ispita libertatii. memorii - constatin virgil gheorghiu libertatii. memorii... · poate sd se abatd...
TRANSCRIPT
CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU
ISPITAv
LIBERTATII)
Memorii
Traducere din limba francezd
de Gheorghi{i Ciocioi
frF:;t''
Cuprins
I. Cea mai neagrd zi a poetului romAn . . . .g
II. $ase diplomafi intr-o ambasadl in desfiinfare . . . . . . .12
III. Misterioasa disparifie a ataqatului militar. . . .22
fV. Ordinea regald este restabiliti in patria cotropiti. poetul
refuzdsdascultederege ........2gv. ultimele trei zlle de imunitate diplomatici gi de exteritoialitateapoetului. .......45VI. ingerii nu sunt rdndunele, ca sd ne pir[seascd in anotimpulreue.. ....55vII. Poetul se bucurr de o exteritorialitate asemindtoare celei amiculuiprofetlonainpdntecelechitului .......63Vlll.Noapteavienezd. ...69IX. Hotelul de lux al diploma{ilor romdni . . . . . .72
X. Sftntul Virgil, patronul meu gi pahonul antipozilor . . . . . . . .75
XL Ultimaliwaredeperle ......glXll.Poetulsurghiunitpevdrfulmuntelui .......g9Xlll.Ispitireapoetuluipemunte. ......102XIV. Muntele de metal . . 113
XV. Lecfiile unui prinf oriental, fost bei qi dragoman al sultanuluiSublimeiPorfiOtomane.... ...124XVI. Vestalele de la Gottesgab . . 139
350
XVIII. O paiziancdcrescdtoare de vulpi albasffe pe Muntele de
Metal . ...151
XVIIL Ravagiile foehnului pe Muntele de Metal. . . . ' . 161
XIX. Disparilia ambasadorului german qi a soliei sale.' . . . . . .170
XX. O, zdpadd imaculat[ qi pur6, de ce ne-ai pdrdsit? . .177
XXI. Chitul uriag care l-a inghilit pe poetul romdn a murit . . ' . 188
XXII. Un inger coboard din cer sub chipul unui ocnag polonez
pentru a-l conduce pe poet spre Occident. . . . . .207
XXm. Extraordinara performanfd oratorici alui Frau Doktor in
laraavoca\ilor... ......253
XXry. Americanii ii captureaz[ pe poet qi pe sofia sa, crez6nd cii-au capturat pe regele qi regina Romdniei . . . . .272
XXV.UnamericandinT6rgulCucului. .......28IXX\/I. Yizitdnocturni la cimitirul din Weimar . . . . " .293
XXVU. Automatic arcest ori incarcerarea automati . . . .298
XXVIIL Americanii vdnd sovieticilor oraqul Weimar qi
inchisoarea in care este tncarcerat poetul romdn . . . . . .305
XXX. Repetilie generali a propriei noastre morfi. . . . .309
XXX. Eliberarea automatd a poetului romdn la capitul a doi ani
decaptivitate..... .....311
XXK. Interdic{ie de qedere, interdicfie de plecare. . . ' . 318
XXX[. Heidelberg: teologie, greac[ qi foame . .323
XXXIII. Poveqtile romdneqti de la Heidelberg. . . . " . .330
XXXry.ingeriiseindeplrteazddemine. .....332
XXXV. Canadan-avnrtsim[cumpere... ....335
XXXVI.Eva,sfhntadinBuenosAires. .......338
XXXVll.ImigraficlandestininElvefia .......340
XXXUII. Capdtul drumului. . . .343
Comenzi:wwwJibrariasophia:ro
Difuzare:SUPERGRAPH
Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3,031216, Bucuregti
Tel.: 021-320.61.19; fax: 021-3 19.10.84e-mail: contact@ supergraph.ro
www.librariasophia.rowww.sophiaro
Vd agteptdm laugRAruesoprne
str. Bibescu Vodd nr. 19,040151, Bucureqti, sector 4
(l6ngI Facultatea de Teologie)tel. 021-336.10.00 : 07 22.266.618
www.librariasophia.ro
Cea mai neagrd zi a poetului romOn
E intotdeauna o nesdbuin
10 coNsTANTTNVTRcILGHEoRcHIU
preun[ cu sofia mea, am fdcut o lungd qi romanticd plimbare pemalurile r0ului Sava, rdul slavilor de Sud.
Tocmai primisem din Austria, de doar cdteva zile, nouanoastri maginS. E foarte frumoasd. r-a apafiinut prietenuluinostru romdn Vintild Horia, care este vice-consul la Viena. Afolosit-o vreme de cdteva srptdmdni inaintea noastrd, ca sd fa-cd o excursie in Alpi. MAngdi volanul de lemn de mahon qi iispun sofiei mele:
- Simfi mireasma? Visele poetului care a condus maginainaintea noastrd au impregnat lemnul volanului gi lesdturascaunelor ca un buchet de flori de c6mp pe care cineva l-arfi aqezat pe banchet5... Visele poefilor sunt precum esenfeletari. Ele se impregneazdin lemn, in piatri, in spiritul oameni-lor, in mentalitatea societdfii in care trdiesc, gi persistd wemede veacuri...
in seara zilei de 23 august 1944, amluat cina la Clubul di-plomatic impreund cu Hugo Oswaldini, directorul adjunct deprotocol al Ministerului Afacerilor Externe croat, qi cu soJia sa.Hugo oswaldini este cel mai bun prieten al nostru croat dinza-greb. Suntem de aceeaqi vdrsti. Sofia lui e blond[, mdruntd, cuo piele atit de albd,, c6,pare o pdpuqi de porfelan. C0nd se imbu-joreazE, obrajii ei nespus de palizinu pot sd devind cu adevdratroqii, ci de culoare roz, procum petalele florilor de cireq.
La mas5, am rds tot timpul. Ne-am intors acasd tdrziu, cu obuni dispozi[ie caniciodatd pAn6 atunci. pe cdnd ne pregdteamde culcare, i-am spus so{iei:
- Doresc atAt de mult sd fii fericitd... At6t de fericitd, inc6t pd_mdntul pe care calci si risard trandafiri. intotdeauna qi peste tot.
Aparatul de radio este deschis. E aproape sfhrqitul emisi_ei. Radioul croat igi incheie in fiecare seari programul prin aura noapte buni ascultdtorilor printr-un cdntec popular nespusde frumos, un cdntec de leagdn tradiJional, intitulat Laku noci,,nNoapte bund".
ln copiliria mea, acasd, eram extrem de sdraci, fiind mulficopii. Nimeni vreodatd nu m-a invelit c6nt6ndu-mi un cdntecde leagdn. Nici mama, nici bunica, nimeni. M-am simfit mereu
rsPrrALrBERTATn. MEMoRIT l l
frustrat de a nu fi fost vreodatd - nici mdcar o singurd datd -adormit cu un cOntec.
De cdnd md aflu la Zagreb deschid radioul in fiecare seari
inainte de incheierea emisiei, ca sd ascult frumosul cdntec de
leagdn. imi imaginez cd acestpopor viteaz qi afectuos, croafii
- in mijlocul cdruia trdiesc de aproape doi ani qi pe care il iu-
besc din tot sufletul meu -, imi uteazd noapte bund 9i c0ntd
frumosul cdntec de leag[n special pentru mine, ca si imi con-
soleze frustrarea.ln acea seard, emisiunea s-a intrerupt brusc. Aqa cum aitdia
un fir de mitase. Vocea gravd a spicherului anun{d:
- intrerupem emisiunile noastre din pricina unui eveni-
ment nespus de grav. RomAnia a capitulat fbri condifii.lara a
fost invadatd de trupele sovietice. Regele insugi este cel care a
anvn\atla radio ocuparea regatului. A cerut armatei sd depuni
armele qi sI se pund la dispozilia ocupantului fErd nici un fel de
rezisten!5. DupI ultimele noastre informafii, trupele sovietice
sunt deja stipine peste intreaga\ard. Granilele au fost inchise.
Romdnia este ruptd de lume.
Rdm6nem inmdrmuri{i atdt eu, cdt qi sofia mea. Nu ne vi-ne sd credem. Nenorocirea e mult prea mare ca sd credem
una ca asta. Dar spicherul reia lectura comunicatului, a doua,
apoi a treia oar[. Acelaqi text, integral, Sofia mea izbucneqte
in lacrimi. Patria noastrtro Regatul Rom6niei, nu mai exist6.
A fost rasd de pe harta lumii cu o singrrd tr[situri de oon-
dei, intr-o clipitd. Surorile, frafii, pnrintii noqtri, tot poporul
romdn e captiv. Pdmdntul ne fuge de sub picioare. Ne simtim
suspenda{i in go1, fbrd nici un punct de sprijin. Precum copacii
dezrdddcinafi, precum trunchiurile tdiate, asemenea lemnului
mort care pluteqte in furtunipe valurile dezlinfuite ale Istoriei.
Departe de plmdntul nostru, de poporul nostru.
Cu doar cdtevaminute inainte, li urasem sofiei mele s[ fie
fericitd, atdt de fericitd, ci pdm0ntul pe care ar fi pus piciorul
s[ rdsar[ trandafiri. Acum ea nu va mai avea pimAnt pe care
si-gi pund piciorul, nu va mai avea nimic decdt un p[mdnt strS-
in, qi acesta va naqte trandafiri de iarn6 - helleborus niger -,trandafiri care nu vor mai avea flori, ci doar spini.
II
$ase diplomaliintr-o ambasadd in desfiintare
Patria mea, naliunea mea qi pdm6ntul meu natal sunt o parte
din mine insumi, gi iat[ ci tocmai l-am pierdut. Regatul RomA-
niei a fost inghifit de puhoaieleArmatei Rogii. Odatd cu ea dis-pdreatot ce mi lega de lumea din afari. Au dispdrut pim6ntulpe care cdlaam, casa mea, familia, oamenii care vorbeau aceeaqi
limbd ca mine qi care au incetat toate preocupirile lor zilnice,din care este fesutd viafa omului pe pimdnt. Md aflu dintr-odatiprintre strdini, frrd legdturd cu lumea care mi tnconjoarI, fbricentru de gravitalie * atdrnat ca in gol, intr-o stare de impon-derabilitate. Chiar gi senzafiile fizice - vederea qi auzul meu -sunt atenuate, diminuate, estompate. Sofia e aldturi de mine,pldnge in hohote, dar o vid qi o aud de parci ar fi departe, ca
intr-un somn profund. Probabil ci aga se petrec lucrurile inziuamor,tii noastre, cdnd sufletul ne pirdseqte trupul, cdnd in jurulnostru totul rdmdne la fel ca mai inainte qi cdnd, in acelaqi timp,pentru noi totul s-a schimbat radical gi diferit. Pierderea patrieipentru un om este o repetiJie general[ a mor,tii.
Pendula monumentali din fafa mea continu[ s[ batl imper-turbabil. O vld, o aud, dar nu-mi mai pas[ de aici inainte de
ora pe care o aratd. Cdci ora nu mai este important[ pentruoameni ca mine, care au ieqit din Istorie gi din timp. Telefo-nul de l0ng[ fotoliu, de pe misufi, suni flrd incetare, dar nurdspund. Ar fi in zadat Un om care nu se afli niciunde nu r[s-
IsPITALIBERTATII. MEMoRII 13
punde la telefon. Pand la urmd, desprind receptorul din furcd
maginal, extenuat. E Zeno Cdmpeanu, prim-consilierul amba-
sadei noastre, infuriat la culme.
- De ce nri rdspundeli la telefon? V[ sun de doui ore' Sun-
tem cu to{ii la ambasadd in afari de dumneavoastrd. Ce vi s-a
intamplat? Ambasadorul e furios din pricina absen{ei dum-
neavoastri. Era cu noi, dar a fost chemat urgent pentru consul-
tdri. De la miezul nopfii e la Ministerul Afacerilor Externe. Va
veni indat[. inainte de a pleca, ne-a dat ordin si r[mdnem im-
preund la ambasad[ qi sd-l aqteptdm. Veni,ti urgent!
Solia mea p16nge in fotoliu cu palmele la ochi' Mi apropii
de ea. ii pun mdna Pe umdr qi-i sPun:
- Mea Tu, sunt chemat de urgenf[ la ambasad[' Toat6lumea
e acolo. Ordin de la ambasador. Vrei sd mergi cu mine?
Plange far[ incetare f6rd s6-mi rdspund[, ca qi cum n-at avzi
glasul meu, ca gi cdnd nu ar simli mina meaaqezatd pe umdr'
-Am si md intorc repede, spun. C6t se poate de repede' Da-
c6 ai chef qi tu p0n5la urm6, vino 1a ambasadd. in curdnd o s[
fie ziud qi o s[ po]i veni singurd.
Plec 16sdnd-o acasd.
Ambasada e la cinci minute de mers pe jos. sfiezile sunt
pustii; nici o lumin[ la weo fereastrd, felinarele sunt stinse
conform ordinelor apdr[rii pasive. Nici o lumind nu trebuie sd
fie aprinsd in oraq pe tot timpul nopfii.
Dar primele rve ale zilei se strecoard deja pe deasupra aco-
periqurilor. ,ZeilAurora, cu degetele-i trandafirii", cum o nu-
meqte Homer, nu este departe. in cur6nd,,vdlul de qofran alAu-
rorei se va intinde" peste intreg Zagfehulcufundat tn beana.
Deodat[, am o viziune extraordinard. o aparifie minunata
pe care o vor fi trdit ucenicii care, mergind pe drumul Emau-
sului, L-au intdlnit - viu - pe Hristos, pe care-L vSzuserd cu
pufin timp inainte rdstignit, mort qi ingropat. Vid, cu ochii mei,
patria mea vie. La cdlivametri inaintea mea, deasupra sttdzii,
fluturd maiestuos drapelul meu, drapelul tricolor, roqu, galben
qi albastru, al Regatului Romdniei. comunicatele difuzate cu
cateva ore mai inainte in toate limbile 9i pe toate frecven{ele
14 CoNSTANTIN VIRGILGHEoRcHIU
anun{au limpede cd Romdnia nu mai existi. Ea a fost invada-t[ qi ocupatd, rasd, de pe hartd cu o zi inainte. cele trei culorinafionale sunt interzise pe intreg teritoriul regatului dispdrut.De ieri, deasupra capetelor a peste doudzecide milioane de ro-mdni, devenili captivi, fluturi drapelul rogu sdngeriu al inva_datorilor sovietici.
Dar iatd cd miracole se petrec chiar gi in zilele noastre. cain Legenda Aurea. ca in Evanghelie. Drapelul regatului dis-p6rut al Romdniei continud sd fluture. iqi unduieqte falduriledeasupra capului meu, in lumina trandafirie argintatd,azoilor,precum bfteile de aripi ale unui inger cobordt din cer. Nu e unmiraj. E o realitate. Cdci Rom6nia, chiar ocupatd qi rasi de pehartd, nu fusese pe de-a-ntregul inghifitd. Nu era pe de-a-ntre-gul pierduti. E incd vie. Proba ci e vie este steagul, simbolulPatriei libere qi suverane ) care fluturd deasupra capului meu,prins de balustrada ambasadei.
Fdrd sd-mi dau seama ce fac, alerg cdt pot de repede cd_tre clddirea unde acesta fluturi. Alerg, fascinat, cu ochii fixa{ipe drapel, precum bolnavii incurabil qi schilozii inainteazdorbeqte spre locul minunii, in speranfa insdnrtoqirii. Intru gri-bit in clSdirea ambasadei, cu grabaqi nebunia pasagerilor uneinave gata sd se scufunde, care se aruncd ?n marea dezldnguitd,,pentru a se agifa de bdrcile de salvare.
Ajungdnd in hol, imi recapdt speranla, respir. Cu siguran,td,mi-am pierdut Patria. E un fapt incontestabil, ireversibil. Dra-ma s-a petrecut. Rom0nia e ocupatd. Ea s-a scufundat cu axmegi bagaje. Precum o navd. Dar eu sunt asemenea naufragiatu_lui care a avut noroc, care qi-a salvat - pentru o clipd - via[a,ag6!6ndu-se de o barcd,de salvare. Cdci md aflu iniuntrulAm_basadei Regale a Romdniei la Zagreb.
Conform unei ficfiuni juridice acceptate de multi vreme detoate {drile lumii, ambasadele sunt considerate ca fiind con-struite pe insuqi pdmdntul nafiunii pe care o reprezintd, nupe cel al fdrii strdine in care se afld in mod real. Este privile-giul extrateritorialitdlii diplomatice. cele cdtevasute de metripdtra[ipe care este construitd ambasada noastrd la Zagreb sunt
lsPrrA LIBERTAIII. tvtuuorur 15
de drept o f6r6md de pdmant romanesc. De indata ce intru in
cl6dire, talpa piciorului meu atinge,juridic vorbind, acest p[-
m6nt. Md aflu pe pdm0ntul patriei mele.
Din aceast[ noapte, Regatul Rom0niei a fost ocupat in in-
tregime de Armata Roqie. Dar existd pe planetd zeci qi zeci de
farame de pimdnt romdnesc care nu a fost invadat: acestea
sunt ambasadele noastre din JIri strdine. Ele sunt ca niqte fbra-
me de p5m6nt romdnesc rSspandit in intreaga lume. Se bucura
de privilegiul extrateritoriafiteFi, au scdpat de invazia sovieti-
c5 qi de stdpanirea ocupantului. Ele sunt plmant romdnesc li-
ber qi suveran, iar deasupra lor flutura inc6 drapelul nalional.
Aqa cum pe bolta albastrS a cerului scilnteiazd puzderie de
stele, in aceasta noapte, pe toate latitudinile qi pe toate longi-
tudinile planetei, in toate fSrile lumii,scdnteiazd ftrame de p6-
m6nt romanesc neocupat. E constelalia luminoasd de r6m69ile
a patriei mele libere. Ele sunt raspdndite in jurul planisferei
precum bdrcile de salvare pe marea dezlanluitd in jurul locului
in care nava a fost inghiliti de valuri.
LaAmbasada Regald a Romdniei de la Zagreh suntem qase
diplomali. c6nd ajung aici, aflu birourile goale qi uqile deschi-
se. Ambasadorul lipseEte. E de la miezul noplii in consultlri.
cei patru diplomaji care sunt de fald in clipa sosirii mele se
afl[ cu tofii in biroul consulului general. E cel mai mic qi cel
mai prost mobilat dintre toate birourile ambasadei'
Consulul nostru are un nume frumos: se numeqte lardlungd'E la pensie de mai multe luni, dar rdmdne la post, cdci nu i s-a
aflat urr inlocuitor. Nimeni nu vrea sd vind consul la Zagreb;
e un post nespus de riscant, intr-o capitald aflatd in primejdie.
Se aqteapt[ ca oraqul s5 cadd in mdinile duqmanului in cel mai
scurt timp, din cliPd in cliP6.
consulul std la biroul s5u, cu mainile aqezate la tdmpld. Are
pdrul alb. Asculti, la fel ca ceila$i, qtirile difuzate de un post de
radio in limba englezL.Radioul a rdmas deschis intreaga noapte.
-Nimic nou, spune consulul in timp ce md intdmpini' Toa-
te posturile de radio amintesc, in toate limbile, ceea ce se qtie
deja. Difuzeazd mesajul regelui care anunld capitularea fbrd
16 coNSrANrrNvrRGrLcHEoRcHru
condilii gi ordond trupelor noastre sd depun[ armele qi sd sepund la dispozi{ia ocupantului.
in fala consulului se afld Zeno Cimpeanu, prim-consilier. Eun t6n[r diplomat de carierd, un bdrbat frumos, elegant, nespusde curtenitor. in fiecare sear[, in frac, frecventeazi recepliilemondene gi muzicale organizate de (foarte rare) familii bogateqi nobili din croalia in superbele 1or reqedinle; aici se ascultimuzicd, qi cdnti chiar el lavioard. M6 invitd sd iau loc pe sca-unul gol din dreapta sa. in st6nga lui e agezat un militar, uncomandant de cavalerie. E in civil, nemiqcat ca o statuie, pri-vind fix inaintea lui f6ri sd scoatd un cuvdnt. spre deosebire deataqatul comercial care se foieqte frrd incetare, ridic6ndu-se,schimbdndu-qi locul qi povestind istorii pe care nimeni nu leascult5. E un tdndr scund qi grlsu!, cu alurd de voiajor comer-cial. Poartd numele romdnesc al hamsterului, acest qobolan alEuropei Centrale, care adunl mullime de provizii qi le ascundein intortocheate galerii subterane.
-Ambasadorul ar fi febuit si se intoarcd de multi weme, spu_ne Zeno Cdmpeanu. lntoarcerea lui incepe sd ne dea de g6ndit.
larilungd, consulul, se uiti la ceas, apoi se ridicd qi des-chide obloanele. Afard s-a fbcut ziud,. Interdicfia de a aprin-de luminile a fost ridicatd. Agtept[m de aproape o or[, prefi-c0ndu-ne cd ascultdm la radio. Stdm cu to{ii ticufi, neliniqtili,plini de incordare. in cele din urmd, ambasadorul soseqte. Senumegte Mitilineu; e un om scund, care e trecut de cincizecide ani. Face parte dintr-o veche familie de boieri. A intrat indiplomalie la doudzeci gi cinci de ani gi qi-a desfbgurat intrea-ga caierd, in administrafia centrald, urc0nd una dupd altatoatetreptele ierarhiei. Se aflS razagreb de cdteva luni. Din motivepe care nu le cunoaqtem, nu a fost incd la post in strdindtate. Efoarte mdndru de a fi aici qi o spune chiar el. Realizdndu-qi vi-sul viefii sale, de a fi ambasador al Regatului Romdniei, a finuts[-gi amenajeze reqedin{a intr-o manierd conformd visului sdu
- cdt mai fastuos cu putinfd - $i a reuqit.Acum in toate oraqele Europei Centrale, mai ales in cele
mai mari, oamenii care au o mobili frumoasd, opere de afid,,
rsurermenrAlll MEMoRII l7
tablouri, covoare orientale qi alte obiecte de pre! le arrbaleazd
inldzi solide qi le ascund in beciurile 1or, ori le trimitla[atdde teama bombardamentelor. Toate casele bogate sunt goale
ori aproape goale, atdtlaBucureqti, cdt qi laZagreb, Bratis-
lava sau Viena. Dar domnul Mitilineu, ambasadorul nostru, a
procedat altfel decdt toatd lumea. A ambalat frumoasa mobi16
mogtenitd de la inaintaqi, argintdria, tablourile, covoarele orientale, toate obiectele de pre! ale casei sale, cdt qi ca4ile cu le-
gdturi artistice, qi le-a adus cu trenul laZagreb. Ca qi cum le-ar
fi aruncat in fl5c[ri. cdci intre Bucureqti qizagreh nu existd'o
gard, nici un nod feroviar care sd nu fie bombardat o datd ori
de mai multe ori pe noapte. Traficul pe calea feratd in Europa
CentralS este finta permanentd a avialiei inamice.
Cu toate acestea, ambasadorul nostru a reuqit sd aduci ftu-
moasa mobild qi colecliile sale de afid, cuun vagon special, la
zagreb.vagonul carc atransportat mobila Excelen{ei Sale Mi-
tilineu a trecut prin zeci de gdri in flacdri, traversdnd aproape
intreaga Romdnie, Ungaria, Austria qi Croafia. Liniile feroviare
folosite de trenurile la care era ataqat acesta au fost in mai mul-
te rdnduri intrerupte de bombardamente. Vagonul a fdcut astfel
atdtea ocoluri, cd i-au trebuit doui luni pentru a ajunge de la
Bucureqti laZagreh. Nimeni nu credea c5 va mai ajunge intr-o
zi la destinalie. Totuqi a ajuns, qi nici o mobil[ a domnului Mi-
tilineu nu a suferit weo stricdciune. Un adevdrat miracol'
Acum, cd mobila sa sosise laZagteb,in loc sd o ascundd in
locuri sigure, Excelenla Sa a instalat-o la reqedinla in care se
gdndea sd dea receplii fastuoase, aqa cum se cuvine unui am-
basador qi qef de misiune diplomatica. Din nefericire, Ia za-
greb nu existi diplomali pentru a fi invitali la receplie' in capi-
tala cro{iei nu existd dec6t Ambasada German6, un personal
redus la minimum - patru persoane -, qi Ambasada Imperia-
l5 a Japoniei. Aceasta de pe urm6 e instalatd intr-o camera a
hotelului Esplanade, iar reqedinfa ambasadorului e in camera
vecind. corpul diplomatic este alcdtuit doar din persoana am-
basadorului. Excelenla Sa Kzuiki Miura. Nu are nici mScar o
secretar[.
18 CoNSTANTINVIRGILGHEoRGHT
Cum ambasadorul nostru qtie cd la viitoarele sale mari re-cepfii diplomafii maghiari, cu care nu suntem in bune relafiidin cauza Transilvaniei, nu vor veni, ci germanii vor trimiteun simplu ofi1eE iar croalii doi sau trei func{ionari de la depar-tamentul de protocol, a amdnat in mod repetat data primeirecepfii. Dar astdzi este mult preatirziupentru amaiprimi pecineva, cdci nu mai existd Regatul Romdniei. Mobila scump[ aambasadorului a traversat patru ldri in flicdri qi a ajuns intactdla destinalie - degeaba.in zadar.
Sosind, Excelenfa Sa strdnge mdnafiecdruia dintre noi, apoise aqazd, in fotoliul consulului. Urmdrim neliniqtili chiar;i celmai mic dintre gesturile sale. E imbrdcat intr-un costum gri an-tracit cu o croiald impecabild, cu o cimaq[ alb[;i uavatdbor-do. E destins, aproape binedispus.
- intrevederea mea cu ministrul Afacerilor Externe croats-a prelungit pdnd spre dimineafd,, ne spune. Am analizat inprofunzime toate problemele actuale. Plec6nd de la minister,am fbcut un ocol pdndlaregedinfa mea. $tiam cd md a;teptafinerdbddtori, dar trebuia sd fac o baie qi sd-mi schimb costumul.N-ar fi fost pldcut sd vin la ambasadd intr-o finut[ neglijentipe motiv cd situalia e grav5. Cred cd veli fi cu tofii de acord inaceastd privinfS.
Surdde, iar eu sunt consternat. in clipa in carc faru noas-trd este rasd de pe hartl qi poporul nostru este t6rdt in scla-vie, Excelenfa Sa giseqte de trebuinld ,,sd facd o baie qi si-qischirnbe costumul". Am incercat acelaqi sentiment de revoltdpe cdnd aveam qase ani. Sora mea mai micd, Rodica, a muritpe neaqteptate la doar unsprezece luni. Am venit in camera un-de se afla trupul ei de pdpuq[, intins pe o mas6. N-am indrdznits-o privesc qi am fugit la bucitirie pldngdnd in hohote. Acolom-am ascuns in spatele unui dulap ca sd pldng qi, din ascunzd-toarea mea, am vdntt-o pe mama pregdtind masa de seard, agacum ftcea in toate zllele.Am lipat la ea plin de groazd:
- Fata ta e moart5, qi pregdteqti masa ca qi cum nu s-ar fiintdmplat nimic... Groaznic!, am exclamat. Ai o inimd de pia-tr6, mam6?
ISPITALIBERTATII. MEMORI' 19
Apoi am fugit ca s6 pldng nevdzvt de nimeni pe o6mpul de
l6ngd cas6.
Ast[zi m[ incearci aceeaqi stare de indignare. comporta-
mentul ambasadorului nostru m6 ingroze,;te. sunt at6t de fu-
rios, inc0t nu pot si deschid gura. Cum poate viafa sd mearge
inainte, indiferent[, cum pot oamenii sd-qi vada de treburile
lor de zi cu zi, cdnd nenorociri at6t de mari, c6nd asemenea
calamitdli se abat asupra tuturor, asupra semenilor noqtri? Md
mir chiai cd pomii infloresc gi fructele se coc pe ramurile 1or,
c6nd in jurul acestora, in campul dimprejur, oamenii mor deci-
mafi de un cataclism ori sunt masacrali de duqmanii lor'
omul este regele crea{iei. cdnd un om suferS ori moare, in-
treg universul trebuie s5 fie in doliu. Indiferenla faf6 de un om
mi se pare impotriva firii. De nein{eles. Ea mi mird qi mi ingri-
joreazdde fiecare datd cdnd o intdlnesc. Dar ritmul viefii este
mecanic. Indiferent. Precum cel al locomotivelor, precum cel
al tuturor maqinilor.
Mamaurmainchipincon;tientritmulviefii.Arnbasado-rul nostru continua qi el, mecanic, existenfa sa rutinierS de di-
plomat, in ciuda disparifiei patriei noastre' Dar eu sunt poet'-pentru
un poet, indiferenfa nefericirilor unui om este un delict
grav.ocrimSimpotrivaarmonieiuniversale,orandinpropriacarne. o ran6 care nu se cicatrizeazdniciodatd, cate sdngerea-
zdmereu,c[ci poetul este un seismograf, aparat de inregistra-
re,radar qi memorie a societd{ii in care trdieqte'
-Afi aflat ceva nou, domnule ambasador?' infeab[ consulul.
- Nimic altceva dec6t cele conlinute in proclamalia regelui,
rdspunde amabasadorul. Ministrul Afacerilor Externe croat nr'l
are-nici o informafie in plus. Toate mijloacele de comunicare
cu Romania sunt tdiate,interzise. Se pare cd germanii ingiqi nu
qtiu nimic in plus. Lovitura de stat a regelui a fost o surprizd
pentru cancelariile qi agenliile din lumea intreagd. Pregatirea qi
Lxecutarea ei au fost conduse cu o mdnd de maestru, ffird nici
o eroare. Toatd lumea a fost luatd prin surprindere. in aceastd
dimineal[, capitalele occidentale aduc unanim omagiu regelui.
ln far[, dup6 cit s-a putut afla, autoritatea lui s-a intdrit. Ea e