\ J X I I I . Duminecă, 11/24 SenfptmvinA iftns

P reţu l abonam entului: .W% bb M . . . . . . , , . , . i coroane.&9 o JosaStat® de ab . . . . . . , 2 coroane, .loaâaia, America şi alte ţări străine 10 cor. ann&J. A^3&*«enteles* fa®Ia „Tlpagrafla" H. Meltzer, Sibirâ

Nr. 37

INSERATE:ee primesc la b iro u l adm lnistraţiunii, (str.

Măcelarilor nr. 12).Un şir garmond prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a treia-oară 10 bani.

Eroii r&sboiului ruso-japonez..«nuni. »■*■■■■!m *»—<*>»wdiariiMini wiwi 1

Nou abonament la „Foaia Poporului".

Ca doritorilor de cetire s& pa­tern înlesni abonarea „Foii Popo­rului", deschidem ea de obiceiu şi ©ii 1 Octomvrie a. c. un nou abo­nament la „Foaia Poporului8.

Abonamentul e de dou6 feluri, jinume:

1. Se poate abona „Foaia Po­porului" pe o jumătate de an, din1 Oct. pâră în 1 Aprilie.

Preţul acestui abonament e2 cor.

2. ££ poate sbona foaia pe 3 luni, din 1 Oct. pâ»a în 31 Eee. a. c.

Preţul acestui abonament e1 cor.

Atragem luarea aminte a ce­titorilor ?i în deosebi a iubiţilor sostri ţărani asupra „Foii Popo­rului8, caie e făcută anume pentru ei şi este cât se poate de ieftină.

Abonaţii primesc la sfintele sărbători f ie Crăciunului un fru­mos dar de Crăciun, trebuincios în flecare e să.

Cn acest prilej facem luători uminie pe iubiţii noştri cetitori ş i *suf>ra »Bibliotecii Foii Poporului«, făcută anume pentru popor. Au apărut până acuma 6 broşuri, fiecare costă 20 bani. Toate şese 1 cor. 20 bani. Banii jse pot trimite de odată cu abonamentul Ia foaie.

Eroii resliflmlui rnsfl-japonez.Răsboiul sângeros dintre Rusia şi

faponia, după lupte crunte şi uriaşe, cari au durat 18 Juni, s’a sflrşit prin pacea încheiată In Portsmouth. De aci înainte el aparţine istoriei. Pe câmpiile Mangiuriei, udate cu sânge vitejesc, s£ t a înstăpâni earâş pacea şi liniştea, ear’ cele două popoare mari, tn loc de sabie, vor folosi armele culturei pentru a înainta în binestare şi fericire.

In acest timp, când zâcgănitul să­biilor şi bubuitul tunurilor a încetat, credem, că facem o plăcere cetitorilor aostri, dând în numărul de azi chipu­rile la câţi-va eroi şi fruntaşi de-ale am­belor popoare, cari au jucat rol de frunte în cruntul râsboiu.

In chipul nostru, jos, este portretul lui Alexeiev, fostul guvernator al Man- ffiuriei înainte de rfisboiu, care îşi avea residenţa în Port-Arthur. După isbuc^ nirea răsboiului şi înainte de a fi în-

cunjurat Port-Arthurul de Japonezi, Ale­xeiev a venit acasă, în Petersburg, unde sâ află şi acum.

Mai în stânga jos este generalul Kuropatkin, cel dintâiu comandant al oastei ruseşti, care retrăgându -se a fost numit în locul lui de comandant L i­nevici, soldat bătrân şi viteaz.

Intre aceştia este chipul genera- ralului Stossel, viteazul apărător al Port- Arthurului, care după capitularea ce­tăţii s’au reîntors şi el în Rusia.

In dreapta sS află portretele Ja­ponezilor. In colţul de sus in dreapta este chipul lui Oyama% comandantul su­prem al armatei japontze, care cu mare energie, tact şi înţelepciune a condus din învirgere în învirgere ar­mata japoneză.

Subt el s6 află Nogi, care a con­dus operaţiunile militare contra Port- Arthurului, ear’ jos, în cciţ e chipul admiralului Togo, care a raportat în­vingeri pe apă şi a nimicit mai în urmă flota rusească în pasul Ciuzima.

In jxij'ocul chipului este o micâ mapă schiţate, în care ni-să înfăţoşează câmpul de răsboiu şi teritorul câştigat de Japonezi. In dreapta e ţara Japoniei cu capitala ei Tokio. Deîa ea în sus spre mesză-noapte e insula Sachalin. Partea din jos, (în chip neagră) a ei trece la Japonezi, ear’ partea din sus (albă) rătnâns Rusiei.

Dela Japonia spre stânga e ţara Cor ea, apoi vine peninsula Liaotung, cu Port Arthur. In înţelesul păcii în­cheiate Port-Arthurul au sâ-1 stăpâ-

P«g. 484 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

nească Japonii, ear’ asupra Coreei au înrîurinţă hotărîtoare (un fel de domnie). In chip Corea şi L'aotung sunt însem nate cu mici linioare verticale (de jos !n sus).

Spre nord dela Corea să estinde Mangiuria, teatrul celor mai crâncene lupte; ea remâne şi pe mai departe !n stăpânirea Chinei. Apoi mai departe vine împărăţia rusească, care să es­tinde pănă la mare, unde e oraşul rusesc Vladivostok.

învăţături.— Dela serbările din Sibiiu. — -

I.Adunările «Asociaţiunii* şi «Societă­

ţii pentru fond de teatru», frumoasa esposiţie şi serbările culturale, ce s’au dat în zilele din 19 pănă în 28 August în Sibiiu ne-au umplut sufletul de mândrie naţională şi de încrederea în viitorul neamului nostru, dar tot­odată ne-au hărăzit şi învăţături pre­ţioase, despre cari voim să vorbim aci.

Ori care manifestaţie vom lua-o în privire, vom da de lucruri de im portanţă, din cari putem trage în­văţături.

Să luăm azi conferenţele. Cu nici o ocasie nu s’au ţinut atâtea conferenţe sau vorbiri instructive, da însemnătate, ca cu prilejul acestor serbări. Şi con­ferenţele toate au fost făcute cu mult studiu, cu multă bogăţie de învăţătură şi din diferiţi rami, cari interesează pe poporul nostru.

învăţatul nostru tinăr, Dr. Sextil Pufcariu a vorbit cu mult temeiu de ştiinţă despre unul din cei mai mari fii ai poporului nostru, despre Cipariu, ară­tând cum acest bărbat cu făclia ştiinţei în mână lumină a revărsat asupra în­tregului nostru neam.-

A ţinut o altă conferenţă dl Sil­vestru Moldovan desjpre »Cheia Turzii« descriind un mic colţ din frumosul nostru Ardeal.

Apoi Horea Petrescu şi prof. Borcia au vorb't despre teatru, Augustin Ni- coară despre bănci etc.

F o i t a .Ilie şi Pălie.

— Baladă. —

Sub ceriul de răsărit, Frumoşi pomi au înflorit, Tot cu aur îngrădiţi Cu argint împodobiţi Pe sub masa pomilor Este o masă de mătasă • Preste masă grâu revarsă, Preste grâu colaci de grâu Şi printre colaci de grâu Is puse vedre cu vin.Dar’ la masă cine sede?— ~Şede Domnul D-zeu Şi cu Petru, sfânt Sân-Petru Care închină cu pâharul In fundul păharului Scrisă-i floarea raiului,Şi în toarta păharului Scrisu-i spicul grâului,

Dintre toate conferenţele, una din cele mai interesante a fost a dlui Dia­mandi, Român macedonean şi redactor al foaiei «Românul dela Pind*.

G’asul acestui vrednic Român a răsunat într’o după ameazSzi, în sala »Unicum«, plină de public ales şi de înfocată tinerime. Şi el a povestit lu cruri frumoase şi interesante despre fraţii noştri depărtaţi — la cari a- parţine şi el — despre Românii Ma­cedoneni. A arătat în vorbs duioase prin câte năcazuri au trecut ei şi câte n’au avut să sufere, din pricina, că au ţinut la limba şi obiceiurile lor. Şi aci a spus, că păstrarea limbei şi fiinţei naţionale a Românilor din Ma cedonia să atribue femeii române, care s’a îngrij t ca la vatra casei să se vor­bească în limba moştenită dela părinţi, moşi şi strămoşi în limba română-

A arătat apoi dl Diamandi, cum Românii macedoneni au avut bărbaţi mari, cari s’au jertfiit pentra causa na­ţională şi cum au az; da ăştia, cari cu făclia ştiinţei continuă redeşteptarea Românilor din Macedonia.

Dl Diamandi arată cum Ro mânii ma­cedoneni au luptat contra Grecilor, cari au voit şi voie3C să i cutropsască şi cum Sultanul le-a dat drepturi, pe basa cărora să pot cultiva şi pot înainta.

Conferenţă dlui Diamandi ne a dat doue învăţături, anume, că un popor numai atunci e vrednic de-a mai esista, dacă ştie să dea pept cu toate năca­zurile, cu toate primejdiile, ce-i vin pe cap şi a doua, că un ast fel de popor, care ştie lupta şi suferi, să nu despe- reze nici când de viitor.

— H h0 + * —

Sfinţirea catedralei. S’a (kut svonul, că măreaţa catedrală ordoxă din Sibiiu va fi sfinţită în Octomvrie. Deşi pic­tura este deja terminată, pentru actul sfin- ţirei nu s’a luat nici o disposiţie, adecă când se va face sfinţirea încă nu e lucru hotărît.

Reiclisratlm l austriac e convocat pe 26 Septemvrie c. Dietele provinciale vor fi convocate în luna Octomvrie.

Şi-n coasta păharului Scrisă-i viţa vinului.Şi cum amândoi stăteau Eată sfânt Ioan venea Cu-n cal alb şi asudat Nu-’i alb de asudătură Ci e alb dela făptură,Şi Ioan din graiu grăia:— Da bun prânzul, Domn din ceriu!— Fii Ioane sănătos,Vină cu noi şi prânzeşte 1 Dar’ Ioan din graiu grăia:— »Prânziţi Doamne sănătoşi, N’am venit ca să prânzesc,Ci-am venit să-ţi povestesc.Că cu Iuda m’am bătut M'am bătut şi m’a bătutŞi cheile Ie-a luat,Şi raiul l’a descuiat Ce-a lost bun tot a luat Luat-a luna şi lumina Soarele şi razele Şi scaunul de judeţ Şi căldarea de boteze.

D in L u m e .Svedia şl N orvegia .

In Roma veche a fost o biserică, îa . chinată zeului ianus, care era deschisă câtă vreme era răsboiu în împărăţia romană. De două-ori a fost închisă aceasta biserică: după răsboiul al doilea punic şi sub împăratul Au- gust, când lumea romană ajunsese în deplină linişte.

După crâncenul răsboiu ruso-japonez putem şi noi să închidem porţile bisericei lui Ianus, căci răsboiu, lupte ucizătoare între oameni azi nu esistă. Era, şi să vestise săp­tămânile trecute, că trimişii celor două state Norvegia şi Svedia, cari vor să se despartă, n’au ajuns la înţelegere. Era ştirea, că aceste doue ţări vor să ajungă la răsboiu între ele. Har Domnului, un nou răsboiu s’a încunjurat. Delegaţii au ajuns la înţelegere, Svedia şi Norvegia să despart şi vor fi fiecare state deosebite.

Din lumea românească.In lumea românească să petrec urmă­

toarele lucruri mai însămnate:Regele Carol I. al României — după

cum scrie »Politische Co.< — să va întoarce la Bucureşti în primele zile ale lunei Sep­temvrie v.

*Liceul român din Bitolia împlineşte anul

acesta 25 ani de' existenţă. Acest eveniment în istoria redeşteptărei elementului românesc dela Pind va fi sărbătorit cu mare solemnitate în ziua de 14 Septemvrie v. a. c.

In acest scop s’a constituit la Bitolia u k comitet de profesori compus de d-nii I. D. Arginteanu, D.Cosmulei, C.Cosmescu, C. Adânc si Vanghele Constantinescu.

*în sofia capitala Bulgariei, s’a clădit a

catedrală românească. Lucrările de consti­tuire s’au terminat zilele trecute. Sfinţirea se­va face în curând cu mare solemnitate.

*Foile din Bucovina scriu, că delegaţi ai

partidului naţional român, rutean şi german vechiu, au rinut o conferenţă, în care au de­clarat, că sunt hotărîţi, să lucreze pentru unire» şi buna înţelegere a partidelor şi naţiunilor respective.

Domnul din graiu că grăia:— »Nu te teme Ioane, nul Că îndărăpt că voiu mâna, Pe Ilie cu Pălie,Tot trăsnind şi fulgerând Şi Iuda s’a spăimânta Ce-a luat tot va lăsâ«!

Com. de Petru 0. Orlăţeamf.

Din „D;cţionarul de muzică".Dăm ad doi articolaşi din «Dicţionarul âo

muzică» al dlui prof. T. Popovici, amintit în nruî din urmi..

Eati cum scrie dânsul despre »Căiuferi* ţ§ «Jocurile româneşti»:

J o c u r i l e r o m â n e ş t i Poporul ro­mân are un repertor bogat şi frumos de jo­curi, cântarea şi jocul fiind distracţiile pre­dilecte ale sale. Jocurile noastre le putem îm- părţi In 2 grupe; sociale şi voiniceşti 1. Jo­curile sociale sânt jocurile petrecerilor obici­nuite. Sânt totdeauna dansate de bărbaţi f i

Nr. 37■ ii'- im ni— F O A I A P O P O R U L U I Pag. 485

L e c ţ ia prim ă). ':— Vezi ilustraţia. — /

Când copilaşul e în leagăn şi abia poate borborisi ceva, mama îl adoarme cu cântecul:

Nani, nani puişor . . . .« bucuria părinţilor e mare.

Dar’ apei bucuria mamei e nespusă, când Băiatul înciripat, pleacă la şcoală şi rentor- cându-sS acasă, mama îl întreabă că ce a în- «gţat şi îi ajută, ca să poată, bă­iatul merge înainte cu cunoştinţa de carte. Şi cu ce drag îi arată slovele din carte, tot aşa de cu drag ca atunci când îl adoarme în leagăn.

AXV-a esposiţie ds vitearanjată de

JReuniunea rom. de agricultură.din comit. Sibiiu«.

I. P rogram ulespoaiţiei de vite ce .se va ţine Dusa. i a 22 Octomvrie n. 1905 în comuna

Veştem.

1., In scopul cte a înainta ©conomia de vite „Reuniunea rom.«Ie agricultură din comitatul Sibiiu- lui11 va aranja la 22 Octomvrie n.1905 în comuna Veştem o espo- »iţie de vite împreunată cu di­stribuire de premii în bani.

■Esposiţia se va mărgini de astădată la vite cornute , cu escep-4» ţiunea caprelor.

2. Esposiţia se va ţinea în ziua amintită, începând dela 10 ore ■ înainte de ameazi şi până la1 o ră după ameazi, când va urma

premiarea.Esposiţia se va ţin£ pe loeul

ce se va destina ulterior.

3. La esposiţie nu se primesc decât vitele locuitorilor din comunele Veştem, Bun­gard, Bradn, Caşolţ, Mohu, ŞelimbSr, Sadu JBoiţa şi Tălmăcel.

Pentru vitele aduse afară de Veştem se cer paşapoarte în regulă. -

Cerând trebuinţa, proprietarii au sS dovedească, că au ţinut înşişi vitele în timp de */i de an cel puţin.

Oile trebue espuse în grupe de cel mai puţin 3 capete; altcum nu se permiză.

4. Primirea vitelor îu esposiţie s8 face prin comitetul aranjator local, care va publica din parte-’şi disposiţiunile luate. — Comitetul poate refuza primirea, însâ numai din cause binecuvântate.

r ' fi»l7:1-

iemei, respective feciori şi ,fete şi sunt de 2 feluri: a) coloană la cari toţi dansatorii, ţi- necdu-să de mână sau de preste mijloc, for­

mează o coloană sau cerc. La aceasta apar­ţin hora, brîul, (în unele locuri), roata etc., învârtită (haţegana) ţarina, de doi, pe picior, logo-

j ana) etc şi b) înpârechi la cari dansatorii grupa ţi în părechi (un fecior şi o fată), joacă s’au izolat sau aranjaţi în rânduri. Aci aparţin Ardeleana (cu variantele ei: abrudeana, someşana etc., £ de observat, că în unele din aceste jocuri feciorul ioacă cu câte 2—3 fete de-odată. Jocurile din această grupă constau în general din mişcări când line, graţioase, când vioaie, însă nu esaltate, din învîrtirea părechilor, sau numai a fetii (pe sub mână) etc. 2. Jocurile ’yoinicfşti sfint jocuri de bravură esecută? e numai de anumite grupe de feciori. Constau dino serie de figuri, unele foarte complicate si grele de esecutat. Originea acestor jocuri de sigur trebue căutată în vremurile betrâne, patriarhale, când bărbaţii petrecând mai mult Ja munte cu turma, şi mai mai ales feciorii, la sunetul lin şi duios al fluerului sau cava­

lului îşi căutau distracţia în diferite jocuri, emulând între sine în privinţa frumseţei şi complicaţiunii figurilor ce esecutau. Multe din aceste jocuri frumoase au dispărut, ear altele sunt pe cale. Astfel jocurile blânda, posovaica, ursa, momirul etc., candva binecu­noscute mai ales în părţile muntoase din jurul Caransebeşului, azi abia le mai ştie juca câte un bătrân; generaţia tineră în mare parte nu le mai cunoaşte. în Ardeal mai răspân­dite sânt câluşerul (obicinuit şi în România) şi bătuta şi în parte şi romanul. Azi aceste jocuri sunt jucate de grupe de feciori. Nu­miţi în general căluşeri, cari costumaţi la fel sg produc prin sate şi oraşe la anumite săr­bători. De câţiva ani încoaci, în urma obi­ceiului foarte laudabil a tinerimii dela oraşe de-a se produce cu aceste jocuri admirabile în petrecerile de caracter mai poporal, mai ales căluşerul şi bătuta au început a se res- pândl şi în Bănat şi în Ungaria, pretotindenea făcând fala noastră şi provocând admiraţia străinilor. — Aici mai e de adaus, că instru­mentele, ce proved această muzică (afară de

—**

' l

La fiecare vită respective grupă de oi sg alătură o tăbliţă sau bilet, cuprinzând nu­mărul curent, etatea vitei şi numele proprie­tarului.

5. Esponenţii sunt îndatoraţi a purta

înşişi grije de vitele lor şi a le da hrana tre­buincioasă.

6. Se vor distribui douCzeci şi nou 8 da premii în suma totală de 200 cor., dăruite de comisiunea economică a comitatului Sibiiu, şi anume se vor distribui, următoarele premii

Grupa I. Bovine de prăsilâ (rassa indigenă

şi străină.)

, d) tauri de 3—5 ani: 1 pre­miu de 16 coroane;

b) vaci de 3—8 ani: 1 pre­miu de 12 cor., 2 premii de câte10 cor.,. 1 premiu de 8 cor. şi 1 premiu de 6 cor.;

c) junei, junince şi tăurenci, de 1—3 ani: 1 premiu de 10 cor., 2 premii de câte 8 cor. şi 2 pre­mii de câte 6 cor.*;

d) viţei şi viţele de — 1 an: 1 premiu de 8 coroane, 2 pre­mii de câte 6 cor. şi 2 de câte 2 coroane.

Grupa II. Oi de prăsilâ.

a) berbeci de 1— 5 ani: 1 premiu de 10 cor. şi 2 premii de câtc 8 cor.;

b) noatini din 1905: 1 premia de 6 cor. şi 2 premii de câte i coroane;

c) noatine din 1905 : 1 premiu de 6 cor., 2 premii de câte 4 cor. şi un premiu de 2 coroane.

d) oi de 1— o ani: 1 premiu de 8 cor. şi 2 premii de câte 6

, coroane.II. P re m ia re a

1. In scopul premierii, co­mitetul central al Reuniunii agri­cole a ales juriul consistător din domnii: Pantaleon Lucuţa, Victor Schiebj primpretor în Cisnădie, ca

J representat al comisiei economice comitatense; Ioan Cliirca, Petru Draghits şi Dr. Ioan Stroia, toţi din

S&lişte; Petru Ciora, Romul Simu, Victor T ordăşianu, Emil Verzariu, I. I. Lăpădatu Dr. Petru Şpan, Vasile Stan, Oprea Steflea şi Andreiu Teodor, toţi din Sibiiu; Ioan Druhora, paroch, Ioan Bobeş şi I. BratilescUj Petru Indrieş, toţi din Boiţa; Ilie Pisoiu ,Ioan

fluer şi caval, folosite mai ales în petrecerile improvizate, de caracter mai femiliar, cum sunt d. e (şezătorile) sunt în general cele în­trebuinţate în muzica modernă, adecă instru­mentele de arcuş (violina etc.) şi cele de suflat (clarineta, flauta şi toate instr. de alamă.)

C ă l u ş e r i grupă de feciori sub condu­cerea urmi vătav, cari în timpul Paştilor sau Rusaliilor umblă prin sate şi oraşe jucând di­ferite jocuri voiniceşti (cu deosebire Căluşerul) şi în general grupele de tineri, cari în petre­cerile româneşti la sate şi oraşe se produc cu jocuri de aceste. Căluşerii sunt costumaţi la fel (în port naţional), pe cap poartă că­ciuli negre de blană de miel, împodobite cu o peană de curcan, la picioare au zurgălăi, ear’ în mână poartă b2ţ.

Paf 486 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

Ifâţiu, Ioaneţ Mălaiu şi Victor Cărăban, toţi din Mohu; Petru Fântână, Nicolae Rusu, Ioan Roman şi Ioan Fanea, toţi din Tălmăcel; !Ioan Vlad, paroch şi Irimie Milea, ambii din Şelimbăr; Teodor Stoia, învăţ. dir., Const. Velţan, George D. Bozdoc, Aurel Moga şi George Ogrean, toţi din Veştem; Muşoiu, notar, Teodor Necşa, înv. pens. şi Petru Flueraş, toţi din Bungard; Ioan Eft. Ursu, Inv., George Dan, George Com. Ursu şi George Vasilie, toţi din Brad ; Ioan Popoviciu, par., Dem. Bunea, par., Nic. Cimpoca, Victor Flo- rian, not. şi Dumitru Săvoiu, toţi din Sadu; Membrii absenţi, sau împedecaţi dela vot, se înlocuesc prin suplenţi.

2. Nu este iertat a funcţiona nimenea ca juror, când este vorbe de vitele proprii sau de-ale rudeniilor mai deaproape.

3. Juriul ia în primire lista generală a vitelor espuse, esaminază pe rend şi cu deo­sebită luare aminte fiecare vită şi apoi se Consultă asupra premierii, îngrijindu-sS ca pu­blicul şi esponenţii se nu înrîuriască câtuşi mai puţin asupra hotărîrilor de luat.

4. In şedinţa ce urmează esaminării vi­telor, membrii juriului se consultă din nou şi se pronunţa, dovedind îndreprăţirea propune­rilor şi apoi liotărînd eu majoritatea bsolută de voturi.

Preşedintele votează întotdeauna. La cas de voturi egale decide soartea.

Asupra fiecărei premieri să votează deo­sebit.

5. Esponenţii de premiat se petrec în o listă separată, care, odată stabilită, se sub­scrie de preşedinte şi secretar, precum şi de alţi doi membrii ai juriului. *

6. împărţirea premiilor urmează a se face în mod sărbătoresc, ţinăndu-se mai ân- tâiu o vorbire în presenţa juriului şi comite­tului aranjator, a esponenţilor şi publicului în­trunit.

Esponenţii premiaţi adeveresc primirea banilor prin subscrierea numelui în rubrica: „Adeveresc primirea în regulă a premiului“.

7. Secretarul juriului să însărcinează a compune un raport special asupra esposiţiei şi premiilor. Raportul subscris de preşedin­tele şi secretarul juriului să păstrează în ar- chiva reuniunii.

I I I . D lsposlţiun ile d e p rem iare .A . In general.

1. Scopul esposiţiei este mai ales a urni şi încuragea adevărata propăşire în economia vitelor. Drept aceea, în privire se va lua nu atât intenţiunea vădită de a străluci cu vite de paradă, ci mai cu seamă buna chibzuire în alegerea vitelor de prăsilă, hărnicia şi în- teliginţa dovedită în realisarca scopului ur­mărit.

2. Prin urmare vitele, altcum defectu­oase încâtva, se pot premia în rend cu vitele oare cum desăvârşite. Intreveniud împrejură­rile de mai sus, chiar şi ântâietate se va da vitelor de a doua mană. Dar’ nici măcar în totala lipsa de alte mai bune nu este ier­tat a premia vite hotărît rele sau avend scă­deri însemnate.

3. Astfel, dacă cutare grupă nu cu­prinde îndestule vite vrednice de premiat, pre­miile, ce ar prisosi se pot destina pentru o altă [grupă. Premiile cari din una sau altă causă nu s’ar fi împărţit, se înapoiază reu­niunii. -

4. Aceia, cari au prăsit ei înşişi vitele, vor avea ântâietate faţă cu aceia, cari a au espus vite prăsite de altcineva.

Nimenea nu poate fi premiat, care n’a ţinut vita în grija proprie */t an cel puţin.

5. Acelaşi esponent nu poate dobândi decât un singur premiu în aceeaşi grupă. Faţă cu cel premiat în cutare grupă, concu­renţii din altă grupă au ântăiete, presupunând că vitele lor sftnt deopotrivă.

B . în special,I. Bovine (viţăi, vaci, tauri)

1. Ca vrednice de premiat să consideră mai ales bovinele, cari întrunesc în mare mă­sură însuşirile vitelor mari, puternice, fru­moase la trup, blânde, lăptoase, bune de pră­silă şi de îngrăşat.

Faţa eu vitele corcite să va da ântâie­tate vitelor de rassă curată.

2. între scăderile, cari nu îngăduie premiarea, sg numără: trup bolnăvicios, mur­dar, cum şi scăderi, care supără vederea (d. e. un corn rupt, un mers prost, rane urîte etc.)

3. Ca semne de lapte mult să consideră trup prelungit, piept larg şi foaie şerpuit de vine groase; uger plin şi mare, nu prea căr­nos, nici prea gros, înzestrat cu păr scurt şi moale şi avend 4 ţîţe moi, deopotrivă de mari; piele molatică, păr subţire şi privire blândă.

4. Ca bune de îngrăşat sânt a să con­sidera mai ales vitele trunchioase cu capul mic, oase subţiri, piept larg şi cărnos, şolduri îndepărtate, coapsă lătăreaţă, piele mişcăcioasă, păr moale.

5. Ca bune de muncă să consideră mai cu seamă vitele osoase, cu picioare cam lungi, piept larg şi rotunzit, şolduri puternice, copite sănă­toase, mers vioiu şi regulat.

II. Oi.1. Ântâietate să cuvine mai ales oilor

mari, cărnoase, lăptoase şi bogate în lână frumoasă şi subţire, moale şi lungă, deasemenea să cuvinte ântâietate oilor de soiu vestit şi însoţite de miei cu blană aleasă.

2. Rassa ţigaie şi stogoşe se preferă ras- sei bârsane (ţurcane).

D in şedinţa comitetului ccntral a l r Reuniunei române de agricultură din comi­tatul Sibiiuluh ţinută, la Sibiiu. în ig Septemvrie n. 1905.

Pant. Lucuţa, Vio. Tordăşianu,president. s ec re ta r

Din America.— Petrecere rom ână în E rie Pa. —

Erie Pa, 4 Sept. c- Mare zi şi plină de bucurie a fost

pentru noi toţi fraţii Români aflători în Erie Pa ziua de 3 Sept. a. c. Şi ne- ştearsă va rămânea in inima fiecărui frate român care s’a invrednicit de a luat parte la petrecerea noastră de vară, ce s’a aranjat din partea Societăţii noastre «Unirea Română*. Vineri 1 Sept., 1. c., comitetul aranjator însărci­nat de dl preşedinte George G. Lygo- jan a Invitat atât în persoană cât şi prin hârtii de Invitaţie pe toţi fraţii Români aflători în oraşul acesta, ear’ cei din jur au fost invitaţi prin scri­sori cu învităţii tipărite. Duminecă la oara 1 d. a. tramvaiele electrice ce merg spre ost dela oraş, se vedeau pline de oaspeţi ce veneau din toate părţile oraşului la locul designat, în fmmoasa grădină cu parc a dlui Gh. L. Mc. Danei. Ca semn unde se aranja petrecerea era ridicat un steag românesc. Fiecare persoană care sosea aicea era saluta ă de dl preşedinte şi de comitetul aranjator.

Până pe la 2 ore d. a. au venit neîntrerupt oaspeţii, atât fraţii Români cât şi străini. Din străini cum am ob­servat cei mai mulţi au participat En­glezii şi Nemţii, findcă ei cetesc pri# foi şi au văzut cum că Românii aran­jează petreceri foarte frumoase şi cai succes bun şi prin alte oraşe, pentrn aceea au participat un număr foarte mare de străini.

După-ce a mai încetat de a mai sosi oaspeţi, a urmat petrecerea care a reuşit foarte bine. In pausă s’a jucat Căluşerul şi Romana, care toate au mers în bună ordine şi au fost aplau­date de publicul număros, sosit din toate părţile oraşului Erie Pa. Mulţi străini văzând aceeasta au rămas uimiţi. Muzica română formată din 6 persoane, musicânţi din Gncul-mare, încă ’şi-a dat silinţa de a cântat foarte potrivit încât să fi tot stat şi să asculţi fru­moasele cântece româneşti.

Patru feciori şi patru dame aa fo3t îmbrăcaţi în costumul nostru na­ţional românesc. S’au mai jucat jocu­rile naţionale din Transilvania şi Ro­mânia, la care străinii ne au salutat şt ne-au spus că sftnt foarte mulţumitori de cele ce au văzut.

Am auzit un englez zicând cătră altul: Purii nais danz Romeniş, adecă pe româneşte: Foarte frumos joc ro­mânesc. Nu pot să nu amintesc, că străinii nu-'şi mai puteau lua ochii de pe cei îmbrăcaţi în costumul românesc. De amintit mai am că fraţii noştri Români escurzionişti din Cleveland Ohio încă ne au spus că sftntpe deplin mul­ţumiţi. Zic să dea Dumnezeu ca ase­menea petreceri să putem aranja din ce în ce mai des, de oare-ce acestea sftnt numai spre binele şi bucuria noa­stră a tuturor Românilor aflători preste Oceanul Atlantic.

Fraţii noştri din Cleveland cu ace­ste cuvinte ne-au salutat: La revedere fraţilor Români din Erie Pa pe ziua de mâne earăş cu toţii la petrecerea noa­stră de vară, ce se va da în folosul bisericei române gr.-or. din Cleveland- Ohio.

Fraţii români escurzionişti au foit însoţiţi şi petrecuţi până la gară din partea unor persoane din Societatea noastră, spunându-ne că duc cu dânşii cele mai plăcute amintiri din ziua pe- trecerei noastre, ear’ noi încă le-am făgăduit că vom participa şi noi la pe­trecerea lor ce o aranjează ca mâne 4 Sept. 1. c. cu ocasiunea sărbării Americanilor »Leber-deei« sau zius liberă. Noi cei rămaşi la petrecere ne-am petrecut bine cu toţii până când pe ceriu stelele începură a se ivi, ear' apoi ne am dus fiecare la ale sale, având mare bucurie, că ce ne-au aju­tat D-zeu de am putut reuşi bine cu toate la petrecere.

Din parte-mi zic şi doresc ca ast­fel de petreceri să se aranjeze cât mai des atât în acest oraş cât şi în diferite oraşe unde să află fraţi Români în America-de-Nord.

~ Ioan Stânga, din ţincul-mare' membra si Societăţii

> Unirea Română*.

Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 487

PABTEA EM0I1CIReuniunea economică

internaţională.Astăzi, când ni-se dă prilej de a

vedea atâtea născociri (invenţiuni) nouă, nu numai pe terenul economic, ci pe toate terenele vieţii omeneşti, să nu n e prea mirăm nici de aceasta născo­cire numită «Reuniunea (însoţirea) eco­nomică internaţională* (intre naţiuni)

Ideea acestei însoţiri a dat-o învăţatul economist american David Lubin la congresul economic ţinut în «ara anului 1896 în Budapesta, care din simplu cetăţean, prin un studiu în­cordat, apoi prin încercări de tot fe­lul pe terenul economic, a ajuns nu sumai un scriitor şi filosof vestit, dar’ chiar şi un mare proprietar de pământ.

Lubin a văzut cu ochii săi, că toţi eamenii, cari lucră unul şi acelaşi lu­cru, fie aceia neguţători, fie ei meşte­şugari se constituesc în societăţi, cari apoi prin comitetele lor îi informează despre mersul şi preţul cutârei negu­ţătorii sau meşteşug, — numai economii de pretutindenea au lucrat pănă acum răzleţi, fiecare de capul său, cum se mai zice, servind astfel »ca material bun de mula şi tuns« din partea tu­turor agenţilor şi veneticilor încuibaţi in mijlocul lor.

Dar’ ca la mai toate ideile mari, aşa şi la aceea a lui Lubin, ’i-a tre­buit mai mult timp, până când a ajuns a se coace şi întrupa. Mai ântâiu s’a adresat el cătră Francia, patria liber­tăţilor de tot felul. Dar’ aci cum îşi dispută acum puterea cele două par­tide mari: creştină şi socialisţă, n’a avut noroc, de oare-ce fiecare din ace­ste două partide voia să. pună mâna pe aceea putere. In ui mă s’a adresat cătră guvernul Italiei, care nu numai că a aprobat ideia lui, dar' însuşi re­gele Victor Eman oii ai III-lea a primit patronatul însoţirei.

Pentru întruparea acestei idei mă­reţe, guvernul italian a convocat la un congres (adunare) toate statele euro­pene şi americane, cari să ocupă cu

V e s e l i a .■ac— «SBacsssasss , ■ . .........■' lj . ' ' '

Foiţa glumeaţă a »F oii F o p o io lai«. —

Me vor mai cunoaşte oare?Purdelaşul dadei, Pâra,Se dedase, mânce-'l hâra,De mergea mai în tot ceasul,Ori la naşa ori la naşul.

Că ştia doar dela moşul'Că la naşu îi tot plin coşul, r 1 Nu mergea numai de geaba,Ci punea la cale treaba.

£1 ştiind că naşul are,Cerea multe.. . de mâncare,

' Ba ulcele de făină,Şi jumere.de> slănină.

Cerea lespedea de peatră Cu pidoarele-’i din vatră,C3H doar mumă-sa cuminte Le ştia face plăcinte.

economia, ca să 'şi trimită pe încredin- ţaţii lor la congresul, care s’a ţinut în Roma la sfîrşitul lui Maiu şi începutul lui Iunie anul curent.

La acest congres mare economic, au luat parte însuşi regele cu miniştrii săi, apoi trimişii a mai tuturor state­lor economice. Ca să-’i îmbărbăteze şi însufleţească oare cum, regele a donat însoţirei venitul anual dela două moşii mari de ale statului, cari se află între Pisa şi Livorno, cu un venit anual de 300 de mii de lire, ca să se între* buiinţeze spre scopurile reuniunei.

îndată după deschiderea congre­sului s’au format două păreri: una sus- a economilor privaţi de pretutindenea, ţinea, ca reuniunea să fie oficioasă, adecă diplomatică sau de stat cum s’ar mai zice, ceealaltă susţinea, ca aceea să fie privată adecă statul să nu aibă nici o înrîurinţă asupra ei. In sfirşit s’a primit păre­rea cea dintâiu, ca adecă reuniunea să fie de stat.

Congresul economic ţinut în Roma a adus între altele următoarele hotărîri:

Reuniunea internaţională este o instituţiune de stat cu representanţi aleşi de fiecare guvern şi se compune dintr’o adunare generală şi dintr’o co- misiune statornică. Adunarea generală cârmueşte reuniunea economică inter­naţională, întăreşte proiectele făcute de comisiunea statornică asupra organi- sârii şi a funcţionării aceleia, statoreşte cheltuielile şi întăreşte socotelile.

Comisiunea statornică, care se află în Roma, cârmueşte şi hotăreşte asupra tuturor afacerilor economice ale ţărilor, cari s’au înscris la reuţtiune. Comisiunea aceasta se compune din câte un trimis şi ales pentru fiecare stat înscris ca membru al reuniunei. Un trimis de aceştia poate se represinte şi mai multe state, dar’ numărul lor nu poate trece peste 15.

Lucrările reuniunei economice in­ternaţionale constau din studiarea, publi­carea şi vestireş cât mai grabnică la cei interesaţi, asupra statisticelor privi­toare la cultura economică, la roadele de câmp, şi preţurile vitelor, la negoţ şi meşteşuguri, la preţurile bucatelor, la boalele lipicioase ale vitelor şi la

Şi aşa mergea într’una —Nu-'i da naşul, îi da nuna De pomană şi de milă Se scape de Sărsăilă.

Ce se facă, gândea naşu,Cum sS ’ncerce purdelaşu Să nu-’i bată atât uşa,Sfi-’i astupe cârăruşa.

Chiamă cânii lângă sine Şi vgzând cioara că vine Din ascuns colo din tindă A dat s6mn la câni sS-’l prindă.

Cânii sar se cerce hoful Lătrând umblă prin tot colţul Şi cercând de-a mărunţelul. . ;

' Străin nu-’i — lără purdelul.

Pe purdel în pace îl Iasă Căci l’au vfeut des la casă Şi-’l cunosc că-’i gol ca napul Că prin cuşmă-i iese capul.

mijloacele de a se împedecă'lăţirea ace­lora prin transportarea şi vânzarea a tot felul de producte venite dela aseme­nea animale molipsite de boale.

Fiecare stat economic înscris ca membru al reuniunei, trebue se formeze apoi şi la el acasă o subcomisiune, care se stea apoi în legătură cu comisiunea centrală din R®ms, care îi va de toate îndrumările de lipsă cu privire la starea economică şi preţurile bucatelor şi ale vitelor din lumea întreagă.

După-cum cetim prin foile econo­mice, şi la noi s’a format o astfel de subcomisiune cu reşedinţa în Budapesta, care vă vesti apoi ia timpul său celor interesaţi starea economică, precum şi preţurile bucatelor şi ale vitelor din lumea întreagă.

După-cum am zis şi la început, pănă acum economii noştri de pretutin- dinea nu prea aveau unde se îndrepta în caşuri de lipsă cu întrebările lor, ca se poată afla ştiri sigure despre mersul afacerilor economice, ci stăteau răzleţi, lucrând fiecare de capul său. Astfel apoi agenţilor, pentru cumpăratul a tot felul de bucate, le era foarte cşor de a înşela pe bietul econor», ca să şi vânză roada sa încă de pe câmp, pe un preţ de nimic.

Pe viitor însă hu se va mai putea întâmpla aceasta aşa uşor, dacă şi noi vom fi cu mai multă băgare de samăj nu se va mai putea întâmpla cu atâta mai vertes, cu cât acum şi însoţirile noastre ecenomice, pe cari le avem în comitate, ba chiar şi în multe sate, ne vor vesti prin gazete şi publicaţiunlle lor din când în când, că ce preţ au bucatele şi vitele pe pieţele cele mari europene şi americane, şi astfel apoi din acelea şi noi ne vom putea îndrepta mai uşor că cu ce preţ se vindem bucatele şi vitele noastre.

In aceea nădejde tare, că reuniunea economică internaţională va aduce pe viitor oare care câştig şi economilor no­ştri, îi facem de cu bună vreme băgători de samă la hotărârile şi publicaţiunile aceleia, dorind ca acelea se efle pământ priin­cios şi în câmpurile noastre, unde se poată încolţi, creşte şi aduce roduri îmbelşugate. Ioan Georgescu.

Nunul n’a piobat degeabaC’a văzut unde stă treabaŞi sosindu-i purdelaşul’l-a dat haine bune nasul.f

Şi umblând fălos prin casă Zicea că: »mai mult nu-’mi pasă Ori de ninge, ori de plouă C’am scăpat în haine nou£«.

»Cn pomana dela nunul Nu m’a cunoaşte nici tmul,Nice dada, că-’i hoţ mare Decum purdeii ce-i are«.

»Cu ei tot s’o scot la cale,D’apoi cânii Dumitale- MS vor mai cunoaşte oare Când oi veni după moare« ?

Gavril Hordoan.

Pag. 488 F O f t B A - F O P O R U L l H Nr. 37

Creşterea tinerimei adulte.Disertaţie ne rostită de Arabrosiu Iuoraj, în-

Vcţîtor în Mureş Uio»ra superioară, cu ocasiunea adunărei de toamnă din anut trecut a învifătorilor gr.-cath, din despSrţ. Murtş-Uioarei, in comuna Ha*dra.

(Urinar*).

Pe când unele familii lucră intr’un mod bun pentru creşterea fiilor lor, pe atunci altele să interesează mai pu­ţin de creşterea acelora. Afară de unele lipsuri precum: nutremânt, spălat, îm­brăcăminte nu sâ dă altceva fiilor lor. Va sâ zică li cresc numai trupeşte, ear’ în privinţa spirtuală rămân cu totul tâmpiţi şi nefericiţi, crezând în simplici­tatea lor, că ’şi au împlinit datorinţa de părinţi. Apoi şcoala încă nu poate face celebrităţi din astfel de copii, căci de comun se întâ ţiplă, că ce clădeşte acea­sta, ceealaltă risipeşte. Să punem caşul, că

~şi copii umblând la şcoală învaţă atât rugă­ciunile mai de lipsă, cât şi din cetit şi scris ce este mai de lipsă pentru vieaţă. Oare răraâne-vor acestea învăţături şi pentru vieaţă? Foarte puţin! Fiindcă părinţii nu bagă de seamă de lucrările lor de-acasâ şi cum am pomenit, îşi vor uita încurând cele învăţate.

Dar’ răul nu se opreşte numai aci, ci Işi are urmările sale dăunăcioase şi mai departe. Mulţi părinţi, nu nutnai că nu sânt cu băgare de seamă ca copii lor să pună în lucrare cele învăţate în şcoală, ci ei de multe-ori îi învaţă chiar contrarul, dela cele auzite în şcoală, ba mulţi nu să sfiesc a grăi vorbele «ele mai triviale, a înjura şi a face faptele cele mai rele înaintea copii­lor lor.

Poporul nostru, să nu fie cu su­părare zis, nu s’a ştiut îndeajuns însu­fleţi pentru şcoală, ba chiar şi astăzi na pricepe sau nu vrea să priceapă în­semnătatea, scopul măreţ al şcoalei, ţinând morţiş la părerea greşită dela moşi strămoşi, că poate trâi şi fără şcoală 1 Dar’ între a trăi orbecând în întunerec şi a trăi conduşi de puterea luminei dătătoare de vieaţă e deosebire ca între ceriu si pământ.

Copilul mai demulteori învaţă, nu­mai să se vadă scăpat odată de carte, ear câte-odată şi de frică.

Au trecut anii în care copilul e obligat să cerceteze şcoala de toate zilele. Copii sânt voioşi că au scăpat de pocită ds carte, că nu trebue să înveţe şi cu ei sânt voioşi şi părinţii că obligaţiunea legei nu-’i mai con­strânge la trimiterea copiilor la şcoală; sânt voioşi, că acum pot rămânea acasă să se mai ajute cu ei, mai la una mai la alta, căci doară mai mult folos le aduc serviciul prestat din partea copiilor, decât Învăţătura pri­mită în şcoală, zic ei.

O cât de mult rătăcesc şi unii şi alţii, adecă şi copii şi părinţii.

Copilul numai este tinăr, să face om mare; acuma simţeşte deji din ce în ce mai mult, că învăţătura primită în şcoală îi prinde foarte bine. Bă­iatul de odinioară fiind acum bărbat, nu mai săvârşeşte lucrurile numai ca să fie făcute, ci combină, cerne toate împrejurările, cum să cerne făina prin sîtă, frământă bine aluatul gândirilor sale, până primeşte o dospitură sănă­toasă.

Pe câţi nu-’i auzim plângându-se, că n’au cercetat şcoala, pe câţî nu-’i auzim, că bucuros ar învăţa, ar merge la şcoală, dar’ li-eruşine A?a este! La bătrâneţe nu să mai poate repara, ce s’a negles la tinereţă.

Fericit este învăţătorul, care lucră în o astfel de comunitate, unde părinţii îl pricep, unde gândul lui e primit deo lucrare binefăcătoare, cu un cuvânt, unde este armonie între casa părin­tească şi între şcoală! Recunosc, că familia a fost totdeauna primul focular unde s’a început creşterea copiilor şi precum s’a pus fundamentul creşterei în familie, aşa să va clădi mai departe, dacă fundamentul creşterei s’a pus so­lid în familie, şcoala clădeşte cu sigu- ritate, la din contră totul este clădit pe năsip.

Rău şi de tot rău se afli dar’ lu­crul acolo, unde mama ori tata aruncă cartea din mâna micuţului şcolar, pro- rocindu-’i multe bazaconii ne călite! De aici urmează, că o mulţime de învăţă­tori de-ai no3tri îşi perd gustul de a mai fi învăţători, pentru-că familia nu nu­mai că nu le vine întru ajutor, ci de

V e r s u l cruci]!.La ziua Inălţărei sfintei Crud, 14/27 Sept

Astăzi voesc a-ţi aduce Laudă sfiinfită cruce Cântând cu cântare, dulce, Bucură-te sfântă cruce,Bucură-te semn ceresc Cruce, steag împărătesc Bucură-te armă sfântă Bucură-te, lumea-ţi cântă Bucură-te bucurie Celor din călătorie Bucură-te sfântă armă Care pe vrăjmaş sfărâmă Bucură-te armă tare Călătorilor pe mare Bucură-te păzitoare Şi lumii folositoare,Bucură-te bucurie Şi poenilor soţie Bucuru-mă şi eu ţie Cânt astăzi cu veselie Astăzi fio ţi-se închine

Al meu trup făcut din tine, Că pe tine când te fac De toată năluca scap:De vrăjmaşii cei cumpliţi Ce sflnt cu mine ’nvrâjbiţi. Când te fac pe trupul meu Numesc chiar pe Dumnezeu, Când te am eu păzitoare Şi casei străjuitoare Atuncea răul vrăjmaş N ’are la mine sălaş Ci se scutură şi pere De nespusa ta putere Tu eşti a mea mângăere Tu armă strălucitoare Tu eşti frumseţe cerească , Tu podoabă preoţească Cântare celor cereşti Armă celor pământeşti Tu eşti creştinilor raiu Eară păgânilor Tai Tu podoabă preoţească Frumseţă bisericească Tu minuni mari ai făcut

multe-ori le slăbeşte şi risipeşte toat£ lucrarea. Trebue să treacă încă mult timp până şi în cea mat simplă colibă va veni ţăranul la convingerea* că creşterea pentru suflatul copiilor săi, e tot aşa de lipsă, ca mămăliga pentru hrana trupului. Cu toate aceste stări triste şi pedeci, cu cari au s£ se lupte şcoalele române, nu e d e desperat. Starea în care s’au găsit şcoalele noastre înainte de aceasta nu ­mai cu 5—6 ani, ne pune în plăcuta posiţie de a constata progrese frumoase şi pe unele locuri chiar resultate p a - sitive destul de îmbucurătoare. . .

Cel mai puternic mijloc însă pen­tru a prepara o generaţiune viitoare, conştie de datorinţele ei cetăţeneşti, B aflu eu întâiu în şcoalele de repet*- ţiune. Să nu’ ne sfiim a fi drepţi şi st spune, că ele au existat şi în multe locuri există numai pe hârtie şi dacă ele există în câteva comunităţi, de fapt sânt numai neşte escepţiuni frumoase.

In şcoala de repetiţiune să vor completa toate cunoştinţele agonisite în familie şi în şcoala d3 toate zilele; Aici elevii ne pricep mai bine. Ei în­cep a avea cunoştinţă, că mâne poi- mâne au să între în vieaţă, în lumea mare şi trebae să se înarmeze cu cu­noştinţele de lipsă A să deda să scrie şi cetească frumos - - o vor primi deo mândrie nob;lă. A resolvl unele teme aritmetice după regule mai grele. A şti mai bine din geografia patriei sale şi cea universală locurile cele mai în­semnate şi a încopcia de fiecare parte un eveniment istoric din trecut, parte lucruri stabile In present şi prin aceasta să va ridica în mândria şi ambiţiunea lui. Mai departe Însemnătatea cea mai mare, ce o au şcoalele de repetiţiune pe la statele noastre este de a desvolta îa şcolari simţul faţă de economia raţio­nală. A face cunoscute diferitele ra­muri de economia raţională. Cu deose­bire scopul este a deprinde şcolarii Ia aplicarea raţională a ramurilor din eco­nomie din ţinutul respectiv în astfe! de măsură, încât cunoştinţele câştigate să le poată servi de b ase sigare la eco- nomisare în viaţa practică şi astfel s£ le poată fi de folos. (V* nnn*.)

z?-:.De demult din Început.Tu apa ai îndulcit Ca mierea desăvârşit Tu marea roşie încă Cât este ea de adfincă îndată o-ai despărţit O cruce I lemn fericit O cruce I fiind atinsă De acela ce murise Tu pe cer te-ai arătat Creştinului împărat Din stele închipuită.0 cruce prea fericită. Având ’mprejur scrisoare . Cum-că eşti biruitoare.Tu eşti cruce-alcătuită i ; * Din trei lemne ’nchipuită ; Din lemn cedru, chiparos O cruce lemn prea frumos. Tu cruce ai fost purtată Pe umere ridicată De bunul stăpân Isus Mergând la Golgota ’a sos Acolo Isus vot

Nr. 8? F O A IA P O P O R U L U I Pag. 48*

Oâeitiiride

Uldor Dopp.

— încheiere. —Credinţele unui popor formează tot­

deauna basa obiceiurilor şi instituţiilor naţio­na le , căci după cum sfint credinţele, astfel aftnt şi datinele şi instituţiunile şi e bine con­statat, că naţiunile, cari au ajuns la oare­care grad de desvoltare, scad cu timpul, când ara mai ţin la ceea-ce trebue sfi formeze fun­damentul constituirii lor: la credinţele, la da­

unele, la moravurile şi la instituţiunile mo­ştenite.

Perşii, Egiptenii, Romanii şi atâtea alte popoare din vechime numai atunci fură su­puse, când aceasta temelie fii spulberată.

Dia contră: ţină o naţiune cât de tare !Ja însuşirile acestea şi fiţi siguri că aceea na- -fiune are conştiinţa de forţa sa, care este forţa

anei naţiuni. Şi cum e la ori-ce popor, astfel *ate şi la noi Eoraânii.

Ori cine din noi va merge în popor şi t j trăi câtva timp, cu aceasta fiinţă atât de -chinuită, în fiecare zi va afla ceva nou, căci anai fiecare zi, mai fiecare pas în vieaţă poartă cu sine şi urma originală, care o face se fie jiumai românească.

Prin câte n’a trecut Românul, prin ce :aievoi şi prin ce pericule! Câte invasiuni nu a’au străcurat prin dacicul pământ de sub poalele Carpaţilor şi cu toate acestea vijeliile ameninţătoare cât de puţin au putut datina Mtrâna tulpină a stejarului latinătăţii!

Cine dintre noi n’a vSzut Căluşerii ? 3Ei bine, dansul acesta ne aduce aminte jo­curile instituite de Romul în onoarea Ini Joie : Stator şi despre răpirea Sabinelor.

Cine n’a mai vSzut apoi copii cu Steaua . !in ajunul Crăciunului,

Steauă frumoasă Şi luminoasă Cu colţuri mult»Şi mărunte.

SauSteaua frumoasă Şi luminoasă Cu păpuşi Cu mănuşi Cu cioboate încălţata Aruncate după spate,

- «are ne aduce aminte de transporturile ce sim­ţeam în copilărie şi câte amintiri, câte palpi­tări nu ne aţîţă aspectul acestor serbări ori­ginale ale Românului, cari deşi păgâne prin

Pe cruce a se sul Şi prin mâni şi prin picioare Cu cuie pătrunzătoare A fost siântul trup străpuns Al prea dulcelui Isus;Pentru aceea şi mie Dă-’mi scârbă şi bucurie:Scârbă câ ce’s păcătosŞi nevrednic de Christos Bucurie că ce sOnt

• Om aida pe pământDeci dă-mi cruce mângăere

• O cruce a mea putere Dă-’mi dar sfi mfi pocăesc Picatul sfi-’l părăsesc Dă-’mi dar ca sfi-’l biruesc Tot statul diiavolescDă -'m i o inimă curată Dă-’nii şi-o minte deşteaptă

«C* af» prin darul tău Sfi mă învrednicesc şi eu Vrednic a te lăuda

~ Vrednic a te săruta.j Fiind cruce păzitoare

fondul lor, prin caracterul general, poartă însfi urma religiunii creştine.

O ! vechi datine şi vechi cântece ale po­porului 1 Ce dulce farmec cuprindeţi voi în naivele voastre espreşiunil Aspra critică sfi sfarmă dinaintea voastră, căci mintea omului desprinsă cu voi din pruncie, par’că sfi scaldă la auzul vostru în nevinovăţia-i primitivă. Voi sflnteţi pentru noi amintiri suave, ce înviazâ junia în suflete! Pentru popor, sfinteţi floarea neuităriiu!

Condus de aceste idei am adunat rând de rând acest produs folkloric, care e departe, foarte departe de-a cuprinde toată mulţimea de gâcituri ce aveam de gând sfi mănunchez.

Aveam de gând.i. . dar’ ce folos a vorbi despre câte are omul de gând?, căci pentru realisarea unui astfel de plan nu e îndestu- litoare o singură putere, nici doufi chiar, ei cât mai multe, având de principiu proverbul poporal, care zice: mulţi ochi, multe vfid. Şi cine oare sunt chemaţi în primul rend pentru elaborarea acestui operat, dacă nu noi, das­călii Români?

Crescând şi trăind cu puporul, nimeni altul nu s’a deprins a practica mai multe din acestea espresiuni ca învfiţătorii, pentru-că nu e lucru mai dureros pentru o naţiune ca şi când cel „cu patru ochi“, adecă cu învfiţă- tură de carte, despreţueşte credinţele şi obi­ceiurile din „bfitrâmu.

Am vfizut cu toate acestea înveţători cu mari diplome de înveţătură, cu laude despre civilisaţiunea în mijlocul căreia trăiseră, în- torcându-’şi capul cu greaţă dela aceste ca­racteristice ale poporului. 'Şi-am vSzut ca­pacităţi, cari la toate se gândesc numai la ale bietului popor de jos ba şi m’am întristat gândindu-mfi, că va veni un timp când toate vor peri, fără sfi rfimâie cel puţin scrise.

Ştim că ceea-ce întreprind e neîndestu- litor, c’ar trebui însutit de mult şi insutit de bine. Dar’ oare nu e preferabil a da la lu­mină ş’atâtea câte am putut aduna, când mfi nutreşte mai ales firma convingere, că pe viitor va creşte interesul faţă de odoarele noastre naţionale.

Cine sfi mai îndoeşte cât de felurite, de minunate şi de interesante sânt datinele noa­stre româneşti? Cine dintre noi nu ştie că dela cântecul de leagăn ce mama intonează cu duioşie copilaşului iubit, dela modul de a crede în fenomenele naturale ca în nişte ma- nifestaţiuni ale voinţei de sus, dela doinele de

La raiu povfiţuitoare Câr.d te sărut cântând dulce Bucură-te stântă cruce Bucură-te că prin tine Când te am strajă lângă mine Fuge Satana şi piere De nespusa ta putere.Când mfi culc seara pe pat Fiind cu tine 'narmat Toată noaptea dorm cu pace Satana n’are ce-’mi face,Când mfi scol de dimineaţă Eu te iau mie povaţă Cu tine mfi însemnez Şi însemnându-mfi eu crez Că cel ce a pătimit Pe tine s’a rfistignit Este însuşi Dumnezeu Şi bun făcătorul meu.Cel-ce s’a născut curat Din maică fără bărbat Acela e ziditorul Acela-’i mântuitorul Acela m» mintutşte

iubire până la eele mai adânci suspine, Ror mânui are un mod propriu al său de a-*f esprima, care dovedeşte, amintiri dintr’un tr** cut pe care *i-Fau enarat bfitrânii şi care * de datoria noastră a ne sili sfi-’l punem î* legătură cu presidentul.

Dedicând deci aceasta eărtieică învfiţS— torilor români, încheiu cu espresiunea. m e şte ­rului Manole:

Var şi cărămidă,Că-’i pustie multă,Că-i lucrare lungă.

F E L U R I M I .Nebunii de ale Domnitorilor. Au

fost şi sânt Domnitori, cari fac cu su­puşi de-ai lor lucruri nevrednice de poziţia ce ei o ocupă.

Astfel Şahul Persiei mergând î* vara aceasta pe o uliţă din Paris şt dând de o femeie săracă, care ţinea le­gate de o sfoară neşte balonaşe pentrn copii, cum vedem de acestea şi pe Ia târgurile noastte, Şahul pe neobservate a tăiat sforicică şi baloanele sbîrr în sus. Biata femeie a început să plângă, dar’ Şahul, dupăce a rîs una bună de năcazul ei, i-a dat o grămadă de ta­leri, cât nici a zecea parte nu plăteau balonaşsle.

De altă dată, tot în vara aceasta a silit pe un ministru al său, să bea unul după altul 6 păfaare de apă cm ghiaţă, încât bietul ministru era p a d să fie lovit de gută.

Sultanul din Maroco încă face ase- . menea glume proaste. Mai deunăzi st a pus să se lege sub tălpile unui m i­nistru de al său patine (sănii mici) cir roate şi rîdea cum acesta să silea să să ţină în picioare.

Mai mari prostii făcea Insă Ţarul Rusiei Ivan cel Grozav, care a vîrlt cu de-a sila câte un pumn de pureci faă- mişiţi de foame pe sub cămaşa fie-cârui oaspe, ce venise ca invitat la curtea ear’ de alte-ori să întâmpla, că asmuţa. dulăii săi sătioşi de sânge asupra oas­peţilor.

Şi prin tine mfi păzeşte,Acela ear’ va se vie Cu mare puternicie Sfi judece lumea toată Intru o groaznică gloată Sfi-’mi deschiză cărţile Sfi-’mi vădească faptele SS-*mi iau dreapta judecată După fapta mea lucrată;Sfi-’mi iau dela Christos plată După lucrarea mea toată Atunci cruce luminată Dă-'mi dar a raiului plată Pe tine sfi te privesc In veci sfi te fericesc Cântându-’ţi cântarea dulce Slavă ţie slântă cruce Şi cântându-’fi cu glas lin Laudă în vecie-Amin.

(Din o cart* b itrin i) Com. de Nb. L«p*a (ValeJ

Pag. 4$0 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 87

Ştiri econ., comerc., jurid., industr.Terg. Ministrul de comerciu a dat

voie, ca în Okârmezo din comitatul Maramu­reş să se ţie târg de ţeară suplinitor tn 25 şi26 Sept. c. fn locul târgului regulat, care era sff se ţină fn 7 şi 8 August c. dar" din anu­mite causenu s’a ţinut.

Boada cucuruzului. La cancelaria reuniunii economice regnicolare au sosit ştiri despre roada cucuruzului din mai multe -părţi* din cari dăm următoarele:

S ib i iu . In urma secetei dâinuitoare cucuruzul s’a desvoltat slab şi roada va fi puţină Timpul e senin şi uscat, ziua cu călduri.

B e c i c h e r e ch. Culeâul cucuruzului e în curgere. Roada în general e 6 măji metr. de jugăr. Vremea e senină şi foarte caldă. ..

P an ci ova. Culesul cucuruzului s’a în­ceput. Jugărul catastral dă cam 7— 8 mâji m.

Sătmar . Cucuruzul să culege, roada e slabă. Seceta e statornică, fânaţele şi păşunile sânt uscate. Napii asemenea vor da roadă slabă.

Boada în Francia. Roada de bncate a Franciei este anul acesta de 16.718,200 hectolitre, mai mult ca preste un milion de hectolitri ca anul trecut.

Şase espos'ţii economice. In toamna aceasta Reuniunea agricolă ardeleană aran­jează prin Ardeal 6 esposiţii economice. Cea mai mare esposiţie va fi în Aiud, din 30 Sept.—3 Oct. c. In 14—16 Oct. va. fi esposiţie de poame şi bucate în Huedin. Aceasta esposiţie va fi împreunată cu târg. Vor fi apoi . esposiţii de vite în : 15 Octomvrie în Huedin, în -22 în Teaca, în 29 în Sărmaş, în 5 Noemvrie în Gârbău. La es- posiţile aceste se vor da şi premii. La aco­perirea speselor esposiţiilor contribue şi gu­vernul.

Dare de seamă şi mulţumită publică.» i n Cetatea-de Baltă,

(Urmare şi fine).Augustin Săcâbean, 40 cenţi, Sântămă-

rie; Iacob Baba, 30 cenţi, Tiiimia; Antone Mureşan, Daişoara, Gherasim Todoran, Du­mitru Todoran, Cuştelnic, Dumitru Costea Săuca, Andronic Rozor, Nicolae Moldovan, Şiaroşul-unguresc, Kis Jânos, Adămuş, Toma Barna, Drasiov, Simion Milea, Şomfalău, Dum. Câmpean, Bazna,. Toma Comşea, Fofeldea, Andreiu Duma, Boian, Dimitrie Albu, Curci, Ioan Habiga, Măgărei, Petre Acimeţiu, 6 . Vişa, Nicolae Popa, Avram Trif, Vidra Toader Todor, Vasile Samoilă, George Ha- naş, Ponărel, Ioan Comşa, George Ciorbea, Caţa, George Şerban, George Manica, Ioan Stanciu, Mediaş. Spiridon Tunariu, Ioan, An- dreiu şi George Motoc, Sâsciori, Andreiu Pa­pară, Săvăstreni, Simion Bardea, Biertan, Achim Stanciu, Ibişdorf, Pavel şi Ana Gadan, Viştea-inf., Iosif Macadean, I. Baca Dejan, Nic. Neagu, Porceşti, Tit. Oniga, Toader Corbean, Sâncel, Octavian Puşcaş, Spini, Iacob lata, Nicolae Stan lui Ilie, Chesler, Nic. Miheţ, Vasile Albu, Ioan Băila, Moşna, Dimitrie Popa, Richişdorf, Ioan Tutelea, Tăuni, George Bog­dan şi Ilie Lupean, Roşia, Petre Minai, Ţapu, Ilie Popa, Soroştin, fiecare câte 25 cenţi; Dum. Manica, Mediaş, Dumitru Cerghezan, Cherelen

Petre Istrate, Vasile Cioban, Petre Rus, Cer- ghid, Elissveta Mailat, Dejan, fiecare câte 20 cenţi; George Porime, Şiaroşul-uuguresc, Maria Bădilă, Poplaca, Moise Greavu, Lisa, Ioan Hardabar, Ilimbav, Ioan Floaş, Galeş, Dionisie Carge, Viştea-inf., fiecare câte 15 cenţi, Vasile Rozor, Şiaroşul-unguresc, Ioan Avram, Şomoştelnic, Simion Pamp, Sas-ruj., Chirion Rus, Ioan Morar, Simion Aldea, Petru Onea, Ilimbav, George Oprena, Sasun, Ioan Iosif, Draos, Nicolae Comşea, Ioan Flinţi, Caţa, Nicolae Belascu Răvăşe!, Mateiu Luca, Hosasag, Avram Henţia, Vorumloc, Ioan Tojga, Calbor, fiecare câte 10 cenţi; cu totul24 dolari 80 cenţi’ ear’ în banii noştri 100 cor. Prtste tot s’a orimit 329 cor. 94 bani.

Tuturor acestor binefăcători în numele comitetului parochial şi al poporului, le aducem cea mai sinceră mulţumită, rugând la serviţii în biserică pe Dumnezeu, ca să le dee sănă­tate şi se le ajute, spre a se întoarce cu bine în mijlocul familiilor lor.

C e t a t e a - d e - b a l t ă , 4 Aug. 1905.Nicolae Todoran,

protepresbiter.

De 120 ani. Cantorul bisericesc Iordache Popovici din comuna Păltiniş, (districtul Do- rohoi, România) a încetat din vieaţă zilele trecute, în etate de 120 ani. Frumoasă verstă!"

C r o n ic ă .Ventoasă uriaşă. Pe când în Calabria

cutremurul de pământ a făcut pustiiri aşa grozave, din depărtatul resărit vine vestea despre un ciclon sau vântoasă uriaşă, care a bântuit în apele Chinei şi Japoniei şi căreia i-au căzut jertfă cam 20.000 oameni.’ In de­cursul vântoasei rupt rile de nori şi esundările s’au ivit aşa de repede, încât oamenii s’au înecat cu sutele.

* \Cufundarea vaporului lui Togo. In noap­

tea de Duminecă din săptămâna trecută s’a aprins şi apoi s’a cufundat în mare vestitul vapor japonez, Micaşa, de pe care comanda admiralul Togo. Nu se ştie, că locul s’a iscat din în­tâmplare, s’au a fost pus de cineva. Marinarii au fost alarmaţi şi lucrarea de stingere mergea bine, când ajungând focul la măg^zinul cu praf de puşcă, s’a lăcut esplosie şi vaporul s’a cufundat. Marinarii, aproape 600 s’au înecat cu toţi:. Togo n’a fost pe vapor. Unii zic, că vaporul a fost aprins de matrozi, nec jiţi pentru încheierea păcii în Portsmouih.

*Aichkpiscop rom.-cat. în România,

cu reşedenţa în Bucureşti a fost numit din partea Papei Raimund Netzhamer.

0 broşură de potcă. Compatrioţilor ma­ghiari pe lângă încurcălile ce le au, le-a venit pe cap acum şi o broşură care le face gâlceavă. Nu demult a eşit în tipar în Berlin o broşură, scrisă de pseudonimul (nume fals) Zeysig, în care să zicea că mijlocul prin care să poate deslega criza politică din Ungaria, este să detroneze Ungurii pe Habsburgi şi să puie pe tronul Ungariei pe un prinţ Hohenzolem. Broşura a apărut în Berlin, scrisă nemţeşte şi în Ungaria a făcut mare sensaţie. Indstă s’au pornit cercetări să se afle adevăratul autor. In sfîrşit cu greu s’a putut afla, că broşura e scrisă de un gazetar ungur din Budapesta, Zigâny, care a şi fost arestat. Poliţia a voit se afle, că cine e a autorul adevărat, adecă cine a pus pe Zigâny să scrie broşura, dar’ n’a putut, deoarece el nu vrea se spuie pe nime, deşi recunoaşte că nu din îndemnul său propriu a scris-o Să zice, că Zigâny a fost pus la cale de baronul Bâcffy, alţii zic, că de vre-un membru al guvernului. De-o camdatâ Zigâny vă fi dat în judecată. pentru vătămarea M. Sale (înaltă tradare),. * :

Comandant al honvezilor, în locul ră­posatului archiduce Iosif va fi numit fiul său archiducele Eugen, care acum e comandant de corp în Innsbruck.

Adunare de Învăţători. Duminecă, şi- Luni, în 11 şi 12 1. c. s’a ţinut în Bocşa-mon- tenă adunarea generală a »Reuniunii învăţă­torilor români gr.-or. din dieceza Caransebe­şului. Adunarea a fost bine cercetată; a fost deschisă de vicepresidentul Gh. Jian, cu o* discurs frumos şi a fost salutată de protopopul:; Bocşei, Max. Popoviciu, representant al Consis- torului şi episcopului de Caransebeş. La aduna­re s’au adus hotăriri însemnate pentru Reuniu­ne şi învăţători, s’au ţinut conferenţe de im­portanţă, ear la urmă s’a ales cu aclamaţiune următorul comitet:

President: Ioan Marcu. Vicepresident:- George Jianu. Secretar I: George Cătană. Secr. II: Petru Bandu. Secretar III: G. Crăciun.. Cassar: Dr. Petru Barbu. Bibliotecar: Alex... Onae şi fisc: Coriolan Brediceanu.

Alegere de paroch gr.-or. a fost îa Şeica-mare, Duminecă în 10 Sept. c. Au fost 4 candidaţi, dintre cari maioritatea voturilor le-a întrunit clericul Ioan Avram. (36 voturi) fiind declarat de paroch ales. Alegerea a fost condusă de dl asesor cons. Mateiu Voileanu.

*Dar frumos. Cu acest titlu am dat îtr

nrul 35 după »Unirea* ştirea, că dl adv.. Bontescu a dăruit la »Masa studenţilor* din Blaj suma de 504. cor. Privitor la aceasta dl. advocat scrie > Unirii* următoarele:

»MuIt On. Dle Redactor! ln ziarul >Unirea« Nr. 35. privitor Ia afirmarea, că eu a-şi fi dat singur 504 cor. în favorul fondului pentru masa: studenţilor săraci, s’a făcut o eroare, încât în acea sumă sunt şi 54 cor. colectate de mine şi eroarea vine de acolo, că lista de contri- buire am trimis-o D-lui director gimnasial. Din; listă să vedea că am contribuit numai 450 cor,,,, şi din ace; sta sumă 72 cor. li-am contribuit şi eu ca ori care muritor în scopul mesei studenţilor, iar’ restul de 378 cor. mi-am ţinut de datorie să-’l plătesc căci, în anul 1862 mu­rind Mănasia Costin din Asinip, a rămas va­cant un stipendiu »Ramonţian« de 63 fl., şi fiind-că şi eu eram student în drept la Academia reg. din Sibiiu, Venerabilul Consistor mi-l’a acordat mie, şi l’am lolosit vână în 30 Iunie 1865, deci trei ani. Acest stipendiu şi puţin ajutor de acasă, m’au făcut advocat, căci am putut rămânea la Academie 4 ani de zile. Şi având în vedere că eu de pe atunci am cu­getat că cu ajutorul lui Dumnezeu voiu resplăti acel stipendiu, spre vre-un scop filantropic, ajutându-mi bunul Dumnezeu, ’l-am resplătit în favorul celui mai nobil scop: »Fondului' pentru masa studenţilor săraci dela gimnasiui gr.-cat. din Blaj*. în fine observ, că cuvintele, din mandatul postai: doresc din inimă mult:, spor, şi tot aşa imitatori, le-am zis ca alusiune la toţi stipendiştii, cari au căpătat ajutoare; din ori ce fond, să-şi ţină de datorinţă, s& resplătească acel ajutor, spre vre-un scop fi~ lantropicromânesc. — M. Bontescu,advocat:, în Haţeg.

Pentru abonaţii noştri din America. Iubiţii noştri abonaţi di America, pentru a încunjura ori-ce.con* fusie, sunt rugaţi a trimite banii te abonament sau ori-ce a lţi bani\ d. d. Pentru comande de cărţi etc. în plic (cu~ vertă), adresată de-a dreptul redacţiei «Foit Poporului«. Pe plic se arată că scrisoarea cuprinde bani ş i câţi? şi: tn scrisoare s i scrie adresa ş i comanda»In chipul acesta putem se îndeplinim, numai decât comanda. Modul de a tri­mite banii prin mijlocirea bancarilor ş i băncilor,, dă p r ile f la multe conf uşii, la. cari noi nu suntem de vină. Rugăttw decipeiubiţii noştri compatrioţi din Ame­rica, a da ascultare acestei rugări ea noastre, în interesul lor propriu.

Nr. 37 w © m & p o p © » © * * ® * Pa*. 49

Cas de moarte. Cu inima înfrântă de -nemărginită durere aducem la cunoştiinţa tu­

turor rudeniilor şi cunoscuţilor, că prea iubi­tul soţ, tată, frate, socru, moş şi cumnat T e o d o r C r ă c i u n , jude cercual regesc şi membru în congregaţiunea comitatensă, după mn morb greu şi îndelungat, provăzut cu ss. Sîcraminte ale muribunzilor, şi-a dat nobilul suflet în mânile Creatorului Vineri în 15 Sept. zl. c. la 8 ore sara în al 65 lea an al etăţii si al 36-lea an al îericitei sale căsătorii. Ră­măşiţele pământeşti ale defunctului s’au aşe-

• aat după ritul gr.-cat. spre odichna vecinică Duminecă în 17 Septemvrie 1905 la 2 ore p. m. în cimiterul gr.-cat. din loc. Teresia Crăciun n. Odalay de Papp, ca soţie şi nu-

: «n**roase rudenii.*

Focuri. Săptămâna aceasta earăş au lost focuri mari în mai multe părţi.

— In Bârcea-mică (comit. Hunedoarei) sau ars 17 case cu edificiile economice şi

Tffot agonisituL Focul a fost mânat de unvânt puternic Paguba este vre-o 90.000 coroane.

— In Orăştie au ars 4 case şi alte edi­ficai în piaţă. In unele case au ars şi mobilele îocătarilor. Paguba este mare.

— Pădurea comunei Zâgon ^Secuime). s’a aprins şi a ars până acum 1200 jughăre.Asemenea să mai semnalează foc în pădurile «stinse d.la Covasna şi Zibola. Find vremea siscată stavilirea tocului să tace cu greu.

— Pădurea erarială dela băile Hercu- "iiane asemenea e în flăcări. Pentru stângerea docului s’a rânduit miliţie din Timişoara şi -Arad.

— In Mănăştur (lângă Cluj) a bântuit T’âin foc mare săptămâna trecută. Au ars mai m ulte case şi edificii economice. Paguba e mare.

*Magazin de praf aprins. Mare neno­

rocire a avut loc în 11 Septemvrie în Detta .(lângă Timişoara.) Nu să ştie din ce pricină, magazia de praf de puşcă a prăvăliei de fer

,a lui Jâger a esplodat (s’a aprins) şi a făcut mari stricăciuni. In prăvălie erau mulţi oa­meni, din cari vre-o 30 de inşi au fost răniţi de ferele si pietrile sverlite de esplosiune între ei. Doi inşi au fost răniţi de moarte, un plugar şi conducătororul prăvăliei.

Bancnote false. în Sătmar s’au pus rSn circulaţie o mulţime de băncuţe de 50 cor. ialse. Poliţia a aflat, că băncuţele aceste să

:!ac în Vişeul-de- sus din comitatul Maramurăş. ;S’au luat măsuri, ca falsificatorii să fie prinşi. In Peşta au cercat mai mulţi inşi să schimbe .-astfel de băncuţe; unii au fost prinşi.

*Rătăciţi. Din Topa-deşeartă (comit.

-Cojocna) ni să scrie, că deşi parochia noastră jgr.-cat de acolo e mică, oamenii au pus umăr la umăr şi înainte cu vre-o 10 ani au zidit o biserică nouă în locul bisericei din

iaile din bătrâni. Biserica e frumoasă şi a co­stat vre-o 4000 fl. Cu toate aceste sânt câ­teva familii, cari s’au abătut dela calea dreaptă,

ia u rătăcit şi au trecut m legi străine, ne mai* crezând nici în sfanta cruce. Aceşti retăciţi sânt vre-o 8—9 familii. Ruşine să le fie şi şfjine ar face dacă s’ar întoarce earăş la calea dreaptă, până nu e târziu.

*Poliţişti bătuţi. Zilele trecute socia­

liştii din Ungarra au ţinut adunări în mai •anulte părţi prin ţeară, între altele şi in Si- t>iiu, agitând pentru votul universal. In pre-

csiua deschiderii dietei, în 14 Sept. socialiştii „adunaţi în Budapesta au umblat în cete mari pe strade cu steaguri roşii cântând şi ţinând Sorbiri. O astfel de ceată s’a întâlnit prin ; uliţa Verii cu doi poliţişti şi doi detectivi, -cari au voit să le ia steagul roşu. Socialiştii s ’au împotrivit şi au tăbărît asupra poliţiştilor

. foătându-’i rău. Pe când au venit poliţiştii , călări, mulţimea a fugit în toate părţile.

*După o şed in ţă ,ţinută în 14 1. c. dieta

Ungariei a fost earăş amânată pănă în 10 Octobre c. Cu acest prilej nu s’au tăcut tul-

llburări.

Un prinţ luat prins. Săptămâna trecută s’au ţinut în Danemarca în apropiere de Aarhus manevrele armatei daneze. Prinţul Cristian, moştenitorul tronului Danemarcei, co­manda un corp de armată, ear’ generalul Munthe era contraru’, cu un regiment de dragoni. Planul era, ca dragonii se atace trupa comandată de prinţul Cristian. Atacul era aşteptat pe 7 ore, dar’ dragonii niibii au atacat la 4 ore dimineaţa şi încunjurând satul şi casa, in care durmea prinţul, şi disarmând străjile, au luat prins pe prinţul moştenitor, pe fittorul rege al Danemarcei.*

0 moartă jaf uită, Fata măiestrului din Baia-mare, Bârdon, murind zilele aceste, pă­rinţii au asezat’o în sic iu şi s’au dus da acisă. In timpul acesta o vecină, Boroş cu drăguţul ei au întrat în odaie şi au furat cerceii din urechile moartei. Unul l-au scos frumos, cela­lalt însă neputându-’l scoate în pripă, l-au luat cu o bucată din ureche. Jefuitorii au fost prinşi de gendarmi.

Monografia Oanel. In curând va eşi în tipar monografia Ocnei (1. Sibiiu) în limba ungurească. Opul fiind voluminos, la spesele de tipărire vor contribui societatea ist. din comitetul A’bei-int., g îvernul şi poite şi oraşul Ocna. Autorul monografiei este canonicul- protopop rom.-cat. Bakk Endre, cara da mult să ocupă cu trecutul Ocnei.

*Jubileul unui protopop »Gaz. Trans.*

e informată, că credincioşii gr.-cat din Bistriţă să pregătesc a serba cu mare solemnitate ani­versarea a 25-a de preoţie a părintelui pro­topop Gerasim Domide. Serbările iubilare să vor ţine la 27 Septemvrie n.

*Elevi Ia şcoalele din Blaj. La gimn.

din Blaj s’au înscris în anul scolastic curent 472 elevi, la preparandie 84 şi la şcoala de praxă 52 de elevi.

#Festiv ităţi în Şoimus. Inteligenţa ro­

mână din Şoimuş şi jur învită la festivităţile ce să vor aranja Duminecă în 24 Septemvrie 1905 în comuna Şoimuş din incidentul adu­nării Despărţământului Bistriţa al »Asocia- ţiunii«.

Din program amintim: La 8 ore a. m. întimpinarea delegaţilor >Asociaţiunii« în Du- mitrea. La 9 ore missâ solemnă. La 11 ore adunarea despărţământului, prelegeri şi ra­poarte. La 3 ore cercetarea esposiţiei aranjate de agentura din loc. La 4 ore visitarea unor pomologii şi stupării mai de frunte din loca­litate. La 7 ore Teatru, anume: Coriştii din Soimus vor representa piesa »Lipitorile sate­lor* de V. Alexandri. După teatru urmează petrecere cu dans pentru inteligenţă şi deo­sebit pentru popor.

■ *La fondul de 20 bani al «Reuniunei

sodalilor români din Sibiiu pentru cumpărarea unei case cu hală de vânzare, din prilegiul serbărilor » Asociaţiunii* s’au mai făcut urmă­toarele dăruiri: d-na Orthi Rioşanu Macri (Bucureşti), Dr. George Alexits, prof. (Buda­pesta) d-şoara Valeria Rusu. învefăt. (Pecica), Teodor Moldovan, măestru ciobotar, Crucian Mărginean, paroch (Cenade), Ieronim Preda, dir. librăriei arthidecesane, Nicolae Iancu, referentul »Reun. econ. comit.* (Timişoara), d-soara Rafira Iancu (Mohu), Aureliu Danciu, dir. de mine (Abr.id), soţia sa Cornelia n. Adamovici si copii lor Alexandru, Azota, Mărioara, Lucia şi Aurel, Ilie Câmpia n, protopop (Gy. S. Miklos),' Alecxandru Borza, stud. teol. (Alba-Iulie), V. Mestugeanu, red. la ziarul (Universul» (Bucureşti), I. Ch., Al. Sadi Ionescu, funcţ. la Academie (Bucureşti), fie:are câte 20 bani, Dr. Nicolae Şerban de Voila, deputat dietal 10 coroane; aurel Domşa, red. »Unirei« (Blaj); Dr Iacob Radu, vicar (Haţeg); Sub- lach (Tălmaciu), fiecare câte 2 cor. Victor Macaveiu, prof. teol. (Blaj), Ştefan Rădic, protopop (Petroşeni), d-na Mărioara Chidu (Rimnic-Vâl ea): Simion Iancu, locot., Dr. Ilie Iancu, medic (Tălmaciu); fiecare câte 1 cor; Teodor Herman, protopresbiter soţia sa Ra- veca si copii lor d-şoara Aurelia şi Victor, jurist (Dej,) dela toţi 2 cor.; Nicolae Proş- tean,adv. (Lugoj) 2 cor.

Dr. Vasilie Gyurko, adv. şi d-na Livi jk (Jibou), dala ambii 2 cor. A. Lăpădat (B îca- reşti), Man Lungu, paroch (Răşinari), I. B;r- can, paroch (Mercheaşa), Ciius Popp (Braşovj, Procopiu Hariei, notariu (Cugir), T. L. Blaga prof. (Braşov), Dr. Borza, - m;dic (Abrud)*, d-şoira Elisa Butean, prof. la » Asociaţiune«, Dr. Ilie Dlianu, protop. (Cluj). D'. George Pătăceanu, adv. (lara), lom Popiţa, parock (Comana inf.) Mihail Ginea, paroch (Ven-îţias- inf) Patrichiu Pintea, paroch (Palo?), Dr. I#* sif Blaga, prof. (Braşov), fiecare câte 1 cor.; Dr. Laurenţiu Poo, adv. (Abrud), Dr. I. Frunaa, adv. (Sibiiu), N. Dro: Bareianu, dir. gimtt (Giurgiu), Simion Damian, funcţ. la «Arde­leana* (Orăştie), Anton Puşcariu, inginer (Câoat- piana), Dr. Augustin Bunea, canonic (Blaj)*. Avram Corcia, paroch (Costeiu), fiecare câte2 cor.; dna Miriţi Herlea şi d soarele Milvira şi Lucreţia (Cujir). dala to i te 1 cor.; Con­stantin Bucşan (Sibiel), Toma Hineş, şef. compt (Făget), Petru Roşea, prof. (Braşov) fiecare câte 20 bani; d-şoara Maria Popesc* (Sibiel), Romul Căiăbaş, direct. »Timişanec (Timişoara), fiecare câte 40 bani; d-şoara Lucreţia Nichiforescn (Brăila), 50 bani; Ioa- niohie Naagoe, paroch şi dir. la »Steauac (Petruvaîelo). 10 cor.

*Este stabilit prin analise şi observaţE

de-ale autorităţilor medieale, că apa a m a r ă F r a n z Io set aprobată de mult,în urma con*- posiţiei sale fericite, este un mijloc purgaţi* salinic, plăcut de luat, de efect durabil. S£ capătă pretotindenea.

#Cartea englsză: Rom&ntii

american, atât de trebuincioasă celor ee sânt sau merg la America, a eşit în tipar îa tipografia noastră în o ediţie nonă, prelucrată eu în­grijire. C artea , cam ştim, e aleăr tiiită, de dl Victor Lazar. Preţul 1 eor., şi 10 bani porto, sfe poate procura la adaunistraţlunea „Foii Popor nlui*.

POSTI REDACŢIEI ŞI ĂDHISISTRIŢM.

Ab. nr. 2211 (Igh). AdreseazS-te la dl. V ictor Tordăşianu, pres. Bena. sodalilor (Sibiiu),punSad î*~ scrisoare un timbru de 10 fii. pentru răspuns. — Colin­dele le publicăm, rugăm a le trimite îa curând.

Ab" nr. 6192 (Top. d.) Gargarisează (clătăre gâtlo- gal) cu apă sărată, dar timp mai lung; poţi *8 beai f oue crude, neferte.

Darie. Balada „Dăian* seamănă cu a Ini Jîa* din România,- dar să va publica. Celelalte doue so it eunoscute şi publicate. Trimite altele.

I. P. în Kişf. Trimite 1 cor. şi 10 bănişi în&di primeşti cartea.

I. V. Str. în M. (com. Bistriţa-Năs.) Trimite 1 ea*; 20 b. altcum nu să pot trimite.

Ab. Nr. 3096. (I p ) N’are drept sS ceară. F& arătare la direcţia financiară, ori mergi la un advoexS jomân sS limpezească lucru.

G- M- în Tio. rom. Va urma în curând.Horea. »Călindsrul Poporului» e aproape gsfcfcr

Va eş\ în curând, frumos.ilustrat. Răbdare 1

Proprietar, editor şi redactor respoos&hS S ilv e stru M o ld o v a n

Tiparul „Tipografiei" Henric Meltzer.

Apa minerală amară

Francisc IosifRepresentanţa proprie de ape minerale amare.

V. secţ. a de med. Casei generale de bolnavi în Vienaţl

Pag. 4&2 Nr. 32

beneficiu, pe timp de 6 luni, aceluia care va da în chirie casa pe terminul mai sus indicat, cu condiţiile următoare:

1. S6 aibă casa, 4 odăi cel mult 5, cel puţin 3, bine înţeles bucătăria şi dependinţele în plus. Amatorul cere expres a fi singur în curte stăpân, adecă fără alţi chiriaşi.

Absolutamente lângă tramvaiu sau cel mult pe o stradă imediată.

Atâtbencficiul sus menţionat cât şi chiria pe toate cele 6 luni să numfiră ’nainte cu si­guranţă bună înse de a putea locui fără grije după plată. A se adresa:

215 1—1Poste-restânte

Loco, A B. C.

I Prima falnică siMană de umbrele şi nloiere.Prin aceasta îmi permit a aduce onor. p. t. public la cunoştinţă, cum-că în loc,

strada Ocnii Nr. 3 (Burgergasse), sub treptele Ocnii, am deschis

o fabrică de umbreleşi recomând onor. public umbrele şi bastoane cu preţuri de tot ieftine.

£9"* Separaturi şi tras din non cn pânză se pregătesc iute, ieftin şi firă prihană.Cu deosebită stimă

tsa 3— 3 J, Osztrelchei*v Sibiin, strada Ocnii Nr. 3 (Burgergasse, sub treptele Ocnii). g

--*—---- ------— ——. 1— J.-.'-- :--

A s t m aCei îmbolnăviţi de catar de plumâni, sângerare |

de plumâni, boală de plumâni, durere — • --.. de stomac — ------ '

Săabstrăgend

originale^ se pot tedea şi ar fi foarte de dorit, ca cât mai mulţi să o facă aceasta! Autorităţile au fâcut-o deja. Xbatereă^deîa "adever,' fără privire că aceasta se refera Ia introducerea sau la descrierea vindecării, care-’i urmează, ar causa mare pedeapsă. Ca laicul se poată afla la timp, deja la cel mai mic simptom, ajutor, iara se aştepte desvoltarea morbului, înşirăm aci s irap tcm cle , cari obvin mai des: tuse, care în tărită adese la vomare. Sc'iin-.t nseat — Inţepătnra m piept şi spate. — Simţire de greutate pe umeri. — Asudări noaptea. — Mâni şi picioare de obiceia răci. - Greutate de 2 r ; r . pira!,a e- ^ ! .“ al ta r“ u d.e Sllnet ?uerfltor Ş* răguşit. — Scuipare de sânge. —^Batere de inimă neregulată, adese ori tare,

® cn Dn mare sJ“ ţ *?e irică. — Duimire puţină. — Mistuire slabă. — Pentru continuarea curei e de lipsă descrierea punctuală a râului, trebue spu?, care e ocupaţia şi ca reci snnt picioarele. — Adresăm a ţa ; ’

Institut d© cură 3lSpIr© Sper©£s Dresden-Niederlossnitz, S©hulstr.l24/g.Boală de plumâni, scuipare de sânge.

In cei din urm ă 5 ani toamna şi prim ă­vara n ’îm bolnăvit m ai cu samă în ca ta r de plumâni şi starea mea, cu to t ajutorul medical şi mijloacele recom andate, devenea to t m ai rea din an în an şi în vrem ea din urmă de m :i multe-ori eram incapabil de lucru, ba mai multe săptămâni a trebu it se stau în pat. La luciu mai greu căpătăm batere de inimă şi simţeam jun­ghiuri prin ccaste, cari să trlgeaii apoi în piept şi spate. jPrin aceasta ’mi-se îngreiia resp iraţia aşa, câ me terteam de aprindere de plumâni, prin ceea-ce şi m unca îmi era o povoară nespusă.

Afaţă de act asta m ânile şi picioarele îmi erau tot răci, ira m răguşit şi scuipatul îmi era sângeros, apoi când şi când noaptea mă năcăjea asucatul.

Am văzut, că în astfel de îm prejurări nu p o t se trăiesc m ult şi de aceea tm cercat după ajutor.

Are fost aten t la u n anunţ al institutului de cură >Spiro-Speroc, care a apărut în ziarul din Reicfcenberg şi resultatele câştigate m ’au înr demnat şi pe mine a m ă .ad resa la acest institut. După câteva săptăm âni ţinend strict indium ările, spre cea mai m are bucurie a m ea, am o b s e n a to îmbunătăţire.

Când şi când să arăta câte-o mică recă­dere, dar’ încurajându-mă totdeauna, ţinând strict îndrumările, ’mi-am recâştigat sănătatea

Atacurile de m ai nain te , ca baterea de inimă, scuipatul sângelui, durerile de p iep t şi spate, nu au revenit nici la lucrul cel mai greu şi aşa cred, că ţinăndu-m ă de îndrumările din urm ă, voiu fi e liberat de to t de aceste.

De aceea tu n t deobligat cu mulţumită pen- tru ajttorul d a t şi pen tru tratam entul’ birevo tor şi îmi ţin de da to rin ţă a recom anda fiecărui bol­nav acest institut.

Cu deoseb ită stim ă deobligat cu multumită A n to n JM edrieh ,

în M orchenstern (Boemia).A ntenticitatea subscrierii de sus o adevereşte

Morchenstern (L . S.) \ ilhe lm C arol Pbfzel, primar.

Boale de stomach şi de intestine.. _Tr’n. aceasta îmi esprim cea mai mare mul-

ţum ităm stitutului >5piro-Sp ero< pentru vindecarea deplina a _btalei mele de stom ach şi intestine.

înainte cu trei ani m ’am bolnăvit în in­fluenţa; nu preste m ult apoi ’mi-s’au ivit greutăţi de mistuire şi durere de cap, cum şi îm punsături acu te in cc aste. Corpul îm i era totdeauna înfoiat fi scaumd regulat îl aveam num ai cu aju tor mă­iestrit. Lipsa de apetit şi de som n erau la or- d n e a zilei. M âncări tu aluat şi legumă nu pu­team mânca, căci durerile de stom ac mă îm pedecau L a toete aceste cu un an înainte s’au adaus în urm a unor răceli şi sgârciuri de rărunchi. Dacă m’am folosit de aju tor medical, acesta ’mi-a adus un timp alinare, dar’ vechea boală earăş revenea. In iam a trecută am dat de un anunţ de ziar despre tratam entul cu succes al institutului de cură

»Spiro-Spero“ ; în Aprilie m ’am adresat la el şi ’i-am cerut sfatul. Ţ inând foarte punctual îndiu- mârile, după câteva săptcmâni am simţit deja, că boala mea e pe sfirşit. Nu preste mult m’am vindecat deplin, aveam scaun regulat şi ape’.itul ’mi-a revenit. Acum, har Domnului, po t’ să avisez depana mea vindecare.

L a toţi, cari sufer de asem enea boală, le recom and cu căldură acest institut.

Cu deosebită stimă şi mulţumită Maria Obstmeyer, Enzersdorf.

Subscrierea o verifică:Enzersdorf, lângă Fischa

Mihaiu Pober, primar.

B oa lă de p lu m ân i.Pe cale ziaristică ’mi-a venit la cunoştinţă

r î ^ V- adresă şi m ’am adresat cu încredtre ia Dv. pcn tîu ajutor. l)e doi ani şi jumătate sufe­ream de junghiuri fo trte durero;,i şi de tu se ; slăbit de tot, mă chinuiam fără putere, în tr’atâta, încât me dicii Ic caii abziseseră de posibilitatea vindecării. Cu toate aceste m ’am încurajat şi m am adresat la . institutul de cură »Spiro-Spero« in speranţa, că poate totuşi îmi voiu restabili sanătatea. Spre marea m ea bucurie în tim p şcu rt am putut să avisez, că tratam entul Dv mi-a uşurat mult boala. Şi azi po t să zic, că

am scăpat cu totul de boala m ea de plumâni.Acest atestat al m eu a întârziat pănă azi

din causă, că am voit sc m ă conving, c ă oare vindecarea mea e stabilă. F iindcă pănă azi nu se arată nici cel m ai mic sem n, câ ar reveni, îmi esprim cea mai ferbinte mulţum ită şi recunoştinţă şi me învoiesc bucuros, ca aceasta scrisoare să se publice. Cu d eoseb ită stim ă

F ra n e ifc K ou tny V iena X. str. Jagd 43.

(L, S) Şef de cerc: Leopold Hruza, Viena.

Catar la verful plumânilor, sân- gerarea plumânilor.

U n an în treg am fost palidă în măsură m are şi anemică. Afară de aceasta în Maiu 1904 la boalele mele în urm a unei răceli s’a asociat şi ca ta r la verful plum ânilcr. A cesta s’a ivit în un g rad aşa de mare, încât scuipam de mai multe- ori sânge, mai târziu fli gmă. Nopţi întregi nu pute® m durmi, în gâtlej mă necăjea un glas ho- răitor, ear’ apetit nu aveam deloc. Am consultat m ai m ulţi medici, d a r’ aceştia numai puţină uşu ­ra re îmi procurau, ea r’ la sănătate deplină nu am p u tu t ajunge. S ’a întâm plat, că odată ’mi-a atras a ten ţia un anunţ al institutului de cură >Spiro S pere < ; m’am adresat deci la el pentru ajutor. D upă ce am ţinut regu la t îndrumările date, azi har Domnului, mă aflu deplin bine. M’ati deo­bligat mult şi tratam entul Dv. îl voiu recomanda cu m are căldură tu tu ro r suferinzilor. Sunt sigură că nim enea nu va cruţa spesele relativ puţine în interesul sănătăţii sale. Cu deosebită stimă

D om nişoara M. B iizer, L iebenthal, Silezia-austriacă.212 1—1

Astma, catar de gât.Fiul meu, în urm a unei răceli s ’a bolnăvit

în catar de gât. Boala s 'a repcţit de nou şi de nou pe lângă cea mai bună îngrijire; n ’â ajutat nici un leac. Boala era înso ţită de g reu tate de respiraţie şi năduşeală, aşa că rram .serio s îngrijit de restabilirea sănătăţii lui. In lipsa m ea cea mai m are am fost a ten t la anunţul institutului de cură >Spiro-Spero“ şi m ’am adresat la el cu încre dere. După-ce am făcut cunoscut institutului simp toamele boalei, s ’a început tratam entul, n ’am ţin u t întru toate de instrucţie şi resultatul dorit n ’a întârziat mult. E drept, t ă la începutul curei fiul meu s’a slăbit ta re şi e ra debil, d ar’ în cu­rând s’a to cm it; fiul m eu câştiga to t mai m ult !n putere, îşi căpăta co loarea bună a fetii şi resul- tatul unui tra tam ent de 3 luni, spuinel sincer, a fost re 'nsăr.etoşare deplină.

Aceasta, după D-zeu, p o t să o m ulţum esc tratam entului raţional şi cu resu lta t al institutului de cură >Spiro-Spero« şi îl po t recom anda cu căldură ori-cărui bolnav şi suferind, ca !n ase­m enea stare să se adreseze la acest institut.

Răm ân cu cea mai m are mulţumită şi deo­seb ită stimă

Io s if Be< htlio ld ,Viena, X V II. str. H elbling 11.

Cele de m ai sus Ie adevereşte:(L . S .) P iu s R e s t, jude comunal

Hoflein I. Dunăre.

Catar de nas, grumazi şi gâtlej.Cam de 6 ani am suferit de catar de nas,

grum azi şi gâtlej, învechit şi cerbicos, care ’mi-a cauzat multe ciasuri am are şi grele. A veam du­rere stabilă de cap, în grum azi simţiam o gâdil i- tu ră acută, si erau uscaţi şi acoperiţi cu flegmă cleioasă. Sub gâtlej simţiam o apăsare neplăcută, t care de multe-ori era foarte dureroasă. R espi­ra ţia îmi cauza m ult năcaz şi funcţiona slab dm când in când. Lucrul ’mi-’l puteam isprăvi, dar* num ai cu greu. L a cea m ai mică încordare asu­dam şi să ivea ba te re de inimă. Am consultat mai mulţi medici, d ă r’ fără resultat. Medicii ’mi-au răspuns, că e un catar învechit, care să vindecă numai cu greu.

P e calea ziaristicei am fost făcut aten t asupra st. Dv. in stitu t şi am decis se mă folosesc - de tratam entul Dv. C âtva tim p am folosit cura D t. şi spre marea m ea m irare starea mea din zi m zi ’mi-s’a îm bunătăţit, pănă când în fine a venit şi vindecarea deplină. Mă sim t deplin sănătos şi mi-am recâţt-gat şi puterea. Dovadă, că D u­m ineca trecută am făcut o cale de 5 o re cu bicicleta, ceea-ce de sigur cere răbdare. P o t deci afirma cu drept cuvent, că Iui D zeu şi D -voastre ve po t mulţumi zilele mele pline des bucurie De aceea pentru oboseala Dv. V ă esprim cele mai ferbm ţi mulţumite. Cu deosebită stimă

A n d re ln S c h o ra e r , Kiischvitz.Autenticitatea subscrierii de sus o adevereşte

D enk , primar, adm inistraţia com unei K autendorf.

şai 3

f i

;:

C o r e s p o n d e n ţ ă m a g h i a r ă s e p a r a t a .

Nr 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 493

lică ta r technic, pentrn edificii şi instalaţii .

E. Purece- îşi recomandă 213 1—10

sîepositnl s8u cel mai mare şi mai bogat în

sobe pentru culină’ cele mai none, mai valabile şi mai ieftine,

producţie proprie,«d in cari sunt în folosinţă în Sibiiu şi ju r peste 600,;«ceea-ce este dovada cea mai eclatantă despre bună­

tatea şi durabilitatea lor. îPentru fiecare sobă cumpărată dela mine dan

garanţă de mai mulţi ani.

Guleggtor românse caută pentru tipografia Ş t e f a n I ^ îl i i î is y în Baia-mare (N?gybânya). Condiţiuni favorabile. Cei cari posed ş i limba maghiară sunt preferiţi.

214 1— 3

l a r e suprindere!Nici când în v ieaţă o astfel de ocasiune!

500 bucăţi pentrn nnmai fl. 1 95.U n admir, o ro lo g iu * n k e r de p re c is iu n e

■ a u r i t , cu m ers regulat, se trage la 36 ore, 3 am .crarantie, cu la n ţ p o tr iv it, 1 c r s v a tă m o d ern ă , de ■mitas’ă pen tru dom ni, 3 b a tis te fine, 1 m e i frum os cu im itatie de peatră scumpă, 1 s ip c ă d e cnm liD ar a e n tru cigftri, 1 b ro ş e le g a n t p e n tru d am e (nou­tate), 1 o g lin d ă a d m ira b ilă c e b u z u n a r , 1 m in u ­n a t po rtm o n eu , 1 b r ic e a g p rac tic , 1 p ă re c h e de îju m b i p e n tru m an şe te , 3 bum bi d e p ie p t de a u r- du b le cu m ech a a ism p a te n t 3 ob iec te d e h a z (pentru tiner şi bătrân), 1 po rto fo liu fo a r te fo lo sito r, 2 0 ob iecte de corespondenţă şi alte 4 0 0 diferite obiecte de lipsă în casă T oate îm preună cu oro-

ilogiul, care e singur vrednic banii, co s tă n u m a i 1 fl. 95 c r. Se p o t p rocura pe lângă ram bursă sa» tn -

: jn iţindu-se banii înain te delaWiener Exporthaus 211 1—1

H. WACHTEL, Krakau Nr. 97.|ÎB . P en tru ob iectele neconveniende se retrim it banii.

CmtlaWla M ie bazar I mărfuriE. KRASSOVSKY208 2 - 8ibiiu. Piaţa mare.

Institut de credit funciar din Sibiiu.Strada Pintenului nr. 9 .

iipmturi Mpotecare pe anuităţi.Scriswri funciare,

gonttte de dftri.ce să pot lombarda la banca austro- ungară, să pot depune la toate tribuna­lele ungare de stat drept cauţiune şi vadiu şi ca cauţiuni de ol^toril militare-

Depuneri spre fructificare.Dajdia la interesele dela depuneri o plă­

te ş te institutul. ___

Eseomptare de eambil.

Avansuri pe efecte publice. Credite de cont-curent

contra întabulări şi altă garanţă.

S s e c n t a r e a

de fiecare afaceri de bancă şl de zarafle prinCassa de schimbSub condiţiuni culante, mai cu seamă:

cum părarea şi vânzarea de cfsotfl publiosmonete străine,

rSscamp&rarea cupoanelor şi efeetelor sortate,

Încasarea de cambii, cîiecarl şl asennărl,predarea de asemnări şi bilete fie credit

pentrn străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.luarea efectelor In deposit epre păstrare,

tnebiriarea de resorturi de casse de fer(s&fe deposlts), sigure cont» incendiului

şi a spargerii, etc. 1 37—52

Informaţiuni amenunţite sfi dau cu bunăvoinţă şi fără spese.

Subscrisul are onoarea a-şi recomandă onoratului public

prăvălia de manufactnrâSibiiu, piaţa mică nr. 14

borat asortată cu tot felul de mărfuri ca: albituri pentru domni şi dame (cămeşi, galere, man­şete, etc.), batiste, cravate, ciorapi, frunze, cârpe fem eieşti (ţSrăneşti) de piSr, lână ?i m«tas», I n flori ?i negre, cârpe din stofe de spălat, apoi garnituri pentru mese ş .p a tu n (mare «sortiment de plapome), pioiere şi umbrele, pânzării pentru confecţionarea albiturilor, cumşi tot feliul de obiecte ce cad în ramul manufacturei, în toate calităţile şi preţurile.

Mare asortiment în haine de dame şi stofe de modă.- Şaluri îa mare asortiment. ====================

Efectueşte comande şi prin postă. Ceea-ce nu convine s6 ia numai decât îndărăpt.

Rugând on. public pentru binevoitorul seu sprijin, semnez, cu stimă

Theodor Popescu.;204 »—6

Pa*. 494 N r. 3 7

ATENŢIUNE!50.000 p in c M de ghete.

4 pârechi de gliete numai eu fl. 2.80tfin causa de cum părare a unei mari cantităţi In s r t lc l i i de g h e te , cât timp ţine provisiunea, se vor T inde pe p re ţ de nimica. 1 păreche de ghete pentru dom ni şi 1 pentru dame, de piele bruni sau neagră, c a jdnoare, I. cuaiitate, galoşaţi, cu talpă bătu tă tare e a cuie, mai departe 1 p; reche de ghete de m odă

- g»entru domni şi una pentru dame, cu pasepoil, foaret elegante, fesonul cel mai nou, tare, căptuşiţi cu m aterie caldă, provezuţi pen tru iarnă, foarte drăgă­la ş i ş i uşori. Mărimea după centimetri. T oate 4 părechde costă num ai li. 2 .80 . Espedarea se face tam iţân d banii înainte sau cu ram bursă prin

Esportul de ghete S. UEBACHCracovia Nr; 286. 5 1— 1

Schimbul să prim eşte, şi bănii s i retrim it fără ssalnare astfel că risicul e cu totul eschis.

M m Meltzerfabrică de săpun, strada Guşteriţii,recomandă productele sale recunoscute de bune, ca:

ţoale soiurile dsdeîa cele mai ordinare până la cele aiai fine. 202 2—6

Lumini de său, -===== de stearin şi de ceară.

Specialitate: lumini pentru biserici.Prima negnţâtorie transilvană

Ae parfumerie gpeeială,S t r a d a O s n â d i e i ,

Edificiul comand ei de corp.

1 KfEffia de minirneî500 buoăţi ou fl. 1.85.

Ca orologiu escelent şl elegant, cu garanţă că umblă bine şi in 36 de ore numai odată trebuie tras, împreună cu un lanţ aurit; un admirabil ao d§ or&- vată ea brUiani-siinîli; ua inol aurit OU ptâtrâ hait. pentru domni ori dame; o garnitură admirabilă, constătătoare din bumbi de manşeta, guler şi un piept, a r . 3%, a*r-doubli, 6 buoăţi batiste «9 buzunar, g&s. de in; unelte do sorit «legaat® ds nikel; o etui âe oglindă ds fesMâ ou un pepten frumos; un săpun is tealsti woiaatlo; o cart# do notlte legată; 12 buoăţi ds bilet* artistice a bărbaţilor renumiţi ai secolului trecut & J2 buo. pene de cancelarie eaglese si rt încă 395 buoăţi diverse, cari sânt folo- «îoare în casă, sânt gratis. Toate la olaltă cu orologiul care singur preţuieşte aceşti bani, costă numai fl. 185.. . Tril t0r®a cn rambursă «aa ca piaţă «salate prin casa da egportH« Spicgarn, CraeoTia, nr. 42.

La cumpărare de doni pa­chete dau gratis un frumos briosag de buzunar, cu două tăişuri. La mai mult de dout pachete de fiecare un astfel de briceag.

1 ,P“ t^ l' c® n« convine, s5 trimit aaiaaiŞl d e c it ladărlp t bani. j? i _ i

Pentru ţipat responsabil Manrie MelteerT

s

La croitoria universalăstrada Poplâeii 3 S IB IIU strada Poplăcii 3

Se pregătesc tot felul de vestminte, civile şi militare, ca: fracuri, jachete , saconrl, pardesiuri, haltoane, uniform e pentru oficeri şi vo ­

luntari, haine de teatru, cum şi j a ­chete de dam e. Asemenea confecţionez

r e v e r e n z i z = z -în mod ioarte solid, asupra cărora îmi permit a atrage atenţiunea on. domni preoţi şi can­didaţi de preoţi. — Comande urgente se pot efeptui şi în timp de 24 ore. — Pregătirea primită în cursul de croit din Viena, pe care ’l-am absolvat cti succes, apoi praxa de mai mulţi ani câştigată în diferite ateliere din Viena şi Budapesta îmi dă posibilitatea de a satisface pe onorabilii mei muşterii atât prin o croială elegantă cât şi prin esecutare întru toate corespunzătoare.

Rugând onoratul public român pen­tru binevoitorul sprigin prin comandarea de ( haine, semnez

cu deosebită stimă

I '-o a s jL î * e t : r a ş c i 3 5 m ă e s t ru c ro ito r .

tSBIS

şm m m

SS®

Mijii i â i l i i #

190 2 - 5

^ocxxxxxxxxxxw oaocxxxxxxxxxxxxx^X Oroloags, obiecte dfl anr şl 4e argint deposit d>la fabrica O

* — ' lulius ErosSibiiu (Nagyszeben) str. Cisnădiei 3,

Cel m ai m are depositdin Transilvania dela fabrică, de oroloage, juvaeuri, obiecte de aur şi de argint al lui lulius £ro s Sibiiu

(N.-Szeben), strada Cisnădiei nr. 3.Toate obiectele de aur şi de argiril sunt

probate şi esanjinate oficios şi pe fie-care obiect este oficială visibilă " - -,njarca“, afară de aceasta să

■ y-*

V * O i n r r a

dă garanţă în scris despre veritatea fie-cărui obiect. Preţuri -eurante ilustrate se dau la

cerere g ra tis şi franco. 24 31— 52 , Nr. 2127 A. Orologiu de nickel, cu coperiş duplu, X."

foarte masiv 7 cor. 50 bani.Şanţuri de nickel 50, 7 0 , 100, i t o bani.

ţanţuri de argint 2 cor. SO bani până la 10 cor.

tseH«-<a

*Se<S£C

. *O’S

«.5 3 “

- P* ® © ? * o g e o SOs

ooooco

Langen şi W olf= fabrică de motoare în Viena =

£SC

cea mai veche şi mai m are fabrică specială a monarehiei.

M otoare o rig inale „Otto şi locom obile pentru benzin şi petroleu, cum şi gaz de iluminat.

M otoare de gaz aspiră- g g g p fr tor, cari se mînă cu cărbuni

de lemn, coacs sau cărbuni de antrachit

Aceste m otoare de g sz ssp irâ toare sfint pentru mînat cele mai ie ftine m present, fiindcă ele numai pe oară şi putere de cal

âlerl " ă e ™ - focar

“ Qrfl0r este ma?ina « e e -

serveşte deSl“Şiri' * “ *“ '* *' **•*> cum P ^ m in a re de spese' ' :■■ . - r Representanţa generală pentru Ardeal

A N D R E I U T O r Okfabrică de m&şhie şi mori

Sibiiu, Poa? ta-Cisnădiei. 147 8 -

<35‘ ps

- I^ S t &

S ®şsk .

■■oo p 1''00 r -9 -2 St' %-<■ O o

3 i-. 2P ***+S- ®P *tf

GerCCaIa de ^^KT^TGÎeitem^TBr'esda - Buda^T

Nr. 37 A d a o s i a ^ F Q A I A P O P O R U L U I » n r . 3 7 . Pag. 495

Spirt de oţetîn calitate recunoscută de escelertă să află la singurul producent

201 2 —6

FRÎDERIC MESSESibiiu, piaţa Fingerling

(sub treptele porcarilor).

Ludovic Ferencz,c ro ito r d e bărbaţi»

Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 12,recomandă p. t. publiculuipentrn salsonnl de toamnă

• » - “ SS©5jtăţllQ sosite chiar acum, pentru Imme de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se esecută după măsură cele mai moderne vestminte precum: Saeko, Jaquete, fracuri şi haine de salon, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru psrciî* s in ii şi „Raglant8, cari ss afiă totdeauna In deposit bogat

Asupra revesreiisilos? con­fecţionate in atelierul meu îmi per­mit a atrage deosebita atenţiune a on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

In easnri de urgenţă eonfseţlo- nez nn rînd complet da haine In timp da 24 oro.

«MMMjMBMMaaagBgBEiBi

Traverse, fer Utoate soiurile de fer în rude,======= t i n i c h e a , .ţevi pentrn conduct de apă din fer vărsat sau bătut, purtători

de coridoare, ţevi pentru

împletituri do trestie pentru stucatura, plaoe isolatoare de asfalt, pappă pentru ooperis87 1 9 - Ia

A N D . JEOJEO-EDES,prima fabrică trans. regnicolară de maşini turnătorie de fer şi metale, neguţătorie de

articlii de ferărie, Sibiiu.

500 Coroane " 2 5 Z îde dinţi ori li va mirosi gura după-ce va folosi apa de dinţi a Iui Bartilla, o sticlă ca 70 f i i . Pentru trimitere franco 95 fii. deosebit. Ed. Bartiila-Wiakler Viena 19/1. Sommergasse 1. In Sibiiu: in farmaciile i In Pista marc 10 j în Piaţa mică 27; strada Cisnădiei 59 ; BÎiţa Turnului (Saggasse); uliţa Ocnei 2; farmacia îea tsch ; Meltzer, str. Guşteriţei şi str. Cisnâdiei. In Bistriţa: farmacia luiHerbert. Sebeşul-săseac: far gaaeia Ledsrhilger; Sighişoara: farmacia Im Lign^:

Si se ceară pretutindenea apnat apa de dmţjii Ini Bartilla. Denunţări de falsificare vor fi bini plătite. La locurile unde nu se poate c^P|ta' tri“ ,t 7 sticlo cu 5 cor. 20 fii. franco. 8 20-26

Şcoale private de musică EAISER---- conces. judeeâtoreşte. ..—= ■-

^ i e n a , c e r c u l 7, 8 ş i 9 , a n u l ş c o l a r 3 2

I

a i o Institute de învăţământ pentru to ţi ramii artei de tonuri, inclusiv opera şi opereta. Anual 350 de frecuentanţi din intern şi estern 195 3—3

Cops pentru esamen de stat (Octomvrie—Aprilie), cursuri feriale (Iulie—Septemvrie), de candidaţi de-ai institutului au depus esamenul de stat ces. reg, în parte >cu distincţie*.

Cursuri pentru artişti. Cursuri speciale pentru instructori de pian. Curs pentru măiestri de capelă. (Candidaţilor li-se oferă ocasia a se esercia în direjare). Despărţăminte pentru in­strucţie teoretică epistolară; Cor mixt, orchestră, concerte, representaţii de opere şi operete, atestate. Puteri didactice principale: cântăreaţa de curte ces. şi reg. Friedrich Materna, Roşa Streitmann, virtuosul de curte c. şi r. Francisc Ondricek, Dr. M. Dietz, docent univ. şi membru al comisiei c. şi r. de esamene în musică, Max Ttutsch, Ludo ?ic Kaiser, Wilh. Prautn^r, directorul R. Kaiser etc. Prospecte şi ori-ce informaţii prin cancelaria: Viena VII/1, strada Ziegler (Zieglergasse) 29. Pentru esterni se dă îndrumare de pension în familii onorabile.

G u s ţ a v - D u r rm e o lic u n iG » .

agazin de maşini de eusut şi de veloeipede,Sibiiu* Piaţ&ţ-maro mi% 11$.

Recomandă deposittsl seu mare şi bine asortat eu toate felurile de maşini de eusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat a 19-26

Ca specialităţi se reeomaadl maşinile de casat:w Seidel & Naumasm, GL M. PfafF.

Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce fd precum ace, curele, alekui ine şi altele se afiă

întotdeauna In depositul meu. Reparaturile ia maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecatate prosnpt, ieftin şi conştienţios cu garante. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela mine dau & ani garanţie.

Pentru întrebuinţare zilnică în apa de spălat.B o ra x u l- im p e r ia l chemic, curat, este pentru pitle mijlocul de în fr u n t-

setare cel mai n a tu ra l, cel mai blând şi mai sănfitos, face apa moale, vindecă pielea dură şi necurată şi o face delicată şi albă. Mijloc sntiseptic probat pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor şi pentru folosinţă medicală. Prerauţiune la cumpărare! Veritabil numai in cartoane roşii cu 15, 30 şi 75 bani, cu instrucţiune detailată. Nici-când liberă! Mai departe: săpun Mack-Pasta, săpun de Borax-imperiaJ, săpun de lapte de crin, săpun Tola, prav de dinţi Borax-imperial şi Borax- imp. pudră de piele. Singurul fabricant pentru Austro-Ungaria: GOTTLIEB VOITH, Viena III/l.

I !n atenţiune binevoitoare!Fiecare artist şt Specialist are ocasia de a putea alege an ban

Mignon, Pxantno, Ilajrmoiiiiim,

ta salonul de clavire al lui I. A< tsxStasM ' fi să recomandă cu căldură olatiîele oa mssh&nieă di regstiţîg cu deosebire acelor pianişti, cari ştiu preţul modul de joc foarte neted, uşor, favorabil în măsură mare pentru baterea şi technica jucătorului

Mechanica de repetiţie este indispensabilă nu numai pentru ori-ce Sală mai mare de concert, ci s’a dovedit şi ca foarte durabilă şi cu deosebire foarte resistentă şi contra influenţelor esterne, »praf« etc.

In salonul de clavire al lui-i1. A. gÂtfffMAM, 5?Iaţa-Saaîe Uf. 11 (tn vechiul ■edificiu ol comandei de corp), Intrarea în Armbrustergasss»

Sânt în toată vremea în deposit 6lâVÎT9 folosit®, trase de nou cu piele, şi sfi iau reparaturi de specialitate de ori-ce soiu în esecuţia cea mai solidă.

1?0 4— rJ T o t a c o l o•represenfcanţa esoîusivăt pentru Transilvania a firmei: 7. Eabsrt BaSallold, pro­prietarul mai multor distincţii înalte şi membru al comitetului şcoalei societăţii fabri»

cisnţilor de clavire din Viena.

Pag. 496 P M I Â P 0 M 1 0 M S Nr. 37

Comptabilse caută cu 1 Octomvrie la firezul de abor în Veştem, care posede limba română, germ ană şi m aghiară. în­tâietate vor avea, care a mai fost in astfel de negoţ.

206 s-s Ioan G. Bozdoc,proprietar în Veştem (Veszt6ny).

Locuinţemai mari, provezute cu tot comfortul în nou edificatele vile şi încă nelocuite de pe Haller- Wiese Nr. 34—36, cu parte de grădină şi chioşc, sunt de închiriat cu sau fără grajd. Informaţii mai de aproape la architectul Szalay.

188 4—5p iy ^ yiy^ y inniyy ^ iii niiniiş q

Giuvaergiu si graveur

A .M O R A W E T ZStrada Cisnădiei 14. SIBIIU Strada Cisnădiei 14.

m s i

George Schenker & FiuFabrică de spirt şi deposit liber de spirt

S ib i in — Nagyszeben, strada Rosenfeld Nr. 21 şi strada Faurului Nr. 12.

Ofer rămânând liber, eontra netto easa şi dela fabrică sau. deposit liber 34 i6— şi anume per io o litere-grade:I-a raflnad& 90»/« • • • cor. 160-— X Spirt crnd (articlu de faini) 90—91 % cor. 162-—

n-a rafinadă 9 8 °/, . . . » 158 — j Spirt ernd (articlu încins) 90—91°/0 » 158-— I H - a rafinad& 9 6 % . . . » —'■— 8 Spirt crud (art. d e crum pene) 90— 91% * 154-—

I/iehernri, rmneri, rachiuri calitate obicinuită la cumpSrare d e 86 litre, 1 litrS = cor. I.

Ornm pene se cumpără aici întotdeauna.

Numai în stilul cel mai non.Deposit de giuvaere, aur, ar-

giut şi argint de China.= Cea mal renumită negustorie de aurării. =Deposit de oro loâge de Generade aur şi argint de cele mai fine pentru

domni şi dame. —.Atelier propriu pentru lucrări noue

şi reparaturi. 193 2—= Servlola real. Garanţă conţtlenţloasă.

F«kK Pnndnffifnaw1 Fiecare bucată de săpun cu numele „Schicht* e garantată tjuuuuiptuar0 ‘ eurată şi liberă de ori ce părţi constitutive strici cioase.

S ă p u a -(Săpun cu semnul „cerb“ sad „cheie“)

este cel mai bun şi în folosinţă cel mai ieftin, pentru toate rufele şi pentru

— ...:... orice metodă de spălat. ~ u z. .Garanţă î 25.000 cor. plăteşte firma George Schicht în Aussig ori-cui, care va dovedi, că săpunul ei cu numele „Schicht0 conţine ori-ce amestec stricăcios. 155 b 12—89

Cele mai bune şi mai escelente

mori de zdrobitsîmburi de bostan, in, mac etc.

precum şi

piue de uleinde construcţia cea mai solidă din fer sau lemn, apoi 209 2—4

fuse singuratice pentru piue de uleiuşi alte recuisite pentru

producerea de uleiu de masăliferea2ă cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă cele mai avantagioase condiţiuni de plată

. Sam. .Wagnerpfîma turnătorie de fer, fabrică de maşini şi unelte agricole, atelier de — mori şi prăvălie de fer ~—~Sibiiu, Piaţa femilui nr. 1.

SAM:WAWi ER. HE RMAKNSTÂDt " j' i! | |şt

|li

Mmimâ

sa