Jacqueline Susann

%LEAPAPTJSILOB

Traducere din limba englezdIRINA NEGREA

{Mt

Anne

Septembrie 1945

in ziua in care sosi la New York, afari erau treizeci de grade. OraEul

fierbea ca un animal furios din beton,luat prin surprindere de un val

de cilduri neobignuit. Pe ea, insi, n-o deranjau nici arqifa, nici stra-

dela ticsiti, numitl Times Square. New Yorkul i se pirea cel mai pal-

pitant orag din lume.

Tinira de la agenlia de plasare ii zAmbi, spunAnd:

- Aaah, ce ambifioasi egtil Deqi n-ai nici un fel de experienli. Toate

secretarele bune s-au aranjat in posturi din alea sigure 9i binoase.

Sincer, insi, scumpo, daci ag ardta ca tine, m-aq duce drept la |ohnPowers sau la Conover.

* AEtia cine mai sunt? intrebi Anne.

- Conduc cele mai qic agenlii de manechine din orag. Asta mi-ar

plicea si fac, numai c[ sunt prea mirunti gi nu suficient de slibi-noagi. Tu, ins[, egti exact ce le trebuie lor.

- Cred ci prefer s[ lucrez intr-un birou, spuse Anne.

-Treaba ta, dar si gtii ci nu eqti zdravbndla cap' ii intinse Annei

cAteva buclli de hirtie. Poftim, toate astea sunt oferte bune, dar du-te

mai intAi la Henry Bellamy. E un mare avocat din lumea teatrului.

Secretara lui s-a mlritat de cur6.nd cu |ohn Walsh! A cigtigat trei

Oscaruri Ei tocmai am citit ci are de gind s-o scoat[ pe Garbo de la

naftalini gi si regizeze un film cu care s-o relanseze.

6 lacqueline Susann

VizAndu-i z1mbetul, tdnira se convinse ci Anne n-avea si-l uiteniciodatl pe |ohn Walsh.

-Ei, acum poli si-!i faci o idee despre mediul gi felul de oameni pecare ai si-i intAlnegti, continui tdnlra. ,,Bellamy and Bellows., _ cefirmi grozavr! Au de-a face cu tot soiul de clienli importanli. IarMyrna, fata carc s-a mdritat cu |ohn Walsh, nu-fi ajunge nici pdni lagenunchi la capitolul fizic. Pui tu mdna pe unul baban cdt ai zice peqte.

-Cum adici unul baban?

- Un tip... ba poate chiar un so!. TAnira intoarse privirea spre cere-rea completati de Anne. Ei, de unde ziceai cit egti? chestia asta e inAmerica, nu?

Anne zdmbi:

- Lawrenceville. La capitul peninsulei Cape Cod, cam o ori cu tre_nul pind la Boston. Iar daci voiam un so!, si gtii cd puteam si rimdnfoarte bine acolo. in Lawrenceville, toati lumea se cisitoreqte imediatce termin5. qcoala. Eu ag viea si lucrez mai intdi un timp.

- $i ai plecat dintr-un asemenea loc? Aici toate femeile umbli si-qigiseasci un so!. Inclusiv eu! N-ar fi riu s[ m6 trimili gi pe mine inLawrenceville ista al tiu, cu o scrisoare de recomandare.

- Vrei si spui ci ai fi in stare si te mirifi, chiar asa, cu oricine?se interesd Anne, curioasi..

-Nu chiar cu oricine. vreau si zic cu oricine mi-ar oferi un mantoude castor frumugel, o servitoare angajatd.cu ziua gi m-ar lisa si dormmereu pdni la prdnz. Tipii pe care-i cunosc eu nu numai ci-mi pre-tind si-mi pistrez slujba, dar le-ar mai pldcea sI arit gi ca superbacarol Landis in neglijeu, loprind de colo-colo purtand pratouri cubunitifi. CAnd Anne incepu si rdd6, tdnira mai adiugd: Bine, ai sivezi tu cum o sd fie cdnd ai si te incurci cu cine gtie ce Romeo dinoragul ista. Pun pariu ci ai si dai buznasi te sui in primul tren rapidca si te duci repejor inapoi la Lawrenceville. c6nd pleci, ins6, nu uitasi te opregti qi si mi iei gi pe mine.

Nici gind sr se mai intoarci vreodati la Lawrenceville! Nu precase,pur gi simplu, din Lawrenceville - evadase. Fugise de-acolo in dorinfade a scipa de crsitoria cu unul dintre bnie{ii seriogi din Lawrenceville,de traiul linigtit gi agezat din Lawrenceville. Aceeagi via{i linigtiti giagezati pe care o d\rsese gi mama ei, intr-o casi la fel de linistitr

Valea pdPuSilor 7

qi aEezati. o casi in care o familie de condilie buni, din New England,

vieluise generalie de generafie, unde cei care locuiseri in ea iqi

innLuqiseil tot felul de emofii netriite, cuminfi, emofii strivite sub

armura de fier invechiti care se cheami ,,bune maniere"'

(,,Anne, o doamnl nu rAde niciodati in gura mare", ,,Anne, o

doamni nu varsi niciodati lacrimi in public". ,,Dar aici nu e in public.

pling in fala ta, mami, aici, in bucltirie." ,o doamni nu varsi lacrimi

decti c6nd e singurd. Nu mai eqti un copil, Anne, ai doisprezece ani,

iar mltuqa Amy este gi ea aici, in bucitirie. Hai, treci in camera ta.")

$i, inti-un fel, Lawrenceville o urmirise 9i la Radcliffe' Oh' erau

acolo fete care rideau gi virsau qiroaie de lacrimi 9i birfeau 9i se bu-

curau de ,,suigurile" gi ,,coborAgurile" vielii. insi n-o invitau niciodati

in lumea lor. De parcd ar fi avut prinsi de gat o lozinci mare, pe care

scria: ,,Nu te apropia. Genul tece, tezerYat din New England"' Se re-

trisese din ce in ce mai mult in lumea carlilor, dar pdni 9i aici gisise

un tipar ce se repeta: practic, toli scriitorii pe care ii citea fugiseri din

orugrrl lor natal. Hemingway fusese cind in Europa, cAnd in Cuba sau

Bimini. Bietul Fitzgerald - talentat, dar descumpinit - triise 9i el in

striin[tate. Pin[ qi rotofeiul gi rogcovanul Sinclair Lewis gisise

in Europa o via[[ romantici qi pasionantd.

Da, trebuia si evadeze din Lawrenceville. simplu Ei clar. Lui hoti-

rarea in ultima clasi de colegiu gi le-o comunic[ mamei sale 9i mltu9ii

Amy, in timpul vacanlei de Paqte.

-Mami... mitugi Amy... cdnd termin colegiul, mi duc la New York'

-Ce loc ingrozitor ai ales ca si-!i petreci vacanfa!

- Vreau si locuiesc acolo.

-Ai discutat chestia asta cu Willie Henderson?

- Nu. Dar de ce?

- P[i, doar sunte[i impreuni de cdnd aveali gaisprezece ani' Toatl

lumea, fireqte, presuPune...

- Sigur, asta era. ln Lawrenceville, lumea presupune totul'

- Anne, nu ridica vocea, spuse mama, pe un ton calm' Willie

Henderson este un biiat minunat. Am fost colegi de qcoall cu tatllqi cu mama lui.

-Mam[, dar eu nu-l iubesc!

-Nici un birbat nu Poate fi iubit. (Asta fusese mituEa A*y')

lacqueline Susann

- Tu nu l-ai iubit pe tati, mami? Nu era o intrebare, de fapt. Eraaproape o acuzafie.

-Sigur ci l-am iubit, se burzului maici-sa. Numai ci mituga Amyvoia si spuni ci... in fine... birbafii sunt altfel. Nu gdndesc 9i nureaclioneazd ca femeile. Uite, de pildi, tatil tiu. A fost un birbat taregreu de inleles. Era impulsiv qi ii plicea si bea. Daci s-ar ft insuratcu oricare alta decdt mine, ar fi putut s-o sfArgeascl riu de tot.

- Eu, una, nu l-am vizut niciodati pe tati bind, spuse Anne,luindu-i apirarea tatilui siu.

- Fireqte ci nu. Era pe timpul Prohibigiei, iar eu n-am linut nicio-dati o picituri de bluturi in casi. L-am dezvirlat de obiceiul ista ina-inte de a-l subjuga cu totul. Oh, taici-tiu avea, la inceput, tot felul deapucituri barbare - gtii doar ci bunica lui era frantuzoaici...

- Latinii igtia sunt intotdeauna cam smintifi, incuviinfi mitugaA*y.

- Tati nu era deloc smintit! Anne regreti brusc c[ nu-l cunoscusemai bine. I se pirea atit de departe zitain care tatil ei se clitinasegi se rostogolise cu capul in jos, exact aici, in bucitirie. Anne aveape-atunci doisprezece ani. Tatil ei nu scosese nici un cuvint, seprlbugise pur gi simplu, ticut, pe podea, gi murise tot atit de tlcut,inainte de sosirea doctorului.

-Ai dreptate, Anne. Tatil tiu nu avea nici un fel de sminteali. Erabirbat, dar un birbat bun. Nu uita, Anne, maic6-sa era nlscutiBannister. Ellie Bannister a fhcut gcoala impreuni cu mama.

- Bine, mam6, dar tu nu l-ai iubit niciodati cu adevirat pe tati?Nu gtiu cum si spun, dar b[rbatul pe care-l iubeqti te ia in bra{e gi tesiruti, cred ci e minunat, nu? Pentru tine n-a fost niciodatl minunat,cu tati?

-Anne! Nu !i-e ruqine s-o intrebi pe mama ta lucruri dintr-astea!?interveni mituqa Amy.

- Din picate, sirutatul nu este singura pretenfie a bdrbatului duplcisitorie, replici mama, ln{epati. Apoi mai adiugi, precaut Te-ai si-rutat vreodati cu Willie Henderson?

Anne se strimb6.- Mda... de cdteva ori.- $i ti-a plicut? intrebi mama.

Valea pdpu;ilor 9

-Oribil, n-am putut si sufrr. Avea buzele moi - aproaPe lipicioa-se -, iar respiralia ii mirosea a acru.

- Te-ai sirutat cu weun alt biiat?Anne ridicd din umeri.

- Oh, acum cifiva ani, cdnd am inceput s6-mi dau intAlniri cu

Willie, jucam gajurile la ceaiuri. Presupun ci aqa am ajuns s[ mi cam

pup cu toli biiefii din orag qi, din cite mi-aduc eu aminte, toate siru-turile erau la fel de dezgust[toare. Zitmbi. Mam[, cred ci nu-i un biiatcare si pupe ca lumea in tot Lawrenceville-ul ista.

Maici-sii ii reveni buna dispozi[ie.

- Eqti o doamni, Anne. De-aia nu-!i place si te pupi. Nici unei

doamne nu-i place!

-Of, mam5, habar n-am ce-mi place sau cum sunt. Asta-i 9i moti-

vul pentru care vreau sd mi duc la New York.

Maici-sa ridici din umeri.

-Anne, ai cinci mii de dolari. Taic[-tdu i-a lisat anume pentru tine,

ca si-i folosegti cum poftegti. CAnd o si-mi vini 9i mie rAndul si mor,

o si ai Ei mai mul1i. Nu suntem bogafi, oricum, nu ca familiaHenderson, dar o ducem bine, iar familia noastrd are o pozilie devazd

in Lawrenceville. Ag vrea si am certitudinea ci te vei intoarce 9i te vei

stabili in aceasti casi. Mama mea s-a niscut aici. FireEte, s-ar putea ca

Willie Henderson sd doreasci s[ mai adauge o aripi la clidire - teren

este suficient -, dar mi'car va rimane tot casa noastri.

-Nu-l iubesc pe Willie Henderson, mam[!

-Nu existi dragoste aga cum o concepi tu. N-ai si gisegti genul ista

de dragoste decit in romanele Ei in filmele de proasti calitate.

I)ragostea inseamni camaraderie, prieteni comuni, aceleaqi interese.

Sexul este conotafia pe care o dai tu dragostei qi, d6-mi voie s6-!i spun,

domnigoari, cb daci qi atunci cind existi, moare foarte repede dupictrsitorie - sau indati dupi ce fataafld despre ce este vorba de fapt.

Du-te, ins6, la New York. N-am s6-1i stau in cale. Sunt siguri ci Willie

va aEtepta. Dar bagi de seami ce-!i spun eu, Anne: dupl cAteva sip-tlmdni ai si vii fuga acasi - ai si fii fericiti si scapi de oraqul acela

murdar.

Neely

1961

Neely iEi arunci neglijent cAteva lucruri intr-o valizl.-Am sr-mi cumpir alte toarete acolo, ii spuse ea Annei. Miiculi{i,

mi-am lrsat aproape toate lucrurire in spania - ia zi,pot sa mai rasacum cdte ceva gi la tine?

- Pini te intorci, probabil ci am si rni mlrit,intr-o cilitorie in jurul lumii. S-ar putea sdtamentul.

- Ei bine, atunci cred ci am si le iau, totugi, cu mine. Am ajuns cao liganci, presar lucrurile peste tot. Dar md bucur c5 s-a intdmplatasa' Aiunsesem aproape la fundul sacului. Ei, dar ia spune-mi, ce s-aintimplat pAni la urmi cu banii lui |ennifer?

- o si-i moqteneascr maici-sa. Testamentul i]a de la paris era fals -a gisit Henry nigte chichile de care s-a agifat. claude o si primeasc{cincizeci la suti din incasrrile de pe toate reluirile pe ecra*ale filme-lor fbcute de ea pe timpul cdt a avut contract cu el. Restul, insi, ii re_vine maici-sii. Asta inseamni cea mai mare parte a bijuteiiilor gi

Neely, 9i am si plecsubinchiriez apar-

!j

Valea pdpugilor

blinurilor. $i au de gind si repuni pe piali filmele ei. Dar bani, ca

atare, n-a prea avut.Neely ridici din umeri, nepisitoare.

- $tii, eu cred ci pentru o fati fbrl pic de talent n-a triLit riu deloc.

Tu de ce crezi ci s-a sinucis?

-fi-am mai spus, Neely, habar n-am.

- Lasi, eu am cam gisit rispunsul. Nu cred in ceea ce sPun bdrfele,

ci ar fi avut o boali - unii zic tuberculozl, iar altii suslin chiar ci ar

fi fost vorba de o formi incurabill de cancer. Eu cred ci adevlratulmotiv pentru care a luat pastilele alea e fiindcl incepea si-gi piardlfarmecele frzice.

- Ce prostie! E ridicol ce spui' |ennifer era mai frumoasi ca

oricAnd.

- Dar ultimul ei film a fost o catastrofi financiari. Oh, istade-acum o si scoati bani datoriti publicitifii create de moartea ei.

Dar am auzit cd nici pelicula asta nu e cine gtie ce. Era in cidere, zlu!

-Neely avea de gtnd s[ se retragi. Voia s[ se mlrite.

- Da, am citit toatl gargara asta cAnd eram in Spania, cum dintr-o-

dati qi-a gisit dragostea adevlrati Ei chestii din astea. Dar, si fim sin-

cere - senatorul nu era un Rock Hudson. |en se plictisise destul cand

fusese m[ritati cu Tony, stind degeaba pe lingi el. Or ila era micartinir gi frumos. Nu, nu, eu cred ci nu era in stare si accepte ce-o

a$tepta in continuare. imbitrinea, iar in scurt timp gtia c[ n-avea sb

mai arate ca inainte, or nu se putea rezuma numai la senator. Aqa ci aluat pastilele alea. Uiti-te la mine, in schimb: eu n-am de ce s[-mi fac

griji. Eu arn talent gi, grasi sau slabi, indiferent cum, tot nu conteazi,

rlmdn talentatl. Uiti-te qi la Helen Lawson. Asta n-a fost ca mine,

evident - la ea era o chestie mecanici, iar acum, dupi ce a l6sat-o

vocea, se duce in California si joace nu qtiu ce rol intr-un serial de

televiziune. Dar chiar gi aEa, fbri voce, tot va supravie(ui, fiindci a

avut talent.

- Helen va supraviefui rostind rar gi apisat fiecare cuvAnt, fiindcinu are nici urmiL de sensibilitate. Nefericirea Ei necazurile sunt pentru

ea ca supiririle de copil. Uiti imediat de ele dacl ii dai o jucirie noui.

Insi in cazul oricirei voci - chiar gi in cazul tiu, Neely - trebuie si ai

multi griji.

390 lacqueline Susann

- Nu, la mine vocea vine din interior, din felul in care simt gi perceplucrurile. $i si gtii ci am invifat ceva - birbalii te pirisesc, frumusefeatrece, copiii se fac mari gi tot ce credeai ci e m[re! se duce de rdpi. Nupoli conta decit pe tine insufi gi pe talentul tlu.

Neely se intoarse dupi trei siptimini. Era aproape intr-o stare decolaps.

-Anne, vocea, in a treia zi de inregistrare m-a lisat vocea! Nu maipot sd cAnt!

Anne incerci s-o potoleasci. Existau specialigti foarte buni pentrubolile coardelor vocale... cAntiretii treceau adesea prin situafiidintr-astea.

- Nu, s-a terminat cu mine, se viicirea Neely. M-au consultat tolidoctorii. Nici micar n-am vreun nodul. Eizic cir e de la nervi, dar nu-iadevirat. Dumnezeu m-a pedepsit fiindci am vorbit aga de urit des-pre |ennifer. Au fost nevoili si renunle la film. S-a terminat cu minedefinitiv - nimeni nu mai vrea si aud[ de mine.

- Dumnezeu nu face lucruri din astea, ii rispunse Anne pe un tonlinigtitor. Daci e vorba de pedeapsi, si gtii ci singuri te pedepseqti.

- Oh, sigur, aga zicea qi ultimul meu psihiatru - cd am o tendinteimperioasi de autodistrugere qi cI tot timpul mi pedepsesc pentrucAte o vin[ imaginari. Ce prostie! N-am ftcut niciodati nimic riu.

Neely iqi gisi un alt medic psihiatru, doctorul Massinger, extrem deapreciat. Anne insisti si locuiascl la ea. Era convinsi ci, prin terapiaintensivi qi cu sprijinul unei prietene, Neely putea si iasi din stareaasta. Se mai intAmplase tot aga qi alti dati.

Neely igi didea toatl silinfa. incerca si fie ordonati, nu mai ftceaniciodati harababuri prin casi. Dar nu dormea deloc. Iegea in orag cutot felul de muzicieni, venea acasl gi riminea in salon pdni in zori,inghitind Seconal cu pumnul gi ascultindu-gi discurile vechi.

intr-o dimineafi, cAnd se trezi, Anne igi gisi prietena cuibiriti pecanapea in salon, cu obrajii scilda[i in lacrimi.

-Anne, sunt un om sfirsit. Am incercat si cint odati cu discurilegi n-am reugit.

- Doctorul Massinger spune, insi, ci e pebazd nervoasi. Vocea osI-[i revinl, Neely.

Valea pdpu;ilor 391

-Zice ci nervozitatea asta mi se trage de la Holrywood. De-aia amincercat aseari, prima oari, aici, singuri, frri camere de luat vederi gideparte de Hollywood. $i am simfit cr mi se inchide gatlejul. Nu maipot si cAnt.

-Au trecut doar cAteva siptdmdni. Neely * mai agteapti o vreme.Neely se ridicd de pe canapea.

- Da, poate. Se duse apoi in baie gi inghili cAteva pastile. N_ai nigtewhisky, Anne? Pastilele nu-gi fac efectul flri bduturi.

Anne ii didu o sticli. urma incd o ziin care Neely avea si zaciprostit[ de medicamente. Era duminici qi pllnuise si stea acasi.il invitase pe Kevin Ia cini gi avea de gind si giteascl singurul fel demancare pe care-l gtia - carne de crab inibugiti. $i acum Neely aveasd doarmi toatd ziua.

ii telefone lui Kevin Ei hotirird sd-gi petreac it ziaala el acasr. Maitirziu se vor duce, poate, si ia masa la Liichow's.

Neely auzi us,a inchizindu-se. Nu dormea, dar ii fusese mai simplusi se prefacr adormiti. Anne se agita peste misuri cxnd o vedea cibea qi ia pastile. Se temea tot timpul si nu dea foc casei sau si nuse intdmple cine gtie ce nenorocire. Neely se agezd in capul oaselor giiqi mai turni un pahar plin. igi aprinse o figari. Iisuse, era ultima. $ifrri indoiali ci Anne ascunsese toate pachetere, ca s6 fie mai siguri.Ei bine, atunci avea sI adoarmi in scurt timp.

igi umplu iar paharul, dupl care igi didu ,.u-u ci bea prea repede.Mai bine si soarbi cite pufin gi s6 mai ia gi citeva pastire. Bigr minasub pern[, unde ascunsese trei pnpuqi rogii. Le didu pe gdt-gi sorbiincet nigte whisky. Pastilele iqi ftceau, in sfargit, efectur - o cuprinseseun fel de letargie. Dar nu putea dormi. iqi umplu inci un pahar. Fir-arsi fie, sticla era aproape goali. $i nici nu mai avea figrri. poate ci ar fibine si mai ia cateva pipugi... Luase insi atat de -rlt. - putea si fiepericulos. Doctorul Massinger o prevenise cd e foarte probabil ca,intr-o bunr zi, toleranfa ei la genul ista de medicamente si nu mai fieatdt de mare ca de obicei. Ei gi, ce daci! Daci tot nu mai avea talent,de ce nu? Pentru ce si se mai tdrasci pe lumea asta? Nu mai avea decxtzece mii de dolari,

-Miiculili, nu! Fuseserd. zece mii de dolari cind plecase de pecoasti, dar trimisese un cec pentru gcoala gemenilor (asta insemna