activitate esentiala destinata dezvoltarii simtului ritmic muzical la copii

Alaturi de celelalte tipuri de jocuri cu bogate valenţe educative, jocul muzical prezinta o importanta covarsitoare, intrucat este o activitate care produce satisfactii si placeri, ii atrage si ii intereseaza, prilejuind copiilor trairi emotionale din cele mai puternice.

Ca urmare, potentialitatile educative sunt mai mari la jocurile muzicale, decat la celelalte tipuri de jocuri pentru ca raspund si unor cerinte muzicale de baza ca :

- dezvoltarea auzului muzical si a vocii copiilor- dezvoltarea dragostei si a interesului pentru muzica- dezvoltarea simtului ritmic…

Jocurile muzicale nu au o forma proprie fixa, ci se organizeaza ca o activitate vie,avand drept obiectiv anumite sarcini didactice si care apeleaza la materiale muzicale diverse.

In functie de mijlocul muzical cu care se combina, jocurile se clasifica in :

-jocuri muzicale axate pe :cantece, exercitii, auditie. In functie de sarcina muzicala urmarita, se clasifica in : -jocuri muzicale melodice, ritmice, cu miscari sugerate de textul cantecului. -jocuri dans -jocuri muzicale pentru insusirea elementelor de expresie -jocuri muzicale pentru diferentierea timbrelor -jocuri muzicale armonico-polifonice -jocuri muzicale pentru cultura vocala -jocuri muzicale de creatie

Jocul ritmic contribuie la dezvoltarea capacitatii de a percepe si executa diferentele de durata, de a marca si recunoaste structuri ritmice din cantece.

In perioada prenotatiei jocurile ritmice se axeaza, in mare parte, pe scandare versurilor.Folclorul copiilor ofera un material bogat si divers.

Iata cateva exemple de numaratori si versuri intalnite la copii : _ !__ !__ !__ !__ !__ !__ !__ ! Mos An-drei s-a dus la pia -ta

Ca sa cum-pe- re o ra -ta Si cu gan-du `la dul-cea-ta

A ca- zut cu na-su-n ghea-ta. ____ ____ ____!___ !___ !___ !___ !___ !___ !___ !U- nu doi trei pa- tru cinci… Ba -ba cum –pa - ra o - pinci

Cum –pa –ra si-o por -to -ca -la Dum-nea –ta sa iesi a -fa -ra

____ ____ ____ ____!___ !___ !___ !___ !___// : !___ !___ !___ !___ !___ !___ !___://

Un, doi, u- nu, doi Ca- re ie- se din- tre noi ? Eu in- tai si tu a- poi.

Astfel de structuri ritmice reprezinta un foarte valoros fond intuitiv pe care se bazeaza educatia ritmica in perioada notatiei. Activitatile ritmice se pot concretiza in : -rostirea ritmica a versurilor, care, pentru a fi mai aproape de joc, se asociaza cu diferite miscari : pasul sau batai pe un instrument de percutie, bătăi din palme,uşor în bancă sau pe alt instrument de percuţie.

-sesizarea, reproducerea,recunoaşterea şi executarea unor sunete lungi şi scurte la inceput cu durate nedefinite ,apoi respectând raportul exact de durată. ,,Vântul şi ploaia ‘’ ,,Cloşca şi puii ‘’ o____o____o___!___!___!___!___ ___o_____o____!___!____ Vâj, vâj, vâj ! pic , pic, pic, pic! Clonc, clonc , piu , piu -recunoaşterea cântecelor după o formulă ritmică

1. ,,Ghici ghicitoarea mea, ce cântec se bate aşa?’’- învăţătorul marchează structura ritmică a unui cântec învăţat iar elevii îl vor recunoaşte. 2.,,Transmite cântecul’’- elevii marchează structura ritmică a unui cântec pe rând, de către fiecare copil pe umărul copilului din faţă, de la ultima până la prima bancă. La terminarea şirului de copii, ritmul va fi marcat prin bătăi din palme, pentru a fi verificat, eventual corectat şi recunoscut cântecul. -conştientizarea unor formule ritmice:

,,Bate cum vezi!’’, ,,Bate cum auzi!’’, ,,Scrie ce auzi!’’- pe formule fixe sau variabile, create de propunător. -formarea deprinderii de a marca timpi egali ai măsurii prin dirijat cu ambele mâini sau paşi egali pe cântec: ,,De-a dirijorul’’, ,,În coloană’’, ,,La parada’’ -recunoaşterea cântecului după ritm. Acest joc este antrenant. Mai întâi sunt repetate câteva cântece cunoscute de elevi. Un elev trebuie să recunoască unul din cele două-trei cântecele, după ritmul pe care-l bat restul copiilor din palme, cântând melodia în gând. Elevul care este pus să ghicească cântecul iese afară din clasa, până când restul elevilor decid cântecul care urmează să fie recunoscut, Elevul de afară este chemat şi imediat începe baterea ritmului. -improvizaţia muzicală pe care copilul o efectuează în mod spontan, în cântece şi jocuri, constituie punctul de plecare şi mijlocul cel mai direct prin care se realizează dezvoltarea imaginaţiei şi a spiritului de creaţie muzicală.

Pentru a determina copilul să efectueze improvizaţii în clasă, este necesar să fie antrenat în diferite activităţi muzicale, în care să se poată manifesta cât mai degajat, întocmai ca în jocurile sale independente.

În clasa întâi improvizaţiile ritmice se pot realiza în momentul când copiii şi-au însuşit duratele pe care le exprimă prin silabele ritmice şi le recunosc sub formă de dictare orală. De la dictările ritmice se poate trece uşor la improvizaţii ritmice .De exemplu: învăţătorul bate din palme o formulă ritmică şi cere elevilor să ghicească şi să spună prin silabe ritmice duratele pe care le-au auzit.

Un alt exemplu poate fi dat de către un elev care bate din palme o altă formulă ritmică formată din câteva durate, aşa cum îi vine în gând, adică ,,spune o ghicitoare’’, pe care elevii trebuie să o dezlege .

Improvizaţia sub formă de ghicitoare antrenează în mod deosebit pe toţi elevii, pentru că fiecare din ei doreşte să aibă un rol de învăţător şi se străduieşte totodată să dea clasei ,,ghicitori cât mai grele’.’

Exerciţiile-joc, de improvizaţii nu trebuie să se lungească prea mult deoarece ora devine plictisitoare făcând numai aceste exerciţii.

Parcurgând fiecare etapă cu conştiinciozitate ( de la recitarea versurilor într-un ritm uniform, până la realizarea acelor improvizaţii ritmico-melodice) se va asigura conştientizarea valorilor de note, a simţului ritmic.

Silabe eufonice şi onomatopee întrebuinţate la exerciţii de cultură vocală Glasul instrumentelor Alte onomatopeeVioara-du, dui Ceasul-tic-tacFluierul-tu Ciocanul-boc sau pocTrompeta-ta( ta-ra) Cositul-fâşChitara-don Cade ploaia-picClopoţelul-clin, clin Batem la uşă-ciocClopotul- bim- bam Iepuraşul-ţup,ţupToba-bum sau tam Vrăbiuţa-cip cirip

Jocuri cu palmele

1) O rochiţă fără tiv 3) Lapte acru şi bătut 5) Cazane, cazane, Se numeşte substantiv. Se numeşte atribut. Sticle şi borcane,

Pepsi cola, cola, 2) O găină fără cap 4) O casă cu supliment Pupă tu pe acela! Se numeşte predicat. Se numeşte compliment.

Versuri care cuprind onomatopee sau cuvinte create de copii:

1) Buş, buş, cărăbuş 2)Oac, oac, oac, 3) Cucurigu-gagu, Cărăbuş, buburuş Ieşi din lac A murit moşneagu, Rici, rici, pogonici Vui, vui, vui, S-a urcat pe munte Rici, rici ,măi Arici. Dă-i lui moşu Şi-a-nceput să cânte

Un cutui. Cucurigu!

Numărători1) An tan tina 2) Unu, doi, trei, patru, cinci, 3) Sus pe-un deal S-a ouat găina Şase, şapte, opt, nouă, zece, Zbiară un măgar Şi-a făcut un ou Un pahar cu apă rece, U, A, U, Mare cât un bou. Toţi duşmanii să se-nece, Ieşi afară tu! Eu l-am spart, Numai unul să rămâie, Tata m-a aflat Să se facă praf tămâie, Şi m-a împuşcat Praf tămâie portocală, C-un pistol de soc Dumneata să ieşi afară!

Care face: poc!