CERCETARE EDUCAŢIONALĂ

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC

MODALITATE DE CREŞTERE A CAPACITĂŢII REZOLUTIVE ŞI DE COMPUNERE DE EXERCIŢII ŞI PROBLEME A ŞCOLARULUI DE CLASA A III- A

Cociuba Cosmina- Daniela

Anul I Pedagogia învăţământului preprimar şi primar

ARGUMENT

  

 Problemele şi exerciţiile matematice constituie pentru minte, pentru dezvoltarea agerimii ei, ceea ce exerciţiul fizic este pentru corp – o gimnastică foarte utilă. 

,,Copilul are foarte de timpuriu înclinare spre jocuri. Această înclinare nu trebuie suprimată, ci supravegheată”. ( Cicero) 

Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic

Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea, organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în care învăţătorul/propunătorul ştie să asigure o concordanţă deplină între toate elementele care-l definesc.Pentru aceasta, învăţătorul/propunătorul va avea în vedere următoarele cerinţe de bază ( Stǎncioiu-Jipa, F., Stǎncioiu, Gh., 2001, ,,Metodica predǎrii matematicii în învǎţǎmântul primar”, Ed. Humanitas, Bucureşti, p.237):

a)Pregătirea jocului didactic

b) Organizarea jocului didactic

c) Desfăşurarea jocului didactic

c.1. Introducerea în joc

c.2. Anunţarea jocului

c.3. Explicarea jocului

c.4. Fixarea regulilor

c.5. Executarea jocului

c.6. Încheierea jocului

Tipuri de jocuri didactice matematice

În funcţie de scopul şi sarcina propusă, jocurile didactice matematice se pot clasifica astfel (Herescu, I.,Gh., Dumitru, A., 2001, ,,Matematicǎ-îndrumǎtor pentru învǎţǎtori şi institutori”, Ed. Corint, Bucureşti, p.108): 

  

A. După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei

B. După conţinutul capitolelor de însuşit 

Ipoteza şi obiectivele cercetării

,,Ea este considerată ca fiind un enunţ a cărui valoare de adevăr sau fals este probabilă, potenţială şi urmează a fi dovedit prin verificarea în practică.” 

(Nicola, I., 1996, ,,Pedagogie”, E.D.P., R.A.,Bucureşti,p.62) 

Didactica modernă pune accent pe latura formativă a învăţării. Acest fapt m-a făcut să pornesc cercetarea de la următoarea ipoteză: 

Este posibil ca integrarea sistematică a jocului în lecţiile de matematică la clas ele I - IV să influenţeze în mod favorabil dezvoltarea capacităţii rezolutive şi de compunere de probleme. 

Metodele de cercetare pedagogicǎ

,,În mod operaţional ea cuprinde ansamblul enunţurilor, metodelor, tehnicilor, procedeelor şi instrumentelor folosite într-o investigaţie de tip educativ de pe poziţia asumatǎ conştient a unei paradigme formative.” (Cojocariu, V., M., 2007, ,,Fundamentele pedagogiei - Teoria şi metodologia curriculum-ului – Texte şi pretexte”,Ed. V&I Integral, Bucureşti, p.77)

- Observaţia

- Ancheta

- Analiza produselor activităţii şi cercetarea documentelor şcolare

- Testul

- Metoda panel

- Studiul de caz

Organizarea şi desfăşurarea cercetării

,,Punctul de plecare al oricǎrei cercetǎri este formulare problemei, delimitarea ei dintr-un context mai larg de fenomene sau din activitatea practicǎ.” (Nicola, I., 1996, ,,Pedagogie”, E.D.P., R.A., Bucureşti, p.70)

În desfăşurarea cercetării am aplicat o parte din metode, parcurgând trei etape:

a) etapa evaluǎrii iniţiale (constatative) – de depistare a potenţialului intelectual al elevilor

b) etapa formativ-ameliorativǎ – prin proiectarea şi desfăşurarea unui experiment formativ, de învăţare cu aplicarea unor tehnici de învăţare eficientă şi rapidă pe parcursul unitǎţilor de învǎţare studiate în semestrul I de elevii clasei a III-a la clasa experimentalǎ.

c) etapa de evaluare finală a rezultatelor experimentului, care constă într-o retestare a potenţialului intelectual al elevilor prin aplicarea unor probe şi analiza comparativă a rezultatelor.

Test de evaluare iniţialǎ

Matematicǎ 

Clasa: a III-a 

Capacitatea: Explorarea, investigarea şi rezolvarea de probleme 

Subcapacitatea: Rezolvarea de probleme care se rezolvǎ prin douǎ operaţii matematice 

Obiective operaţionale: 

O1: sǎ rezolve probleme prin adunare; 

O2:sǎ rezolve probleme prin scǎdere; 

O3:sǎ rezolve probleme simple; 

O4:sǎ rezolve probleme cu douǎ operaţii dupǎ un algoritm cunoscut; 

O5: sǎ compunǎ o problemǎ dupǎ un exerciţiu de adunare; 

O6: sǎ compunǎ o problemǎ dupǎ un exerciţiu de scǎdere. 

Itemi: 

I1: În clasa a III-a sunt 24 de bǎieţi şi 13 fete. 

Câţi elevi sunt în clasǎ? 

I2: Într-o curte sunt 45 gǎini şi raţe cu 12 mai puţine. 

Câte raţe sunt în curte? 

I3: Maria primeşte 24 garoafe şi narcise cu 13 mai multe. 

Câte narcise primeşte Maria? 

I4:Într-o poieniţǎ au înflorit 60 de ghiocei şi viorele cu 40 mai puţine. 

Câte flori sunt în poieniţǎ? 

I5:Compune o problemǎ dupǎ exerciţiul:   23 + 14 = 

I6: Compune o problemǎ dupǎ exerciţiul: 48 – 25 =

Punctaj: 

       I1: 15 puncte 

       I2: 15 puncte                   68 puncte  / 68% ( capacitatea rezolutivǎ) 

       I3: 15 puncte

       I4: 23 puncte 

       I5: 16 puncte                        32 puncte / 32% (capacitatea de compunere) 

       I6: 16puncte 

      Total: 100 puncte 

Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea

datelor obţinute la testul iniţial de

eşantionul experimental

Rezultate înregistrate în urma aplicǎrii testului

iniţial de eşantionul de control

I S B FB0

2

4

6

8

10

12

Calificative

Elevi

I S B FB0

2

4

6

8

10

Calificative

Elevi

Test de evaluare sumativǎ 

Matematicǎ 

Clasa: a III-a 

Capacitatea: Ordinea operaţiilor 

Subcapacitatea: Rezolvarea de exerciţii şi probleme prin cele patru operaţii matematice 

Obiective operaţionale: 

O1: sǎ rezolve corect exerciţii respectând ordinea operaţiilor; 

O2:sǎ gǎseascǎ operaţia corespunzǎtoare terminologiei: sumǎ, diferenţǎ, jumǎtate, sfert, produs, cât; 

O3:sǎ rezolve probleme în care sǎ opereze cu operaţiile matematice învǎţate; 

O4:sǎ formuleze întrebarea problemei dupǎ cerinţa datǎ; 

O5: sǎ compunǎ probleme respectând cerinţa. 

Itemi: 

I.1: Calculaţi:    18 : 9 x ( 101 – 87 ) – 2  x 8 = 

I.2: Ştiind cǎ:  a = (5 + 7 : 7 – 2  : 2) x 2  şi  b = (1000 – 824 : 8 x  7) : 9 – 15, 

aflaţi suma şi diferenţa dintre jumǎtatea primului numǎr şi sfertul celui de-al doilea. 

I.3: Cu cât trebuie micşorat produsul dintre câtul numerelor 18 şi 9 şi diferenţa numerelor 101 şi 87 pentru a obţine dublul numǎrului 8? 

I.4: Un drumeţ a mers pe jos distanţa de 32 km în 8 ore. |În acelaşi timp un biciclist a parcurs 160 km în 8 ore. 

Pune întrebarea problemei în aşa fel încât sǎ se rezolve prin operaţia de împǎrţire. 

I.5: Compune o problemǎ respectând cerinţa:

____________________

____________________________________________                    484 

Punctaj:

           I1: 12 puncte                                                 68 puncte  / 68% 

                                                                               ( capacitatea rezolutivǎ)  

I S B FB0

2

4

6

8

10

Calificative

Elevi

          I2: 18 puncte  

          I3: 25 puncte 

                                               13 puncte 

                                                                              32 puncte / 32% 

                                                                     (capacitatea de compunere)

I4: 15 puncte 

                                                    

                                                    2 puncte 

         I5: 30 puncte              

      

      Total: 100 puncte

Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea

datelor obţinute la testul sumativ de

eşantionul experimental 

I S B FB0

2

4

6

8

10

12

Calificative

Calificative

Elevi

Rezultate înregistrate în urma aplicǎrii testului

sumativ de eşantionul de control

     Studiind rezultatele se observǎ o creştere de 13% a randamentului şcolar la matematicǎ la clasa experimentalǎ de la 68% (procent de realizare la testul iniţial) la 81% (procent de realizare la testul sumativ), iar la clasa de control se înregistreazǎ o creştere de 6% a randamentului şcolar de la 59% (procent de realizare la testul iniţial) la 65% (procent de realizare la testul sumativ). Am observat în continuare gradul în care au fost realizate obiectivele care urmǎresc dezvoltarea capacitǎţii rezolutive ale elevilor, acestea fiind realizate în proporţie de 85,8% la testul sumativ faţǎ de 69,6% la testul iniţial, înregistrând o creştere de 16,2% la clasa experimantalǎ şi la clasa de control o creştere de 9,8% de la 61% la testul iniţial la 70,8% la testul sumativ, pe când obiectivele care urmǎresc capacitatea de compunere a elevilor şi solicitǎ mai mult gândirea creatoare a acestora au fost realizate în proporţie de 70,7%, la testul sumativ faţǎ de 62,1% la testul iniţial, înregistrând o creştere de 8,6% la clasa experimentalǎ, iar la clasa de control înregistrând o scǎdere cu 5,7% de la 53,7% la testul iniţial la 48% la testul sumativ. Din datele centralizate se constatǎ totuşi o creştere a procentului de realizare de la 68% (la testul iniţial) la 81% ( la testul sumativ), o scǎdere a numǎrului de elevi care au obţinut calificativul ,,Insuficient” de la 4 (16,6%) la 0 (0%), diminuarea numǎrului elevilor care au obţinut calificativul ,,Suficient” de la 11 (45,83%) la 5 (20,9%), o creştere a punctajelor ce se încadreazǎ în calificativul ,,Bine” de la 8 (33,3%) la 10 (41,6%), iar numǎrul elevilor care au obţinut calificativul ,,Foarte Bine” creşte spectaculos de la 1 (4,16 %) la 9 (37,5%). Observând şi comparând rezultatele de la clasa experimentalǎ, constatǎm cǎ testul sumativ este situat, prin rezultatele sale, deasupra testului iniţial (realizându-se o creştere de 13%), dar şi deasupra testului sumativ de la clasa de control (realizându-se o creştere de 16% faţǎ de acesta), demonstrând cǎ mǎsurile de ameliorare luate au fost eficiente, iar continuarea activitǎţii în aceastǎ direcţie va avea rezultate îmbucurǎtoare, insistându-se mai mult pe dezvoltarea capacitǎţii de compunere de exerciţii şi probleme a elevilor prin diverse activitǎţi antrenante, de joc.

I S B FB0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Se-ries1

Calificative

Elevi