, iiiji,iti...

li|'iliil..

ELISABETH ROU DIN ESCO

JacquesSchita u nei

I

istoria u n ui

Lacanviefi,

sistem de gindire

Traducere din francezi deDelia $epefean Vasiliu

CuvAnt-inainte de Gheorghe Brdtescu

TRCI

llltiriill

..iiiil,

l.i

lsee

Cu prins

11 Cuoknt-tnainte (la edilia romhnd din 1998)

15 Nota traducdtorului (ediyia a doua reaizuitd, 2018)

19 Prefald la edilia romdnd (1998)

21. Arsertisment

23 MUl[umiri

27 Partea intii. Figuri paterne' 2g L Negustori de oletg9 II. Profiluri din camera de gardi44 III. Maeqtri ai psihiatriei

' 51 Partea a doua. Nebunii feminine53 I. Povestea Margueritei

l.

64 II. Elogiul paranoiei

70 III. Lectura lui Spinoza

. 7s IV. Surorile Papin

83 Partea a treia. Maturitatea85 I. Viali privati, viald publicd

:

97 II. Fascismul: pribugirea legendei vieneze

101 III. $coala filosofiei: in jurul lui Alexandre Koyr6

. 118 IV. Marienbad

r2e Partea a patra. Povestiri de familie1,31, I. Georges Bataille & Cie

' 1.47 II. intre Lucien Febvre gi Edouard pichon

15s Partea a cincea. Rizboiul, pacea\ 157 I. Marsilia, Vichy, paris

772

179

189

195

197

212

223

233

247

zlJ

275

288

297

307

321,

323

329

352

365

375

377

390

403

407

449

491.

501

505

509

527

il. Meditalie asupra libertifii umane

III. viala dubld

N. tntAlnire ratatd cu Melanie Klein

Partea a $asea. Elemente ale unui sistem de gdndireI. Teoria curei, strucfurile de inrudireII. Omagiu vibrant lui Martin Heidegger

III. Destine intersectate:Jacques Lacan gi Frangoise DoltoIV. Banchetul, furtuna

V. Structura, numele tatdlui

Partea a taptea. Puterea;i gloriaI. Dialog cu Louis Althusser

II. ,,intemeiez": Kant impreuni cu Sade

IIl. ScAerile: portretul unui editor

IV. Despre revolutie: Jean-Paul Sartre gi Jacques Lacarycontemporani in alternan!5

Partea a opta. Cdutarea absolutuluiI. Dorinla de Orient, doliuri succesive

II. Matheme qi noduri borromeene

III. Psinanaliza, gradul zero

IV. MormAnt pentru un faraon

Partea a noua. Mo;teniriI. PovesteaSeminarului

II. Franfafreudiand: bilan!

Bibliografie generald a lucrdrilor lui Lacan

Anexe

Bibliografia articolului lui lncques Lacan referitor la familieGenealogie

Indice de nume proprii

Indice de concepte gi noliuni

ELISABETH ROUDINESCO

Negustori d e olet

In inima cetdlii orl6ans, incd de pe vremea domniei primilor Capefieni, secre-tele de fabricare erau atAt de bine pdstrate, incAt pAnd gi experfii de la sfArgitulsecolului al XIXlea mai credeau in legenda neagrd ce spunea cd otetul era fdcutdin excremente umane. Astfel, chiar gi un specialist serios ca Domachy povesteacd unii intreprinzdtori s-au gAndit sd transforme incdperile in care se pdstra vinulin locuri de urinat unde muncitorii erau trimigi sd se ugureze. in cAteva zile, lichi-dul se prefdcea intr-un olet de calitate, ce nu mai pdstra nicio urmd din substanfacare a ajutat la fermentare.

Din tatd in fi4 bufetarii, bucdtarii specialiqti in sosuri, maegtrii ofetari, fabrican-fii de mugtar au fdcut tot ce le-a stat in putere pentru a contesta aceastd rumoare: eadiscredita o tradifie de meqtegugari ce se pierdea ?n negura timpurilor. Iar pentrua rdspunde acestei provocdri, importanta breasld ii invoca pe gloriogii strdmogi aiunor vremuri eroice. Astfel, se amintea cd Hannibal a reugit sd deschidd drumulAlpilor in calea elefantilor sii, rdspAndind in zdpadd mari cantitdli din prefio-sul lichid, sau faptul ci Cristos gi-a potolit setea pe muntele Golgota punAndu-gipebuze o pdnzd, umezitd pe care i-a dat-o un soldat beat. La fel de vechi ca qivila-de-vie, ofetul era vinul sdracilor, al cergetorilor gi al soldafilor.

Mult5 vreme, dogarii gi podgorenii au fdcut casd buni cu fabricantii de o!et.Primii reparau butoaiele in atelierele lor, ceilalli pdstrau in pivnile zeci de vase.Breasla se ocupa qi de comer! protejandu-i pe megtegugari de valul intreprinzd-torilor. Aceste traditii ale Vechiului Regim au fost mdturate de Revolufie, care aadus cu ea expansiunea liberalismului economic.

rn1824, un salariat al firmei Greffier-Hazory Charles-Prosper Dessaux, a profi-tat de ampla migcare de industrializare ce ii cuprinsese pe fabricanfii de olet pen-tru a-qi crea propria firmd. La vArsta de treizeci qi patru de ani, el a devenit deciprincipalul concurent al fostului sdu patron. cu toate acestea, peste doi ani, pre-ocupali de eficienfi, cei doi bdrbali au hotdrat sd se asocieze. $i, pentru a pecetluiaceastd legiturd economicd, au aranjat o cdsdtorie intre mogtenitorii lor. Aga s-afdcut cd Charles-Laurent Dessaurv pAnd nu demult un copil, a fost invitat sd o iade sotie pe tAndra Marie-Th6rdse Aim6e Greffier-Vandais. Cele doud intreprinderiau fuzionat, iar conducerea noului imperiu a fost incredinlati familiei Dessaux.Tatdl gi fiul s-au inleles de minune, iar afacerile au fost infloritoare.

Incd de la inceputul secolului, fabricanlii de ofet din regiunea orl6ans adop-taserd metodele lui Chaptal care, pe urmele lui Lavoisier, descrisese procesul deacetificare. Datoritd acestei decizii, precum gi catitdlii vinurilor albe de pe colinele

lacques Lacan. Schip unei vieli, istoria unui sistem de g6ndire r Negustori de olet

30Loirei, au reugit sd asigure producfiei lor un renume universal. Faimosul proce-deu orleanez, admirat in lumea intrea96,, sebazape acliunea bacteriei *yrodt *oaceti, rdspunzitoare de oxidarea alcoolului din vin.

IncepAnd cu anul 1821, breasla ce reunea toate firmele producdtoare din Orl6anss-a decis sd celebreze inziuaAdormirii Maicii Domnului sdrbdtoarea ofetului. intreIoana dArc Ai Fecioara Maria, bdtrAnul orag de pe malurile Loirei igi manifesta cumAndrie totala qi nestrdmutata adeziune la credinfa catolicd. $i, totugi, in ciudaacestei fervori gi a acestei unanimitdfi, familiile erau sfAgiate de dispute politice.CAnd Charles-Prosper a ajuns la vArsta pensiondrii, a constatat cu tristeie cd ceidoi fii ai sdi nu vor reugi niciodatd sd se inteleagd. Cel mare, Charles-Lauren! erabonapartist, iar Jules, cel de-al doilea, avea convingeri republicane. Pentru intre-prindere, aceasti divizare era un dezastru. Cu toate incercdrile sale de impicare,tatdi gi fondatorul dinastiei nu a putut evita scindarea acesteia in doui ramuri.in 1850 Jules a infiinfat o firmi concurentd, ldsAndul pe fratele sdu mai mare sdse ocupe singur de afacerile familiei Dessaux gi fiii. Acesta din urmd a fdcut oprimire triumfal5 loviturii de stat a prinfului Napoleon gi a preluat cu entuziasmmodul de via!6 specific celui de-al Doilea Imperiu. Violent gi trAndav, el preferavAndtoarea, libertinajul gi plicerile mesei gi neglija administrarea intreprinderii.Dupd gaisprezece ani de domnie, care era cAt pe ce sd-l ducd la ruin5, a hotdrAt sdgi-l asocieze pe primul sdu fitu Paul Dessaur; la conducerea afacerilor.

Distrugerea vifei-de-vie de filoxerd a inceput in aceeagi perioadd in care Pas-teur realiza primele modificdri ale tehnicilor de fabricare a ofetului. Cu ocaziacelebrei sale conferinte despre fermentarea aceticd, savantul a adus dovada acfi-unii oxidante a mycodermei, deschizAnd astfel calea cercetdrilor asupra moduluide a distrugg prin incdlzire rapida fermenlii rdspunzitori de numeroasele bolicare impiedicau procesul normal de acetificare.

In timp ce podgorenii igi reficeau cu mare greutate plantafiile, iar fabricanfii deofet se bucurau de invenfiile gtiinlifice ale lui Pasteur, pe piafd a apdrut un redu-tabil concurent: oletul din alcool. S-a declangat o luptd crAncend in urma cXreianumeroase fabrici fidele tradiliei oletului din vin au trebuit sd-gi inchidd porfile.

Tocmai in acea perioadS, conducerea renumitei firme a fost preluatd de LudovicDessaux, dupd moartea prematurd a fratelui sdu mai mare. Individul avea geniu:in treizeci de ani de muncd neobositi a transformat oletdria mogtenitd de la tatdlsdu intr-o uzind modern5. Situate pe rue Tour-Neuve, la numdrul 17, localurileformau un fel de insuld pe suprafala imensd a cdreia se aflau clidirile intunecatedin piatrd, destinate fabricdrii gi stocirii butoaielor pentru preliosul ,,vin de masff'.StdpAnul lor triia impreund cu familia intre zidurile austere ale intreprinderii incate, zi gi noapte, lucra o populafie de muncitori ce va atinge in 1900 cifra de osutd optzeci de persoane.

Pentru a lupta impotriva concurenfei, Ludovic a avut ndstruqnica idee de afabrica in propriile sale cuve olet din alcool. A putut astfel sd supravietuiascd gi,deopotrivd, sd salveze tradifia: oletul din alcool pe care il fabrica era folosit la con-servarea castravefilor, iar ofetul din viry la consumul de masd. VrAnd sd sprijinecomercializarea produselor sale, el a devenit campionul unui nou mod de comu-nicare in masS: publicitatea. Printr-o etichetd ce spunea cd firma Dessaux gi fiii

ELIsRarrn RouDrNESco

:sal, Faimosul proce-rbacteriei mycoderma

lucitoare din Orl6ansitoarea ofetului. intreoirei igi manifesta cui- $i, tolugi, in ciudae de dispute politice.atat cu tristele cd ceiCharles-Laurenf erarlicane. Pentru intre-ile sale de impdcare,teia in doud ramuri.hle sdu mai mare sdr din urmd a fdcut orreluat cu entuziasm;i trindav, el preferararea intreprinderii.la ruin4 a hotirAt sd

afacerilor-)erioade in care Pas-r o{etului. Cu ocaziaI a adus dovada acti-rilor asupra moduluide numeroasele boli

iile, iar fabricanfii derti a apirut un redu-rceni in urma cdreia

--gi inchidd porfile.tpreluatd de Ludovicrdir.idul avea geniu:mogienitd de la tatdlrmirul 17, localuriler cladirile intunecatetiosul ,,vin de masd".ale intreprinderii inge in 1900 cifra de o

istrugnica idee de ai supraviefuiascd gi,

ica era folosit la con-sa VrAnd sd sprijinei nou mod de comu-Erma Dessaux gi fiii

a fost creati in1789, a reugit sd-qi impund marca in toate bdciniile din Franfa gi 31

din Navarra, pentru ca apoi sd porneascd la cucerirea pielei coloniale. Punerea incirculatie a etichetei urmdrea sd acrediteze legenda .onfor- cdreia Charles-pros-per crease firma in anul Revolufiei. or, el se ndscuse in 1790. Cu ajutorul uneicronologii cel pufin fanteziste, era deci investit cu un rol ce nu-i aparfinea. Sd fifost oare vorba, imediat dupd instaurarea Republicii, de preocuparea de a aminticd intreprinderea Dessaux gi fiii s-a niscut din vechea firmd Greffier-Hazory cucare ulterior a Iuzionat?

Conqtient de pericolul pe care il reprezentau formarea migcdrii sindicale qiavAntul ideilor socialiste, Ludovic Dessaux a finut pasul cu acestea, adoptAnd unprogram de reforme preventive. Datoritd progreselor fdcute de mecanizare, d.oarzece oameni reugeau sd asigure functionarea zi gi noapte a dogdriei mecanice gisd produci patru sute de hectolitri de olet in douhzeci gi patiu de ore. Ceilalgisalariafi, de cincisprezece ori mai numerogi, aveau sarcini legate de curdfenie,intendenld gi administralie.

Pentru a avea un control asupra lor gi a-i feri de influenfa acelui,,mesianismrevolufionar", a c6tui extindere ameninfa incd din perioada Comunei din paris,Ludovic a propus un model de organizare ce avea labaz|paternalismul, cultulordinii morale gi supunerea in fafa religiei. Astfel, in 188e a instituit un regula-ment interior compus din treisprezece puncte ce fdceau cunoscute virtulile cirdi-nale, socotite indispensabile pentru buna functionare a firmei: evlavie, curdfenie,punctualitate. Salariafii trebuiau si munceascd unsprezece ore pe zi gi gase zilepe sdptdmAna, s6-qi spuni rugdciunea in fiecare dimineafd gi si nu stea de vorbiin timpul orelor de serviciu. Consumul de vin, alcool gi tutun era interzis, iarimbrdcdmintea era supusd unui control sever. Astfel" erau proscrise vegmintelefanteziste, culorile vii gi ciorapii rup!i1. Monotonie, liniqte, obscurantism: aga poatefi descris universul cenugiu gi trist in care era cufundatd firma Dessaux qi fiii inzorii secolului al XXlea.

Marie Julie Dessau& sora cea mare a lui Ludovig l-a intalnit pe Emile Lacanin 1865, cand avea doudzeci gi unu de ani. Bdrbatul era originar din Chateau-Thi-erry, unde familia lui fdcea comer! cu postavuri gi articole de bdcdnie de mai multegenerafii. Cum ii pldcea sd cdldtoreasci, firma l-a desemnat sd se ocupe cu difuza-rea gi reprezentarea produselor. Muncitor, econom gi autoritar, el a inteles foarterepede cd, prin cdsdtoria cu sora patronului sitj alegea nu numai prosperitatea,ci gi integrarea intr-una dintre cele mai onorabile familii orleaneze. Pentru un fiude bdcan, o asemenea ascensiune nu era de neglijat.

in ceea ce il prive4 Ludovic era mu\umit si qtie cd putea sd ii asocieze la con-ducerea afacerilor pe cei trei fii ai sdi, Paul, Charles gi Marcef fdrd sd nesocoteascdproiectele unei surori care, fiind strAns legati de interesele familiale, va doriintr-o zisd-9i vadd progenitura participAnd la ele. Cdsdtoria a fost deci celebratd la 15 ianuarie1866, iar noud luni mai tArziu s-a ndscut un bdiat cdruia i s-a dat numele de Ren6.(A murit la varsta de doudzeci gi opt de ani) Dupd aceastd primd sarcind, Marie|ulie a adus pe lume a\i trei copii. Doud fete gi un bdiat Marie, Eug6nie qi Alfred.

Ndscut la 12 aprilie 1873, in casa instdritd de ra numirul lz de pe ruePorte-Saint-|ean unde se instalase perechea tinerilor cdsdtorifi, Charles Marie

lacques Lacan. schila unei vie1i, istoria unui sistem de gindire . Negustori de otet

32Alfred Lacan purta prenumele unui unchi dinspre tatd, ce murise prematur. Is-a dat qi numele bunicului dinspre mam5, acelagi pe care il purtase gi fondatoruldinastiei, precum gi cel de Marie, mama lui Isus gi sfAnta protectoare a o{etuluiorleanez.

inainte de sfArqitul secolului, Ludovic reugise sd creeze piele de schimb in colo-nii. Vindea castraveli muralr" mugtar, rachiu gi olet in Antile gi importa rom dinMartinica gi cafea din Guadelupa. $i aga a devenit un mare negustor in domeniulindustriei alimentare. CAt despre Emile Lacar; acesta continua sd cdldtoreascd,dar hotdrAse sd plece din Orldans gi sd se stabileasci in inima Parisului, intr-unimobil luxos construit in 1853 qi situat pe boulevard Beaumarchais, la numdrul 95.

La parter, un birou specializat in depunerea brevetelor simboliza cum nu sepoate mai bine conformismul acestui cartier linigtit in care locuiau notari, rentierigi reprezentanti comerciali. Pulin mai departe, la co\ul cu rue Saint-Cloud, se zdreafosta regedinfd a lui Cagliostrq alias ]oseph Balsamo, aventurier de trist renume2.

Pe la 186Q acest cartier era intesat, pAnd la cunoscutul bulevard al crimei, de omu\ime de scene pe care lopdiau tot felul de mdscdrici ce-gi fdceau numerele gi seintreceau strAmbAndu-se in fala unei lumi pline de pitici, oameni-schelete, cAinisocotitori qi ventriloci. Paul de Kock, romancier popular, locuise cAndva la doi pagide acel loc. Idol al midinetelor, el era stipAnul bulevardului, infSgurat in aceeagihaind albastrd, cu un lornion in mAn5, iar pe cap cu o tichie de catifea. Dupd cerdzboiul gi Comuna s-au sfArqit, bulevardul gi-a schimbat stilul. in numele ordiniipublice, burghezia triumfdtoare zdrobise proletariatul din cartierele mdrginage,sperAnd astfel si-i destrame gi visurile de egalitate. Ea alungase scenele de bAlcigi pe ventriloci pentru a trdi in confortul unei bundstdri chibzuite, fdrd si aibd ceamai micd indoial5 cu privire la iscusinfa sau arta sa oficiald.

Degi era autoritar gi avea o fire dificil5, Emile Lacan era supus sotiei sale, iaraceasta se supunea la rAndul ei cu rigiditate tuturor dogmelor Bisericii Catolice. Deacee4 Alfred a fost trimis la internat la seminarul de la Notre-Dame-des-Champs.CAnd il va termina, le va purta o mare ranchiuni pdrinlilor sdi, cdrora le reprogac5l-au lipsit de cdldura unui cdmin familial3.

De indatd ce a atins vArsta potrivitS, a fost atras in activitdfile infloritoare alefamiliei Dessaux. Foarte repede s-a dovedit a fi un reprezentant perfect al intere-selor firmei. Cultura nu il atrigea, dar era la fel de grijuliu cu propriile sale eco-nomii ca gi cu interesele financiare ale intreprinderii. Mustdcios gi rotofei, aveatrdsdturile comune ale unui mic comerciant din perioada Belle Epoque, strivit deautoritatea paternd.

Pe la 189& a cunoscut-o pe Emilie Philippine Marie Baudry, al cdrei tatd fuseseaurar inainte de a deveni proprietar rentier. TAndra fat5 locuia intr-un imobil iden-tic celui in care locuia familia Lacan, situat la numdrul 88 de pe boulevard Beau-marchais. Crescuti intr-o gcoald religioas5, fusese supusd influenlei jansenisteexercitate de prietena sa din copildrie, C6cile Gazier. Tatdl ei, Charles Baudry, eraun bdrbat pldcut gi simplu, iar mama, Marie-Anne Favier, o femeie de o mare cucer-nicie. La doudzeci gi trei de ani, 6mi1ie se simtea atrasd de viata austerd. imbrdcatdintotdeauna in negru, era zveltd, avea ochii intunecati gi pdrea stdpAnitd de unideal cregtin ce contrasta cu religiozitatea simpl5, provinciald a familiei Dessaux.

ELrsearft RouDrNEsco

e murise prematur. Ir.urtase ;i fondatorulriLrtectoare a ofetului

ete de schimb in colo-,e;i importa rom dinH1rstor in domeniul:nua sd cildtoreascd,nna Parisului, intr-unrchai-s. la numdrul 95.

in'ttoliza cum nu se

r-lliau notari, rentieri,:aint-Cloud" se zdreaurer de trist renume2.

"er-ard al crimei, de oSceau numerele qi se

areni-schelete, cAini:se .-andr-a la doi paqi:. ir-ie-:-urat in aceeagit "je catifea. Dupd ce

"-u,- ln numele ordinii;arierele mirginage,::a-.e scenele de bAlci'r.rite. fara si aibd cea

:r-lFU-< sotiei sale, iar: Bl.ericii Catolice. De

-Dame-des-Champs.€: cirora ie reproga

:rarile infloritoare ale;ant perfect al intere-ru propriile sale eco-:,icios 5i rotofei, avea:lie Epoque, strivit de

n-. al cirei tatd fusesea ir'tr-un imobil iden-: re boulevard Beau-intluentei janseniste. Charles Baudry, eras'reie de o mare cucer-lla auster6. lmbrdcatdirea siipAnitd de una a familiei Dessaux.

S-a cds5torit cu Alfred la 23 iunie 1900. Cisitoria a fost celebratd in biserica 33

saint-Paul-saint-Louis. Zece luni maitdrziu,la 13 aprilie l9}l,laora doud gi jumd-tate dupd-amiaza,l-a adus pe lume pe primul ei copil, care a primit urmdtoareleprenume: jacques, Marie, Emile. Dupd ce tat6l gi iei doi bunlcl l-au declarat laofiferul stdrii civile de la primdria arondismentului IIf a fost botezat la bisericaSaint-Denis-du-Sacrement.

Imediat dupd perioada lehuziei, Emilie Baudry-Lacan a rdmas din nou insdr-cinatd. rn 1902, a adus pe lume un al doilea bdiat, botezat Raymond, ce a muritpeste doi ani de hepatitd. Dar, in luna aprilie 1903, o altd sarcind s-a anunfat gi in25 decembrie la ora unu qi jumdtate dimineata avbzutlumina zilei o fetifd, cdreiai s-a pus numele Madeleine Marie Emmanuelle. in dimine ata zllei de 27, tatdl eia declarat-o la starea civil[ in prezenta a doi martori: proprietara unui r;.agazindin boulevard sebastopol gi bunicul dinspre mami. Emilie avea atunci doui-zeci gi gapte de ani. cel de-al patrulea copil, Marc-Marie (ce va purta mai tarziunumele de Marc-Frangois), se va nagte abia in 1908, la 25 decembrie, la zece minutedupd miezul noplii. Epuizatd de aceastd ultimd sarcind gi in urma unor puternicedureri abdominale, a fost supusd unei operatii chirurgicale in urma cdreia nu amai putut sd aibd copii.

Incd de la nagterea lui ]acques, mama a angajat o tAndri guvernantd pe numePauline, care s-a apropiat de cei trei copii, dar nu qi-a ascuns preferinta pentrumicuful ,,Marco". Jacques, cdruia i se spunea ,,lacquot", s-a ardtat gelos, deqi erapreferatul mamei sale. Foarte curAnd a devenit capricios gi tiranic, revendicAndu-giintotdeauna locul de frate mai mare prin cereri nestdvilite de mAncare, bani gicadouri. Fa!6 de ,,Marco" a avut intotdeauna o atitudine paterna, pentru a inlo-cui lipsa lui Alfred.

Aparent, cei trei copii au trdit intr-un cdmin pe care il lineau unit evlavia giritualurile religioase. Dar, in realitate, conflicte aprige tulburau relaliile dintre celedoud familii ce locuiau in acelagi imobil de pe boulevard Beaumarchais. Emilienu se inlelegea cu soacra ei, Marie julie, pe care o socotea prea autoritard fa!5 deAlfred" gi nu le suferea nici pe cumnate, Marie qi Eug6nie, cdrora le reproga cd suntmeschine. in felul acesta, Alfred s-a certat cu tatdl siu, nevoit astfel sd iasd la pen-sie gi sd se intoarcd si trdiascd la Orl6ans. Fiul i-a urmat tatdlui in afaceri. in loc simai strdbatd Franla, el a rdmas in orag, devenind repede agentul general al firmeiDessaux pentru capitald. Cordial gi diplomat, a reugit sd intrefini relatii excelentecu clientela gi s-a dovedit un fin cunoscdtor al regulilor comertului pariziana.

Anii copildriei in sAnul unei familii normale gi conformiste au l5sat in inima luifacques o amintire ingrozitoare. Crescut intr-un climat de religiozitate sufocantd qide permanente conflicte familiale, a continuat gi el certurile cu bunicul, pe care ildispretuia gi cdruia ii va face public un portret de o violen{d nemaiintAlnitd, la unan dupd moartea tatdlui sdu: ,,in.Bunicul este bunicul, e vorba despre urmdtoareasituafie: acel execrabil mic-burghez cate era respectivul individ, acel oribil per-sonaj datoritd cdruia am atins la o vArstd precoce functia fundamentald ce constain a-l blestema pe Dumnezeu, acel personaj este exact acelagi care este inscris inregistrul stdrii civile ca fiind dovedit prin legdturi de cdsdtorie drept tatel tatelui

Jacques Lacan. Schila unei viefi, istoria unui sistem de gAndire ' Negustori de olet

34meu, prin aceea ce despre nagterea acestuia e vorba in respectivul registrus". Elnu i-a iertat niciodatd acestui bunic cd gi-a exercitat funcfia paternd intr-un felcare a injosit-o: ,,Jacques, scrie Marc-Frangois, a primit numele de Emile din cauzabunicului dinspre tat5, care a jucat,.mai mult decAt Alfred, un rol important indescoperirea nimelui-tatdlui".Sau:,,Emile il punea ,.la colt,, ca s6-l pedepseasc4 inloc sdl educe ca un tatd; dacd asta inseamnd sd fii Tatd, il blestem! Cu toate astea,tatdl sdu adevdrat (Alfred) era qi iubitor, qiiubit6,'.

CAnd Emile s-a intors la Orl6ans, Alfred a plecat gi el din boulevard Beaumar-chais pentru a se stabili cu familia sa pe rue du Montpamasse. Luaserd hotdrAreade a-l da pe jacques ca extern la colegiul Stanislas, acolo unde erau primite cele maibune odrasle din familiile marii burghezii, dar qi ale burgheziei mijlocii catolice. Oasemenea decizie vorbea despre starea de spirit a familiilor Lacan-Dessaux-Bau-dry la cAliva ani de la separarea bisericii de stat: clericalism qi ostilitate fafd devalorile Republicii qi ale laicitdfii.

Alfred a rXmas multd vreme certat cu tatdl sbu, iar cele mai pl5cute momentede destindere inainte de Primul Rizboi Mondial qi le-a petrecut alSturi de familiasofiei sale. A inchiriat la Jouy-en-Josas o casd confortabili cdreia i-au dat numeleVills Marco, in cinstea fiului cel mic. Emilie ii primea aici, in atmosfera veseld dela tard,, pe fratele ei Joseptu pe sora sa Marie cu solul acesteia, Marcel Langlais,gi pe cei patru copii, Roger, Anne-Marie, |ean gi Roberf care se bucurau sd joacepopice cu unchiul lor Alfred. in ceea ce il privegte, ,,lacquot" a fost incAntat cAndtatdl sdu a cumpdrat un frumos automobil. Atras foarte devreme de vitezS, el seaqezalavolan ca gi cum urma si conduci sau lua loc plin de mAndrie lAngd Gaston,goferul angajai de AlfredT.

Marea renagtere a colegiului Stanislas a inceput imediat dup[ baricadele din1848. Impactul revoltelor populare a impins intr-adevdr clasa dominantd, altddatdvoltairiand qi anticlericald, sd ?ncredinleze educatia copiilor sdi unor gcoli confe-sionale. ln anii imediat urmdtori, colegiul numdra mai mult de o mie de elevi.Spre sfArgitul secolului, cdlugdrii marianigti care conduceau ldcagul au dispusconstruirea unor clddiri noi in care au fost instalate amfiteatre, laboratoare gi osal6 de scrim6.

in vremea aceea s-au consolidat tradiliile colegiului. A fost creatd o Academiede gtiinfe gi litere ai cdrei membri purtau in timpul ceremoniilor o centuri verdebrodatb cu auriu, iar sdrbdtoarea SfAntului Charlemagne era celebratd printr-unbanchet la care erau invitate cele mai bune clase. in acea zi, elevii cu rezultatestrdlucite pronunlau un discurs, filosofic sau literar, in fala colegilor de promotie.

In iulie 1901, legea privitoare la asociafii a modificat situalia colegiului, obli-gAnd congregalia marianigtilor sd solicite o autorizatie de funclionare, care nu i-afost acordat5. De indatS, pentru a evita interdicli4 a fost lansatd o vast5 campaniede subscripfii. Unii dintre fogtii elevi au creat o societate imobiliard cu rostul de acumphra zidurile, mobilierul gi firma colegiului, care a devenit astfel o gcoali liberaiar activitatea de predare a fost incredinlatd clerului secular gi unor dascdli laici8.

Marc Sangnier, fondator al Sillonului gi tati al democratiei cregtine dlafrangaise,s-a mobilizat gi a fost ales primul pregedinte al noului consiliu de administratie.

Eusngetu RoUDINESco

r.-'-tir-u] registrus". Elra paierni intr-un fel,ie de Emile din cauza:. un rol important ina --1 pedepseascS, in

=teml Cu toate astea,

i't-rulevard Beaumar-,-- Luaserd hotirAreaerau primite cele mai:ei rriiiocii catolice. OI-acan-Dessaux-Bau-n ;i ostilitate fald de

:rai placute momenterut a-laturi de familiaareia i-au dat numelel armosfera veseld deera. \larcel Langlais,e - bucurau sd joace' a fost incintat cAnd-reme de vitezi el se

ranilrie lAngi Gaston,

dupa baricadele dinr,Sominantd, altddatdsii urtor gcoli confe-

:.i: de o mie de elevi.nl iicagul au dispusarre. laboratoare gi o

*r creati o Academieii-lor r: centurd verdea celebratd printr-un:i. eler-ii cu rezultate

"{egilor de promotie.rafla colegiului, obli-ncdonare, care nu i-aati o vastd campaniet'iliara cu rostul de a: cttel o gcoald libera;i unor dascdli laicis.cre;tine i Ia franqnise,iiu de administratie.

Astfel, una dintre instituliile religioase cele mai conservatoare din Paris a fost sal- 35

vatd prin interventia unui fiu spiritual al lui Lamennais ce urma sd fie condam-nat in 1910 de cbtre Vatican pentru cd a incercat sd introducd spiritul Luminilor ininima unui catolicism reacfionar Ei conformiste.

in 1903, sangnier a pirrsit pregedinlia colegiului, in timp ce abatele pautonnierprelua functia de director. Domnia acestuia avea sd dureze gaptesprezece ani giva ldsa o amintire de negters in memoria elevilor din promolia tAndrului Lacan.Profesor titular de matematicd gi mai farrriliarizat cu ecuafiile decAt cu gestiuneaunei institufii, abatele s-a dedicat cu trup gi suflet lumii celor mici pe care o aveain grij5. ii spunea fiecdruia pe nume 9i eri tot atat de preocupat de sdndtatea elevi-lor sdi ca gi de studiile 1or, continuAnd sd le urmdreascd evolutia qi dupd ce acegtiaterminau colegiul. Nu numai cd a reugit sd-i ajute pe pdrinfii ce aveau problememateriale, dAnd din propria Iui pungd, dar a qi modificat regulamentul interiorpentru a permite elevilor cu origine modestd sd-gi pregdteascd examenele de licen!5in litere, fiind in acelagi timp supraveghetori la prima clasd de liceu. Printre tineriicare au frecventat institufia inainte de Primul Rdzboi Mondial erau qi unii ce vordeveni celebri. intre 1908 gi 1909, Charles de Gaulle a petrecut aici doi ani, peri-oadd in care gi-a pregdtit concursul de intrare la $coala de la Saint-Cyr, iar GeorgesGuynemer, mai tAndr decAt primul, s-a remarcat prin purtarea sa extravagantdlO.

In 1908, abatele jean Calvet a fost numit profesor responsabil cu predarea lite-raturii la prima clasd de liceu. La seminarul teologic de la CahorE il avusese das-cdl pe Fernand Dalbus, un profesor de morald ce reuqise sd reconcilieze BisericaAnglicani cu Biserica Ortodoxd. Calvet vorbea in stilul lui Bossuet gi te trimiteacu gAndul la Confucius. Format la Sorbona de Gustave Lanson gi 6mile Faguet,devenise un specialist al clasicismului francez. Sub conducerea lui, predarea lite-raturii s-a conformat intru totul spiritului clerical, deopotrivd rationalist gi ingust.Cei mai privilegiali erau autorii Secolului de aur: Pascal gi Bossuef in primul rAnd,urmafi de Racine, Malherbe gi La Fontaine. Secolul al XV[I-lea era neglijat, ca dealtfel gi lucririle lui Ernest Renan. CAt despre poeziamodern5, ea era reprezentatdde Sully Prudhomme gi Edmond Rostand, in detrimentul lui Baudelaire, calificatdrept,,poet morbid", gi al lui Mallarm4 despre care nici mdcar nu se vorbea. Aba-tele Beaussart pedagogul colegiului, era mereu ingrijorat gi gata sd lupte impo-triva pretinselor seduclii ale literaturii: ,,Nu v5 ldsafi cupringi de indoiald, aceastdneurastenie a inteligenfei", le spunea el elevilor care visau sd devind Rimbaudll.

La filosofig la loc de cinste se afla Descartes. ln inima acestei vechi fortdrelecreqtine, tAndrul Lacan a primif deci, de-a lungul anilor de gcoal4 o culturd clasicd,pulin deschisd cdtre spiritul Luminilor, impermeabild la modernitate qi centratd peun cartezianism cregtin ce rdspundea devizei de pe frontispiciul qcolii: ,,Francezneinfricaf cregtin nepdtat". in aceeagi promolie cu el se aflau Louis Leprince-Rin-guef viitor academiciar; Jacques Morane, viitor prefect, Paul de sdzg care va alege ocarier5 medicalS, gi Robert de Saint Jeary viitor scriitor qi prieten intim cu Julien Green.

lncepAnd cu 1915, rdzboiul a intrat brusc in viafa familiei Lacan. Mobilizat cugradul de sergenf Alfred a fost afectat la serviciul de aprovizionare cu alimente alarmatei, in timp ce Emilie l-a inlocuit in funcfia sa de agent al firmei Dessauxl2. lncurtea colegiului Stanislas, transformatd in spital, au fost addpostili soldalii rdnifi

Jacques Lacan. Schila unei vieti, istoria unui sistem de gindire . Negustori de olet

36intorqi de pe front. Spectacolul membrelor amputate qi al privirilor pierdute aleacestora atrezit probabil in fiul lui Alfred dorinla unei cariere medicale. $i totugi,in toatd aceasti perioadS, pdrea mai degrabd preocupat de propria sa persoand,striduindu-se sd fie peste tot pe locul intAi: ,,Lacan ii intimida chiar gi pe profesoriisii, scrie Robert de Saint Jean. Primul la toate. Ochi frumoqi, gravitate malilioasd.Pdstr4 fdrd sd dea impresia, o anumitd distanfd intre el gi colegii de generatie; intimpul recreatiei, nu se juca niciodatd cu noi de-a indienii. O singurd datd a fostintrecut, la eseul de literaturd francez6,, de un rival, cdruia i-a declarat cu detagare:<Bineinteles, ai cAqtigat, scrii ca Doamna de S6vign613lo,,

Aroganta era caracteristica majord a acestui adolescent cdruia nu i-au pldcutniciodatd jocurile de copii, dar, spre deosebire de ceea ce afirmd Robert de Saint]ean, ea nu i-a adus nici locul unu, intotdeauna ocupat de ]acques Morane, gi nicivreun premiu special. Lacan a fost un elev strdlucif in primul rAnd la lucrdrile dereligie qi la traducerile din latinS, dar pentru celelalte materii a trebuit sd se mul-lumeascd cu cAteva menfiuni. Notele din prima clasd de liceu sunt intre 9 gi 19,cu o medie situAndu-se undeva in jurul lui 15. Cet despre aprecierile profesorilorpentru anul gcolar 1916-1917, ele ne arati cd Jacques-Marie era mai degrabd fante-zist, camvanitos, uneori supdrdtor gi mai ales incapabil s5-gi organizezetimpul gisd se comporte ca gi ceilalli. Deseori absent din motive de sdndtate, obignuia sd gifugd de la gcoald gi suferea de un soi de plictiq un amestec de apatie qi desfdtarela.

Fa!5 de fratele lui mai mic, avea o atitudine paternd. il proteja se juca cu el de-aprofesorul gi elevul gi il punea s5-i spund lecliile la latind: ,,Pfin1915, el avea pai-sprezece anl iar eu gapte, qi md ajuta la latind. Am gi acum in fata ochilor literelepe care le caligrafia frumos qi il aud vorbindu-mi despre cazuri gi despre modu-rile verbelorls." Cam in aceeaqi vreme, a descoperit opera lui Spinoza. A atArnatpe un perete din camera lui o epurd ce reprezenta planul Eticii, plind toatd desdgeti coloratel6. Acest act de subversiune intr-o lume de mici negustori l-a incu-rajat in afirmarea propriilor dorinle in fafa unui tatd a cdrui singurd ambitie era,in mod evident sd-l vadd cdlcAndu-i pe urme pentru a contribui la prosperitateaafacerilor cu muqtar.

in anul qcolar 1917-\9L8, Lacan a avut norocul sd aibi ca profesor un om excep-tional cu care, mai apoi, avea sd lege relalii de prietenie. Ndscut in 1881, ]ean Baruzipreda filosofia la colegiul Stanislas, concomitent cu redactarea tezei sale de doc-torat despre viala gi opera SfAntului Ioan al CruciirT.

Lucrdrile acestui gAnditor catolic qi ralionalist, apropiat de Etienne Gilsory deAlexandre Koyr6 gi de Henry Corbiry se inscriu intr-un curent al gAndirii francezeapdrut ca urmare a credrii, in1866, a secliei de gtiinle religioase la Ecole pratiquedes hautes 6tudes (EPHE). La optsprezece ani dupd inaugurarea secliei a IV-a,axatd pe gtiinlele filologice gi istorice, aceastX a V-a secfie era menitd sd inlocuiascdvechile facultdqi de teologie care nu mai fdceau parte din universitate din 1885. Cuocazia separdrii bisericii de stat se punea problema pdstrdrii materiilor predatealtddatd sub eticheta teologiei. Deci, religiile trebuiau sd facd obiectul unui studiugtiinfific, istoric Ai comparativ. Aceastd inifiativd a fost atacatd atAt de catolici, cerefuzau sd separe chestiunea studiului textelor sacre de aceea a credinfei gi a ori-ginii divine a cultelor, cAt gi de stAnga anticlericald, pentru care religia rdmAnea

TUSNSETH ROUDINESCO

rrir-irilor pierdute alere medicale. $i totugi,nropria sa persoanS,

r chiar gi pe profesorii, grar-itate malilioasd.rlegii de generafie; inO >ingurd datd a fostr declarat cu detagare:

cdruia nu i-au pldcutirmd Robert de Saintccues \{orane, gi nici:l :And la lucrdrile de:i a trebuit sd se mul-:eu sunt intre 9 gi 19,

':e.--ieri le prof esorilor:a crai degrabd fante-.-r::anizeze timpul gi

:rEiate. obignuia sd qi: eaalie 5i desfdtarela.:ga se iuca cu el de-a)in 1915, el avea pai-:r fata ochilor literelerurr ;i despre modu-l: Sr.inoza. A atArnat::::::, plind toatd de:: regJustori l-a incu-:irqurd ambilie era,:r-ri 1a prosperitatea

:,rfesor un om excep-r: in 1t81, jean Baruzi'ea tezei sale de doc-

ie Etienne Gilsory det al gAndirii francezease la Ecole pratiquerrarea secfiei aIY-a,nenitd sd ir-rlocuiascd-ersitate din 1885. Cuii materiilor predatetrbiectul unui studiuta aiAt de catolici, cea a credinlei qi a ori--are religia rdmAnea

o superstitie ce trebuia izgonitd din universitatels. Or, creatorii secfiei se plasau 37

pe un alt teren. Ei nu dddeau nicio bdtilie .pentru sau contra catolicismultJi", darsocoteau necesar ca fenomenele religioase sd se studieze cu instrumentele gtiin-lei pozitive gi in spirit qtiinlific: ,,in realitate, scrie Koyr6 in 1931, printre profesoriiacestei seclii, erau - qi existd gi astdzi - qi erudifi catolici qi protestanfi; libericugetdtori; evrei credinciogi; gi chiar gi oameni ai bisericii gi rabini1e.,,

Lucrdrile lui |ean Baruzi aparlineau acestei conceplii asupra studiului religi-ilor. impotriva unei tradilii strict laice gi anticlericale, el susfinea intr-adevdr i5,,un mistic cregtin nu poate fi inleles decAt de cel ce incearcd sd trdiascd cu el inlumea iertdrliz1"; dar, in fala teologilor, refuza sx adopte ca atare dogma iertdrii.

Aldturi de descoperirea precoce a lui spinoza, filosofia predatd de Baruzi aavut rolul de a realiza in itinerarul lui Lacan un fel de tranzitie intre un catoli-cism cucernic - cel din mediul familial - gi un catolicism erudit gi aristocratic,ce putea servi drept fundal cultural sau instrument critic in abordarea domeniu-lui religios. tn aceastd privinfd, C6cile Gazier, prietena din copildrie a lui EmilieBaudry, a jucat gi ea un rol important. Lacan nutrea pentru aceasta o vie admira-!ie, iar ea l-a iniliat in lucririle pe care tatdl sdu, Augustin Gazier,le-a consacratistoriei jansenismului2l.

La vArsta de gaptesprezece an| jacques a intrelinut primele sale relalii sexualecu o clientd a tatdlui siu, cu ocazia unei cdsdtorii la care fratele lui era cavaler deonoare. ir,

"""u ce il privegte pe acesta din urmd, din cea mai fragedd copildrie gi-a

manifestat dorinla de a se face preot, ceea ce nu l-a impiedicat sd se indrdgosteascide una dintre verigoarele lui gi sd facd proiecte de cdsdtorie. La adolescenld ins5,a optat pentru viata monahald, care l-a indepbrtat definitiv de sexualitate gi deviala conjugald: ,,Mama a fost singura femeie pe care am admirat-o de la AlaZ,a declarat el. Era o cregtind adevdratS, ceea ce nu se putea spune despre tata. Deqimama nu a avut niciun rol in evolulia mea cdtre sacerdolit1 a fost foarte fericitdde hotdrArea pe care am luat-g in timp ce tata s-a ardtat ostil22."

Impreund cu Francis Goullin gi Robert de Saint jeary Lacan a inceput sd frec-venteze librdria pe care o tinea Adrienne Monnier la numdrul 7, pe rue de l'Od6on.Cu o fa!5 rotundd 9i fdri riduri, imbrdcatd intr-o fustd largd gi plisat5, aceasta igiprimea clienlii gi organiza lecturi publice la care veneau scriitori deja celebri:Andr6 Gide, Jules Romains, Paul Claudel. Lacan s-a ardtat interesat gi de dadaism,iar curAnd a descoperit spiritul nou gi prima formd de suprarealism prin lecturarevistei Litttrnture.I-a cunoscut pe Andr6 Breton gi pe Philippe Soupault gi a asistatplin de incAntare la prima lecturd aluiulise, de ]ames joyce, la librdria Shakespeareand Co.In aceastd perioadS, in timpul unei grave crize melancolice, a respins cuviolenfd universul familial gi valorile cregtine in care a fost crescut23. Cdtre 1923, aauzit pentru prima datd de teoriile lui Freud, dar atenfia i-a fost refinutd de ideilelui Charles Maurras. Fdrd sd adere la principiile antisemitismului, l-a intAlnit peacesta din urmd de mai multe ori gi a participat la unele reuniuni organizate deAction frangaise2a, descoperind astfel un radicalism gi un cult al elitelor care l-auajutat sd se indepdrteze gi mai mult de mediul familial pe care l-a urAt intotdeauna.

Alfred gi Emilie au inceput si se ingrijoreze cAnd auvdzut atitudinea fiului lorce igi dispretuia originea, era imbrdcat ca un dandy gi visa sd devind Rastignac.

Jacques Lacan. Schila unei vieli, istoria unui sistem de gindire . Negustori de otet

38Intr-o zi, Robert de Saint Jean l-a intAlnit in fafa intrdrii parcului Monceau gi a con-statat cd incd nu luase o hotdrAre: ,,Poate medicina, dar de ce nu o carierd politicd?,,intr-adevdr, Lacan se gandea serios sd fie secretarul unui om politic2s.

Respingerea religiei gi abandonarea credinfei au prins un contur mai fermatunci cAnd Lacan a inceput sd citeascd in germand opera lui Nietzsche. in1925,a redactat un minunat elogiu al gAndirii filosofului, ce urma sd fie rostit de fra-tele lui la banchetul organizat pentru sdrbdtoarea SfAntului Charlemagne. Tex-tul era o adevdratd provocare pentru autoritdlile colegiului Stanislas. El acuzade nulitate filosofia englezd qi punea in valoare marea tradifie german6. CAndtAndrul Marc-Marie a terminat de citit discursul scris de fratele sdu, Beaussarts-a ridicat furios qi a rostit aceste cuvinte ce au sunat ca o anatemd: ,,Nietzscheera nebun26!"

in1926, atunci cAnd jacques provoca scandal in sAnul familiei din cauza pre-ferinlei sale pentru libertinaj gi a adeziunii la tezele Anticristului, Marc-Marie aluat decizia definitivd de a se cdlugdri. A avut sentimentul acut al acestei vocatiiin ziua de 13 mai, pe cAnd citea preceptele SfAntului Benedict. intr-o clipd, a scrispe o hArtie cuvAntul ,,benedictin", iar vederea acelor zece litere a avut isupra luiefectul unei revelalii. Cu toate acestea, la recomandarea fratelui sdu, furios de decizie, aurmat un an studii de drept. Apoi, timp de gase luni a frecventat cursurile$colii de la saint-Cyr qi a fdcut serviciul militar ca ofiqer de rezervd.

in iarna anului 1929, aplecat la mdnistirea de la Hautecombe, monument dinalte timpuri situat in inima lacului lui Lamartine gi capitald a Ordinului bene-dictinilor. Pe peronul gdrii, rdvdqif ]acques-Marie privea indepdrtAndu-se toateamintirile care il legau de copil5rie. S-a dorit protectorul acestui frate mai micgi a fdcut tot ce i-a stat in putinfd pentru a evita o asemenea izolare. De aceea,iqi reproga cd nu a putut sd il convingd pe tAnirul sdu frate sd urmeze o carierdde inspector de finante. La 8 septembrie 7931, acesta a rostit legdmAntul gi gi-ainlocuit al doilea Prenume cu Franqois, in cinstea sfAntului Francisc din Assisi.Patru ani rr.aitdrziu,la 1 mai 1935, primirea in ordin a fost celebratd in prezen{alui ]acques, care nu s-a mai dus dupd aceea niciodatd la Hautecombe. tntre timp,Alfred gi Emilie s-au mutat din apartamentul de pe rue du Montpamurr" p"r,-tru a locui in Boulogne, unde gi-au construit o casd prosperd, la numdrul 33 depe rue Gambetta.

CAt despre Madeleine, ea s-a cdsdtoritla 20 ianuarie cu ]acques Houlory undescendent al celeilalte ramuri a familiei Lacan. Om de afaceri, acesta va locuimulli ani impreund cu sofia sa in Indochina. Astfel, fiecare in felul lui, cei treicopii ai lui Alfred vor rupe legdturile care ii legau de familia lor: primul printr-orupturd intelectuald, cel de al doilea datoritd stabilirii de lungd duratd intr-o lardindepdrtatd, cel de al treilea prin sacerdofiu. La sfArgitul anului 192g Madeleines-a imbolndvit grav de tuberculozd. Trimisd intr-un sanatoriu, tocmai urma sdfie supusd unei operatii de pneumotorax cAnd fratele ei a venit sd-i facd o vizitd.Furios, acesta a interzis tratamentuf sustinAnd cd sora lui se va insindtosi sin-gurd. Nu se ingela27.

TUSAETTH ROUDINESCO