Dezbaterea a fost închisă.


Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) După ce s-a întâmplat recent în Japonia, esteesențial ca testele de stres efectuate la centralele nucleare europene să evalueze standardelede sănătate și riscurile, să evite potențiale dezastre și să atenueze îngrijorările publicului.Este o preocupare majoră pentru persoanele din Irlanda că nu se efectuează niciun test destres în Sellafield, care este situată la doar câteva sute de kilometri de coasta Irlandei. Existăun risc semnificativ pentru Irlanda de la acele centrale nucleare de pe Marii Britanii. Sellafieldeste cea mai cunoscută centrală și este locul unde a existat o scurgere semnificativă cu puțintimp în urmă, în anul 2005. Răspunsul autorităților britanice a fost că se aplică o scutireîn cazul Sellafield, deoarece nu se mai generează energie acolo. Este mai puțin importantpentru acei oameni din Irlanda care vor avea foarte mult de suferit în cazul unui accident.Centrala Sellafield este foarte aproape de Irlanda și au existat multe accidente acolo pânăîn prezent, și, prin urmare, cer Comisiei să facă presiuni asupra autorităților britanice de


a efectua teste de stres asupra centralei, deoarece aceasta continuă să fie un risc pentrupersoanele din Irlanda.

Sandra Kalniete (PPE), în scris. – (LV) După accidentul nuclear de la Fukushima, statelemembre ale UE au convenit în mod colectiv că Uniunea Europeană trebuie să efectuezeteste de stres asupra centralelor nucleare, și a solicitat întregii lumi să facă la fel. Încă nuavem vreo veste dacă astfel de teste vor fi efectuate la acele reactoare care operează în altețări europene care nu sunt state membre ale UE. Siguranța reactoarelor situate în acestestate afectează în mod direct siguranța cetățenilor europeni. Cetățenii noștri sunt îngrijorațiîn mod justificat dacă Uniunea va fi în măsură să asigure siguranța noilor centrale nuclearecare sunt construite, sau sunt programate a fi construite în vecinătatea directă a statelormembre ale UE, cum ar fi cele din Grodno (Belarus), și în regiunea rusă Kaliningrad. NiciRusia, nici Belarus nu au efectuat evaluări de impact asupra mediului privind aceste centrale,în conformitate cu standardele internaționale general acceptate, astfel cum se solicită înConvenția de la Espoo la care toate statele membre ale UE sunt semnatare. Cred căconstrucția acestor centrale nucleare lângă frontierele UE poate reprezenta o amenințarenu numai pentru statele membre ale UE, dar și pentru întregul continent european. Acestlucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru întreaga UE. Comisia Europeană trebuiesă acorde atenția cuvenită acestei probleme și trebuie să lucreze activ pentru a asigurasiguranța. Trebuie să ne asigurăm că Rusia și Belarus vor adera la standardele internaționaleși vor coopera cu experții internaționali în toate fazele de planificare, construire, exploatareale centralei nucleare.

Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris. – (FI) Discutăm aici despre testele de stres pentrucentralele nucleare din cauza catastrofei de la Fukushima. Îmi amintesc de perioada desesiune din aprilie, la care unii deputați păreau să-și piardă orice simț al măsurii chiar dupăaccident. Unii au asociat miile de victime ale tsunami-ului cu pagubele centralei nucleare.Persoanele din Parlament s-au întrebat dacă miile de victime nu au fost suficiente. Auîntrebat cât de multe accidente nucleare ar fi necesare de fapt înainte de a exista dovezisuficiente. Nu îmi venea să cred ce auzeam.

Chiar și acum, nu există victime reale care au murit din cauza radiațiilor de la Fukushima.În ciuda faptului că Japonia a suferit una dintre cele mai mari cutremure înregistratevreodată, urmate de unul dintre cele mai mari tsunami care a avut loc vreodată, chiar dacănu au fost pregătiți pentru ele, chiar dacă nici nu au efectuat îmbunătățirile sugerate, chiardacă nimic nu a fost făcut pentru a se asigura că va exista o sursa de alimentare în caz deurgență, și chiar dacă japonezii au făcut alte greșeli chiar la început, au existat puține victime.

Desigur, nu există nicio îndoială că accidentul de la Fukushima a fost o catastrofă. Nu ar fitrebuit să se întâmple. Există posibilitatea să existe dezastre, dar nimic nu se compară cudezastrele datorate energiei pe cărbune, de exemplu. În Europa, particulele fine din aer caurmare a consumului de energie ucide acum în jurul valorii de 300 000 de persoane înfiecare an. Prin urmare, este paradoxal că accidentul de la Fukushima va duce la zeci de miide victime indirecte. Acestea vor muri prematur din cauză că Europa va renunța la utilizareaenergiei nucleare și o va înlocui cu energie fosilă. Calitatea aerului se va agrava, ceea ce vacrește incidența bolilor cardiovasculare și va amenința viața suferinzilor de astm. Criminalulreal din spatele dezastrului de la Fukushima este, prin urmare, cărbunele, la care se apeleazăacum în Germania, de exemplu.

Petru Constantin Luhan (PPE), în scris . – Comisia Europeană trebuie să atragă înrealizarea testelor de stres și statele învecinate, cărora să le fie aplicate aceleași criterii de


testare, stabilite la nivelul UE, având în vedere caracterul transfrontalier al eventualelorefecte ale energiei nucleare. România se află deja în procesul de realizare a testelor de stres.Suntem interesați ca, în evaluarea acestora, să se țină seama de specificitatea tehnologieinucleare folosite în România, comparativ cu tehnologiile nucleare utilizate în UE. Din acestmotiv, consider că următoarele aspecte ar trebui avute în vedere în realizarea și evaluareatestelor de stres:

- aplicarea testelor să țină cont de tehnologia nucleară a centralei, la care să poată fi incluseparticularități ale acesteia, fără a se impune „șabloane” de testare;

- evaluarea testelor de stres să se facă pe baze tehnice, și nu politice, sau care să lase loc laspeculații;

- în echipa independentă de peer-review să fie prezentă și autoritatea națională dereglementare, precum și reprezentanți ai statelor învecinate, în vederea realizării schimbuluide experiență în domeniul planurilor de urgență.

Algirdas Saudargas (PPE), în scris. – (LT) Nimeni nu contrazice că efectele dezastruluiîn centrala nucleară va fi de lungă durată, atât pentru mediul înconjurător cât și pentruoamenii, și nu se opresc la o limită. Au trecut deja trei luni de la dezastrul din Japonia șinoi încă nu știu cum vor fi abordate toate problemele. Comisia Europeană a reacționat laacest dezastru într-o manieră rapidă și adecvată, propunând teste de stres pentru toatecentralele electrice nucleare și luptând pentru standarde mai stricte de siguranță nucleară.Între timp, audituri periodice ar consolida siguranța nucleară și încrederea rezidențilorprivind energia nucleară. Cu toate acestea, putem vedea acum că testele de stres vor fi greude pus în aplicare, chiar și în cadrul UE, deși toată lumea înțelege importanța și nevoiapentru astfel de teste. În plus, nu ne putem concentra doar asupra siguranței nucleare înUE. În cazul în care proiectele actuale pentru centrale nucleare de la Kaliningrad și Astravola frontiera UE sunt puse în aplicare fără a se conforma celor mai înalte cerințe de siguranțăinternațională, acestea vor reprezenta o amenințare nu doar pentru țările baltice vecine, cipentru întreaga Europă, care este relativ aproape. Comisia Europeană a confirmat în maimulte rânduri faptul că unele țări vecine – Ucraina, Rusia, Suedia și Turcia – sunt gata săse alăture programului european pentru teste de stres, dar este încă neclar ce măsuri specificeintenționează Comisia să întreprindă pentru a exista cooperare, și modul în care situațiadin Belarus se va soluționa în mod adecvat.

Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) Decizia recentă a Germaniei de a elimina treptatenergia nucleară până în 2022 marchează o nouă etapă în regândirea fundamentală ce areloc în prezent în Europa în ceea ce privește independența sa energetică și alternative posibilela energia nucleară.

Cu toate acestea, energia nucleară rămâne o componentă importantă a furnizării de energieelectrică în multe țări europene. Siguranța centralelor nucleare și a instalațiilor trebuie săfie în centrul preocupărilor statelor membre. În plus, testele de siguranța nucleară nu trebuiesă se desfășoare exclusiv în centralele electrice europene, ci ar trebui să fie, de asemenea,puse în aplicare în fiecare țară care produce energie nucleară.

Efectele unui dezastru nuclear depășește de multe ori granițele naționale. În acest sens, măbucur că la Paris, acum două zile, a existat un acord cu privire la necesitatea ca toate țărilecare utilizează instalații nucleare să pună în aplicare audituri de siguranță în scopul de aevalua capacitatea acestora de a rezista incidentelor care, până în prezent, au fost considerate„puțin probabile”.


În cele din urmă, îl felicit pe dl comisar Oettinger pentru găsirea unui consens privindcriteriile și detaliile practice de punere în aplicare a testelor de stres pentru instalațiilenucleare, care ne vor permite să asigurăm cele mai înalte niveluri de siguranță din lume.

PREZIDEAZĂ: GIANNI PITTELLAVicepreședinte-

6. Diverse

Mario Mauro (PPE). – (IT) Dle președinte, vorbesc ținând seama de articolul 173 dinRegulamentul de procedură. În această seară, Curtea Supremă din Brazilia a refuzatextrădarea criminalului în serie, Cesare Battisti.

Nu mai puțin de două rezoluții ale acestei Camere au solicitat decizia contrară. Așadar,doresc să îmi exprim, pe lângă propria dezamăgire, și speranța că Biroul Parlamentului vascrie autorităților braziliene pentru a transmite dezamăgirea întregului Parlament Europeanși, mai ales, pentru a ne exprima compasiunea și solidaritatea față de familiile victimelor,care așteaptă dreptate de treizeci de ani.

Președinte - Sunt recunoscător pentru intervenția aptă a dlui Mauro. (Dl Borghezi vorbeștefără microfon). Consider că întreaga Cameră îmi împărtășește dezamăgirea și amărăciuneaprofundă față de deciziile luate, așadar nu pot decât să repet ceea ce Parlamentul a transmisîn mod clar, de cel puțin două ori, cu privire la această chestiune. Să transmitem autoritățilorbraziliene indignarea noastră în acest spirit al dezamăgirii și în acest mod atât de clar.

Licia Ronzulli (PPE). – (IT) Dle președinte, nu am nevoie decât de câteva secunde pentrua transmite urările mele de bine dnei Weisberger, care a devenit recent mamă și care esteprezentă aici alături de fiica ei, precum și celorlalte doamne din această Cameră care audevenit recent mame, celor care vor deveni mame și celor care, la fel ca și mine, muncescmult pentru a fi mame bune și buni parlamentari.

Este încântător să văd cum această Cameră a fost însuflețită de simboluri ale speranței, dar( vorbitoarea a fost întreruptă de agitația din Cameră). Solicit toată atenția dvs. pentru că esteimportant și mă simt obligată să vă spun ce gândesc. Să vedem dacă reușiți să fiți maimaturi, dat fiind faptul că în ultimele zile am auzit, din păcate, remarci precum „Parlamentulnu este un loc de joacă. Nu este o grădiniță. Afară cu copiii, afară cu mamele.” S-a spus că„prezența copiilor conferă o imagine proastă deputaților”, ceea ce este și mai grav.

Întrucât elaborăm deseori legi privind concilierea vieții profesionale cu viața privată, estecu adevărat absurd ca astfel de remarci să fie făcute în această Cameră, cu atât mai multatunci când acestea sunt făcute de către femei.

7. Combaterea corupției din sportul european – Activitățile Comisiei pentru persoanedispărute din Cipru (declarații scrise)

Declarația scrisă 0007/2011, depusă de deputații Georgios Papastamkos, Jean-LucBennahmias, Gay Mitchell, Gianluca Susta și Tadeusz Zwiefka, referitoare la combatereacorupției din sportul european, și declarația scrisă 0010/2011, depusă de deputații MarinaYannakoudakis, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Françoise Grossetête, Charles Tannockși Cecilia Wikström, privind activitățile Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, auîntrunit, la data de 9 iunie 2011, semnăturile majorității deputaților din Parlament; prin


urmare, acestea vor fi transmise, în conformitate cu articolul 123 alineatele (3) și (4) dinRegulamentul de procedură, destinatarilor respectivi și publicate în Textele adoptate aleprezentei ședințe (cu menționarea numelor semnatarilor în procesul-verbal).

Marina Yannakoudakis (ECR). - Dle președinte, în ultimele trei luni, membrii birouluimeu au trimis e-mailuri, au dat telefoane și au întocmit liste pentru a atrage atenția asupraacestei declarații privind persoanele dispărute din Cipru. Rezultatul a fost un mare succes.Declarația scrisă nr. 10, de astăzi, a fost aprobată de o majoritate puternică și optimistă.Doresc să le mulțumesc coautorilor și, în mod special, dlui Charles Tannock, care și-apetrecut toate sesiunile de la Strasbourg căutând sprijin pentru această cauză, alături demine. Doresc, de asemenea, să mulțumesc Biroului pentru declarații și personalului meu,a căror muncă asiduă ne-a ușurat mult sarcina.

Avem astăzi în public un grup de tineri reprezentanți ai Organizației mondiale pentrutinerii ciprioți de peste mări, cu sediul în Regatul Unit, care au venit să urmăreascăcomunicarea acestei declarații. Ei sunt tinerii de astăzi, de care depinde viitorul. Sprijinulpentru această declarație arată sprijinul Parlamentului pentru viitor. Vă mulțumesc pentrusprijinul dvs.

(Aplauze)

Președinte. – Dnă Yannakoudakis, salutăm această delegație și, respectând principiulaccesului egal, îi vom da cuvântul dlui Papastamkos.

Georgios Papastamkos (PPE). – (EL) Dle președinte, aș vrea să mulțumesc nu numaidlui Zwiefka, dlui Susta și dlui Bennahmias, dar și colegilor mei deputați, care au semnatdeclarația nr. 7. Am încredere că mesajul răsunător al Parlamentului va motiva Comisia săîși exercite drepturile de coordonare pentru a combate corupția din sport într-un mod maieficient.

8. Votare

Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este votul.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: vă rugăm să consultați procesul-verbal)

8.1. Sudan și Sudanul de Sud (B7-0349/2011) (vot)

8.2. Summitul UE-Rusia (B7-0347/2011) (vot)

– În timpul votului:

Werner Langen (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori să întreb de ce deputatul care esteașezat pe locul cu nr. 56 a votat simultan pentru numerele 56 și 57. Dl Bütikofer a votatîn numele dlui Turmes. Vă rog să îl mustrați pentru acest comportament.

(Agitație)

Într-o sesiune parlamentară anterioară, atunci când dl Bütikofer nu era încă deputat înParlamentul European, a fost impusă o sancțiune președintelui unui grup deoarece a votatîn numele vecinului său. Dl Cohn-Bendit poate considera acest lucru ridicol și poate faceacest lucru în cadrul Grupului Verts/ALE, dar în Parlament regulile sunt clare. Niciun deputat


nu poate vota în numele altui deputat de pe locul deputatului absent. Această regulă seaplică și în cazul Grupului Verzilor.

(Aplauze puternice)

Președinte. – Să trecem mai departe. Mi se pare corect să nu puteți vota în numele alteipersoane.

8.3. Anuare profesionale înșelătoare (B7-0342/2011) (vot)

Aici se încheie votul.

9. Explicații privind votul

Explicații orale privind votul

Propunere de rezoluție (RC-B7-0349/2011)

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, Sudanul este cea maimare țară din Africa Subsahariană, punctul de intersecție a lumii arabe cu cea africană șimozaicul multor grupuri etnice diferite. Conform Acordului global de pace, a avut loc unreferendum în luna ianuarie 2011, acesta fiind stadiul final al procesului care are ca scopindependența Sudanului de Sud față de Sudanul de Nord.

Sudanul de Sud este o zonă cu aproximativ 10 milioane de locuitori, reprezentând aproapeo pătrime din teritoriul Sudanului, așa cum este constituit în prezent, și deținândaproximativ trei pătrimi din rezervele de petrol ale Sudanului. Este un stat care va trebuisă se confrunte cu limitări geografice și infrastructurale imense, fără ieșire la mare și culipsa unei rețele de transport care să facă legătura cu Sudanul de Nord, unde au locprelucrarea și transportul petrolului. Sudul se confruntă cu multe provocări, începând cuinstituirea propriilor instituții și îmbunătățirea cadrelor socioeconomice și de securitate.

Trebuie subliniat, cu toate acestea, faptul că intervenția în această țară rămâne o prioritatepentru UE. Așadar, în 2010, Consiliul a acordat Sudanului alocări speciale în valoare de150 de milioane de euro pentru perioada 2011-2013. Uniunea Europeană trebuie sămobilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini Sudanul de Sudîn delicata fază post-referendum. În același timp, trebuie să menținem o abordare echilibratăîn legătură cu nordul și cu sudul țării, acordând o atenție deosebită nevoilor sudului dinpunctul de vedere al constituirii instituțiilor și al guvernării.

Ajutorul acordat Sudanului de Sud de către Uniunea Europeană trebuie să fie proporționalcu ceea ce poate efectiv absorbi noul stat. Trebuie să evităm situația în care viitoarele fluxuride finanțare trimise către Juba sfârșesc prin a fi utilizate în mod necorespunzător sau, șimai grav, prin a întreține nivelul ridicat al corupției existent deja.

Lena Ek (ALDE). – (SV) Dle președinte, Sudanul este în acest moment într-o fază extremde delicată, anterioară zilei independenței din 9 iulie anul curent, atunci când Sudanul vafi împărțit în două state. Este extrem de important ca UE să continue să ofere ajutor și sădirecționeze acest ajutor către consolidarea instituțiilor care sunt necesare pentru bunafuncționare a unui stat independent. Știm cu toții că situația din Cornul Africii este extremde delicată, știm că există probleme privind tradițiile democratice, știm că situația femeiloreste extrem de dificilă și știm că există probleme cu pirații.


În acest context, doresc să subliniez cât este de important ca oamenii să poată să își exercitedrepturile și să poată să vorbească și să se manifeste liber. Acest lucru este valabil pentruîntregul Corn al Africii și nu în ultimul rând pentru Dawit Isaak, cetățeanul suedez careeste închis în Eritreea. Întreaga regiune are nevoie de dezvoltare democratică și de sprijinulUniunii Europene.

Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, aș vrea să spun că este extrem de importantca Uniunea Europeană să asigure că promovează pacea și independența acestor două state.Este cunoscut faptul că, de când Sudanul și-a dobândit independența în anul 1956, Sudanulși Sudanul de Sud au fost tot timpul în război - un război civil. De aceea este foarte importantca acum, după referendum, în cadrul căruia aproape toată lumea - peste 98 %- a doritindependență pentru Sudanul de Sud, acest proces al păcii și al independenței să fie dusmai departe.

Datoria noastră, în calitate de europeni, este, evident, aceea de a sprijini democrația,drepturile omului și libertatea de opinie, toate acestea fiind valori esențiale. De aceea, estefoarte important să fim în favoarea consolidării acestor democrații și a independențeipentru Sudanul de Sud.


Salvatore Iacolino (PPE). – (IT) Dle președinte, cu siguranță rezoluția adoptată astăzieste un indicator important al cooperării și al colaborării sporite dintre Uniunea Europeanăși Rusia. Guvernanța economică; spații comune de cooperare în domeniile securității,justiției și libertății; și lupta împotriva criminalității organizate, protejând în același timpdrepturile inviolabile.

Africa de Nord și Orientul Mijlociu necesită o abordare comună și suntem convinși căRusia poate juca un rol esențial în acest context.

Acest acord de parteneriat și cooperare, pregătit pentru summitul din 9-10 iunie, va puteareprezenta o linie directoare politică importantă pentru consolidarea acestei cooperări,ceea ce suntem siguri că va ajuta Rusia să devină membru al Organizației Mondiale aComerțului și va încuraja liberalizarea regimului de vize. Între timp, Rusia trebuie să îșijoace pe deplin rolul, mai ales în domeniul drepturilor fundamentale.

Ville Itälä (PPE). - (FI) Dle președinte, este adoptat acum un document extrem deimportant și cred că este vital să continuăm dialogul cu Rusia. Pentru noi, Rusia este unvecin important și cu cât sunt mai bune relațiile dintre noi, cu atât mai bine pentru toatălumea. Aș dori, să atrag atenția asupra problemei exonerării de obligația de a deține viză.Eu cred că este un obiectiv important, dar poate ar trebui să nu ne grăbim. În calitate dereprezentant al unei țări vecine, pot să vă spun că nu putem accelera acest proces decâtdacă există acorduri de readmisie care funcționează. În Rusia, este clar că autoritățile trebuiesă asigure că identitatea dublă, care putea fi cumpărată până acum, nu va mai putea fiobținută. În schimb, toate aceste aspecte trebuie tratate în mod corespunzător de cătreRusia, pentru a putea avansa în privința exonerării de obligația de a deține viză. De aceeanu ar trebui să grăbim lucrurile dacă nu este necesar.

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, aș dori să subliniez faptulcă ne vom confrunta cu o chestiune importantă în timpul summitului care are loc astăziși mâine. o chestiune care totuși îmi pare că lipsește din rezoluția noastră comună. Cu alte


cuvinte, cred că acest summit riscă să fie eclipsat de o scindare privind interdicția de aimporta legume din Europa din cauza bacteriei E coli.

La fel ca și Comisia, consider că este absurd ca Rusia să pună embargo pe produsele pe carele consumăm zilnic și asupra cărora efectuăm controale amănunțite. Cred că reacția Rusieieste mai mult o mișcare politică, după cum am văzut deja de multe ori în trecut. Cred căopinia mea legată de acest subiect, inclusiv în calitatea mea de membru al Comisiei pentruagricultură și dezvoltare rurală, va fi împărtășită de colegii mei.

Așadar, consider că este o idee bună ca această chestiune să fie abordată și în cadrulsummitului și ca Rusiei să i se ceară să ridice imediat interdicția disproporționată șinejustificată privind importul legumelor, interdicție care nu respectă principiile stabilitede Organizația Mondială a Comerțului (OMC), mai ales că Rusia este candidată pentruaderarea la OMC.

Dl Putin, prim-ministrul rus, a anunțat deja că Rusia nu va ridica interdicția până cândUniunea Europeană nu va da detalii cu privire la sursa infecției cu E.coli.

Marek Józef Gróbarczyk (ECR). – (PL) Dle președinte, standardele care se aplică în Rusiasunt complet diferite față de cele valabile în Uniunea Europeană. Este suficient să menționămproblema drepturilor omului și cea a libertății de asociere, sau utilizarea fără scrupule aresurselor naturale pentru a exercita presiuni politice asupra altor țări, cum ar fi cele dinUniunea Europeană. Construcția gazoductului Nord Stream este un exemplu clar.Negocierile în curs de desfășurare sunt un test pentru Uniunea Europeană și pentru pozițiape care o vom deține în viitor - cea de partener sau cea de client.

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dle președinte, politicile președinteluiLukașenko sunt cauza izolării acestuia și a întregii sale țări în relațiile cu Vestul. Rusiaprofită rapid de acest lucru și intenționează să pună stăpânire pe întreprinderile strategiceși cele mai profitabile din Belarus, în schimbul unor împrumuturi. Se vorbește deja despreintroducerea unei monede comune (rubla rusească).

În cadrul următorului summit UE-Rusia, ar trebui acordată atenție situației din Belarus.Nu vorbesc despre negocierile cu Rusia cu privire la Belarus, deoarece acest lucru ar lăsade înțeles că Rusia are un fel de „drepturi speciale” asupra acestei țări. Cu toate acestea,trebuie să înștiințăm Rusia, la cel mai înalt nivel, că este inacceptabil să consolideze influențaasupra unei țări vecine exploatând o situație și negociind cu un regim autoritar care nureprezintă poporul. Numai cetățenii din Belarus pot ajunge la o hotărâre cu privire laprocesele de integrare ale țării și numai în condiții de autodeterminare democratică.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, cred că putem vorbi mult timp despre progresulRusiei în drumul spre democrație. Există, desigur, multe probleme din perspectiva noastră.Cu toate acestea, pe de altă parte, este întotdeauna mai bine să consolidăm cooperareanoastră cu Rusia, mai ales când cerem Rusiei să respecte drepturile omului sau săîmbunătățească drepturile de mediu, chiar și numai datorită mărimii acestei țări. Dacăputem asigura o cooperare fructuoasă, dar și serioasă și dacă nu uităm să înaintăm cererilegitime și să evidențiem eșecurile legitime, vom face un pas în direcția corectă, nu numaiîn ceea ce privește cooperarea dintre Europa și Rusia, dar, și mai important, în ceea ceprivește drepturile omului. Este vorba, de fapt, despre îmbunătățirea situației populațieidin Rusia.

Lena Ek (ALDE). – (SV) Dle președinte, rezoluțiile de acest gen folosesc întotdeauna unlimbaj extrem de diplomat. De această dată, cred că am fost prea blânzi în evaluarea relațiilor


noastre cu Rusia. Știm că situația drepturilor omului în Rusia merită disprețul nostru șiștim că este aproape imposibil pentru oameni să își exprime liber opiniile politice. Știm deasemenea că mulți oameni sunt în închisoare exact pentru că au încercat să își exercitedrepturile. Acest lucru este inacceptabil.

Totodată, cred că exprimarea cu privire la politica energiei este necorespunzătoare. Criteriilepe care le impunem cu privire la climat și la mediu trebuie să se aplice și în cazul petroluluisau al gazului importat din Rusia. Trebuie să impunem cerințe aspre în cazul Norvegiei,care importă gaz în UE și exact aceleași reguli, trebuie aplicate și în cazul Rusiei.

Anneli Jäätteenmäki (ALDE). - (FI) Dle președinte, Rusia este un important partener alUE și UE ar profita și mai mult de pe urma relațiilor cu Rusia dacă abordarea ar fi cu adevăratstrategică și suficient de categorică între summituri. Doar atunci vom obține rezultate.

Există trei probleme care trebuie luate în considerare. În primul rând, statutul de membrual OMC al Rusiei. Aderarea Rusiei la OMC și comerțul liber sunt atât în interesul UE, cât șiîn cel al Rusiei. Dezvoltarea climatului de afaceri și statul de drept sunt componente esențialeîn evoluția Rusiei.

În al doilea rând, UE și Rusia au un interes comun în regiunea arctică și acest interes esteimportant. UE trebuie să își consolideze politica cu privire la regiunea arctică. În al treilearând, exonerarea de obligația de a deține viză între UE și Rusia este obiectivul corect. Cutoate acestea, Rusia ar trebui să îmbunătățească în mod semnificativ controlul și practicilede la frontieră și, din acest punct de vedere, susțin această abordare foarte practică.

(Aplauze)


Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, în timp ce mădocumentam referitor la acest subiect, mi-am dat seama că, în mod paradoxal, având învedere dimensiunea țării, aceasta este o chestiune foarte importantă în Elveția, unde existămulte informații și publicații referitoare la acest subiect, deși puține informații provin dinEuropa.

Nu întâmplător, chiar și după punerea în aplicare a Directivei 2006/114/CE, aceastăproblemă continuă să afecteze un număr mare de întreprinderi, în special întreprinderimici și mijlocii, și consumatorii din Europa. Deoarece ne confruntăm cu peste 400 depetiții, așa cum este precizat într-un punct din rezoluție, discutăm din nou despre aceastăchestiune în această Cameră.

Problema este reprezentată de faptul că există în continuare comercianți care ajung, fărăsă își dea seama, să încheie contracte cu o valoare apreciabilă pentru înregistrarea într-unanuar profesional. Cei care abia se uită peste formulare și le semnează fără să se gândeascăși fără a examina atent ceea ce semnează, pot fi surprinși, în mod neplăcut, de cât de multîi va costa.

În ultimii ani, practicile de afaceri similare cu cea menționată acum s-au răspândit în întreagaEuropă. Sunt dificil de combătut în mod eficient prin lege, în forma prezentă. Votul meupentru, din dimineața aceasta, avea scopul de a ajuta, în primul rând, întreprinderile miciși mijlocii, care contribuie enorm la sistemul nostru economic.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, sunt foarte mulțumit că am discutat astăzi despreanuarele profesionale și practicile de astăzi ale acestora. Acest lucru este un subiect


important pentru Uniunea Europeană. Deși Comisia pentru petiții lucrează intens la acestsubiect din anul 2008, nu se văd încă îmbunătățiri semnificative.

Aș dori să explic de ce situația din Germania este atât de dificilă. Este o practică normalăși obligatorie în Germania ca o entitate juridică să își înregistreze adresa într-un anuaronline atunci când este înființată. Oricine înregistrează o companie va primi între opt șizece scrisori drept răspuns. Este posibil ca una dintre acestea să fie autentică și celelalteinutile. Dacă răspunzi la o scrisoare greșită și completezi formularul greșit în aceastăperioadă de înființare a întreprinderii în care ai mult de lucru și te confrunți cu birocrațieexcesivă, vei afla că ai semnat un contract și ai o factură de până la 1 000 de euro.

Așadar, doresc să îndemn Comisia, încă o dată, să ia în considerare o interdicție la niveleuropean a acestor anuare profesionale înșelătoare.

Lena Ek (ALDE). – (SV) Dle președinte, acordăm în general mult prea puțin timp în acestParlament problemelor cu care se confruntă întreprinderile mici. S-a dezvoltat o nouăformă de fraudă, în care micile întreprinderi sunt păcălite să își facă reclamă în diferitetipuri de anuare. Apoi, când descoperă că sunt frauduloase, întreprinderile primesc unordin de plată. Factura este apoi transmisă unei agenții de recuperare a datoriilor și datoriacrește și devine de trei până la zece ori mai mare într-un timp foarte scurt.

Ultima perfecționare este că aceste ample sisteme frauduloase operează acum și pestehotare și atunci devine aproape imposibil să li se facă dreptate întreprinderilor mici la nivelindividual. În schimb, acestea sunt urmărite de agențiile de recuperare fără a le puteaîmpiedica și fără a putea denunța sau prinde persoana responsabilă pentru infracțiune.

În realitate, acest lucru mai înseamnă și că trebuie consolidată cooperarea dintre forțele depoliție europene, deoarece trebuie să putem vedea aceste modele transfrontaliere pe scarălargă, întrucât nu este vorba despre acte frauduloase mici, ci despre mari cercuri de activitățifrauduloase organizate, care implică sume mari de bani, chiar milioane de euro. Așadar,aceasta este o rezoluție bună, dar este mult prea slabă și trebuie să mergem și mai departeîn ceea ce privește cooperarea europeană.


Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, am cerut permisiunea de a vorbi în timpuldezbaterii cu privire la Rusia și poate îmi veți îngădui să spun câteva cuvinte despre acestsubiect, deși între timp am trecut la alt subiect. Este foarte important, cred, să întreținemdialogul cu Rusia. Avem nevoie de reuniuni la nivel înalt, dar, în calitate de europeni, trebuiesă ținem minte, în această privință, care este cea mai importantă funcție a UE. Funcțianoastră este aceea de a duce mai departe democrația, drepturile omului și libertatea deopinie în cadrul discuțiilor cu Rusia. Trebuie să punem accentul pe aceste valori de bază.

Când vorbim despre exonerarea de obligația de a deține viză, acesta este un obiectiv pentruviitor, căci acum consolidarea democrației din Rusia este prioritară. Să lăsăm Rusia săpornească pe drumul către democrație și să se dezvolte, respectând drepturile omului șistatul de drept în consecință, înainte să vorbim din nou despre exonerarea de obligația dea deține viză.



Martin Kastler (PPE). – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, cei câțiva care încăsunteți aici, în calitate de vizitatori ai Parlamentului European, aș dori, în concluzie, să faccâteva remarci scurte cu privire la anuarele profesionale înșelătoare.

Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece este important pentru noi, cei din UE, săne exprimăm clar opinia cu privire la acest subiect. Aceasta este o parte a criminalitățiiorganizate din Europa, care include companiile frauduloase care iau bani de la oameni șide la întreprinderile mici și mijlocii prin intermediul internetului. Trebuie să depunemeforturi pentru a preveni acest lucru. Comisia a ținut multe discursuri pompoase în care acerut sprijin adevărat pentru întreprinderile mici și mijlocii și reducerea birocrației. Unaspect important al acestei probleme este stoparea acestui tip de crimă organizată. Rezoluțiareprezintă un pas în direcția cea bună, dar numai unul mic. Trebuie să luăm măsuri și, deaceea, îi rog pe toți să își continue munca, nu numai pe deputații care nu sunt prezențiacum, ci pe toți cei care reprezintă cetățenii Europei în Parlament.

Syed Kamall (ECR). - Dle președinte, sunt de acord cu vorbitorul anterior. Destul de des,indiferent de problemă, răspunsul pare să vină de aici sub forma mai multor regulamenteși a unei mai mari coerențe a UE. Armonizare versus recunoaștere reciprocă, dreptuleuropean al contractelor impus, care adaugă o povară administrativă în cazulîntreprinderilor mici. Totuși, lucrul asupra căruia ar trebui să ne concentrăm cu adevărateste îmbunătățirea modului de funcționare a UE. Oricare ar fi părerea dvs. despre UE, fiecă sunteți sceptici cu privire la integrarea viitoare, fie că vreți o Europă mai coezivă, artrebui să ne concentrăm pe îmbunătățirea modului de funcționare a UE și a pieței interneși, în același timp, să ne ocupăm și de frauda transfrontalieră.

De când sunt deputat în Parlamentul European, primesc scrisori și e-mailuri de la alegătoricare au fost păcăliți să se înscrie într-un anuar profesional, fiind apoi taxați cu o sumă marede bani. Decât să ne concentrăm pe aspectele abordate în această săptămână, mai binene-am asigura că UE va funcționa mai bine. Să ne concentrăm pe reducerea poveriiadministrative pentru întreprinderile mici și mijlocii și să ajutăm cetățenii UE care au fostafectați de această fraudă transfrontalieră.

Explicații scrise privind votul


Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluțiireferitoare la situația din Sudan și Sudanul de Sud în urma referendumului din 2011.Referendumul din Sudanul de Sud a avut loc în perioada 9-15 ianuarie 2011, majoritateacovârșitoare a voturilor fiind în favoarea creării statului independent Sudanul de Sud, careeste așteptat să își declare oficial independența la 9 iulie 2011, dată care coincide cu expirareaAcordului global de pace (AGP). Aceasta va fi o zi foarte importantă pentru Sudanul deSud, deoarece crearea acestui nou stat va ridica multe provocări dificile. Salut faptul căaceastă rezoluție solicită autorităților din Sudanul de Sud să promoveze dezvoltareaSudanului de Sud ca stat modern, pluralist și democrat, bazat pe statul de drept și respectareadrepturilor omului, în special ale femeilor și ale copiilor, precum și prevalența dreptuluicetățenilor de a-și alege guvernul în alegeri periodice libere. Deși Sudanul de Sud este bogatîn resurse naturale, de exemplu petrol, cupru și fier, precum și păduri și terenuri fertile,imensa majoritate a populației sale trăiește în sărăcie, având una dintre cele mai ridicaterate ale mortalității infantile și cei mai scăzuți indicatori ai educației din lume. Prin urmare,


solicit viitoarei guvernări a Sudanului de Sud să ia imediat măsurile necesare pentru agaranta un nivel minim de subzistență, garanții sociale și, mai presus de toate, securitatepentru populația Sudanului de Sud.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Sunt sigură că Uniunea Europeană va trebui săjoace un rol important în lupta împotriva sărăciei și în revitalizarea economiei Sudanului.Aș dori, așadar, să subliniez importanța menținerii ajutorului umanitar al Uniunii pentruSudan și Sudanul de Sud.

Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții.Referendumul din Sudanul de Sud a avut loc în perioada 9-15 ianuarie 2011, majoritateacovârșitoare a voturilor fiind în favoarea creării statului independent Sudanul de Sud. Sepreconizează că Sudanul de Sud își va declara oficial independența la 9 iulie 2011.Parlamentul European respectă pe deplin rezultatele referendumului, acestea exprimândvoința democratică a populației din Sudanul de Sud. Salut faptul că Parlamentul Europeana cerut guvernului din Sudanul de Sud să adopte politici privind investițiile străine îninteresul populației, în așa fel încât investițiile străine în resursele naturale să contribuie ladezvoltarea economiei naționale pentru a se combate sărăcia. Sumele de bani alocate decătre UE ajutorului pentru dezvoltare ar trebui folosite pentru a sprijini serviciile de bază,în special educația, sănătatea, agricultura, securitatea alimentară și dezvoltarea capacitățilorinstituționale, pentru a asigura dezvoltarea Sudanului de Sud ca un stat modern, pluralist,democratic, bazat pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestei rezoluțiideoarece sprijin Sudanul și Sudanul de Sud și îi felicit pentru comportamentul lor de dupăreferendum, care va ajuta la construirea unui stat democratic în pace, prosperitate șisecuritate în ceea ce privește drepturile omului, drepturile economice și cele sociale dincele două țări. Pentru a obține acest lucru, rugăm cele două părți implicate să inițieze undialog constructiv pentru a rezolva pașnic situația din Abeyi și alte chestiuni care urmeazăa fi negociate, cum ar fi distribuția veniturilor din petrol, delimitarea granițelor și repartizareadatoriilor. Pentru aceasta, UE trebuie să asigure resursele necesare ambelor țări pentru asprijini serviciile sociale cum ar fi educația, sănătatea, agricultura, securitatea alimentarăși consolidarea capacității instituționale și ar trebui să mențină ajutorul umanitar pentruambele țări după data de 9 iulie, data la care Sudanul de Sud își va câștiga, în mod oficial,independența.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Salut cu căldură rezoluția Parlamentului referitoarela Sudan și Sudanul de Sud, care reiterează respectul deplin pentru referendumul dinianuarie 2011, sprijinind independența Sudanului de Sud. Rezoluția exprimă, astfel, sprijinulpentru principiul autodeterminării popoarelor și recunoaște dreptul comunității creștinedin Sudanul de Sud de a-și crea propriul stat, independent față de autoritățile majoritățiimusulmane. Documentul subliniază nevoia celor două state create prin scindarea Sudanuluide a-și recunoaște reciproc suveranitatea și solicită adoptarea de măsuri care să ajute laconsolidarea și stabilizarea prezenței lor pe drumul spre democrație, la respectareadrepturilor omului și la recunoaștere reciprocă. Dat fiind că apărarea principiului deautodeterminare a popoarelor și protecția minorităților creștine din lume sunt aspectefundamentale ale teoriei politice ale Lega Nord, nu pot decât să îmi exprim sprijinul pentruaceastă rezoluție.

John Bufton (EFD), în scris. – Am votat împotriva dispoziției privind ajutorul extern de200 de milioane de euro pentru Sudanul de Sud în vederea cooperării pentru dezvoltare,


vizând să ajute Sudanul de Sud să facă față numeroaselor provocări umanitare șisocioeconomice în contextul capacității reduse a statului și al fragilității politice. ÎntrucâtUE reprezintă o instituție nedemocratică în sine și o instituție care, în opinia mea, nu artrebui să aibă o agendă politică externă, nu pot sprijini activitatea acesteia în nicio țarăterță. Regatul Unit este unul dintre donatorii cei mai importanți din lume în ceea ce priveșteajutorul extern.

Este esențial ca ajutorul extern și politica externă să rămână domenii de competența statelormembre individuale și să nu fie dictate la nivelul UE, chiar dacă destinatarul are nevoie șirespectă condițiile pentru a primi ajutor. Permițând UE să formuleze o agendă politicăexternă, vom ajunge în situația diviziunii între statele membre din cauza unei țări terțe,deoarece hotărârea Uniunii nu a fost unanimă. Acest gen de activitate la nivelul UE deschidedrumul spre o competență sporită în domeniul acțiunilor externe, lucru cu care nu suntdeloc de acord.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris (PT) În ceea ce privește răspunsul Parlamentuluila situația din Sudan în urma referendumului din 2011, care a decis în favoareaindependenței Sudanului de Sud începând cu data de 9 iulie, consider că propunerea derezoluție depusă de Grupul PPE este cea mai potrivită, deoarece cred că prezintă o abordaremai bună a situației politice cu care ne confruntăm, precum și a relațiilor cu alte țări africane.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Referendumul care a avut loc în Sudan avea ca scopoprirea violenței generalizate care învrăjbea populațiile din nordul și sudul țării unaîmpotriva celeilalte. Având în vedere rezultatele referendumului, voința poporului dinSudanul de Sud este fără echivoc în favoarea independenței, cum a fost de altfel reiterat peparcursul multor ani. Grupul meu a monitorizat această chestiune și, în special, situațiadin Darfur, pe parcursul a mai multor sesiuni parlamentare și a sponsorizat cu succescandidatura avocatului sudanez, Salih Mahmoud Osman, pentru premiul Saharov din2007. Decernarea acestui premiu a avut ca scop scoaterea în evidență a genocidului dinacea țară și recunoașterea muncii pașnice a celor care, în pofida tuturor greutăților, nu aurenunțat la lupta pentru pace, solidaritate și drepturile omului. Din păcate, premiul dluiOsman nu a fost suficient pentru a insufla comunității internaționale sentimentul vizat deurgență în ceea ce privește încălcările repetate și grave ale drepturilor omului înregistrateîn Sudan. Sper ca, înainte și după separare, ambele părți să respecte ceea ce s-a hotărât, săconstruiască două țări pașnice, să își scoată popoarele din sărăcie și să promoveze bunavecinătate; și că Uniunea Europeană va putea contribui la realizarea acestor lucruri.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Rezultatele finale ale referendumului din9 ianuarie 2011 privind autodeterminarea Sudanului de Sud au confirmat, printr-omajoritate vastă, că votanții erau hotărâți să creeze un stat independent. Potrivitobservatorilor internaționali ai UE, acest referendum, ale cărui rezultate au fost anunțatede Comisia pentru referendum din Sudanul de Sud și confirmate de către guvernul sudanez,a avut loc într-un mod corect.

Așadar recomand respectarea rezultatelor acestui referendum, acestea fiind o expresie avoinței democratice a poporului din Sudanul de Sud și îndemn Sudanul și Sudanul de Sudsă se angajeze activ în promovarea guvernanței democratice și instaurarea păcii, securitățiiși prosperității pe termen lung pentru ambele țări. Cred că dispoziția cu privire la ajutorulextern este foarte importantă și salut decizia luată de Consiliu la data de 23 mai 2011 dea aloca 200 de milioane de euro pentru cooperarea pentru dezvoltare în Sudanul de Sud,


cu scopul de a contribui la autonomia comunităților locale, de a satisface nevoile de bazăale populației și de a asigura existența resurselor umane și a infrastructurii.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Așa cum am avertizat la vremea respectivă,independența regiunii Kosovo marchează un precedent periculos în legătură cu intervențiaimperialistă în crearea statelor artificiale, în compatibilitate cu interesele sale geostrategicelegate de accesarea și controlarea piețelor, resurselor naturale și forței de muncă.

Cazul Sudanului de Sud este similar cu cel al regiunii Kosovo din toate punctele de vedere.Mai exact, a fost convenabilă desfășurarea unui referendum, finanțat și promovat de diverseputeri, numai în partea care solicita independența, fără ca restul populației din țară să îșipoată exprima opinia. Pe lângă toate acestea, în partea de sud a Sudanului, există mariresurse de petrol, care sunt fundamentale pentru marele capital internațional.

Situația din prezent, cu conflictele din Sudan și din întreaga regiune izbucnind din nou șicu disputele privind stabilirea frontierelor demonstrează că o creare artificială a acestei țărinu rezolvă niciuna dintre problemele existente și nici nu îmbunătățește standardul de viațăa milioanelor de sudanezi, ci mai degrabă generează contradicții și conflicte.

După ce marile puteri imperialiste au terminat de împărțit continentul african după cumle-au dictat interesele proprii, totul indică faptul că un proces, care va duce la mai multerăzboaie și la suferință pentru populațiile deja devastate ale Africii, a fost reînceput înSudanul de Sud.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) După declararea independenței, careurmează să aibă loc exact peste o lună, Sudanul de Sud se va confrunta cu numeroaseprobleme umanitare și socioeconomice în același timp. Mult timp de acum încolo, ajutoruldat de țările vecine va fi mai important ca niciodată pentru Sudanul de Sud în încercareaacestuia de a lupta împotriva sărăciei, de a consolida comunitățile locale și de a accelerabeneficiile păcii pentru populație.

În perioada imediat următoare referendumului, în timp ce țara va avea acces la sursemultilaterale de finanțare, există riscul creării unui deficit de finanțare, care va face caSudanul de Sud să fie extrem de vulnerabil și să riște un colaps al statului. Cred, așadar, căeste esențial ca UE să facă tot ce poate pentru a ajuta Sudanul de Sud să treacă peste aceastăperioadă critică și să prevină o catastrofă umanitară care este de așteptat, deoarece aceastățară poate începe să lucreze sistematic pentru a-și realiza scopurile privind dezvoltareanumai dacă există încredere într-un viitor pașnic.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris(LT)Am salutat acest document deoarece solicităautorităților din Sudanul de Sud să promoveze dezvoltarea Sudanului de Sud ca stat modern,pluralist și democrat, bazat pe statul de drept și respectarea drepturilor omului, în specialale femeilor și ale copiilor, precum și prevalența dreptului cetățenilor de a-și alege guvernulîn alegeri periodice libere, dar și protejarea libertății de circulație, de asociere și de exprimarea opiniilor politice prin înscrierea lor în Constituție și în legislație.

David Martin (S&D), în scris Am votat în favoarea acestei rezoluții care solicită celordouă părți să prezinte, în perspectiva declarării independenței la 9 iulie 2011, planuriconcrete referitoare la constituirea și/sau reformarea instituțiilor lor pentru ca cele douăstate să fie viabile începând de la acea dată. Proiectul solicită, de asemenea, delegațiilor UEdin Sudan și Sudanul de Sud să ia măsuri proactive pentru diseminarea și punerea în aplicarea recomandărilor misiunilor recente ale UE de observare a alegerilor și a referendumului.


Clemente Mastella (PPE), în scris(IT)Respectăm rezultatul referendumului pentruindependența Sudanului de Sud, programată să intre în vigoare la data de 9 iulie 2011,acesta fiind o expresie a voinței democratice a poporului sudanez. Sperăm ca autoritățilepolitice să promoveze dezvoltarea acestui stat ca un stat modern, pluralist, democratic,bazat pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului. să sprijine prevalența dreptuluicetățenilor de a-și alege guvernul în alegeri periodice libere, dar și protejarea libertății decirculație, de asociere și de exprimare a opiniilor politice. Suntem de acord, de asemenea,că toate părțile ar trebui să se implice într-un dialog permanent și constructiv pentrusoluționarea problemelor rămase nerezolvate după referendum, inclusiv frontierele comune,aspectele legate de cetățenia locuitorilor din nord și din sud și distribuirea veniturilor dinexploatarea petrolului. Suntem de acord cu alocarea de noi fonduri europene pentru asprijini serviciile de bază, în special educația, sănătatea, agricultura, securitatea alimentarăși dezvoltarea capacităților instituționale. UE trebuie să mențină ajutorul umanitar pentruSudan și Sudanul de Sud chiar și după data de 9 iulie 2011 și toate partidele politice trebuiesă colaboreze pentru a reprezenta toți oamenii din țară și pentru a ajuta la crearea deinstituții politice stabile și democratice.

Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Conflictele din Sudan, mai exact din regiunea Darfur,au făcut multe victime de-a lungul anilor, mai ales din rândul celor mai dezavantajați. Săsperăm că referendumul va opri conflictul și că intrăm, în sfârșit, într-un proces de pacede durată. UE va juca un rol important în evoluția viitoare a acelei regiuni și nu poaterenunța la rolul important de a aduce pace în acea regiune.

Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Situația securității din statul Abyei este extrem deîngrijorătoare. Încurajez părțile implicate să se angajeze într-un dialog pentru pace, intrânddin nou în negocieri cu Uniunea Africană. Cred că este nevoie și de un referendum, așacum este stipulat în Acordul global de pace (AGP). Atât nordul cât și sudul vor trebui sălucreze pentru a rezolva mai multe probleme esențiale care au fost neglijate, cum ar fistabilirea graniței dintre cele două țări, distribuirea veniturilor din exploatarea petroluluiși utilizarea conductelor de petrol, chestiunea cetățeniei și organizarea de consultări populareîn regiunile Nilul Albastru și Kordofanul de Sud. Sprijinul acordat Sudanului de Sud trebuiesă fie una dintre prioritățile noastre. Îl încurajăm să semneze și să ratifice Acordul de laCotonou, care va oferi noi posibilități de cooperare. Încurajăm Sudanul de Sud șiKhartoumul să introducă o democrație pluralistă și multietnică și o societate civilăindependentă, cu un rol-cheie pentru justiție pe lângă puterile legislative și executive.Suntem încântați că vom ura bun venit unui parlamentar din Sudanul de Sud după ceSudanul de Sud va semna și ratifica Acordul de la Cotonou din cadrul Adunării ParlamentareParitare (APP). Trebuie să fim în continuare atenți la partea nordică; nu trebuie să o ignorămsau să o izolăm diplomatic.

Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Referendumul din Sudanul de Sud a avut loc înperioada 9-15 ianuarie 2011, majoritatea covârșitoare a voturilor fiind în favoarea creăriistatului independent Sudanul de Sud. Acordul de organizare a referendumului a fost încheiatde către guvernul sudanez și separatiștii din sudul țării în 2005, după 20 de ani de războicivil.

Autoritățile guvernamentale care reprezintă nordul au semnat Acordul global de pace cucondiția ca problema autodeterminării Sudanului de Sud să fie rezolvată în timpulreferendumului. Cum situația din acea regiune s-a deteriorat semnificativ în ultimul timp,prin această rezoluție cerem guvernului Sudanului de Sud să asigure democrația în țară șisă își demilitarizeze teritoriile.


Subliniem de asemenea importanța acordării de ajutor umanitar Sudanului și Sudanuluide Sud și rugăm creditorii internaționali să ușureze datoria Sudanului și a Sudanului deSud. Aș adăuga și că sunt necesare consolidarea monitorizării, trimiterea mai multor experți,acordarea de ajutor financiar regiunii și asigurarea accesului gratuit la învățământul superiorîn universități ale UE, pentru tinerii talentați. Am votat pentru.

Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În cadrul unui referendum care a avut loc în lunaianuarie a acestui an, o majoritate copleșitoare a Sudanului de Sud a votat în favoareaindependenței și a separării de partea nordică a Sudanului. Este important ca UE să respectefără restricții dreptul la autodeterminare a acestor oameni și să recunoască rezultatelereferendumului ca fiind o expresie democratică a voinței poporului Sudanului de Sud. Cumaceastă propunere de rezoluție îndeplinește clar aceste cerințe, am votat în favoarea sa.Acum este important ca părțile care au semnat Acordul global de pace să se angajeze într-undialog continuu și constructiv pentru a se ocupa de problemele care au rămas nerezolvatedupă referendum. Acestea includ stabilirea granițelor comune, aranjamentele legate decetățenie în nord și sud, distribuirea corectă a veniturilor din exploatarea petrolului șiutilizarea conductelor de petrol.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am salutat această rezoluție deoarece este foarteimportant să gestionăm conflictele armate și disputele dintre cele două țări, să oprimrăspândirea neliniștii și să ajungem la un Acord global de pace și să îl punem în aplicare.Atât Sudanul de Nord cât și Sudanul de Sud trebuie să fie conduse conform principiilordemocrației și ale statului de drept, respectând drepturile omului, cele sociale și celeeconomice. În această regiune trebuie să domnească pacea și securitatea pe termen lung.În consecință, protecția și securitatea poporului sudanez trebuie să rămână prioritare. Maipresus de toate, trebuie abordată urgent problema statutului regiunii Abyei, conformdispozițiilor din Acordul global de pace. Dacă este posibil, este important ca UE să acordeasistența pentru dezvoltare de care este nevoie. Trebuie să depunem toate eforturile pentruca banii alocați pentru această asistență să fie folosiți în mod specific pentru serviciileesențiale și de bază. Mai mult decât atât, guvernul Sudanului de Sud ar trebui să înceapă săaplice politici privind investițiile străine, care să atragă acest tip de investiții în domeniulresurselor naturale și care să contribuie astfel la politica reducerii sărăciei.

Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluțiireferitoare la Sudan și Sudanul de Sud deoarece referendumul care a avut loc în Sudanulde Sud, în cadrul căruia majoritatea rezidenților au votat în favoarea creării statuluiindependent Sudanul de Sud, este dovada voinței democratice a cetățenilor. După șapteani de război, majoritatea oamenilor din Sudanul de Sud trăiesc în sărăcie și indicatoriieducației sunt cei mai scăzuți din lume. Salut, așadar, decizia UE de a aloca 200 de milioanede euro pentru a ajuta cea mai vulnerabilă parte a populației Sudanului de Sud. Acestefonduri trebuie alocate pentru educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea capacitățilorinstituționale. Salut extinderea misiunii Organizației Națiunilor Unite în Sudan și trimitereade forțe adiționale de menținere a păcii, deoarece acum este foarte important să asigurămo dezvoltare pașnică pentru Sudan și Sudanul de Sud. Crearea noului stat este un procescomplicat, în cadrul căruia este necesară rezolvarea rapidă a chestiunilor privitoare lastabilirea granițelor comune, acordarea de cetățenie populației din sudul și nordul țării șidistribuția veniturilor din exploatarea petrolului etc. Odată ce semnează Acordul globalde pace, țările ar trebui să se angajeze în mod constructiv într-un dialog politic. Esteimportantă revizuirea constituției Sudanului de Sud, pentru ca partidele politice să lucreze


împreună pentru a reprezenta toți cetățenii noii țări și pentru a ajuta la crearea unor instituțiipolitice democratice și stabile.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Rezultatele referendumului din Sudanulde Sud indică fără echivoc dorința oamenilor din Sudanul de Sud de a fi independenți, așacum au cerut timp de mulți ani. Grupul PPE a monitorizat chestiunea și, în mod deosebit,cea privind Darfurul, de-a lungul mai multor sesiuni parlamentare și a sponsorizat cusucces candidatura avocatului sudanez, Salih Mahmoud Osman, la Premiul Saharov din2007. Acest referendum a avut ca scop oprirea violențelor dintre populațiile din nordul șisudul țării. Sperăm că va începe un nou capitol în această etapă și că vor fi create două țăripașnice. UE poate și chiar ar trebui să joace un rol important în ceea ce privește aceastăchestiune, ajutând populațiile acestor țări să scape de sărăcie și promovând buna vecinătate.

Vincent Peillon (S&D), în scris. – (FR) Această rezoluție, la elaborarea căreia amcontribuit, vine într-un moment critic, deci un moment-cheie al soluționării conflictuluidin Sudanul de Sud. În luna ianuarie, majoritatea cetățenilor din Sudanul de Sud au votatpentru independență în cadrul unui referendum. Peste o lună, un nou stat se va naște. Cutoate acestea, există în continuare câteva motive de îngrijorare, mai ales după incidenteleviolente recente din disputata regiune Abyei. Mai mult ca niciodată, în această perioadăesențială, Parlamentul intenționează să își reafirme sprijinul pentru procesul de pace și săceară cetățenilor din Sudan și din Sudanul de Sud, dar și comunității internaționale, să sededice în continuare punerii în aplicare a Acordului global de pace din 2005. În modspecial, Parlamentul European cere autorităților din Sudan și din Sudanul de Sud să propunăplanuri specifice care să țină seama de subiecte sensibile, precum cetățenia și distribuireaveniturilor din exploatarea petrolului. Aceste planuri vor aborda și chestiunea dificilăprivind granițele, pentru ca o coexistență pașnică și viabilă a celor două state să poată fimenținută.

Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Între 9 și 15 ianuarie 2011, majoritatea populațieiSudanului de Sud s-a declarat în favoarea creării unui stat independent. Se știe că aceastaeste o regiune a globului care a fost continuu zdruncinată de conflicte, punând în pericolposibilitatea de a se bucura de condiții de viață decente pentru largi segmente ale populației.Având în vedere aceste informații noi, Parlamentul cere autorităților Sudanului de Sud - acărui independență va fi declarată la data de 9 iulie 2011- să depună eforturi pentru a reunibazele necesare stabilirii unui stat democratic, care pune accentul pe demnitatea umană.Pentru aceasta, sprijinul internațional va fi necesar. Din acest motiv, salut sprijinul pe careUE a promis că îl va acorda pentru construirea noului stat. Din aceste motive, am votat înfavoarea rezoluției.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Mă bucur că Parlamentul European salutăcomportamentul pacifist și credibil al Sudanului și al Sudanului de Sud în cursulreferendumului din 2011 privind Sudanul de Sud, eforturile tuturor părților semnatareale AGP și angajamentul de care au dat dovadă față de acord. consideră că acest lucrureprezintă un pas esențial pentru punerea în aplicare a AGP și un semn pozitiv pentrucoexistența pașnică a celor două țări. reamintește că respectă pe deplin rezultatelereferendumului, acestea exprimând voința democratică a populației din Sudanul de Sud.invită atât Sudanul de Nord, cât și Sudanul de Sud să se implice activ în promovareaguvernanței democratice și instaurarea păcii, securității și prosperității pe termen lungpentru ambele țări, cu respectarea drepturilor omului și a drepturilor sociale și economice;solicită autorităților din Sudanul de Sud să promoveze dezvoltarea Sudanului de Sud castat modern, pluralist și democrat, bazat pe statul de drept și respectarea drepturilor omului,


în special ale femeilor și ale copiilor, precum și prevalența dreptului cetățenilor de a-și alegeguvernul în alegeri periodice libere, dar și protejarea libertății de circulație, de asociere șide exprimare a opiniilor politice prin înscrierea lor în Constituție și în legislație.

Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris. – (EL) Sute de oameni au fost uciși în regiunea Abyei,disputată între nordul și sudul Sudanului. Organizația Națiunilor Unite au anunțat recentcă cel puțin 20 000 de oameni au abandonat orașul Abyei și au plecat spre sud dupăretragerea armatei Sudanului de Nord din zonă. Așa cum se afirmă în propunerea comunăde rezoluție, ambele părți trebuie să prezinte planuri concrete referitoare la constituireași/sau reformarea instituțiilor lor pentru ca cele două state sa fie complet independente, săînceteze ostilitățile și să promoveze guvernanța democratică, pentru a stabili o pace delungă durată și securitatea în acea zonă.

Niki Tzavela (EFD), în scris. – (EL) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluțiecu privire la Sudan și Sudanul de Sud deoarece sprijin toate eforturile pentru dezvoltaredepuse de UE pentru a restaura pacea și a reconstrui această zonă care a avut de suferitmult timp. Evenimentele recente care au avut loc în acea zonă trezesc motive de îngrijorareîn ceea ce privește respectarea condițiilor stabilite cu ocazia referendumului recent privindindependența Sudanului de Sud, în timp ce intensificarea violențelor în Abyei, care poateprovoca o destabilizare generală a regiunii, este un eveniment negativ. Uniunea Africanăare un rol important de jucat și, cu ajutorul UE și al Organizației Națiunilor Unite, trebuiesă urmărească cu atenție această perioadă critică pentru a preveni o nouă izbucnire arăzboiului. Salut anunțul Consiliului cu privire la acordarea de ajutor economic pentruSudanul de Sud și sprijin recomandarea de a menține ajutorul umanitar din partea UEpentru această regiune după data de 9 iulie. Consider că ambele propuneri sunt necesareși vor ajuta la consacrarea Sudanului de Sud ca stat independent și la rezolvarea urgențelorcare pot apărea.


Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Cred că Uniunea Europeană și Rusia trebuie să-șiintensifice negocierile privind stabilirea unui parteneriat și introducerea unui acordcuprinzător privind sistemul politic, economic și social și, de asemenea, trebuie să ia înconsiderare toate chestiunile legate de democrație, statul de drept și respectarea drepturiloromului.

Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții.Cooperarea consolidată și relațiile de bună vecinătate dintre UE și Rusia au o importanțămajoră pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea Europei și a lumii. UE și Rusia suntinterdependente, atât din punct de vedere economic, cât și politic și, prin urmare, încheiereaunui acord strategic de parteneriat între UE și Federația Rusă este deosebit de importantpentru dezvoltarea viitoare și pentru intensificarea cooperării între cei doi parteneri. Înrelațiile cu Federația Rusă, UE trebuie să aibă o singură voce și să arate solidaritate, în specialfață de protecția securității energetice. Politica energetică a Rusiei față de statele membreși de țările din cadrul politicii de vecinătate comună va arăta cât de pregătită este Rusia săurmeze calea modernizării și a democrației. Salut cerința Parlamentului European cafurnizarea de resurse naturale să nu fie folosită ca instrument politic și ca principiile deinterdependență și transparență să fie baza cooperări în materie de securitate energetică,împreună cu accesul egal la piețe, infrastructură și investiții.


Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES)Am votat în favoare pentru că, dupăpărerea mea, Uniunea Europeană și Rusia trebuie să folosească summitul de la NijniNovgorod pentru a consolida cooperarea strategică și a obține un acord de cooperareglobală privind un sistem social, politic și economic și să includă chestiuni legate dedemocrație, statul de drept și drepturile fundamentale și ale omului. Summit-ul trebuie săconstituie un prilej pentru a revizui politica energetică și de securitate, care trebuie pusăîn aplicare pe baza criteriilor de interdependență, transparență, garantarea furnizării șicombaterea schimbărilor climatice, precum și de eficiența energetică îmbunătățită.Centralele trebuie supuse unor teste de rezistență și, în acest sens, este regretabil faptul cănu a fost adoptat amendamentul prin care se cere închiderea imediată a reactoarelor nuclearede tip Cernobîl care continuă să funcționeze.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Votez în favoarea acestei rezoluții comune privindsummitul UE-Rusia. Rezoluția cuprinde recomandările corecte adresate reprezentanțiloreuropeni care vor participa la summit, reamintindu-le că UE trebuie să-și exerciteprerogativele politice pentru a convinge Rusia să-și asume partea sa de responsabilitate înrezolvarea problemelor care afectează în prezent lumea la nivel politic, economic, geopoliticși de mediu. Rusia este unul dintre cel mai puternici parteneri ai Europei, fără a mai menționafaptul că este o țară vecină de care, inter alia, depinde politica energetică europeană. Prinvotul meu favorabil, mă alătur apelului lansat de această Cameră reprezentanților UE lasummit de a depune eforturi, cu ocazia acestui eveniment, în vederea creării unui dialogprofitabil și util ambelor părți, orientat spre obținerea de soluții comune și efective, destinaterezolvării celor mai importante chestiuni din cadrul agendei politice europene și globale.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut toate eforturile depuse pentruconsolidarea și aprofundarea relațiilor bune dintre UE și alte puteri economice. În cazulrelațiilor UE-Rusia, salut reușitele obținute astăzi nu doar cu privire la un spațiu economicși de cooperare comun, ci și în ceea ce privește valorile comune. Consider că propunereade rezoluție referitoare la summitul UE-Rusia depusă de Grupul Partidului Popular European(Creștin Democrat) este cea mai potrivită în contextul situației actuale prezentate.

George Sabin Cutaş (S&D), în scris . − Am votat pentru Rezoluția comună privindsummit-ul UE-Rusia deoarece consider că relațiile cu Rusia, în special în ceea ce priveștesecuritatea energetică, trebuie consolidate.

Noul Acord de parteneriat și cooperare trebuie să fie unul cuprinzător, obligatoriu dinpunct de vedere legal și să includă, în egală măsură, dispoziții privind respectarea drepturiloromului și a statului de drept. Consider că Parteneriatul pentru modernizare este uninstrument potrivit pentru a încuraja reformele de partea rusă.

De asemenea, sunt de părere că aderarea Rusiei la OMC va stimula investițiile și va ameliorarelațiile comerciale cu UE. Este în avantajul nostru să susținem Rusia în eforturile sale dea face parte din OMC. Pe de ală parte, Rusia trebuie să se arate disponibilă să renunțe lamăsurile protecționiste de tipul uniunii vamale cu Kazahstan și Belarus.

Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) În ajunul următorului summit UE-Rusia,care va avea loc în 9-10 iunie în Nijni Novgorod, trimitem un mesaj clar statelor membre:trebuie să acordăm prioritate garanțiilor de respectare a drepturilor omului în fața unoracorduri mai ambițioase privind comerțul, vizele și cooperarea. Uniunea Europeană trebuiesă spună mai clar Rusiei că ar trebui să-și respecte obligațiile și angajamentele internaționale.Din 1994, nu au existat schimbări în relațiile noastre cu Moscova, chiar dacă trebuie, înmod evident, să ne actualizăm Acordul de parteneriat și cooperare. Acest lucru ar trebui


să meargă mână în mână cu progresul real în domeniul democrației și al statului de drept.În sfârșit, este inacceptabil ca furnizarea de resurse naturale să fie folosită ca un instrumentpolitic.

Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Federația Rusă și Uniunea Europeană audezvoltat un parteneriat strâns, iar lupta comună împotriva terorismului internațional esteunul dintre numeroasele exemple în acest sens. În acest context, am susținut rezoluțiaadoptată azi cu privire la relațiile dintre Rusia și UE înaintea summitului din 9 și 10 iunie,care are drept scop stabilirea unui nou acord strategic. Prin această rezoluție, deputațiieuropeni trimit un semnal politic puternic Rusiei: deși o intensificare a cooperăriieconomice, energetice, strategice și internaționale între UE și Rusia este de dorit, aceastaar trebui să fie condiționată de eforturile de protejare a drepturilor omului și a libertățilorcivile.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Schimbul de priviri între Europa și Rusia a fostîntotdeauna caracterizat de o admirație reciprocă și, în același timp, de o frică reciprocă.În ceea ce privește Europa, nu de puține ori s-a simțit intimidată de dimensiunea, populațiași puterea militară a Rusiei și înspăimântată de expansiunea rusească. Rusia a imitatprogresul științific și tehnic european încă de pe vremea lui Petru cel Mare, dar în acelașitimp l-a considerat un motiv de teamă pentru că era văzut ca un potențial pericol la adresasufletului și stilului de viață rusesc și o amenințare la adresa integrității sale teritoriale.Aceste tendințe nu au fost eliminate, ci mai degrabă intensificate de Războiul Rece. Caleaurmată de Rusia spre democrația liberă și pluralistă a avut urcușuri și coborâșuri, cu toateacestea nu se poate nega drumul lung parcurs de această țară din perioada Cortinei de Fier.În ciuda acestui fapt, nu există nicio îndoială că încă mai are multe de făcut în acest sens șică Uniunea Europeană și Federația Rusă nu împărtășesc doar o moștenire istorică, culturalăși religioasă, ci au și interese și dificultăți comune, ceea ce justifică o apropiere a relațiilorla mai multe niveluri. Uniunea Europeană ar trebui să-și continue eforturile în înfăptuireași fructificarea acestei convergențe.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Rusia este un membru permanent alConsiliului de Securitate al ONU și împărtășește responsabilitatea pentru menținereastabilității în lume și în UE. Dificultățile din Orientul Mijlociu, Libia, Iran, terorismul,securitatea energetică, schimbările climatice și criza financiară vor putea fi depășite maieficient dacă relațiile noastre cu Rusia se vor baza pe cooperare. Cu toate acestea, la trei anidupă conflictul cu Georgia, Rusia încă nu respectă acordurile din 12 august și 8 septembrie2008 privind retragerea forțelor sale din provinciile georgiene ocupate din Osetia de sudși Abhazia și nu oferă Misiunii de monitorizare a Uniunii Europene acces liber și total laaceste teritorii.

Prin urmare, pledez pentru ca UE și Rusia să accelereze negocierile spre un nou acord departeneriat și cooperare, bazat pe interdependența dintre UE și Rusia. Acest acord ar trebuisă fie obligatoriu din punct de vedere juridic și ar trebui să cuprindă toate domeniile legatede democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a drepturilorfundamentale.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Ca de obicei, interesele marilor grupurieconomice și financiare din Europa primează în această rezoluție. În acest context trebuiesă vedem presiunea exercitată asupra Rusiei (fapt care se întâmplă cu multe alte țări) de aadera la Organizația Mondială a Comerțului, în vederea promovării „unui mediuconcurențial echitabil pentru comunitățile de afaceri ale ambelor părți” și „liberalizării


comerțului în economia mondială”,, facilitând, în același timp, investițiile străine șirenunțând „ la orice măsură protecționistă”. Prin urmare, rezoluția este o repetare a vechiipolitici neoliberale și de ingerință a UE.

Totuși, în acest caz, pe lângă accesul la investiții și piețe, există și o preocupare centralălegată de accesul și controlul surselor și fluxurilor de energie, precum și al altor materiiprime, în special pământurile rare, pentru care există o problemă serioasă de penurie înUE. Prin urmare, se solicită „intensificarea cooperării între UE și Rusia în domeniul furnizăriide materii prime și pământuri rare”, îndeosebi acelea care sunt considerate ca fiind deimportanță critică. Așa zisele probleme legate de „securitate” ar trebui de asemeneasubliniate, inclusiv „instalarea scutului de apărare antirachetă”. Să nu uităm că România,care este membră a UE și a NATO, și-a exprimat dorința de a găzdui acest sistem, careconstituie o amenințare la adresa securității Rusiei și a păcii în Europa.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Majoritatea Parlamentului European îșiexprimă încă o dată obișnuita poziție neoliberală și de ingerință în legătură cu relațiiledintre UE și Rusia.

Interesele grupurilor economice și financiare primează, punând presiune asupra Rusiei săadere la Organizația Mondială a Comerțului, pentru a promova „un mediu concurențialechitabil pentru comunitățile de afaceri ale ambelor părți”,, Rusia trebuind să facilitezeinvestițiile străine și să renunțe la „ orice măsură protecționistă”.

Accesul și controlul energiei sunt esențiale în acest sens și, prin urmare, necesită acces lapiețe, infrastructură și investiții. Există, de asemenea, un anumit simț al disperării, avândîn vedere că i se solicită Rusiei să intensifice cooperarea în materie de furnizare de materiiprime și pământuri rare, în special cele considerate „de importanță critică”.

Și, în cele din urmă, vorbim și de ipocrizie. Rusiei i se cere „continuarea dialoguluicuprinzător cu privire la probleme de securitate, inclusiv instalarea scutului de apărareantirachetă”, în condițiile în care un membru al UE și al NATO, România, și-a exprimatdeja dorința de a găzdui acest sistem, care, în mod evident, reprezintă o amenințare laadresa securității Rusiei și a păcii în Europa. Nici măcar Statele Unite nu au oferit nicioasigurare că nu ar fi așa.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Rezoluția se ocupă de pregătirilesummitului UE-Rusia care va avea loc între 9 și 10 iunie 2011 la Nijni Novgorod. Summitulse va axa pe probleme comune, precum criza economică și financiară, aderarea la OMC,energie și probleme legate de securitate energetică, eforturile pe termen lung de a renunțala sistemul de călătorie pe bază de vize între UE și Rusia, precum și alte chestiuni regionaleși internaționale.

Rusia este o piață de desfacere enormă pentru bunurile UE și, bineînțeles, este și un furnizormajor de petrol și gaz natural pentru statele membre ale UE. Deși relațiile dintre Rusia șiUE s-au îmbunătățit în ultimii ani, părțile implicate continuă să aibă anumite rezerve și săpăstreze o anumită distanță. Cred că, dacă nu sunt luate măsuri adecvate pentru remediereaacestei situații, influența UE ar putea să scadă încet atât în Rusia, cât și în țările vecine, curiscul ca Uniunea să-și vadă rolul limitat la cel de simplu partener comercial.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am salutat acest document pentru că Rusia, careeste un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, împarte cu UEresponsabilitatea menținerii stabilității mondiale și pentru că consolidarea cooperării și arelațiilor de bună vecinătate dintre UE și Rusia are o importanță majoră pentru stabilitatea,


securitatea și prosperitatea Europei și a lumii. Încheierea acordului de parteneriat strategicîntre UE și Federația Rusă are o importanță crucială în dezvoltarea și intensificarea ulterioarăa cooperării dintre cei doi parteneri. Cu toate acestea, încă există îngrijorări cu privire larespectarea și protecția, în Rusia, a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, lastatul de drept, independența sistemului judiciar, controlul politic al mass-media, măsurilerepresive luate împotriva jurnaliștilor și a reprezentanților opoziției și corectitudineaalegerilor. Documentul subliniază importanța securității energetice, iar politica energeticăa Rusiei față de statele membre și de țările din cadrul politicii comune de vecinătate va arătadacă Rusia este într-adevăr pregătită să urmeze calea modernizării și a democrației.Furnizarea de resurse naturale nu ar trebui să fie folosită ca un instrument politic. Principiileinterdependenței și transparenței ar trebui să reprezinte bazele cooperării, împreună cuaccesul egal la piețe, infrastructură și investiții.

Sandra Kalniete (PPE), în scris. – (LV)Am votat pentru această rezoluție și aș dori săsubliniez faptul că politica energetică a Rusiei față de statele membre ale UE și de țările dinEuropa de Est va fi dovada definitivă a modului în care Rusia va putea într-adevăr să o iape drumul modernizării și al democrației. Dacă furnizarea de resurse energetice nu esteexploatată ca instrument politic, dacă se aplică norme egale, transparente și nediscriminatoriituturor actorilor de pe piață, dacă Rusia face o alegere obiectivă, folosind dependențareciprocă existentă în domeniul energiei într-un mod cooperant, pe baza unor principiispecifice, echitabile și obligatorii din punct de vedere juridic, vom fi în măsură să vorbimdespre o nouă eră în dezvoltarea unei Europe unite. Bineînțeles, nu trebuie să uităm și nuputem ignora mai multe chestiuni importante, care continuă să împiedice dezvoltarea uneirelații strânse între UE și Rusia, și, în special, faptul că la aproape trei ani de la războiul dinGeorgia, Rusia continuă să ocupe o parte considerabilă a teritoriului suveran al Georgiei,continuă să ignore acordul încheiat în 2008 și nu asigură Misiunii de monitorizare a UniuniiEuropene accesul corespunzător la acest teritorii.

Tunne Kelam (PPE), în scris. –Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare lasummitul UE-Rusia, dar nu văd progrese reale din partea Rusiei în combaterea corupțieiși în aplicarea statului de drept și a prevederilor legale internaționale. Afirmațiile declarativeale președintelui Medvedev nu reprezintă nici o dovadă, nici o garanție a unui progres real.Aș dori să vă reamintesc că, în timp ce Rusia încearcă să adere la OMC, ea încalcă, în funcțiede situație, diferite obligații internaționale, îndeosebi cele legate de drepturile omului. Poateavea UE într-adevăr încredere într-un stat care aplică selectiv prevederile legislativeinternaționale? Solicit UE să monitorizeze îndeaproape perioada de dinainte, din timpulși de după alegeri și să se asigure că fiecare încălcare este identificată și se atrage atențiaasupra ei. Alegerile independente și transparente sunt piatra de temelie a statelordemocratice, iar dacă Rusia dorește să se numere printre acestea, trebuie să îndeplineascăstandardele. Deși UE și Rusia sunt interdependente, de cele mai multe ori, vedem că UEeste cea care se adaptează la cerințele Rusiei. UE trebuie să aibă o poziție fermă și să soliciteo punere în aplicare totală și solidă a statului de drept, a democrației, a respectării drepturiloromului și a unui sistem judiciar independent. Orice sub acest nivel echivalează cu a nurespecta principiile noastre. Mai mult decât atât, îi vom dezamăgi pe cetățenii ruși caredoresc libertate, prosperitate și securitate.

Jacek Olgierd Kurski (ECR), în scris. – (PL) Uniunea are nevoie de o deschidere a relațiilorcu Rusia pentru că de la ultimul summit UE-Rusia au apărut multe dificultăți noi, pe carenu le putem depăși fără o cooperare îmbunătățită. Astăzi, Uniunea Europeană se pronunțăîn unanimitate împotriva politicii Rusiei de a răscoli conflicte înghețate și împotriva


încercărilor Moscovei de a se amesteca în politicile statelor independente care au făcutparte în trecut din URSS, precum Georgia. Observăm din ce în ce mai neliniștiți cazurisuccesive de atacuri la adresa libertății presei și a jurnaliștilor independenți. La întâlnirilecu rușii trebuie să vorbim ferm despre libertatea presei în Rusia. Să ne asigurăm cu prioritatecă Moscova permite libertatea presei. Cu toate acestea, nu sunt de acord cu condamnarearușilor pentru că nu au permis marșul homosexualilor și nu acordă cuplurilor homosexualedreptul de a se căsători și de a adopta copii. Cred că, din respect față de abordarea noastrăfață de mișcările persoanelor homosexuale și lesbiene, fiecare țară are dreptul deplin de aadopta propria politica independentă. Uniunea Europeană respectă cultura vecinilor săiși nu ar trebui să intervină în chestiuni legate de moralitate sau axiologie.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Cooperarea consolidată și relațiile de bună vecinătatedintre Uniunea Europeană și Rusia au o importanță majoră pentru stabilitate, securitate șiprosperitate în Europa și în lume. Sper că votul de azi va duce la adoptarea unor măsuridecisive care să ne permită să alegem aceeași cale, bazată pe transparență și pe împărtășireamisiunilor comune care trebuie îndeplinite în scopul bunăstării comune. Mă refer la acelemăsuri care sunt necesare pentru prevenirea oricărei periclitări a siguranței în Europa,inclusiv o viitoare cooperare în materie de imigrație ilegală, îmbunătățirea controalelor latrecerea punctelor de frontieră și un schimb eficient de informații privind terorismul șicrima organizată.

David Martin (S&D), în scris. –Votez pentru această rezoluție, care reafirmă nevoiaurgentă ca Rusia să pună în aplicare principiile fundamentale ale democrației, statul dedrept, drepturile omului și libertatea presei, în calitate de fundamente ale cooperării șisolicită Rusiei să ia măsuri concrete în vederea îmbunătățirii bilanțului propriu în materiede drepturile omului și să asigure protecția jurnaliștilor, a drepturilor activiștilor, aminorităților și a reprezentanților opoziției în fața violenței și a intimidării.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Cooperarea consolidată și relațiile de bunăvecinătate dintre Uniunea Europeană și Rusia au o importanță majoră pentru stabilitatea,securitatea și prosperitatea Europei și a lumii. Credem că este nevoie de un acord amplu șiobligatoriu din punct de vedere juridic privind sistemul politic, economic și social, care artrebui să includă prin urmare toate domeniile legate de democrație, statul de drept,respectarea drepturilor omului și, îndeosebi, a drepturilor fundamentale. În ceea ce priveșteenergia, credem că aprovizionarea cu resurse naturale nu ar trebui să fie folosită în scopulaplicării unei presiuni politice, ci trebuie să se bazeze pe principiile interdependenței șitransparenței, împreună cu un acces egal la piață, infrastructură și investiții, în vedereastabilirii unui cadru energetic obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus, ne dorim ointensificare a cooperării în materie de imigrație, îmbunătățirea controalelor la punctelede trecere a frontierei și un schimb de informații privind terorismul și crima organizată.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport solicită Rusiei să renunțe„la orice măsură protecționistă” și amenință să riposteze în cazul în care Rusia nu acceptăaceastă solicitare. Prevede libera circulație a cetățenilor europeni și ruși ca fiind posibilădoar în viitorul îndepărtat, dar sprijină procesul de liber schimb în curs. Nu critică planulNATO de instalare a unui scut antirachetă european. Este dovada unui imperialism arogant.Pe de altă parte, nu solicită Rusiei să închidă fără întârziere reactoarele nucleare de tipCernobîl, care reprezintă o amenințare la adresa noastră. Am votat împotriva acestui raport,în ciuda faptului că solicită respectarea drepturilor democratice ale cetățenilor ruși, faptpe care îl susțin.


Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Această rezoluție referitoare la summitul UE-Rusiaprevede relații comerciale mai ambițioase, un nou acord de parteneriat și cooperare, precumși liberalizarea sistemului de vize, dar Moscova trebuie să ofere garanții cu privire laîmbunătățirea situației drepturilor omului în această țară și trebuie să pună capăt sentințelorpronunțate pe criterii politice, lipsei libertății presei și ocupării teritoriilor Georgiei.

În acest moment, cerem UE și Rusiei să profite la maximum de acest summit pentru a grăbinegocierile în vederea creării unui nou acord de parteneriat și cooperare și a soluționaultimele chestiuni legate de adeziunea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului. Unalt aspect important de reținut este continuarea dialogului cu privire la liberalizareasistemului de vize, în perspectiva asumării angajamentului de a renunța la acestea în viitorpentru a călători între UE și Rusia.

Alexander Mirsky (S&D), în scris. – 9 iunie marchează deschiderea celui de-al 27-leasummit între UE și Rusia la Nijni Novgorod. Delegația europeană a fost condusă depreședintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și de președintele ComisieiEuropene, Jose Manuel Barroso. Delegația Rusiei a fost condusă de Dimitri Medvedev.

Unul dintre principalele subiecte ale celor două zile de discuții a fost embargoul impus deRusia asupra importurilor de legume din UE ca urmare a izbucnirii unei infecții intestinalepericuloase în Europa. Măsurile Rusiei au declanșat un răspuns negativ în UE.

Împărtășesc îngrijorările guvernului rus și aș dori ca Republica Letonă să interzicăimporturile de legume până când infecția periculoasă va fi eliminată în totalitate.

Prin această rezoluție, Parlamentul European adresează un apel UE și Rusiei să grăbeascănegocierile cu privire la un acord de parteneriat și cooperare și solicită Rusiei să pună înaplicare toate acordurile semnate în prealabil și să rezolve problema celor care nu suntcetățeni ai Rusiei. Cred că, în primul rând, Europa trebuie să rezolve problema celor carenu sunt cetățeni ai Republicii Letone și abia apoi să facă recomandări în acest sens.

În general, susțin rezoluția și am votat în favoarea acesteia.

Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) În ceea ce privește summitulUE-Rusia, Parlamentul European a adoptat astăzi o rezoluție care cuprinde o propunerereferitoare la subiectele care ar trebui abordate în cadrul summitului. De asemenea,documentul atrage atenția asupra unor probleme importante, care ar trebui să facă obiectulcooperării dintre Rusia și Uniunea Europeană.

Înainte de toate, ar trebui insistat asupra menținerii unor relații permanente între UE șiFederația Rusă și asupra faptului că bunele relații de vecinătate influențează stabilitatea șisecuritatea nu doar pe continentul european. În plus, ambele părți sunt dependente reciprocatât din punct de vedere economic, cât și politic. În rezoluția adoptată, Parlamentul Europeanîși exprimă dorința ca summitul UE-Rusia să permită progresul în materie de eliminare avizelor de călătorie și de securitate energetică. De asemenea, Parlamentul solicită FederațieiRuse să se implice mai mult în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în specialprin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În contextul viitoarelor alegeri pentruparlamentul rus, este la fel de important ca alegerile să se deruleze conform principiilorstabilite de Consiliul Europei și de OSCE. De asemenea, este necesar să ridicăm problemaîncălcării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Rusia, care, la urma urmei,este un stat membru al Consiliului Europei.


Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Rusia și UE sunt legate, atât din punct de vedereeconomic, cât și politic. Ambele sunt responsabile de menținerea stabilității globale. Înconsecință, Rusia și UE trebuie să continue să consolideze cooperarea și să dezvolte relațiilede bună vecinătate. Numai prin astfel de măsuri vom putea garanta stabilitatea, securitateași prosperitatea Europei și a lumii. Acordul strategic de parteneriat este unul dintreinstrumentele principale de punere în aplicare a obiectivelor conturate. Pentru a asiguraaplicarea corespunzătoare a acordului, ambele părți trebuie să îndeplinească condițiileacestuia, fără excepție, și să-și respecte angajamentele asumate, ținând cont de protecțiadrepturilor omului și de principiile democrației și ale statului de drept. Cred că summitulva îndepărta obstacolele din calea aderării Rusiei la OMC. Faptul că Rusia va deveni membrucu drepturi depline în cadrul OMC este un pas important, ceea ce va crea un mediu deafaceri favorabil pentru agenții economici ai ambelor părți și va facilita și liberaliza comerțulîn cadrul economiei globale. Se atrage atenția asupra faptului că este foarte important săse abordeze chestiunile legate de liberalizarea regimului de vize prin eliminarea treptată avizelor de călătorie între UE și Rusia. Securitatea energetică și nucleară este o altă bazăpentru o cooperare puternică și stabilă. Aprovizionarea cu resurse naturale nu poate fifolosită ca instrument politic. Mai mult decât atât, pentru a preveni dezastrele nucleare,reactoarele de tip Cernobîl trebuie să fie scoase din funcțiune de urgență și trebuie încheiatun acord bilateral care respectă cele mai riguroase standarde de securitate.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluțiiși aș dori să evidențiez faptul că Rusia va fi întotdeauna un partener important al UniuniiEuropene. Prin urmare, este necesar să stabilim o cooperare strategică, să împărțim nudoar interese economice și comerciale, ci și obiectivul unei cooperări mai strânse în Europași în lume. Sper că această cooperare se va dezvolta pe baza principiilor respectului,încrederii și solidarității.

Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Europa include un număr mare de state plămăditedin același aluat, iar acest fapt ar trebui luat în considerare în momentul examinării relațiilordintre UE și Rusia. Aceste relații, între cea mai importantă uniune politică europeană și celmai mare stat european, stagnează. În scurt timp, Rusia va deveni un partener indispensabilpentru Uniune, nu doar din punct de vedere economic, ci și politic. Prin urmare, Uniuneatrebuie să consolideze legăturile cu cel mai puternic vecin al său, încurajând facilitareacomerțului între cele două state (care, prin natura sa, atrage după sine convergență politică)și consolidând reafirmarea valorilor inerente acestora.

Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. – (IT) Rusia împarte cu Uniunea Europeanăresponsabilitatea menținerii stabilității globale. Cooperarea consolidată și relațiile de bunăvecinătate între Uniunea Europeană și Rusia au o importanță majoră pentru stabilitate,securitate și prosperitate în Europa și în lume. Numeroase provocări la nivel internațional,în ceea ce privește Orientul Mijlociu, Libia, Iran, terorismul, securitatea energetică,schimbările climatice și criza financiară nu pot fi depășite în mod eficient fără a avea relațiiresponsabile și de cooperare cu Rusia. Observ îngrijorările care persistă încă în ceea ceprivește respectarea și protecția drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, statulde drept, independența sistemului judiciar, controlul politic al mass-mediei, măsurilerepresive luate împotriva jurnaliștilor și a reprezentanților opoziției și corectitudineaalegerilor. Prin urmare, îi încurajez pe omologii noștri ruși să își asume angajamente înmod deschis și constructiv în aceste chestiuni.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Parlamentul European: regretă faptul că,în ciuda obligațiilor sale, în calitate de membră a Consiliului Europei, de a asigura libertatea


de întrunire, Rusia continuă să interzică și să pună capăt în mod violent întrunirilor pașniceale cetățenilor, inclusiv unui marș al homosexualilor la Moscova pentru cel de-al șaseleaan consecutiv, nerespectând o hotărâre definitivă pronunțată în aprilie 2011 de CurteaEuropeană a Drepturilor Omului; se așteaptă ca, pe viitor, delegațiile și diplomații UE săpună în aplicare în mod activ setul de instrumente pentru promovarea și protejareaexercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, homosexuale, bisexualeși transsexuale.

Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris. – (EL) Rusia este un vecin și un partener important.Dialogul dintre Rusia și UE ar trebui să fie extins la toate sectoarele și ar trebui să mergemmai departe, spre un parteneriat strategic pentru viitorul nostru comun. Consider că aveminterese comune cu Rusia, pe care ar trebui să le folosim în mod constructiv pentru a puteaajunge la acorduri specifice în materie de comerț, energie, în vederea adoptării unei politicienergetice transparente și fiabile și în materie de facilitare a circulației persoanelor întreRusia și UE, simplificând procedurile de obținere a vizelor. Chestiuni precum reducereacorupției și consolidarea statului de drept în Rusia, conform normelor internaționale, vorcontribui la consolidarea legăturilor comerciale și politice și sperăm că vor exista schimbăriîn aceste sectoare. Avem încredere că Rusia se va comporta la rândul ei ca un stat modernși democratic.

Horst Schnellhardt (PPE), în scris. – (DE) În timpul votului pe părți pentru punctul 17al acestei rezoluții, am votat împotriva celei de-a doua părți. Consider că nu este adecvatsă ne concentrăm, așa cum face acest punct, asupra grupurilor defavorizate ale societății.Alte grupuri, precum cele care au opinii politice diferite, suferă din cauza încălcăriidrepturilor omului și nu trebuie să tolerăm această situație. Prima parte a punctuluiînseamnă, din punctul meu de vedere, că drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale,bisexuale și transsexuale pot fi protejate fără a uita de alte grupuri, în vederea asigurăriiegalității de tratament.

Zbigniew Ziobro (ECR), în scris. – (PL) Susțin principiile rezoluției referitoare la summitulUE-Rusia. Ar trebui să vorbim despre chestiunile conflictelor nerezolvate din Moldova,Georgia și Nagorno-Karabah. Activitatea Rusiei în aceste regiuni face imposibile stabilizareasituației și rezolvarea pașnică. O altă chestiune foarte importantă este problema surselorenergetice și costurile suportate de statele membre pentru acestea. Rezolvarea problemeiinterdicției importurilor de legume din Uniunea Europeană pe piața rusească este urgentă.În timpul perioadei de vară, efectele financiare asupra producătorilor sunt enorme.

Cu toate acestea, nu sunt de acord cu punctul 17 al rezoluției, care atacă Rusia pentru cănu oferă persoanelor homosexuale și lesbiene dreptul de a se căsători sau de a adopta copiiși, de asemenea, nu sunt de acord cu condamnarea Rusiei pentru că a blocat marșulhomosexualilor. Garantarea unor astfel de drepturi ar trebui să țină de competența fiecăreițări. Stiluri de viață, tradiții și modele care sunt acceptate din punct de vedere social înanumite state membre ale UE, sunt total străine pentru Rusia. Prin urmare, UniuneaEuropeană, care respectă tradițiile culturale ale rușilor, nu ar trebui să pună presiune asupraMoscovei în acest sens și ar trebui să lase chestiunea drepturilor minorităților sexuale lacăsătorie și la adopție în mâinile legislației naționale.


Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) În ultimii ani, Parlamentul European a primit peste400 de petiții cu privire la practicile comerciale înșelătoare la care recurg anumiți editoride anuare profesionale. Aceste petiții au fost trimise de comercianți independenți, organizații


voluntare și afaceri de familie care au fost victime ale anuarelor de afaceri înșelătoare. Datfiind că directiva actuală privind practicile înșelătoare s-a dovedit a fi insuficientă, am votatîn favoarea acestei rezoluții, cerând Comisiei Europene să grăbească revizuirea acesteidirective, astfel încât astfel de practici înșelătoare să nu mai fie întâlnite.

Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Aceasta nu este prima dată când ParlamentulEuropean a discutat chestiunea anuarelor profesionale înșelătoare, iar problema anuarelora fost adesea comunicată Comisiei și statelor membre. Am menționat adesea acest subiectîn cadrul Parlamentului, iar recent am contactat Comisia pentru a discuta despre toateplângerile primite din circumscripția mea cu privire la rețelele frauduloase create în jurulanuarelor online cu sediul în alte țări. Persoanele care fac parte din rețele frauduloase pretindcă ar edita anuare reale și prin urmare taxează întreprinderile care, în primul rând, nu aucăutat acest serviciu sau nu știau că există o taxă.

Deși Directiva 2006/114/CE este în vigoare, Comisia sau statele membre mai au încă multede făcut pentru a ajuta întreprinderile afectate de rețelele frauduloase sau pentru a eliminatotal rețelele frauduloase. Sprijin rezoluția Parlamentului, care atrage atenția asupra acesteichestiuni și solicit din nou Comisiei să ia măsuri prompte pentru a elimina această practicăînșelătoare și distructivă. UE trebuie să protejeze persoanele și întreprinderile din Uniunede această practică frauduloasă, care este mult prea răspândită.

Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții.Parlamentul a primit peste 400 de petiții privind practicile comerciale înșelătoare la carerecurg pe scară largă societățile editoare de anuare profesionale, practici care afectează miide întreprinderi, îndeosebi întreprinderi mici, din Uniunea Europeană. Practicile comercialeînșelătoare în cauză constau, în general, în ademenirea întreprinderilor, dar și a persoanelorcare exercită profesiuni liberale și a organizațiilor non-profit, în a crede că vor figura gratuitîntr-un anuar profesional, iar ulterior, semnatarii descoperă că au încheiat un contractcontra unei taxe. De cele mai multe ori, societățile editoare de anuare profesionale își auadesea sediul într-un alt stat membru decât cel al victimelor, îngreunând demersurile princare acestea din urmă solicită protecție și/sau despăgubiri din partea autorităților naționale.Deși Comisia Europeană nu poate cere unui individ sau unei societăți să pună în aplicaredispozițiile Directivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă, în calitate de gardianal tratelor, trebuie să se asigure de faptul că directiva este aplicată corespunzător în statelemembre. Salut solicitarea adresată Comisiei de a lua măsuri, verificând transpunereaprevederilor directivei în legislația națională a statelor membre și punerea în aplicarecorespunzătoare a acestora și de a lua măsuri corective, dacă este necesar, pentru a punecapăt activităților de înșelăciune.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am sprijinit această inițiativă întrucâtComisia trebuie să asigure faptul că statele membre respectă Directiva 2006/114/CE privindpublicitatea înșelătoare și comparativă, care se aplică tranzacțiilor între întreprinderi. Cutoate acestea, fie directiva este inadecvată, fie a fost aplicată necorespunzător de statelemembre. Prin urmare, Comisia trebuie să revizuiască și să îmbunătățească imediatdirectivele, pentru a evita aceste practici.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Votul în favoarea acestei rezoluții privind practicileînșelătoare ale societăților editoare de anuare profesionale reprezintă o nouă fază în lungacampanie condusă de Lega Nord pentru apărarea antreprenorilor. Rezoluția denunțănumărul extrem de mare de escrocherii săvârșite în detrimentul a mii de întreprinderi micidin întreaga Uniune Europeană și evidențiază transpunerea deficitară de către statele


membre a directivei din 2006 privind publicitatea înșelătoare. Prin votul meu, susțin întotalitate apelul lansat prin această rezoluție Comisiei pentru ca aceasta să-și asumeresponsabilitățile și datoria de a examina acțiunile fiecărui stat și de a îmbunătăți legislațiaexistentă privind protecția întreprinderilor.

Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Cele peste 400 de petiții trimise Parlamentului Europeanatrag atenția asupra practicilor comerciale înșelătoare, răspândite pe scară largă, folositede anumite „societăți editoare de anuare profesionale”, care constau în convingereaîntreprinderilor și a entităților non-profit să se înregistreze gratuit într-un anuar, doar căulterior aceștia descoperă ca au semnat un contract care presupune o taxă. Cu toate acestea,societățile editoare de anuare profesionale își au adesea sediul într-un alt stat membru decâtcel al victimelor, îngreunând demersurile prin care acestea din urmă solicită protecție și/saudespăgubiri din partea autorităților naționale.

În mod regretabil, Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă,care se aplică tranzacțiilor între întreprinderi, fie este insuficientă pentru a oferi o cale deatac efectivă, fie nu este pusă în aplicare în mod corespunzător de statele membre. Dinmoment ce Comisia este obligată să se asigure că această directivă este aplicatăcorespunzător de statele membre, ar trebui să evalueze situația și, dacă este necesar, să iamăsurile corective adecvate. În special, are obligația și responsabilitatea de a pune capătpracticilor comerciale înșelătoare folosite de „societățile editoare de anuare”. Crearea uneiliste negre a practicilor înșelătoare folosite de aceste societăți ar trebui să fie folosită, celpuțin, drept punct de sprijin în acest caz.

John Bufton (EFD), în scris. – Am votat împotriva acestei propuneri de rezoluțiereferitoare la anuarele profesionale înșelătoare, dat fiind că Regatul Unit are propriile salereglementări în materie de practici comerciale înșelătoare prin intermediul Office of FairTrading, care controlează reglementarea comerțului onest și deschis și contractele în RegatulUnit. Cu toate acestea, astfel de reglementări nu includ contractele înșelătoare din alte statemembre. Cu toate acestea, armonizarea legislației UE cu privire la această chestiune arsubmina competențele britanice în domeniu și, de asemenea, ar deschide noi căi prin careîntreprinderile din UE ar exploata piața britanică, având în vedere că ar putea să se sustragălegislației UE. În Regatul Unit, Camerele de Comerț și UK Trade and Investments oferăacces la anuare profesionale sigure și oportunități de relaționare prin programe precumOverseas Market Introduction Service, Passport to Export și chiar Rețeaua întreprinderiloreuropene. Este esențial ca aceste anuare să fie prioritare pe piața britanică și să nu fieîndepărtate permițând companiilor din UE să invadeze piața britanică sub scutul legislațieicomerciale a UE.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Practicile comerciale înșelătoare folositede editorii de anuare profesionale afectează în special întreprinderile mici și, prin urmare,au consecințe negative majore asupra durabilității și dezvoltării economiei. În consecințăși având în vedere reapariția constantă a acestei probleme în întreaga UE, salut propunereade rezoluție, care propune încetarea unor astfel de activități.

Proinsias De Rossa (S&D), în scris. –Deputații europeni au primit peste 400 de petițiiprivind practicile comerciale înșelătoare la care recurg pe scară largă societățile editoarede anuare profesionale, practici care afectează mii de întreprinderi, îndeosebi întreprinderimici. Practicile comerciale înșelătoare în cauză constau, în general, în ademenireaîntreprinderilor, dar și a persoanelor care exercită profesii liberale și a organizațiilornon-profit, în a crede că vor figura gratuit într-un anuar profesional, iar ulterior, semnatarii


descoperă că au încheiat un contract contra unei taxe. Într-adevăr, societățile editoare deanuare profesionale își au adesea sediul într-un alt stat membru decât cel al victimelor,îngreunând demersurile prin care acestea din urmă solicită protecție și/sau despăgubiri dinpartea autorităților naționale.

Susțin această rezoluție. Directiva privind publicitatea înșelătoare și comparativă(2006/114/CE), care se aplică tranzacțiilor între întreprinderi, fie este insuficientă pentrua oferi o cale de atac efectivă, fie nu este pusă în aplicare în mod corespunzător de statelemembre. Această rezoluție solicită Comisiei să se asigure că directiva este transpusă, aplicatăși executată în mod corespunzător de statele membre și să-și intensifice activitățile privindrevizuirea și îmbunătățirea directivei și a altor acte legislative pertinente, pentru a punecapăt practicilor înșelătoare ale societăților editoare de anuare profesionale cât mai curândposibil, în special prin includerea pe o „listă neagră” a practicilor comerciale înșelătoare lacare recurg anumiți editori de anuare profesionale.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Publicitatea mincinoasă și practicile comerciale necinstitesubminează încrederea consumatorilor și, prin urmare, sunt în defavoarea pieței interne.Prin urmare, este fundamental ca legislația europeană să protejeze consumatorii șiîntreprinderile împotriva unor astfel de practici. În ceea ce privește practicile înșelătoaredin anuarele profesionale, care sunt des întâlnite și au efecte dezastruoase asupraîntreprinderilor, consider că revizuirea legislației relevante este un semn bun, astfel încâtsă punem capăt practicilor înșelătoare folosite de editori de anuare profesionale, îndeosebiprin redactarea unei liste negre a practicilor înșelătoare folosite de anuarele profesionale.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Actuala propunere de rezoluție analizeazăcomportamentul anumitor societăți editoare de anuare, care au un comportamentinacceptabil, înșelând mii de cetățeni și întreprinderi din Uniunea Europeană. În modregretabil, nu doar că Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativănu a avut rezultatele scontate, dar victimele sunt, în special, persoane în vârstă, întreprinderimici și mijlocii și chiar organizații de caritate.

Avem de a face cu întreprinderi foarte agresive în tacticile lor, adevărați prădători fărăscrupule, a căror activitate trebuie să înceteze de urgență. Având în vedere că aceste practicisunt aplicate la nivel transnațional, este foarte greu ca vinovații să fie trași la răspundere.În plus, nu există nici o „listă neagră” a acestor întreprinderi frauduloase, fapt care arcontribui la prevenirea acestor practici care continuă să fie săvârșite cu buna știință aautorităților naționale.

Legislația europeană trebuie să îi protejeze pe cetățenii europeni. Nu putem permite caaceste întreprinderi să se mute, fără a fi pedepsite, dintr-un stat membru în altul și chiar înafara granițelor UE, profitând de principiul liberei circulații a persoanelor și a bunurilor înzona Schengen. Avem în față o propunere venită la momentul oportun, care merită totsprijinul meu. Victimele așteaptă rezultate practice și sper că Comisia va lua măsurilenecesare pentru a pune capăt acestei stări de fapt.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Așa cum se menționează în rezoluție,Parlamentul European a primit peste 400 de petiții referitoare la practicile comercialeînșelătoare răspândite pe scară largă ale unor editori de anuare profesionale, care afecteazămii de întreprinderi, cu precădere micile întreprinderi. Aceste practici au un impact financiargeneral semnificativ.


Per ansamblu, practicile comerciale înșelătoare în cauză constau în a invita întreprinderile,persoanele care exercită profesiuni liberale și organizațiile non-profit să se înregistreze pegratis într-un anuar profesional. Cei care se înregistrează descoperă mai târziu că au semnatcontracte care presupun achitarea unei taxe. În plus, editorii de anuare profesionale își auadesea, sediul într-un alt stat membru față de victima lor, îngreunând sarcina acesteia dinurmă de a apela la autoritățile naționale pentru protecție și/sau dreptate.

Comisia pentru petiții regretă faptul că Directiva 2006/114/CE privind publicitateaînșelătoare și comparativă, care se aplică tranzacțiilor între întreprinderi, fie nu oferă măsurieficiente în acest sens, fie nu este pusă în aplicare suficient de statele membre.

Prin rezoluția care tocmai a fost adoptată, Parlamentul European solicită Comisiei Europenesă analizeze problema și să încerce să găsească o soluție, o solicitare care ne-a câștigatsprijinul.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Evident, aceste societăți editoare deanuare nu sunt doar dezamăgitoare și înșelătoare. Ci sunt și frauduloase, pentru că oricineatrage comercianți independenți și firme în anuarul său în beneficiul propriu și în scopulîmbogățirii proprii dă dovadă, în mod evident, de neglijență profesională. Aceste practicilegate de anuarele profesionale sunt, în mod evident, ilegale, conform Directivei privindpublicitatea înșelătoare și comparativă. Cu toate acestea, nu cred ca avem nevoie de legislațienouă. Trebuie să depunem eforturi și să punem legea în aplicare cât mai repede și maieficient cu putință și să creăm condiții astfel încât întreprinderile, care sunt adesea miciîntreprinderi familiale, să știe cum să-și organizeze o apărare legală eficientă.

Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Înțeleg că Parlamentul European a primitpeste 400 de petiții privind abuzurile anuarelor profesionale. În mod obișnuit, oîntreprindere se înregistrează într-un anuar pentru ca numele său să fie listat de acesta,crezând că acest lucru nu va implica nici o taxă. Întreprinderea află doar mai târziu cătrebuie să plătească o taxă. Sprijin pe deplin această rezoluție, care solicită ComisieiEuropene să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva privind publicitatea înșelătoareși comparativă.

Louis Grech (S&D), în scris. – Aplicarea corespunzătoare și controlul aplicării Directiveiprivind publicitatea înșelătoare și comparativă sunt esențiale pentru protejarea organizațiilorși întreprinderilor mici și vulnerabile împotriva practicilor comerciale inechitabile,înșelătoare sau agresive. Chiar dacă directiva include publicitatea înșelătoare întreîntreprinderi, scopul său general este de a proteja interesele consumatorilor, de a asigurabuna funcționare a pieței unice și de a îmbunătăți considerabil viața cetățenilor. Am văzutîmbunătățiri, dar cred că mai sunt încă multe de făcut pentru a pune capăt practicilorînșelătoare inechitabile. Întreprinderile din Europa continuă să fie victimele unuicomportament înșelător abuziv, care duce la pierderi financiare semnificative, în specialpentru întreprinderile mici și pentru cele aflate la începutul activității. Din cauza transpuneriideficitare a directivei, mă tem că încă există incoerențe între statele membre în ceea ceprivește reglementarea acestor practici necinstite. Dacă situația nu se îmbunătățește, vorfi necesare măsuri suplimentare. Este nevoie de o colaborare și o coordonare mai strânsăîntre Comisie și statele membre, pentru a pune în aplicare directiva și a controla aplicareaacesteia mai eficient. De asemenea, este nevoie de o mai bună difuzare a informațiilor șide cursuri de formare, îndeosebi la nivelul întreprinderilor mici și al funcționarilor publici.Este nevoie de reglementări flexibile pentru sancțiuni, mecanisme de reclamare și


compensare, pentru a ne adapta la condițiile de piață aflate în schimbare, precum și la noilepractici de piață.

Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) Prin adoptarea rezoluției de azi, ParlamentulEuropean a cerut încă o dată protecția întreprinderilor mici și mijlocii. Practicile prin careîntreprinderilor li se oferă posibilitatea de a fi listate într-un anuar profesional, creând falsaimpresie că este un serviciu gratuit, devin de ce în ce mai răspândite. Din păcate, atuncicând faptele sunt descoperite, rezultă că, în realitate, întreprinderea este obligată să plăteascăo sumă fixă pentru o anumită perioadă de timp. Acest tip de practici au făcut obiectul unorplângeri adresate Parlamentului European de către întreprinderi. De aceea, dorim ca ComisiaEuropeană să verifice și modul în care statele membre au pus în aplicare dispozițiileDirectivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă. ParlamentulEuropean solicită, de asemenea, ca problema anuarelor profesionale înșelătoare să fieinclusă într-o revizuire a directivei. Prin rezoluția adoptată astăzi, ne întoarcem la opropunere deja prezentată în rezoluția adoptată de Parlament în 2008 referitoare la aceeașichestiune, adică la ideea redactării unei liste negre a practicilor necinstite folosite desocietățile editoare de anuare profesionale. Sper că Comisia Europeană nu se va eschiva dela luarea măsurilor adecvate pentru protejarea întreprinderilor mici și mijlocii împotrivaacestor practici necinstite.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Salut acest document pentru că Parlamentul aprimit peste 400 de petiții privind practicile comerciale înșelătoare la care recurg pe scarălargă unele societăți editoare de anuare profesionale, practici care afectează mii deîntreprinderi, îndeosebi întreprinderi mici, din Uniunea Europeană, cu consecințe financiareconsiderabile, iar Parlamentul continuă să primească petiții și plângeri referitoare la societățieditoare de anuare profesionale. Practicile comerciale înșelătoare în cauză constau, îngeneral, în ademenirea întreprinderilor, dar și a persoanelor care exercită profesiuni liberaleși a organizațiilor non-profit, în a crede că vor figura gratuit într-un anuar profesional, iarulterior, semnatarii descoperă că au încheiat un contract contra unei taxe. Societățileeditoare de anuare profesionale își au adesea sediul într-un alt stat membru decât cel alvictimelor, îngreunând demersurile prin care acestea din urmă solicită protecție și/saureparații din partea autorităților naționale. Comisia este rugată să-și intensifice activitățileprivind revizuirea și îmbunătățirea Directivei 2006/114/CE și a altor acte legislativepertinente pentru a pune capăt practicilor înșelătoare ale unor societăți editoare de anuareprofesionale cât mai curând posibil, în special prin includerea pe o „listă neagră” a practicilorcomerciale înșelătoare la care recurg anumiți editori de anuare profesionale.

David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această rezoluție care solicită Comisieisă-și intensifice activitățile privind revizuirea și îmbunătățirea directivei și a altor actelegislative pertinente pentru a pune capăt practicilor înșelătoare ale unor societăți editoarede anuare profesionale cât mai curând posibil, în special prin includerea pe o „listă neagră”a practicilor comerciale înșelătoare la care recurg anumiți editori de anuare profesionale.

Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Deși succintă, propunerea de rezoluție depusăpe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0315/2011 referitoare la anuareleprofesionale înșelătoare include două elemente care necesită o atenție permanentă. Primulelement este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii de către organismele și instituțiileUE, în acest context în vederea protecției împotriva practicilor comerciale înșelătoare. Celde-al doilea element este protecția concurenței prin prevenirea răspândirii pe scară largăa concurenței neloiale, care include publicitate mincinoasă și comparativă. Ar trebui săsalutăm eforturile anticipate ale Comisiei, căreia, prin această rezoluție, i se solicită să


revizuiască și să îmbunătățească Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoareși comparativă și, de asemenea, să ia măsuri corective împotriva aplicării neuniforme aacestei directive de către statele membre ale UE.

Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Publicitatea mincinoasă și practicile comerciale necinstiteau un impact negativ asupra pieței interne. Prin urmare, trebuie să adoptăm reglementăricare să asigure protecția consumatorilor și a întreprinderilor împotriva acestui tip depractici.

Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Parlamentul a primit peste 400 de petiții privindpracticile comerciale înșelătoare la care recurg pe scară largă unele societăți editoare deanuare profesionale, practici care afectează mii de întreprinderi, îndeosebi întreprinderimici, din Uniunea Europeană, cu consecințe financiare considerabile. Parlamentul continuăsă primească petiții și plângeri cu privire la societăți editoare de anuare profesionale.Practicile comerciale înșelătoare în cauză constau, în general, în ademenirea întreprinderilor,dar și a persoanelor care exercită profesiuni liberale și a organizațiilor non-profit, în a credecă vor figura gratuit într-un anuar profesional. Ulterior, semnatarii descoperă că au semnatun contract contra unei taxe. Societățile editoare de anuare profesionale își au adesea sediulîntr-un alt stat membru decât cel al victimelor, îngreunând demersurile prin care acesteadin urmă solicită protecție și/sau despăgubiri din partea autorităților naționale. ParlamentulEuropean solicită Comisiei să-și intensifice activitățile privind revizuirea și îmbunătățireaDirectivei 2006/114/CE și a altor acte legislative pertinente pentru a pune capăt practicilorînșelătoare ale unor societăți editoare de anuare profesionale cât mai curând posibil, înspecial prin includerea pe o „listă neagră” a practicilor comerciale înșelătoare la care recurganumiți editori de anuare profesionale. Sunt total de acord și am votat în favoare.

Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În ultimii ani, din păcate, a crescut tendința de arecurge la practici comerciale inechitabile și la publicitate mincinoasă. În trecut,consumatorii erau în general țintele unor astfel de escrocherii, dar acum practicilefrauduloase se extind în lumea afacerilor. Problema este că aceste activități frauduloase sederulează, în general, la nivel transnațional, ceea ce îngreunează arestarea și punerea subacuzare a responsabililor. Anumite întreprinderi își schimbă în permanență numele șiadresa de căsuță poștală, ceea ce împiedică de asemenea arestarea persoanelor care tragsforile. Prin urmare, este important ca noi să remediem deficiențele în acest domeniu, astfelîncât să putem lua măsuri mai eficiente împotriva fraudei. Cu toate acestea, măsurile nuar trebui să vizeze doar mediul de afaceri sau doar, în cazul concret de față, practicilecomerciale înșelătoare la care recurg anumiți editori de anuare. Trebuie întreprinse acțiunidecisive împotriva diferitelor forme de fraudare a consumatorilor. Consider că aceastăpetiție este un pas înainte, care ar trebui urmat de măsuri suplimentare și, prin urmare, amvotat în favoare.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Salut această rezoluție pentru că trebuie săîncurajăm practicile comerciale cinstite și să punem capăt răspândirii practicilor comercialeînșelătoare. În acest sens, trebuie să găsim instrumente eficiente pentru căi de atac. Înprezent, majoritatea întreprinderilor, în special întreprinderile mici și mijlocii sunt afectatede pierderi financiare semnificative ca urmare a unor activități înșelătoare. Întreprinderileprimesc propuneri comerciale incorecte și se trezesc prinse în contracte nedorite depublicitate în anuare profesionale. În acest caz, autoritățile naționale nu sunt capabile săofere protecție adecvată sau să remedieze situația pentru că societățile editoare de anuareprofesionale își au adesea sediul într-un alt stat membru decât cel al întreprinderilor afectate.Acest lucru permite societăților editoare de anuare profesionale să abuzeze fără probleme


de situația actuală. Pentru a pune capăt practicilor înșelătoare ale societăților editoare deanuare profesionale cât mai curând posibil, Comisia trebuie să redacteze o „listă neagră” apracticilor comerciale înșelătoare la care recurg anumiți editori de anuare profesionale șisă adopte dispoziții legislative pertinente, concentrându-se în special asupra dispozițiilorDirectivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă și asupra punerii lor în aplicare.Cred că trebuie să creăm condițiile adecvate pentru a asigura cooperarea dintre autoritățilenaționale ale statelor membre, ceea ce ar facilita aplicarea transfrontalieră a măsuriloradministrative sau juridice. Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare aceste măsuripentru ca piața internă să funcționeze normal, consumatorii să fie protejați, iar operatoriicomerciali să se poată angaja în practici comerciale corecte.

Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei propuneri derezoluție pentru că subliniază clar situația actuală a practicilor comerciale înșelătoare, carecontravin legislației UE și faptul că dimensiunea internațională a fraudei îngreuneazădemersurile inițiate de victime pentru urmărirea și combaterea impostorilor. Cred căîntreprinderile mici și profesioniștii vulnerabili trebuie să fie protejați împotriva anuarelorprofesionale înșelătoare și, prin urmare, Parlamentul European și întreaga UE trebuie săarate că legislația europeană trebuie să fie urmată și respectată de toți. Prin urmare, sprijinîntru totul această rezoluție care invită Comisia să verifice în mod proactiv transpunerea,aplicarea și controlul aplicării la nivel național a Directivei 2006/114/CE și să ia măsuricorective acolo unde este cazul. De asemenea, Comisia ar trebui să-și intensifice activitățileprivind revizuirea și îmbunătățirea directivei și a altor acte legislative pertinente pentru apune capăt practicilor înșelătoare ale societăților editoare de anuare profesionale cât maicurând posibil.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT)Această rezoluție a ParlamentuluiEuropean din 9 iunie 2011 referitoare la anuarele profesionale înșelătoare avertizeazăComisia cu privire la nevoia de a-și intensifica activitățile de revizuire și îmbunătățire adirectivei și a altor acte legislative pertinente pentru a pune capăt practicilor înșelătoareale societăților editoare de anuare profesionale cât mai curând posibil, în special prinincluderea pe o „listă neagră” a practicilor comerciale înșelătoare la care recurg anumițieditori de anuare profesionale.

Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Conform raportorului, Parlamentul a primit peste400 de petiții privind practicile comerciale înșelătoare. Astfel de practici reprezintă oamenințare la adresa bunei funcționări a pieței interne, în primul rând pentru că încredereaconsumatorului este esențială pentru buna funcționare a economiei și, mai presus de toate,pentru că practica în cauză ar trebui scoasă în afara legii. Această chestiune este atât deimportantă, încât ar trebuie să fie garantată de îndată intervenția legislativă a Uniunii. Cutoate acestea, având în vedere rezultatele cunoscute acum, Comisia ar trebui îndemnată săsupravegheze punerea în aplicare a Directivei 2006/114/CE și, în același timp, să testezelimitele acesteia, în vederea unei îmbunătățiri.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Parlamentul European: 1. regretă căDirectiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă, care se aplicătranzacțiilor între întreprinderi, fie este insuficientă pentru a oferi o cale de atac efectivă,fie nu este pusă în aplicare în mod corespunzător de statele membre; 2. reamintește că,deși Comisia nu dispune de nicio competență în privința aplicării directivei în mod directpersoanelor fizice sau întreprinderilor, acesteia îi revine sarcina de a se asigura că directivaeste aplicată în mod corespunzător de către statele membre; 3. invită Comisia să verifice


în mod proactiv transpunerea, aplicarea și controlul aplicării la nivel național a Directivei2006/114/CE și să ia măsuri de remediere acolo unde este cazul.

Peter Skinner (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții, fiind o parte aunei reacții rezonabile a politicienilor europeni din 27 de țări în fața acestui comportamentfraudulos. Pentru mult timp, companiile, în special cele din regiunea mea situată în sud-estulAngliei, au fost ținta unor practici lipsite de scrupule. Alegătorii mi-au spus că au fostîndemnați să facă publicitate întreprinderilor lor gratuit, pentru a primi, la scurt timp, ofactură semnificativă însoțită de amenințări cu proceduri juridice. Această practică provinedin Spania, dar ar fi putut să se întâmple oriunde. Autoritățile locale din Spania ar trebuisă facă mult mai mult pentru a prinde astfel de escroci și a-i pune sub acuzare pe toți ceicare adoptă un comportament fraudulos.

Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Numărul plângerilor pe care ParlamentulEuropean le-a primit cu privire la anuarele profesionale înșelătoare și faptul că acestea au,adesea, un caracter transnațional demonstrează că reglementările UE în domeniu trebuiesă fie îmbunătățite.

Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea acestei propuneri derezoluție și a solicitării cuprinse în aceasta de a îmbunătăți situația juridică. Cu toate acestea,între timp trebuie luate măsuri pentru a preveni creșterea numărului întreprinderilorafectate. O campanie strategică de informare este necesară pentru tăia craca de sub picioareleacestor profitori. Este important ca ofertele de includere în anuare să fie examinateaprofundat și cu grijă, în special dacă se afirmă că ar fi gratuite.

10. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal

(Ședința a fost suspendată la ora 12.55 și reluată la ora 15.00.)

PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEKVicepreședinte

11. Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare: consultați procesul-verbal

12. Dezbateri asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și astatului de drept

12.1. Madagascar (dezbatere)

Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea referitoare laMadagascar (2) .

Charles Tannock, autor. – Dle președinte, regimul ilegal și neales al lui Andry Rajoelinaeste plin de corupție și a orchestrat grave încălcări ale drepturilor omului în Madagascar,deși Rajoelina a venit la putere promițând încetarea corupției și a încălcărilor drepturiloromului care se presupune că ar fi înflorit în timpul fostului președinte demis, MarcRavalomanana. Această ironie nu poate fi irosită pe cetățenii din Madagascar care au suferito perioadă îndelungată, dintre care mulți trăiesc în sărăcie lucie. Este necesar ca UE să iaacum în considerare o consolidare substanțială a măsurilor specifice împotriva lui Rajoelina



și a acoliților și complicilor săi și, dacă este necesar, să invoce dispozițiile Acordului de laCotonou privind eșecurile de guvernare și să aplice sancțiunile necesare.

Uniunea Africană (UA) ar putea face mult mai mult. Am auzit multe banalități din parteaUA, însă am văzut puține acțiuni concrete până în prezent. Astfel de acțiuni ar trebui săincludă negocierea unui acord între Rajoelina și Ravalomanana, care să îi permită fostuluipreședinte să revină în Madagascar, fără niciun risc sau prejudiciu. Rajoelina ar trebui să îipermită, de asemenea, rivalului său să participe la alegerile prezidențiale planificate pentruluna septembrie a acestui an.

Din nefericire, previziunile pentru stabilitate și reconciliere în Madagascar nu sunt bune.Sper că în următoarele câteva luni problemele vor fi soluționate în mod pașnic.

Véronique De Keyser, autoare. – (FR) Dle președinte, nu este pentru prima dată cânddiscutăm despre drama din Madagascar în această Cameră.

De la rezoluția din februarie 2010 lucrurile nu s-au prea schimbat pentru poporul malgașdecât în rău. Acești oameni se află în centrul preocupărilor mele, întrucât sunt principalelevictime. Dincolo de aceasta, asistăm acum la o luptă pentru putere care nu pare să aibăsfârșit.

Cu mai mult de un an în urmă, Parlamentul European și-a exprimat în mod clar sprijinulpentru ideea unui proces democratic care ar putea duce la alegeri. Acest lucru nu s-aîntâmplat încă. Rajoelina este încă în funcție. Astfel cum am reamintit în această rezoluție,acesta nu trebuie să poată candida în noile alegeri, acest lucru trebuie să fie clar.

Aș dori numai să solicit ca negocierile în curs cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii deSud (SADC), care nu au produs încă un rezultat concludent, să aibă posibilitatea de a faceacest lucru. Acesta este motivul pentru care aș opta pentru un ton măsurat în raport cusituația, astfel încât să putem lăsa o posibilitate pentru negocieri, care ar trebui să aibă locfoarte urgent și, sper, să ajungă la o concluzie.

Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle președinte, doar o dată, astăzi, GrupulGUE/NGL nu poate decât să regrete tonul rezoluțiilor aflate în fața noastră. Acest lucrueste valabil în special în cazul rezoluției referitoare la Madagascar. Am avut deja ocazia sădenunț această rezoluție și altele, în februarie 2010, atunci când a fost adoptată rezoluțiade urgență anterioară referitoare la această țară.

În această țară, ca și în multe altele din Africa, Uniunea Europeană își demonstreazăneputința politică și nu vom schimba lucrurile solicitând impunerea unor sancțiunieconomice mai aspre asupra acestei țări. Singurele victime ale situației sunt, și vor continuasă fie, cetățenii malgași, care nu au nevoie de acest lucru. Am fi preferat ca ParlamentulEuropean să trimită un mesaj clar de sprijin mediatorului Comunității de Dezvoltare aAfricii de Sud (SADC), care timp de un an a depus multe eforturi pentru a încerca să găseascăsoluția cea mai consensuală posibil.

Am fi preferat un mesaj care să felicite activitățile de mediere desfășurate de dl Chissano,în urma cărora a prezentat SADC o foaie de parcurs pentru soluționarea crizei politice dinMadagascar. O nouă întâlnire a SADC va avea loc sâmbătă la Johannesburg, în prezențatuturor reprezentanților diferitelor curente politice malgașe, pentru a ratifica această foaiede parcurs.

Dorim să facem o pledoarie pentru poporul malgaș și să reiterăm faptul că este la latitudineasa, și numai a sa, să decidă, fără presiune internațională, care sunt guvernanții săi. Rolul


Uniunii Europene este să îl ajute. Nu dorim, prin urmare, să fim asociați cu această rezoluțieparțială, care riscă să pună gaz pe foc în loc să sprijine eforturile SADC, și refuzăm săsprijinim impunerea unor sancțiuni economice mai aspre.

Cristian Dan Preda, autor . − Așa cum au făcut-o și cei care au vorbit înaintea mea,constat și eu că, din februarie 2010, din clipa în care am discutat despre situația dinMadagascar, nu avem evoluții pozitive, am putea spune că tranziția nu s-a făcut cătredemocrație, ci către o criză încă mai profundă decât acum un an și mai multe luni. E adevăratcă reuniunea Comunității de Dezvoltare din Africa Australă de la Gaboron a fost prezentatăca o reuniune a ultimei șanse. Din păcate, a fost un eșec, am constat-o cu toții. Cred căputem păstra speranța ca, la sfârșitul acestei săptămâni, în reuniunea de sâmbătă, să seîntâmple totuși ceva pozitiv.

E adevărat, pe de alte parte, că situația economică și socială din Madagascar este foartegravă, majoritatea populației malgașe trăiește cu mai puțin de un dolar pe zi. Cum se poateieși din această situație? Printr-un proces de tranziție neutru, incluziv și consensual. Nusuntem aici pentru a susține o parte sau alta, ci pentru a susține ideea acestui tip de proces.

Izaskun Bilbao Barandica, autoare. – (ES) Dle președinte, în urma loviturii de stat,guvernul dlui Rajoelina a transformat Madagascarul într-un centru de instabilitate politică.Este o țară unde nu există separarea puterilor, mass-media este controlată de stat, drepturileomului sunt încălcate și există abuzuri comise de actualele forțe de securitate malgașeîmpotriva poporului malgaș, iar acesta este cel care a suferit în mod direct consecințelepolitice. Acest regim ilegal cauzează probleme umanitare enorme într-o țară bogată înresurse, prin lipsa produselor alimentare de bază, a apei și instalațiilor sanitare, a serviciilorde sănătate și educație.

Uniunea Europeană trebuie să ofere în continuare ajutor umanitar oamenilor și trebuie săcontribuie la găsirea unui acord între părțile care facilitează un guvern de tranziție neutru,consensual și favorabil incluziunii, cu scopul de a restabili ordinea constituțională și de asolicita alegeri democratice, libere și transparente, care să permită tuturor mișcărilor politiceși liderilor să participe liber și să lase poporul malgaș să își decidă viitorul.

Nicole Kiil-Nielsen, autoare. – (FR) Dle președinte, Grupul Verts/ALE regretă încă odată condițiile în care dl Rajoelina a venit la putere în Madagascar. Situația politică dinaceastă țară, care este foarte instabilă, este extrem de îngrijorătoare. Au existat numeroaseîncălcări ale drepturilor omului: violență împotriva manifestanților, arestări ilegale, detențiiarbitrare, precum și abuzuri împotriva jurnaliștilor și a opozanților politici. Forțele desecuritate se bucură de impunitate totală.

Liderii mișcărilor de opoziție politică au fost închiși. Solicităm eliberarea acestora. În plus,gestionarea necontrolată a resurselor naturale ale țării amenință perspectivele de dezvoltarea generațiilor viitoare și deschide calea pentru un dezastru ecologic. Condamnămexploatarea ilegală a resurselor minerale, precum și jaful de lemn prețios, în special lemnde trandafir.

Restabilirea statului de drept în Madagascar este o prioritate absolută și necesită organizareade alegeri libere, transparente și democratice sprijinite de un ajutor internațional și, înprimul rând, de Uniunea Europeană.

Filip Kaczmarek, în numele Grupului PPE. – (PL) În rezoluția noastră condamnămîncălcările drepturilor omului și abuzurile comise de forțele de securitate malgașe împotrivapropriei populații și solicităm desființarea miliției politice, respectarea deplină a drepturilor


omului, precum și a drepturilor civile, politice, sociale și economice și restaurarea statuluide drept. Solicităm eliberarea imediată a deținuților politici și revenirea directă a exilațilorpolitici. O revenire la ordinea constituțională este o condiție pentru revenirea la normalitateîn Madagascar. Sunt necesare alegeri libere, transparente și corecte organizate subsupravegherea comunității internaționale și care vor fi conforme cu standardele democratice.Dilema noastră principală constă în identificarea unei modalități de creștere a ajutoruluiumanitar pentru cetățenii din Madagascar, întrucât nu recunoaștem regimulneconstituțional. Sper că, în pofida acestui fapt, un astfel de ajutor poate fi eficient.

Corina Crețu, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, au trecut doi ani de când înMadagascar puterea a fost luată cu forța de un regim militar care nu și-a îndeplinit toateangajamentele asumate de a asigura o tranziție spre democrație, pluralism politic și libertatede exprimare.

Faptul că Uniunea Africană a suspendat statutul de membru al țării, declarând regimulpolitic ilegal, împreună cu suspendarea asistenței de către FMI și Banca Mondială au dusla izolarea internațională a guvernului și au adâncit problemele unei populații lipsite deajutor extern.

Prin urmare, propunerea noastră de rezoluție prezintă două seturi de măsuri: un apel cătreUE și, de asemenea, către Consiliul de Securitate de a extinde la toate țările membreinterdicția de viză adoptată de Uniunea Africană și, de asemenea, de a crește ajutorulumanitar acordat civililor în Madagascar.

Din punct de vedere politic, UE ar trebui să insiste cu mai multă tărie ca partidele politicedin Madagascar să se ridice deasupra conflictelor lor evidente și să convină cu privire lafoaia de parcurs propusă de Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud pentru a depășicriza.

În acest sens, decizia fostului președinte Marc Ravalomanana de a se întoarce în țara sa esteesențială, luând în considerare faptul că liderii actuali îl constrâng să aleagă între exil șimuncă silnică pe viață.

Kristiina Ojuland, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, o lovitură de stat militarăîn Madagascar a fost urmată de încălcarea permanentă a drepturilor omului și a libertățilorcivile. Am fost nevoiți să asistăm la concentrarea puterii executive, legislative și judecătorești,alături de mass-media, în mâinile lui Andry Rajoelina, care se mândrește cu titlul depreședinte al Înaltei Autorități de Tranziție.

Sunt încântată că UE și statele sale membre nu au recunoscut guvernul său nelegitim. Nuar trebui să acordăm niciodată credit unui conducător autoritar prin implicarea în relațiioficiale, chiar dacă am făcut acest lucru în trecut. Prin urmare, salut sancțiunile impusepână în prezent asupra regimului și încurajez comunitatea internațională să le extindă, cuscopul de a răsturna guvernul Rajoelina și de a efectua o tranziție adevărată și definitivăcătre democrație.

Monica Luisa Macovei (PPE). - Lovitura de stat din martie 2009 a fost urmată de actede violență, încălcarea drepturilor omului, inclusiv arestări arbitrare ale liderilor opozițieiși insecuritate internă. Acestea trebuie investigate, iar autorii pedepsiți, Regimul boicoteazăeforturile internaționale și regionale de reinstaurare a păcii și de organizare de alegeri liberepentru un guvern democratic și legitim. Nu trebuie însă renunțat la eforturile de a găsisoluții. De asemenea, cu titlu de urgență, milițiile politice trebuie desființate și abuzurileforțelor de securitate ale Guvernului împotriva populației trebuie oprite. Este fundamental


să se organizeze cât mai repede alegeri libere și democratice, pentru a se instaura o ordineconstituțională legitimă și pentru a se putea purcede la reconstrucția țării. Solicit, de aceea,Comisiei și Consiliului să continue eforturile, să le intensifice, să le facă mai rapide, pentrua asigura soluțiile și mediul pentru organizarea de alegeri libere și pentru protecțiadrepturilor omului în Madagascar.

Mitro Repo (S&D). - (FI) Dle președinte, poporul celei de a patra mare insulă din lumea suferit de la lovitura de stat militară din 2009. Madagascarul are un guvern nelegitim laputere, pe care cetățenii nu l-au ales. Nici măcar bogățiile sale naturale și resursele naturaleregenerabile nu au reușit să promoveze prosperitatea. Malgașii trăiesc în mizerie și sărăciepe insula lor.

Încălcări repetate ale drepturilor omului, hărțuirea politicienilor, a persoanelor religioaseși a societății civile, arestările arbitrare frecvente, jefuirea bisericilor și intimidarea preseisunt întâmplări de zi cu zi în țară. Lista ar putea continua cu cenzurarea mass-mediei,menținerea națiunii în sărăcie, arestările ilegale, disparițiile și tortura.

În plus față de suferința umană, biodiversitatea Madagascarului este amenințată. Flora șifauna insulei au evoluat în mod izolat și sunt de neînlocuit și unice, analizate la nivel global.

Națiunea trebuie să fie în măsură să își decidă singură viitorul, iar Uniunea Europeanătrebuie să se implice în sprijinirea malgașilor în orice mod posibil.

Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, situația din Madagascar este situația clasică în carenoul nu este mai bun decât vechiul. Acest regim ilegal a ajuns la putere în 2009 cu sprijinmilitar, iar lucrurile nu s-au îmbunătățit deloc. Așadar, toate vechile obiceiuri proasterămân: omorurile ilegale, tortura fizică și mentală a deținuților, suprapopularea și arestareapreventivă fac ravagii și, desigur, sărăcia abundă cu salariul minim de 35 de dolari pe lună.

Soluția este evidentă. Avem nevoie de un regim democratic în această țară, iar noi, înUniunea Europeană, trebuie să facem tot posibilul pentru a-l instaura, deoarece fără el nuse pot face progrese. Dacă vom putea obține alegeri libere și un nou guvern, UniuneaEuropeană, în colaborare cu alte organisme internaționale, în special cu Uniunea Africană,poate contribui la ocrotirea acestei țări pe drumul către democrație și redresare economică.

Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle președinte, de la transferul de putere din martie 2009,situația politică a continuat să fie instabilă și au existat în mod constant noi tulburări înMadagascar. Administrația Rajoelina încalcă drepturile omului și își asuprește propriiicetățeni.

În luna mai 2011, reprezentanți ai grupului Africa, Caraibe și Pacific-Uniunea Europeană(ACP-UE) au considerat că Madagascarul ar trebui să aibă imediat o administrație temporarăviabilă. Chiar acum se încearcă soluționarea acestei crize, iar Comunitatea de Dezvoltarea Africii de Sud (SADC) a invitat 11 partide politice din Madagascar la un summit înBotswana. Totuși, trei dintre principalele partide de opoziție au respins această foaie deparcurs, deoarece i-ar permite dlui Rajoelina să rămână la putere până la următoarelealegeri. Până în prezent, Rajoelina a respins toate încercările anterioare de a ajunge la unacord. Atunci de ce ar trebui să avem încredere în el de data aceasta? Acesta este motivulpentru care UE și comunitatea internațională trebuie să intervină, iar acest guvern nelegitimcondus de Rajoelina ar trebui să fie îndepărtat de la putere.

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D). – (PL) Dle președinte, cauza actualei crizepolitice din Madagascar a fost o lovitură de stat militară, care a forțat președintele ales în


mod democratic al Madagascarului, Marc Ravalomanana, să demisioneze și să plece în exilacum doi ani. Preluarea puterii de către militari a fost puternic condamnată de comunitateainternațională, inclusiv de Uniunea Europeană, care a sistat imediat ajutoarele pentrudezvoltare. În plus, Madagascarul a fost suspendat din Comunitatea de Dezvoltare a Africiide Sud și din Uniunea Africană, ceea ce a contribuit la izolarea suplimentară a insulei. Crizapolitică din Madagascar ajunge acum într-un punct crucial, în care există posibilitatea canegocierile aflate în derulare între liderii politici să ducă la încetarea crizei. Aceasta este ooportunitate ideală pentru a restabili ordinea constituțională și a organiza alegeri noi. Deasemenea, discuțiile au o importanță fundamentală pentru reluarea acordării fondurilorcătre această țară, căreia i s-au suspendat plăți de peste 600 de milioane de euro în ajutoareUE pentru dezvoltare. Sper că părțile care au fost în conflict vor reuși să introducă acumo foaie de parcurs care va face posibilă instituirea unui guvern interimar până la organizareade alegeri noi și – sper – corecte.

João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, aș dori în primul rând să deplângîntârzierea în furnizarea versiunilor portugheze ale rezoluțiilor în această după-amiază.Unele dintre acestea nu sunt încă disponibile în acest moment și, prin urmare, doresc săprotestez.

În ceea ce privește situația din Madagascar, Uniunea Europeană poate contribui la un procesde reconciliere, însă trebuie să facă acest lucru fără a interveni sau a se implica în chestiunipe care numai poporul malgaș le poate decide. Mai presus de toate, Uniunea Europeanătrebuie să se abțină de la susținerea unei părți în conflict. Toate eforturile noastre trebuiesă fie în interesul poporului malgaș și nu al uneia dintre părțile aflate în conflict.

Este important să valorificăm și să urmărim eforturile depuse de Comunitatea de Dezvoltarea Africii de Sud pentru a soluționa conflictul și pentru a găsi o soluție politică la criza dințară. În ceea ce ne privește, dorim să reafirmăm aici necesitatea de a respecta capacitateapopulației malgașe de a alege și de a-și determina propriul viitor.

Elena Băsescu (PPE). - Criza politică actuală din Madagascar reprezintă un risc pentrudemocrația și stabilitatea din regiune. Îndepărtarea de la putere a președintelui ales în moddemocratic a avut ca rezultat instalarea unui climat de violență și de nesiguranță. Reamintescfaptul că donatorii internaționali și-au retras susținerea financiară acordată populațieiinsulei. Astfel, Madagascarul se confruntă acum cu o rată a sărăciei de 80 %. Din aceleașicauze, SUA nu mai oferă scutiri de taxe importurilor de produse textile provenind din aceststat. În acest fel, este desființată una dintre principalele surse de venit naționale. Saluteforturile Comunității pentru Dezvoltare Sudafricane de a pune capăt acestei crize și de arestabili democrația în țară. Consider că implicarea organizațiilor regionale în rezolvareatensiunilor este esențială pentru a ajunge la un compromis politic.

George Sabin Cutaş (S&D). - Criza politică din Madagascar a condus la o izolare a acestuistat pe scena internațională. Atât Uniunea Europeană, prin aplicarea dispozițiilor Tratatuluide la Cotonou, cât și FMI și Banca Mondială au suspendat ajutorul financiar pentruMadagascar. Susțin măsurile luate de Uniunea Europeană în contextul în care preluareaputerii în mod abuziv și, implicit, neconstituțional de către Rajoelina pune în pericol pentruo perioadă nedeterminată trecerea spre un regim democratic.

Pe de altă parte, decizia de a aplica sancțiuni este întotdeauna delicată, din cauzaconsecințelor inevitabile de ordin umanitar, economic și social pe care aceasta le provoacă.Trebuie să ne gândim la populația malgașă, care are nevoie de sprijinul nostru, sprijin care


nu trebuie să se manifeste doar printr-un apel la organizarea de alegeri libere, pluraliste șila o restaurare a ordinii democratice, ci, practic, printr-un real ajutor umanitar.

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, Madagascarul a reînceputsă ia parte în mod activ la viața Uniunii Africane abia din iulie 2003, întrucât până la sfârșitulanilor 1990 legăturile sale politice și economice au fost în principal cu țările socialistenealiniate.

Cu toate acestea, lovitura de stat militară din martie 2009 a avut ca rezultat instalareafostului primar al capitalei în palatul prezidențial, care fusese deja ocupat de armata carel-a susținut. După 19 luni de criză instituțională în țară, tocmai în ziua în care aproape8 milioane de persoane din Madagascar au fost chemate să voteze cu privire la reformareaconstituției, în noiembrie 2010, orice speranță de modelare a unei democrații autenticeîn această fostă colonie Europeană a fost pierdută. Astăzi în Madagascar există un guvernde tranziție care, cu toate acestea, nu promite nimic bun, nici la nivel economic, dacă luămîn considerare faptul că persoanele de acolo trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi, nici lanivel umanitar.

Deoarece, până în prezent, nici Uniunea Europeană, nici Uniunea Africană nu au reușit săajungă la un compromis cu guvernul din Madagascar, au fost adoptate anumite măsuri,inclusiv suspendarea ajutorului din partea Fondului Monetar Internațional și a BănciiMondiale, precum și nerecunoașterea guvernului de tranziție de către noi. Condamnămlovitura de stat și subliniem necesitatea urgentă de a organiza alegeri libere și transparente,monitorizate de comunitatea internațională.

William (The Earl of) Dartmouth (EFD). - Dle președinte, am un mare respect pentrudvs., însă cu siguranță vorbitorul este cel care decide ritmul în care să vorbească, aceastădecizie îi aparține vorbitorului. Vorbitorii din acest Parlament nu ar trebui să fie supușiriscului ca discursul să le fie distrus de întreruperi din partea președintelui în numeleinterpreților. V-aș putea atrage atenția asupra acestui lucru?

(Reacții diferite)

Președinte. - Dle Dartmouth, într-o mare măsură sunt de acord cu punctul dvs. de vedere,însă avem, de asemenea, observații de la interpreții noștri că nu pot ține pasul cu ritmul.Desigur, atunci când întrerup vorbitorul, îi acord mereu timp suplimentar, deci toată lumeae mulțumită – vorbitorul este mulțumit, dvs. sunteți mulțumit că aveți parte de interpretareși, desigur, interpreții noștri sunt, de asemenea, mulțumiți. Acesta este scopul activității pecare o desfășurăm noi aici.

(Aplauze)

Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle președinte, de când armata a preluat puterea înmartie, instabilitatea politică și deteriorarea situației umanitare au devenit caracteristici totmai evidente ale vieții de zi cu zi pentru malgași. Odată cu criza politică, aceștia întâmpinăși mai multe dificultăți în ceea ce privește accesul la produse alimentare de bază, apă,produse de igienă și servicii de sănătate.

Cei aflați în prezent la putere au monopolizat ilegal puterea executivă, legislativă șijudecătorească și au preluat controlul asupra mass-media. Serviciile de securitate ale țăriise fac vinovate de violență împotriva oamenilor de rând. Mulți activiști au fost închiși dinmotive politice, iar foștii lideri politici au fost nevoiți să fugă din țară.


Negocierile aflate în curs de desfășurare trebuie să fie intensificate rapid și trebuie căutatăo modalitate pentru a restabili ordinea constituțională. Încălcările drepturilor omuluitrebuie să fie investigate în mod imparțial. UE ar trebui să sporească ajutorul umanitarpentru Madagascar, iar sancțiunile specifice ar trebui să continue până la găsirea unei soluțiila criza politică.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, Comisiași baroneasa Ashton, Înaltul Reprezentant, sunt profund îngrijorate de situația dinMadagascar și am promis să sprijinim în continuare oamenii din această țară frumoasă.

Acordăm o mare importanță depășirii crizei politice și a efectelor economice și socialeasupra populației din Madagascar, care sporesc greutățile suportate zilnic de popor.

La fel ca dvs., deputații din Parlament, monitorizăm evoluțiile de acolo îndeaproape și printoate mijloacele diplomatice aflate la dispoziția noastră pentru a pune capăt crizei.

În ultimii doi ani progresul țării a fost împiedicat de mai multe măsuri cu efect retrogradși blocaje. Acum cred că am ajuns la un punct de cotitură. În urmă cu două zile, la 7 iunie,au început discuțiile în Gaborone între Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC)și diverși actori din țară, cu scopul de a găsi o cale de ieșire din criză, care să se bazeze peneutralitate și consens, să includă toate grupurile relevante și să poată fi sprijinită atât decomunitatea internațională, cât și de marea majoritate a cetățenilor malgași.

Sperăm că negocierile vor avea succes, ne bazăm pe acest succes și depunem eforturi pentrua-l asigura, astfel încât Uniunea Africană și comunitatea internațională, inclusiv UE, săpoată ajuta și sprijini Madagascarul pentru a reveni la statul de drept constituțional.

Ne opunem tuturor încercărilor de a realiza o tranziție către un guvern „de facto” unilateral.Din acest motiv, Consiliul European a decis săptămâna trecută să extindă măsurile impuseîn conformitate cu dispozițiile articolului 96 din Acordul de la Cotonou cu încă șase luni.Acest lucru nu afectează ajutorul umanitar sau măsurile de combatere a sărăciei, cu condițiaca acestea să fie compatibile cu prevederile articolului în cauză.

Suntem pregătiți în continuare pentru a oferi sprijin politic și financiar pentru acest procesde tranziție, cu condiția să fie consensual. El trebuie să se bazeze pe foaia de parcursconvenită de către actorii locali și trebuie să fie aprobat de SADC, Uniunea Africană șicomunitatea internațională. În acest context, sper să avem parte de evoluții pozitive dupădoi ani duri și dificili. Vă mulțumesc foarte mult.

Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc în scurt timp.


Tadeusz Zwiefka (PPE), în scris. – (PL) Timp de câteva luni, întreaga Europă a analizatsituația din țările din Africa de Nord, asistând cu anxietate vădită la evenimentele care auloc în imediata noastră vecinătate. Astăzi, ne întoarcem la chestiunea unei alte țări africanecare, pentru o lungă perioadă de timp, s-a pierdut în haos și uitare politică.

Madagascarul a devenit un stat anarhic în care un regim ilegal permite ca țara să fie jefuităși înghițită de haos. Represiunea regimului și nerespectarea drepturilor propriilor săi cetățeninu poate decât să agraveze situația, ceea ce ar putea duce, din nefericire, la vărsare de sânge.Prin urmare, deși cererea de restabilire a ordinii constituționale și organizarea de alegeri


libere și deschise sub supravegherea comunității internaționale poate părea doar demagogie,ea este, de fapt, singura cale ca situația din Madagascar să revină la normal. Trebuie să neamintim, de asemenea, că, deși sancțiunile se pot dovedi un succes, acestea ar trebui sămeargă mână în mână cu o propunere specifică pentru o soluție la criza politică, deoarececu cât continuă situația actuală, cu atât mai greu va fi în viitor se instaureze statul de dreptîn Madagascar.

12.2. Guantanamo: hotărâre iminentă privind pedeapsa cu moartea (dezbatere)

Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind șase propuneride rezoluție referitoare la Guantanamo: o condamnare iminentă la pedeapsa cu moartea (3) .

Charles Tannock, autor. – Dle președinte, Grupul ECR consideră că pedeapsa capitalăeste o chestiune de conștiință personală pentru fiecare deputat din PE și, deși recunoaștempoziția comună a UE care se opune execuției în toate împrejurările, adevărul este că multemilioane de cetățeni europeni, electoratul nostru, sunt încă în favoarea pedepsei capitale.

În plus, această rezoluție se referă la posibila pedeapsă cu moartea impusă unora dintre ceimai periculoși teroriști din lume, care nu au avut remușcări în a conspira la uciderea a miide persoane nevinovate. Într-adevăr, la citirea acestei rezoluții, m-am gândit la propriiialegători care au fost aruncați în aer fără milă de către teroriștii inspirați de al-Qaeda înLondra, cu șase ani în urmă. Lupta împotriva terorismului islamic la nivel mondial este unrăzboi asimetric cu rezultate neprevăzute și consecințe fără precedent, iar la nivelinternațional, este nevoie acum de o nouă jurisprudență.

Centrul de detenție de la Guantánamo Bay este o reflectare a acestei situații tragice. Este,de asemenea, o reflectare a faptului că Statele Unite suportă o cotă disproporționată asarcinii pentru războiul global împotriva terorii. Desigur, toate aceste procese desfășuratede către autoritățile americane – care, la urma urmei, este o țară democratică și împărtășeștevalorile noastre comune – trebuie, totuși, să fie efectuate în mod echitabil, cu toate garanțiilejuridice ale unui proces echitabil și, în mod ideal, de către instanțele civile.

Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, Europa se opune pedepsei capitale. Aceasta artrebui să fie eliminată, iar UE, în special Înaltul Reprezentant și viitoarea președințiepoloneză, precum și toate statele membre, trebuie să ceară cu fermitate ca SUA să excludăpedeapsa cu moartea ca opțiune în primul proces al comisiei militare pentru un deținutdin Guantánamo. Cazul cetățeanului saudit, Abd al-Rahim al-Nashiri, trebuie să stabileascăun standard.

Nu numai ca ar fi o rușine pentru arhivele SUA privind drepturile omului să îl pună pe listacondamnaților la moarte, dar ar putea fi complet contraproductiv în lupta împotrivaterorismului. Dl președinte Obama s-a angajat să pună capăt epocii scandaloase apreședintelui Bush de a încălca dreptul internațional în numele securității naționale.Președintele Obama nu și-a îndeplinit încă promisiunea și nu a închis încă Guantánamo –un domeniu în care statele membre ale UE ar fi putut și ar fi trebui să îl asiste mai mult.Însă Congresul ar trebui, de asemenea, să îl ajute și să exercite presiuni asupra sa pentru areveni asupra deciziei de restabilire a sistemului de comisii militare, întrucât nu oferă niciogaranție a unui proces echitabil și trebuie să revoce, de asemenea, decizia de a-i mențineîn detenție pe perioadă nedeterminată pe deținuții împotriva cărora nu sunt aduse acuzații.



UE trebuie să fie foarte clară cu privire la acest lucru: fie îi acuză, fie îi eliberează. Dl Abdal-Rahim al-Nashiri s-a aflat în custodia SUA timp nouă ani și pretinde că a fost închis decătre CIA într-un centru secret de detenție din Polonia. Prin urmare, viitoarea președințiepoloneză a UE are o responsabilitate deosebită de a face dreptate unei persoane care a fostsupusă la tortură, detenție ilegală și care se confruntă acum cu un proces nedrept în fațaunei instanțe militare. Este timpul să revenim pe calea cea bună; atât în Statele Unite, câtși în Europa.


Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) Dle președinte, aș dori să adresez o întrebare: de unde aobținut dna Gomes această informație despre centrele secrete de detenție din Polonia? ÎnPolonia se desfășoară o anchetă cu privire la această problemă și până în prezent nu existădovezi că aceste centre au existat. Poate că au existat, însă nu există nicio dovadă. Așadar,sunt interesat de sursa acestor informații.

Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, acest Parlament a efectuat o anchetă în cadrulașa-numitului program de predări și a mers în Polonia și în alte două țări, inclusiv România,unde s-a afirmat că ar exista închisori secrete. Știm acum că s-a găsit ceva în Lituania și căo anchetă parlamentară a fost organizată în această țară.

Nu așteptăm nimic mai puțin din partea viitoarei președinții poloneze decât o anchetăadecvată pentru a stabili adevărul despre aceste acuzații grave.

Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle președinte, Grupul GUE/NGL a luat deciziade a nu se asocia cu această rezoluție referitoare la Guantánamo. Nu deplângem conținutulsău; mai degrabă, considerăm că este destul de slab. În ceea ce mă privește, regret modulîn care am lucrat la elaborarea acestei rezoluții.

Cât am fost de prudenți în modul în care am vorbit despre condamnarea încălcărilordrepturilor omului comise de către o țară care pretinde a fi cea mai mare democrație dinlume, în care încă mai există pedeapsa cu moartea, și pentru care Guantánamo este oilustrare către lume a încălcărilor drepturilor omului și a dreptului internațional comise înnumele combaterii terorismului.

Multe persoane au fost ținute în detenție timp de aproape zece ani în această parte ateritoriului cubanez pentru unicul scop de a ocoli jurisdicția SUA și în pofida lipsei dovezilorîmpotriva unora dintre acestea. Pentru aceste persoane, acesta este un caz de detențiearbitrară. Mai rău chiar, unele dintre ele au fost torturate, inclusiv pe teritoriul european:în România, în Lituania și în Polonia. Totuși, nu trebuie să vorbim despre acest lucru. Putemține o prelegere în fața întregii lumi cu privire la drepturile omului, însă suntem incapabilisă le aplicăm pe propriul nostru teritoriu.

Nici nu trebuie să vorbim despre aceasta astăzi, în rezoluția de față! Regret acest lucru foartesincer și nu cred că acesta este modul în care vom promova respectul pentru drepturileomului în lume.

Da, este esențial să se prevină pronunțarea pedepsei cu moartea în cazul dlui Abd al-Rahimal-Nashiri și al multor altora, dar am fi putut condamna mai puternic poziția Statelor Uniteîn această privință, regretând totodată, cel puțin, schimbarea de atitudine din parteapreședintelui Obama, în special în ceea ce privește instanțele militare.



Cristian Dan Preda, autor . − Am o întrebare pentru doamna Vergiat și îmi pare rău cănu am putut să o pun și doamnei Gomes. Crede doamna Vergiat că, reluând aceste alegațiila adresa României, cum doamna Gomes le-a reluat la adresa Poloniei, ajută cazul al-Nashiri?În ce fel reluarea acestor alegații ne ajută să descoperim mijloacele prin care putem săîmpiedicăm execuția capitală? Sau rezoluția noastră nu este despre pedeapsa cu moartea,ci, cumva, despre aceste alegații?

Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle Preda, am fost împreună la aceeași sesiune,însă nu împărtășim aceeași concepție cu privire la aceste sesiuni de joi după-amiază. Suntîmpotriva aplicării unor standarde duble în ceea ce privește drepturile omului. Pentru unelețări, exagerăm, facem declarații radicale și, pentru altele, mai degrabă arbitrar, luăm înconsiderare numai situații specifice. Această sesiune, care a avut loc pentru a pregătirezoluția de față, a fost, din acest punct de vedere, o farsă, și acesta este motivul pentru caream plecat.


Charles Tannock (ECR). - Dle președinte, aș dori să o întreb pe dna Vergiat dacă esteadevărat că ura dumneaei este mai degrabă îndreptată împotriva Statelor Unite ale Americiiîn războiul său împotriva terorismului, decât împotriva problemei pedepsei cu moartea?Nu am auzit ca grupul din care face parte să condamne executarea unor persoane în locuriprecum Cuba, sau chiar China, unde acesta este un eveniment comun, din nefericire.

Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle Tannock, vă menționez declarațiile meleprivind Cuba. Am spus că condamn încălcările drepturilor omului oriunde în lume, înCuba, la fel ca în altă parte.

Nu am nevoie de lecții din partea dvs. în această privință. Nu îi apăr pe creștini împotrivamusulmanilor. Apăr toate ființele umane care trăiesc pe această planetă, astfel încât săpoată trăi liber și egal – toate!

Cristian Dan Preda, autor . − Sugestia pe care aș vrea să o fac este aceea de a ne concentraasupra cazului concret al-Nashiri. Există posibilitatea impunerii pedepsei cu moartea încadrul procedurii angajate în fața unei comisii militare în cazul Abd al-Rahim al-Nashiri.Vreau să reamintesc, de altfel și domnul Tanok a amintit acest lucru, că al-Nashiri a fostacuzat de crime foarte serioase, participarea la atentatul împotriva unui portavion american,împotriva petrolierului MV Limburg. Opoziția noastră de principiu față de pedeapsa cumoartea trebuie să ne conducă să cerem autorităților americane să nu impună pedeapsacu moartea.

Pe de altă parte, aș vrea să spun că, pentru grupul PPE, o relație transatlantică solidă a fostși este o prioritate, în măsura în care aceasta este bazată pe convingerea existenței unui setde valori comune și pe respectarea drepturilor omului. Suntem cu toții aici uniți înrespingerea categorică a actelor teroriste și solidari cu victimele acestor atacuri. Eu regretînsă faptul că se pun la un loc o democrație precum Statele Unite și dictaturi pe care doamnaVergiat le apără în mod explicit sau implicit.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” înconformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)


Ana Gomes, autoare. – Dle președinte, aș dori să îl întreb pe dl Preda ce are de spus înlegătură cu faptul că, în acest Parlament în această dimineață, mai mulți colegi, printre careși eu, l-am auzit pe dl Thomas Hammarberg, comisar pentru drepturile omului al ConsiliuluiEuropei, declarând în mod clar, ca răspuns la o întrebare pe această temă, că a avutîntr-adevăr confirmarea suspiciunilor grave legate de existența unor centre secrete dedetenție în Polonia, în Lituania și în România și că așteaptă ca investigațiile să continue.

Permiteți-mi să spun că nu am nicio animozitate față de SUA. Am doar admirație față deSUA care apără statul de drept și drepturile omului și față de SUA care se distinge de teroriștiial căror scop este într-adevăr de a se sustrage de la statul de drept și de a încălca democrațiași drepturile omului.

Cristian Dan Preda, autor . − Îmi dați ocazia să vă spun că regret foarte mult faptul că întoată această discuție nu dați niciodată crezare poziției autorităților române. Vă reamintesccă România este membră a Uniunii Europene și cred că putem să avem o minimă încredereîn partenerii noștri. De altfel, vreau să vă reamintesc faptul că autoritățile române au pusîntotdeauna la dispoziție toate informațiile de care a fost nevoie în aceste ancheteinternaționale. Au fost deschise tuturor investigatorilor aeroporturile de la Otopeni, de laBucurești, de la Constanța, baza de la Centrul Satelitar de la Torrejon. A fost întotdeaunao atmosferă de colaborare și nu există niciun fel de confirmare credibilă a acestor fapte.Nu înțeleg realmente de ce, în acest joc al replicilor mereu menționate, nu dați niciodatăcrezare autorităților dintr-un stat partener. România, doamna Gomes, este în Uniune, nueste de confundat cu țările despre care vorbim aici în fiecare joi.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” înconformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură

Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Constat că dl Preda rătăcește departe de situațiape care o discutăm pentru a veni în ajutorul României, însă nu acesta a fost obiectivul meu.

Regret că pronunță ceea ce eu consider a fi insulte la adresa mea. Îmi pare rău, dle Preda,însă niciodată nu am apărat, aici, în această Cameră, sau în orice alt moment din viața mea,nicio dictatură oriunde în lume. Am denunțat întotdeauna toate încălcările drepturiloromului, indiferent unde sunt comise.

Aș dori să îl rog, prin urmare, să retragă cu amabilitate comentariile despre mine și îimulțumesc anticipat.

Cristian Dan Preda, autor . − Înțelesesem că este vorba despre o întrebare, ea nu a venit.Ceea ce aș vrea să spun este că, în continuare, mi se pare ilegitim să punem în același plan,pe picior de egalitate, democrații, precum cea americană, sau țările membre ale Uniunii și,respectiv, țări, societăți în care exercițiul puterii este unul autoritar, totalitar, plin de abuzurila adresa cetățenilor. Asta este ceea ce am vrut să spun. Dacă doamna Vergiat s-a simțitvexată din această cauză îmi pare foarte rău, regret acest incident.

Renate Weber, autoare. – Dle președinte, nu știu dacă suntem pe cale să votăm rezoluția,dar o vom face în cele din urmă, după încheierea acestei dezbateri. Cred că această problemăeste un bun exemplu a ceea ce înseamnă consecvența cu propriile noastre principii și valori,întrucât acest Parlament s-a exprimat în mai multe rânduri împotriva pedepsei cu moartea,indiferent unde ar avea loc. De asemenea, a vorbit despre ceea ce înseamnă un proces dedrept adecvat; aceste două elemente fundamentale ale drepturilor omului sunt în joc încazul al-Nashiri.


Un proces de drept adecvat exclude comisiile militare. Am criticat deja acest sistem deoarecenu reușește, în nicio privință, să respecte standardele internaționale cu privire la proceseleechitabile. Mai mult decât atât, în acest caz, resortisantul Arabiei Saudite se confruntă cupedeapsa cu moartea impusă de către o comisie militară, deși în anul 2009, raportorulspecial al ONU privind execuțiile extrajudiciare a cerut în mod special Statelor Unite caurmăririle penale capitale să fie efectuate de comisii militare.

Grupul liberal din acest Parlament rămâne pe deplin angajat în lupta împotriva terorismului,însă fără nicio concesie cu privire la respectarea drepturilor omului și a libertățilorfundamentale.

Barbara Lochbihler, autoare. – (DE) Dle președinte, dle Oettinger, actualul guvern alSUA s-a pronunțat inițial în mod clar în favoarea închiderii centrului de detenție de laGuantánamo.

Din nefericire, guvernul SUA nu a putut să își urmeze anunțul. Aceasta a inclus închidereacomisiilor militare stabilite acolo, deoarece nu îndeplinesc niciunul dintre standardelepentru proceduri judiciare echitabile. Acest lucru face să fie cu atât mai dramatic faptul căexistă o condamnare iminentă la pedeapsa cu moartea și amenințarea unei execuții. Prinurmare, rezoluția noastră solicită de urgență ca toate instituțiile UE și statele membre săfacă tot posibilul pentru a preveni executarea dlui al-Nashiri.

Solicităm din nou SUA să impună un moratoriu asupra pedepsei cu moartea și să se alătureunei mișcări la nivel mondial în care 96 de state au luat decizia ireversibilă de a abolipedeapsa cu moartea. Numărul statelor care au păstrat pedeapsa cu moartea și încă fac uzde aceasta a scăzut la 58. Aceasta este o evoluție pozitivă.

Dl al-Nashiri a fost închis în Polonia într-o închisoare secretă înființată de CIA, unde a fostsupus la tortură intensă. Noi, europenii, trebuie, în cele din urmă, să acceptămresponsabilitatea noastră comună pentru aceste încălcări grave ale drepturilor omului.Practica de a tăcea cu privire la aceasta, de a ascunde și de a permite ca cei responsabili sărămână în mare măsură imuni la urmărirea penală nu trebuie să continue. Dezbaterea deastăzi arată, de asemenea, că este inutil să vorbim în termeni superficiali despreantiamericanism sau sentimente antieuropene. În schimb, trebuie să ne ocupăm cu fapte,inclusiv cu sursele menționate de dna Gomez. În plus, raportorul special al ONU privindtortura a prezentat un document util în cursul ultimei reuniuni a comisiei, care dovedeștecă CIA a înființat în Polonia închisori de acest gen.

Bernd Posselt, în numele Grupului PPE. – (DE) Dle președinte, SUA nu este cea mai maredemocrație din lume, după cum a spus un alt vorbitor. Este cea de a treia. Cu toate acestea,cred că SUA nu va fi impresionată în cazul în care a doua mare democrație din lume, dupăIndia, – Uniunea Europeană – se va prăbuși în polemici interne pe acest subiect important.

Subiectul este mult prea serios și s-a spus pe bună dreptate că parteneriatul nostru cu SUAse bazează pe drepturile omului. Luptăm în sprijinul dreptului internațional. Guantánamoeste o zonă în care legislația națională și internațională nu se aplică și, prin urmare, esteîmpotriva principiilor de drept internațional. Luptăm împotriva jurisdicției militare șipentru statul de drept, care nu este compatibil cu jurisdicția militară. Luptăm pentru dreptulla viață, iar acesta nu este compatibil cu pedeapsa cu moartea. Luptăm pentru drepturileomului, iar aceste drepturi ale omului sunt încălcate în Guantánamo. Prin urmare, trebuiesă îi comunicăm destul de clar unui aliat important, cum ar fi SUA, că nu suntem pregătițisă acceptăm această situație. Aceasta a fost poziția Parlamentului încă de la început,


acceptată de toate grupurile. Aceasta a fost, de asemenea, poziția Grupului PPE. Guantánamotrebuie să fie închis. Chiar și teroriștii au drepturi ale omului, însă trebuie, desigur, săprimească o pedeapsă legitimă care le este impusă în interesul victimelor lor. Totuși, aceastatrebuie să facă obiectul unor proceduri legale adecvate.


Charles Tannock (ECR). - Dle președinte, am un respect enorm pentru dl Bernd Posselt.Cea mai mare democrație din lume este, desigur, India. Nu am mai auzit niciodată caUniunea Europeană să fie descrisă ca o țară. Ar putea confirma dumnealui că acesta estepunctul de vedere al grupului din care face parte: că Uniunea Europeană este o țară alăturide India, Brazilia, America, marile democrații ale lumii, să o spunem așa?

Bernd Posselt, (PPE). – (DE) Dle președinte, continui în tradiția lui Winston Churchill,care a spus: „Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”.

Justas Vincas Paleckis, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, menținerea pedepseicu moartea în SUA și situația de la Guantánamo Bay subminează legitimitatea StatelorUnite ca partener al nostru în promovarea drepturilor omului. Apreciez foarte mult apelurileanterioare ale președintelui Obama de a închide Guantánamo, dar nu am văzut încă oacțiune decisivă a guvernului SUA pentru a răspunde la aceste apeluri sau pentru a luamăsuri în vederea reformării sistemului de tratare a deținuților, în special în cazul al-Nashiri.

Este imposibil să li se explice cetățenilor în Europa sau în lume de ce pedeapsa cu moartea,abolită în Ucraina, Rusia, Azerbaidjan și oriunde altundeva în Europa, cu excepțiaBelarusului, încă mai există în SUA. Cred că nu va mai trece mult timp până vom primivești bune din America în această privință.

Marietje Schaake, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, nimeni nu va contestafaptul că terorismul trebuie să fie prevenit și că suspecții trebuie să fie judecați și trași larăspundere, aduși în fața justiției într-un proces echitabil, însă în așa-numitul războiîmpotriva terorii riscăm să compromitem tocmai acele libertăți și valori pe care pretindemcă le apărăm împotriva distrugerii prin intermediul terorismului. Dacă permitem erodareadrepturilor și a principiilor fundamentale, le vom permite teroriștilor să câștige. Dacăacționăm pe nedrept suntem mai puțin credibili și chiar slabi.

Declarația privind sfârșitul războiului împotriva terorii a fost unul dintre primele punctede reper ale președintelui Obama. Cu toate acestea, neînchiderea centrului GuantánamoBay este dezamăgitoare și trebuie, de asemenea, să ne uităm la noi înșine în Europa. Nusuntem dispuși să preluăm deținuții rămași și trebuie să clarificăm participarea la predăriși acte extrajudiciare, inclusiv tortura, pe teritoriul european. Da, trebuie să ne menținemla cele mai înalte standarde și să deschidem aceste pagini întunecate din istoria recentă aUE. Aceasta înseamnă că trebuie să putem vorbi deschis despre țările implicate. Chiar și înacest Parlament, acest lucru pare a fi încă dificil.

UE și SUA trebuie să lucreze împreună, nu în încălcarea drepturilor omului, ci mai degrabăpentru a aborda amenințările cele mai presante din lumea noastră. În general, împărtășimvalorile de bază, însă diferența în ceea ce privește poziția noastră cu privire la pedeapsa cumoartea, despre care sunt mândră să spun că este în întregime interzisă în Europa, face cavocea noastră comună să fie mai puțin eficientă și mai puțin credibilă în lume. Haideți săoferim un exemplu în lumea liberă și să fim cunoscuți pentru respectul nostru pentru


drepturile omului, fără discriminare, indiferent dacă avem de-a face cu prieteni sau cudușmani.

Heidi Hautala, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, aș dori să le mulțumesctuturor colegilor care mi-au reamintit că gândirea cu privire la drepturile omului se poatebaza doar pe un tratament nediscriminatoriu față de toate încălcările drepturilor omului,oriunde ar avea loc acestea. Acest principiu se aplică indiferent dacă acestea se petrec îninteriorul Uniunii Europene sau în afara acesteia. Cred că a sosit timpul ca Parlamentul săse mai gândească o dată la posibila implicare a statelor membre ale UE în aceste predări șicentre secrete de detenție.

Cred că nimeni nu trebuie să se teamă de o confruntare cu adevărul și, cu siguranțăParlamentul ar putea, cu un nou raport pe această temă, să aducă anumite clarificări cuprivire la această chestiune și, de asemenea, să înlăture afirmațiile nejustificate și suspiciunile.

După cum s-a menționat în această dimineață, comisarul pentru drepturile omului alConsiliului Europei, pe care îl admir foarte mult, dl Thomas Hammarberg, ne-a explicatcă aceasta nu este o poveste închisă, că se află încă în desfășurare și că și-ar dori foarte multca Parlamentul să coopereze cu Consiliul Europei în această chestiune importantă.

Paul Murphy, în numele Grupului GUE/NGL. – Dle președinte, ipocrizia puterilorimperialiste și declarațiile lor echivoce despre drepturile omului sunt demonstrate cel maisugestiv în spatele gardurilor de sârmă de la Guantánamo Bay. Fișierele WikiLeaks au oferitacum o imagine mai clară a celor mai flagrante abuzuri ale drepturilor omului care au avutloc acolo – utilizarea pe scară largă a simulării înecului, alte forme brutale de tortură pentrua obține mărturii și informații – și au dezvăluit, de asemenea, că sute de persoane suntreținute la Guantánamo fără nicio dovadă reală împotriva lor.

Cu toate acestea, Barack Obama nu numai că a abandonat promisiunea de a închide aceaînchisoare îngrozitoare, însă acum a aprobat reluarea proceselor militare pentru deținuți.Acest loc diabolic trebuie să fie închis imediat și toți actualii deținuți trebuie să aibă accesla un proces echitabil în fața unei instanțe civile, toate închisorile secrete de tortură ale CIAîn Europa trebuie să fie închise, utilizarea aeroportului Shannon din Irlanda pentru zborurilemilitare și de predare de către CIA trebuie să fie încheiată, iar pedeapsa barbară cu moarteatrebuie să fie abolită.


Cristian Dan Preda (PPE). - Aș vrea să îl întreb pe domnul Murphy dacă poate să evocefoarte rapid și felul în care sunt torturați prizonierii politici în Cuba.

Paul Murphy, (GUE/NGL). - Dle președinte, asemenea dnei Vergiat, nu susțin tortura.Nu susțin abuzuri ale drepturilor omului nicăieri în lume. Aici cred că vorbim despreGuantánamo Bay. Cred că vorbim despre închisori secrete. Cred că vorbim despre abuzuriflagrante ale drepturilor omului și cred că acestea au loc în cea mai mare putere imperialistădin lume – Statele Unite – și ar trebui să fie condamnate aici.

William (The Earl of) Dartmouth, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, centrul dedetenție de la Guantánamo este important, dar haideți să privim în perspectivă. Numărultotal al deținuților de la Guantánamo de la deschiderea acestuia este de 775. Dacă privimîn jur în acest hemiciclu acum, aici ar fi loc pentru toate cele 775 de persoane care au fostreținute vreodată la Guantánamo.


Desigur, acest Parlament este foarte preocupat de libertatea individuală și respectareaprocesului de drept, și pe bună dreptate, însă trebuie să recunoaștem că unii deținuți prezintăo problemă. De exemplu, a existat un cetățean britanic care, atunci când a fost arestat pecâmpul de luptă în Afganistan transportând arme și purtând turbanul negru al talibanilor,a explicat că se afla în Afganistan cu scopul de a participa la un curs de calculatoare.

Preocuparea Parlamentului European pentru probitatea absolută a procesului juridic de laGuantánamo este impresionantă. Cu toate acestea, îi spun Parlamentului că, în conformitatecu legislația din lume, cauza libertății individuale ar fi mai bine servită dacă Parlamentular acorda mai mult interes operațiunilor mandatului european de arestare. Acest mandateuropean de arestare, prin natura sa, evită și apără protecția juridică de arestarea arbitrară,și 500 de milioane de persoane din Europa fac obiectul acestuia, în timp ce acum existădoar 171 de deținuți la Guantánamo.

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, cu cinci zile în urmă amprimit vestea că cinci presupuși autori ai atacurilor din 11 septembrie asupra TurnurilorGemene au fost acuzați oficial pentru a doua oară și că, astfel, administrația Obama adeschis oficial calea ca aceste persoane să fie judecate în fața comisiilor militare înînchisoarea de la baza Guantánamo.

Deși mă revolt și condamn fără echivoc toate atacurile teroriste și terorismul fundamentalist,cred că este necesar să solicităm renunțarea la pedeapsa cu moartea în toate cazurile și întoate circumstanțele. Spun acest lucru pentru că ne opunem tuturor încălcărilor drepturilorfundamentale ale omului, indiferent de locul și momentul în care acestea apar.

De fapt, am condamnat deja încălcarea dreptului lui Guillermo Fariñas de a veni aici laStrasbourg pentru a primi Premiul Saharov. Vorbim aici despre dl Fariñas căruia membriiGrupului GUE/NGL nu au dorit să îi acorde Premiul Saharov, spunând că desemnarea afost exploatată în scopuri politice.

Jacky Hénin (GUE/NGL). - (FR) Dle președinte, avem de-a face cu o ilustrare exemplarăa modului în care problema drepturilor omului este utilizată de Uniunea Europeană înscopuri proprii! Refuzăm să condamnăm clar Statele Unite pentru atitudinea criminală pecare o afișează la Guantánamo. Refuzăm să recunoaștem responsabilitatea statelor membreale Uniunii Europene pentru faptul că permit încarcerarea și tortura în închisorile secreteale CIA.

Refuzăm să vorbim despre minorii încarcerați și torturați de Statele Unite la Guantánamo,în pofida faptului că sunt recunoscuți de UNICEF ca fiind copii-soldați care au fost arestați,deși nu am ezita să denunțăm dictaturile îngrozitoare și să votăm pentru sancțiuni în altețări. Când este vorba despre noi și Statele Unite, drepturile omului nu par să mai fie așa oproblemă.

În ceea ce ne privește, noi solicităm universalitatea drepturilor omului. Solicităm, deasemenea, ca atitudinea noastră să fie ghidată exclusiv de dorința de a servi oamenii și, înacest context, doresc ca Statele Unite și statele membre ale Uniunii Europene care au fostgăsite vinovate de complicitate să fie judecate pentru încălcarea drepturilor omului. Dreptulinternațional trebuie să fie respectat întotdeauna, iar tortura și crimele în numele războiuluiîmpotriva terorismului trebuie să fie oprite.

Nu in ultimul rând – merită repetat – baza de la Guantánamo trebuie să fie închisă, iar Cubatrebuie să recâștige controlul asupra întregului său teritoriu.


Eduard Kukan (PPE). - Dle președinte, la fel cum dreptul la viață ocupă un loc foartespecial printre drepturile omului, pedeapsa cu moartea nu are niciun loc în societățiledemocratice. Astăzi, Europa este singura regiune din lume unde pedeapsa cu moartea afost abolită, cu trista excepție a Belarusului. Aș dori să subliniez că Uniunea Europeană îșimenține angajamentul ferm față de eliminarea pedepsei cu moartea peste tot în lume.

Nu există nicio îndoială că relația transatlantică este de neprețuit pentru Uniunea Europeană,astfel cum este cooperarea noastră reciprocă în lupta împotriva terorismului. Totuși, așdori să profit de această ocazie pentru a sprijini apelul adresat autorităților Statelor Unitede a nu solicita pedeapsa cu moartea în cazul lui Abd al-Rahim al-Nashiri.

În concluzie, aș dori să mă alătur tuturor colegilor care îndeamnă țările care mențin pedeapsacapitală să urmeze modelul european, să proscrie pedeapsa cu moartea și să transformeabolirea într-o valoare unanim acceptată. Toate execuțiile, ori de câte ori au loc, ar trebuisă fie condamnate.

Corina Crețu (S&D). - Dle președinte, sunt de acord cu colegii mei care spun că, atuncicând facem o astfel de acuzație gravă împotriva unei țări, trebuie să fim siguri că avemtoate informațiile necesare. Nu cred că este vorba de standarde duble: este vorba de onestitateși de a fi informat profesional.

În ceea ce privește subiectul nostru, SUA este responsabilă pentru drepturile deținuților șiare obligația morală de a aboli pedeapsa capitală. Întrucât relațiile transatlantice se bazeazăîn primul rând pe un set de valori comune, sper că autoritățile americane vor fi mai receptivefață de angajamentul UE de a renunța la pedeapsa cu moartea în întreaga lume.

În altă ordine de idei, aș vrea să-i răspund colegului meu, domnul Preda. Faptul că avemaceastă poziție legată cu abolirea pedepsei cu moartea nu înseamnă că subevaluămparteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii pe care ni-l dorim atâtpentru Uniunea Europeană, cât și pentru țările noastre. Nu numai dumneavoastră, GrupulPopular, ci și pentru Grupul Socialist relațiile cu Statele Unite reprezintă o prioritate și vorreprezenta și de acum înainte..

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE). - Dle președinte, aș dori să subliniez cazul lui AbdalNashiri. Acesta nu este emblematic numai în contextul centrului de la Guantánamo și alpedepsei cu moartea, ci, și pentru că este una dintre cele doar două victime identificate aledetenției secrete din Europa. Acestuia i s-a acordat, de fapt, statutul de victimă în cadrulanchetei judiciare poloneze, împreună cu Abu Zubaydah, și i s-au oferit speranțe concretecă procesul de stabilire a răspunderii se va derula mai departe în Europa.

Prin urmare, cred că este foarte important ca rezoluția finală să includă o solicitarea clarăpentru investigarea efectivă și deplină a complicității statelor membre ale Uniunii Europene,precum și a predărilor și programelor secrete de detenție ale acestora. Însă, după cum asugerat Amnesty, este esențial ca acestea să fie corelate cu raportul TDIP și cu monitorizareape care Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a fost de acord să oefectueze într-un nou raport din proprie inițiativă. Munca desfășurată în ParlamentulEuropean pe frontul responsabilității este absolut esențială pentru a menține aceste chestiunipe agenda UE.

João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, avem aici încă un exemplu trist destandarde duble, care sunt atât de des evidente în această Cameră. Subiectul acestei dezbaterieste încălcarea drepturilor omului de către autoritățile Statelor Unite, detențiile arbitrareși ilegale, negarea dreptului la un proces echitabil, practica torturii și a pedepsei capitale.


Unele dintre aceste încălcări au fost comise cu complicitatea dovedită a unor state membreale Uniunii Europene, care și-au pus teritoriile la dispoziția CIA. Cu toate acestea, dinnefericire, în propunerea comună de rezoluție nu găsim un singur cuvânt de condamnarea autorităților Statelor Unite sau a țărilor europene care le-au fost complice acestora înaceastă activitate. Astfel de cuvinte nu lipsesc niciodată atunci când vine vorba de acondamna anumite alte țări! În acest caz, cererile au fost transformate în rugăminți, iarabordarea preferată este de a sublinia, în primul punct al rezoluției, relația transatlanticăstrânsă bazată pe valori comune și respectul pentru drepturile omului. Puteți vedea în ceconstă acest respect. Este lamentabil, însă foarte revelator.

Dle președinte, permiteți-mi să închei prin a spune că, mai degrabă decât să se facă apel laînchiderea bazei Guantánamo, ar fi mai important să se facă apel la restaurarea suveranitățiiCubei în această parte a teritoriului său, care este ocupat ilegal de Statele Unite ale Americii.

Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle președinte, avem cu siguranță o opinie unanimă cuprivire la un lucru: UE trebuie să continue să coopereze îndeaproape în vederea eradicăriiterorismului internațional. Trebuie, totuși, să clarificăm faptul că războiul împotrivaterorismului nu poate fi purtat în detrimentul drepturilor omului și al altor valori de bază.

UE se opune de mult timp torturii și pedepsei cu moartea, lucru valabil și în cazul al-Nashiri.Trebuie să se țină seama de două principii importante: un „nu” necondiționat la pedeapsacu moartea și faptul că războiul împotriva terorismului trebuie să fie, de asemenea, unrăzboi împotriva cauzelor terorismului. După cum știți, relațiile noastre transatlantice sebazează pe valori pe care le împărtășim de multă vreme, cum ar fi drepturile universale aleomului și dreptul la un proces echitabil. Acesta este motivul pentru care Statele Unite aleAmericii trebuie să își examineze instanțele militare, să închidă Guantánamo și să se abținăde la tortură în toate cazurile.

Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) Dle președinte, mulți colegi deputați au vorbit despredovezi privind existența centrelor de detenție din Polonia și România și despre dovezi deutilizare a torturii. Aș dori să fac un apel ferm ca aceste dovezi să fie înmânate serviciuluide urmărire penală din Polonia, întrucât o anchetă referitoare la această chestiune este încurs în Polonia. Serviciul este independent și este, de asemenea, independent de guvern,iar ancheta este monitorizată de către Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului. Avocațiicare acționează pentru doi deținuți de la Guantánamo sunt implicați în anchetă, astfel că,dacă există dovezi, acestea ar trebui să fie înmânate serviciului de urmărire penală dinPolonia, astfel încât să poată fi examinate. În timpul legislaturii precedente a existat ocomisie parlamentară care a investigat această chestiune. Unul dintre membrii comisieispune despre acest lucru în Polonia astăzi că există dovezi, sub forma unui documentsemnat de un fost prim-ministru socialist al Poloniei, care a reglementat chestiunea unuicentru de detenție. Întrebat dacă a văzut acest document, acesta a spus că nu l-a văzut, dara auzit de el. Așadar, sper că cei care dispun de dovezi și documente le vor înmâna și nu sevor limita la a vorbi despre ele.

Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle președinte, trebuie să spun că această dezbatere și disputelepolitice care au loc între noi nici nu servesc în întregime scopul acestei rezoluții în cel maibun mod posibil, nici nu arată că în această Cameră și în general în UE suntem dornici săapărăm dreptul fiecărei persoane la un proces imparțial și să ne opunem pedepsei cumoartea.

Ne opunem categoric pedepsei cu moartea, indiferent de infracțiunile de care este acuzatinculpatul. După cum a fost formulat în mod clar în multe discursuri aici, acuzațiile


împotriva lui al-Nashiri sunt foarte grave. Acesta este acuzat de acte de terorism în carezeci de persoane au fost ucise. În consecință, prin intermediul acestei rezoluții dorim săspunem că, într-adevăr, nu îi acceptăm faptele. Nu sprijinim terorismul, însă vrem să apărămprincipiul conform căruia fiecare persoană are dreptul la un proces imparțial și pledăm înfavoarea abolirii pedepsei cu moartea.

Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, UniuneaEuropeană cooperează strâns cu Statele Unite ale Americii în războiul împotriva terorii.Cu toate acestea, acordăm o mare importanță protecției drepturilor omului, ca parte aprocesului de combatere a terorismului. În luna iunie a anului trecut, noi – UE și SUA –am elaborat o declarație comună privind combaterea terorismului, care prevede că războiulîmpotriva terorii trebuie să fie în acord cu valorile fundamentale și cu principiul statuluide drept. Acordul specifică faptul că toate procedurile judiciare împotriva persoanelorsuspectate de terorism trebuie să aibă loc într-un cadru juridic adecvat, care să asigurerespectarea dreptului de procedură și să garanteze un proces echitabil care, pe cât posibil,este accesibil publicului și funcționează eficient.

Uniunea Europeană solicită de mai mulți ani închiderea centrului de detenție de laGuantánamo Bay. Credem că o detenție de lungă durată fără proces nu este compatibilăcu dreptul internațional. Prin urmare, UE a salutat faptul că, cu mai mult de doi ani în urmă,președintele Obama a anunțat și organizat închiderea centrului în termen de un an. Amconvenit asupra unui cadru comun cu SUA, care formează baza pentru eliberarea șiadmiterea în statele membre ale UE a unora dintre foștii deținuți. Suntem încă pregătiți săcolaborăm strâns cu Statele Unite cu privire la măsuri suplimentare pentru a închide centrulde detenție.

În pofida decretului emis de dl președinte în luna martie a acestui an, în care a autorizatoficial prelungirea perioadei de detenție la Guantánamo pentru unii deținuți, Uniuneasperă – nu, de fapt, așteaptă – ca guvernul Statelor Unite să discute în continuare acestsubiect în cadrul Congresului și să depună eforturi pentru a închide centrul de detenție câtmai repede posibil.

Uniunea Europeană și statele membre se opun ferm pedepsei cu moartea în toatecircumstanțele. Apărăm acest punct de vedere în contextul relațiilor noastre cu toate țăriledin lume. În conformitate cu orientările UE privind pedeapsa cu moartea, exercităm presiuniputernice asupra Statelor Unite să abolească pedeapsa cu moartea la nivel național, precumși la nivelul statelor americane federale, și solicităm grațierea în cazuri individuale. Prinurmare, suntem preocupați de acei prizonieri care ar putea fi condamnați la moarte.

Presupunem că autoritățile SUA nu s-au decis încă dacă Muhammed al-Nashiri și cele cincipersoane acuzate de complicitate la atacurile teroriste de acum 10 ani pot fi condamnatela moarte de către instanță. Pot să vă asigur că Uniunea Europeană monitorizează cu atențieprocedura și își va exprima periodic și în mod corespunzător preocupările în fațaautorităților SUA cu privire la pedeapsa cu moartea și la caracterul echitabil al procesului.

Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în scurt timp.


Monica Luisa Macovei (PPE), în scris . – Cetățeanul saudit Abd al Rahim al-Nashiri afost reținut în 2002 de Statele Unite și transferat la baza Guantanamo în 2006, fiind acuzat


de crime de război și terorism. Procurorul General al SUA a solicitat pedeapsa cu moartea,iar, până la 30 iunie 2011, autoritățile SUA vor decide să susțină sau nu această pedeapsăîn fața unei comisii militare, care urmează să pronunțe o decizie. Terorismul trebuiecondamnat, iar cei vinovați trebuie pedepsiți, fără excepție. Însă toți acuzații trebuie săbeneficieze de dreptul la un proces corect, iar pedeapsa cu moartea nu își are locul într-oțară care apără demnitatea umană, esență a drepturilor omului. Mă alătur celor care solicităComisiei și Consiliului să insiste pe lângă autoritățile americane pentru a renunța la pedeapsacapitală și a-i asigura cetățeanului saudit un proces corect.

Kristiina Ojuland (ALDE), în scris. – Departamentul de Apărare al Statelor Unite șiagențiile sale au ignorat fără menajamente dreptul internațional, în special Convențiile dela Geneva, cu privire la centrul de detenție de la Guantánamo Bay. Este inacceptabil faptulcă Statele Unite ale Americii - considerată promotoare a drepturilor omului și a democrației- a recurs la maltratarea și torturarea deținuților din acest centru. Uniunea Europeanătrebuie să insiste ca Statele Unite să închidă imediat centrul de detenție și să efectueze oinvestigație independentă și imparțială a pretinselor încălcări ale drepturilor omului careau avut loc acolo. Pedeapsa cu moartea nu ar trebui să fie folosită de nicio țară democratică;prin urmare, facem apel la autoritățile americane să nu o pună în aplicare în cazul lui Abdal-Rahim al-Nashiri sau în oricare din celelalte cazuri. Uniunea Europeană și statele salemembre ar trebui să convingă Statele Unite să stabilească un moratoriu privind pedeapsacu moartea. În interesul credibilității Uniunii Europene, trebuie să evităm, cu orice preț,adoptarea de standarde duble în chestiuni de principiu, cum ar fi acest aspect.

12.3. Ucraina: cazul Iuliei Timoșenko și al altor membri ai fostului guvern (dezbatere

Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea a cinci propuneri derezoluție cu privire la Ucraina: cazurile Iuliei Timoșenko și ale altor membri ai fostuluiguvern (4) .

Kristian Vigenin, autor. – (BG) Dle președinte, în numele Grupului Alianței Progresistea Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, doresc să afirm că dezvoltareademocrației în Ucraina este o prioritate pentru noi și nu putem face compromisuri în acestsens. Nu ar trebui exprimate îndoieli cu privire la realizările poporului ucrainean, prinfactori externi sau interni.

Actuala guvernare încearcă, printr-o serie de inițiative, să îmbunătățească fundamentullegislativ și eficiența luptei împotriva corupției. Acesta este motivul pentru care trebuie săprimească încurajare. Eliminarea sentimentului de impunitate al elitei ucrainene poateoferi o oportunitate pentru reforme benefice care vor aduce țara mai aproape de UniuneaEuropeană și vor oferi perspective pentru viitor cetățenilor săi.

Cu toate acestea, riscăm să fim acuzați în prezent de protejarea personalităților marcanteale guvernării anterioare cu un „ecran” de politică europeană care o include pe fostul primministru Timoșenko personal. Dacă ne așteptăm practic ca guvernul ucrainean să nuintervină în activitatea instanței independente și a procuraturii, ce drept are Grupul PartiduluiPopular European (Creștin-Democrat) să solicite astăzi chiar Parlamentului European săfie părtaș la o astfel de ingerință politică? Nu pot accepta că ar trebui să iertăm toate deciziileadoptate în Ucraina de guvernul anterior. Tocmai acesta este înțelesul textului care a fost



depus și care solicită, în termeni practici, ca abuzurile individuale de putere să se ascundăîn spatele vinei colective.

O abordare mai echilibrată ne-a permis să avem o propunere comună de rezoluție astăzi,care va fi constructivă și va viza posibilitățile de cooperare mai strânsă între Ucraina șiUniunea Europeană, în timp ce reforma sistemului judiciar se realizează în țară, iar măsurileanticorupție sunt puse în aplicare. Cu toate acestea, a fost bazată pe o abordare ideologică,conflictuală.

Fac apel la respingerea așa-numitei „propuneri comune de rezoluție”, iar noi să atragemsprijinul pentru propunerea din partea Grupului S&D.


Bernd Posselt (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori doar să îi întreb pe colegii mei deputațice semnificație au declarațiile nesfârșite privind universalitatea drepturilor omului atuncicând, în cazul Ucrainei, problema se referă dintr-o dată numai la treburile interne. Spunândacest lucru, nimeni nu ar trebui să intervină în treburile interne ale unei țări, iar acesta estevechiul argument sovietic. Vom interveni mereu în cazurile care privesc drepturile omului,în special cu privire la un partener atât de important precum Ucraina.

Kristian Vigenin, autor. – (BG) Dle președinte, vreau să spun că acum nu vorbim despreamestecul în treburile interne ale Ucrainei, ci despre non-ingerința în funcționareaindependentă a instanței și a procuraturii din Ucraina. Cred că există o diferență clară. Nudorim ingerință politică, nici din partea guvernului din Ucraina, nici din partea ParlamentuluiEuropean. Cu toate acestea, este exact ceea ce facem cu textele care au fost depuse înașa-numita „propunere comună de rezoluție”.

Dacă vorbim despre universalitate - nu știu câte minute am la dispoziție, dle președinte -dar dacă ne uităm în jur, sunt state membre ale Uniunii Europene unde putem vedea cazurifoarte similare. O să vă cred, dle Posselt, că sunteți adeptul acestor principii și că doriți săfacem să se respecte drepturile omului pretutindeni - atât în Uniunea Europeană, cât și înUcraina - dacă prezentați o astfel de rezoluție și în Bulgaria, acolo unde prim miniștrii șifoștii miniștri sunt investigați în baza unor acuzații absurde.

Jaromír Kohlíček, autor. – (CS) Dle președinte, există momente când sunt mai multdecât uimit. Un astfel de moment a venit pentru mine odată cu posibilitatea de a citipropunerea de rezoluție cu privire la Ucraina. Până atunci, nu știam că miniștrii și primminiștrii din unele țări beneficiază de imunitate specială pe parcursul întregii vieți.

Fără îndoială, este remarcabil faptul că Parlamentul European, pe de o parte, solicită oacțiune coerentă împotriva corupției, iar pe de altă parte, atunci când este acuzat fostulmembru al guvernului, dl Danilishin, îi este acordat azil politic chiar în Republica Cehă -propria mea țară - fără o anchetă preliminară a acestui caz. De altfel, dl Danilishin nu a fostniciodată membru al vreunui partid politic, astfel încât acuzația formulată împotriva saeste în întregime de natură economică.

Haideți să căutăm sancțiuni consistente pentru comportamentul corupt, atât în interiorul,cât și în afara Uniunii Europene. Acest lucru este în întregime corect, dar ar trebui să citimconstituția țării în cauză și să încercăm să stabilim faptele. Numai atunci când corupția vafi cu adevărat eradicată în țările europene ar trebuie să încercăm să revenim la recomandărileimperioase adresate diferitelor țări în rezoluțiile adoptate, din păcate, de către noi.


Grupul Confederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică este de acord cuaspectele generale ale rezoluției, dar are îndoieli serioase asupra punctelor menționate înmod specific și, prin urmare, nu va sprijini rezoluția.

Michael Gahler, autor. – (DE) Dle președinte, din păcate, avem motive pentru a exprimacritici ferme asupra situației politice din Ucraina și, în special, a mijloacelor utilizate pentrua reduce drepturile constituționale ale politicienilor din opoziție.

Liderului opoziției, dna Timoșenko, precum și altor oameni proeminenți li s-au încălcatdrepturile omului și au fost împiedicați să își desfășoare activitatea lor politică prinintermediul procedurilor penale motivate politic și a dreptului procedural învechit. Oricinetransformă dreptul constituțional al unei persoane acuzate de a-și accesa dosarele, cu altecuvinte, printr-o constrângere de a accesa dosarele și oricine face acest lucru, ca în cazuldlui Lutsenko, folosind închisoarea, iar în cazul dnei Timoșenko cu un total de 44 de citațiipână în prezent, demonstrează în mod clar ce fel de persoană este și faptul că abuzează desistemul judiciar în vechiul mod, în scopul disputelor politice.

Președintele Ianukovici și autoritățile sale trebuie să pună capăt acestei persecuții. Acestaeste personal responsabil pentru bunăstarea dnei Timoșenko, a dlui Lutsenko și a colegilorși susținătorilor lor.

Dle Ianukovici, comportamentul dvs. în aceste cazuri este testul suprem de credibilitate șideterminare pentru a introduce valorile europene în Ucraina.


Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Dle președinte, sunt de acord cu colegul deputat înprivința multor aspecte. Știm cu toții cât de important este pentru consolidarea democrațieiși a drepturilor omului în țările din Europa Centrală și de Est să poată adera la Uniune și,înainte de aceasta, să aibă perspectiva aderării. Aș dori să îl întreb pe dl Gahler dacă estedispus să declare că este în favoarea acordării unei astfel de perspective politice societățiiucrainene și politicienilor de toate convingerile și că drumul spre Uniunea Europeană leeste deschis și dacă el va aproba declarațiile de acest gen din Parlamentul European.

Michael Gahler, autor. – (DE) Dle președinte, comportamentul actual al guvernului dinUcraina cu siguranță că nu va face ca țara să se îndrepte mai ușor spre Europa.

Kristiina Ojuland, autoare. – Dle președinte, nu ne aflăm astăzi aici pentru a judecanevinovăția sau vinovăția reală a Iuliei Timoșenko. Am depășit acest aspect, deoareceautoritățile ucrainene au trecut cu vederea procedurile juridice corecte și au luat măsuricare încalcă statul de drept.

Protestăm față de eliminarea adversarilor politici din Ucraina cu ajutorul sistemului judiciar.Inculpaților trebuie să li se acorde drepturile legale, astfel cum sunt prevăzute prin lege,iar măsurile luate împotriva lor trebuie să fie proporționale cu natura și gravitateainfracțiunilor de care au fost acuzați.

Scopul acestei rezoluții este de a atrage atenția autorităților ucrainene asupra unor aparenteîncălcări ale statului de drept care au îndepărtat Ucraina de valorile europene și care, încazul în care devin ceva obișnuit, ar reduce perspectivele viitoare ale țării de integrareeuropeană.


Raül Romeva i Rueda, autor. – Dle președinte, motivul pentru care noi, Verzii, susținemaceastă rezoluție comună este pentru că considerăm lupta împotriva corupției ca un factorfundamental în crearea și consolidarea statului de drept în Ucraina, cu scopul precis de aaprofunda relațiile sale cu Uniunea Europeană și de a consolida integrarea acesteia înpoliticile UE.

Prin urmare, subliniem că aceste eforturi necesită proceduri juridice echitabile, imparțialeși independente. De aceea, observăm cu îngrijorare opinia larg răspândită că recenteleacuzații împotriva dnei Timoșenko și a unor membri ai guvernului sunt motivate politicși avertizăm împotriva unei posibile utilizări a dreptului penal ca un instrument de atingerea scopurilor politice. De aceea, facem apel și la autoritățile ucrainene să se asigure că măsurilejudiciare nu sunt utilizate în mod selectiv și că anchetele, urmăririle penale și procesele sedesfășoară în condiții de transparență maximă.

În cele din urmă, acesta este motivul pentru care facem apel la autoritățile ucrainene pentrua evita orice percepție a măsurilor judiciare de a fi utilizate în mod selectiv și insistăm asuprafaptului că trebuie să fie garantate transparența maximă a anchetelor, a urmăririlor penaleși a proceselor. De asemenea, facem apel la Comisie să asiste reformarea sistemului judiciardin Ucraina prin utilizarea de programe UE de consolidare a capacităților și să ia înconsiderare crearea unui grup consultativ la nivel înalt al UE destinat Ucrainei, pentru aajuta țara în eforturile sale de a se alinia la legislația UE, inclusiv în domeniul judiciar.

Elena Băsescu, în numele grupului PPE . – Prin măsurile restrictive luate împotriva IulieiTimoșenko, actuala putere continuă seria de acțiuni dirijate împotriva membrilor fostuluiguvern cu scopul de a intimida și a slăbi opoziția. Suntem profund preocupați de folosireajustiției în scopuri politice prin acțiuni selective care vizează exclusiv membrii opoziției.Acestea pun în pericol consolidarea statului de drept și a democrației din Ucraina.

Solicităm autorităților de la Kiev să asigure funcționarea imparțială, independentă șitransparentă a justiției printr-un proces echitabil în cazul celor acuzați. Le cerem în acelașitimp să respecte regulile unui stat democratic și să asigure respectarea drepturilor omului,obligații asumate în cadrul Parteneriatului Estic. Subliniem că respectarea acestor principiieste esențială pentru avansarea cooperării UE-Ucraina, inclusiv din perspectiva încheieriiacordului de asociere.

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, în numele Grupului S&D. – (PL) Dle președinte,una dintre prioritățile viitoarei președinții poloneze este de a consolida Parteneriatul estic.Ucraina, cel mai apropiat vecin al Poloniei, este unul dintre cei mai importanți parteneriși are oportunitatea de a câștiga mai mult decât ceilalți parteneri din această situație. Întimp ce împărtășesc părerea despre necesitatea de a aduce Ucraina mai aproape de Uniune,cred, de asemenea, că acest lucru trebuie să implice adoptarea de către Ucraina a standardeloreuropene în domeniul statului de drept și a transparenței în viața publică. Am urmărit cumare îngrijorare scandalurile de corupție din Ucraina, precum și procesele politicienilorcare sunt acuzați într-un mod care este uneori ridicol. Uniunea este foarte atentă la modulîn care comentează evenimentele din Ucraina. În plus, declarația Înaltului Reprezentantpentru afaceri externe și politica de securitate în ceea ce o privește pe Iulia Timoșenko afost extrem de precaută.

Cu toate acestea, cred că în cadrul cooperării viitoare între Uniunea Europeană și Ucraina,ar trebui să fie create instrumente care, pe termen lung, ar contribui la o consolidare astatului de drept din Ucraina. Am în vedere aici ideea de a crea, de exemplu, un grupconsultativ pentru a aduce legislația ucraineană mai aproape de standardele europene și


de a acorda asistența în diverse domenii ale dreptului, inclusiv formarea judecătorilor, deexemplu. Cred că aspirațiile europene ale Ucrainei, care, pe de o parte, sunt îngrădite decondiții, ar trebui, pe de altă parte, să demonstreze dorința de a ajuta în acest sens. Sper căpreședinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene va adopta o astfel de atitudine.

Leonidas Donskis, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, Ucraina este o democrație.Prin urmare, ne semnalăm îngrijorarea față de un partener, un aliat și un prieten. Dupăcum știm cu toții, nimeni nu este perfect în această lume, dar în conformitate cu standardeleși normele politice ale Europei și, de asemenea, în conformitate cu logica și valoriledemocrației, ne așteptăm ca autoritățile ucrainene să nu abuzeze de puterea lor prinîncurajarea și susținerea de procese motivate politic și sperăm că vor garanta suspecțilorun proces echitabil și nu răzbunare politică.

Iulia Timoșenko și alți membri ai fostului guvern al Ucrainei, care au fost mult timp rivaliipreședintelui Ianukovici, nu ar trebui să fie considerați în mod colectiv sau prin asociere,vinovați și responsabili pentru ceea ce este perceput ca o răspundere în practica politică.În primul rând, aceștia sunt toți cetățeni ai unui stat democratic. În niciun caz nu oferimun discurs de apărare aici. În schimb, le amintim doar prietenilor noștri cum funcționeazădemocrația.

Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, la șase ani de la RevoluțiaPortocalie, politica ucraineană rămâne caracterizată de rivalitate și tensiune. Fostul primministru Timoșenko și unii membri ai fostului guvern condus de aceasta sunt în prezenturmăriți de instanțe pentru fapte penale care se presupune că ar fi fost comise în timp ceîși exercitau funcțiile. Din punctul meu de vedere, aceste acuzații par a fi motivate politic.Mă tem că președintele Ianukovici încearcă să neutralizeze singurul personaj politic dinUcraina cu destulă gravitate, curaj și popularitate pentru a-i contesta autoritatea. Nu trebuiesă uităm că Revoluția Portocalie a fost un răspuns direct la încercarea lui Ianukovici de afura prin fraudă alegerile prezidențiale din 2004. Acesta nu a fost niciodată judecat pentruaceastă infracțiune.

Dna Timoșenko se bucură de sprijin popular substanțial în vestul Ucrainei și poartăsperanțele a milioane de compatrioți. Este foarte curios faptul că cele mai recente acuzațiilegate de fraudarea bugetului destinat medicamentelor nu au fost formulate împotriva luiZinovii Mytnyk, la momentul respectiv ministru adjunct pentru Sănătate și care a aprobatafacerea, pentru că a reapărut acum în calitate de ministru al Sănătății în guvernul Ianukovici.

Dacă Ianukovici vrea să reducă influența politică a dnei Timoșenko, acesta ar trebui săîncerce să facă acest lucru printr-o luptă de idei deschisă și democratică și nu prinmanipularea politică a sistemului de justiție. Iar întrebarea mea pentru dl Vigenin, deoareceGrupul Socialist are legături cu Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, este următoarea: avețiîncredere în imparțialitatea politică a Parchetului General din Ucraina? Dle Vigenin, putețida un răspuns?

Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD. – (SK) Dle președinte, scena politică din Ucrainaeste caracterizată de un stil de conducere de tip gubernie, adânc înrădăcinat din perioadaex-sovietică. Chiar și cei care au condus Revoluția Portocalie, președintele Iușcenko și primministrul Timoșenko, au demonstrat un anumit comportament politic dubios.

Într-adevăr, este un secret deschis în Ucraina și în străinătate că adevărata cauză a crizeigazelor care a apărut la începutul anului 2009 a fost o ruptură între clanurile de familieale prim ministrului Timoșenko și ale președintelui Iușcenko, deoarece aceștia au luptat


pentru a controla profiturile din transportul de gaze. Sunt de acord că este inacceptabilăexploatarea incriminării lipsite de fundament a opozanților politici în scopul de a reprimaforțele de opoziție, dar mi se pare extrem de îndrăzneț să se pretindă că nimeni din echipalui Timoșenko nu a călcat greșit în timpul perioadei haotice din guvern.

Grupul lui Timoșenko a pierdut alegerile tocmai pentru că oamenii obișnuiți s-au săturatde corupția larg răspândită și de furtul de proprietate publică de către anumiți funcționaripublici.

Prin urmare, dacă dorim cu adevărat să ajutăm Ucraina să dezvolte o societate deschisă,democratică, trebuie să ne concentrăm asupra recomandărilor sistemice și nu să le spunemcă acei înalți oficiali care pot fi înduioșători pentru unii dintre dvs. sau cu care este posibilsă fiți prieteni ar trebui să fie tratați diferit față de alți suspecți penali. Într-adevăr, aici înUniunea Europeană, spunem, de asemenea, că toți suntem egali, iar acest lucru includeegalitatea în fața legii.

Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dle președinte, metodele utilizate pentru a efectua anchetaprivind presupusele încălcări ale legii de către dna Timoșenko și de alți politicieni de opozițieau discreditat complet sistemul judiciar ucrainean, poliția și actualul guvern. Astfel depractici persecutorii aparțineau arsenalului regimurilor comuniste totalitare din secolultrecut, iar cetățenii UE care au trăit sub aceste regimuri sunt deosebit de sensibili la acestlucru. Percepem acest lucru ca pe încă un abuz de putere publică pentru a discreditaadversarii politici, ceea ce este absolut inacceptabil într-o societate democratică. Atragatenția asupra faptului că aceste lucruri discreditează în mod fundamental independențajustiției ucrainene în ochii lumii.

În aceste condiții, fac apel la statele membre ale UE să sprijine Republica Cehă în încercareasa de a acorda azil politic politicienilor persecutați din opoziția din Ucraina și să ia înconsiderare sancțiuni împotriva Ucrainei pentru încălcări ale dreptului internațional, încazul în care situația din Ucraina nu se schimbă.

Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Dle președinte, ne întrebăm care este sensul discuției,deoarece realitatea este de fapt general cunoscută, iar noi îi sprijinim pe cei care au problemeși pe cei care se află în partea greșită a abuzului de autoritate. Cu toate acestea, trebuie săînvățăm din această situație, iar aceste lecții trebuie învățate mai ales de autoritățile dinUcraina. O condiție pentru construirea unui sistem democratic obișnuit în Ucraina esterespectul pentru drepturile opoziției, iar acest lucru trebuie clarificat foarte bine astăzi aici.Cu toate acestea, în acest Parlament, trebuie să ne clarificăm unele lucruri și nouă înșine.Aceasta este experiența Republicii Cehe, a Slovaciei și, de asemenea, a Germaniei de Est.Nu poate exista o modernizare reală în această parte a Europei dacă nu putem spune căpentru ucraineni, și nu pentru o anumită autoritate, există un loc în Europa. Poate nu azi,poate nu peste câțiva ani, dar această perspectivă există. Fără a vorbi clar despre aceastăperspectivă - și mă adresez tuturor prietenilor mei din fiecare parte a Europei - vom lucrade fapt împreună pentru a menține sistemele democratice care funcționează prost în Est.Haideți să nu ne facem iluzii despre acest lucru. Este o chestiune foarte simplă. Așadar, pelângă susținerea acestei dezbateri, avem și altceva de făcut - de precizat în mod clar: ușaeste deschisă, nu vă faceți griji.

Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Dle președinte, aș dori să încep cu cuvintele dluiDonskis, care i-a numit pe ucraineni prietenii și aliații noștri. Chiar așa este și acesta estemodul în care ar trebui să îi tratăm pe prietenii noștri de la Kiev. Aș dori să adresez oîntrebare tuturor. Am comentarii similare și împărtășesc dilema celor mai mulți dintre dvs.


care au vorbit astăzi. Nici eu nu sunt mulțumit de modul în care drepturile omului suntrespectate și de modul în care funcționează democrația la Kiev, dar ce măsuri ați luat - cea făcut acest Parlament și ce au făcut toți cei cu principii atât de înalte astăzi care aucondamnat situația dnei Timoșenko - ce ați făcut pentru a trimite un semnal clar la Kiev șiîn alte orașe din Ucraina pentru a spune că suntem prietenii și aliații lor și că îi așteptăm șică acest Parlament ar trebui să fie extins într-o zi prin prezența deputaților ucraineni? Întrebacest lucru pentru că respectul pentru drepturile omului și respectarea democrației înUcraina depind într-o mare măsură de noi. Trebuie să vă rog să înțelegeți acest lucru.


Bernd Posselt (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori pur și simplu să îl întreb pe colegulmeu deputat dacă știe sau nu că am adoptat o rezoluție în Parlament cu o largă majoritate- chiar eu am votat în favoarea acestei rezoluții - în care am subliniat în mod clar perspectivaeuropeană a Ucrainei. Am făcut acest lucru, nu o dată, ci de multe ori.

Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Dle președinte, dle Posselt, în primul rând suntla curent și în al doilea rând, vă mulțumesc pentru această rezoluție. Mă întreb, cu toateacestea, dacă doar atât am putut să facem? Este tot ce poate fi transmis de la acest Parlamentși de la instituțiile UE către ucrainenii care se luptă astăzi pentru aceleași lucruri care întrecut s-au întâmplat polonezilor și cehilor? În cele din urmă, câte semnale pozitive deacest tip privind statutul de membru al Uniunii Europene au fost transmise către ucrainenide la guvernul german, de exemplu?

Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, drumul spre democrație este adesea unul lent și sinuos.Unele țări se mișcă mai repede decât altele și vedem acest lucru la țările din fosta UniuneSovietică care sunt acum colegii noștri valabili de aici din Parlamentul European.

Alte țări se mișcă mai lent - poate Ucraina este un exemplu al acestui lucru. Cu toate acestea,este important să se recunoască faptul că a făcut progrese, dar trebuie să meargă mai departe.În special, pentru a institui adevărata democrație, este nevoie în primul rând să se promovezesocietatea civilă și, pe de altă parte, să înceteze controlul de stat, în special asupraONG-urilor, în al treilea rând, să existe un sistem judiciar cu adevărat independent, iar înal patrulea rând, o opoziție liberă și puternică.

Nu putem avea democrație corespunzătoare fără a avea o opoziție liberă, puternică șivibrantă. Noi, cei din Uniunea Europeană trebuie să utilizăm toate mijloacele pentru aîncuraja Ucraina să facă un cerc complet și să instituie o democrație adevărată. A făcutprogrese, dar trebuie să meargă un pic mai departe.

Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle președinte, acuzațiile care au fost aduse împotriva dneiTimoșenko sunt, după cum a precizat ea însăși, de natură pur politică. De asemenea, trebuiesă ne reamintim că mai mulți alți foști membri ai Cabinetului sunt, de asemenea, acuzațisau suspectați de corupție.

După cum cred că a menționat dna Ojuland aici mai devreme, nu suntem un tribunal. Nusuntem aici pentru a decide dacă aceste persoane sunt vinovate sau nevinovate. În schimb,dorim să reamintim tuturor cât de important este faptul că aceste audieri nu pot fi selectiveîn niciun fel și că procedurile legale trebuie să fie deschise și nediscriminatorii.

Aș putea să spun că doresc să-i mulțumesc lui Lady Ashton pentru că și-a exprimatîngrijorarea în luna mai cu privire la acuzațiile aduse liderilor opoziției ucrainene și la


posibilele lor scopuri politice. Trebuie să continuăm pe această cale și să ne asigurăm căaceste audieri din Ucraina nu devin de fapt selective sau orientate împotriva opoziției îngeneral.

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, Ucraina este o democrație,o țară prietenă, un partener al acestei Uniuni Europene. Cu toate acestea, Ucraina trebuiesă adopte standarde europene și în administrarea puterii judecătorești, care se caracterizeazăprin procese politizate în care învinuitul nu se bucură de toate drepturile și mijloacelenecesare pentru a face față unui proces care, în unele cazuri, este unul pur politic. Acestlucru reprezintă o incriminare a adversarilor politici ai guvernului în exercițiu, care vizeazădoar eliminarea și reducerea la tăcere a opoziției. Iulia Timoșenko, fostul prim ministru,și miniștrii săi sunt atacați prin intermediul proceselor publice mai degrabă decât princonfruntare politică, care, deși intensă, ar fi serioasă și transparentă. Guvernul ucraineantrebuie să respecte opoziția, fără a flutura arma puterii judecătorești și să respecte normeleunui stat democratic și drepturile omului, astfel cum sunt stipulate în acordurileParteneriatului estic.

Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle președinte, fostul prim ministru ucrainean, IuliaTimoșenko, a trebuit să răspundă mai multor acuzații de corupție în această primăvară,iar o interdicție de călătorie în februarie a împiedicat-o să vină să ne întâlnim la Bruxelles.Dacă dna Timoșenko este găsită vinovată până la urmă, aceasta va primi o sentință de pânăla zece ani de închisoare.

Cu toate acestea, fondul și contextul au ridicat întrebări incomode și au stârnit îngrijorareîn ceea ce privește natura parțial motivată politic a acuzațiilor. Rezoluția noastră ridică pebună dreptate problema acuzațiilor împotriva liderilor opoziției politice, acuzații care partot mai selective în esență și insistă pe o garanție a transparenței investigațiilor și a procesuluijudiciar.

Lupta împotriva corupției și afirmarea statului de drept nu sunt doar precondiții pentruaprofundarea relațiilor între UE și Ucraina: acestea sunt, de asemenea, esențiale pentruconsolidarea dezvoltării democratice a Ucrainei. Noii lideri politici ai Ucrainei trebuie sădemonstreze, de asemenea, un sentiment de responsabilitate și să înceapă punerea înaplicare a reformelor care au rămas terminate doar pe jumătate de la Revoluția Portocalie.

Iosif Matula (PPE). - Propunerea de rezoluție ce are ca subiect cazul foștilor membri aiguvernului ucrainean este necesară pentru a respecta principiile de bază ale UniuniiEuropene, începând cu respectarea drepturilor omului. Nu justiția din Ucraina îngrijoreazăcel mai mult, ci posibilul amestec al politicului în activitatea justiției. Uniunea Europeană,ca o comunitate de drept și de valori, trebuie să vină în sprijinul membrilor fostului guvernucrainean, pentru a se respecta principiul prezumției de nevinovăție și Convenția Europeanăa Drepturilor Omului.

Doresc să atrag atenția asupra necesității continuării și intensificării reformelor în Ucraina,a alinierii legislației la prevederile și obligațiile comunitare ca elemente esențiale înperspectiva apropierii de Uniunea Europeană. Succesul procesului de reformă asumat deUcraina va depinde de promovarea și respectarea principiilor democratice, a statului dedrept și transparenței. Legat de acuzațiile aduse Iuliei Timoșenko și foștilor membrilor aiguvernului, nu se poate acționa cu un abuz de putere la o acuzație de abuz de putere.Democrația trebuie să meargă înainte în Ucraina și noi putem sprijini acest fenomen.


Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, Comisiaurmărește foarte atent evoluțiile din Ucraina cu privire la foștii membri ai guvernuluiUcrainei, dna Timoșenko, dl Lutsenko și alții, la fel cum procedează și Parlamentul Europeanși grupurile parlamentare. De la începutul anului, ne-am exprimat clar preocupările cuprivire la posibila motivație politică care se află în spatele acestor cazuri. UE are o delegațieîn țară și monitorizează cu atenție evoluțiile.

Raportul privind progresele înregistrate de Ucraina, pe care l-am publicat cu câteva zile înurmă, oferă o imagine cuprinzătoare a situației de anul trecut din țară. Evaluarea situațieinoastre, care nu s-a schimbat, prezintă nevoia de reformă cuprinzătoare a sistemului judiciarși de măsuri de combatere a corupției. Raportul subliniază că trebuie să fie garantatărespectarea statului de drept în cadrul anchetelor și urmăririlor penale și proceduri penaleechitabile, imparțiale și independente în instanță, pentru a se asigura că nu se abuzează dedreptul penal în scopuri politice.

În cazurile care îi implică pe foștii membri ai guvernului, trebuie făcută o diferență clarăîntre răspunderea penală și cea politică. Îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă adetenției, a măsurilor de custodie și a restricțiilor de călătorie dau, de asemenea, impresiaunei abordări arbitrare în fața justiției.

În același timp, o mare parte a societății civile ucrainene, experții din întreaga lume șioamenii de afaceri străini care lucrează în Ucraina sunt ferm convinși de faptul că instanțeledin Ucraina sunt supuse unor presiuni puternice din părți diferite. Sperăm că viitoarelemodificări ale legii privind reforma sistemului judiciar vor lua în considerare declarația dinpartea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și vor înlătura aceste preocupări.

Aș dori să subliniez faptul că acordăm o mare importanță protejării statului de drept dinUcraina, care este o țară cu care dorim să intrăm într-o relație contractuală mai strânsă pebaza asocierii și a integrării economice. Pentru ca acest lucru să aibă loc, este esențial unsistem de justiție independent și transparent și care să funcționeze corespunzător.

Nu dorim să fim parțiali în niciunul dintre cazurile individuale, dar ne așteptăm ca Ucrainasă aducă schimbări fundamentale în sistemul său pentru a garanta proceduri imparțiale,echitabile și transparente în instanță. Suntem convinși că stabilitatea din Ucraina, precumși încrederea cetățenilor săi în organismele publice ale țării vor depinde de progreselerealizate în acest domeniu.

Viteza și amploarea integrării noastre cu Ucraina și invers, vor depinde de faptul dacăUcraina poate garanta pe deplin respectarea drepturilor omului, a principiilor democrațieiși a principiilor statului de drept. Aceste principii nu trebuie să fie puse în discuție în niciunfel. Această concluzie este în conformitate cu rezultatele revizuirii politicii europene devecinătate.

Reuniunea Consiliului de cooperare UE-Ucraina, care are loc în cursul următoarelor câtevasăptămâni, ne va oferi oportunitatea de a discuta numeroase probleme care sunt importantepentru relația noastră și trimit semnale clare în Ucraina, aceleași ca cele pe care le trimitețicu privire la importanța reformei în acest domeniu.

Suntem mulțumiți de hotărârea Ucrainei de a încheia negocierile privind un acord deasociere înainte de sfârșitul acestui an. Până aici, toate bune. Cu toate acestea, Ucrainatrebuie să pună în aplicare reforme ample și necesare, în special în sistemul judiciar, electoralși constituțional, pentru a putea să se bucure de oportunitățile pe care le poate oferi acest


acord cu privire la asocierea și integrarea economică în UE. În plus, țara trebuie să depunămai multe eforturi decisive în cadrul luptei împotriva corupției.

Ucraina nu este singură în această privință, dar trebuie să demonstreze hotărârea sanecondiționată de a introduce reforme mai cuprinzătoare și mai incluzive în cazul în caredorește să se apropie mai mult de UE. Vom continua să acordăm sprijin semnificativUcrainei în eforturile sale de a realiza reforme interne.

În cele din urmă, aș dori să spun că vom clarifica respectul nostru absolut pentru procedurilejudiciare corespunzătoare, fără a face comentarii. Ne bazăm pe posibilitatea de a ne continuadialogul deschis și transparent de la Kiev și de la Bruxelles cu privire la reformele internedin Ucraina și referitor la integrarea mai strânsă a țării cu UE, atât cu autoritățile ucrainene,cât și cu opoziția. Vă mulțumesc foarte mult.

Președinte. - Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în scurt timp.


Alexander Mirsky (S&D) , în scris. – Am fost surprins de dorința unor forțe politice dinParlamentul European de a sprijini foștii lideri ai Ucrainei, atât moral, cât și politic. Estecunoscut faptul că Partidul Popular European are un acord de cooperare cu blocul IulieiTimoșenko. Ar fi interesant de știut dacă în acord există un punct cu privire la protecțiajuridică și prestarea de servicii de avocatură?

Rezoluția de astăzi seamănă mai mult cu un recurs, dar nu ca un document al ParlamentuluiEuropean. Consider că este necesar să se declare că nimeni nu este eligibil să intervină înprocedurile judiciare și în activitățile de urmărire penală. Prin evaluarea în avans a activitățiiprocurorului, înainte de sfârșitul anchetei, vom împiedica punerea în aplicare a justiției.

Parlamentul European nu este un birou de avocatură. În astfel de cazuri, ar trebui să așteptepână când ancheta se apropie de sfârșit. Ar trebui să recomandăm acuzaților să cooperezecu organele de anchetă. Nu avem niciun drept să facem presiuni asupra sistemului judiciardin Ucraina, deoarece acest lucru poate fi calificat drept amestec în treburile interne.

Sunt categoric împotriva rezoluției P7_TA-PROV (2011) 0272, deoarece consider că puneo presiune dură asupra guvernului din Ucraina.

Bogusław Sonik (PPE), în scris. – (PL) Prioritățile președinției ucrainene a Comitetuluide Miniștri al Consiliului Europei sunt, printre altele, de a preveni încălcările drepturiloromului și respectarea principiilor statului de drept. De asemenea, Ucraina s-a angajat săconstruiască democrația la nivel local și să-și consolideze autonomia locală. În același timp,Comitetul de la Helsinki avertizează că Ucraina încalcă Convenția europeană a drepturiloromului. Detențiile preventive și interdicția de a părăsi țara care a fost impusă celor maiimportanți membri ai opoziției și foștilor membri ai guvernului pun la îndoială obiectivitateaserviciului ucrainean de urmărire penală. În opinia Parlamentului European, există o lipsăde transparență în cadrul anchetei, iar metodele de procedură adoptate suntdisproporționate. Parlamentul European ar trebui să solicite Procurorului General al Ucraineisă elimine această interdicție.

Problema reală, cu toate acestea, se află în lipsa continuă a reformei democratice în Ucraina.În timpul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei dinmartie 2011, reprezentanții ucraineni au explicat că este nevoie de mai mult timp pentru


a elimina trecutul comunist. De asemenea, cred că dobândirea democrației nu este ușoară,dar necesită dorința de a introduce schimbare și a lua măsuri puternice. A trecut dejasuficient timp de la căderea URSS, iar alte țări post-comuniste au făcut progresesemnificative. Pentru a crea un sistem pluralist al statului de drept, Ucraina trebuie săînceapă prin a face schimbări cu privire la legea sa electorală și legislația penală în modeficient. Uniunea Europeană trebuie totuși să insiste ca cererile pe care le face să fieîndeplinite, în special pentru că ea însăși oferă o parte importantă în Parteneriatul estic șipolitica de vecinătate.

13. Votare

Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă votul.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: a se vedea procesul-verbal)

13.1. Madagascar (B7-0353/2011)

13.2. Guantanamo: hotărâre iminentă privind pedeapsa cu moartea (B7-0361/2011)

– Înainte de votul privind amendamentul 12:

Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL). - (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor,îmi cer scuze că intervin în acest vot. Aș dori doar să solicit ca amendamentul 9 să fieintrodus la punctul 7 și nu la punctul 4.

Cred că s-a făcut o greșeală. Amendamentul 9 se referă la dreptul la un proces echitabil și,în cazul în care este adoptat - lucru care m-ar surprinde, dar oricum - ar însemna căAmendamentul 12, care se referă la un cu totul alt subiect, va fi retras.

(Corecția tehnică a fost acceptată)

13.3. Ucraina: cazul Iuliei Timoșenko și al altor membri ai fostului guvern(B7-0363/2011)

14. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal

15. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal

16. Declarații scrise înscrise în registru (articolul 123 din Regulamentul deprocedură): consultați procesul-verbal

17. Transmiterea textelor adoptate în cursul prezentei ședințe: a se vedeaprocesul-verbal

18. Calendarul următoarelor ședințe: consultați procesul-verbal

19. Întreruperea sesiunii

(Ședința a fost închisă la ora 16.55)


ANEXĂ (Răspunsuri scrise)

ÎNTREBĂRI ADRESATE CONSILIULUI (Președinția în exercițiu aConsiliului Uniunii Europene poartă întreaga răspundere pentru acesterăspunsuri)

Întrebarea nr. 1 adresată de Bernd Posselt ( H-000195/11 )

Subiect: EULEX în nordul Kosovoului

Cum evaluează Consiliul performanța misiunii UE de stat de drept EULEX în Kosovo, înspecial în nordul Kosovoului și în Mitrovica, și ce măsuri ia Consiliul pentru a îmbunătățiactivitatea acestui important organism?

Răspuns

Prezentul răspuns, care a fost formulat de către Președinție și nu are caracter obligatoriunici pentru Consiliu, nici pentru membrii acestuia ca atare, nu a fost prezentat oral în timpulafectat întrebărilor adresate Consiliului, în cadrul sesiunii plenare din iunie 2011 aParlamentului European, de la Strasbourg.

La 26 aprilie 2010, Consiliul a menționat cu satisfacție rezultatele obținute până acum deEULEX Kosovo într-un mediu dificil care acordă asistență agențiilor judiciare și de aplicarea legii și în ceea ce privește promovarea reformelor statului de drept, inclusiv urmărireapenală și judecarea cauzelor penale sensibile. Consiliul și-a exprimat sprijinul pentruabordarea misiunii de a-și intensifica eforturile în lupta împotriva crimei organizate și acorupției.

Din momentul în care a ajuns la capacitatea operațională inițială în decembrie 2008,misiunea EULEX a contribuit semnificativ la crearea unui mediu în care populația dinKosovo reclamă din ce în ce mai mult că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Prinancheta unor miniștri, politicieni, înalți funcționari, inclusiv a guvernatorului BănciiCentrale, a unor foști comandanți UCK și a unor oameni de afaceri, misiunea a periclitatgrav percepția asupra impunității.

Câteva sute de anchete sunt în curs de desfășurare. Peste 180 de verdicte au fost dejapronunțate de judecătorii EULEX într-o varietate de cauze, inclusiv privind corupția șicrima organizată. Aproximativ 1 150 de audieri au fost organizate, iar procurorii EULEXau fost implicați în peste 1 300 de cauze, care cuprind aproximativ 50 de cauze privindcrima organizată și aproape 100 de cauze de corupție.

De asemenea, misiunea a realizat progrese importante în lupta împotriva traficului de ființeumane și de organe, mai concret, în cazuri importante, cum ar fi Tisa (trafic cu ființe umane)și cazul Medicus (trafic cu organe).

Există o serie de investigații în curs de desfășurare referitoare la activitățile criminale dinnord. Din momentul în care EULEX a redeschis instanța de la Mitrovica în decembrie 2008,după ce timp de aproape 9 luni a fost închisă, judecătorii și procurorii internaționali,susținuți de un grup multietnic de sârbi și albanezi locali din Kosovo, au finalizat nu maipuțin de 35 de procese. Actele criminale care se încadrează în mandatul EULEX suntanchetate corespunzător și judecate în mod adecvat de un grup de judecători și procuroridin cadrul EULEX, chiar dacă judecătorii și procurorii locali nu au revenit încă. O echipă


locală multietnică de inventar a realizat un imens progres în identificarea, rearanjarea șiînregistrarea a mii de dosare.

Există o prezență constantă a ofițerilor vamali și a polițiștilor de frontieră EULEX la porțile31 și 1. De la instalarea misiunii EULEX, contrabanda din zona de nord s-a redus cu pânăla 60 %, rezultând astfel o creștere reală a veniturilor atât pentru Belgrad, cât și pentruPristina. Toate informațiile colectate de la punctele vamale sunt împărtășite atât Belgradului,cât și Pristinei, iar înregistrarea persoanelor care trec prin punctul vamal se realizează prinintroducerea acestora într-o bază de date centralizată.

Recent și în conformitate cu prioritățile noului șef al misiunii, Xavier Bout de Marnhac,misiunea a instituit Task Force Mitrovica (TFM) (Grupul operativ pentru orașul Mitrovica),o unitate formată din anchetatori și procurori EULEX din cadrul poliției și al serviciuluivamal. Obiectivul TFM este acela de a lupta împotriva infracțiunilor grave utilizândactivitățile polițienești bazate pe informații pentru a consolida statul de drept atât la nord,cât și la sud de Ibar. Arestarea unei persoane presupus implicată în crima organizată înZubin Potok la data de 17 mai reprezintă încă o dovadă a activităților EULEX.

De asemenea, activitățile EULEX din nord sunt în strânsă legătură cu relațiile publice active,de exemplu prin lansarea unor campanii anti-drog.

** *

Întrebarea nr. 2 adresată de Jim Higgins ( H-000198/11 )

Subiect: Siguranța rutieră

În programul său, Președinția ungară a subliniat că va face „toate eforturile posibile pentrua grăbi negocierile în curs privind schimbul transfrontalier de informații referitoare lainfracțiuni în materie de siguranță rutieră”.

Cum mandatul Președinției ungare se apropie de final, ce măsuri a adoptat Consiliul pentrua asigura îndeplinirea acestui obiectiv?

Răspuns


Așa cum bine știe onorabilul deputat din Parlamentul European, adoptarea unei directivede facilitare a schimburilor transfrontaliere de informații privind infracțiunile rutiere legatede siguranța traficului este o prioritate pentru Președinția maghiară.

Organismele competente de pregătire ale Consiliului au analizat proiectul de directivămenționat anterior, iar președinția a organizat mai multe întâlniri informale cu raportorulParlamentului European și cu raportorii alternativi având ca scop analiza neoficială adomeniilor de compromis pentru a ajunge la un acord în a doua lectură, posibil înainte desfârșitul lunii iunie 2011.

Președinția maghiară, precum a anunțat anterior, va face tot posibilul pentru a ajunge laun acord cu Parlamentul European referitor la acest dosar înainte de încheierea mandatuluisău.


** *

Întrebarea nr. 3 adresată de Vilija Blinkevičiūtė ( H-000202/11 )

Subiect: Eliminarea obstacolelor din calea accesului liber și neîngrădit al persoanelorcu handicap la alegeri pentru a-și putea exprima voința de cetățean

Ungaria, care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în acest semestru,menționează în programul său, printre cele mai importante priorități, strategia europeanăpentru persoanele cu handicap (2010-2020), care urmărește în special lupta împotrivadiscriminării persoanelor cu handicap și garantarea punerii în aplicare a drepturilorfundamentale și cetățenești ale acestora.

Nu consideră țara care asigură președinția că statele membre ar trebui să elimine obstacoleledin calea accesului liber și neîngrădit al persoanelor cu handicap la alegeri pentru a-șiexprima voința ca cetățeni și pentru a-și exercita drepturile cetățenești? Din păcate, dincauza unui spațiu fizic neadaptat, doar un mic procent de persoane cu handicap poate sămeargă la vot.

Răspuns


Dispozițiile specifice puse în aplicare pentru a garanta că toți cetățenii pot vota este unaspect care intră în competența statelor membre. Cu toate acestea, Consiliul acordă o mareimportanță integrării pe deplin a persoanelor cu handicap în viața publică în condiții deegalitate cu ceilalți. Rezoluția (5) adoptată de Consiliu și de statele membre la 7 și 8 iunie2010 a identificat accesul la viața publică drept o condiție prealabilă pentru incluziuneași integrarea pe deplin a persoanelor cu handicap în societate. În mod similar, rezoluția (6)

adoptată la 29 februarie 2008 identifică îmbunătățirea accesibilității ca o condiție prealabilăpentru autonomie, incluziune și participare și ca o modalitate care oferă posibilitateapersoanelor cu handicap de a se bucura de drepturile omului și de libertățile fundamentale.

Consiliul dezbate propunerea Comisiei (7) pentru o nouă directivă pentru combatereadiscriminării, care, de asemenea, conține dispoziții pentru îmbunătățirea accesibilității.

În plus, Consiliul a invitat în mod repetat (8) statele membre și Comisia să promovezeratificarea și punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cuhandicap (UNCRDP) care abordează în mod specific (9) problema participării efective șidepline la viața politică și publică, prin asigurarea unor proceduri, facilități și materiale devot adecvate și accesibile, facilitarea utilizării tehnologiilor de asistență și a noilor tehnologiiși permiterea asistenței personale la vot.

(5) 10173/10.(6) 6769/08.(7) 11531/08. Ultimul raport privind progresul: 16335/10.(8) 10173/10.(9) UNCRPD, JO L 23/36, 27.1.2010, articolul 29.


În cele din urmă, în contextul noii strategii europene de acțiune pentru persoanele cuhandicap 2010-2020 a Comisiei (10) , care se concentrează în mare măsură pe punerea înaplicare a UNCRPD, Președinția maghiară a elaborat un set de proiecte ale concluziilorConsiliului, care sunt dezbătute în prezent de organismele de pregătire ale Consiliului.

** *

Întrebarea nr. 4 adresată de Gay Mitchell ( H-000204/11 )

Subiect: Siguranța rutieră

În vara aceasta multe familii din Marea Britanie și din Irlanda vor pleca din nou în sudulEuropei pentru a-și petrece acolo vacanța. Mulți turiști irlandezi vor călători cu feribotulde la Cork sau Rosslare la Roscoff și Cherbourg, iar mulți turiști britanici vor călători printunelul de sub Canalul Mânecii de la Dover la Calais. Acești călători vor petrece câtevasăptămâni în Franța, Germania, Spania și în alte țări din UE în care autovehiculele se conducpe partea dreaptă a carosabilului. Având în vedere faptul că cetățenii irlandezi și cei britaniciconduc autovehiculele pe partea stângă a carosabilului și că nu au experiență în a conducepe partea dreaptă a acestuia, există motive de îngrijorare. Este foarte probabil că se vorproduce accidente din cauza dificultăților create de conducerea unui autovehicul care seconduce pe partea stângă a carosabilului pe partea dreaptă a acestuia. Are Consiliul ostrategie de creștere a siguranței rutiere a participanților la trafic care călătoresc astfel înstrăinătate?

Răspuns


În concluziile sale privind siguranța rutieră (11) adoptate în cursul reuniunii din data de 2și 3 decembrie 2010, Consiliul a considerat că numărul de accidente rutiere și al victimeloracestora a rămas inacceptabil de mare și a subliniat importanța adaptării autostrăzilor,drumurilor, străzilor și vehiculelor la capacitatea umană.

Totodată, Consiliul a luat în considerare faptul că infrastructura și vehiculele ar trebuiproiectate pentru a preveni și limita consecințele erorilor umane și comportamentulinadecvat și a recunoscut necesitatea construirii infrastructurii rutiere și a dezvoltării rețeleirutiere, respectând standarde înalte de siguranță rutieră.

Cu toate acestea, Consiliul nu a analizat chestiunea specifică ridicată de onorabilul deputatdin Parlamentul European.

** *

(10) 16489/10.(11) Doc. 16951/10.


Întrebarea nr. 5 adresată de Marian Harkin ( H-000213/11 )

Subiect: Aducerea Europei mai aproape de cetățenii săi

Ce inițiative a întreprins Consiliul pentru a realiza una dintre prioritățile sale, și anumeaducerea Europei mai aproape de cetățenii săi?

Răspuns


Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Orice cetățean are dreptulde a participa la viața democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod cât mai deschis și laun nivel cât mai apropiat posibil de cetățean.” Conform articolului 11 din TUE „instituțiileacordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative [...] posibilitatea de a-și face cunoscuteopiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune aleUniunii”.

Pentru a îndeplini aceste obiective și pentru a consolida democrația participativă, articolul11 din TUE prevede inițiativa cetățenilor, care este una din principalele inovații ale Tratatuluide la Lisabona. Această dispoziție a tratatului a fost pusă în aplicare printr-un regulamental Parlamentului European și al Consiliului (12) . Statele membre și Comisia trebuie să adoptemăsurile necesare pentru punerea în aplicare a regulamentului până 1 aprilie 2012, cândacesta va deveni aplicabil. Dincolo de toate aceste măsuri, articolul 12 din TUE prevede,de asemenea, implicarea parlamentelor naționale în cadrul procesului decizional al Uniunii.

În plus, Consiliul a salutat și a susținut inițiativa întreprinsă de Parlamentul European și deComisie pentru a stabili un „registru de transparență” comun și va elabora o declarațieunilaterală în luna iunie, când registrul de transparență urmează să fie lansat, subliniindvaloarea acestui nou instrument și sprijinul Consiliului pentru această inițiativă.

Consiliul este pregătit să înceapă dezbaterile tripartite pentru a analiza modalitățile în careConsiliul își poate exercita rolul în acest registru.

În plus, în conformitate cu articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,toate deliberările și voturile Consiliului privind proiectele de acte legislative sunt publiceși accesibile pe internet.

Referitor la accesul public la documente, Comisia a propus o reformare a Regulamentului(CE) 1049/2001 din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele ParlamentuluiEuropean, ale Consiliului și ale Comisiei (13) pentru a extinde dreptul de acces public ladocumentele tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Propunerea estediscutată în cadrul procedurii legislative ordinare. În plus, creșterea numărului de consultăriale registrului public de documente ale Consiliului demonstrează că acest instrumentcontinuă să reprezinte un mijloc important pentru cetățenii care doresc să urmăreascăactivitățile Uniunii Europene.

(12) JO L 65, 11.3.2011, p. 1.(13) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.


La nivel general, obiectivul Consiliului este comunicarea cu cetățenii într-o manieră clarăși transparentă. În acest context, Consiliul continuă să se implice activ în punerea în aplicarea declarației politice „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” semnată la 22octombrie 2008 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană (14) .

Conform acestei declarații, cele trei instituții vor identifica anual, în cadrul Grupulinterinstituțional pentru informare, un număr limitat de priorități comune de comunicare,respectând, în același timp, responsabilitatea individuală a fiecărei instituții UE și a fiecăruistat membru pentru propriile sale strategii și priorități de comunicare.

Pentru stabilirea poziției sale privind acest aspect, Consiliul le transmite statelor membreopinii pentru a le asigura că activitățile de comunicare și campaniile informaționale prezintăinteresul național, regional și local necesar pentru a se adresa tuturor cetățenilor.

** *

ÎNTREBĂRI ADRESATE COMISIEI

Întrebarea nr. 16 adresată de Liam Aylward ( H-000207/11 )

Subiect: Siguranța și accidentele mortale la locul de muncă

În UE-27, câteva mii de lucrători mor anual în accidente fatale la locul de muncă, iar 2,9% dintre lucrători au avut deja un accident la locul de muncă soldat cu peste trei zile deconcediu medical.

Poate preciza Comisia ce fel de măsuri există pentru abordarea acestei situații tragice?

Cum evaluează Comisia strategia existentă pentru perioada 2007-2012? A dus aceastăstrategie la progrese înspre realizarea obiectivelor propuse și la reducerea riscului deaccidente mortale la locul de muncă în întreaga UE?

În ce stadiu se găsește procesul de consultare curent pe tema unei noi strategii pentrusănătate și siguranță la locul de muncă în Europa pentru perioada 2013-2020?

Răspuns

În timp ce statisticile UE indică o diminuare substanțială a numărului de accidente fataleși de accidente grave de muncă (15) , Comisia este de acord că mai pot fi operate îmbunătățiriprivind reducerea numărului de accidente de muncă și a cazurilor de boli profesionale peteritoriul UE.

Strategia europeană 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă (16) are ca obiectivreducerea cu 25 % a frecvenței accidentelor de muncă pe parcursul acestei perioade, unobiectiv ambițios având în vedere reducerea generală a frecvenței accidentelor de muncă

(14) 13712/08.(15) Bazat pe metodologia statisticilor europene privind accidentele de muncă (ESAW) din baza de date Eurostat la:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database.(16) Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea calității și productivității în muncă: Strategia comunitară 2007-2012

privind sănătatea și securitatea în muncă [COM(2007)0062 final, 21 februarie 2007].


în comparație cu obiectivul strategiei anterioare a UE (17) . Strategiile naționale pe carestatele membre trebuie să le adopte în temeiul strategiei pentru perioada 2007-2012 joacăun rol-cheie în îndeplinirea obiectivului și ar trebui să le ofere orientare statelor membreși autorităților naționale în eforturile acestora de a preveni accidentele de muncă. În plus,în anul 2007 a fost adoptată o recomandare a Consiliului privind prevenirea vătămărilorși promovarea siguranței, solicitând, de asemenea, statelor membre să stabilească planurinaționale pentru prevenirea accidentelor (18) .

Evaluarea intermediară (19) confirmă că strategia actuală privind sănătatea și siguranțaîndeplinește în mare măsură obiectivul, în pofida schimbărilor care au avut loc în UE din2007 și în special impactul crizei financiare și economice. O evaluare finală a eficacitățiistrategiei în ceea ce privește obținerea acestei reduceri cu 25 % va fi posibilă doar dacă suntdisponibile informații oficiale pentru anul de referință 2012 (20) , dar estimările provizoriivor fi furnizate în evaluarea intermediară. Conform informațiilor pentru perioada cuprinsăîntre 2007 și 2009 (21) , cifra a scăzut în 15 state membre, este neschimbată în patru șicrescută în trei, în timp ce variația în cele cinci state membre rămase nu este semnificativă.

O amplă consultare se află în curs de desfășurare pentru a identifica prioritățile pentrustrategia 2013-2020, în timp ce un grup de lucru dedicat al Comisiei consultative tripartitepentru sănătate și securitate în muncă susține Comisia la efectuarea evaluării finale astrategiei actuale și la elaborarea strategiei viitoare.

** *

Întrebarea nr. 17 adresată de Jutta Steinruck ( H-000211/11 )

Subiect: Situația stagiarilor în Europa

Într-un studiu recent realizat de Federația Sindicatelor Germane (DGB), este din nou expusăsituația precară a stagiarilor. 28 % dintre absolvenții de studii superioare lucrează ca stagiari,40 % dintre aceștia fiind neplătiți. Situația este urgentă, deoarece companiile capătă obiceiulde a înlocui lucrătorii obișnuiți cu stagiari înalt calificați, fără a le asigura salariicorespunzătoare. Această problemă se întâlnește pretutindeni în Europa. În Italia, aproapejumătate dintre stagiari dețin o diplomă de master, situația fiind similară în alte statemembre, precum Franța, Austria și Regatul Unit: se pare că numărul stagiilor prost plătitecrește în mod constant.

(17) Conform datelor armonizate ESAW privind accidentele de muncă, numărul accidentelor de muncă a scăzut cu 25 %din anul 2000 până în anul 2006. Din 1995 până în 2005, numărul accidentelor de muncă în UE-15 a scăzut cu27,4 % față de 42,4 % în cazul accidentelor fatale [a se vedea „Causes and circumstances of accidents at work in theEU” (Cauze și circumstanțe ale accidentelor de muncă în UE), Comisia Europeană, EMPL, 2009].

(18) (2007/C 164/01) – 31 mai 2007(19) Documentul de lucru al comisiei „Revizuirea la mijlocul perioadei a strategiei europene 2007-2012 privind sănătatea

și securitatea în muncă” [SEC(2011)0547 final, 27 aprilie 2011].(20) În principiu, acest lucru nu va avea loc până în 2014, în conformitate cu procedura actuală a Eurostat de colectare

și prelucrare a datelor statelor membre (statele membre trebuie să raporteze accidentele de muncă către Eurostat întermen de 18 luni).

(21) „Tabloul de bord 2009”, care furnizează rezultatele unui studiu realizat în luna mai 2009 de grupul de interesreprezentând guvernele din cadrul Comisiei consultative pentru sănătate și securitate în muncă și se bazează pe unchestionar trimis la ministerele muncii și afacerilor sociale din statele membre, este disponibil la:http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=153&langId=en&intPageId=683.


În afară de actualul studiu cuprinzător, intenționează Comisia să adopte vreo măsură petermen scurt pentru a opri exploatarea tinerilor lucrători în Europa?

Care sunt modalitățile prin care Comisia poate solicita statelor membre o mai mare claritatea dispozițiilor lor legislative, precum și o simplificare a schimburilor de stagiari care îșiefectuează stagiul în alte state membre?

Inițiativa „Tineretul în mișcare” menționează un „cadru de calitate privind stagiile”. Cândeste preconizată intrarea în vigoare a acestui cadru? Sunt planificate și alte inițiative menitesă sprijine integrarea tinerilor lucrători pe piața muncii?

Răspuns

Comisia este conștientă de problema ridicată de onorabila deputată și de faptul că stagiilesunt deseori utilizate pentru a înlocui locurile de muncă clasice. În același timp, Comisiaconsideră stagiile de bună calitate pot contribui la reducerea decalajului dintre cunoștințeleteoretice dobândite în timpul studiilor și aptitudinile și competențele necesare la locul demuncă. Astfel, ca parte a inițiativei emblematice din cadrul strategiei Europa 2020 „Tineretulîn mișcare”, Comisia s-a angajat să prezinte în 2012 un cadru de calitate pentru stagii,inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale.

În plus, „Tineretul în mișcare” cuprinde o serie de inițiative pentru a promova integrareatinerilor pe piața muncii, inclusiv o invitație la adresa statelor membre de a lua în considerareintroducerea unor contracte individuale pe perioadă nedeterminată pentru a rezolvasegmentarea pieței muncii; inițiativa „Primul tău loc de muncă EURES” și noul monitoreuropean al posturilor vacante promovează mobilitatea tinerilor în cadrul UE; invitația laadresa statelor membre de a elabora așa-numitele „garanții pentru tineri” asigurându-se cătinerii beneficiază de un loc de muncă, de studii suplimentare sau de măsuri de activare,în termen de patru luni de la absolvirea școlii; un nou program de învățare reciprocă alserviciilor publice europene de ocupare a forței de muncă pentru a-i ajuta să vină înîntâmpinarea tinerilor; și utilizarea recentului instrument european de microfinanțareProgress pentru a crește accesul la finanțare pentru noii întreprinzători, inclusiv pentrutineri.

** *

Întrebarea nr. 18 adresată de Marian Harkin ( H-000214/11 )

Subiect: Fuziunea între FEG și FSE

Având în vedere anumite sugestii privind fuzionarea Fondului european de ajustare laglobalizare cu Fondul social european, ar putea Comisia să schițeze diferențele fundamentaledintre cele două fonduri și să își prezinte pe larg punctul de vedere cu privire la aceastăpropunere?

Răspuns

În vederea revizuirii Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru perioadaulterioară anului 2013, Comisia analizează diferite opțiuni pentru a rezolva cele douăprobleme care afectează mecanismul financiar actual al Fondului, respectiv durata de timpa procedurii de adoptare a deciziilor și riscul ca sumele alocate să se dovedească a fiinsuficiente.


Comisia amintește faptul că Fondul social european (FSE) a fost înființat pentru a contribuila consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin îmbunătățirea oportunitățilorde ocupare a forței de muncă și a posibilităților de angajare, prin încurajarea unui nivelridicat de ocupare a forței de muncă și de creare de locuri de muncă mai multe și de maibună calitate. Acesta sprijină strategia europeană de ocupare a forței de muncă, precum șipoliticile statelor membre care vizează ocuparea integrală a forței de muncă, îmbunătățireacalității și productivității în muncă, promovarea incluziunii sociale și reducerea diferențelorlegate de ocuparea forței de muncă la nivel național, regional și local. Principala diferențăîntre FEG și FSE este aceea că FSE constă din programe multianuale care susțin obiectivestrategice pe termen lung – în special anticiparea și gestionarea schimbărilor șirestructurărilor. La rândul său, FEG oferă sprijin individual unic, limitat în timp, orientatdirect către lucrătorii afectați de concedieri ca urmare a globalizării comerțului sau a crizeifinanciare și economice.

Dacă s-ar decide includerea FEG în cadrul FSE pentru perioada ulterioară anului 2014, arfi încă posibil să protejăm identitatea, vizibilitatea și obiectivele FEG. Acest aspect ar puteafi realizat prin înființarea în cadrul FSE a unei componente la nivelul UE cu o alocarebugetară specifică. Integrarea FEG în cadrul FSE ar simplifica gestionarea solicitărilorindividuale și ar putea profita de gestionarea și de sistemele de control ale FSE care se aplicădeja. De asemenea, ar putea consolida coerența dintre sprijinul preventiv (FSE) și cel curativ(FEG).

Comisia își va prezenta propunerile privind succesorul FEG în cadrul următorului cadrufinanciar multianual, care urmează să fie adoptat la sfârșitul lunii iunie.

** *

Întrebarea nr. 21 adresată de Giovanni La Via ( H-000217/11 )

Subiect: Utilizarea punctuală a fondurilor structurale în regiunile europene

Din datele oficiale ale multor regiuni europene, referitoare la stadiul în care se află cheltuielileefectuate din fonduri cum sunt FSE, FESR etc., se constată adesea întârzieri în ceea ce priveștestadiul cheltuielilor făcute punctual și eficace în scopul atingerii obiectivelor prestabiliteîn acest sens în Planurile operative regionale (POR) corespunzătoare.

În lumina unor astfel de întârzieri, care pot fi dovedite cu documente prin intermediulserviciilor de monitorizare ale fiecărui stat membru, ar putea Comisia să indice ceînvățăminte se pot trage din programarea financiară trecută și aplicarea în următoareaperioadă 2013 - 2020, cu scopul accelerării cheltuielilor și al controlării cu mai multăexactitate a îndeplinirii efective a obiectivelor?

Răspuns

Comisia este de acord cu opinia onorabilului deputat referitoare la faptul că asigurareaabsorbției eficiente a fondurilor din cadrul politicii de coeziune, fără a periclita utilizareaeficientă a resurselor, este într-adevăr un aspect foarte important. Comisia a reflectat asupramotivelor pentru care unele state membre se confruntă cu dificultăți în ceea ce priveșteabsorbția fondurilor și analizează în prezent modalitățile de rezolvare a acestui aspect.

Norma privind retragerea din oficiu vizează asigurarea punerii în aplicare a proiectelorîntr-un termen rezonabil și încurajarea disciplinei financiare. Normele în vigoare pentruperioada 2007-2013 și posibilitățile de abatere de la normă au devenit mult mai complexe,


iar caracterul simplu și original aflat la baza normei s-a redus. O normă clară și fără echivocprivind retragerea din oficiu, fără scutiri sau derogări, ar simplifica gestionarea financiarăatât pentru statele membre, cât și pentru Comisie. Pentru a permite o perioadă rezonabilăpentru punerea în funcțiune și lansarea programelor, Comisia reflectă asupra modalitățilorîn care norma privind retragerea din oficiu ar putea fi aplicată din al doilea an pentru toateprogramele.

Comisia consideră că simplificarea normei privind retragerea din oficiu ar putea asiguraun echilibru între asigurarea calității investițiilor și punerea în aplicare rapidă și în bunecondiții.

** *

Întrebarea nr. 22 adresată de Silvia-Adriana Ţicău ( H-000218/11 )

Subiect: Stadiul identificării proiectelor strategice și a resurselor financiare pentruEUSDR

Așa cum au solicitat Consiliul European, în Concluziile sale din 18 și 19 iunie 2009, șiParlamentul European, în Rezoluția sa din 20 ianuarie 2010, la data de 8 decembrie 2010Comisia Europeană a prezentat Strategia UE pentru regiunea Dunării. Consiliul UE a adoptatstrategia la 13 aprilie 2011, iar Parlamentul European a solicitat, în Rezoluția sa din 15februarie 2011, ca statele membre și Comisia să demareze implementarea Strategiei UEpentru regiunea Dunării, astfel încât populația care locuiește în regiunea Dunării să poatăbeneficia de proiecte strategice comune, care vor genera locuri de muncă și dezvoltareeconomică și socială în regiune. La data de 3 februarie 2011, la Budapesta, Comisia apublicat țările și regiunile coordonatoare pentru acțiunile prioritare ale Strategiei UE pentruregiunea Dunării. Rolul coordonatorilor este acela de a identifica, împreună cu stateleimplicate, obiective măsurabile și proiecte strategice pentru implementarea strategiei și,mai ales, resursele financiare necesare pentru implementarea acesteia.

Aș dori să întreb Comisia care este stadiul identificării obiectivelor măsurabile și a proiectelorstrategice, precum și a resurselor financiare necesare pentru implementarea acestora? Arputea Comisia să precizeze când vor fi adoptate și publicate acestea?

Răspuns

Pregătirile în vederea punerii în aplicare a strategiei UE pentru regiunea Dunării sunt înplină desfășurare. În urma adoptării acesteia de către Comisie la 8 decembrie 2010,domeniile prioritare au fost atribuite țărilor dunărene în luna februarie. Consiliul AfaceriGenerale a aprobat concluziile privind strategia la 13 aprilie. O primă reuniune acoordonatorilor domeniilor prioritare cu Comisia a avut loc în Ungaria între 8 și 9 mai. Îniunie, vor avea loc reuniunile de lansare pentru fiecare domeniu prioritar. Au fost înființatecele mai multe dintre grupurile de coordonare. Acum vor fi elaborate programele de lucru.

Punerea în aplicare cu succes depinde de statele membre, iar Comisia va contribui lafacilitarea procesului. Este de datoria coordonatorilor să identifice, împreună cu stateleimplicate, obiectivele cuantificabile și proiectele strategice pentru punerea în aplicare astrategiei și, mai presus de toate, resursele financiare necesare. Pentru îndeplinirea sarcinilorcare le revin, coordonatorii domeniilor prioritare vor beneficia de bugete de asistențătehnică. Acest fapt va implica în special programele politicii de coeziune, coordonatoriiIPA, reprezentanții programelor IEVP, sursele de finanțare naționale și principalele instituțiifinanciare internaționale. În perioada cuprinsă între 2007 și 2013 pentru regiunea Dunării


este disponibilă o sumă de peste 100 de miliarde de euro, care rezultă din fondurilestructurale și din programele Fondului de coeziune. Strategia însăși nu oferă o finanțarespecifică.

În ceea ce privește obiectivele, Comisia consideră că stabilirea unor obiective specifice vaîmbunătăți procesul de punere în aplicare. Exemplele propuse sunt subiecte aflate încă îndiscuție. Termenul limită pentru stabilirea obiectivelor este sfârșitul lunii iunie 2011.Activitatea privind obiectivele desfășurată de către coordonatorii de domenii prioritare vafi comunicată de Comisie grupului de nivel înalt al celor 27 de state membre ale UE și alcelorlalte țări participante în luna septembrie pentru continuarea discuțiilor. Acestea trebuieinstituite până la sfârșitul anului 2011.

** *

Întrebarea nr. 23 adresată de Gilles Pargneaux ( H-000201/11 )

Subiect: Transpunerea Directivei 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilornucleare

În prezent, securitatea nucleară este o competență exclusivă a statelor membre. În 2009,s-a adoptat o directivă menită să sporească securitatea nucleară în statele membre. Aceastaa introdus, pentru statele membre, obligația de a institui și de a îmbunătăți continuu cadrelenaționale în domeniul securității nucleare. Textul consolidează rolul și independențaautorităților naționale de reglementare și confirmă că răspunderea în materie de securitatenucleară le revine în principal deținătorilor de autorizație. Statele membre au obligația dea încuraja un nivel ridicat de transparență în acțiunile de reglementare și de a garanta că seefectuează cu regularitate evaluări independente ale securității. Acest text legislativ trebuiepus în aplicare de către statele membre până la 22 iulie 2011.

Poate indica Comisia dacă procesul de punere în aplicare a directivei își urmează cursul?Dacă da, poate confirma Comisia că directiva va fi într-adevăr transpusă în toate statelemembre până la 22 iulie 2011?

Răspuns

Termenul limită oficial până la care statele membre au obligația de a pune în vigoaredispozițiile legale, de reglementare și administrative necesare pentru transpunerea Directiveiprivind siguranța nucleară (22) este 22 iulie 2011.

Comisia nu este în măsură să comenteze acțiunile finale de transpunere înainte de încheiereaperioadei de transpunere.

** *

(22) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilornucleare (JO L 172, 2.7.2009).


Întrebarea nr. 24 adresată de Laima Liucija Andrikienė ( H-000210/11 )

Subiect: Efectele Directivei privind produsele medicinale tradiționale din planteasupra medicamentelor tradiționale din plante din UE

Directiva 2004/24/CE privind produsele medicinale tradiționale din plante (THMPD) afost adoptată la 31 martie 2004. THMPD instituie un număr de cerințe stricte pe careprodusele medicinale tradiționale trebuie să le îndeplinească pentru a fi autorizate (legatede practicile BFP etc.). Aceste cerințe au creat obstacole serioase în ceea ce priveșteproducerea și utilizarea în UE a substanțelor pe bază de plante, în special a celor proveninddin diferite culturi tradiționale.

Cum apreciază Comisia că a fost implementată THMPD după data de 31 martie 2004? Înce fel afectează directiva IMM-urile care produc produse medicinale tradiționale din plante?A ajutat Comisia în vreun fel aceste IMM-uri în ceea ce privește autorizarea? În ce fel vorafecta cerințele menționate, care condiționează autorizarea, prețul produselor medicinaledin plante? Permite directiva utilizarea (i.e., pe cale injectabilă) medicamentelor produsedin plante care sunt folosite cu succes la tratamentul pacienților cu cancer și alte afecțiunimaligne? Va afecta această directivă producerea și utilizarea medicamentelor homeopatice?

Răspuns

Înainte de a intra în detaliile fiecărei întrebări există două aspecte pe care Comisia doreștesă le sublinieze.

Toate medicamentele, inclusiv medicamentele din plante, necesită o autorizație deintroducere pe piață pentru a putea fi introduse pe piața UE. Aceasta este o cerințăfundamentală a legislației farmaceutice europene și o lecție-cheie învățată din incidentulcu thalidomida din anii ’60.

Medicamentele tradiționale din plante au caracteristici particulare, în special tradiția lorîndelungată de utilizare. Pentru a lua în considerare acest aspect, UE a introdus pentruacestea o procedură de înregistrare mai clară, mai simplă și mai puțin costisitoare, oferindîn același timp garanțiile necesare privind calitatea, siguranța și eficacitatea.

În plus, Comisia ar dori să sublinieze faptul că înregistrarea medicamentelor tradiționaledin plante este o procedură națională în conformitate cu responsabilitatea autoritățilorcompetente ale statelor membre.

Permiteți acum Comisiei să revină asupra întrebărilor individuale ale onorabilei deputate:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente a elaborat un raport cu informațiile furnizatede către statele membre privind numărul de medicamente din plante autorizate sauînregistrate la sfârșitul anului 2010. Aceste informații demonstrează o creștere a număruluide medicamente din plante înregistrate la sfârșitul anului 2010 și a cererilor de înregistrareprimite de către autoritățile competente ale statelor membre. În a doua jumătate a anului2011 va fi elaborat un nou raport pentru a evalua situația după încheierea perioadei detranziție.

2. Directiva privind medicamentele tradiționale din plante reduce sarcina companiilor,fapt care este deosebit de relevant pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Comisiadorește să sublinieze din nou faptul că se introduce o procedură de înregistrare simplificatăpentru a facilita introducerea pe piață a medicamentelor tradiționale din plante pentrutoate societățile, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).


Procedura simplificată permite înregistrarea medicamentelor tradiționale din plante, fărăa necesita informații și documente privind testele și studiile de siguranță și eficacitate, pecare, în caz contrar, solicitantul este obligat să le furnizeze în conformitate cu procedurade autorizare a introducerii pe piață. În schimb, solicitantul trebuie doar să prezintesuficiente dovezi ale utilizării medicale a produsului timp de cel puțin 30 de ani, inclusivpentru o perioadă de cel puțin 15 ani în Uniunea Europeană.

Procedura este facilitată în continuare de publicarea de monografii privind o serie desubstanțe la care societățile pot face referire pentru a-și completa solicitarea de înregistrareîn statele membre în vederea respectării cerințelor prevăzute de procedura simplificată.

3. Referitor la costul de înregistrare sau autorizare, Comisia trebuie să sublinieze că esteresponsabilitatea statelor membre să stabilească taxele pe care societățile le plătesc pentruînregistrarea la nivel național a medicamentelor tradiționale din plante.

4. Directiva 2004/24/CE nu se aplică medicamentelor care se administrează prin injectaredeoarece domeniul de aplicare al acestei directive este limitat la medicamentele tradiționaledin plante care sunt preparate administrate pe cale orală, externă și/sau prin inhalare.

5. Directiva nu afectează producția sau utilizarea medicamentelor homeopatice. Oprocedură specifică de înregistrare simplificată pentru medicamentele homeopatice esteprevăzută, de asemenea, de legislația farmaceutică a UE.

** *


joi 9 iunie 2011 - european parliament · ruga să se adreseze în scris asociației echipelor de...

Documents