iyk8b_baza de intrebari orientative-program de studiu in limba romana

In afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului, constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural B) glucoza mai mare de 50 mg/dl in lichidul pleural

C) prezenta puroiului vascos in spatiul pleural D) pH-ul lichidului pleural mai mare de 7 E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural

Care sunt conditiile necesare pentru ca lichidul extras sa fie un exsudat? A) proteine lichid pleural/proteine ser >0,5 B) proteine lichid pleural/proteine ser <0,5

C) LDH lichid pleural/LDH ser >0,6 D) LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural

Hidrotoraxul de origine hepatica: A) revarsatul este mai frecvent localizat pe partea stanga B) revarsatul apare la aproximativ 5% din pacientii cu ciroza hepatica si ascita

C) daca tratamentul medical nu reuseste sa controleze ascita si revarsatul lichidian, nu exista alternative favorabile D) mai frecvent, revarsatul nu produce dispnee E) mecanismul predominant este miscarea directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural.

Urmatoarele afirmatii despre revarsatele parapneumonice sunt adevarate: A) este asociat cu pneumonia bacteriana, abcesul pulmonar sau bronsiectazia B) revarsatul parapneumonic complicat nu necesita toracostomie cu drenaj pentru rezolutie.

C) prezenta lichidului pleural liber poate fi pusa in evidenta printr-o radiografie in decubit lateral D) empiemul se refera la un revarsat intens purulent E) pacientii cu pneumonie bacteriana aerogena cu revarsat pleural se prezinta cu un tablou de boala subacuta, cu scadere ponderala, leucocitoza frusta, anemie moderata.

Urmatoarele afirmatii despre mezotelioame sunt adevarate: A) pacientii cu mezoteliom prezinta numai tuse si expectoratie purulenta B) mezotelioamele maligne iau nastere din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea pleurala

C) cele mai multe sunt legate de expunerea la pulberi de azbest D) radiografia toracica arata prezenta revarsatului pleural, ingrosarea generalizata a pleurei si hemitorace micsorat E) se recomanda ca durerea toracica sa se trateze cu opiacee.

Diagnosticul diferential al revarsatelor pleurale transudat se face cu: A) insuficienta cardiaca congestiva B) sindromul nefritic

C) obstructia de vena cava inferioara D) hepatita cronica E) dializa peritoneala

Pneumotoraxul: A) este definit ca prezenta de aer in mediastin B) cel spontan secundar apare la un individ cu o afectiune pulmonara cunoscuta

C) in cel compresiv presiunea presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator D) cel spontan primar apare nu apare la fumatori

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com

E) tratamenul initial recomandat in cel spontan primar este aspiratia simpla

Urmatoarele afirmatii despre mediastinita acuta sunt adevarate: A) multe cazuri se datoreaza perforatiei esofagului B) pacientii cu ruptura esofagiana se prezienta cu tuse

C) ruptura esofagului se poate produce la introducerea sondei Blakemore D) incidenta mediastinitei dupa dupa sternotomia mediana atinge 5-10% din cazuri E) ruptura esofagului se poate produce spontan

Principalele cauze ale pneumomediastinului sunt: A) perforarea stomacului B) ruptura alveolara

C) ruptura sau perforarea esofagului D) patrunderea aerului in mediastin dinspre gat sau abdomen E) ruperea unei bule de emfizem in cavitatea pleurala

Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul in tensiune sunt adevarate: A) apare de obicei legat de ventilatia mecanica B) diagnosticul de face pe baza examenului fizic al pacientului

C) presiunea pozitiva intrapleurala este amenintatoare de viata D) la examenul fizic constatam hemitorace marit cu murmur vezicular prezent E) presiunea pozitiva intrapleurala duce la cresterea debitului cardiac

Anemia feripriva se caracterizeaza prin: A) nivelul fierului seric scazut B) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina crescuta

C) saturatia transferinei crescuta D) feritina scazuta E) globule rosii in tinta

Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu: A) talasemiile B) anemia din bolile cronice

C) anemiile sideroblastice D) anemiile megaloblastice E) microsferocitoza ereditara

Tratamentul parenteral cu fier este indicat in urmatoarele situatii: A) pacienti care nu pot tolera fierul pe cale orala B) pacienti cu malabsorbtie

C) pacienti care primesc tratament cu eritropoetina D) femei tinere cu cicluri abundente E) pacienti cu beta-talasemie majora

Anemia din bolile inflamatorii se caracterizeaza prin: A) fierul seric scazut ( sub 50 micrograme/dl) B) capacitatea totala de legare a transferinei scazuta ( sub 300 micrograme/dl)

C) saturatia transferinei intre 10 si 20% D) feritina serica scazuta( sub 30 micrograme/dl) E) rezervele de fier din maduva osoasa scazute

Anemia din bolile renale se caracterizeaza prin:



A) hipocromie si microcitoza B) indice de productie reticulocitara crescut

C) fierul seric normal D) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina normala E) saturatia transferinei normala

Aspectele clinice comune anemiilor megaloblastice sunt urmatoarele: A) manifestari neurologice care pot sa apara si in prezenta unui hematocrit normal B) manifestari renale: infectii urinare frecvente

C) manifestari gastrointestinale : arsuri ale limbii,anorexie etc. D) manifestari osoase: osteoporoza E) manifestari hematologice date de anemie si trombocitopenie

Deficitul de cobalamina poate sa apara in : A) anemia pernicioasa B) gastrectomie

C) sprue tropical D) tratament cu aintiinflamatorii nesteroidiene E) neoplasm rectosigmoidian

Anemia pernicioasa se caracterizeaza prin : A) gastrita hipertrofica B) incidenta crescuta la pacienti cu afectiuni imunologice

C) incidenta mai mare la copii D) prezenta anticorpilor anticelula parietala si antifactor intrinsec E) prezenta anticorpilor antifactor intrinsec in serul rudelor pacientilor chiar si fara afectiune clinica

In anemiile megaloblastice putem intalni urmatoarele modificari de laborator : A) macrocitoza B) neutrofile cu nucleu hiposegmentat

C) numar de reticulocite crescut D) cresterea lactatdehidrogenazei si a bilirubinei neconjugate E) numar scazut de leucocite si plachete

Examenul maduvei osoase in anemiile megaloblastice arata : A) maduva hipocelulara B) asincronism nucleocitoplasmatic la nivelul precursorilor eritrocitari

C) metamielocite gigante D) procent crescut de limfocite E) fibroza medulara

Cele mai frecvente microorganisme izolate in apendicita acuta sunt: A) Pseudomonas B) Escherichia coli

C) Stafilococ D) Enterococ E) Bacteroides fragilis

Analizele de laborator in apendicita acuta necomplicata: A) Leucocitoza moderata B) Leucocite intre 10.000-18.000/ mm3

C) Sumarul de urina nu este necesar in diagnosticul apendicitei acute



D) Leucocite peste 18.000/ mm3 E) Crestere marcata a polimorfonuclearelor.

Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori majori: A) Prezenta sau absenta durerii B) Pozitia anatomica a apendicelui inflamat

C) Prezenta leucocitozei D) Varsta pacientului E) Sexul pacientului.

Abcesele abdominale secundare contaminarii peritoneale din perforatia sau gangrena apendiculara sunt localizate cu predilectie : A) Subhepatic B) Spatiul interparietocolonic drept

C) Fundul de sac Douglas D) Intre ansele intestinale E) Retrocecal

Laparoscopia si apendicectomia pe cale laparoscopica: A) Este contraindicata la pacientii obezi care au un perete abdominal foarte gros B) Este indicata mai ales la femeile in varsta diagnosticate cu apendicita acuta

C) Avantajele constau in scaderea durerii, a duratei spitalizarii si a infectiilor postoperatorii D) Este utila in investigarea si tratarea femeilor tinere de varsta fertila la care se suspicioneaza apendicita acuta E) Este indicata la pacientii cu diagnostic incert.

Durerea abdominala in apendicita acuta: A) Este initial difuza, localizata in hipocondrul drept B) Dupa o perioada variabila 6-24 ore se localizeaza la nivelul fosei iliace drepte

C) Anorexia insoteste durerea si o poate precede D) Apendicele in pozitie retrocecala poate cauza durere in flanc drept sau posterior E) Poate fi localizata la nivelul fosei iliace drepte inca de la inceput

In perforatia apendiculara: A) Poate fi suspectata prin prezenta febrei de peste 38 grade Celsius B) Poate fi confundata cu perforatia data de un carcinom cecal

C) Tomografia computerizata este inutila daca exista deja suspiciunea unei apendicite acute perforate D) Produce intotdeauna peritonita generalizata E) Leucocitoza creste peste 18.000/mm3

Tratamentul antibiotic in apendicita acuta: A) In apendicita acuta simpla nu este necesar mai mult de 24 ore B) Pentru infectiile intraabdominale moderate de origine apendiculara se indica monoterapia cu carbapenem C) Pentru infectiile intraabdominale severe de origine apendiculara se indica terapia combinata cefalosporine generatia III, aminoglicozide si metronidazol

D) In apendicita perforata se continua tratamentul pana cand pacientul devine afebril si leucocitele la nivel normal E) Clindamicina este asociata pentru acoperirea germenilor anaerobi.

Diagnosticul diferential al apendicitei acute cu adenita acuta mezenterica: A) Adenita acuta mezenterica este mai frecventa la adulti



B) In caz de indoieli in precizarea exacta a diagnosticului este preferata interventia chirurgicala de urgenta

C) Durerea este mai mult sau mai putin difuza in adenita acuta mezenterica D) Adenita acuta mezenterica se asociaza cu o infectie respiratorie superioara E) Apararea voluntara este prezenta uneori in adenita acuta mezenterica

* Inflamatia apendicelui in pozitie retrocecala: A) Semnele de la nivelul peretelui abdominal anterior sunt mai accentuate B) Durerea localizata in flanc drept si posterior

C) Leucocitoza marcata D) Durere la tuseul rectal prin compresiunea fundului de sac Douglas E) Asociata frecvent cu sindrom subocluziv.

Astmul se manifesta clinico-fiziologic prin: A) Ingustarea generalizata a conductelor aeriene, care cedeaza spontan sau la terapie B)Dispnee

C) Tuse D)Wheezing E) Durere retrosternala

Astmul bronsic apare: A)Cu predilectie la fumatori B)Cu predilectie la virstele tinere

C)In aproximativ jumatate din cazuri pina la virsta de 10 ani D)In aproximativ jumatate din cazuri dupa 40 de ani E) Cu predilectie la sexul masculin la copii

Astmul bronsic se asociaza adesea cu: A)Istoric personal de boli alergice B)Istoric familial de boli alergice

C) Teste alergologice cutanate pozitive si niveluri crescute de IgE D) Teste pozitive de provocare specifica la alergeni inhalatori E) Deficitul de alfa-1-antitripsina

In astmul idiosincrazic: A) Pacientul nu are antecedente personale de alergie B)IgE sunt normale

C)Frecvent simptomatologia se dezvolta dupa infectii ele tractului respirator superior D)Simptomatologia poate dura de la citeva zile la citeva luni E) Pacientul prezinta frecvent rinita alergica, urticarie sau eczema atopica

Reactivitatea bronsica este crescuta: A)Dupa infectii virale ale tractului respirator B) Dupa expunere la ozon si dioxid de azot

C)Dupa expunere la dioxid de sulf D)Dupa expunere la alergeni la pacientii sensibilizati E) In tuberculoza pulmonara

Medicamentele si substantele cel mai frecvent implicate in inducerea unor episoade acute de astm sunt: A)Aspirina B) Antagonistii beta-adrenergici

C)Agentii de sulfitare



D) Acetaminofenul E) Propoxifenul

In astmul profesional bronhoconstrictia poate rezulta in urma expunerii la: A)Saruri de platina, crom, nichel B)Pulberi de lemn sau vegetale (cedru rosu, grine, ricin)

C) Agenti farmaceutici (antibiotice, piperazina, cimetidina) D)Enzime biologice (detergenti) E) Aspergillus fumigatus

Wheezing-ul persistent localizat intr-o singura arie pulmonara asociat cu paroxisme de tuse sugereaza: A)Aspiratia de corp strain B)Neoplasmul bronsic

C) Stenoza bronsica D) Bronsita cronica E) Pneumoniile cu eozinofile

In criza de astm severa si prelungita apare: A)Disparitia zgomotelor respiratorii, a murmurului vezicular B) Wheezing cu tonalitate inalta

C) Pulsul paradoxal D)Activitatea muschilor respiratori accesori E) Tuse productiva eficienta

* In tratamentul crizei de astm efectul bronhodilatator maxim, rapid si cu minim de efecte secundare este obtinut cu: A)Metilxantine B) Stimulante beta-adrenergice selective, pe cale inhalatorie, de tip salbutamol

C) Anticolinergice D) Glucocorticoizi inhalatori E) Agenti stabilizatori mastocitari

Contraindicatiile terapiei trombolitice in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A) suspiciunea de disectie de aorta B) hemoragiile interne active

C) istoricul de hemoragie cerebrovasculara D) varsta avansata E) hipertensiunea arteriala usoara

Tratamentul betablocant in infarctul miocardic acut: A) scade incidenta aritmiilor ventriculare B) diminueaza durerea

C) reduce ischemia recurenta D) creste dimensiunea infarctului E) creste mortalitatea

Care din urmatoarele modificari pot fi intalnite in sindromul Dressler? A) pericardita B) coronarita

C) miocardita D) febra E) pleurita



Care pacienti au risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces? A) cei cu fractie de ejectie diminuata B) cei cu tahicardie sinusala in cursul testarii la efort

C) cei cu angina la eforturi mici D) cei cu aritmii ventriculare simptomatice la efort E) cei cu angioplastie coronariana percutana primara

* Cauza cea mai obisnuita a ischemiei miocardice este reprezentata de: A) embolia coronariana B) hipertrofia ventriculara stanga

C) ateroscleroza arterelor coronare epicardice D) spasmul coronarian E) anomalia de origine a arterelor coronare

Angioplastia coronariana percutana primara in infarctul miocardic acut: A) poate fi aplicata la pacientii cu contraindicatii pentru tromboliza B) este mai eficienta decat tromboliza in deschiderea arterei coronare ocluzionate

C) nu este un mijloc eficient de reperfuzie in primele 12 ore ale infarctului D) asigura un beneficiu special fata de tromboliza la pacientii cu soc cardiogen E) nu se indicata la pacientii peste 70 de ani

Durerea in angina pectorala stabila are urmatoarele caracteristici : A) apare la efort B) este localizata retrosternal

C) dureaza 20-30 de minute D) iradiaza in hipogastru E) apare la frig

Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu? A) Verapamil B) Metoprolol

C) Amlodipina D) Nitroglicerina E) Atenolol

In tratamentul anginei pectorale instabile se utilizeaza: A) heparina B) nitroglicerina intravenos

C) aspirina D) revascularizarea coronariana percutana E) tromboliza

Angina Prinzmetal: A) apare in repaus sau noaptea B) este cauzata de spasmul coronarian

C) apare in special la pacientii varstnici D) se asociaza cu subdenivelare de segment ST pe EKG E) se asociaza cu supradenivelare de segment ST pe EKG

Hipertensiunea arteriala esentiala hiporeninemica este: A) cea mai frecventa forma in raport cu nivelul reninei plasmatice



B) cea mai frecventa forma la fenotipul caucazian C) insotita de hipokaliemie D) insotita de o crestere a volumelor plasmatice extracelulare E) mai frecventa la descendentii afro-americani

Hiperinsulinemia, intalnita la pacientii cu diabet zaharat sau obezitate, poate creste presiunea arteriala prin urmatoarele mecanisme: A) reducerea aldosteronului plasmatic B) cresterea activitatii simpatice

C) scaderea calciului intracelular D) hipertrofia muschiului netet vascular E) cresterea eliminarii renale de sodiu

* In hipertensiunea renovasculara evaluarea functionala a unei stenoze de artera renala, diagnosticata prin angiografie, se face prin urmatorul test: A) urografie intravenoasa inainte si dupa administrarea de captopril B) scintigrafie renala inainte si dupa administrare de captopril

C) masurarea activitatii reninei plasmatice serice D) masurarea activitatii reninei plasmatice din venele renale E) hipotensiunii induse de captopril

Medicamentele care au un efect hipotensor si prin inhibarea secretiei de renina sunt: A) hidralazina B) beta blocantele

C) nifedipina D) clonidina E) captoprilul

Hipertensiunea arteriala maligna, pe langa cresterea marcata a valorilor presiunii arteriale, asociaza A) edem papilar, hemoragii si exudate retiniene B) sindrom nefrotic

C) hipotrofie ventriculara stanga D) manifestari de encefalopatie hipertensiva E) hematurie

La un pacient hipertensiv cu insuficienta cardiaca se vor administra cu prudenta urmatoarele medicamente hipotensoare A) captoprilul B) diltiazemul

C) hidroclorotiazia D) propranololul E) clonidina

In cursul sarcinii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale se pot utiliza A) nitroprusiatul de sodiu B) hidralazina

C) nifedipina D) fosinoprilul E) metildopamina

* La un pacient diagnosticat cu astm bronsic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale nu se vor utiliza A) nifedipina



B) losartanul C) propranololul D) prazosinul E) clonidina

Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale maligne se pot utiliza urmatoarele preparate cu actiune hipotensoare imediata, prin administrare intravenoasa A) clonidina B) nifedipina

C) nitroprusiatul de sodiu D) hidroclorotiazida E) nitroglicerina

Dintre efectele adverse metabolice ale diureticelor tiazidice utilizate pentru tratamentul hipertensiunii se incadreaza A) hiperpotasemia B) alterarea tolerantei la glucoza

C) hiperlipemia D) hipoproteinemia E) hipercalcemia

Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la pacientul cu bronşită cronică obstructivă sunt adevărate? A) are antecedente îndelungate de tuse cu expectoraţie B) are un debut recent al tusei cu expectoraţie

C) apariţia wheezingului este mai târzie decât în cazul pacientului astmatic D) apariţia wheezingului este mai precoce decât în cazul pacientului astmatic E) are antecedente recente de tuse fără expectoraţie

Fumatul îndelungat are următoarele efecte pe aparatul respirator, dovedite prin studii experimentale în cadrul patogenezei bronşitei cronice: A) stimulează aterogeneza B) alterează mişcarea cililor

C) inhibă funcţia macrofagelor alveolare D) conduce la hipotrofia glandelor secretoare de mucus E) conduce la hipoplazia glandelor secretoare de mucus

Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşitei se caracterizează prin: A) dispnee severă B) spută abundentă

C) spută mucoidă D) recul elastic scăzut sever E) hipertensiune pulmonară moderată spre severă în repaus

Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin: A) dispnee severă B) spută abundentă

C) spută mucoidă D) recul elastic scăzut sever E) hipertensiune pulmonară moderată spre severă în repaus

Vârsta medie la care se diagnostichează boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului este:



A) 30 ani B) 40 ani

C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani

* Vârsta medie la care se diagostichează boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşitei este: A) 30 ani B) 40 ani

C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani

În boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului examinarea prin tomografie computerizată: A) localizează emfizemul B) cuantifică emfizemul

C) are valoare practică limitată în determinarea localizării, de cele mai multe ori D) se practică de rutină în determinarea localizării emfizemului E) nu se practică de rutină în determinarea localizării emfizemului

Pacientul cu boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşică A) este de obicei un fumător înveterat B) are un trecut de tuse cronică fără spută

C) are iniţial tuse prezentă doar primăvara şi toamna D) este de obicei supraponderal E) este de obicei palid

Printre complicaţiile apărute în cursul tratamentului insuficienţei respiratorii acute la pacienţii cu bronşită, emfizem şi obstrucţie de căi aeriene sunt şi: A) aritmiile cardiace B) insuficienţa de ventricul stâng

C) embolia pulmonară D) accidentul vascular cerebral E) hemoragia gastrointestinală prin ulcer de stres.

Diagnosticul exact de insuficienţă respiratorie acută în obstrucţia cronică a căilor respiratorii se face prin măsurarea A) oxigenului din sângele arterial (PaO2) B) oxigenului din sângele venos (PvO2)

C) dioxidului de carbon din sângele arterial (PaCO2) D) dioxidului de carbon din sângele venos (PvCO2) E) pH-ului sângelui arterial

Alegeti varianta corecta in ceea ce priveste cancerul pulmonar: A) este principala cauza de deces la barbati si la femei in SUA B) este responsabil de decesele prin cancer a 25% din barbati

C) incidenta legata de varsta la barbati este de 26 % D) in momentul diagnosticarii 25% se afla intr-un stadiu localizat al bolii E) peste 55% au deja metastaze

Anatomopatologic un cancer pulmonar, in majoritatea cazurilor cuprinde urmatoarele histologii:



A) carcinom cu celule mici B) carcinoidul pulmonar cu frecvente sindroame paraneoplazice

C) adenocarcinomul D) chistadenocarcinomul E) carcinomul epidermoid

* Cea mai frecventă localizare a cancerului de colon este reprezentată de: A) colonului drept B) sigma C) colonului transvers D) flexuria splenică E) colonului descendent şi flexura hepatică

Factorii următori ar putea fi responsabili de variaţiile geografice ale cancerului de colon: A) regimul alimentar occidental bogat în fibre celulozice B) dieta săracă în grăsimi animale C) creşterea excreţiei de acizi biliari post-colecistectomie D) ureterosigmoidostomia E) iradierea pelvină

Căile de extindere (diseminare) a cancerului de colon pot fi: A) directă B) limfatică C) arterială D) venoasă E) peritoneală

* În evoluţie, cancerul de colon descendent şi sigmă se complică cel mai adesea cu: A) stenoză B) anemie cronică C) perforaţie D) hemoragii digestive inferioare E) abcese peritumorale

În ceea ce priveşte screeningul cancerului colonic, următoarele examinări sunt folosite ca teste, la subiecţii asimptomatici:

A) tuşeul rectal B) colonoscopia C) testul sîngerării oculte D) ecografia abdominală E) irigografia

Complicaţia cea mai frecventă a cancerului colonic este reprezentată de: A) ocluzia B) metastazarea C) hemoragia D) peritonita generalizată prin perforaţia juxtatumorală E) peritonita generalizată prin perforaţia diastatică

Factorii generali incriminaţi în apariţia unei dehiscenţe de anastomoză după o hemicolectomie dreaptă pentru cancer de cec sunt următorii:

A) hipoproteinemia



B) deficitul de vitamină C C) infecţia cîmpului operator D) efectuarea unei anastomoze sub tensiune E) existenţa unei stenoze distal de anastomoză

* Cele mai frecvente tumori benigne ale rectului sunt: A) adenoamele B) lipoamele C) leiomioamele D) hemangioamele E) fibroamele

Factorii care măresc riscul cancerului rectal sunt: A) regimul sărac în proteine B) grăsimile saturate sau polinesaturate de tipul N6 C) alcoolul D) tutunul E) regimul bogat în proteine de peşte

Recidivele locale după intervenţiile chirurgicale pentru cancer de rect, sunt favorizate de următorii factori: A) vârsta tânără a bolnavilor B) stadiul avansat al tumorii C) natura nediferenţiată sau coloidă a tumorii D) tumorile ocluzive şi perforate E) tumorile hemoragice

Factori favorizanţi pentru apariţia cancerului de col: A) fumat B) status socio-economic scăzut

C) debut precoce al vieţii sexuale D) alcool E) human papiloma virus

Cancerul de col prezintă următoarele caracteristici epidemiologice A) este cel mai frecvent tip de neoplasm genitor-mamar în România B) este depăşit ca şi frecvenţă în Romănia doar de cancerul de ovar

C) rata de apariţie a acestui tip de neoplasm este similară în toată Europa D) literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/100000/an E) literatura anglo-saxonă indică o rată de 80/100000/an

* Stadiul Ia1 al cancerului de col presupune: A) leziune vizibilă B) invazie stromală sub 3mm în profunzime

C) invazie stromală mai largă de 7mm D) leziune cu extensie microscopică în afara colului E) invazia vasculară este obligatorie

Simptomatologia cancerului de col uterin prezintă următoarele caracteristici: A) apare precoce B) apare tardiv



C) primul semn caracteristic o reprezintă sângerarea la contact sexual D) durerea apare precoce E) durerea apare în stadii avansate

Diagnosticul pozitiv al cancerului uterin în stadii incipiente cuprinde: A) citologia B) colposcopia

C) biopsia ţintită D) urografia intravenoasă E) rectoscopia

Căile de extensie ale cancerului de col sunt următoarele A) calea cea mai frecventă şi cea mai precoce este cea sangvină B) calea limfatică ocupă un rol neglijabil

C) calea cea mai frecventă: prin contiguitate, din aproape în aproape D) calea limfatică ocupă un rol important E) infiltrarea parametrelor sau a vaginului se face în principal prin metastazare sangvină

Adenocarcinomul cervical prezintă următoarele caracteristici A) reprezintă majoritatea tipurilor de cancer de col uterin B) îşi are originea în glandele endocervicale

C) se manifestă clinic mai rapid decât cancerul exocervical D) clinic se constată marirea colului în butoiaş E) căile de diseminare sunt aceleaşi cu ale cancerului scuamos

Stadiul IA1 al cancerului de col uterin după clasificarea FIGO presupune: A) cancer ce depăşeşte microscopic cervixul B) invazia stromală nu este mai adâncă de 3mm

C) invazia stromală pe lărgime poate ajunge până la 1cm D) invazia vasculară este esenţială pentru acest stadiu E) interesarea pereţilor vaginali este exclusă

Stadiul II al cancerului de col uterin după clasificarea FIGO cuprinde următoarele elemente A) invazia vaginului nu se extinde la treimea caudală B) invazia parametrelor se face până la peretele excavaţiei

C) invazia parametrelor nu se extinde până la peretele excavaţiei D) poate cuprinde ureterohidronefroza E) invazia vezicii urinare este posibilă

Tratamentul pentru cancerul de col uterin stadiul IA1 cuprinde: A) histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele peste 40 de ani B) histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani

C) limfadenectomia se practică de rutină D) dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată se adaugă brahiterapia bontului vaginal E) chimioterapia se practică de rutină

Următorii factori de mediu reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului de sân: A) menarha precoce B) alăptatul la sân



C) dieta alimentară bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri fine D) iradierea regiunii toracice, mai ales inainte de 30 de ani E) tumorile benigne ale glandei mamare

Următorii factori endogeni reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului de sân: A) nuliparitatea sau prima sarcina dupa vârsta de 30 de ani B) lipsa alăptării la sân C) dieta alimentară bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri fine D) obezitatea mai ales în postmenopauză E) tumorile benigne ale glandei mamare

Următoarele afirmaţii despre sistemul limfatic al glandei mamare sunt adevărate: A) reprezintă o cale extrem de importantă de diseminare în cancerul mamar B) se descriu trei căi principale de drenaj: mamara internă, mamara externă şi ramurile intercostale C) se descriu doua căi principale de drenaj şi mai multe secundare D) staţia I a ganglionilor axilari cuprinde ganglionii ce se găsesc înapoia muşchiului mic pectoral E) ganglionii supraclaviculari sunt situaţi câte unul în fiecare din primele 3 spaţii intercostale

Următoarele afirmaţii privind diagnosticul în cancerul de sân sunt adevărate: A) diagosticul de certitudine se pune numai prin mamografie B) mamografia trebuie efectuată bilateral în două incidenţe, laterală şi cranio-podală C) ecografia ultrasonică ocupă primul loc ca importanţă în diagnosticul paraclinic al cancerului de

sân D) ecografia ultrasonică permite diferenţierea maselor mamare lichide de cele solide E) cu ajutorul mamografiei stereotaxice se pot plasa ace cu mandren metalic în proximitatea leziunii

mamare suspecte

Următoarele afirmaţii privind diagnosticul în cancerul de sân sunt adevărate: A) diagnosticul diferenţial al cancerului glandei mamare trebuie făcut cu afecţiuni care pot să

prezinte unul sau mai multe semne întâlnite şi în cancer B) diagnosticul de certitudine în cancerul de sân se stabileşte în exlusivitate în funcţie de nivelul

antigenelor CA-15.3, TAG 72, MCA C) scurgerea mamelonară fără tumoră reprezintă numai în 7% din cazuri un semn de cancer D) eroziunea mamelonară din boala Paget nu se poate confunda niciodată cu dermatita erozivă E) examenul citologic din aspiratul obţinut prin puncţie cu ac fin reprezintă prima opţiune pentru

stabilirea diagnosticului de certitudine pentru cazurile de cancer mamar la care chirurgia nu este prima secvenţă terapeutică Următoarele afirmaţii privind formele clinice ale cancerului de sân sunt adevărate:

A) cancerul mamar nepalpabil este descoperit de regulă mamografic B) cancerul mamar infraclinic este descoperit de regulă prin palpare C) boala Paget a sânului este o formă relativ frecventă de cancer mamar, aproximativ 20-30% din

totalul carcinoamelor mamare D) boala Paget a sânului se poate prezintă clinic ca tumoră a sânului fără leziunea mamelonară E) boala Paget a sânului se însoţeşte întotdeauna de scurgere mamelonară sangvinolentă

Următoarele afirmaţii privind formele clinice ale cancerului de sân sunt adevărate: A) cancerul mamar ocult cu debut axilar este o formă relativ frecventă, reprezentând 15% din totalul



cancerelor mamare B) mastita acută carcinomatoasă determină tardiv apariţia metastazelor ganglionare şi sistemice C) cancerul mamar la bărbat reprezintă sub 1% din totalitatea cancerelor la bărbat D) în etiologia cancerului mamar la bărbat sunt implicate tulburări hormonale, sindromul Klinefelter,

expunerea la radiaţii ionizante E) cancerul evolutiv are indicaţie iniţială chirurgicală

* Următoarele afirmaţii privind diagnosticul stadial în cancerul de sân sunt adevărate:

A) nivelul I ganglionar cuprinde ganglionii descrişi ca subclaviculari, infraclaviculari sau apicali B) categoria T1b cuprinde tumorile cu diametrul maxim >0,5 cm si ≤ 1 cm C) categoria T4a cuprinde exclusiv tumorile cu ulceraţia tegumentelor sânului D) categoria N3 descrie prezenţa metastazelor în ganglionii axilari ipsilaterali fixaţi între ei E) gruparea T3N1M0 reprezintă Stadiul IIB

Următoarele afirmaţii privind terapia în cancerul de sân sunt adevărate:

A) cancerele multifocale reprezintă o contraindicaţie a chirurgiei limitate B) carcinomul lobular invaziv reprezintă o indicaţie a chirurgiei limitate C) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie reprezintă o indicaţie a chirurgiei limitate D) raportul convenabil tumoră/sân nu reprezintă o indicaţie a chirurgiei limitate E) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie nu reprezintă o indicaţie a chirurgiei limitate

Următoarele afirmaţii privind terapia în cancerul de sân sunt adevărate:

A) amploarea exciziei glandulare mamare depinde de mărimea tumorii primare, tipul histopatologic, leziunile mamare asociate, localizarea tumorii

B) amploarea exciziei glandulare mamare nu depinde de localizarea tumorii sau de mărimea sânului C) informaţiile obţinute prin examinarea tumorii şi a ţesutului peritumoral sunt esenţiale pentru

evaluarea prognosticului D) disecţia axilară este în exclusivitate efectuată în scop diagnostic E) chimioterapia poate fi adjuvantă, neoadjuvantă sau paliativă

Sindromul hepatorenal se caracterizeaza prin A) azotemie progresiva B) hiponatremie

C) sediment urinar normal D) proteinurie marcata E) concentratie urinara a sodiului sub 5mmol/l

Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt A) regimul hipoproteic B) constipatia

C) hipopotasemia D) infectiile E) administrarea de antibiotice

In patogeneza encefalopatiei hepatice intervin A) nivelul crescut al amoniacului sangvin B) mercaptanii



C) nivelul scazut de acid gamaaminobutiric(GABA) la nivelul sistemului nervos central D) transmitatorii neurochimici falsi E) nivelul crescut al transaminazelor

Care afirmatii cu privire la peritonita bacteriana spontana sunt adevarate A) simptomele clinice pot fi uneori minime B) poate fi cauzata de o perforatie intestinala

C) poate agrava icterul la un pacient cu ciroza D) se caracterizeaza prin predominenta limfocitelor in lichidul de ascita E) tratamentul consta in administrarea de Cefotaxim

Profilaxia singerarii din varicele esofagiene mari se face prin administrare de A) Nadolol B) Atenolol

C) Metoprolol D) Propranolol E) Nebivolol

Tratamentul ascitei la pacientii cu ciroza hepatica consta in A) repaos la pat B) regim cu 6g NaCl

C) administrarea de Furosemid D) administrarea de Spironolactona E) paracenteza

Tromboza de vena porta poate apare in A) traumatisme abdominale B) ciroza hepatica

C) pancreatite D) deficitul de proteina S E) boala venoocluziva hepatica

* Care autoanticorpi apar la majoritatea pacientilor cu ciroza biliara primitiva? A) anticorpii antiLKM1 B) anticorpii anti fibra musculara neteda

C) anticorpii antitransglutaminaza D) anticorpii antimitocondriali E) anticorpii antinucleari

Factorii de prognostic negativ in hepatita acuta etanolica sunt A) cresterea marcata a gamaglutamiltranspeptidazei B) prelungirea marcata a timpului de protrombina

C) encefalopatia D) anemia hemolitica E) hiperbilirubinemia marcata

Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se poate face prin A) administrare de rifampicina B) transplant hepatic ortotopic



C) administrare de corticoizi D) administrare de colestiramina E) administrare de imunosupresive

Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele: A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca E) momentul si felul mortii sunt neasteptate

Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular: A) sincopa vasovagala B) sincopa neurocardiogena

C) bradicardie severa tranzitorie D) hipertensiunea severa E) dezechilibre electrolitice

Suportul vital bazal include: A) ventilatia artificiala gura la gura B) masaj cardiac

C) intubatie endotraheala D) defibrilarea cordului E) administrarea adrenalinei

Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune: A) observarea miscarilor respiratorii B) observarea coloratiei tegumentelor

C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale E) absenta reflexului rotulian

Suportul vital avansat include urmatoarele manevre: A) defibrilarea cordului B) cardioversia

C) asigurarea unei linii venoase centrale D) masaj cardiac intern E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute

* Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain, este: A) ventilatia artificiala gura la gura B) lovitura precordiala

C) hiperextensia capului D) manevra Heimlich E) masajul cardiac

Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii: A) tahicardia ventriculara B) fibrilatia ventriculara



C) asistolia D) bradiaritmia E) bloc atrioventricular complet

La pacientul cu stop cardiorespirator, este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in urmatoarele situatii:

A) de rutina in cadrul suportului vital avansat B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu

* Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A) fibrilatia ventriculara B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune

C) asistolia D) disociatia electromecanica E) bradiaritmiile severe persistente

In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele: A) defibrilare precoce

B) intubatia traheala C) continuarea masurilor de suport vital bazal D) administrarea de adrenalina si atropina E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp

Convulsiile sunt manifestări clinice paroxistice caracterizate prin: A) activitate motorie involuntară, de variate tipuri; B) sunt determinate de anomalii paroxistice ale activităţii electrice a neuronilor cerebrali; C) se asociază întotdeauna cu cianoză; D) pot fi însoţite sau nu de tulburări ale stării de conştienţă; E) contracţiile involuntare ale musculaturii motorii sunt întotdeauna (repetitive) clonice.

Epilepsia este o afecţiune cronică: A) de diferite etiologii; B) caracterizată prin repetabilitatea crizelor; C) se datorează unor leziuni cerebrale congenitale sau dobândite (epilepsie secundară simptomatică

sau organică); D) factorii genetici nu sunt implicaţi; E) crizele epileptice sunt întotdeuna convulsive.

* Convulsiile parţiale complexe se pot manifesta prin: A) stare confuzională; B) tulburări emoţional-afective; C) stereotipii şi activităţi motorii involuntare (automatisme motorii); D) vorbire imposibilă sau fracţionată; E) toate simptomele enunţate mai sus.

Convulsiile generalizate sunt manifestări epileptice care:

A) evoluează cu abolirea stării de conştienţă; B) sunt expresia suferinţei creierului în totalitate;



C) implică afectarea ambelor hemisfere cerebrale şi adesea structurile subcorticale; D) implică afectarea parţială sau în totalitate a unei singure hemisfere cerebrale; E) starea de conştienţă a bolnavului în timpul atacului convulsiv este păstrată, dar pot fi afectate

temporar unele funcţii cognitive şi vorbirea.

Absenţele epileptice tipice (petit mal) se manifestă prin: A) oprire bruscă şi de scurtă durată a activităţii motorii; B) modificarea tonusului postural cu cădere; C) pierderea cunoştinţei; D) memoria atacului prezentă; E) manifestări motorii convulsive generalizate.

Cauze frecvente ale afectării cerebrale în epilepsia simptomatică sunt: A) predispoziţia genetică de tip multifactorial; B) sechele ale anoxiei la naştere; C) traumatismele cranio-cerebrale; D) tumorile cerebrale; E) malformaţiile cerebrale.

Medicamentele antiepileptice acţionează prin următoarele mecanisme de acţiune: A) blocarea canalelor de sodiu, prelungindu-le astfel starea inactivă şi împiedicând descărcările

neuronale repetitive; B) activarea canalelor de calciu; C) blocarea canalelor de calciu; D) depolarizare prin închiderea canalelor de clor, cu eflux de ioni de Cl-; E) hiperpolarizare prin deschiderea canalelor de clor, cu influx de ioni de Cl-.

* În tratamentul epilepsiilor se recomandă : A) tratamentul de lungă durată se va administra inclusiv în crize izolate cu traseu EEG normal ; B) se administrează de la început dozele terapeutice sau dozele maxime tolerate; C) politerapia este necesară de la începutul tratamentului; D) scopul terapiei este normalizarea traseului EEG; E) tratamentul se instituie în cazurile în care diagnosticul de epilepsie este cert.

În managementul statusului epileptic sunt absolut necesare următoarele măsuri: A) stabilizarea funcţiilor vitale ca primă măsură terapeutică; B) montarea unei linii de abord venos; C) examinarea LCR dacă se suspectează meningita sau encefalita; D) administrarea de benzodiazepine, ca medicaţie de primă alegere; E) medicaţia se administrează intramuscular.

* Criteriile obligatorii de încadrare în diagnosticul de convulsii febrile sunt următoarele : A) convulsiile apar la sugar şi copilul mic, de obicei între 6 luni şi 5 ani; B) au durată scurtă, de obicei sub 15 minute; C) apar la febră egală sau mai mare de 38 °C, care nu se datorează unei infecţii de sistem nervos

central; D) intercritic nu sunt prezente anomalii neurologice şi EEG; E) toate criteriile enumerate mai sus.

Diabetul zaharat se caracterizează prin: A) este cea mai frecventă boală endocrină B) este a doua boală endocrină ca frecvenţă, după hipotiroidism



C) produce complicaţii pe termen lung ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge D) produce complicaţii pe termen lung ce afectează ochii, pancreasul, nervii şi vasele de sânge E) produce complicaţii pe termen scurt ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge

Cauzele hormonale ale diabetului zaharat secundar sînt: A) acromegalia B) hipotiroidismul

C) feocromocitomul D) hipogonadismul E) sindromul Cushing

Cele trei faze fiziopatologice din diabetul zaharat tip 2 se caracterizează prin: A) prima fază: glicemie normală, rezistenţă la insulină prezentă, nivel crescut al insulinemiei plasmatice B) faza a doua: agravarea rezistenţei la insulină, nivel scăzut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandială

C) faza a doua: agravarea rezistenţei la insulină, nivel crescut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandială D) faza a treia: rezistenţa la insulină nu se mai modifică, scăderea secreţiei de insulină, hiperglicemie “a jeun” F) prima fază: glicemie “a jeun” crescută, rezistenţă la insulină prezentă, nivel scăzut al insulinemiei plasmatice

Ajustarea insulinei NPH la fiecare 48 de ore în funcţie de glicemia “a jeun” se realizează astfel: A) dacă glicemia “a jeun” este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulină se reduce cu 4-6 unităţi B) dacă glicemia “a jeun” este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulină se reduce cu 2 unităţi

C) dacă glicemia “a jeun” este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 2 unităţi D) dacă glicemia “a jeun” este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 4-6 unităţi E) dacă glicemia “a jeun” este < 5.0 mmol/l (<90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 2 unităţi

Hipoglicemia poate fi cauzată de: A) lipsa unei mese B) efectuarea unui efort fizic neaşteptat

C) un aport crescut de glucide D) poate apărea şi în absenţa factorilor precipitanţi cunoscuţi E) tratamentul cu cortizon

* Derivatele de sulfoniluree acţionează în primul rînd prin: A) creşterea numărului de receptori insulinici B) inhibarea gluconeogenezei hepatice

C) stimularea eliberării de insulină din celulele beta D) creşterea dispoziţiei glucozei la nivelul muşchiului şi ţesutului adipos E) creşterea activităţii receptorului kinazic al insulinei

Hemoglobina A1c: A) creşte în prezenţa hiperglicemiei B) scade în prezenţa hiperglicemiei

C) este un compus stabil D) estimează controlul glicemic pe o perioadă precedentă de 3 luni E) estimează controlul glicemic pe o perioadă precedentă de 3 săptămâni

Fenomenul Somogyi:



A) se referă la hipoglicemia consecutivă administrării unei doze prea mari de insulină B) se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie

C) se datorează eliberării hormonilor de contrareglare D) apare doar la persoanele tratate cu metformin E) apare doar la copii

Ateroscleroza la persoanele cu diabet se caracterizează prin următoarele: A) este mai extinsă decât la persoanele fără diabet B) apare la vârste mai tinere decât la persoanele fără diabet

C) se poate manifesta prin claudicaţie intermitentă D) poate produce neuropatie autonomă E) este mai frecventă la femei decât la bărbaţi

* Încetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi obţinută prin tratament cu: A) betablocante B) aspirină

C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocanţi ai canalelor de calciu

* In etiologia enterocolitelor acute, cel mai intalnit virus enteropatogen este: A) parvovirusul B) Norwalk-like virusul

C) rotavirusul D) astrovirusul E) E.coli

Care din urmatoarele afirmatii privind enterocolita acuta sunt adevarate? A) Cel mai intalnit virus enteropatogen este rotavirusul. B) E.coli enterotoxigen este cauza principala a diareilor acute la sugar.

C) Shigella este foarte rar intalnita dupa varsta de 6 luni. D) E.coli enteroinvaziv este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice. E) In laboratoarele obisnuite 80% din coproculturi sunt pozitive.

Bacteriile enteropatogene produc diaree prin care din urmatoarele mecanisme? A) aderenta B) invazivitate

C) stimularea IgA secretor D) producere de citotoxine E) inhibarea peristaltismului

Care din urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree prin mecanism invaziv? A) Shigella B) V.cholerae

C) Clostridium difficile D) Salmonela E) Campylobacter

Care din urmatoarele mecanisme pot fi implicate in diareea parazitara (Giardia lamblia)? A) stimularea absorbtiei B) injuria directa la nivelul mucoasei



C) reactia imunologica impotriva gazdei D) invazivitatea E) eliberarea de exotoxine parazitare

Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareii acute sunt adevarate? A) In primul an de viata sistemul imun manifesta toleranta fata de antigenele polizaharidice. B) Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germeni enteropatogeni.

C) Susceptibilitatea la infectia cu rotavirus scade cu cresterea varstei. D) Alimentatia artificiala are efect protector fata de diareea acuta. E) Enterocolita cu Clostridium difficile secundara antibioterapiei este foarte frecventa la copil.

Deshidratarea acuta este mai precoce, mai frecventa si mai grava la sugar, comparativ cu adultul deoarece… A) are o pierdere insensibila mai mare, raportat la greutate. B) este mai sensibil la pierderea de lichide.

C) pierderea fecala de apa este mai mare, raportat la greutate. D) turn-overul zilnic intestinal este mai lent. E) au o sensibilitate mai crescuta la enterotoxine.

Care din urmatoarele afirmatii privind simptomatologia diareii acute sunt adevarate? A) Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi cu durata de 8-12 ore. B) Tenesmele si modificarea tonusului sfincterului anal apar in infectia dizenterica.

C) Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza cel mai frecvent fara febra si cu stare generala nemodificata. D) Diareea cu E.coli enterotoxigen poate avea ca unic simptom numeroase scaune apoase de aspect holeriform. E) Scaunele din diareea cu germeni enteroinvazivi au aspect tipic, pot contine mucus, puroi, sange.

Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareii acute la copil sunt adevarate? A) Sarurile de rehidratare orala sunt utilizate pentru inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice usoare si moderate. B) Alimentatia cu lapte matern trebuie intrerupta imediat.

C) Utilizarea exclusiva a preparatelor dietetice delactozate se impune in realimentarea sugarilor cu malnutritie severa.

D) Medicamentele antidiareice sunt indicate frecvent pana la varsta de 1 an. E) Tratamentul antibiotic este indicat la varsta mica sau sugar alimentat artificial.

Care sunt antibioticele acceptate a se administra in gastroenterita acuta cu Salmonella? A) Ceftriaxon B) Cloramfenicol

C) Vancomicina D) Metronidazol E) Ampicilina

Care dintre afirmaţiile referitoare la hemoragia digestivă sunt adevărate: A) hematemeza conţine întotdeauna sânge proaspăt nealterat B) hemobilia nu determină niciodată hematemeză

C) testul guaiac pozitiv al scaunului (urme de sange), timp de trei săptămâni certifică faptul că hemoragia este continuă în tot acest timp D) hematochezia reprezintă pasajul transanal de sânge lichid sau cheaguri E) melena apare aproape întotdeauna ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, dara ea poate apărea şi de la nivelul intestinului subtire distal sau a colonului drept



Care dintre următoarele afecţiuni pot avea ca manifestare clinică hemoragia digestivă superioară: A) sângerări nazale B) varice esofagiene

C) sindrom Mallory-Weiss D) diverticul Meckel E) colita ulcerativă

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate în legătură cu hepatita alcoolică: A) ficat mărit şi sensibil B) febra şi leucocitoza apar foarte rar

C) se înregistrează nivele crescute de bilirubină conjugată D) se înregistrează nivele crescute de bilirubină neconjugată E) doar rareori raportul AST / ALT este mai mare de 2:1

* Care este cea mai frecventă cauză de icter corectabilă chirurgical: A) tumora Klatskin B) neoplasmele hepatice

C) carcinoamele porţiunii distale a tractului biliar (carcinoamele pancreasului, ampulei şi duodenului) D) ganglionii limfatici portali care obstruează ductul biliar comun E) ciroza hepatică

* Care este cea mai simplă metodă imagistică de explorare a tractului biliar: A) tomografia computerizată B) scintigrafia hepatobiliară

C) ecografia D) colangiografia percutană transhepatică E) colangiopancreatografia retrogradă endoscopică

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la consecinţele hemoragiilor superioare sunt adevărate: A) o pierdere rapidă de până la 10-15% din volumul intravascular este greu suportată de către pacient şi determină stare de şoc B) determinarea numărului de eritrocite şi a hematocritului este concludentă în estimarea cantităţii de sânge pierdut, deja din primele ore de la debutul hemoragiei

C) răspunsul vasovagal iniţial determină bradicardie D) ureea poate creşte până la 30-50 mg/dl E) raportul uree/creatinină nu poate avea valoare diagnostică şi prognostică

* Care este nivelul afectării în ciroza biliară primitivă: A) conjugarea bilirubinei B) transportul bilirubinei

C) inflamaţia periductala D) obstrucţia ductelor biliare mari E) producţia în exces de bilirubină

Leziunile canaliculare reprezintă cauza a uneia sa a mai multora dintre următoarele afecţiuni: A) icterul obstructiv de sarcină B) colestaza alcoolică



C) hiperbilirubinemia Gilbert D) icterul neonatal E) hemoliza

* In colestaza alcoolică mecanismul principal al producerii icterului este reprezentat de: A) producţia în exces de bilirubină B) alterari in procesul de conjugare a bilirubinei C) alterari in procesul de transport al bilirubinei

D) leziuni canaliculare E) obstrucţia ductelor biliare mari

Cauzele de icter în care hiperbilirubinemia este în general neconjugată includ: A) talasemia B) anemia pernicioasă C) porfiria eritropoietică congenitală

D) sindrom Dubin-Johnson E) sindrom Rotor

Regiunile herniare afectate frecvent sunt: A) ombilicul

B) linia alba C) perineul D) regiunile inghinale

E) triunghiul lombar inferior Petit Urmatoarele afirmatii privind examenul fizic in hernii, sunt adevarate:

A) herniile sunt extrem de dificil de diagnosticat la examenul fizic B) de obicei, pacientul trebuie examinat in ortostatism C) pacientul trebuie examinat obligatoriu doar in clinostatism D) hidrocelul poate mima o hernie ireductibila E) atunci cind pacientul tuseste, sacul herniar si continutul sau transmit un impuls palpabil

Urmatoarele afirmatii privind herniile strangulate, sunt adevarate: A) produc durere intensa urmata rapid de hiperestezie B) produc semne si simptome ale sepsisului C) se maresc si transmit impulsul atunci cind pacientul tuseste D) taxisul este indicat daca se presupune gangrena continutului sacului E) taxisul este contraindicat in cazul herniilor strangulate la care este prezent sepsisul

Urmatoarele afirmatii privind, canalul inghinal sunt adevarate:

A) peretele anterior este format din ligamentul inghinal B) peretele posterior este format din aponevroza transversului abdominal si din fascia transversalis C) este traversat, la femei, de cordonul spermatic D) peretele anterior este format din aponevroza muschiului oblic extern E) la nivelul inelului profund, unghiul de intrare este ascutit medial si obtuz lateral

Cordonul spermatic contine:

A) canalul deferent B) nervul genital

C) limfatice D) nervi vegetativi E) artera si venele testiculare



Hernioplastia clasica consta in:

A) disectia canalului inghinal B) sectionarea muschiului cremaster C) refacerea orificiului miopectineal D) inchiderea orificiului miopectineal E) inchiderea canalului inghinal

Chirurgul este interesat de urmatorii nervi ai regiunii inghinale:

A) nervii hipogastrici B) nervii ilioinghinali C) nervi iliohipogastrici D) nervul femural E) ramuri genitale ale nervului genitofemural

Hernioplastiile tension-free:

A) sunt necesare la femeile cu hernii indirecte primare B) sunt adecvate pentru tratamentul majoritatii herniilor inghinale recurente la barbati C) sunt indicate in cazul herniilor determinate de boli ale tesutului conjunctiv D) sunt indicate pentru cura herniilor primare simple la barbati E) reprezinta hernioplastiile inghinale anterioare cu proteze

Complicatiile importante ale hernioplastiei inghinale sunt:

A) hidrocelul B) nevralgia reziduala. C) disfunctiile sexuale D) orhita ischemica cu atrofia testiculara E) hematoamul inghinal

Hernia ombilicala:

A) apare mai frecvent la barbati B) obezitatea reprezinta stare predispozanta C) strangularea colonului sau a omentului este frecventa D) interventia chirurgicala clasica este reprezentata de hernioplastia Marcy E) sunt frecvente la sugari

* Care este sediul cel mai frecvent afectat de metastazele cancerului prostatic? A) plamanul B) ficatul

C) oasele D) creierul E) corpii cavernosi

* Care este varianta histological cea mai comuna a cancerului de prostata? A) sarcomul prostatic B) adenocarcinomul prostatic

C) carcinomul transitional prostatic D) limfomul malign prostatic E) carcinomul epidermoid

* Care sunt ganglionii limfatici regionali in cazul cancerului prostatic? A) ganglionii iliaci comuni situati in jurul arterelor iliace comune



B) ganglionii inghinali profunzi C) ganglionii pelvini situati sub bifurcatia arterelor iliace comune D) ganglionii inghinali superficiali E) ganglionii lombari periaortici

Ce afirmatii cu privire la antigenul prostatic specific (PSA) sunt adevarate? A) PSA este specific adenocarcinomului prostatic B) PSA este specific tesutului prostatic

C) nivelul PSA depinde de volumul tumorii prostatice D) PSA este un marker pentru aprecierea evolutiei bolii dupa prostatectomia radicala E) valori ale PSA sub 4 ng/mL sugereaza neoplasm prostatic metastatic

Care sunt variantele posibile de tratament cu viza radicala in cazul cancerului de prostata localizat? A) prostatectomia radicala B) radioterapia

C) chimioterapia D) imunoterapia E) hormonoterapia ablativa

Hormonoterapia in cancerul de prostata poate fi realizata prin urmatoarele medicamente sau proceduri: A) antiandrogeni B) estrogeni

C) analogi de LH-RH D) orhiectomia unilaterala (pe partea cu invazia ganglionara) E) orhiectomia unilaterala (pe partea opusa invaziei ganglionare)

Care sunt tratamentele eficiente pentru durerile osoase cauzate de metastazele osoase ale cancerului prostatic? A) radioterapie B) cateterizare uretro-vezicala a demeurre

C) antialgice majore D) hormonoterapie E) durerile sunt autolimitante, nu necesita tratament

Care afirmatii privind tuseul rectal in cazul pacientului cu adenocarcinom prostatic sunt adevarate? A) are o incarcatura mare de subiectivism B) omite uneori stadiile T1

C) omite totdeauna stadiile T1 D) omite totdeauna stadiile T1 si T2 E) nu poate pune diagnosticul pozitiv de carcinom prostatic

Cum poate fi obtinut material biologic pentru examenul histopatologic care sa puna diagnosticul de cancer prostatic? A) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata cu degetul B) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata ecografic

C) punctie-biopsie prostatica transperineala D) lavaj vezical cu solutii speciale E) transuretrorezectia endoscopica a prostatei

Care sunt examinarile care trebuie facute in cadrul screening-ului pentru depisatrea cancerului prostatic? A) scintigrafia osoasa B) tuseul rectal



C) dozarea PSA seric D) ecografia transrectala E) tomografia computerizata abdomino-pelvina cu administrare intravenoasa de substanta de contrast

radiologic

Care din simptomele şi semnele enumerate aparţin hipertiroidiei? A) bradicardie B) tahicardie

C) tranzit intestinal accelerat D) bradipsihie E) hipertensiune arterială diastolică

Următoarele aspecte corespund hipertiroidismului subclinic: A) este evidenţiat doar prin analiză de laborator B) nu evoluează niciodată cu complicaţii

C) TSH seric este supresat D) T4 liber şi T3 sunt crescute E) T4 liber şi T3 sunt normale

Criza tirotoxică se manifestă prin: A) hipotermie B) febră

C) aritmie D) deshidratare E) colecţie pericardică

Cele mai sensibile teste pentru diagnosticul hipotiroidismului primar sunt: A) colesterol seric B) anticorpi anti-tiroperoxidază (anti-TPO)

C) T3 D) TSH plasmatic E) T4 liber

Mixedemul congenital se caracterizează prin: A) ataxie cerebeloasă B) nanism dizarmonic

C) ascită chiliformă D) macroglosie E) deficit intelectual

În hipotiroidismul hipotalamohipofizar se constată: A) TSH crescut B) TSH normal sau scăzut

C) T4 liber scăzut D) T4 liber normal E) T4 liber crescut

Deficitul de iod la adulţi poate produce: A) obezitate B) guşă cu fenomene compresive



C) steatoză hepatică D) retardare mintală E) scăderea fertilităţii

În patogenaza guşii endemice sunt implicaţi următorii factori: A) deficitul de iod B) deficit de iod şi vitamina A

C) consum crescut de soia D) deficit de cobalt E) consum crescut de carne roşie

Prevalenţa deficitului de iod şi a severităţii guşii endemice se apreciază după indicatorii: A) prevalenţa hipotiroidismului B) prevalenţa guşii (copii 7-14)

C) ioduria medie la copii de vârstă şcolară D) T4 liber E) TSH neonatal (peste 5 microunităţi/ml)

Forma mixedematoasă a cretinismului endemic se caracterizează prin: A) deficit statural sever B) guşă nodulară importantă

C) TSH uşor crescut cu T4 liber normal D) reflexe osteotendinoase (ROT) diminuate E) surdomutism

Răspuns: A D pagina – 146 Icterul sclero-tegumentar este detectabil: A) la valori ale bilirubinemiei >2-2.5mg/dl B) la valori ale bilirubinemiei duble fata de valorile normale

C) la valori ale bilirubinemiei <2-2.5mg/dl, in caz de anemie severa D) in carotenemie E) la valori ale bilirubinemiei >34-43μmol/l

Hiperbilirubinemia predominant neconjugata este intalnita in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Rotor

C) Sindromul Dubin-Johnson D) Sindromul Crigler-Najjar tip II E) Sindromul Crigler-Najjar tip I

Hiperbilirubinemii predominant neconjugate prin supraproductie de bilirubina apar in urmatoarele afectiuni: A) hemoliza extravasculara B) hemoliza autoimuna

C) sindromul Gilbert D) hemoliza microangiopatica E) sindromul Crigler-Najjar

* Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPRE) se indica in special in tratamentul: A) obstructiilor biliare de deasupra bifurcatiei canalului biliar comun B) cirozei biliare



C) obstructiilor biliare distale D) colestazei intrahepatice recurente (benigne) E) colestazei induse medicamentos

Modificari ereditare cantitative ale activitatii glucuronil-transferazei sunt intalnite in: A) sindromul Gilbert B) sindromul Crigler-Najjar tip II

C) post prelungit D) sindromul Crigler-Najjar tip I E) stare septica

Sindromul Crigler-Najjar tip I se caracterizeaza prin: A) icter nuclear B) disfunctie SNC

C) hiperbilirubinemie predominant neconjugata D) transmitere autosomal recesiva E) mortalitate infantila ridicata

Obstructia biliara extrahepatica este detectata de: A) ecografia transabdominala B) rezonta magnetica nucleara (RMN)

C) tomografia computerizata (CT) D) ecografia tiroidiana E) ecoendoscopie

Scaunele acolice sunt frecvente in: A) neoplasmul pancreatic invadant in duoden/canalele biliare B) tumorile cailor biliare

C) litiaza coledociana D) colita ulcerativa E) chisturile coledociene inflamate

Icterul nedureros se asociaza cu: A) litiaza coledociana B) colecistita acuta

C) neoplasmul pancreatic D) obstructia biliara maligna E) angiocolita

Printre cauzele obstructiei biliare intraductale se numara: A) hemobilia B) chistul coledocian

C) pancreatita acuta D) litiaza biliara E) colangita sclerozanta

Următoarele afirmatii, referitor la virusul HIV, NU sunt adevărate: A) rezistă la temperatura camerei câteva luni de zile B) este sensibil la actiunea ultravioletelor

C) penetrează tegumentul intact D) este inactivat de alcoolul etilic 50-70%, hipocloritul de sodiu 0,1% ,apa oxigenată E) este rezistent la actiunea radiatiilor gamma



Infecția HIV se transmite prin: A) strânsul mâinii, îmbrătisare B) sânge contaminat

C) lapte matern, mama fiind infectată HIV D) contact sexual E) întepături de insecte

Următoarele afirmatii referitor la stadiul simptomatic timpuriu al infectiei cu HIV, sunt adevărate: A) corespunde categoriei clinice B din clasificarea CDC 1993 B) se manifestă ca un sindrom de tip mononucleozic acut

C) clinic se constată limfadenopatie persistentă generalizată si suferinte dermatologice D) infectiile oportuniste sunt caracteristice E) biologic se constată leucopenie, trombocitopenie

Categoria clinică A, din clasificarea CDC a infectiei cu HIV la adult cuprinde: A) infectie HIV asimptomatică B) infectie HIV simptomatică

C) adenopatie persistentă generalizată D) infectie HIV acută (primară) E) suferinte indicatoare de SIDA

În cadrul sindromului retroviral acut, un pacient cu infectie HIV poate prezenta: A) febră B) sarcom Kaposi

C) angină D) eruptii cutanate maculopapuloase E) leucoplakia păroasă a limbii

În perioada de fereastră imunologică infectia HIV poate fi dovedită prin: A) detectarea antigenului viral(p24) B) Western blot

C) evidentierea acizilor nucleici (PCR) D) cultivarea HIV E) imunofluorescentă indirectă

* Cel mai important marker paraclinic de predictie a progresiei infectiei cu HIV,este: A) cresterea nivelului β2microglobulinei serice B) numărul de limfocite CD4

C) încărcătura virală D) reaparitia antigenului p24 E) leucopenia

La un pacient cu infectie HIV, pneumonia cu Pneumocystis carinii poate fi sugerată de: A) febră B) diaree trenantă

C) dispnee, tahipnee D) aspect radiologic de “bloc pneumonic” E) aspect radiologic de “plămân alb”

* Principala cauză de cecitate a pacientilor infectati cu HIV este :



A) toxoplasmoza retiniană B) retinita cu citomegalovirus

C) necroza retiniană acută D) sifilisul E) retinita cu micobacterii atipice

Sunt considerati markeri clinici ai progresiei infectiei cu HIV : A) cresterea adenopatiei persistente generalizate B) candidoza orală

C) dermatita seboreică D) leucoplachia păroasă a limbii E) involutia adenopatiei persistente generalizate

Antibioticoterapia este obligatorie în următoarele afecţiuni: A) epiglotita B) rinofaringita acută C) otita medie supurată D) laringita acută catarală E) bronşiolita acută

* Antibioticul de elecţie în pneumonia cu Mycoplasma este A) Penicilina B) Gentamicina C) Eritromicina D) Ampicilina E) Rifampicina

Următoarele afirmaţii cu privire la laringitele copilului sunt corecte: A) în epiglotită stridorul este puternic, zgomotos B) în laringitele subglotice febra este înaltă (40oC) C) în etiologia crupului viral, cel mai frecvent implicat este virusul sinciţial respirator D) tabloul clinic al unei laringite subglotice constă din tuse lătrătoare, difonie, stridor intermitent E) agentul etiologic în epiglotită este Haemophilus influenzae tip B în 95% dintre cazuri

Criteriile pentru ventilaţia artificială în crupul viral sunt considerate: A) PaO2 < 70 mmHg, în absenţa oxigenoterapiei B) PaCO2 > 55 mmHg C) alcaloza respiratorie D) acidoza respiratorie progresivă E) tulburări ale conştienţei

Radiografia pulmonară în bronşiolita acută relevă: A) hiperinflaţie pulmonară B) spaţii intercostale îngustate C) pneumatocele D) atelectazii E) aplatizarea cupolelor diafragmatice

Următoarele investigaţii confirmă etiologia pneumococică a pneumoniei: A) radiografia toracică B) hemocultură



C) exsudat nazofaringian D) contraimunelectroforeza E) leucocitoza

Următoarele afirmaţii cu privire la faringita streptococică sunt adevărate, cu excepţia: A) se manifestă prin febră înaltă (39-40oC) B) este precedată de rinoree, tuse C) apare frecvent sub vârsta de 2 ani D) este indicată terapia antibiotică E) exsudatul faringian apare exclusiv în faringita streptococică

Agenţii infecţioşi implicaţi în etiologia bacteriană a otitei medii la copil sunt: A) streptococcus pneumoniae B) haemophilus influenzae C) streptococcus pyogenes D) moraxella catharalis E) legionella

* Cea mai eficientă metodă pentru conrimarea etiologiei tuberculoase în pneumoniile bacteriene este: A) cultură din spută B) IDR la PPD C) cultură din spălătura bronhoalveolară D) PCR E) cultură din aspiratul traheal

Complicaţiile pneumoniei stafilococice sunt următoarele: A) empiem B) piopneumotorax C) pneumatocele D) leziuni septice metastatice E) suprainfecţia cu un al 2-lea agent microbian

Care dintre manifestarile clinice de mai jos sunt caraterstice nou nascutului infectat: A) culturi bacteriene pozitive B) manifestari clinice de boala C) cresterea proteinei C reactive D) devierea la stanga a formulei leucocitare E) absenta semnelor clinice de boala

Care sunt factorii de risc pentru sepsisul neonatal precoce , cu transmitere materno fetala:

A) greutatea mica la nastere B) ruptura prematura a membranelor amniotice(peste 18 ore) C) febra materna in cursul travaliului D) greutatea mare la nastere E) culturi vaginale materne cu streptococ de grup B

Manifestarile clinice in sepsisul neonatal precoce sunt: A) detresa respiratorie B) crize de apnee C) tulburari de termoreglare-hipo/hipertermie D) refuzul alimentatiei E) meteorism abdominal si varsaturi



Care dintre criteriile de laborator de mai jos au valoare predictiva pentru sepsisul neonatal :

A) numar de leucocite peste 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate peste 0,2 C) proteina C reactiva pozitiva(>5mg/dl) D) numar de leucocite sub 5000/ mm3 E) VSH>15mm/ora

Care sunt elementele din LCR, care pledeaza pentru diagnosticul de meningita neonatala: A) prezenta a peste 100celule/mm3 B) predominanta PMN in celularitatea LCR C) glicorahie sub 40mg/dl D) proteinorahie peste 150mg/dl E) glicorahie peste 40mg/dl

Tratamentul antibiotic pentru suspiciunea de sepsis se va initia daca sunt prezente conditiile de mai jos: A) tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis B) reactanti de faza acuta prezenti C) leucocitoza cu predominanta PMN D) initierea antibioterapiei inainte de prelevarea probelor pentru sepsis E) se asteapta rezultatul antibiogramei, chiar daca tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis

Rubeola congenitala se caracterizeaza prin urmatoarele: A) sindrom plurimalformativ datorat obstructiei vasculare secundar necrozei tisulare B) surditate C) boala cardiaca congenitala D) retard mental E) cataracta sau galucom

Transmiterea perinatala a HIV de la mama la copil se realizeaza pe urmatoarele cai: A) transmitere verticala in uter B) transmitere in momentul nasterii prin transfuzie materno –fetala sau prin inghitire de secretii

sanguinolente vulvo -vaginale C) transmitere in timpul operatiei de cezariana D) transmitere prin convietuirea mama –copil in acelasi salon E) transmitere postnatala prin laptele matern

Care din afirmatiile de mai jos despre toxoplasmoza congenitala sunt adevarate:

A) transmiterea transplacentara se face de la gravida devenita seropozitiva in timpul sarcinii B) traversarea placentei se produce in timpul parazitemiei C) anticorpii de tip IgG decelati la nou nascut au origine materna ,nefiind dovada de infectie

neonatala D) manifestarile clinice mai frecvente sunt:icter,hepatosplenomegalie,calcificari

intracraniene,corioretinita E) risc mare de imbolnavire la urmatorul copil

Factorii implicati in patogenia enterocolitei ulceronecrotice sunt:

A) prematuritatea si greutatea mica la nastere (sub 1500g) B) nou nascutul la termen sanatos C) nou nascutul la termen cu antecedente de asfixie /hipoxie perinatala D) imaturitatea mecanismelor de aparare de la nivelul tractului gastrointestinal



E) interventia bacteriilor si a toxinelor

* Cel mai frecvent agent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este: A) Escherichia Coli B) Proteus

C) Serratia D) Pseudomonas E) Enterobacter

* Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) Proteus B) Pseudomonas

C) Klebsiela D) Serratia E) Echerichia Coli

* In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3-7 zile cu A) Cefalosporina B) Nitrofurantoin

C) Amoxicilina D) Toate E) Nici una

* Care dintre urmatoarele virusuri cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si unii adulti tineri A) Adenovirusurile B) Citomegalovirus

C) Rinovirus D) Togavirus E) Citomegalovirus

* Manifestarile sistemice in cistita acuta sunt A) Temperatura > 38,3 grade celsius B) Greata

C) Voma D) sensibilitatea unghiului costodiafragmatic E) Nici un raspuns corect

Factorii asociati cu risc crescut de infectie la pacientii cateterizati includ A) Sexul feminin B) Perioada de cateterizare lunga

C) Boli de baza severe D) Sexul masculin E) Absenta terapiei antimicrobiene sistemice

La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara A) Pe cale intraluminala B) Pe cale periuretrala

C) In decurs de 2-3 saptamani D) Pe cale limfatica E) Pe cale hematogena

In pielonefrita acuta necomplicata, tratamentul antibiotic se face



A) Timp de 5 zile B) Timp de 14 zile

C) Cu florochinolone D) Cu Aminiglicozid E) trimethoprim- Sulfametoxazol

Necroza papilara renala apare in A) Diabet B) Siclemie

C) Boala Crohn D) Alcoolism cronic E) Boli vasculare

Prostatita bacteriana acuta se caracterizeaza prin A) Prostata in tensiune sau moale B) Febra

C) Frison D) Disurie E) Durere lombara

Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate “ infectii ale tractului superior “ : A) Pielonefrita acuta B) Abcese intrarenale

C) Abcese perinefretice D) Uretrita E) Cistita

Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt: A) anemia B) endocardita infectioasa

C) diabetul zaharat D) efortul fizic E) tireotoxicoza si sarcina

Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare in: A) hipertiroidism B) hipertensiunea arteriala

C) valvulopatii D) sarcina E) cardiomiopatia dilatativa

* Debitul cardiac variaza in mod normal intre: A) 2.2 – 3.5 (ml/min)/m2 B) 2.2 – 3.5 (l/min)/m3 C) 2.2 – 3.5 (l/min)/m2

D) 3.5 – 4.5 (ml/min)/m2 E) 1.2 – 2.2 (l/min)/m3

Criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficientei cardiace sunte: A) dispneea paroxistica nocturna B) dispnee de efort



C) edem pulmonar acut D) dilatarea venelor gitului E) edeme periferice

* Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienta cardiac pe baza criteriilor Framingham sunt necesare si suficiente: A) cel putin doua criterii majore si doua criterii minore B) cel putin un criteriu major si trei criterii minore C) doua criterii majore

D) cel putin un criteriu major si dopua criterii minore E) un criteriu major si un criteriu minor

Casexia cardiaca apare in cadrul insuficientei cardiace prin urmatoarele mecanisme: A) tulburarea absortiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale B) cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala C) cresterea ratei metabolismului

D) anorexia , greata si varsaturile de cauza centrala, produse prin intoxicatia digitalica E) enteropatiei cu pierdere de electroliti

Tratamentul insuficienţei cardiace are urmatoarele obiective A) reechilibrarea hidroelectrolitica ca si aport lichidian parental B) inadaptarea factorilor precipitanti C) cresterea lucrului mecanic al inimii

D) corectarea bolii de baza E) controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva

Cauzele care reduc toleranta pacientilor la digitala A) hipocalcemia B) varsta inaintata C) insuficienta renala

D) cardioversia electrica E) hipermagneziemia

* Care sunt primele semne de intoxicatie digitalica ? A) anorexia, greata si varsaturile B) dispneea si tusea C) bradicardia atriala nonparoxitica

D) vedere colorata ingalben si delir E) fibrilatia ventriculara

Tratamentul edemului pulmonar acut consta in: A) administrarea intravenoasa repetata de morfina B) administrarea oxigenului 100% C) administrarea intravenoasa a diureticelor de ansa

D) aport lichidian parental important E) administrarea de dopamina sau dobutamina

Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin: A) declin lent al filtrarii glomerulare(saptamani, luni) B) declin rapid al filtrarii glomerulare( ore, saptamani)



C) se modifica doar excretia tubulara renala D) perturbarea volumului de fluide extracelular E) retentia de deseuri azotate

Azotemia prerenala se caracterizeaza prin: A)reversibilitate rapida dupa restabilirea fluxului sangvin renal B) conduce invariabil nspre IRA intrinseca

C) poate complica hipovolemia,debitul cardiac scazut D) parenchimul renal nu este deteriorat E) poate fi determinata de abuzul de analgetice

Anomaliile metabolice si endocrine in uremie includ: A)Hiperparatiroidismul secundar B)Osteomalacia cu deficit de vitamina D

C)Hipertrigliceridemia D)Hiperuricemia E)Hipertiroidismul

Investigatile paraclinice care sugereaza insuficienta renala cronica sunt: A) prezenta anemiei B) dovada radiologica a osteodistrofiei renale

C) rinichi mici cicatriciali D) rinichi simetrici E) prezenta hipocalcemiei

Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ: A)osteomalacia B)osteita fibroasa chistica

C)osteoscleroza D)osteoame E)poliartroze

Complicatiile IRA includ: A) Hiperpotasemia B) Hipofosfatemia

C) Poliglobulia D) Acidoza metabolica E) Anemia megaloblastica

La pacientii cu risc crescut de nefropatie urica acuta sunt utile: A) Diureza acida B) Allopurinol

C) Probenecid D) Diureza alcalina E) Furosemid

Indicatii pentru dializa in insuficienta renala acuta A) manifestari clinice ale uremiei B) presiune venos centrala intre 8-10 cm apa

C) hiperpotasemie sau acidoza metabolica severa rezistenta la masurile conservative D) Diureza:150-200ml/24h



E) creatinina serica 6 mg/dl

In pericardita uremica este indicat A) tratamentul prin dializa B) administrarea anticoagulantelor

C) evitarea anticoagulantelor D) administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene E) tratamentul antibiotic

* Anemia din insuficienta renala cronica este produsa preponderent prin : A) hemoliza B) diminuarea sintezei de eritropoetina

C) deficit de fier D) deficit de vitamina B12 E) hiperparatiroidism secundar

Intr-o leucemie acuta mieloida, examinarea hematologică poate regăsi: A) leucocitoza B) leucopenie

C) anemie D) trombocitopenie E) plasmocitoza

* O pacienta de 30 de ani se prezinta cu istoric recent de epistaxis si menometroragii, astenie. Hematologic se deceleaza trombocitopenie severa, anemie medie si leucocitoza de 47.000/mmc. Cel mai probabil diagnostic este: A)anemie megaloblastica B) leucemie acuta

C) anemie aplastica D) anemie feripriva E) expunere recenta la radiatii ionizante

* Un pacient de 55 de ani se prezinta pentru descoperirea accidentala cu ocazia unui consult cardiologic a unei splenomegalii moderate, iar hematologic prezinta leucocitoza de 78.000/mmc, trombocitoza de 540.000/mmc si o hemoglobina de 11.8 g/dl. Diagnosticul cel mai probabil este: A) policitemia rubra vera B) leucemie acuta mieloida

C) leucemie granulocitara cronica D) leucemie acuta limfoida E) metaplazie mieloida cu mielofibroza

* Un pacient de 30 de ani se prezinta cu un istoric recent de episoade infectioase de sfera ORL repetate, cu febra, astenie, pentru care s-a automedicat cu antibiotic per os. Hematologic leucocitoza de 24.000/mmc, trombociti in limite normale la 400.000/mmc si anemie cu Hb=9.5 g/dl în formula leucocitara deviere la stanga cu 2% mielocite, 2% promielocite, 1% mieloblasti, Care este cea mai potrivita si importanta abordare diagnostica dintre cele de mai jos:

A) citologie medulara B) VSH C) imunofenotiparea leucocitelor D) fosfataza alcalina leucocitara E) proteina C reactiva



Care sunt posibilitatile de evolutie naturala a unei leucemii granulocitare cronice: A) transformare in leucemie acuta B) transformare in leucemie limfoida cronica

C) transformare in policitemia vera D) pierderea cromosomului filadelfia si virarea spre metaplazie mieloida cu mielofibroza E) transformare in faza accelerata a bolii

Care dintre urmatoarele sunt prezentari clinice uzuale ale pacientilor cu leucemie acuta mieloblastica? A) sindrom anemic B) sindrom hemoragipar

C) sindrom colestatic D) semne de sfera neurologica E) sindrom infectios

* Un pacient de 38 de ani se prezinta dupa decelarea pe o hemograma de rutina a urmatorului aspect hematologic: leucocitoza 28.000/mmc cu trombocitoza 560.000/mmc si anemie usoara cu Hb= 10.8g/dl. Se practica examen citogenetic, care arata o translocatie t(9:22) (cromosom Philadelphia). Diagnosticul acestui pacient este: A) leucemie acuta mieloblastica B) leucemie promielocitara

C) trombocitemie esentiala D) leucemie granulocitara cronica E) policitemia rubra vera

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia acuta mieloblastica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) poate exista disfunctie granulocitara chiar si la pacientii cu leucocitoza

C) in periferie se regasesc frecvent plasmocite D) leucocitele pot fi scazute sau crescute in numar E) frecvent hemogobina este crescuta

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia granulocitara cronica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) este asociata cu prezenta cromosomului Philadelphia

C) frecvent exista splenomegalie D) frecvent exista afectarea sistemului nervos central E) neuropatia periferica este prezenta in peste 50% din cazuri la diagnostic

Dintre formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare fac parte urmatoarele: A) forma migrenoasa B) forma febrila pura

C) forma pseudoneoplazica D) forma pseudoulceroasa E) forma casectizanta

Complicatiile fistulare si perforative ale litiazei veziculare sunt: A) hidropsul vezicular B) vezicula de portelan

C) ileusul biliar D) fistula bilio-cutanata E) peritonita biliara



Criteriile pentru selectia pacientilor cu litiaza veziculara cu indicatie pentru litotritie extracorporeala sunt: A) calcul unic < 3 cm B) cistic liber

C) bila infectata D) vezicula calcara E) absenta complicatiilor biliare

Metodele neablative utilizate in tratamentul litiazei veziculare sunt: A) colecistectomia laparoscopica B) litotritia extracorporeala

C) colecistectomia pe cale clasica D) disolutia chimica E) litotritia percutana

Colangiografia peroperatorie este obligatorie in cursul interventiilor pentru litiaza veziculara in urmatoarele circumstante : A) diametrul caii biliare > 10 mm B) calculi veziculari cu diametrul < 5 mm

C) colesteroloza veziculara D) cistic larg (diam > 2 mm) E) vezicula de portelan

Calculii coledocieni autohtoni au urmatoarele caracteristici: A) sunt fatetati B) sunt sfaramiciosi

C) au forma cilindrica D) au culoare alba E) sunt compusi preponderent din colesterina

Triada Charcot-Villard se caracterizeaza prin: A) febra B) semnul lui Courvoisier-Terrier

C) icter D) ileus biliar E) durere

Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt: A) forma cu icter izolat B) litiaza coledociana cu angiocolita acuta

C) forma dispeptica D) forma casectizanta E) forma dureroasa pura

Contraindicatiile colangiografiei intravenoase sunt: A) intoleranta la iod B) creatinina > 2 mg%

C) bilirubinemia > 3 mg% D) prezenta unei hiperfunctii tiroidiene E) ASAT > 100 UI

Contraindicatiile ERCP sunt: A) stenoza esofagiana



B) prezenta ascitei C) stenoze colonice D) anastomoza coledoco-duodenala E) pseudochisturi pancreatice

* Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati

C) Administrarea de vitamina B6 D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina

* Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Oxalat de calciu

C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Xantina

* Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani

C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani

* In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica de lupta B) Vezica multidiverticulara

C) Vezica hiperspastica D) Vezica goala ( “uscata” ) E) Glob vezical

* Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Litotritie extracorporeala B) Nefrolitotomie percutana

C) Chirurgie deschisa D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza

Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei urinare sunt A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi ureterali lombari si pelvini

C) Calculi vezicali D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm

Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant

C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta



E) Tuberculoza

Indicatiile chirurgiei deschise sunt urmatoarele A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat

C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) La pacienti pediatrici E) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional

Teoriile privitoare la locul de formare a calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria genetica

C) Teoria lui Carr D) Teoria litiazei intranefronale E) Teoria gravitationala

Urografia intravenoasa cu cliseu mictional si postmictional este A) Utila in cazul calculilor radioopaci B) Utila in cazul calculilor radiotransparenti

C) Test morfo-functional D) Test pur morfologic E) Test pur functional

Metafilaxia specifica in litiaza calcica se realizeaza prin: A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati

C) Administrare de vit B6 D) Administrare de pirofosfati E) Administrare de D-penicilamina

* Din totalul cazurilor de lupus eritematos sistemic ce procent este reprezentat de femei? A) 10 B) 30

C) 50 D) 70 E) 90

Următoarele manifestări clinice cutanate aparţin lupusului eritematos sistemic A) rash malar B) rash discoid

C) alopecie D) hirsutism E) fotosensibilitate

Care din următoarele manifestări clinice hematologice se întâlnesc în lupusul eritematos sistemic? A) anemia B) leucopenia

C) trombocitopenia D) trombocitoza E) policitemia

Următoarele afecţiuni fac parte din criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic:



A) rash malar B) fotosensibilitate

C) alopecia D) artrita erozivă E) ulceraţii orale

* Cea mai frecventă manifestare a lupusului cardiac este: A) endocardita B) miocardita

C) pericardita D) coronarita E) valvulopatia

În lupusul eritematos sistemic leziunile active reversibile asociate cu risc crescut de progresie către insuficienţa renală cuprind: A) scleroza glomerulară B) necroza glomerulară

C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozantă

În lupusul eritematos sistemic modificările ireversibile puţin probabil să răspundă la imunosupresie şi asociate extrem de frecvent cu insuficienţa renală cuprind: A) scleroza glomerulară B) necroza glomerulară

C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozantă

* Manifestările severe cu potenţial letal ale LES şi care răspund la imunosupresoare trebuie tratate: A) cu citostatice B) cu mineralocorticoizi în doze mari (5mg/kg pe zi)

C) cu glucocorticoizi în doze mari (1-2 mg/kg pe zi) D) cu antibiotice în doze mari E) cu mineralocorticoizi în doze moderate (2mg/kg pe zi)

Efectele adverse nedorite ale agenţilor citotoxici folosiţi în tratamentul LES cuprind: A) supresia măduvei osoase B) alopecie

C) infecţii cu germeni oportunişti D) insuficienţă testiculară E) insuficienţă ovariană

* Dintre agenţii citotoxici utilizaţi în tratamentul LES cel mai puţin toxic medicament este: A) clorambucilul B) ciclofosfamida

C) hidroclorotiazida D) azatioprina E) cloramfenicolul

Necesarul caloric al copilului, depinde de varsta acestuia si trebuie sa asigure:



A) nevoile pentru metabolismul bazal si pentru activitatea fizica B) necesarul de crestere

C) mentinerea balantei hidrice D) actiunea dinamic specifica E) mentinerea echilibrului termic

La varsta mica, regimul alimentar hipoproteic se soldeaza cu: A) acidoza si cresterea valorilor ureei B) edeme hipoproteice

C) aparitia alergiei la proteina laptelui de vaca D) malnutritie de tip kwashiorkor E) scaderea adezivitatii plachetare

Lactoza este principalul glucid al laptelui de mama. Ea este importanta nu numai pentru aportul sau energetic, dar si pentru ca: A) este unica sursa de galactoza B) favorizeaza metabolizarea calciului si a fosforului

C) este fermentata de flora intestinala asigurand un pH intestinal acid D) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor proteolitice E) asigura pH-ul alcalin al scaunelor

Exista unele conditii patologice care pot intarzia aparitia secretiei lactate a mamei (lactogeneza intarziata). Acestea includ: A) alimentatia dezechilibrata a mamei B) retentia de placenta

C) operatia cezariana D) diabetul matern E) stresul din timpul nasterii

Laptele matern este un aliment bogat in taurina. Aceasta este: A) macronutrientul major al laptelui de mama B) un important factor de protectie antiinfectioasa

C) un aminoacid cu rol important in dezvoltarea creierului D) un element important in procesul de conjugare a sarurilor biliare E) un factor nutritiv care apartine grupului oligozaharidelor

Formulele de start utilizate in alimentatia sugarilor sunt: A) formule adaptate avand ca sursa de proteine laptele de vaca B) formule speciale recomandate prematurilor

C) administrate de la nastere pana la varsta de 4-6 luni D) folosite in asociere cu alimentele de diversificare E) folosite in alimentatia sugarilor cu intoleranta la lactoza

Formulele de lapte pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale ale acestora. Ele se caracterizeaza prin: A) continut de proteine mai ridicat decat in formulele standard B) proteinele sunt reprezentate in cea mai mare parte de cazeina

C) cantitate mai redusa de calciu si fosfor comparativ cu formulele standard D) grasimile reprezentate in procent de 50% de MCT E) nu contin lactoza

Formulele din lapte de vaca fara lactoza sunt: A) considerate aliment-medicament



B) indicate la sugarii care au intoleranta la lactoza dupa o infectie digestiva C) folosite ca aliment de baza in alimentatia sugarului D) indicate in alimentatia prematurului E) recomandate dupa varsta de 4 luni

* Galbenusul de ou fiert tare poate fi administrat sugarului: A) de la varsta de 4 luni B) dupa varsta de 8 luni

C) dupa varsta de 6 luni D) dupa varsta de 1 an E) nu se da la sugar deoarece poate produce alergie

Formulele de lapte sub forma de pulbere sunt cele mai utilizate in alimentatia sugarilor. Ele au ca metoda de preparare: A) o lingurita-masura la 30 ml apa, pentru majoritatea formulelor B) fierbere 5 minute dupa resuspendare in apa

C) metoda instant, prin dizolvare in apa fiarta si racita D) adaus de zahar (5%) dupa resuspendarea in apa E) dizolvarea in decoct de orez dupa varsta de 2 saptamani

* Ocluzia intestinală prin strangulare se caracterizează prin: A) evolutie lentă B) tablou clinic estompat

C) întreruperea tranzitului intestinal si tulburări de vascularizatie în teritoriul afectat D) vărsăturile pot lipsi sau apar tardiv E) nu necesită interventie chirurgicală de urgentă

* Aspectul morfopatologic al ansei intestinale în ocluzia mecanică este: A) deasupra obstacolului ansa este destinsă, usor cianotică, plină cu lichide si gaze B) deasupra obstacolului ansa este contractată, spastică

C) la nivelul obstacolului ansa este întotdeauna contractată D) sub obstacol ansele sunt dilatate reflex E) obstacolele endoluminale nu modifică aspectul ansei

Tabloul clinic al ocluziilor mecanice este caracterizat de: A) debutul este brusc în ocluziile prin strangulare B) debutul poate fi precedat de colici abdominale, crize de subocluzie

C) meteorismul abdominal lipseste în ocluziile înalte D) ascita se instaleaza numai în ocluziile functionale E) durerea poate să lipsească

Diagnosticul ocluziilor mecanice se face pe baza: A) întreruperii tranzitului intestinal B) prezentei ascitei masive

C) distensiei abdominale si a vărsăturilor D) imaginilor hidroaerice la radiografia abdominală E) antecedentelor patologice ale bolnavului

În ocluzia colonului: A) vărsăturile apar de la început B) oprirea tranzitului intestinal apare de la început

C) cea mai frecventă cauză sunt tumorile maligne



D) distensia abdominală este mai intensă pe flancuri E) starea generală se deteriorează rapid

Despre ileusul biliar sunt adevărate următoarele afirmatii: A) este determinat de un calcul vezicular ce pătrunde în tubul digestiv printr-o fistulă coledoco- duodenală B) este determinat de o colică biliară

C) este cunoscut sub denumirea de sindrom Koenig D) de cele mai multe ori este asimptomatic E) în cazul opririi calculului la nivel duodenal, poartă numele de sindrom Bouveret

Următoarele afirmatii despre volvulusul sigmoidian sunt adevărate: A) poate fi asimptomatic B) este cel mai frecvent tip de volvulus intestinal

C) debutul este brusc, cu dureri în fosa iliacă stângă D) distensia abdominală este simetrică E) radiologic se evidentiază o imagine hidroaerică în “omega”

Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale cuprind: A) evitarea interventiei chirurgicale datorită gravitătii bolii B) reechilibrarea bolnavului

C) decompresia bolnavului D) profilaxia recidivelor E) interventia chirurgicală imediată, indiferent de starea bolnavului

Atitudinea practică în fata bolnavului cu ocluzie cuprinde: A) internarea pe sectia de interne pentru precizarea diagnosticului B) instalarea unei sonde de aspiratie nazo-gastrică

C) administrarea de cardiotonice D) instalarea unei sonde uretrovezicale pentru monitorizarea diurezei E) intubatia oro-traheală pentru prevenirea aspiratiei

Sunt adevărate următoarele afirmatii despre explorările paraclinice în ocluzii: A) probele de laborator sunt caracteristice si pun diagnosticul B) radiografia abdominală simplă poate indica si locul ocluziei, în primele 3-6 ore

C) irigografia poate fi si o metodă terapeutică în caz de volvulare sigmoidiană D) ecografia este prohibită E) imagini hidroaerice mari, rare, cu diametrul vertical mare sunt specifice ocluziei colonului

Care sunt factorii incriminati in etiologia pancreatitei acute? A) hiperlipemia familiala B) colangiografia endoscopica retrograda (ERCP)

C) consumul de alcool D) enterocolitele virale E) litiaza biliara

Care sunt mecanismele fiziopatologice presupuse a declansa procesul de pancreatita acuta A) hipergastrinemie si hipersecretie acid clorhidrica B) pasajul calculilor biliari prin tractul biliar

C) refluxul duodenogastric D) spasmul oddian cu eliberare de secretina si stimulare secretie pancreatica in duct inchis



E) hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitate proteice intracanaliculare determinate de consumul de alcool

Care sunt formele morfopatologice de pancreatita acuta? A) forma flegmonoasa B) forma edematoasa

C) forma necroticohemoragica D) forma gangrenoasa E) forma distructiva

In tabloul clinic al pancreatitei acute se pot regasi urmatoarele simptome si semne clinice A) durere epigastrica la care se asociaza semne de iritatie peritoneala difuza B) ileus si distensie abdominala

C) semnul Virchow Troisier pozitiv D) aparare musculara epigastrica E) echimoze in flancuri

* Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice utile in diagnosticul pancreatitei acute poate sa ofere si posibilitatea efectuarii unui gest terapeutic cu caracter etiopatogenetic A) ecografia abdominala B) computer-tomografia abdominala cu substanta de contrast

C) radiografia abdominala simpla D) colangio-pancreatografia retrograda endoscopica E) rezonanta magnetica nucleara

* Care este interventia chirurgicala de referinta la pacientii cu pancreatita acuta necrotica? A) necrozectomia B) duodenopancreatectomie cefalica

C) rezectia segmentului pancreatic modificat inflamator cu inchiderea bontului pancreatic proximal si pancreaticojejunostomie la nivelul bontului pancreatic distal

D) pancreatectomie caudala E) pancreatectomie totala

Care dintre urmatorii parametrii sunt iregistrati în scorul Ranson la internare la un pacient cu pancreatita acuta alcoolica? A) PaO2 < 60 mmHg B) leucocite > 16 000 mm2

C) ASAT > 6 x N (>250 UI/l) D) calcemie < 8 mg/dl E) deficit de baze > 4 mEg/l

Care sunt complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute? A) abcesul pancreatic B) sechestrul pancreatic

C) infarctul pancreatic D) pleurezia bazala dreapta E) pseudochistul pancreatic

Care dintre urmatoarele gesturi terapeutice fac parte din protocolul de tratament non-chirurgical al pancreatitei acute? A) administrare de secretina



B) aerosoli cu substante β-blocante C) restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular D) oxigenoterapie E) analgezie adecvata conventionala, peridurala sau epidurala

Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical al pancreatitei acute? A) oprirea evolutiei pancreatitei acute prin decapsulare pancreatica B) constituirea necrozelor pancreatice infectate evocate de semnele clinice (semne abdominale acute si sindrom infectios)

C) foraj pancreatic pentru reducerea presiunii intracanaliculare D) reducerea efectelor pancreatitei acute prin drenaj peripancreatic preventiv E) confirmare prin punctie ghidata CT (computer tomografie) ca necroza pancreatica este infectata

Clasificarea etiopatogenetică a peritonitelor acute difuze cuprinde: A) Peritonite primare B) Peritonite secundare

C) Peritonite terţiare D) Peritonite cronice E) Abcese intraabdominale

Peritonitele primare sunt: A) datorate distrugerii tractului intestinal B) infecţii bacteriene difuze

C) includ peritonita tuberculoasă D) cele mai frecvente forme de peritonită E) infectii iatrogene

* Sindromul peritoneal comun în peritonitele acute are ca element esenţial: A) durerea B) disfuncţia renală

C) oprirea tranzitului pentru materii şi gaze D) contractura abdominală E) vărsăturile

Semnul Blumberg în peritonitele acute este: A) specific peritonitelor acute B) producerea durerii prin decompresia bruscă a peretelui abdominal

C) tradus prin ״liniştea abdominală״ D) dispariţia matităţii prehepatice E) prezent şi în inflamaţia intestinului

Examenul radiografic simplu în ortostatism al abdomenului în peritonita acută difuză poate evidenţia: A) pneumoperitoneu B) distensia anselor intestinale subţiri

C) ştergerea umbrei psoasului D) imaginea clasică aerică, interhepato-diafragmatică E) edemul peretelui abdominal

Peritonita secundara în apendicita acută imbracă trei forme: A) peritonita apendiculară în trei timpi B) peritonita bacteriană spontană

C) peritonita aseptică



D) peritonita acută purulentă “d’emblée” E) peritonita în doi timpi

Prezenţa peritonitei postoperatorii este afirmată de: A) examenul radiologic simplu B) examenul ecografic

C) CT şi puncţia dirijată D) endoscopia digestive superioară E) durere

Diagnosticul diferenţial al peritonitelor acute difuze se face cu: A) abdomenul acut chirurgical B) falsul abdomen acut medical

C) abdomenul acut medical D) sarcina E) tumori cerebrale cu manifestari digestive

Tratamentul chirurgical al peritonitelor acute: A) urmăreşte eliminarea sursei de contaminare B) facilitează antibioterapia locală intraperitoneală

C) urmăreşte reducerea contaminării D) realizează tratarea infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiei E) este indicat în toate formele de peritonită

Investigaţiile imagistice folosite în diagnosticarea peritonitelor acute localizate sunt: A) investigaţiile izotopice cu Techneţiu B) arteriografia selectivă

C) endoscopia digestivă superioara D) examenul radiologic baritat E) ecografia

Printre pneumoniile aparute in mod tipic in urma inhalarii de aerosoli infectiosi se numara:

A) Febra Q B) Gripa C) Pneumonia cu S.aureus D) Psitacoza E) Tuberculoza

Agentii patogeni microbieni care produc pneumonii sunt: A) In mediu social: Chlamydia pneumoniae, anaerobi orali, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus

aureus B) In mediu social: Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa C) In mediu spitalicesc: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, anaerobi orali D) In mediu spitalicesc: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis E) Infectii HIV-asociate: Pneumocystis carinii, Mycobacterium tuberculosis, Streptococcus

pneumoniae Din punct de vedere al epidemiologiei pneumoniilor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A) Din cauza unei incubatii scurte (2-3 zile) si a unei transmisibilitati mari, infectia cu Mycoplasma se

B) transmite rapid in comunitate



C) Din cauza unei incubatii lungi (2-3 saptamani) si a unei transmisibilitati relative reduse, infectia cu Mycoplasma se transmite greu in comunitate

D) Psitacoza provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae

E) Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae

F) Pneumonia cu Legionella provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae

Care dintre urmatoarele asocieri intre defectele specifice ale imunitatii gazdei si agentii patogeni pulmonari sunt adevarate:

A) Pacientii cu hipogamaglobulinemie severa au risc de infectii cu bacterii incapsulate B) Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus

aureus C) Neutropenia tranzitorie creste riscul pentru pneumonia cu Aspergillus D) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 1000/mm3 expune la risc pentru

Mycobacterium tuberculosis E) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 200/mm3 expune la risc pentru

Pneumocystis carinii

Urmatoarele afirmatii legate de tabloul clinic al pneumoniilor comunitare sunt adevarate: A) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut brusc, cu febra, tuse productiva cu sputa purulenta

si semne de condensare pulmonara B) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin cefalee, mialgii, tuse seaca si anomalii pe radiografia

toracica C) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut gradat si predominanta simptomelor

extrapulmonare D) Pneumonia atipica se caracterizeaza prin debut gradat, tuse seaca, predominanta simptomelor

extrapulmonare si anomalii pe radiografia toracica E) Pneumonia cu Mycoplasma se poate complica cu eritem multiform, anemie hemolitica sau

manifestari neurologice (meningita buloasa, encefalita, mielita transversa)

Pneumoniile virale primare: A) Sunt de obicei caracterizate printr-un tablou clinic atipic B) Pot fi date de: virusul gripal, virusul respirator sincitial, virusul rujeolic sau virusul varicelo-

zosterian C) La pacientii imunocompromisi sunt date de adenovirusuri D) Gripa, rujeola si varicela predispun la pneumonii bacteriene secundare E) Infectia cu citomegalovirus da frecvent pneumonii primare la pacienti imunocompetenti

Aspectul radiolografiei pulmonare poate fi sugestiv pentru etiologia pneumoniilor dupa cum urmeaza: A) Pneumocystis carinii determina o distributie difuza a leziunilor pulmonare B) Necroza tesutului si cavitatia pot fi date de anaerobi orali, Staphylococcus aureus, bacilli aerobi

gram-negativi, Mycobacterium tuberculosis C) Pneumocystis carinii se numara printre posibilele cauze de cavitatie pulmonara D) Abcesele anaerobe sunt situate in segmentele pulmonare superioare E) Cavitatia pulmonara este data cel mai adesea de Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus

pneumoniae si Haemophilus influenzae

Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara: A) Febra > 38ºC B) Leucocitoza > 12000 leucocite/mm3



C) Tahipneea > 30 respiratii/minut D) Varsta >65 ani E) Tahicardia > 140 batai/minut

Urmatoarele afirmatii legate de terapia antibiotica empirica in pneumoniile comunitare tratate ambulator sunt adevarate:

A) In pneumonia tipica la adultii tineri fara comorbiditati se recomanda amoxicilina+clavulanat B) In pneumonia tipica la adultii cu afectiuni respiratorii preexistente se poate folosi

amoxicilina+clavulanat C) Doxiciclina si eritromicina pot fi folosite la pacientii tineri cu tablou clinic de pneumonie atipica D) Eritromicina este antibioticul de electie pentru legioneloze E) Penicilina, ampicilina sau amoxicilina raman de electie in cazul pneumoniilor atipice la pacientii

tineri fara boli preexistente

Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul pneumoniei comunitare la pacientii spitalizati sunt adevarate: A) Ceftriaxona sau cefotaximul pot fi eficiente in tratamentul pneumoniilor pneumococice cand CMI

a penicilinei este ≥1μg/ml iar cele ale ceftriaxonei si cefotaximului sunt ≤2μg/ml B) Doze mari de penicilina G (10-20 milioane UI/zi) sau ampicilina (2g la 6 ore) sunt alternative de

tratament in pneumoniile cu pneumococi cu rezistenta intermediara la penicilina C) In pneumonia cu pneumococ cu rezistenta inalta la penicilina terapia va include vancomicina in

doza de 1g la 6 ore iv D) Pneumonia cu Legionella trebuie tratata cu ampicilina 1g la 6 ore per os timp de 3 saptamani E) Tratamentul empiric in suspiciunea de pneumonie cu Pneumocystis carinii consta din

trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina

* Semnul Hegar în cadrul informaţiilor obţinute prin tuşeu vaginal combinat se traduce prin: A) Mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col B) Înmuierea istmului uterin

C) Consistenţa păstoasă a corpului uterin D) Dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin E) Umplerea fundurilor de sac vaginal de către corpul uterin

* Semnul Budin-Noble constă în: A) Umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin B) Mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col

C) Consistenţa păstoasă a uterului gravid ce scapă cu greu din mâna examinatorului D) Consistenţa păstoasă a uterului gravid ce poate fi deprimat cu uşurinţă E) Înmuierea istmului uterin

* Semnul Mc-Donald (al balamalei ) constă în următoarea modificare: A) Mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col B) Înmuierea istmului uterin

C) Mobilitatea diminuată a corpului uterin faţă de istm/col D) Consistenţa păstoasă a corpului uterin E) Dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin, la locul nidaţiei

La termen, fundul uterului gravid se palpează : A) La nivelul apendicelui xifoid B) La 2 cm. sub apendicele xifoid

C) La ½ distanţă ombilic – apendice xifoid D) la 33 cm. de simfiza pubiană E) la 2 laturi de deget deasupra ombilicului



Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaţiilor periodice din cursul sarcinii constă în: A) Palparea transabdominală a uterului gravid B) Ascultarea batăilor cordului fetal după luna a-5-a

C) Examinarea cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului D) Examen ecografic cu măsurarea parametrilor morfometrici fetali E) Tuşeu vaginal cu precizarea stării colului

Următoarele recomandări privind igiena sarcinii sunt corecte: A) Purtarea jartierelor şi a centurilor abdominale B) Evitarea exceselor alimentare

C) Suprimarea tutunului şi alcoolului D) Evitarea muncii în ture de noapte E) Utilizarea unei îmbrăcăminţi comode şi încălţăminte cu tocuri joase.

Următoarele semne necesită de urgenţă consult de specialitate în cazul unei sarcini: A) Hiperpigmentarea areolei mamare şi liniei albe abdominale. B) Contracţii uterine dureroase

C) Sângerări uterine D) Pierderi de lichid amniotic E) Edeme importante

Următoarele caractere ale bătăilor cordului fetal sunt adevărate: A) Regulate, ritmice B) Caracter pendular ( ritm embriocardic)

C) Au frecvenţă cuprinsă între 120-160/min. D) Sunt sincrone cu pulsul matern E) Au durată şi intensitate egale

În cadrul măsurării pelvimetriei externe a bazinului obstetrical, diametrul antero-posterior măsoară: A) Distanţa între punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliace B) Distanţa între cele două spine iliace anterosuperioare

C) Distanţa între faţa anterioară a simfizei pubiene şi vârful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombare D) 20 cm. E) 24 cm.

Ecografia în trimestrul II şi III de sarcină poate aprecia vârsta gestaţională prin următorii parametrii: A) Diametrul biparietal B) Circumferinţa craniană

C) Circumferinţa abdominală D) Lungimea cranio-caudală E) Lungimea femurului

Sindromul raspunsului inflamator sistemic are urmatoarele caracteristici: A) Poate avea etiologie infectioasa B) Poate avea o etiologie noninfectioasa

C) Temperatura poate fi sub 36 C D) Frecventa respiratorie este sub 20 respiratii/minut E) Numarul leucocitelor este sub 10.000/mm3

* Procentul de hemoculturi pozitive in sepsisul sever este : A)80%



B) 20-40% C) 75% D)90% E) 10%

Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni gram pozitivi sunt: A) Bolile limfoproliferative B) Arsurile

C) Cateterisme vasculare D) Ciroza hepatica E) Prezenta dispozitivelor mecanice

* Care dintre urmatoarele bacterii determina sepsis insotit de purpura cutanata : A) Pseudomonas aeruginosa B) Streptococcus pyogenes

C) Neisseria meningitidis D) E. Coli E) Streptococcus pneumoniae

Care dintre urmatoarele afirmatii despre sepsis nu sunt corecte: A) Valorile trombocitelor sub 50.000 /mm3 apar in CID B) Majoritatea diabeticilor cu sepsis dezvolta hipoglicemie

C) Semnele neurologice de focar sunt comune D) In sepsis apare acidoza metabolica E) Oliguria este frecvent intalnita

* Ce este fals despre hemoculturi: A) Se recolteaza cel putin 2 flacoane de sange de cate 10 ml fiecare B) Se recolteaza din vene diferite

C) Hemoculturile negative infirma sepsisul D) Hemocultura evidentiaza si fungii E) Hemoculturile cu Stafilococ aureus sunt pozitive pana in 48 ore

Tratamentul antibiotic in sepsis presupune: A) Asteptarea rezultatelor culturilor efectuate

B) Administrarea empirica a antibioticelor care sa fie eficiente pe bacterii gram positive si gram negative C) Administrarea in dozele maxime recomandate D) Durata tratamentului sa nu fie mai lunga de 7 zile E) Administrarea intravenoasa

* La pacientii splenectomizati alergici la betalactamine se utilizeaza : A) Ceftriaxona B) Cefotaxima

C) Gentamicina D) Clindamicina E) Vancomicina plus ciprofloxacina

* Indepartarea sursei de infectie (in sepsis): A) Este recomandata dupa terminarea tratamentului antibiotic B) Este esentiala

C) Se realizeaza doar la pacientii la care evolutia se agraveaza sub tratament antibiotic



D) Implica indepartarea cateterelor intravenoase doar dupa dovedirea infectarii lor E) Se face in urosepsisul sever dupa 72 ore de tratament antibiotic

Riscul de deces este influentat de: A) Socul septic B) Hemocultura pozitiva

C) Boala de baza D) Insuficienta renala E) Infectia ineficient controlata

Care dintre următoarele afirmaţii legate de spondilita anchilozantă sunt adevărate:

A) factorii genetici şi factorii de mediu au un rol în patogenia bolii B) marea majoritate a adulţilor cu HLA B27 pozitiv au spondilită anchilozantă C) spondilita anchilozantă este puternic asociată cu bolile inflamatorii intestinale D) la nivelul articulaţiei sacroiliace, eroziunile apar iniţial la nivelul cartilajului sacrat E) artrita periferică se caracterizează morfopatologic prin vilozităţi sinoviale exuberante şi depozite

de fibrină

Care dintre următoarele afirmaţii legate de manifestările extraarticulare din spondilita anchilozantă sunt adevarate?

B) 5-10% din pacienţii cu spondilita anchilozantă au inflamaţie la nivelul colonului sau ileonului

C) de obicei atacul de uveită este unic D) prevalenţa insuficienţei aortice creşte odată cu progresia bolii E) nefropatia cu IgA are o frecvenţă crescută în spondilita anchilozantă F) uveita acută anterioară poate precede spondilita şi este cea mai frecventă manifestare

extraarticulară a bolii Următoarele enunţuri legate de manifestările clinice din spondilita anchilozantă sunt adevărate:

A) durerea lombară din spondilita anchilozantă este mai intensă pe parcursul zilei şi nu apare în timpul nopţii

B) durerea lombară joasă inflamatorie este simptomul iniţial al bolii C) frecvent pacientul poate prezenta durere toracică la debut D) artrita articulaţiilor periferice este cel mai adesea asimetrică E) semnele constituţionale nu se întalnesc în spondilita anchilozantă

Care dintre următoarele afirmaţii legate de spondilita anchilozantă sunt adevărate?

A) scăderea mobilităţii coloanei vertebrale este datorată numai anchilozei B) debutul bolii în adolescenţă are ca şi caracteristică afectarea mai severă a şoldului C) testul Schöber semnifică limitarea mobilităţii coloanei vertebrale în plan sagital D) în stadii precoce ale bolii, examenul fizic poate fi normal E) la femei există o prevalenţă crescută a anchilozei cervicale izolate şi a artritelor periferice

În legătură cu complicaţiile spondilitei anchilozante, următoarele sunt adevărate:

A) fractura este cea mai serioasă complicaţie a afectării coloanei vertebrale



B) sindromul de coadă de cal este o complicaţie frecventă a spondilitei anchilozante C) coloana cervicală este cel mai des interesată, complicaţia aparută fiind tetraplegia D) amiloidoza este frecvent întlnită în evoluţia spondilitei anchilozante E) prostatita are o incidenţă redusă la bărbaţii cu spondilită anchilozantă

Care dintre următoarele afirmaţii legate de artrita reactivă sunt adevarate?

A) Sindromul Reiter este definit prin triada artrită, conjunctivită şi uretrită B) În inducerea artritei reactive este frecvent implicat streptococul beta hemolitic C) Boala apare mai frecvent la grupul de vârstă 60-70 ani D) La pacienţii cu artrită reactivă postenterică s-au descris modificări inflamatorii la nivelul

colonului şi ileonului mai frecvent decât la cei cu cu artrită reactivă postveneriană E) Dintre cele patru specii de Shigella, S. Flexneri este cel mai frecvent implicată în cazurile

de artrită reactivă Notaţi afirmaţiile adevarate în legătura cu artritele reactive:

A) Artrita reactivă face parte din grupul artritelor septice B) În sinoviala pacienţilor cu artrita reactivă au fost evidenţiate antigene de Chlamidia,

Yersinia, Salmonella şi Shigella C) Studiile pe animale de laborator au demonstrat că bacteriile de la nivelul intestinului sunt

suficiente să inducă inflamaţia articulară în relaţie cu antigenul de histocompatibilitate HLA B27

D) Serologic se poate demonstra o infecţie recentă prin prezenţa anticorpilor faţă de Yersinia, Salmonella sau Chlamidia

E) Aspirarea lichidului sinovial pentru a exclude diagnosticul de artrită indusă de microcristale este nefolositoare

Următoarele afirmaţii despre manifestările clinice din artritele reactive sunt false:

A) În majoritatea cazurilor există o infecţie cu 1-4 săptămâni anterior debutului simptomelor bolii reactive

B) Un semn distinctiv al artritei reactive este “degetul în cârnăcior” C) De obicei artrita este simetrică şi interesează în special articulaţiile mici ale mâinilor D) Durerea lombară din artritele reactive are caracteristicile durerii inflamatorii E) Foarte rar se descrie fasceita plantară ca manifestare a artritelor reactive

În legătură cu artritele reactive, următoarele sunt adevărate:

A) Afectarea oculară este o manifestare extraarticulară frecventă B) Histologic sunt uşor de diferenţiat leziunile tegumentare din artritele reactive de cele din

psoriazis C) Modificările unghiale apar frecvent în artritele reactive D) Cronicizarea apare mai rar în cazul artritelor induse de Yersinia E) Spre deosebire de spondilita anchilozantă, sacroiliita este mai frecvent asimetrică

Care dintre următoarele enunţuri legate de artritele reactive sunt adevărate?

A) Artrita gonococică este o formă de artrită reactivă B) Exista diferenţe semnificative care transează uşor diagnosticul între artrita reactivă şi

artropatia psoriazică, mai ales la debut C) Cei mai mulţi pacienţi beneficiază de tratamentul cu antiinflamatorii nonsteroidiene D) La pacienţii cu artrită reactivă persistentă sulfasalazina poate fi benefică E) Glucocorticoizii administraţi intralezional în tendinite sau entezite nu au nici un beneficiu

Revărsatul serohematic Morel-Lavalle post-traumatic:

A) Apare de obicei după impactul tangenţial al agentului traumatic cu peretele abdominal.



B) Apare de obicei prin acţiunea perpendiculară a agentului traumatic pe planul muscular. C) Clinic se constată bombarea tegumentelor, fluctuenţă şi echimoze cutanate. D) Clinic poate să apară un fals tablou de iritatie peritoneală. E) Tratamentul revarsatelor mici constă în puncţie evacuatorie şi pansament compresiv.

Din punct de vedere etiopatogenic plăgile abdominale pot fi : A) Penetrante, fără interesarea peritoneului, dar când există atât un punct de intrare cât şi unul de

ieşire. B) Nepenetrante, fără interesarea peritoneului. C) Penetrante simple, cu interesarea peritoneului şi a unuia sau a mai multor viscere. D) Penetrante simple, fără interesarea peritoneului. E) Nepenetrante în seton, când plaga parietală are un orificiu de intrare şi unul de ieşire al agentului

vulnerant.

Care din afirmaţiile legate de explorările paraclinice din traumatismele abdominale sunt adevarate ? A) Transaminazele, lacticdehidrogenaza şi G-6PD (gluco-6 fosfat dehidrogenaza) trădează distrucţii

parenchimatoase fără a aduce precizări asupra organului lezat. B) Amilazemia şi amilazuria sunt patognomonice pentru traumatismele pancreasului. C) Ecografia poate depista hemoperitoneul, colectiile închistate sau libere intraperitoneale, dar nu şi

leziunile organelor parenchimatoase. D) Examenele radiologice în urgenţă sunt obligatorii la bolnavul şocat, cu semne clinice şi de

laborator concludente pentru o leziune viscerală. E) Tomografia computerizată (CT) are o valoare absolută în explorarea spaţiului retroperitoneal, la

bolnavii cu stare generală bună şi hemodinamică stabilă.

Care din afirmaţiile referitoare la traumatismele duodenale sunt adevărate ? A) Clinica este nespecifică. După şocul traumatic iniţial se adaugă de regulă sindromul de peritonită

şi/sau de hemoragie internă. B) Paraclinic, nivelul amilazemiei crescut, repetat la 6 ore, orientează spre o leziune pancreatică

şi/sau duodenală. C) Radiografia abdominală simplă poate evidenţia pneumoperitoneul. D) Tratamentul hematoamelor parietale consta în evacuare şi efectuarea gastro-jejunostomiei. E) Rupturile complete periampulare sunt tratate prin sutură şi drenaj peritoneal.

Care din afirmaţiile referitoare la tratamentul leziunilor pancreatice sunt adevarate ? A) Tipul II şi III lezional se tratează prin hemostază, infiltraţii cu xilină şi drenaj de vecinatate. B) Tipul II lezional se tratează optim prin pancreatectomie distală cu sau fără splenectomie. C) Tratamentul chirurgical al celor de tipul II impune în toate cazurile efectuarea splenectomiei. D) Tipul III se tratează prin pancreatectomie totală. E) Tipul IV , cu lezare gravă a blocului duodeno-pancreatic impune duodeno-pancreatectomia.

“Comitetul Asociatiei Americane a chirurgilor traumatologi’’ clasifica traumatismele splinei astfel: A) Tipul I: hematom subcapsular peste 15% din suprafaţă, ruptură sub 10 cm din parenchim. B) Tipul II: hematom subcapsular ce interesează între 10-50% din suprafaţă, ruptură cu profunzime

de 1-3 cm din parenchim, fără interesarea vaselor trabeculare. C) Tipul III: hematom subcapsular peste 15 % din suprafaţă sau intraparenchimatos sub 5 cm în

diametru. D) Tipul IV: ruptură profundă cu interesarea vaselor hilare sau segmentare cu devascularizare a peste

25% din organ. E) Tipul V: smulgerea pediculului splenic, explozia parenchimului.

Forma cu evolutie în doi timpi a traumatismelor splenice se caracterizează prin:



A) Initial stare sincopala cu greaţă, vărsături, sau chiar şoc, apoi bolnavul îşi revine aproape complet. B) Perioada de latenţă dintre accidentul iniţial şi reluarea hemoragiei dureaza întotdeauna 2-3 luni. C) În perioada de latenţă persistă totuşi o serie de semne clinice: un grad de paloare, tahicardie,

tendinţă la lipotimii, subicter, subfebrilităţi. D) Substratul lezional al acestei forme clinice poate fi desprinderea secundară a cheagului ce obstrua

o plagă vasculară de la nivelul pediculului sau juxtahilar. E) Reluarea hemoragiei poate fi favorizată de tuse, vărsătură, prânz bogat.

Care dintre afirmaţiile privind complicaţiile traumatismelor hepatice este adevarată ? A) Hemoragia precoce apare imediat postoperator şi trădeaza o coagulopatie de consum. B) Hemoragia secundară survine la 2-3 zile postoperator fiind consecinţa necrozei hepatice şi a

infecţiei. C) Hemobilia posttraumatică se caracterizează prin : icter, febră, frison. D) Hemoragiile digestive ce caracterizează hemobilia se exteriorizează doar prin hematemeză. E) Hemoragiile digestive ce caracterizează hemobilia se exteriorizează prin melenă sau

hematemeză.

Care din afirmaţiile referitoare la explorările paraclinice din traumatismele hepatice sunt adevărate ? A) Puncţia abdominală pozitivă este suficientă pentru a indica o explorare chirurgicală de urgenţă. B) La bolnavul în şoc hemoragic, cu dezechilibre hemodinamice, radiografia toraco-abdominală este

efectuată de rutină pentru a depista preoperator leziunile osoase concomitente. C) În leziunile hepatice mari, cu sângerare masivă, arteriografia este neapărat necesară pentru a se

vizualiza sediul hemoragiei. D) Tomografia computerizată permite demarcarea specifică între ficatul lezional şi cel normal. E) Scintigrafia hepatică precizează întinderea şi sediul intraparenchimatos sau subcapsular al

hemoragiei.

Hematomul mezenteric:

A) Se poate întinde de la rădăcina mezenterului la marginea intestinului. B) Nu se întinde niciodată de la rădăcina mezenterului la marginea intestinului. C) Localizarea la nivelul rădăcinii mezenterului este gravă prin interesarea ramurilor arteriale de

calibru mare. D) Poate fi fuzat secundar de la un hematom retroperitoneal sau poate fuza retroperitoneal. E) Prin compresia vaselor mari, în general al venelor, poate genera necroza intestinală secundară.

Transmiterea infecţiei cu M.tuberculosis ca urmare a contactului cu un caz-sursă de infecţie este influenţată de următorii factori: A) Intimitatea şi durata contactului. B) Gradul de infecţiozitate al cazului.

C) Gradul de patogenitate al sursei. D) Mediul în care are loc contactul. E) Tuberculina.

Riscul apariţiei tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi creşte dacă există următoarele boli asociate: A) limfoame B) silicoză

C) astm bronşic D) obezitate E) insuficienţă renală cronică



Diagnosticul de tuberculoză la pacienţii infectaţi HIV poate fi dificil datorită: A) frecvenţei crescute a frotiurilor din spută negative B) modificărilor radiologice atipice

C) rezultatelor pozitive la intradermoreacţia la PPD D) lipsei formării granulomului clasic în stadiile iniţiale E) efectelor adverse uşoare.

Tuberculoza primară pulmonară: A) rezultă ca urmare a reactivării unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi. B) în zonele cu prevalenţă înaltă a tuberculozei se întâlneşte frecvent la adulţi.

C) se localizează adesea în câmpurile pulmonare mijlocii şi inferioare. D) se vindecă rareori spontan. E) după vindecare poate fi evidenţiată printr-un mic nodul calcificat.

Tuberculoza postprimară: A) este cunoscută şi sub numele de tuberculoză secundară B) rezultă din reactivarea endogenă a unei infecţii latente.

C) este localizată de obicei în segmentele inferioare ale lobilor inferiori D) se asociază frecvent cu limfadenopatie hilară E) afectează frecvent copiii mici.

În ordinea frecvenţei, localizările extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoză sunt: A) ganglionii limfatici B) pleura

C) tractul digestiv D) muşchii E) tractul urogenital.

Empiemul tuberculos: A) este o complicaţie mai puţin frecventă a tuberculozei pulmonare B) poate duce la fibroză pleurală severă.

C) poate apare printr-o fistulă gangliobronşică. D) poate necesita drenaj pleural adjuvant chimioterapiei E) poate apare pe radiografia toracică sub aspectul de piopneumotorax cu nivel hidroaeric.

Care afirmaţii referitoare la toxicitatea medicaţiei antituberculoase sunt corecte: A) cea mai frecventă reacţie adversă este hepatita B) hiperuricemia şi artralgiile sunt produse de streptomicină

C) etambutolul poate determina apariţia nevritei oprice D) în cazul apariţiei artritei gutoase se recomandă întreruperea tratamentului cu etambutol E) rifampicina poate determina trombocitopenie autoimună

Intradermoreacţia la PPD (derivat proteic purificat): A) este larg utilizată în screeningul infecţiei cu M.tuberculosis B) are sensibilitate şi specificitate ridicată în diagnosticul tuberculozei active

C) poate determina frecvent reacţii fals-negative la pacienţii imunocompetenţi D) se corelează cu aspectul radiologic toracic E) poate determina reacţii pozitive la persoanele sensibilizate cu micobacterii netuberculoase.

Otita tuberculoasă: A) este o formă frecventă de tuberculoză extrapulmonară



B) se manifestă prin otoree şi pierderea auzului C) poate determina perforaţia membranei timpanice D) nu necesită tratament antituberculos E) poate determina scrofuloză

* Perioada refractara absoluta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin: A) este acea parte în timpul căreia aplicarea unui stimul produce numai raspuns local, nepropagat. B) este acea portiune in timpul careia nici un stimul, indiferent de intensitate nu produce raspuns.

C) se intinde pana in momentul in care celula este complet repolarizata. D) un stimul mai intens decat valoarea pragului poate provoca un raspuns. E) orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia, produce raspuns.

Care dintre urmatoarele medicamente sunt utilizate pentru tratamenul de urgenta al BAV? A) verapamil B) atropina

C) isoproterenol D) propranolol E) nitroglicerina

Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: A) alungirea progresiva a intervalului PR B) lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi

C) evolutie rara spre BAV complet D) blocarea brusca, neasteptata a unor unde P, fara variatie prealabila a intervalului PR E) evolutie frecventa spre BAV complet

Cardiostimularea permanenta se indica in: A) bloc AV gradul II cu bradicardie simptomatica. B) Bloc AV gr.I

C) boala de nod sinusal cu bradicardie simptomatica demonstrata D) bloc bifascicular fara bloc AV sau asimptomatic E) BAV grad II tip Mobitz I

* La pacientii cu boala cardiaca, pentru tratamentul extrasistolelor ventriculare, se pot utiliza urmatoarele medicamente: A) digoxina B) quinidina

C) beta-blocantele D) nifedipina E) inhibitoriii enzimei de conversie

* In cazul unui pacient cu fibrilatie atriala si stare clinica sever alterata, tratamentul de electie este: A) scaderea alurii ventriculare cu β-blocante si/sau antagonisti ai canalelor de Ca B) Conversia medicamentoasa

C) cardioversia electrica D) ablatia nodului AV prin cateter E) ablatia chirurgicala a nodului AV

Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false? A) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BAV B) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BNS



C) EV pot apare prin mecanism de reintrare D) reintrarea este responsabila de producerea flutterului atrial E) reintrarea determina majoritatea cazurilor de TV

Pentru diagnosticul tahicardiei ventriculare sunt esentiale: A) Durata complexelor QRS ≥0,12 s (complexe QRS largi) B) complexe QRS inguste

C) Disociatia AV D) aspectul QRS de tip BRS E) aspectul QRS de tip BRD

* In cazul terapiei electrice a aritmiilor,care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata A) pentru pacientul constient se administreaza un barbituric sau un medicament cu efect amnezic: B) pentru fibrilatia atriala sunt suficiente energii joase de 25-50ws

C) pentru tahicardiile ventriculare, cu puls prezent, socul este sincron D) pentru fibrilatia ventriculara socul este asincron E) flutter-ul atrial poate fi convertit cu energia de 50ws

Tahicardiile supraventriculare din sindromul WPW se caracterizează prin urmatoarele: A) disociatia atrio-ventriculara B) cel mai frecvent complexele QRS sunt largi

C) fibrilatia atriala si flutter-ul atrial apar extrem de rar D) raspunsul ventricular in fibrilatia atriala poate fi rapid E) in cazul tahicardiilor cu complexe subtiri se poate utiliza adenozina

Chisturile foliculare reprezintă: A) foliculi de Graaf măriţi, nerupţi B) chistadenoame ovariene C) hidatida Morgagni D) chisturi non-neoplazice E) chistadenocarcinoame ovariene Care sunt modalităţile de evoluţie ale chisturilor foliculare: A) ruptura cu inundaţie peritoneală B) regresia spontană C) hemoragie digestive superioară D) hematurie în stadii avansate E) torsiune, provocând infarct ovarian sau al trompei * Potenţialul malign al chistadenomului seros ovarian poate fi stabilit prin: A) examen cu valve B) dozarea CA 125 C) citologie D) examen anatomo-patologic E) tuşeu vaginal Urmăoarele afirmaţii cu privire la sindromul Meig sunt adevărate: A) reprezintă aocierea ascitei cu hidrotorax şi tumori ovariene fibroase- fibroame B) se poate vindeca prin excizia fibromului ovarian

C) ascita nu se însoţeşte de formaţiuni ovariene D) acumularea de lichid ascitic apare mai frecvent în cazul fibroamelor ovariene mai mari de 6 cm.



E) cauza afecţiunii nu este cunoscută

* Cel mai frecvent teratomul matur apare la vârsta de: A) 1-10 ani B) 10-20 ani C) 20-40 ani D) 40-60 ani E) peste 60 ani Dintre tumorile funcţionale ale ovarului fac parte următoarele cu excepţia: A) tumori cu celule de granuloasă B) teratomul matur C) tumori cu celule Sertoli-Leydig D) struma Ovarii E) chistadenocarcinoame ovariene * Cea mai frecventă localizare a leiomiomului uterin este: A) intracavitară B) intramurală C) subseroasă D) cervicală E) prolabat prin col În cazul unui leiomiom voluminos la o pacientă care doreşte păstrarea fertilităţii se poate administra tratament medicamentos în scopul reducerii dimensiunilor tumorii cu : A) nafarelin – instilaţii nazale 3 luni B) contraceptive orale timp de 3 luni

C) leuprolid acetat intramuscular, lunar timp de 2 luni D) estrogeni timp de 2 luni E) progesteron timp de 6 luni

Tratamentul chirurgical al fibromului uterin poate consta în : A) miomectomie B) histerectomie totală abdominală sau vaginală

C) anexectomie unilaterală D) conizaţie E) anexectomie bilaterală

* Adenomioza reprezintă: A) creşterea ţesutului endometrial la nivelul seroasei uterului B) creşterea ţesutului endometrial la nivelul miometrului uterin

C) creşterea ţesutului endometrial la nivelul ovarelor D) creşterea ţesutului miometrial la nivelul seroasi uterului E) creşterea ţesutului endometrial la nivelul peritoneului

In tipul difuz (dupa clasificarea lui Lauren) de cancer gastric: A) prognosticul este mai prost decat in tipul intestinal, comparand stadii similare B) asocierea cu infectia cu H. Pylori este mai frecventa comparativ cu tipul intestinal

C) este mai frecventa localizarea antrala D) nu exista asociere cu metaplazie intestinala E) sunt mai frecvent afectati oamenii varstnici



* Cel mai frecvent semn de cancer gastric este: A) durerea epigastrica neritmata de alimentatie B) anemia si sangerarile oculte prin scaun

C) greata si varsaturile D) balonarea postprandiala E) anorexia cu scadere ponderala

* Nodulul lui Virchow, la un pacient cu cancer gastric, reprezinta: A) un nodul metastatic ombilical B) un ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga

C) un nodul metastatic palpabil in fundul de sac pelvin la tuseul rectal D) un nodul evidentiat la nivelul unui ovar E) un nodul metastatic palpabil in epigastru

* Stadializarea T3 a unui cancer gastric presupune: A) tumora se poate extinde in seroasa, dar nu prin aceasta B) tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacente

C) tumora invadeaza structurile adiacente D) tumora depaseste 3 cm in diametru E) interesarea ganglionilor limfatici perigastrici, la sub 3 cm de tumora primara

In tipul II de cancer gastric precoce, se incadreaza: A) leziunea exofitica, proeminenta in lumenul gastric B) leziunile escavate, care se pot extinde in musculara proprie

C) leziunile elevate cu o inaltime care nu depaseste grosimea mucoasei adiacente D) leziunile escavate, care depasesc mucoasa E) leziunile subdenivelate, cu un aspect erodat, dar nu de ulceratie profunda

Supravietuirea la 5 ani a pacientilor cu cancer gastric precoce este de: A) 99% in cazul in care cancerul este limitat la mucoasa B) 95% cand este limitat la submucoasa

C) 93% cand afecteaza musculara D) aproape 70% cand este prezenta interesarea ganglionilor limfatici E) aproape 40% cand sunt prezente metastazele sistemice

Gastrectomia radicala subtotala, in cancerul gastric, presupune: A) rezectia ligamentului gastrocolic B) ligaturarea si sectionarea arterelor gastrica dreapta, gastroepiplooica dreapta si gastrica stanga la origine, cu excizarea ganglionilor limfatici asociati si a mezenterului

C) duodenul proximal nu este inclus in rezectie D) este excizat in jur de 40% din stomac E) continuitatea este restabilita utilizand o gastroduodenostomie

In cazul limfomului gastric, gastrectomia este luata in considerare: A) intotdeauna, deoarece este vorba de o afectiune maligna B) numai dupa radioterapie, fiind afectat intregul stomac

C) numai dupa chimioterapie, fiind o afectiune sistemica D) in cazul in care apare perforatia E) in cazul in care apare obstructia



* Tratamentul leiomiosarcomului gastric presupune: A) radioterapie obligatorie B) chimioterapie obligatorie

C) rezectia este tratamentul preferat D) limfadenectomia extensiva E) radio si chimioterapie

In cazul leiomiosarcomului gastric, supravietuirea pe termen lung, este corelata invers proportional cu: A) varsta B) marimea

C) gradul tumoral D) statusul implicarii histologice a marginii E) afectiunile asociate

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat, anaerob B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice

C) adezina produsa de H.pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram negativa E) produce protease si fosfolipaze ce degradeaza complrxul glycoprotein-lipidic al stratului de mucus

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Testul serologic de diagnostic al infectiei cu H.pylori permite diferentierea intre infectia activa si ce vindecata

B) H.pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examkinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei

C) ratele de infectie cu H.pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H.pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu

fenol vireaza de la protocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu

H.pylori

* Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H.pylori are sensibilitate de: A) 70 – 75 % B) 80 %

C) 90 % D) 95 % E) 100 %

* In etiopatogeneza ulcerului gastric, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: A) 10 % B) 15 – 25 %

C) 30 % D) 35 % E) 40 %

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20 % din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal

C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digestiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri



E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent

* Care este doza de Omeprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20 mg/zi B) 30 mg/zi

C) 40 mg/zi D) 60 mg/zi E) 80 mg/zi

* Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele A) apare la aproximativ 15 % din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie

C) examenul baritat poate identifica aproximativ 50 – 60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat

* Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2 - 3 % B) 8 – 9 %

C) 10 % D) 12 % E) 15 %

Care din urmatoarele medicamente NU sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol

C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina

* Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol nivelul seric al gastrinei revine la normal in decurs de: A) 1 – 2 zile B) 3 – 5 zile

C) 6 – 7 zile D) 2 saptamani E) 3 saptamani

Hemoragia intracraniană poate să apară în: A) Parenchimul cerebral. B) Spaţiul intraorbitar.

C) Spaţiul subarahnoidian. D) Spaţiul subdural. E) Spaţiul epidural.

Edemul cerebral din ischemia cerebrală poate fi:

A) Citotoxic. B) Vasogenic. C) Posttraumatic. D) Interstiţial. E) Ischemic.



Dacă artera cerebrală medie este ocluzionată la nivelul trunchiului său, blocând ramurile penetrante (profunde), cât şi pe cele corticale (superficiale), manifestările clinice sunt: A) Hemiplegia (contralaterală). B) Hemianestezie (contalaterală). C) Hemianopsie homonimă.

D) Parapareza. E) Afazia globală (dacă este afectată emisfera dominantă).

Dacă este afectată emisfera nedominantă, manifestările clinice pot fi: A) Apraxia constructivă. B) Afazia Wernicke. C) Anosognozia.

D) Hemipareza sau hemiplegia (contralaterală). E) Afazia Broca.

* Cecitatea corticală apare în: A) Obstrucţia arterei cerebrale anterioare. B) Obstrucţia arterei oftalmice.

C) Obstrucţia bilaterală a arterei cerebrale posterioare (porţiunile distale). D) Obstrucţia arterei carotide externe. E) Obsrucţia arterei sylvine.

Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt: A) Hemipareza motorie pură. B) Atacul senzitiv pur.

C) Hemipareza ataxică. D) Tetraplegia. E) Hemipareza motorie pură cu “afazie motorie”.

Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată prin : A) reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic la o multitudine de stimuli B) reactivitate crescută a arborelului traheo-bronşic doar la alergeni

C) este o boală episodică, exacerbările acute intercalându-se cu perioade lipsite de simptome D) pacientul poate sa işi revină complet după atac E) status astmaticus este denumirea crizei de astm

Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii care : A) apare la toate vârstele dar predominant la vârste tinere B) aproape jumătate din cazuri apar până la vârsta de 10 ani

C) pot fi descrise două tipuri de astm, alergic şi idiosincrazic D) astmul alergic se caracterizează prin teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen E) astmul idiosincrazic este caracterizat prin nivele de IgE crescute

Celulele care par a fi implicate în patogeneza astmului sunt: A) mastocitele B) eozinofilele

C) macrofagele D) limfocitele E) trombocitele

Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:



A) aspirina B) antagonisţii beta-adrenergici

C) metabisulfitul de potasiu D) digoxina E) teofilina

Astmul profesional este o problemă importantă de sanatate; obstructia căilor respiratorii a fost descrisă după expunere la: A) săruri metalice B) metale preţioase C) pulberi de lemn D) agenţi farmaceutici

E) enzime biologice Diagnosticul de astm se stabileşte prin : A) demonstrarea obstrucţiei reversibile a căilor aeriene B) reactivitate crecută a căilor aeriene la provocare cu histamină, metacolină

C) reactivitate crescută a căilor aeriene la provocare prin hiperventilaţie izocapnică de aer rece D) dozarea IgE serice este specifică pentru astm E) radiografie toracică ce arată hiperinflaţie este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de astm

Simptomele astmului : A) constau din triada: dispnee, tuse şi wheezing B) la începutul atacului de astm pacientul acuză senzaţia de constricţie toracică însoţită de tuse neproductivă

C) la începutul atacului de astm pacientul acuză senzaţia de constricţie toracică, tuse cu expectoraţie groasă D) tusea cu expectoraţie groasă, filantă, care ia forma căilor aeriene distale (spiralele Curschmann) apare la terminarea unui episod de astm F) spiralele Curschmann la examenul microscopic conţin frecvente mastocite şi cristale Charcot Leyden

Scopul tratamentului cronic în astm : A) este să asigure un status stabil, asimptomatic cu cea mai bună funcţie pulmonară posibilă B) primul pas îl constituie educarea pacientului

C) severitatea bolii trebuie să fie evaluată şi monitorizată cu măsurători obiective ale funcţiei pulmonare D) severitatea bolii trebuie să fie evaluată şi monitorizată prin dozarea eozinofiliei din spută şi dozarea IgE serice E) agenţii care declanşează astmul trebuie îndepărtaţi

În ce priveşte prognosticul şi evoluţia clinică a astmului următoarele afirmaţii sunt adevărate :

A) mortalitatea în astm este mică B) prognostic bun la 50 până la 80% dintre pacienţi, în special la cei la care boala nu este severă şi a

debutat în copilărie C) prognostic bun la 50-80% dintre pacienţi, în special la cei la care boala a debutat la vârsta adultă D) spre deosebire de alte afecţiuni ale căilor respiratorii, astmul nu progresează E) la 40% dintre pacienţii la care astmul a apărut la vârstă adultă se pot observa remisiuni spontane

Trăsătura de bază, cea mai frecvent întâlnită pentru diateza astmatică este hiperexcitabilitatea nespecifică a arborelui traheobronşic.Printre stimulii care interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de astm se numără :



A) alergenii B) efortul fizic

C) infecţiile bacteriene respiratorii sunt factori majori etiologici D) infecţiile virale respiratorii sunt factori majori etiologici E) factorii emoţionali

Principalele cauze de exsudat pleural sunt: A) insuficienţa cardiacă B) pneumonia bacteriană

C) neoplaziile D) infecţiile virale E) embolismul pulmonar

Constituie indicaţie pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) prezenţa puroiului vâscos în spaţiul pleural B) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural

C) frotiuri Gram negative pentru microorganisme din lichidul pleural D) glucoza mai mică de 50 mg/dl în lichidul pleural E) pH-ul lichidului pleural mai mic de 7 şi mai mic cu 0,15 unităţi decât cel arterial

Constituie cauze de apariţie a revărsatelor pleurale de tip transudat: A) insuficienţa cardiacă congestivă B) sindromul nefrotic

C) mixedemul D) uremia E) hemotoraxul

* Revărsatul pleural apare la pacienţi cu ciroză hepatică şi ascită într-un procent de aproximativ A) 0,5 % B) 1 %

C) 5 % D) 10% E) 15%

Cele trei tumori care determină aproximativ 75% din revărsatele pleurale maligne sunt: A) mielomul multiplu B) cancerul pulmonar

C) cancerul mamar D) sarcoamele E) limfoamele

* În cazul pacienţilor cu SIDA cea mai frecventă cauză de revărsate pleurale este A) tuberculoza B) sarcomul Kaposi

C) pleurezia parapneumonică D) criptococcoza E) limfomul

* Cea mai frecventă cauză de chilotorax este: A) traumatismul B) tumora mediastinală

C) criptococcoza D) dislipidemia



E) limfomul * Pneumotoraxul spontan primar poate apărea la un individ: A) fără o afecţiune de bază pulmonară cunoscută B) cu o afecţiune de bază pulmonară cunoscută

C) ca urmare a unui traumatism D) cu metastaze pulmonare E) cu tuberculoză pulmonară

Cauzele cele mai frecvente de pneumotorax iatrogen sunt reprezentate de: A) bronhoscopii B) biopsii transtoracice

C) toracocenteze D) montarea cateterelor centrale intravenoase E) crizele de astm

Care din următoarele afirmaţii referitoare la semnul Hamman întâlnit în pneumomediastin sunt adevărate: A) este un zgomot crepitant B) este un zgomot sibilant

C) este sincron cu bătăile cardiace D) se aude cel mai bine în decubit lateral drept E) se aude cel mai bine în decubit lateral stâng

Care dintre urmatoarele pot fi cauza unei anemii feriprive: A) sarcina B) boli inflamatorii cronice

C) deficitul de transcobalamina D) menometroragii E) boala celiaca

* O femeie de 65 de ani fara antecedente semnificative patologice prezina cu ocazia unui control de rutina prescris de catre medicul de famile, urmatoarea hemograma: Leucocite= 3800/mmc, Trombociti= 118.000/ mmc, Hemoglobina= 9.8 g/dl. Volumul eritrocitar mediu = 115 fl (VN 80-100 fl). Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa elucideze cauza anemiei? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perl’s

C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca

Un barbat de 53 de ani este trimis in consult pentru anemie. Hemograma arata Leucocite= 3500/mmc, Trombociti= 140.000/mmc, Hemoglobina= 8.5 g/dl. Volumul eritrocitar mediu este crescut la 114 fl. Din antecedentele barbatului notam o gastrectomie 2/3 in urma cu 10 ani pentru boala ulceroasa. Pacientul neaga ca ar fi luat vreun medicament in ultimii ani, cu exceptia autoadministrarii ocazionale de paracetamol cu ocazia unor raceli. Care dintre urmatoarele elemente este posibil sa apara in istoricul si examenul obiectiv al pacientului, avand in vedere cele de mai sus?

A) parestezii B) glosita

C) koilonichie D) neuropatie periferica E) melena



O femeie de 29 de ani, in luna a 8-a a primei sarcini, este trimisa pentru investigarea unei anemii. Femeia a luat doar acidul folic prescris de catre medicul de familie in timpul primului trimestru de sarcina, ulterior neluand niciun supliment vitaminic. Clinic in limite normale. Hemograma arata Hemoglobina= 9g/dl, Leucocite=3900/mmc, Trombociti= 190.000/mmc. Volumul eritrocitar mediu este de 88 fl (VN 80-100fl). Creatinina, transaminazele si bilirubina sunt in limite normale. Care dintre urmatoarele modificari este probabil sa fie decelate la aceasta pacienta!?

A) LDH crescute B) B12 serica scazuta

C) folati serici scazuti D) feritina scazuta E) haptoglobina scazuta

* Un pacient de 59 de ani cu istoric de poliartrita reumatoida si hipertensiune, pentru care ia prednison 10 mg/zi si inhibitori de enzima de conversie, fara a lua- afirmativ- alte medicamente, este trimis in consult pentru anemie. Clinic se retine paloare, lipsa organomegaliilor palpabile. Reactia Gregersen este negativa. Hemograma regaseste anemie cu Hemoglobina= 9g/dl, Leucocite=10.000/mmc, Trombociti=320.000. Reticulocitele sunt 1.3% (13 la mie).

Feritina este de 300 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Sideremia este de 20 ug/dl (VN 40-150 ug/ml). Biochimic in limite normale, inclusiv LDH. Care dintre urmatoarele este cea mai probabila cauza a modificarilor hemogramei?

A) anemie feripriva B) sindrom mielodisplazic

C) deficit de B12 D) tara talasemica (beta talasemie heterozigota) E) anemia din boli cronice (anemie cronica simpla)

* O pacienta de 59 de ani cu istoric de tromboza venoasa profunda a unui membru inferior, urmat de embolie pulmonara, pentru care urmeaza de cinci luni tratament anticoagulant cu trombostop, se prezinta cu acuze de astenie, scadere a capacitatii de efort, care ii permite, totusi, sa isi rezolve problemele casnice cotidiene. Neaga pierderi de sange, inclusiv melena. Hemograma regaseste Leucocite=2600/mmc, Trombociti=112.000/mmc, Hemoglobina=7g/dl, cu un volum eritrocitar mediu de 114 fl (VN 80-100 fl). Biochimic se remarca o bilirubina totala crescuta la 1.5 mg/dl si lactat dehidrogenaze crescute la 3000 U/l. Care e cea mai potrivita abordare diagnostica!? A) punctie medulara, citologie si coloratie Perl’s B) dozare de B12 si folati serici

C) dozarea feritinei D) electroforeza hemoglobinei E) dozarea sideremiei

* O femeie de 32 de ani are un istoric documentat de anemie feripriva de circa 5 ani, pentru care i s-au prescris in decursul timpului diferite preparate de Fe oral, fara a obtine insa corectarea anemiei. La intrebari insistente despre complianta la tratament, pacienta sustine ca si-a luat de fiecare data medicamentele. Apartinatorii confirma. Pacienta este asimptomatica, insa la examenul clinic se remarca tegumente si parul uscate. Descrie de asemenea ca i se rup foarte usor unghiile. Hemograma regaseste Leucocite= 8000/mmc cu Trombociti= 430.000/mmc si Hemoglobina=9.5 g/dl. Feritina serica este scazuta, la 10 ng/ml. Care dintre investigatiile de mai jos este cea mai oportuna pentru elucidarea problemei pacientei?



A) gastroscopie cu biopsie de D2 sau test de screening pentru boala celiaca. B) punctie medulara cu citologie si coloratie Perl’s

C) dozarea B12 si folatilor serici D) masurare sideremie, capacitatii totale de legare a fierului si a saturatiei transferinei E) test Coombs, LDH si reticulocite

* O pacienta de 25 de ani, cu istoric de anemie cu valori ale Hb in jur de 10-11g/dl din copilarie, tratata cu fier p.o repetat insa fara raspuns, asimtomatica, are in prezent o hemograma cu leucocite si trombociti in limite normale, o Hemoglobina de 10.5 g/dl, un volum eritrocitar mediu de 68 fl (VN 80-100 fl). Frotiul indica microcitoza si prezenta hematiilor in semn de tras la tinta (codocite). Feritina serica este de 380 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Mai are doua surori dintre care una cu probleme similare cu ale pacientei. Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa confirme diagnosticul? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perl’s

C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca

* O pacienta de 62 de ani vine la consultatie cu un istoric de astenie si parestezii. Clinic se retine paloare si hiporeflexie la nivelul membrelor inferioare, precum si o limba rosie, depapilata. Hematologic Leucocite=3600/mmc, Trombociti=129.000/mmc, Hemoglobina=7.6g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de 115 fl (VN 80-100 fl). Pe frotiu se descriu macrocite si neutrofile hipersegmentate. Cauza cea mai probabila este: A) deficit de acid folic B) deficit de B12

C) deficit de Fe D) hemoliza autoimuna E) hemoliza medicamentoasa

* O pacienta de 65 de ani are un istoric de astenie, mai accentuata in ultimele saptamani, cand a observat ca ii vine greu sa urce cele patru etaje de la blocul sau. La anamneza relateaza parestezii. Clinic paloare si semne de neuropatie periferica. Hemograma regaseste Leucocite 3400 Trombociti 110.000 Hemoglobina 7.6 g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de 114 fl (VN 80-100 fl). Retioculocite 0.8%. (8 la mie). Biochimic retinem Lactat dehidrogenaze crescute la 4000 U/l. Pacienta a efectuat o gastroscopie pentru acuze digestive in urma cu o luna, care a descris o gastrita atrofica. Care va fi, daca se confirma diagnosticul cel mai probabil, tratamentul potrivit al acestei paciente? A) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de acid folic p.o. B) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de Fe p.o.

C) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmata de B12 injectabil D) administrare de B12 injectabil E) adiministrare de preparate orale cu Fe, acid folic si B12.

* Apendicele este un organ immunologic care participa in mod active la secretia imunoglobulinelor,in special a: A) Ig.M B) Ig.G

C) Ig.A D) Ig.E E) Ig.D

2. Durerea abdominala din apendicita acuta;



A) Are localizari variate determinate de diferitele pozitii anatomice ale apendicelui B) Nu este insotita de tulburari de tranzit

C) Se localizeaza intotdeauna la nivelul fosei iliace drepte D) Este precedata de anorexie E) Nu este insotita de voma

* Apendicita acuta necomplicata ests caracterizata paraclinic prin; A) Numar normal de leucocite B) Leucocitoza peste 18.000/mm3

C) Leucocitoza moderata intre 10.000-18.000/mm3

D) Bacteriurie E) Anemie

Suspiciunea de perforatie apendiculara este sugerata de: A) Febra peste 39o C B) Leucocitoza peste 18.000/mm3

C) Icter D) Durere la palpare in fosa iliaca dreapta E) Tahicardie

Tratamentul apendicitei acute perforate,la tineri,include: A) Antialgice B) Tratament conservator

C) Apendicectomie D) Drenaj transperitoneal E) Antibiotice 10 zile postoperator

Incizia pentru apendicectomie este: A) Pfannenstiel B) Subcostala

C) Mc.Burney(oblica) D) Rocky-Davis(transversala) E) Incizie inferioara mediana

Avantajele apendicectomiei laparoscopice comparativ cu cea clasica constau in: A) Durere diminuata B) Reducerea infectiilor postoperatorii

C) Reducerea duratei de spitalizare D) Costuri mult mai reduse E) Reintegrare mai rapida in munca

Complicatiile precoce ale apendicectomiei sunt: A) Septice B) Fistule fecale

C) Ocluzia intestinala D) Hernia inghinala E) Eventratia

Tipurile histologice majore de adenocarcinom apendicular sunt: A) Colonic



B) Vilos C) Mucinos D) Limfom E) Adenocarcinoid

Factorii principali implicati in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: A) Varsta pacientului B) Embolia pulmonara

C) Perforatia aparuta anterior tratamentului chirurgical D) Peritonita E) Infectiile respiratorii

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre arsurile produse de smoala fierbinte: A) cuprind invariabil intregul tegument B) smoala se va indeparta prin aplicarea unei comprese cu o pomada pe baza de petrol

C) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete extinderea arsurii D) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete profunzimea arsurii E) in cuva rezervor a masinii de asfaltat smoala este tinuta la o temperatura de 120-180° C

Arsurile produse prin explozie: A) sunt pe locul 2 ca frecventa B) se distribuie, in general, pe toata pielea expusa

C) sunt pe locul 3 ca frecventa D) sunt preponderent dermice E) se pot asocia cu leziuni termice importante la nivelul cailor respiratorii superioare

Leziuni identificate de ABA (American Burn Association) ca necesitand internarea intr-un centru de tratament al arsurilor sunt: A) arsurile chimice B) arsuri de gradul II-III implicand organele genitale, perineul, articulatiile mari

C) arsurile electrice D) arsuri de gradul II-III implicand fata, mainile, picioarele E) arsurile gradul I sub 5% din suprafata corporala totala.

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la escarotomia la nivelul extremitatilor cu arsuri circumferentiale: A) culoarea pielii si sensibilitatea trebuie evaluate orar B) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii distale

C) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii proximale D) sunt necesare doze mari de anestezie locala E) escarotomia poate fi facuta la patul bolnavului

* La pacientii arsi, limita presiunii pentru efectuarea escarotomiei sau fasciotomiei este de: A) 5 mm Hg B) 10 mm Hg

C) 15 mm Hg D) 20 mm Hg E) 30 mm Hg

Urmatoarele afirmatii despre arsurile de gradul I sunt adevarate: A) produc vezicule B) sunt destul de dureroase



C) dupa a patra zi apare fenomenul “de cojire” D) implica numai epidermul E) implica epidermul si dermul superficial

Arsurile pe toata grosimea (gradul III): A) nu implica toate straturile pielii B) se pot vindeca numai prin retractarea pielii, epitelizare din marginile plagii sau grefare de piele

C) au, in unele cazuri, aspect translucid, cu vase trombozate vizibile in profunzime D) nu se albesc la digitopresiune E) se albesc la digitopresiune

In ceea ce priveste statusul actual al tratamentului arsurii, probele sustin urmatoarele concluzii: A) excizia-grefarea precoce scade dramatic numarul debridarilor dureroase necesare B) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai putine complicatii septice

C) arsurile pe toata grosimea mai mici de 20% pot fi excizate-grefate in siguranta de un chirurg experimentat

D) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai multe complicatii septice

E) cicatrizarea este mai buna daca plagile sunt acoperite tardiv

Avantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timpul operator este mai lung B) determina un pat cu viabilitate certa

C) garourile pot fi folosite de rutina pentru extremitati D) necesita mai putina experienta pentru a obtine un pat optim E) hemoragia intraoperatorie e mai mica decat la excizia tangentiala

Dezavantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timp operator mai lung B) incidenta edemului distal este mai mare cand excizia este circumferentiala

C) nu determina defecte estetice importante D) exista un pericol mai mare de lezare a nervilor si tendoanelor superficiale E) poate sa apara denervare cutanata

In reglarea tensiunii arteriala intervin: A) sistemul adrenergic periferic şi/sau central B) renal

C) vascular D) hormonal E) gastrina

Factorii de risc care indică un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A) Rasa neagră B) Fumatul

C) Rasa albă D) Diabetul zaharat E) Sexul masculin

Următoarele afecţiuni sunt considerate afectări de organ la pacientul cu hipertensiune arterială



A) Infarctul miocardic B) Insuficienţa cardiacă congestivă

C) Litiaza renală D) Accidentul cerebrovascular E) Cataracta

Pacientului hipertensiv îi sunt recomandate următoarele mijloace nemedicamentoase de tratament: A) dieta B) reducerea în greutate

C) gimnastică aerobică regulată D) antiinflamatoare nesteroidiene E) medicaţie hipolipemiantă

Motivele unui răspuns terapeutic slab la pacienţii cu hipertensiune sunt: A) Creştere excesivă în greutate B) Simpaticomimetice

C) respectarea terapiei medicamentoase D) expansiunea volemică prin aport excesiv de sodiu E) scădere în greutate

La pacienţii diabetici inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei: A) sunt utili în tratamentul hipertensiunii arteriale B) sunt contraindicaţi în tratamentul hipertensiunii arteriale

C) pot reduce dezvoltarea nefropatiei prin scăderea rezistenţei vasculare renale D) nu influenţează dezvoltarea nefropatiei diabetice E) au efecte adverse asupra metabolismului glucozei

Hipertensiunea arterială la o persoană însărcinată: A) trebuie tratată dacă tensiunea arterială diastolică depăşeşte 95 mmHg B) poate fi tratată cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

C) poate fi tratată cu diuretice D) poate fi tratată cu Metildopa fără efecte adverse asupra fătului E) poate fi tratată cu antagonişti ai canalelor de calciu

Măsurile generale cuprinse în intervenţia terapeutică nemedicamentoasă sunt: A) dieta B) reducerea stresului

C) creşterea in greutate D) scăderea in greutate E) gimnastica aerobică regulată

Următoarele clase de medicamente fac parte din tratamentul hipertensiunii arteriale A) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) B) diuretice

C) contraceptivele D) blocanţi ai influxului de calciu E) corticosteroizii

Printre reacţiile adverse metabolice ale diureticelor se numără: A) hipokalemia B) hiperuricemie

C) hipouricemia



D) hiperlipemia E) intoleranţa la glucide

Pacientii cu astm infectios cronic se caracterizeaza prin: A) bronsita cronica B) reversibilitate completa a obstructiei cailor aeriene

C) dispnee intensa D) wheezing E) confuzie cu astmul bronsic

Urmatorii factori se asociaza cu bronsita cronica: A) fumatul B) nivel crescut de alfa1antitripsina

C) agregare familiala D) poluarea E) anumite profesii

Dispneea de repaus in boala obstructiva cronica: A) apare cand VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisa B) se insoteste de cresterea pO2

C) apare cand VEMS-ul scade sub 25% din valoarea prezisa D) se insoteste si de retentie de CO2 E) se insoteste de alterarea capacitatii de munca

Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin: A) istoric indelungat de dispnee de efort B) pO2 este in jur 45-60 mmHg

C) pCO2 scazuta spre normala D) tahipnee cu expir prelungit E) CPT si VR sunt scazute

Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin: A) episoade repetate de insuficienta respiratorie B) pCO2 este 35-40 mmHg

C) cord pulmonar rar D) la auscultatie raluri umede si wheezing E) hematocrit 50-55%

Aparitia insuficientei ventriculare drepte la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A) este accentuata de vasoconstrictia pulmonara hipoxica B) suflu holosistolic de regurgitare tricuspidiana functionala

C) cianoza diminua D) galop diastolic E) diminuarea edemelor periferice

Tratamentul infectiilor respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A)administrarea de antibiotice 7-10 zile B)nu necesita antibiotice, rolul bacteriilor fiind discutabil

C)se indica efectuarea de culturi din sputa in caz de febra, frison, durere toracica D) terapie prompta inca de la debut



E) terapia antibiotica scade durata si severitatea episoadelor infectioase

Atitudinea in fata hipoxiei si eritrocitozei din boala pulmonara cronica obstructiva este: A) oxigenoterapie la cei cu hipoxie severa (pO2 sub 55mmHg) cu sau fara cord pulmonar B) suplimentarea aportului de O2 in timp zborurilor prelungite la cei cu pO2 de 90 mmHg la nivelul marii

C) oxigenoterapie de durata la cei cu hipoxie persistenta si severa(pO2 de 55-60 mmHg) daca se asociaza semne de cord pulmonar, eritrocitoza si insuficienta cardiaca dreapta

D) oxigenoterapie pe durata noptii in special la cei cu manifestari predominant bronsitice E) flebotomia amelioreaza functia pulmonara in repaus

Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt: A) pneumonia B) trombembolismul pulmonar

C) episoade de poluare intensa a atmosferei D) pneumotoraxul E) insomnia

Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se pune prin : A) masurarea gazelor din sangele arterial si a pH-ului sanguin B) scaderea pO2 cu mai mult de 20 mmHg

C) orice grad de hipercapnie care se asociaza cu un pH mai mic de 7,3 D) scaderea pO2 cu cel putin 10-15 mmHg E) orice grad de hipercapnie care asociaza un pH mai mare de 7,3

Care dintre următoarele caracteristici sunt specifice diseminării limfatice în cancerul colonului? A) Invazia ganglionară depinde de dimensiunea tumorii B) Ganglionii regionali sunt întotdeauna primii invadați

C) Metastazele la distanță pot apărea în absența diseminării ganglionare D) Diseminarea limfatică este rară în cancerul colonului E) Nu toate diseminările limfatice sunt urmate de creșterea în volum a ganglionilor limfatici

* Care dintre următoarele afirmații privind histologia cancerului colonului este adevărată? A) Tumorile coloide au ca trăsătură comună producerea abundentă de mucină care ocupă cel putin 10% din volumul tumoral B) Gradul de diferentiere celulară este un element de prognostic major, mai important decât prezenta infiltratului inflamator si limfocitar la periferie

C) Distributia celulelor pe două sau trei rânduri care nu respectă structura glandulară este specifică tumorilor cu margini slab definite

D) Gradul de diferentiere tumorală variază în cadrul aceleiași leziuni E) Gradul II de diferentiere este caracterizat de întreruperea muscularis mucosae

Perforatia colică în cancerele colonului este caracterizată de: A) Este localizată întodeauna proximal de tumoră B) Perforația diastatică este cea mai frecventă

C) Perforația locală are cea mai bună evolutie D) Metastazele hepatice sunt prezente în peste 50% din cazurile cu perforație E) Mortalitatea operatorie ajunge la 50% din cazuri



* Cancerul de colon transvers este caracterizat prin: A) Localizare la nivelul flexurilor colice și a ansei transversului B) Cel mai des se prezintă ca o tumoră schiroasă palpabilă

C) Clinic are o simptomatologie specifică D) Pot apare fistule jejuno-colice cu ocluzie intestinală înaltă și alterarea gravă a stării generale E) Localizarea cancerului la acest nivel topografic are o incidență similară cu cea la nivelul ceco-

ascendentului

* Determinarea sângerărilor oculte în materiile fecale: A) Este un mijloc de diagnostic în cancerul colorectal B) Este valoroasă ca test screening specific cancerului de colon

C) Reacția negativă exclude cancerul colonului D) Este utilă ca și screening numai la grupurile de pacienți cu risc crescut de cancer digestiv E) Este utilă pentru diagnosticul precoce al recidivelor cancerului de colon

Care din următoarele caracteristici sunt specifice cancerului rectal? A) Tumorile maligne situate la nivelul canalului anal, format din porțiunea terminală a intestinului primitiv, sunt mai ales adenocarcinoame B) Leziunile sunt accesibile examenului clinic

C) Datorită simptomelor atribuite hemoroizilor diagnosticul este frecvent timpuriu D) Frecvența bolii este sensibil egală între mediul urban și rural E) Adenoamele viloase recunosc riscul cel mai înalt de transformare malignă

* Care dintre următoarele afirmații privind manifestările clinice în cancerul rectal este adevărată? A) Cancerul rectal evoluează de la început simptomatic datorită sângerărilor exprimate odată cu evacuarea bolului fecal B) Sângerarea apare ca sânge proaspăt pe suprafața bolului fecal

C) Tenesmele sunt determinate de invadarea plexurilor nervoase extrarectale D) Limfadenopatiile inghinale sunt frecvent prezente E) Tactul rectal permite depistarea tumorilor din întreg rectul

În investigarea paraclinică a unui pacient cu cancer rectal se vor urmări următoarele principii: A) Radiografia abdominală simplă nu este utilă în cazurile cu ocluzie intestinală sau perforație B) Clisma baritată cu dublu contrast este contraindicată datorită posibilității existenței unei obstrucții realizate de o tumoră rectală superioară

C) Computer-tomografia este utilă pentru ghidarea puncției-biopsie a metastazelor hepatice D) Ultrasonografia endoluminală este avantajoasă mai ales în cazul tumorilor canalului anal E) Antigenul carcinoembrionar nu poate fi admis ca marker de diagnostic primar

Ablația chirugicală a rectului în cancerul rectal trebuie să respecte unele dintre următoarele “chei” anatomice: A) Îndepărtarea mezorectului B) Prezervarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers

C) Secțiunea ligamentelor laterale D) Rezecția plexurilor nervoase pelvine deoarece acestea pot fi sediul unei invazii perineurale E) Secțiunea arterelor rectale medii

Care dintre următoarele afirmații privind complicațiile perforative ale cancerului rectal sunt false? A) Acestea se produc cel mai frecvent în amonte de tumoră B) Perforațiile diastatice se produc mai frecvent la nivelul cecului



C) Operația Hartmann permite, în mod clasic, restabilirea continuității digestive și este cea mai indicată.

D) Colectomia totală cu anastomoză ileo-rectală este rezervată cazurilor cu perforații la nivelul tumorii prin necroza parțială a acesteia

E) În urgență, sutura simplă este tratamentul de elecție al perforației diastatice

Frecvenţa de apariţie a cancerului de col uterin: A) nu este cunoscută cu precizie B) diferă de la o zonă la alta, de la o ţară la alta

C) literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/1000/an D) literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/100000/an E) diferă în funcţie de nivelul socio-economic

Factori favorizanţi ai cancerului de col uterin sunt: A) debutul activităţii sexuale la vârstă tânară B) parteneri sexuali multipli

C) fumatul D) sarcini multiple E) prima sarcină la vârstă foarte tânără

* Cea mai frecventă cale de extindere a cancerului de col uterin este: A) din aproape în aproape B) cale limfatică în ganglionii paracervicali

C) cale limfatică în ganglionii hipogastrici D) cale limfatică în ganglionii periaortici E) cale hematogenă

Semnele şi simptomele cancerului de col uterin: A) apar în fazele avansate B) cancerul microinvaziv este complet asimptomatic

C) cancerul microinvaziv este deja simptomatic D) primul semn caracteristic este o scurgere redusă, cu striuri sangvine, ce apare după un contact

sexual E) durerea se poate adăuga în stadiile avansate

* Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin: A) se face prin examen citologic B) este colposcopic

C) se face prin testul Lahm-Schiller D) este numai anatomo-patologic E) se face prin examenul secreţiei vaginale

* Carcinomul “in situ” al colului uterin reprezintă, în clasificarea FIGO, stadiul : A) 0 B) I a1

C) I a2 D) I b1 E) I b2

Adenocarcinomul, ca formă a cancerului de col uterin: A) îşi are originea în glandele endocervicale



B) îşi are originea în glandele endometriale C) manifestarea lui prin semne şi simptome este mai tardivă decât a cancerului exoxervical D) manifestarea lui prin semne şi simptome este mai precoce decât a cancerului exoxervical E) clinic, colul uterin are formă de “butoiaş”

Brahiterapia, în tratamentul cancerului de col uterin: A) foloseşte cel mai frecvent radionuclizi de cesiu şi iridiu B) utilizează fascicule de radiaţii gamma

C) sursa de iradiere este în contact cu tumora D) sursa de iradiere este la distanţă de tumoră E) are ca volum ţintă uterul, porţiunea proximală a parametrelor şi treimea superior a vaginului

Tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 este reprezentat de : A) histerectomie totală cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani B) brahiterapie utero-vaginală

C) histerectomie subtotală cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani D) la paciente sub 40 ani, care îşi doresc o sarcină, se poate indica amputaţia colului E) la paciente sub 40 ani, care îşi doresc o sarcină, se poate indica conizaţie largă

În terapia cancerului de col uterin asociat cu sarcina, contraindicaţii majore au : A) chiuretajul cavităţii uterine B) naşterea pe căi naturale

C) operaţia cezariană D) brahiterapia intrauterină E) alăptarea

* Boala Paget a sanului are originea in: A) lobii glandei mamare B) in tegument

C) in mamelon D) intraductal in subcutis E) in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare

* În cadrul clasificarii TNM a cancerului mamar, T4d înseamna: A) carcinom in situ B) tumora cu diametrul între 0,5-1 cm

C) mastita carcinomatoasa D) T4a+T4b E) tumora mai mare de 5cm diametru

* Care sunt indicatiile pentru efectuarea chirurgiei limitate pt. tumorile din categoria terapeutica A? A) sarcina B) cc. multifocal

C) tumorile din cadranul central D) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie E) tumora ce a avut evolutie rapida

* Iradierea in cancerul de san se aplica in doza de: A) 25-35 Gy B) 45-50 Gy

C) 35-40 Gy D) 40-60 Gy



E) 30-35 Gy

* Cancerul mamar infraclinic se descopera prin: A) coloranti ce nu difuzeaza B) izotopi radioactivi

C) control ecografic D) stereotaxie E) mamografie

Pledeaza pentru cancerul mamar urmatoarele modificari ale mamografiei: A) opacitate bine delimitata, cu un contur clar B) prezenta microcalcificarilor

C) edem peritumoral sub forma unui halou transparent D) ingrosarea lizereului cutanat limitat la areola E) prezenta spiculilor

Care sunt factorii de risc externi in cancerul de san: A) iradierea B) dieta bogata in protein si grasimi

C) nuliparitatea D) menopauza precoce E) traumatismele mici si repetate

Care sunt statiile ganglionare descrise de Berg in cadrul neoplasmului mamar ce descriu statii de importanta prognostica: A) ggl situati inauntrul marginii externe a micului pectoral B) ggl ce se gasesc inapoia m.mic pectoral

C) ggl siutati in afara marginii externe a m.mare pectoral D) teritoriul limfoggl cuprins in spatiul aflat inauntrul marginii interne a m.mic pectoral E) ggl situati in afara marginii externe a m.mic pectoral

Diagnosticul de certitudine in cancerul de san se face prin: A) in mastita carcinomatoasa se face prin punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen citologic B) ecografie

C) excizie cu examen HP al tumorii D) examen citologic prin punctie cu ac fin E) mamografie

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) in boala Paget a sanului nu apar scurgeri mamelonare B) mastopatia nodulara este aderenta la tegument

C) boala fibrochistica e o afectiune genetica D) in boala Paget a sanului invazia ganglionara axilara este relative frecventa E) in tumora Phyllodes adenopatia axilara este absenta

Caracteristicile ficatului gras alcoolic sunt: A) ficat mărit de volum B) atrofia lobului stâng hepatic

C) culoare galbenă D) consistenţă fermă E) consistenţă de organ



Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ: A) degenerarea şi necroza hepatocitelor B) balonizarea hepatocitelor

C) infiltrat eozinofilic D) infiltrate cu polimorfonucleare şi limfocite E) corpii Mallory

Manifestările clinice ale cirozei alcoolice sunt reprezentate de: A) reducerea masei musculare B) angină pectorală

C) sângerări mucoase D) icter E) encefalopatie hepatică

Semnele obiective ale cirozei alcoolice sunt: A) hepatomegalie fermă, nodulară B) eritroza palmară

C) hipertrofia glandelor parotide D) ulceraţii aftoide ale mucoaselor E) ascită

Care dintre afecţiunile de mai jos se asociază frecvent cu ciroza biliară primitivă: A) sindromul Crest B) boala Crohn

C) sindromul Sicca D) tiroidita autoimună E) acidoza tubulară renală

În ciroza biliară primitivă, care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A) este mai frecventă la bărbaţi B) vârsta de apariţie este cuprinsă între 35-60 ani

C) apar anticorpi antimitocondriali D) creşte nivelul seric al IgG E) apare lezarea ductelor biliare

Caracateristicile de laborator ale cirozei biliare primitive sunt: A) creşterea de 2-5 ori a fosfatazei alcaline B) creşterea de 10-15 ori a transaminazelor

C) anticorpii antimitocondriali în titru peste 1/40 D) anticorpii antinucleari în titru peste 1/80 E) hiperlipidemia

Manifestările clinice ale hipertensiunii portale includ: A) sindromul hepato-renal B) sindromul hepato-pulmonar

C) hemoragiile din varicele gastroesofagiene D) ascita E) splenomegalia

Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice include: A) administrarea de Vasopresină sau Somatostatină



B) administrarea de Nitroglicerină în perfuzie C) tamponament cu sonda Segstaken Blakemore D) ligaturarea varicelor E) injectarea intravariceală de alcool absolut

Factorii implicaţi în apariţia ascitei din ciroza hepatică sunt: A) hipoalbumineamia B) presiunea oncotică crescută

C) scăderea perfuziei renale D) scăderea aldosteronului E) creşterea activităţii reninei plasmatice

Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele: A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca E) momentul si felul mortii sunt neasteptate

Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular: A) sincopa vasovagala B) sincopa neurocardiogena

C) bradicardie severa tranzitorie D) hipertensiunea severa E) dezechilibre electrolitice

Suportul vital bazal include: A) ventilatia artificiala gura la gura B) masaj cardiac

C) intubatie endotraheala D) defibrilarea cordului E) administrarea adrenalinei

Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune: A) observarea miscarilor respiratorii B) observarea coloratiei tegumentelor

C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale E) absenta reflexului rotulian

Suportul vital avansat include urmatoarele manevre: A) defibrilarea cordului B) cardioversia

C) asigurarea unei linii venoase centrale D) masaj cardiac intern E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute

* Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain, este: A) ventilatia artificiala gura la gura B) lovitura precordiala

C) hiperextensia capului D) manevra Heimlich



E) masajul cardiac

Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii: A) tahicardia ventriculara B) fibrilatia ventriculara

C) asistolia D) bradiaritmia E) bloc atrioventricular complet

La pacientul cu stop cardiorespirator, este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in urmatoarele situatii:

A) de rutina in cadrul suportului vital avansat B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu

. * Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A) fibrilatia ventriculara B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune

C) asistolia D) disociatia electromecanica E) bradiaritmiile severe persistente

In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele: A) defibrilare precoce

B) intubatia traheala C) continuarea masurilor de suport vital bazal D) administrarea de adrenalina si atropina E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp

Următoarele reprezintă mecanisme indirecte de producere a fracturilor: A) încovoiere (flexie, îndoire) B) torsiune

C) lovire cu corp contondent D) prin armă de foc E) prin compresiune

Reprezintă semne generale ale fracturilor: A) agitaţie B) paloare C) anxietate D) durere E) impotenţă funcţională Care din următoarele sunt semne de certitudine ale fracturilor: A) deformare locală B) atitudine vicioasă C) crepitaţie osoasă D) netransmisibilitatea mişcărilor E) mobilitate anormală



Reprezintă complicaţii imediate generale ale fracturilor: A) Embolia grăsoasă pulmonară B) Coagularea intravasculară diseminată C) Lezări vasculare D) Lezări nervoase E) Interpoziţia părţilor moi *. Fractura deschisă tip II (Gustilo şi Anderson) este: A) fractură oblică sau transversală cu plagă cutanată sub 2 cm B) fractură cu cominuţie importantă şi devitalizare musculară C) fractură cominutivă cu plagă cutanată peste 2 cm D) fractură cominutivă cu deperiostare şi expunerea osului E) fractură asociată cu lezarea axului vascular Reprezintă complicaţii tardive generale ale fracturilor: A) calusul vicios B) pseudartroza C) litiaza renală D) osteoporoza E) deschiderea fracturii Sunt semne de probabilitate ale fracturilor: A) mobilitatea anormala B) durere in punct fix C) echimoza D) crepitatie osoasa E) deformare locala *. Pentru osteosinteza centromedulară în fracturile 1/3 proximale şi 1/3 distale ale diafizei oaselor lungi, precum şi în fracturile cominutive s-a imaginat: A) tija elastică Ender B) tija centromedulară Kuntscher C) tija centromedulară zăvorâtă D) placă şi şuruburi E) cerclajul de sârmă În fracturile trohanteriene este preferată osteosinteza cu: A) DHS B) tijă centromedulară lungă C) cui gama D) tije Kuntscher E) fixator extern Osteosinteza pe principiul hobanului este folosită în fracturile: A) de rotulă B) de tibie C) de radius D) de olecran E) nu mai este de actualitate



* Cantitatea de sange necesara pentru aparitia scaunului melenic este de: A) 50-60 ml B) 10 ml

C) 100ml D) 200-300 ml E) orice cantitate, oricat de mica

Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste hemoragiile digestive superioare: A) Cantitatea minima de sange necesara pentru ca testul Guaiac sa fie pozitiv este de 10 ml B) In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea creatininei serice

C) In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea ureei serice D) La o pierdere de sange mai mare de 10% din volumul sanguin apare socul E) Cea mai frecventa cauza de hemoragie digestive la copii e gastrita eroziva

Care din urmatoarele boli pot determina hemoragii digestive superioare masive? A) Esofagita B) Ruptura varicelor esofagiene

C) Ulcerul peptic D) Gastrita cronica E) Hemobilia

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) Localizarea cea mai frecventa a ulcerului duodenal este pe fata anterioara B) In Sindromul Mallory –Weiss sangerarea se opreste spontan in 90% din cazuri

C) Ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic D) Fistulele aorto-enterice sunt cause relative frecvente de hemoragie digestive superioara E) Hemobilia poate sa apara dupa punctia biopsie hepatica

Ulcerul peptic al gurii de anastomoza poate fi determinat de : A) Rezectia inadecvata B) Vagotomia supraselectiva

C) Antrul restant D) Dehiscenta suturilor E) Ca o consecinta a sindromului de ansa oarba

Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stres sunt adevarate: A) Ulcerul Curling apare in urma operatiilor intracraniene B) Ulcerul Curling poate fi multiplu

C) Ulcerul Curling apare ca urmare a socului si sepsei D) Ulcerul de stres poate fi intalnit si la pacientii cu hipertensiune arteriala maligna E) Ca mecanism fiziopatologic poate fi incriminat scaderea debitului sanguin gastric

Printre factorii de risc ai ulcerului de stress se pot numara: A) Arsurile masive B) Ciroza hepatica

C) Insuficienta renala D) Septicemia E) Boli limfoproliferative

* Care din urmatoarele semne sugereaza pierderea a mai mult de 20% din volumul sanguin?



A) Scaderea cu 10 mmHg a tensiunii arteriale si cresterea cu 10 batai/minut a pulsului B) Paloare accentuata asociata cu transpiratii abundente

C) Scaderea tensiunii arteriale cu 20 mmHg si cresterea frecventei pulsului cu 25 mmHg, la trecerea din clino in ortostatism

D) Scaderea tensiunii arteriale sub 100 mmHg si cresterea pulsului peste 100 batai /minut E) Scaderea tensiunii arteriale sub 90 mmHg si cresterea frecventei pulsului peste 130 batai/minut

Tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene consta in : A) Embolizarea arterei hepatice B) Scleroterapie

C) Terapie cu plasma argon D) Adrenalina intravenos E) Vasopresina intravenos

* Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata in ceea ce priveste hemoragiile digestive inferioare? A) Leziunile angiodisplazice sunt mai frecvente pe colonul stang B) Arteriografia poate identifica sediul sangerarii daca debitul acesteia este de cel putin 0,1-0,2ml/min

C) Angiodisplaziile sunt in general congenitale D) Infectia cu virus citomegalic poate fi o cauza de hemoragie digestiva inferioara E) Colita ulcerativa poate sangera frecvent masiv

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) Majoritatea bilirubinei provine din degradarea hematiilor la nivelul splinei B) Bilirubina neconjugata este solubila in apa

C) Bilirubina se leaga la nivelul ficatului de albumina D) In bila 85% din bilirubina este conjugata E) Bilirubina conjugata este foarte putin absorbita la nivelul intestinului

Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A) Cea mai mare parte a bilirubinei conjugate se elimina prin fecale (dupa deconjugarea de catre bacteriiile intestinale) B) Urobilinogenul este excretat predominant prin urina

C) Urobilinogenul poate fi reabsorbit la nivelul intestinului D) In mod normal in bila aproape toata bilirubina este sub forma de monoglicuronid E) In plasma se gaseste majoritatea bilirubinei conjugate

Cauzele congenital de icter cu bilirubina neconjugata se caracterizeaza: A) Hiperbilirubinemie frecvent peste 5 mg/dl B) Icterul se poate accentua dupa febra si ingestie de alcool

C) Biopsia hepatica arata modificari specifice D) Testele de hemoliza sunt normale E) Testele de hemoliza sunt modificate

Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Dubin-Johnson A) Ficatul nu poate fi vizualizat cu ajutorul colangiografiei intravenoase B) Ficatul are aspect de “ficat negru”

C) Eliminarea bromsulfonftaleinei este normala D) Consta in alterarea mecanismului de conjugare E) Consta in alterarea functiei excretorii

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Rotor



A) Ficatul contine un pigment negru B) Tractul biliar poate fi vizualizat cu ajutorul colengiografiei intravenoase sau orale

C) Consta intr-o insuficienta stocare a bilirubinei conjugate D) Bilirubina conjugate serica este predominant monoconjugata E) Excretia coproporfirinei urinare este normala

* Tumora Klatskin este: A) Tumora de coledoc distal B) Tumora bifurcatiei ductului hepatic comun

C) Tumora de vezica biliara D) Tumora a canaliculelor biliare intrahepatice E) Tumora papilei

Icterul obstructive asociat cu palparea vezicii biliare se intalneste in: A) Obstructia la nivelul bifurcatiei canalului hepatic comun B) Neoplasmul de cap de pancreas

C) Neoplasm coledocian inferior D) Vezica de “portelan” E) Calculi multiplii in vezica biliara

* Productia in exces de bilirubina se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Crigler-Najjar

C) Sindroamele hemolitice D) Carcinomul hepatic E) Sindromul Rotor

Colestaza familiala benigna se caracterizeaza prin: A) Este o afectiune congenitala B) Prezinta episoade recurente de hemoliza si icter

C) Are frecvent evolutie spre ciroza D) Prezinta episoade recurente de prurit si icter E) Se asociaza cu febra

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? A) Bilirubina rezulta din oxidarea hemului si reducerea biliverdinei rezultate B) Urobilinogenul se formeaza prin deconjugarea si reducerea bilirubinei de catre bacteriile intestinale

C) Urobilinogenul se formeaza prin conjugarea si oxidarea bilirubinei de catre bacteriile intestinale D) Bilirubina se formeaza prin reducerea hemului si oxidarea biliverdinei rezultate E) Enzima care ajuta la conjugarea bilirubinei este bilirubin reductaza

Care din următoarele virusuri hepatitice sunt virusuri ARN ? A) Virusul hepatitei A. B) Virusul hepatitei B. C) Virusul hepatitei C. D) Virusul hepatitei D. E) Virusul hepatitei E.

Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul hepatitei A (HAV) sunt adevărate ? A) Replicarea HAV are loc numai în ficat.



B) HAV este singurul virus hepatic uman care se poate cultiva in vitro. C) Anticorpii IgM-anti HAV persistă un timp îndelungat, de ani de zile, de obicei pentru restul vieţii. D) În timpul bolii acute, diagnosticul hepatitei A este demonstrat de existenţa titrurilor înalte de anticorpi anti-HAV din clasa IgM. E) Protecţia împotriva infecţiei cu HAV este asigurată de anticorpii IgG-anti HAV. Care din următoarele afirmaţii privind antigenul e al virusului hepatitei B (AgHBe) sunt adevărate ? A) Este un marker al replicării virusului hepatitei B. B) Prezenţa în ser a AgHBe creşte probabilitatea prezenţei concomitente a virionilor hepatitei B şi ADN polimerazei virusului hepatitei B. C) Persistenţa în ser a AgHBe peste 3 luni de la infecţia acută poate semnala dezvoltarea infecţiei cronice cu HBV. D) Prezenţa AgHBe în cursul hepatitei cronice B se asociază cu persistenţa replicării virale. E) Probabilitatea transmiterii infecţiei hepatitice B de la mamă la copil nu depinde de prezenţa AgHBe în serul mamei. Leziunile morfologice tipice în hepatitele virale acute constau în: A) Infiltrarea panlobulară cu celule mononucleare. B) Necroza celulelor hepatice. C) Hiperplazia celulelor Kupffer. D) Grade variate de colestază. E) Absenţa regenerării celulelor hepatice. Transmiterea virusului hepatitic B se poate realiza: A) Pe cale percutană. B) Prin contact sexual. C) Pe cale fecal-orală. D) De la mamă la copil, în perioada perinatală. E) Rar, prin ingestia orală a HBV. Care din următoarele perioade de incubaţie sunt corecte ? A) Pentru hepatita A: între 15-45 zile. B) Pentru hepatita C: între 14-60 zile. C) Pentru hepatita D: între 30-180 zile D) Pentru hepatita B: între 15-160 zile E) Pentru hepatita E: între 14-60 zile. Care din următoarele simptome sau semne clinice pot face parte din tabloul clinic al hepatitei acute virale ? A) Greaţă şi vărsături. B) Astenie fizică. C) Anorexie. D) Scaune de culoare închisă. E) Uşoară pierdere în greutate. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracteristicile de laborator ale hepatitei virale acute sunt adevărate ? A) Aminotransferazele serice AST şi ALT au valori crescute. B) Nivelurile persistente ale bilirubinei de peste 340 µmol/l (20 mg/dl) sunt mai probabil asociate cu o afectare severă. C) Fosfataza alcalină serică poate avea valori normale. D) Scăderea albuminei serice apare la toate cazurile. E) În timpul fazei acute se pot evidenţia limfocite atipice.



Într-o infecţie acută cu virusul hepatiei B, cu infectivitate ridicată, următorii markeri serologici sunt de obicei prezenţi: A) AgHBs B) Anticorpi anti-HBs C) Anticorpi anti-HBc de tip IgM D) AgHBe E) Anticorpi anti-HBe Care din următoarele afirmaţii privind hepatita fulminantă, complicaţie a hepatitei virale acute, sunt adevărate ? A) Cel mai frecvent este o complicaţie a hepatitei acute virale C. B) Pacienţii pot prezenta tulburări de cunoştinţă până la comă profundă. C) Timpul de protrombină este redus. D) Transplantul hepatic poate fi salvator pentru viaţa pacientului. E) Frecvent dimensiunile ficatului scad rapid. Hernioplastia prin folosirea ligamentului Cooper reface următoarele zone vulnerabile pentru herniere la nivelul orificiului miopectineal: A) Ligamentul inghinal B) Triunghiul Hesselbach

C) Inelul profund D) Tractul iliopubic E) Canalul femural

Hernioplastiile tension-free sunt contraindicate în următoarele situaţii: A) Hernii indirecte primare la femei B) Granuloame inflamatorii după hernioplastii cu materiale protetice

C) Hernii inghinale recurente la bărbaţi D) Hernii determinate de boli ale ţesutului conjunctiv E) Hernii primare simple la bărbaţi

Hernia ombilicală are următoarele caracteristici: A) Ştrangularea colonului şi omentului este destul de frecventă B) Se închide spontan la sugari dacă defectul este mai mare de 2 cm în diametru

C) Intervenţia chirurgicală este recomandată la vârsta de 5 ani D) Ascita, obezitatea şi multiparitatea sunt factori predispozanţi E) Intervenţia chirurgicală clasică este hernioplastia Mayo

Următoarele elemente sunt definitorii pentru hernia epigastrică: A) Este frecvent reductibilă B) Prezintă defecte aponevrotice unice, mari

C) Este determinată de protruzia peritoneului la nivelul liniei albe între procesul xifoidian şi ombilic D) Tratamentul chirurgical constă în sutura simplă cu câteva fire de polipropilenă sau utilizarea

protezelor E) Prezintă frecvent mult mai mult disconfort comparativ cu dimensiunea lor

Herniile Spiegel se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A) Pot să apară inferior de vasele epigastrice B) Cele de dimensiuni mici se pot evidenţia folosind Ecografia şi Tomografia Computerizata

C) Sunt frecvente şi facil de diagnosticat



D) Sunt intraparietale şi conţinute de aponevroza muşchiului oblic intern E) Apar de-a lungul porţiunii subombilicale a liniei semilunare Spiegel

Hernia ştrangulată prezintă următoarele caracteristici: A) Hernia femurală prezintă cea mai ridicată rată a ştrangulării dintre hernii B) Probabilitatea ştrangulării unei hernii inghinale variază cu localizarea şi durata

C) Vascularizaţia viscerului exteriorizat este compromisă, la nivelul coletului D) Ştrangularea apare la 5% din herniile inghinale E) Pacienţii cu istoric de hernie inghinală sau femurală sub trei luni trebuie trimişi de urgenţă la un

chirurg

Etiologia herniilor inghinale cuprinde: A) Majoritatea au transmitere genetică B) Distrugerea ţesutului conjunctiv datorită stresului fizic

C) Deficite musculare D) Cancerul de colon E) Ortostatismul

Variantele de tratament chirurgical al herniei postincizionale sunt: A) Închiderea simplă a defectului prin sutură B) Tehnicile de imbricare Judd sau Mayo

C) Pneumoperitoneul progresiv D) Tehnica Rives-Stoppa E) Incizii de relaxare lungi subombilicale

Hernia parastomală are următoarele particularităţi: A) Este de preferat mutarea stomei într-un loc nou faţă de repararea locală a defectului B) Herniile paraileostomie sunt mai frecvente

C) Interferează cu irigaţia colostomei şi aderarea pungii de colostomă D) Procedeul Leslie presupune contactul larg dintre proteză şi ansă E) Herniile parastomale sunt de obicei medial de stomă

Herniile pelvine prezintă următoarele elemente cu excepţia: A) Apare în fosa obturatorie, gaura sciatică mare sau mică şi în perineu B) Hernia perineală anterioară se întâlneşte numai la bărbaţi

C) Necesită cura chirurgicală cu ajutorul unei proteze dacă nu este prezentă o stare septică D) Sunt rare şi apar în special la femei, bătrâni, pacienţi caşectici E) Hernia perineală posterioară nu intră în fosa ischiorectală la bărbaţi

Care din urmatoarele afirmatii legate de zona glandulara prostatica sunt adevarate: A) Este localizata numai in zona periferica B) Este localizata numai in zona centrala

C) Este localizata in zona periferica si centrala D) Reprezinta 5% din volumul prostatic E) Reprezinta 95% din volumul prostatic

Hiperplazia prostatica este o modificare ce implica: A) Tesutul glandular B) Tesutul fibro-muscular

C) Tesutul conjunctiv D) Tesutul adipos E) Tesuturi leiomiomatoase



* Greutatea normala a prostatei este A) 30-50 g B) 80-90 g

C) 100 g D) 10-15 g E) 0,5-1 g

Clinic vezica in rezidiu cu distensie “glob moale” prezinta urmatoarele caracteristici: A) Tumora epigastrica de consistenta dura B) Tumora iliaca de consistenta moale

C) Tumora hipogastrica reprezentata de vezica urinara cu situatie mediana, sau nu, nedureroasa si de consistenta moale

D) Falsa incontinenta urinara E) Retentie completa de urina

Care din manifestarile clinice enumerate mai jos pot fi intalnite in evolutia hipertrofiei benigne de prostata: A) Polakiurie nocturna intensa B) Polakiurie nocturna moderata

C) Disurie D) Retentie completa de urina E) Hematemeza nocturna

* Retentia incompleta de urina cu distensie apare cand: A) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 600 ml B) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 300-400 ml

C) Capacitatea vezicala este depasita cu 1000 ml D) Capacitatea vezicala fiziologica nu este depasita E) Capacitatea vezicala fiziologica este sub 300 ml

Urmatoarele semne in evolutia hipertrofiei benigne de prostata sunt semne iritative: A) Polakiurie diurna B) Discomfort mictional

C) Disurie initiala D) Mictiune in doi timpi E) Imperiozitate mictionala

Care dintre afirmatiile referitoare la litiaza vezicala secundara adenomului de prostate sunt adevarate: A) Se datoreaza stazei urinare B) Se datoreaza infectiei urinare

C) Clinic se manifesta prin durere hipogastrica D) Durere si polakiurie cu caracter provocat E) Nu produce retentie acuta de urina

Urmatoarele afirmatii referitoare la PSA sunt adevarate: A) Are valoarea normala cuprinsa intre 4-8 ng/ml B) Valoarea normala a PSA este intre 0-4 ng/ml

C) Valoarea PSA poate fi considerata un test de screening la barbatii peste 50 ani in diagnosticul afectiunilor prostatice

D) PSA nu este considerat un marker util pentru detectarea adenocarcinomului de prostata



E) Recoltarea PSA se face din 100 ml de urina la prima mictiune matinala

* Primul raspuns al vezicii urinare la obstacolul subvezical instalat prograsiv este dat de: A) Hematurie macroscopica B) Hematurie microscopica

C) Hipoplazia detrusorului D) Hipertrofia detrusorului E) Hiperplazia detrusorului

Criza tireotoxică A) este o complicaţie gravă a tireotoxicozei B) este favorizată de vârsta înaintată

C) se însoţeşte de febră D) evoluează cu tulburări de ritm E) contraindică administrarea corticoterapiei

Tireotoxicoza A) defineşte un nivel crescut de tiroxină (T4) şi triiodotironină (T3) B) se însoţeşte de creşterea hormonilor tiroidieni indiferent de sursă

C) nu presupune o simptomatologie exagerată (“toxică”) D) se însoţeşte întotdeauna de exoftalmie E) se însoţeşte întotdeauna de mixedem pretibial

* În tratamentul hipertiroidismului iodul radioactiv A) se utilizează numai la pacienţii cu radioiodcaptare (RIC) tiroidiană scăzută B) se utilizează numai în formele cu RIC tiroidiană crescută sau normală

C) are efecte favorabile în exoftalmie D) nu are efecte secundare E) poate fi recomandată la copii şi adolescenţi

Antitiroidinele de sinteză se administrează în: A) boala Graves-Basedow cu guşă mică sau absentă B) hipertiroidismul din timpul sarcinei

C) tireotoxicoza indusă de amiodaronă D) tireotoxicoza din tiroidita subacută E) hipertiroidismul la copii

Hipotiroidismul primar clinic manifest se caracterizează prin următoarele modificări paraclinice: A) TSH crescut B) T4 liber (FT4) normal

C) T4 liber (FT4) scăzut D) TSH scăzut E) anticorpii anti-tiroperoxidază (anti-TPO) crescuţi în mixedem prin tiroidită cronică autoimună

În hipotiroidismul subclinic A) TSH plasmatic este uşor crescut B) T4 liber (FT4) este în limite normale

C) LDL-colesterolul plasmatic este normal D) pacienţii pot fi asimptomatici E) pot fi prezente simptome ca: depresie, astenie, creştere în greutate

Notaţi semnele şi simptomele din hipertiroidism



A) bradicardie B) fibrilaţia atrială cu ritm rapid

C) revărsat pericardic D) tranzit intestinal accelerat E) tegumente calde, umede

Notaţi semnele şi simptomele din hipotiroidism A) creşterea tranzitului intestinal B) constipaţie

C) bradicardie D) revărsat pericardic E) intoleranţă la căldură

Indicatorii de prevalenţă ai deficitului de iod (IDD) sunt: A) prevalenţa guşii la populaţia adultă la 100.000 locuitori B) prevalenţa guşii la copii de 7-14 ani

C) ioduria medie la copii de vârstă şcolară (micrograme/l) D) frecvenţa TSH patologic la copii de vârstă şcolară E) frecvenţa TSH neonatal (peste 5 microunităţi/ml)

Forma mixedematoasă de cretinism endemic se caracterizează prin: A) retardare mintală severă B) surdomutism

C) guşă nodulară importantă D) deficit statural sever E) eutiroidie (funcţie tiroidiană normală)

Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul bilirubinei sunt adevarate: A) aproximativ 20% din BR circulanta deriva din eritrocitele imbatrinite B) BR neconjugata este responsabila de efectele neurotoxice al hiperBR neonatale

C) In colestaza, BR conjugata poate forma cu albumina un complex ireversibil D) BR nu este prezenta in lichidele corpului (articular, pleural, cefalorahidian) E) BR este absenta in lacrimi, saliva, suc pancreatic.

Urmatoarele afirmatii sunt false: A) in conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen depaseste 4 mg B) BR conjugata este metabolizata la urobilinogen de bacteriile ileale si colonice

C) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in hemoliza D) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in boli hepatocelulare E) In obstructiile biliare extrahepatice excretia de urobilinogen este mult scazuta

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) prezenta BR in urina este dovada hiperBR conjugate B) BR neconjugata se excreta in urina

C) Sarurile biliare maresc filtrarea glomerulara a BR conjugate D) In boli asociate cu saruri biliare circulante crescute excretia renala de BR este scazuta E) Prezenta BR in urina poate fi un punct de diferentiere util si precoce in evaluarea icterului

Hiperbilirubinemia neconjugata se caracterizeaza prin: A)absenta bilirubinei in urina B)prezenta BR neconjugate serice in proportie de 80-85%din BR serica totala



C) prezenta BR in urina D) prezenta BR serice directe in proportie de peste 50% din BR serica totala E) prezenta BR serice indirecte in proportie de peste 50% din BR serica totala

Icterul cu bilirubinemie predominant neconjugata se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Dubin-Johnson

C) Colangita sclerozanta D) Icterul neonatal E) Icterul colestatic al sarcinii

Icterul cu bilirubinemie predominant conjugata se intalneste in: A) Sindromul Crigler-Najjar tip I B) Boala hepatica alcoolica

C) Ciroza biliara primitiva D) Colangiocarcinom E) Post prelungit

Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina: A) hiperbilirubinemie conjugata B) bilirubinurie marcata

C) hiperbilirubinurie neconjugata D) scaune acholice E) cresterea progresiva a concentratiei de BR serica si atingerea unui platou la 30-40 mg/dl

Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata rezulta din urmatoarele grupuri de afectiuni: A)boli hepatocelulare B) hemoliza datorata distructiei intravasculare accelerate a eritrocitelor

C) obstructie biliara intrahepatica D) resorbtia unui hematom voluminos E) obstructie biliara extrahepatica

Prezenta scaunelor acholice si “hem-pozitive”(scaune de “argint”) la un pacient cu icter, sugereaza: A) carcinom pancreatic ce patrunde in tractul biliar sau duoden B) carcinom ampular

C) colangiocarcinom D) litiaza coledociana E) chist coledocian inflamat

Urmatoarele afirmatii legate de examenul fizic la pacientii cu icter sunt adevarate: A) vezicula biliara palpabila sugereaza obstructia biliara distala prin tumora maligna B) obstructia biliara maligna se prezinta de obicei ca icter nedureros

C) splenomegalia da indicii despre prezenta hipertensiunii portale D) prezenta xantoamelor sugereaza boala Wilson E) prezenta inelului Kayser-Fleischer sugereaza ciroza biliara primitiva

Spectrul sindroamelor coronariene acute este reprezentat de : A) angina pectorală instabilă B) infarctul miocardic non-Q

C) infarctul miocardic cu undă Q D) aritmiile ventriculare maligne E) moartea subită de origine cardiacă



* Despre creatinfosfokinaza (CK) totală în infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate următoarele cu excepţia : A) creşte în 4-8 ore de la debutul IMA B) revine la normal după 48-72 de ore

C) este lipsită de specificitate D) nivelurile de CK totală pot ramâne crescute pentru 10-14 zile E) o creştere de 2-3 ori a CK totale poate urma unei injecţii intramusculare

* Care din următoarele afirmaţii cu privire la tehnicile imagistice radioizotopice (imagistica perfuziei miocardice, ventriculografia radioizotopică) disponibile pentru evaluarea pacienţilor cu suspiciune de infarct miocardic acut este falsă: A) relevă un defect („zonă rece") la majoritatea pacienţilor în timpul primelor ore după dezvoltarea unui infarct transmural. B) nu poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice

C) ajută la diagnosticul de infarct de ventricul drept atunci când fracţia de ejecţie a ventriculului drept este scăzută

D) este cea mai frecventă modalitate imagistică folosită la pacienţii cu infarct miocardic acut E) sunt lipsite de sensibilitate şi specificitate în multe circumstanţe clinice

* Morfina administrată pentru controlul durerii în infarctul miocardic acut se caracterizează prin următoarele cu excepţia : A) este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociată cu infarctul miocardic B) poate reduce constricţia arteriolară şi venoasă mediată simpatic

C) are un efect vagotonic şi poate cauza bradicardie sau grade avansate de bloc cardiac D) este administrată de rutină în injecţii intravenoase repetitive (la fiecare 5 minute) în doze mici (2-4

mg) E) scăderea debitului cardiac şi a tensiunii arteriale contraindică folosirea morfinei

Următoarele afirmaţii referitoare la administrarea nitroglicerinei sublingual în infarctul miocardic acut sunt adevărate : A) trebuie administrată până la trei doze de 0,4 mg la intervale de aproximativ 5 minute B) trebuie evitată la pacienţii care se prezintă cu presiune arterială sistolică scăzută (< 100 mm Hg)

C) poate fi capabilă de creşterea necesarului miocardic de oxigen (prin creşterea presarcinii), D) poate să scadă aportul miocardic de oxigen (prin constricţia vaselor coronariene din apropierea

infarctului sau a vaselor colaterale) E) uneori apare o reacţie idiosincrazică la nitraţi, constând din hipotensiune bruscă marcată

* Obiectivul principal al trombolizei este restabilirea promptă a permeabilităţii arterei coronare. Fluxul în artera coronariană afectată este descris printr-o scală simplă calitativă numită sistemul de gradare TIMI. Flux coronarian grad 3 TIMI indică : A) ocluzia completă a arterei asociate cu infarctul B) o oarecare penetraţie a substanţei de contrast dincolo de punctul de obstrucţie, dar fără perfuzie în patul coronarian distal

C) perfuzia întregului vas de infarct înspre patul distal, dar cu flux ce este întârziat în comparaţie cu cel al unei artere normale

D) perfuzia totală a vasului de infarct cu flux normal E) reperfuzie spontană la nivelul arterei coronare asociată cu infarctul

Contraindicaţiile clare, absolute la folosirea agenţilor trombolitici includ : A) un istoric de hemoragie cerebrovasculară în orice moment B) un accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular în ultimul an



C) suspiciunea de disecţie de aortă şi hemoragiile interne active D) folosirea curentă de anticoagulante (INR > 2-3) E) boală ulceroasă peptică activă

* Una din urmatoarele afirmaţii despre angioplastia coronariană percutanată transluminală (PTCA) este falsă : A) poate fi aplicată la pacienţii care prezintă contraindicaţii pentru terapia trombolitică B) nu este mai eficientă decât tromboliza în deschiderea arterelor coronare ocluzionate

C) asigura un beneficiu special faţă de terapia trombolitică la pacienţii cu şoc cardiogen D) aplicabilitatea sa este serios limitată de considerente logistice E) se asociază cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt şi lung

* Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) este falsă : A) nu modifică mortalitatea secundară infarctului miocardic B) beneficiul maxim este observat la pacienţii cu risc crescut

C) reduc remodelarea ventriculară după infarct cu reducerea consecutivă a riscului de insuficienţă cardiacă congestivă

D) IEC trebuie prescrişi în primele 24 de ore tuturor pacienţilor cu infarct miocardic cu insuficienţă cardiacă dovedită

E) rata recurenţei infarctului poate fi mai scăzută la pacienţii trataţi cu IEC după infarct. În infarctul de ventricul drept : A) supradenivelările segmentelor ST pe derivaţiile electrocardiografice precordiale drepte, în special derivaţia V4R, sunt prezente frecvent în primele 24h B) din punct de vedere clinic, determină semne de insuficienţă ventriculară dreaptă severă (distensia venelor jugulare, semnul Kussmaul, hepatomegalie)

C) se asociaza frecvent infarctului anterior de ventricul stîng D) cateterismul cardiac evidenţiază un model hemodinamic caracteristic semănând cu tamponada cardiacă E) terapia constă din depleţie volemică

Nou-născut infectat în perioada perinatală presupune: A) manifestări clinice prezente B) culturi centrale pozitive

C) culturi pozitive din axul aero-digestiv D) sindrom inflamator biologic E) absenţa sindromului inflamator biologic

Următorii factori sunt consideraţi a fi cu risc crescut pentru infecţia bacteriană neonatală precoce: A) ruptura prematură a membrelor (>18 ore) B) lichidul amniotic meconial inodor

C) febra maternă D) prematuritatea (<37 SA) E) diabetul gestaţional

Care dintre următorii germeni patogeni sunt cei mai puţin implicaţi în infecţiile neonatale precoce: A) Streptococ beta hemolitic grup B B) Stafiloccoc aures

C) Escerichia Coli D) Listeria monocytogenes E) Stafiloccoc coagulazo-negativ

*. Care dintre următoarele manifestări clinice nu sunt tipice pentru sepsisul neonatal cu debut precoce:



A) debut > 7 zile B) dificultăţi de termoreglare

C) detresa respiratorie precoce D) tulburări ale stării de conştienţă E) refuzul alimentaţiei, vărsături

Cele mai utilizate criterii cu valoare predictive pentru infecţia sistemică neonatală sunt: A) număr de leucocite < 5000/mm3

B) raportul leucocite nesegmentate / leucocite segmentate > 0,2 C) proteina C reactivă pozitivă (> 5 mg/dl) D) VSH < 2 mm/h E) creşterea nivelului de haptoglobină

Bacteriile care determină cel mai frecvent meningita neonatală: A) Esherichia Coli B) Streptococ Beta hemolitic grup B

C) Stafilococ aureu D) Listeria moncytogenes E) Mycoplasma pneumoniae

Pentru a preveni riscul de infecţie materno-fetală cu GBS, se aplică tratamentul anitibiotic antenatal în următoarele cazuri: A) sarcina < 37 săptămâni B) sarcina > 42 săptămâni

C) ruptura prelungită a membranelor amniotice > 18-24 ore D) lichid amniotic meconial E) mama febrilă (> 380 C) în cursul travaliului

Sindromul Gregg al rubeolei congenitale include: A) surditatea B) cataracta sau glaucom

C) displazie renală multichistică D) boala congenitală de cord E) retard mental sever

*. Nu reprezintă semne clinice de sifilis congenital: A) hepatosplenomegalia B) anemia

C) nou-născutul mare pentru vârsta de gestaţie D) corioretinita E) rinita persistentă (unilaterală)

Cele mai frecvente manifestări ale oxoplasmozei congenitale sunt: A) neurologice B) digestive

C) oftalmologice D) pulmonare E) renale

Stadiul simptomatic timpuriu al infecţiei cu HIV se caracterizează prin: A) limfadenopatia persistentă generalizată B) leucocitoză



C) trombocitopenie D) suferinţe dermatologice E) infecţii cu oportunişti

Răspuns: A, C, D Stadiul simptomatic intermediar al infecţiei HIV se caracterizează prin: A) sindrom febril prelungit B) scădere ponderală

C) diaree trenantă D) candidoză persistentă E) infecţii cu oportunişti

În clasificarea CDC a infecţiei cu HIV la adult, categoria A cuprinde: A) candidoza esofagiană B) leucoplakia păroasă a limbii

C) infecţia asimptomatică cu HIV D) adenopatie persistentă generalizată E) infectii cu oportunisti

Categoria C a infecţiei HIV la adult include: A) candidoza esofagiană B) encefalopatia asociată cu HIV

C) cancerul cervical invaziv D) infecţia asimptomatică E) pneumonia cu Pneumocystis carinii

Neoplaziile oportuniste din infecţia cu HIV sunt: A) sarcomul Kaposi B) limfoamele

C) boala Hodgkin D) carcinomul tiroidian E) adenocarcinomul hepatic

Examenele de laborator pentru dovedirea deficitului şi perturbărilor imunologice caracteristice infecţiei HIV sunt: A) proteinograma B) nivelul IgA si IgG serice

C) raport CD4/CD8 D) număr de celule CD8 E) număr de celule CD4

Examenele de laborator pentru confirmarea infecţiei cu HIV sunt: A) determinarea ARN-HIV B) determinarea antigenului PP 65

C) determinarea anticorpilor specifici anti HIV D) determinarea antigenului antipneumococic E) evidenţierea antigenului P 24

Suferinţele sistemului nervos central în infecţia cu HIV sunt: A) infecţii cu Toxoplasma gondii, citomegalovirus, M. tuberculosis, Cryptococcus B) leucoencefalopatia multifocală progresivă

C) encefalopatia HIV



D) polineuropatia distală E) limfomul cerebral primitiv de tip imunoblastic B

* Suferinţele hematologice din cadrul infecţiei HIV sunt: A) leucocitoza B) neutrofilia

C) trombocitoza D) limfopenia CD4 E) poliglobulia

Riscul de transmitere verticală a infecţiei cu HIV a fost asociat cu : A) mărimea inoculului B) nivel crescut de CD 4

C) încărcătura virală plasmatică mică D) caracteristicile tulpinii E) travaliu prelungit

Faringita streptococica se manifesta prin: A) febra ridicata B) rinoree

C) raguseala D) exudat amigdalian E) limfadenita cervicala anterioara

Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt: A) respiratie orala persistenta B) voce nazonata

C) faringita acuta D) otita medie acuta E) facies adenoidian

* Urmatoarele afirmatii referitoare la epiglotita sunt adevarate, cu exceptia:

A) in 95% din cazuri agentul etiologie incriminat este Haemophillus Influenzae tip B B) febra ridicata 39,5 – 40º C C) este singura entitate clinica in care se asociaza sialoree cu stridor D) insuficienta respiratorie se dezvolta rar E) la examenul ORL epiglota apare inflamata, intens edematiata, de coloratie rosie-ciresie si lucioasa

Bronsiolita acuta este o boala inflamatorie difuza a cailor respiratorii inferioare. Examenul fizic la sugarul cu bronsiolita severa evidentiaza: A) dilatarea inspiratorie a aripilor nasului B) retractii intercostale si subcostale C) matitate bazala

D) inspir mult prelungit E) raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate, predominent la sfarsitul inspirului

Cauzele de wheezing la copil sunt numeroase. Care dintre urmatoarele boli obstructive ale cailor aeriene mici raspunzatoare de wheezing recurent si persistent sunt intalnite foarte rar in patologia copilului: A) astmul bronsic B) deficitul de α1 antitripsina

C) inelul vascular D) sindromul cililor imobili



E) traheomalacia

Simptomele pneumoniei pneumococice la copilul mic si scolar sunt: A) stare generala buna B) subfebrilitati

C) junghi toracic D) sputa cu aspect uneori “ruginiu” E) anorexie

Diagnosticul diferential al pneumoniei pneumococice la sugarul mic se face cu: A) aspiratia de corp strain B) bronsiolita

C) insuficienta cardiaca congestiva D) tuberculoza pulmonara cu suprainfectie bacteriana E) pneumonia virala

* Tratamentul rinofaringitei acute la sugarul eutrofic consta din urmatoarele manopere cu exceptia uneia: A) umidifierea aerului atmosferic B) antibioterapie obligatorie

C) dezobstructia foselor nazale D) hidratare adecvata E) combaterea febrei

Tratamentul antibiotic in adenoidita acuta bacteriana consta in administrarea unuia dintre urmatoarele antibiotice: A) ceclor in doza de 30- 40 mg/kg/zi B) cedax in doza de 9 mg/kg/zi

C) augmentin in doza de 50 mg/kg/zi D) eritromicina in doza de 30- 50 mg/kg/zi E) amoxicilina in doza de 50 mg/kg/zi

Pneumonia cu Chlamydia la sugarul mic in perioada de stare se manifesta prin: A) stare generala profund alterata

B) tahipnee C) tuse frecventa, paroxistica

D) cianoza perioronazala E) crize de apnee

Dintre factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace fac parte: A) infecţiile B) administrarea tratamentului cardiotonic cu digoxin

C) anemia D) hipertensiunea arterială sistemică E) aritmiile

La examenul radiologic, pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi presiune vasculară pulmonară crescută prezintă în mod obişnuit: A) dilatarea anumitor cavităţi ale cordului B) distensie a venelor pulmonare

C) redistribuţie spre varfuri a circulaţiei venoase pulmonare D) prezenţa lichidului pleural asociat cu cel interlobar E) semne de condensare pulmonară



In tratamentul insuficienţei cardiace se folosesc diuretice de ansă. Care dintre urmatoarele medicamente sunt diuretice de ansă? A) metolazona B) hidroclorotiazida

C) furosemid D) bumetanida E) acidul etacrinic

Dintre vasodilatatoarele administrate în insuficienţa cardiacă cu efect atât asupra peretelui vascular arterial cât şi asupra celui venos, numite “vasodilatatoare echilibrate” fac parte: A) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei B) nitroprusiatul de sodiu

C) blocantele canalelor de calciu D) prazosinul E) hidralazina

In tratamentul insuficienţei cardiace terapia digitalică este utilă mai ales la pacienţii cu: A) insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială cu alură ventriculară rapidă B) ritm sinusal

C) stenoză mitrală D) insuficienţă cardiacă şi flutter atrial cu alură ventriculară rapidă E) pericardită cronică constructivă

6. In tahiaritmiile produse de intoxicaţia digitalică sunt indicate: A) intreruperea terapiei cu digitală B) administrarea de fenitoin

C) administrarea de furosemid D) administrarea de beta-blocante sau xilină E) administrarea de blocante ale canalelor de calciu

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie să primească heparină, urmată de warfarină atunci cand au ca şi factori de risc adiţionali: A) hipertensiunea arterială B) fibrilaţia atrială

C) tromboza venoasă D) embolia pulmonară sau sistemică E) dislipidemia

În managementul disfuncţiei diastolice reducerea stării congestive se face prin: A) restricţie de sare B) diuretice

C) cardioversie electrică sau farmacologică D) pacing atrioventricular E) dializă sau plasmafereză

Dintre masurile aplicate în tratamentul edemului pulmonar acut fac parte: A) administrarea intravenoasă repetată de morfină B) administrarea beta-blocantelor

C) administrarea de oxigen 100% D) pacientul va fi menţinut în poziţie sezandă cu picioarele la marginea patului E) administrarea intravenoasă de diuretice de ansă



Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt: A) fracţia de ejecţie a ventriculului stâng peste 50% B) fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mult scazută, sub 25%

C) cresterea peptidului atrial natriuretic circulant D) scăderea concentraţiei sanguine a potasiului < 3 mEq/l E) scăderea concentraţiei sanguine a sodiului < 133 mEq/l

* În ce situaţie poate fi suspicionată contaminarea probei de urină în cazul unei uroculturi positive? A) dezvoltarea a mai mult de 10 5 colonii bacteriene pe mililitru de urină certifică o contaminare a probei de urină la momentul recoltării B) dezvoltarea a 102 – 10 4 colonii bacteriene pe mililitru de urină

C) izolarea de specii bacteriene multiple în aceeaşi probă de urină D) dezvoltarea de germeni microbieni în urina recoltată prin puncţie suprapubiană E) dezvoltare a mai puţin de 10 5 germeni pe mililitru de urină recoltată prin cateterism uretro - vezical

* Care este microorganismul cel mai frecvent implicat în etiologia infecţiilor de tract urinar? A) Klebsiella B) Proteus

C) Pseudomonas D) Bacilul piocianic E) Escherichia coli

Care sunt simptomele şi semnele clinice care sugerează infecţia rinichiului? A) temperatura > 38.3 0 C B) lipsa febrei

C) greaţa D) pierderea pasageră a stării de conştienţă E) sensibilitatea unghiului costovertebral

Care sunt circumnstanţele în care manifestările de pilonefrită acută nu răspund la terapie dupa 48 – 72 ore? A) necroza papilară B) pielonefrita acută la femeia activă sexual

C) pielonefrita acută la indivizi cu obstrucţie urinară D) pielonefrita acută cauzată de infecţia cu Escherichia coli pe un aparat urinar anterior indemn E) pielonefrita acută pe rinichi unic

În cazul unei femei tinere active sexual infecţia chlamidiană este sugerată de: A) episod brusc de boală B) durere supra pubiană

C) lipsa durerii suprapubiene D) hematuria macroscopică E) lipsa hematuriei macroscopice

Principiile corecte care stau la baza tratamentului de tract urinar sunt următoarele: A) la pacienţii cu infecţii repetate, spitalizare şi manopere instrumentale recente trebuie suspectată infecţia cu tulpini rezistente la antibiotice B) factorii care predispun la infecţii( obstrucţia urinară, calculii urinari etc.) trebuie identificaţi şi corectaţi

C) reducerea simptomelor clinice sugerează întotdeauna vindecarea bacteriologică. D) infecţiile dobândite în comunitate sunt în general cu germeni rezistenţi la antibiotice



E) recurenţe la mai mult de două săptămâni după oprirea tratamentului sugerează reinfecţia cu aceeaşi tulpină

Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte cu privire la profilaxia infecţiilor de tract urinar? A) profilaxia antibiotică este indicată după primul episod de infecţie urinară la femile active sexual B) profilaxia antibiotică este indicată la pacienţii cu infecţii simptomatice frecvente

C) pot fi utilizate trimetoprimul singur, trimetoprim-sulfametoxazol sau nitrofurantoinul. D) profilaxia se iniţiază simultan cu tratamentul complet de eradicare a bacteriuriei E) profilaxia se inţiază după eradicarea bacteriuriei cu un tratament complet

* În tratamentul cistitei acute la femeia însărcinată pot fi folosite următoarele medicamente, cu excepţia: A) nitrofurantoin B) amoxicilină

C) tetraciclină D) o cefalosporină E) ofloxacin

Ce medicamente pot fi folosite de primă intenţie pentru tratamentul pielonefritei acute necomplicate la femeie ? A) amoxicilină B) ampicilină

C) ofloxacin D) ceftriaxonă E) gentamicină

Avantajele terapiei cu doză unică pentru cistita acută necomplicată sunt: A) cost mai mic B) mai puţine efecte adverse

C) mai puţine recurenţe infecţioase D) rezolvă colonizarea vaginală E) asigură complianţa

Care din urmatoarele reprezinta cauze de azotemie prerenala: A) aritmii B) hipercalcemia

C) tratamentul cu diuretice D) ventilatia mecanica cu presiune pozitiva E) strictura uretrala.

Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A) in leziunile glomerulare nu apare proteinurie B) eozinuria este caracteristica leziunilor glomerulare C) in azotemia prerenala, sedimentul este caracteristic acelular si poate contine cilindri hialini D) proteinuria > 1g poate sugera excretia lanturilor usoare din mielom E) hematuria si piuria sunt frecvente in obstructia luminala si bolile prostatice.

* Biopsia renala se indica in: A) insuficienta renala acuta intrinseca de cauza neclara B) insuficienta renala cronica terminala C) insuficienta renala acuta prerenala D) insuficienta renala acuta intrinseca toxica E) insuficienta renala acuta postrenala



Tratamentul insuficientei renale acute poate consta in :

A) corectarea tulburarilor hemodinamice B) eliminarea obstructiei in azotemia prerenala C) terapie specifica pentru azotemia intrinseca ischemica sau toxica D) corectarea hiperpotasemiei si acidozei metabolice E) transplant renal.

Indicatiile pentru dializa in insuficienta renala acuta sunt: A) supraincarcarea volemica intravasculara ireductibila B) manifestarile clinice ale uremiei C) acidoza metabolica severa rezistenta la masuri conservatoare D) malnutritie E) hiperkalemia severa rezistenta la masuri conservatoare.

Urmatoarele afirmatii in legatura cu uremia sunt adevarate:

A) este asimptomatica B) este un sindrom clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renale C) se refera doar la insuficienta functiei de excretie a rinichiului D) este acompaniata de anemie si malnutritie E) termenul este sinonim cu anuria.

Tulburarile gastrointestinale care pot aparea in uremie sunt: A) hemoragia gastrointestinala B) hemoroizi C) gastroenterita D) halena uremica E) boala Crohn.

Care din urmatoarele anomalii clinice din uremie se dezvolta doar dupa initierea terapiei prin dializa: A) hiperfosfatemie B) hipotensiune si aritmii C) expansiune volemica D) sindrom de dezechilibru E) dementa.

Osteodistrofia renala include:

A) boala osoasa adinamica B) osteomalacia indusa de aluminiu C) boala artrozica D) osteita fibroasa chistica E) guta.

Tratamentul anomaliilor metabolismului fosfo-calcic includ:

A) sulfat de magneziu B) dieta cu restrictie de fosfati C) agenti orali ce leaga fosfati D) acetat de calciu E) nefrectomie.

Mieloperoxidaza este intens pozitiva in urmatoarele tipuri FAB de leucemii acute mieloide:



A) LAM0 B) LAM2

C) LAM3 D) LAM5 E) LAM7

* Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M0 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva B) expresia CD 13 sau CD 33

C) esteraza specifica pozitiva D) prezenta elementelor mature din seria granulocitara in procent crescut pe medulograma E) blasti peste 10% in maduva osoasa

Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M7 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva la examenul citologic al maduvei osoase B) expresia CD 41

C) esteraza specifica intens pozitiva D) identificarea morfologica a blastilor E) evidentierea mieloperoxidazei la microscopia electronica

Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute mieloide sunt: A) t (8,21) B) deletia 5q

C) 7- D) inv (16) E) inv (3)

Leucemia acuta promielocitara ( LAM3) se caracterizeaza prin: A) promielocite hipergranulare cu corpi Auer multiplii B) translocatia (5,7)

C) manifestari hemoragice frecvente secundare coagulopatiei D) raspuns bun la ATRA (acid transretinoic) E) prognostic favorabil

Criteriile de remisiune completa in leucemiile acute mieloide sunt: A) neutrofile > 1500/mm3 B) trombocite > 100000/mm3

C) hemoglobina > 12 g/dl D) blasti < 3% in sangele periferic E) blasti < 5% in maduva osoasa

* Pentru diagnosticul de leucemie mieloida cronica este obligatorie prezenta:: A) translocatiei (9,22) B) leucocitozei > 100000/mm3

C) trombocitozei > 1 milion/mm3 D) fosfatazei leucocitare scazute E) fibrozei medulare

* In faza cronica a leucemiei mieloide cronice intalnim frecvent : A) splenomegalie B) adenopatii voluminoase

C) determinari extramedulare ( cloroame)



D) hepatomegalie giganta E) paloare accentuata

Examenul maduvei osoase in faza cronica a leucemiei mieloide cronice evidentiaza : A) celularitate scazuta B) fibroza colagenica accentuata

C) hiperplazia seriei granulocitare D) bazofilie E) blasti >30%

Sistemul de prognostic Sokal in leucemia mieloida cronica ia in considerare : A) procentul de blasti circulanti B) dimensiunile splinei

C) numarul de trombocite D) varsta E) sexul

În colica biliară din litiaza veziculară: A) Bolnavul este apatic, imobil, în poziţie antalgică B) Sediul durerii este în epigastru, cu iradiere în hipocondrul drept

C) Se produce o contractură tetaniformă a musculaturii netede veziculare D) Durerea este de intensitate redusă, cu remisie spontană E) Greaţa şi vărsăturile pot acompania sindromul dureros

Germenii responsabili de instalarea colecistitei acute litiazice sunt: A) Klebsiella B) Streptococul

C) Stafilococul D) Escherichia Coli E) Pseudomonas

* În colecistita cronică litiazică forma sclero-atrofică: A) Colica biliară este frecvent întâlnită B) Evoluţia în timp duce la înlocuirea procesului inflamator cu ţesut conjunctiv fibros

C) Peretele veziculei depăşeşte frecvent 5 mm grosime D) Instalarea acestei forme se realizează în 3-6 luni E) Este caracteristică asocierea cu hidropsul vezicular

Care din următoarele afirmaţii referitoare la ileusul biliar sunt adevarate: A) Se manifestă de obicei printr-un tablou de ocluzie joasă B) Calculii se blochează de obicei la unghiul Treitz sau la valvula ileo-cecală

C) Calculii au dimensiuni de 1-2 cm D) Este precedat de un episod de colecistită acută E) Se asociază deseori cu icter mecanic

Colangiografia intraoperatorie este obligatorie în următoarele situaţii: A) Episod icteric recent sau actual B) Diametrul căii biliare peste 10 mm

C) Pacient cu stare generală alterată D) Calculi veziculari mai mari de 5 mm E) Cistic larg, cu diametrul peste 2 mm



Care din următoarele afirmaţii referitoare la litiaza căii biliare principale sunt adevărate: A) Calculii sunt de obicei rotunzi B) Cel mai frecvent calculii sunt multipli

C) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei unici D) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei friabili E) Cel mai frecvent calculii se găsesc în porţiunea supraduodenală a CBP

Forma simplă (comună sau favorabilă) a litiazei coledociene se caracterizează prin: A) Prezenţa calculilor migraţi B) Prezenţa calculilor conţinuţi de un diverticul al coledocului terminal

C) Prezenţa calculilor fugiţi în căile biliare intrahepatice D) Prezenţa calculilor faţetaţi, nesfărâmicioşi E) Prezenţa calculilor inclavaţi în papilă

În triada Charcot-Villard din litiaza coledociană: A) Durerea este semnul major B) Febra poate fi însoţită de frison

C) Icterul apare la 3-6 ore de la colică D) Este sugestivă iradierea durerii spre hipocondrul şi umărul stâng E) Ascensiunea temperaturii şi defervescenţa febrei sunt brutale

În tratamentul chirurgical al formelor complexe de obstrucţie coledocienă benignă: A) La o dilatare a CBP între 16-25 mm este indicată hepaticojejunostomia pe ansă exclusă în Y a la Roux B) La o dilatare a CBP peste 25 mm este indicată coledocoduodenostomia

C) În dilataţiile CBP până la 15 mm se recomandă intervenţiile pe papilă D) Diametrul optim pentru coledocoduodenostomie este cuprins între 18-25 mm E) În împietruirea coledociană se recomandă ERCP

Extragerea prin coledocotomie a calculilor din litiaza CBP este indicată când: A) Ductul cistic este îngustat sau nedilatabil B) Calculii coledocieni sunt de dimensiuni reduse

C) Calculii sunt localizaţi deasupra joncţiunii cistico-hepatice D) Coledocul are un diametru de cel puţin 7 mm E) Este asociată angiocolita sau pancreatita acută

* Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati

C) Administrarea de vitamina B6 si pirofosfati D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina

* Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Acid uric

C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Oxalat de calciu

* Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani



B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani

* In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica goala ( “uscata” ) B) Vezica multidiverticulara

C) Vezica hiperspastica D) Vezica de lupta E) Glob vezical

* Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Chirurgie deschisa B) Nefrolitotomie percutana

C) Litotritie extracorporeala D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza

ESWL este indicat ca prima optiune terapeutica pentru A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi vezicali

C) Calculi ureterali lombari si pelvini D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm

Contraindicatiile relative ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant

C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta E) Tuberculoza

Indicatiile chirurgiei deschise pentru litiaza urinara sunt urmatoarele: A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat

C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional E) Esecul metodelor minim invazive

Teoriile patogenice privitoare la formarea calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria suprasaturarea urinii

C) Teoria inhibitorilor cristalizarii urinare D) Teoria matriceala E) Teoria nucleului de precipitare

Factorii de risc in aparitia litiazei urinare sunt: A) Factori endocrini / metabolici B) Factori genetici

C) Factori economici D) Factori de mediu



E) Factori alimentari

Menţionaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lupusul indus medicamentos sunt adevărate: A) în acest sindrom cele mai frecvente sunt manifestarile renale B) artralgiile şi manifestarile sistemice sunt rare C) cele mai frecvente medicamente incriminate sunt procainamida şi hidralazina D) după întreruperea medicamentului incriminat, AAN (anticorpii antinucleari) E) pot persista maximum 1 lună F) toti pacienţii au AAN şi cei mai mulţi au anticorpi antihistone

Manifestări frecvente, din partea sistemului nervos, în LES (lupusul eritematos sistemic), sunt: A) psihoze B) disfuncţia cognitivă uşoară

C) meningita aseptică D) cefalee de tip migrenă E) convulsii

Care din următorii autoanticorpi, sunt relativ specifici pentru LES (lupusul eritematos sistemic )? A) antifosfolipide B) anti-Sm

C) anti-La(SS-B) D) anti-ADN dublu catenar E) anti-Ro(SS-A)

Care din următoarele manifestări clinice, pot fi întâlnite în LES (lupus eritematos sistemic)? A) miopatii B) limfadenopatie

C) endocardita (Libman-Sachs) D) crize comiţiale E) anemie macrocitară, hipercromă

* Menţionaţi care din următoarele, este cea mai frecventă manifestare renală, în LES (lupusul eritematos sistemic): A) sindromul nefrotic B) proteinurie > 500 mg/ 24 ore

C) cilindrii celulari D) insuficienţa renală E) hematuria

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A) un test AAN (anticorpi antinucleari) pozitiv, este specific pentru LES (lupus eritematos sistemic).

B) un test AAN pozitiv, susţine diagnosticul de LES, dar este nespecific C) anticorpii anti-ADN dublu catenar şi anti-SM sunt relativ specifici pentru LES D) AAN nu apar în lupusul indus medicamentos E) infecţii virale şi procese inflamatoare cronice nu pot induce AAN

Bolile cu care LES (lupusul eritematos sistemic) poate fi confundat includ: A) purpura trombocitopenică idiopatică B) epilepsia

C) artrita reumatoidă D) spondilita anchilozantă E) scleroza multiplă



Următorii factori sunt consideraţi factori de prognostic sever în LES (lupusul eritematos sistemic): A) hipocomplementemia în momentul diagnosticului B) starea socioeconomică precară C) proteinurie > 2,6 g/ 24ore

D) valori crescute ale creatininei serice (>1,4 mg/dl) E) hipotensiunea arterială

Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte, în ceea ce priveşte tratamentul cu ciclofosfamidă, în LES (lupusul eritematos sistemic): A) este cel mai eficace agent citotoxic folosit în LES B) nu produce niciodată supresie medulară

C) doza recomandată orală este 0.5 mg/kg/zi D) nu se poate folosi în pulsterapie intravenoasă E) este cel mai toxic medicament folosit pentru tratamentul LES

Americane pentru Reumatism (1982), pentru clasificarea şi diagnosticul LES (lupusului eritematos sistemic)? A) proteinurie peste 0,5g/zi B) trombocitopenie < 100000/µl în absenţa medicamentelor care o pot induce

C) psihoză fără alte cauze D) frecătură pericardică E) artrite erozive

Necesarul estimat de apă la diferite vârste este de: A) Nou născut: 180-200 ml/kgc/zi B) Sugarul de 3 luni: 140-160 ml/kgc/zi;

C) Sugarul de 6 luni: 130-150 ml/kgc/zi; D) Sugarul de 9 luni: 125-145 ml/kgc/zi; E) Sugarul de 12 luni: 120-135 ml/kgc/zi

* Doza de vitamina D recomandată pentru toate vârstele este de: A) 400 ui/zi; B) 200 ui/zi;

C) 5000 ui/zi; D)10 000 ui/zi; E) 100 000 ui/zi

Hipovitaminoza K se semnalează în următoarele situaţii A) La nou născut înainte de colonizarea intestinului cu flora saprofită; B) În sindroame de malabsorbţie, inclusiv atrezia biliară;

C) Enterocolita acută; D) După terapia antibiotică orală cu antibiotice cu spectru larg; E) În alimentaţia sugarului cu lapte de vacă.

* Valoarea energetica medie a laptelui uman este de: A) 100 kcal/100 ml B) 67 kcal/100 ml

C) 250 kcal/100 ml D) 417 kcal/100 ml E) 50 kcal/100 ml



Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A) Cantitatea de oligozaharide din laptele uman este mai mare comparativ cu laptele de vaca; B) Cantitatea de cazeină din laptele uman este mai mică comparativ cu laptele de vacă;

C) Betalactoglobulina este prezentă în laptele uman; D) Laptele uman conţine mai puţin sodiu comparativ cu laptele de vacă; E) Ig A secretor se găseşte preponderent în laptele de vacă.

Agenţii antimicrobieni din laptele uman sunt: A) Lactoferina; B) Lizozimul;

C) Fibronectina; D) Cazeina; E) Ig A secretor.

Indicaţiile majore ale formulelor speciale din soia sunt: A) Intoleranţa secundară la lactoză; B) Alergia sau intoleranţa la proteinele laptelui de vacă;

C) Galactozemia; D) Alimentaţia prematurului; E) Heptita cronică.

* Diversificarea alimentaţiei sugarului alimentat exclusiv la sân se începe la: A) 2-3 luni; B) 3-4 luni ;

C) 5-6 luni ; D) 7-8 luni; E) după 8 luni;

Contraindicaţiile, care ţin de mamă, ale alimentaţiei la sân: A) mama fumătoare; B) starea septică;

C) tuberculoza activă; D) neoplaziile; E) infecţia HIV.

Nutriţia enterală este indicată, la bolnavii gravi, în următoarele boli digestive: A) Gastrita de reflux; B) Esofagita postcaustică;

C) Diareea cronică nespecifică; D) Sindromul de intestin scurt; E) Insuficienţa hepatică.

* Din punct de vedere etiopatogenetic ocluziile intestinale se clasifică în: A) primitive şi secundare B) acute şi cronice

C) înalte şi joase D) mecanice şi dinamice E) ischemiante şi neischemiante

* Urmǎtoarele afirmaţii referitoare la ocluziile intestinale prin strangulare sunt adevǎrate,cu excepţia: A) debutează brusc B)durerile sunt violente acompaniate de anxietate,paloare şi hipotensiune arterială



C) vărsăturile apar precoce D) la examenul radiologic apare imaginea “în potcoavă” E) starea generală a pacientului este mult timp conservată

* Următoarea afirmaţie referitoare la ocluzia prin cancer colonic nu este adevarată: A) este mai frecventă la nivelul colonului drept B) cancerele de colon drept sunt mai puţin ocluzive

C) în antecedente se constată pierdere ponderală D) debutul este progresiv E) irigografia poate localiza obstacolul

* Semnele functionale din ocluzia intestinală sunt urmatoarele, cu excepţia: A) durerea B) rectoragii

C) întreruperea tranzitului pentru materii fecale şi gaze D) distensia abdominala E) vărsăturile

* Radioscopia abdomenului evidentiaza in ocluziile colonului : A) imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus situate în fosa iliacă dreaptă

B) 1-2 imagini hidro-aerice localizate central C) imagini hidro-aerice largi, boselate,dispuse în cadrul colonic D) o imagine hidro-aerica gigantă dispusă periombilical E) lipsa imaginilor hidro-aerice

Ocluziile dinamice pot avea următoarele cauze:

A) peritonită B) septicemia

C) boala Crohn D) bride postoperatorii E) colica renală

Ocluzia postoperatorie precoce comună prezintă următoarele caracteristici: A) se manifestă prin duereri abdominale intense B) apare după orice interventie operatorie ce deschide abdomenul

C) se datorează pneumoperitoneului postoperator ce inhibă peristaltica D) absenţa tranzitului intestinal E) absenţa distensiei abdominale

Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la ocluziile intestinale joase : A) întreruperea tranzitului se instalează de la început B) distensia abdominală este absentă

C) vărsătura apare precoce cu aspect de stază gastrică D) vărsătura apare tardiv şi are aspect fecaloid E) explorarea radiologică nu evidentiază imagini hidro-aerice

Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale sunt: A) reluarea alimentaţiei orale imediat postoperator B) reechilibrarea bolnavului

C) decompresiunea abdominală a bolnavului D) rezolvarea cauzei de ocluzie E) profilaxia recidivelor



În ocluziile mecanice ansa cranială prezintă următoarele modificări macroscopice: A) este destinsă B) fară conţinut în lumen

C) fară edem parietal D) fară peristaltica E) usor cianotică

Clasificarea histopatologica a pancreatitei acute cuprinde 3 forme si anume: A) Pancreatita edematoasa B) Pancreatita fibromatoasa

C) Pancreatita necrotico-hemoragica D) Pancreatita supurata E) Pancreatita acuta usoara

Clasificarea clinica a pancreatitei acute conform clasificarii Atlanta 1992 cuprinde 2 forme clinice: A) Pancreatita acuta usoara B) Pancreatita acuta moderata

C) Pancreatita acuta fulminanta D) Pancreatita acuta edematoasa E) Pancreatita acuta severa

Simptomatologia clinica tipica pentru pancreatita acuta include urmatoarele manifestari: A) Durere abdominala superioara B) Greata

C) Disfagia D) Varsatura E) Febra

* Durerea in pancreatita acuta are urmatoarea caracteristica: A) are debut insidios si persista mai putin de 1 zi B) are debut brusc si persista cel putin 1-2 ore

C) are debut insidios si persista 1-2 ore D) are debut brusc si persista cel putin 1-2 zile E) are debut brusc si persista cateva minute

In pancreatita acuta radiografia abdominala simpla in ortostatism evidentiaza urmatoarele : A) Ansa destinsa in vecinatatea lojei pancreatite ( “ansa santinela”) B) Absenta aerocoliei mai sus de unghiul splenic

C) Absenta aerocoliei mai jos de unghiul splenic (“semnul colonului amputat”) D) Absenta modificarilor radiologice E) Ileus paralitic difuz

Examenul ecografic abdominal in pancreatita acuta forma usoara evidentiaza: A) Marirea de volum a glandei B) Micsorarea de volum a glandei

C) Colectii lichidiene D) Cresterea ecogenitatii parenchimatoase E) Reducerea ecogenitatii parenchimatoase

* Scorul Ranson de evaluare prognostica a pancreatitei acute cuprinde: A) evaluarea a 11 parametri la internare



B) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 12 de ore C) evaluarea a 11 parametri numai la 48 ore de la internare D) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 48 de ore E) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 7 zile de al internare

In pancreatita acuta factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei insuficientei multiple de organ (MOF) pe parcursul primei saptamani sunt: A) Hipercapneea B) Hipertensiunea arteriala reactionala

C) Hipoxia D) Socul circulator E) Hipervolemia

* In pancreatita acuta cresterea amilazelor serice apare dupa: A) 1-2 zile dupa debut B) 10 zile dupa debut

C) 1-2 saptamani D) 2-12 ore dupa debut E) nu este modificata

* Pseudochisturile pancreatice din pancreatita acuta nu necesita interventie chirurgicala daca: A) au dimensiunea > 6 cm si sunt asimptomatice B) au dimensiunea < 6 cm si sunt simptomatice

C) au dimensiunea >10 cm si sunt asimptomatice D) au dimensiunea >20 cm si sunt simptomatice E) au dimensiunea < 6 cm si sunt asimptomatice.

Semnele fizice intalnite in peritonitele acute difuze sunt reprezentate de: A) dispneea si respiratia de tip costal superior B) "abdomenul de lemn"

C) tahicardie, concordanta cu febra D) "tipatul Douglasului" E) "semnul clopotelului" (Mandel)

In peritonita apendiculara in doi timpi: A) intre criza initiala de apendicita si perforatia apendiculara exista un interval liber B) plastronul apendicular evolueaza spre abces apendicular, care se deschide dupa un interval liber in cavitatea peritoneala

C) evolutia este grava inca de la debutul crizei de apendicita D) semnele fizice si generale au o evolutie rapida E) evolutia simptomatologiei este inselatoare

Tratamentul chirurgical al peritonitelor implica: A) eliminarea sursei de contaminare in peritonitele primare B) rezectia intestinului perforat, urmata de reconstructia continuitatii digestive (anastomoza)

C) evacuarea puroiului, lavajul peritoneal si tratarea perforatiei de organ D) reducerea contaminarii bacteriene a peritoneului prin spalatura peritoneala E) excizia si sutura perforatiei ulceroase cu epiploonoplastie

Peritonitele acute primare: A) in majoritatea cazurilor sunt polimicrobiene B) sunt determinate cel mai adesea de Stafilococcus epidermoides, P. aeruginosa, Candida albicans



C) pot fi determinate de coci Gram pozitivi D) sunt prevalente la adultii cu ciroza hepatica si ascita E) apar consecutiv unei perforatii de organ cavitar intraabdominal

* Falsul abdomen acut medical poate fi determinat de: A) colica saturnina B) infarctul miocardic acut

C) adenita mezenterica D) pancreatita acuta E) pileflebita

Tratamentul cu antibiotice in peritonite: A) incepe dupa obtinerea rezultatelor examenului bacteriologic B) trebuie sa actioneze asupra enterobacteriaceelor, enterococilor si anaerobilor

C) dureaza pana la 14 zile in infectiile severe D) include aminoglicozide la pacientii cu insuficienta renala E) prezinta particularitatea rezistentei germenilor in peritonitele nosocomiale

Diagnosticul pozitiv de peritonita: A) este dificil in formele fruste, unde lipseste contractura musculaturii abdominale B) este sugerat de examenul radiografic abdominal “pe gol” care indica existenta pneumoperitoneului

C) este sugerat de contractura musculaturii abdominale D) poate fi facilitat de ecografia abdominala E) la varstnici sau imunodeprimati se bazeaza in primul rand pe semnele locale

* Germenii izolati in peritonitele secundare de cauza ginecologica sunt reprezentati de: A) bacterii Gram pozitive B) bacterii Gram negative

C) enterobacteriacee D) Candida E) anaerobi

* In peritonita produsa de Pseudomonas (piocianic), aspectul lichidului purulent peritoneal este: A) gros, galben-verzui si abundent B) verzui, cu un miros aromat

C) vascos, cremos, galben-verzui, nemirositor D) subtire, fluid, galben, fara miros E) bilios

Examenul radiografic simplu al abdomenului (“pe gol”) evidentiaza in caz de peritonita : A) prezenta pneumoperitoneului B) prezenta nivelelor hidro-aerice

C) stergerea umbrei psoasului D) distensia anselor intestinale subtiri E) stergerea reliefului mucos al anselor intestinului subtire si edemul parietal

Transmiterea agenţilor patogeni în pneumonii se face prin următoarele modalităţi: A) aspirarea organismelor ce colonizează orofaringele B) ascendent

C) inhalarea aerosolilor infecţioşi D) diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar E) inoculare directă



* Următorul agent patogen nu este asociat infecţiei pulmonare pacientilor cu neutropenie severă: A) Pseudomonas aeruginosa B) Staphylococcus aureus C) Aspergillus D) Streptococcus pneumoniae E) Enterobacteriaceae Sindromul pneumonic “tipic” se caracterizează prin: A) semne de condensare pulmonară B) predominenţa semnelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, greaţă, vărsături, diaree, odinofagie) C) apariţie bruscă a febrei D) debut insidios E) tuse seacă

Următoarele reprezintă cauze de cavitaţie pulmonară noninfecţioase: A) neoplasm bronhopulmonar B) infarct pulmonar C) pneumonie cu Pseudomonas Aeruginosa D) pneumonie cu Staphylococcus aureus E) granulomatoză Wegener

Următoarele reprezintă criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie: A) vârsta < 40 de ani B) leucopenie C) complicaţii supurative D) diabet zaharat asociat E) alterarea acută a statusului mental * Următorul nu este test diagnostic pentru pneumonii: A) ultrasonografie abdominală B) radiografie pulmonară C) examen de spută D) bronhoscopie E) aspiraţie transtraheală Care din următorii factori sunt incriminaţi în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică: A) pneumonie necomplicată B) status imunitar bun al pacientului C) diagnostic microbiologic incorect D) agent antimicrobian neadecvat E) prezenţa empiemului Profilaxia pneumoniilor prin vaccinare este disponibilă pentru următorii patogeni: A) virus gripal A B) streptococcus pneumoniae C) haemophylus influenzae D) pseudomonas aeruginosa E) pneumocystis carinii Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu: A) clindamicină



B) penicillină C) doxiciclină D) amoxicilină + metronidazol E) gentamicină Agenţii patogeni întâlniţi mai frecvent în etiologia penumoniilor pacienţilor HIV + sunt: A) pneumocystis carinii B) chlamydia pneumoniae C) mycobacterium tuberculosis D) staphylococcus aureus E) moraxella catarrhalis * Dintre principalele semne materne de sarcină (de probabilitate), semnul McDonald (al balamalei) reprezintă: A) înmuierea istmului uterin B) umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulos

C) mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col D) consistenţa păstoasă a corpului uterin E) datorită consistenţei păstoase uterul scapă greu din mână

* În sarcina normală, în cadrul unui bazin osos eutocic, diametrul bispinos măsoară: A) 20 cm B) 24 cm

C) 28 cm D) 32 cm E) 10,8 cm

* Cel mai mic diametru anteroposterior al craniului fetal este: A) diametrul occipito-mentonier B) diametrul occipito-frontal

C) diametrul suboccipito-bregmatic D) diametrul submento-bregmatic E) diametrul biparietal

* Când în cadrul unei sarcini focarul de auscultaţie maximă a bătăilor cordului fetal este situat de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilicală, la unirea treimii superioare cu cele două treimi inferioare, fătul este situat în: A) prezentaţie craniană B) prezentaţie facială

C) prezentaţie transversă D) prezentaţie pelviană E) este vorba de o sarcină gemelară

Durata gestaţiei pentru specia umană este aproximativ: A) 270-280 zile B) 300-320 zile

C) 39-40 săptămâni D) 36-37 săptămâni E) 9 luni calendaristice

După luarea în evidenţă, o gravidă va fi urmărită astfel: A) săptămânal în primele 2 trimestre



B) bilunar în primele 2 trimestre C) bilunar şi săptămânal în ultimul trimestru D) lunar în primele 2 trimestre E) zilnic în ultima săptămână

La examinarea bazinului osos matern în sarcina normală, pelvimetria externă oferă următoarele date: A) diametrul bispinos care măsoară 24 cm B) diametrul biischiatic care măsoară 11 cm

C) diametrul bitrohanterian care măsoară 32 cm D) diametrul bicrest care măsoară 28 cm E) diametrul anteroposterior a lui Baudeloque care măsoară 20 cm

În cazul ecografiei efectuate în sarcină în trimestrele II şi III, structurile de bază care vor fi identificate şi măsurate sunt: A) Diametrul biparietal B) Lungimea femurului

C) Lungimea humerusului D) Circumferinţa abdominală E) Circumferinţa craniană

Care din următorii factori generali ar include gravidele în categoria celor cu risc obstetrical crescut: A) Înălţimea sub 1,55m B) Vârsta – primipare sub 20 de ani şi peste 35 ani

C) Greutatea sub 65 kg D) Înălţimea peste 1,55m E) Vârsta – primipare peste 20 ani şi sub 35 ani

Care dintre următoarele explorări paraclinice şi de laborator sunt obligatorii cu ocazia primei consultaţii prenatale: A) EKG B) Sumar de urină

C) Determinarea glicemiei D) Determinarea hemoglobinei şi hematocritului E) Colonoscopie

Sindromul răspunsului inflamator sistemic (SRIS) are cel puțin 2 din urmatoarele condiții: A) temperatura orală > 38 ºC sau < 36 ºC B) frecvența cardiacă > 90 bătăi/min

C) numărătoarea leucocitelor > 12 000/mm3 sau < 4 000/mm3 sau > 10% grupuri D) frecvența respiratorie > 30 respirații/min E) frecvența cardiacă < 60 bătăi/min

Care dintre afirmațiile următoare despre ectima gangrenosum sunt adevărate: A) este intâlnită aproape în exclusivitate la pacienții neutropenici B) este cauzată de infecția cu Haemophilus influenzae

C) este cauzată de infecția cu Pseudomonas aeruginosa sau Aeromonas hydrophila D) este o leziune buloasă înconjurată de edem, care evoluează spre hemoragie centrală și necroză E) de regulă apare după o mușcătură de căpuș ă

Legat de manifestările digestive întâlnite în sepsis și șocul septic A) greața, voma, diareea și ileusul pot sugera o gastroenterită acută B) testele funcțiilor hepatice rămân crescute mult timp după rezoluția infecției



C) hipotensiunea prelungită sau severă nu afectează circulația intestinală D) ulcerațiile de stress pot duce la hemoragie gastrointestinală superioară E) icterul colestatic poate preceda alte semen de sepsis

Următoarele modificări metabolice sunt întâlnite în sepsis: A) nivelul seric de lactat crește tardiv B) creșterea nivelului seric de lactat este datorată creșterii glicolizei și scăderii clearance-ului hepatic și renal a lactatului și piruvatului

C) este întâlnită frecvent creșterea glicemiei sanguine, în special la diabetici D) catabolismul proteinelor este, adesea, mult încetinit E) răspunsul de fază acută mediat de citokine determină creșterea producției de protein C reactivă

Care dintre complicațiile cardiopulmonare următoare sunt întâlnite în sepsis și șocul septic: A) neconcordanța între ventilație și perfuzie produce precoce scăderea PO2 arterial B) în șocul septic este întâlnită o scădere severă a rezistenței vasculare sistemice

C) în șocul septic este caracteristică creșterea rezistenței vasculare sistemice D) hipotensiunea din sepsis este datorată pierderilor capilare difuze de constituenți intravasculari E) debitul cardiac este scăzut de la început

Care dintre urmatoarele afirmații legate de ARDS (adult respiratory distress syndrome, sindromul de detresă respiratorie a adultului) sunt adevărate: A) sepsisul este principal cauză de ARDS B) hypoxemia întâlnită în ARDS răspunde prompt la administrarea de oxigen

C) ARDS apare la 25-50% din pacienții septici D) în ARDS, presiunea în capilarele pulmonare este crescută (> 18 mmHg) E) pneumonia virală și infecția cu Pneumocystis carinii pot fi nediferențiabile clinic de ARDS

Care din urmatoarele afirmații legate de diagnosticul sepsisului sunt corecte: A) există mai multe teste diagnostic specifice B) etiologiile noninfecțioase ale SIRS includ pancreatitele, anevrismul disecant de aortă, tamponada cardiacă

C) bacteriemia gram-negativă necesită hemoculturi multiple sau incubare prelungită a culturilor D) S. aureus necesită incubare prelungită sau hemoculturi multiple E) nivelurile sanguine ale IL-6 se pot corela cu prognosticul sepsisului

Care din următoarele afirmatii legate de tratamentul sepsisului sunt adevărate: A) initierea chimioterapiei antimicrobiene trebuie făcută imediat ce au fost recoltate culturi

din probele de sânge sau alte localizări relevante B) initierea chimioterapiei antimicrobiene poate fi amânată până după stabilizarea

hemodinamică C) terapia antimicrobiană se începe cu agenti cu spectru îngust, în functie de bacteriile cel

mai frecvent întâlnite în comunitate D) antibioticele trebuie administrate obligatoriu intravenos, în doze ajustate la functia renală E) pentru cei mai multi pacienti, durata antibioterapiei este de minim 14 zile, în functie de

locul infectiei, necesitatea drenajului chirurgical si susceptibilitatea antimicrobiană a bacteriilor izolate

Care din următoarele afirmatii despre tratamentul sepsisului sunt adevărate:

A) în suportul hemodinamic, scopul principal este de a restabili furnizarea adecvată de oxigen si substrat energetic către tesuturi

B) la pacientii cu sepsis, depletia volemică efectivă intravasculară este comună



C) tratamentul initial al hipotensiunii se face cu substate inotrope si vasoactive D) pentru a evita edemul pulmonar, presiunea venoasă centrală trebuie mentinută la valori de

peste 18 mmHg E) în suportul hemodinamic, un obiectiv rezonabil este de a mentine o presiune arterial medie

de peste 60 mmHg si un index cardiac ≥ 4 (l/min)/m2

Terapia initială pentru sepsis sever fără o sursă evidentă, la adulti cu functie renală normală se face cu:

A) la adultul imunocompetent, ticarcilină-clavulanat sau piperacilină-tazobactam plus gentamicină sau tobramicină

B) la pacientul splenectomizat, cefotaxim sau ceftriaxon C) la utilizatorii de droguri intravenos, ticarcilină-clavulanat sau piperacilină-tazobactam plus

vancomicină D) la pacientul neutropenic (< 500 neutrofile/mm3), aztreonam plus vancomicină plus

gentamicină E) la adultul imunocompetent alergici la agenti β-lactamici, ampicilina trebuie înlocuită cu

ciprofloxacin sau aztreonam

Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozante sunt false: A) Spondilita anchilozanta este o boala inflammatorie de cauza necunoscuta B) Boala debuteaza frecvent in decada a cincea de viata

C) Prevalenta este de trei ori mai mare la barbati D) Asocierea cu HLA B27 este dependenta de severitatea bolii E) Este considerata prototipul spondilartropatiilor

Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul spondilitei anchilozante sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de 2-3 g/zi este utila in acuzele axiale B) Artritele periferice raspund la metotrexat

C) Glucocorticoizii injectati sub ghidaj CT in articulatia sacroiliaca aduc beneficiu simptomatic D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Boala cardiaca coexistenta poate beneficia de implant de pacemaker

Uveita acuta anterioara din spondilita anchilozanta: A) Este cea mai frecventa manifestare extraarticulara B) Poate precede spondilita

C) Atacurile sunt tipic bilaterale D) Atacurile au tendinta la recurenta E) Produc durere, fotofobie si lacrimare excesiva

Durerile osoase declansate de palpare, in spondilita anchilozanta, sunt localizate frecvent la nivelul: A) Jonctiunii costovertebrale B) Crestelor iliace

C) Marelui trohanter D) Calcaielor E) Halucelui

Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt: A) Debut peste 40 de ani B) Debut brusc

C) Durata mai mare de 3 luni D) Redoare matinala E) Agravare cu exercitiul sau activitatea



Criteriile de diagnostic New York modificate pentru spondilita anchilozanta includ: A) Sacroileita definita radiologic B) Istoric de durere inflamatorie de spate

C) Limitarea expansiunii cutiei toracice D) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor E) Cresterea nivelului proteinei C reactive

Printre germenii bacterieni implicati in patogenia artritei reactive se numara: A) Shigella flexneri B) Specii de Salmonella

C) Yersinia enterocolitica D) Streptococus pneumoniae E) Chlamydia pneumoniae

Caracteristicile afectarii articulare din artrita reactiva sunt: A) Artrita este intotdeauna simetrica B) Artrita are caracter aditiv

C) Cele mai frecvent afectate sunt articulatiile membrelor inferioare D) Artrita este foarte dureroasa E) Nu intereseaza niciodata pumnul si degetele mainii

Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ: A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara B) Dactilita sau “degetul in carnacior”

C) Insuficienta aortica D) Keratoderma blenorrhagica E) Leziunile sistemului nervos central si periferic

Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul artritei reactive sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de pana la 3 g/zi poate fi benefica la pacientii cu artrita reactiva persistenta B) Antimalaricele, sarurile de aur si penicilamina nu sunt utile

C) Glucocorticoizii sistemici sunt folositi de rutina D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Tratamentul complicatiilor neurologice este simptomatic

* Revarsatul sero-hematic Morel-Lavalle este: A) rezultatul plagilor prin arme albe B) hematom subaponevrotic al peretelui abdominal

C) rezultatul interventiei chirurgicale D) hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal E) o infectie postoperatorie

* Hematomul properitoneal apare: A) in contuziile membrelor inferioare B) in hipertensiunea portala

C) in ulcerul perforat blocat D) dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura peretelui abdominal E) in ascita masiva

* Plagile abdominale nepenetrante: A) afecteaza ficatul



B) afecteaza stomacul C) nu afecteaza peritoneul D) afecteaza peritoneul E) afecteaza peritoneul,ficatul si stomacul

* Traumatismele duodenale sunt: A) extrem de rare B) extrem de frecvente C) asociate cu leziuni rectale

D) rezultatul varsaturilor in jet E) frecvente la varstnici

* In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent

C) numai in asociere cu alte organe D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata

* Traumatismele pancreasului sunt: A) rezultatul frecvent al interventiilor chirurgicale B) rezultatul gastroscopiei

C) frecvente D) insotite de polipoze colice E) rare

* In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent

C) numai in asociere cu alte organe D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata

* Ruptura de splina de tip V reprezinta A) fisura splinei B) asocierea cu ruptura altor 4 organe

C) hematomul subcapsular D) hematomul hilului splenic E) explozia parenchimului cu smulgerea pedicului splenic

* Leziunile traumatice ale venei porte A) sunt extrem de frecvente B) au o gravitate redusa

C) sunt deosebit de grave D) sunt numai singulare E) apar in interventiile pe colonul sigmoid

* Gravitatea mare a leziunilor traumatice colice este data de: A) vascularizatia precara B) vascularizatia extrem de bogata

C) septicitatea sa ridicata D) septicitatea sa scazuta



E) rigiditatii sale

* Traumatismele abdominale: A) sunt frecvent singulare B) sunt frecvent asociate

C) nu apartin abdomenului acut chirurgical D) sunt extreme de rare E) sunt tratate in serviciile de medicina interna

Din Triada Virchow de factori predispozanţi pentru tromboza venoasă fac parte: A) hipercoagulabilitatea B) deficitul de factor VIII al coagulării

C) staza D) edem la nivelul peretelui vascular E) traumatismul local al peretelui vascular

Factorii ce pot precipita trombembolismul pulmonar sunt: A) inhibitorii enzimei de conversie B) contraceptivele orale

C) sarcina D) cancerul E) intervenţiile chirurgicale

* Care este cel mai frecevent simptom al trombembolismului pulmonar? A) tahicardia B) tusea

C) dispneea D) durerea pleurală E) hemoptizia

În diagnosticul diferenţial al trombembolismul pulmonar sunt incluse: A) infarctul miocardic B) BPOC

C) depresia D) angina instabilă E) costocondrita

* Care este principala explorare imagistică pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar? A) scintigrafia pulmonară B) ecocardiografia

C) ultrasonografia venoasă D) nivelul D-dimerilor E) flebografia de contrast

Embolia pulmonară poate avea următoarele efecte: A) hipoventilaţia alveolară B) hiperventilaţia alveolară

C) rezistenţa crescută a căilor aeriene D) compliana pulmonară scăzută E) rezistenţa vasculară pulmonară scăzută

Alegeţi simptomele şi semnele ce indică un trombembolism pulmonar masiv:



A) dispneea B) durerea pleurală

C) cianoza D) sincopa E) hemoptizia

*Doza de heparină ce trebuie administrată în tratamentul trombembolismului pulmonar este: A) bolus de 5000 unit., urmată de perfuzie continuă cu 5000 unit./h B) bolus de 10000 unit., urmată de perfuzie continuă cu 5000 unit./h

C) bolus de 5000-10000 unit. urmată de perfuzie continuă cu 100 unit./h D) bolus 5000-10000 unit. urmată de perfuzie continuă cu 1000-1500 unit./h E) perfuzie continuă cu 10000 unit./h

Efectele trombolizei sunt: A) dizolvă o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolvă o mare parte din sursa trombusului din venele pelviene sau profunde ale

membrelor inferioare C) previne descărcarea continuă de serotonină şi alţi factori neuroumorali D) creşte recurenţa trombembolismului pulmonar E) creşte tensiunea arterială pulmonară

Contraindicaţiile trombolizei sunt: A) diabet zaharat B) hemoragia intracraniană

C) intervenţii chirurgicale recente D) traumatisme majore E) insuficienţa renală cronică

Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice fac parte din sindromul sinusului bolnav? A) Blocul sinoatrial B) Extrasistolele ventriculare C) Bradicardia sinusala D) Tahicardia ventriculara E) Sindromul bradicardie-tahicardie

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tulburarile de conducere atrioventriculare (BAV):

A) BAV grad III reprezinta o oprire totala a conducerii impulsurilor atriale spre ventriculi B) BAV grad II Mobitz I este caracterizat de o blocare brusca a undelor P fara modificari

anterioare ale PR C) Pacientii cu BAV grad III necesita implantare de stimulator cardiac (pacemaker) D) In BAV grad I, intervalul PR este mai mic de 0.20 sec E) In BAV grad I, intervalul PR depaseste 0.20 sec

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la extrasistolele ventriculare:

A) Pot surveni si la pacienti fara boala cardiaca B) Pe ecg apar ca o largire a complexului QRS C) De obicei nu sunt precedate de unda P D) 3 sau mai multe extrasistole ventriculare consecutive constituie o tahicardie ventriculara E) Bigeminism ventricular inseamna 2 extrasistole consecutive

Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:

A) prezenta undelor P



B) Activitate atriala la o frecventa de 350-600 batai pe minut C) Raspuns ventricular regulat D) Raspuns ventricular neregulat E) Conducere ascunsa a impulsurilor atriale in nodul atrioventricular

Flutterul atrial se caracterizeaza prin:

A) Activitate atriala cu frecventa intre 250-350 batai pe minut B) Frecventa ventriculara mai mare ca cea atriala C) Undele de flutter, ce au aspectul unor unde de fierastrau D) Apare mai frecvent la pacienti cu boala organica E) Emboliile sunt mai frecvente ca in fibrilatia atriala

Care din urmatoarele medicamente pot fi folosite in rarirea raspunsului ventricular in fibrilatia atriala:

A) Beta blocante B) Blocante canalelor de calciu C) Digoxina D) Atropina E) Dopamina

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul fibrilatiei atriale

A) Pacientii necesita anticoagulare pentru a preveni emboliile sistemice B) Trebuie cautati si tratati factorii precipitanti ai aritmiei C) In starile clinice sever alterate se urmareste rarirea alurii ventriculare D) Pt scaderea frecventei cardiac se pot folosi betablocante E) Conversia la ritm sinusal se poate face farmacologic (antiaritmice) si electric

Care din urmatoarele pot fi folosite in tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare:

A) Manevre vagale B) Atropina C) Adenozina D) Blocantele canalelor de calciu (ex. verapamil) E) Statine

Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice sugereaza o tahicardia ventriculara:

A) Complex QRS sub 0.14 sec B) Disociatia atrioventriculara C) Concordanta aspectului QRS in derivatiile precordiale (complexele sunt toate positive sau

negative) D) Morfologia QRS ce nu poate fi incadrata in tiparul de BRS sau BRD E) Nici un raspuns de mai sus

Care din urmatoarele poate fi folosit in tratamentul tahicardiei ventriculare

A) Cardioversia electrica B) Atropina C) Betablocante D) Antiaritmice clasa III E) Dopamina

Chisturile foliculare: A) reprezintă foliculi de Graaf nerupţi, măriţi B) se pot rupe, determinând iritaţie peritoneală acută

C) pot regresa spontan



D) se pot maligniza E) se pot torsiona producând infarctul ovarului

Teratomul matur: A) este o tumoră ovariană cu celule germinale B) ia naştere din vestigiile Walthard

C) poate conţine fragmente osoase D) poate apare la orice vârstă dar mai frecvent între 40 şi 60 ani E) este un chist dermoid benign

Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A) chisturile dermoide, de obicei, conţin ţesut endodermal, mezodermal, ectodermal B) tumora Brenner este o tumoră secretantă de androgeni

C) sindromul Meig se referă la ascită şi hidrotorax asociate cu un chistadenom ovarian D) struma ovarii se referă la prezenţa de ţesut tiroidian detectabil macroscopic în ovar E) arrenoblastoamele sunt tumori rare dar cu potenţial malign

Leiomioamele uterine: A) sunt cele mai frecvente tumori benigne pelvine feminine B) pot apare la orice vârstă

C) regresează după menopauză D) multe sunt asimptomatice E) cea mai frecventă localizare este intramurală

Pseudoyxoma peritoneii: A) este o tumoră infiltrativă local, alcătuită din multiple chisturi conţinând mucus vâscos B) poate lua naştere din chistadenoame ovariene mucinoase

C) poate lua naştere din mucocele apendiculare D) histologic este o tumoră benignă E) histologic este o tumoră malignă

Chistadenomul ovarian seros: A) este un chist cu perete translucid, căptuşit cu epiteliu ciliat simplu şi cu conţinut lichidian clar B) întotdeauna conţine şi proliferări papilare

C) se poate torsiona D) întotdeauna este unilateral E) tratamentul chirurgical este reprezentat de salpingoovarectomie

Adenomioza: A) reprezintă creşterea ţesutului endometrial în miometrul uterin B) poate fi asimptomatică

C) poate determina dismenoree D) apare de obicei la femei fără sarcini în antecedente E) apare în principal în menopauză

* Îndepărtarea pe cale laparoscopică a mioamelor uterine: A) nu este recomandată B) este recomandată mioamelor pediculate subseroase

C) este recomandată mioamelor pediculate din cavitatea endometrială D) este recomandată mioamelor nepediculate subseroase E) este recomandată mioamelor intramurale



Următoarele formaţiuni tumorale ovariene pot secreta hormoni: A) chistadenoamele mucinoase B) chistadenoamele seroase papilifere

C) tumora Brenner D) tumorile cu celule granuloase E) arrenoblastoamele

Următoarele afirmaţii referitoare la patologia colului uterin sunt adevărate: A) chisturile Naboth sunt chisturi mucoase de incluzie ale colului uterin B) expunerea epiteliului cilindric la nivelul exocolului este denumită ectropion

C) expunerea epiteliului scuamos la nivelul exocolului este denumită ectropion D) după menopauză, joncţiunea scuamo-cilindrică se găseşte, de obicei, în canalul endocervical E) după menopauză, joncţiunea scuamo-cilindrică se găseşte, de obicei, în afara canalului endocervical

* Din numărul total de tumori gastrice maligne, cea mai frecventă formă histopatologică este reprezentată de: A) adenocarcinom B) limfom

C) leiomiosarcom D) carcinosarcom E) carcinom cu celule scuamoase

* Cea mai ridicată incidenţă a cancerului gastric din întreaga lume se înregistrează în: A) Statele Unite B) Japonia

C) Malaesia D) Chile E) Islanda

În cadrul dietei, factorii de risc pentru apariţia cancerului gastric sunt reprezentaţi de: A) alimentele afumate şi condimentate B) aportul de legume şi fructe proaspete

C) alimentele sărate D) aportul de vitamina C E) consumul de alimente conservate

Următoarele afecţiuni sunt asociate cu cancerul gastric: A) anemia pernicioasă B) virusul Epstein-Barr

C) gastrectomia parţială în antecedente D) grupul de sânge B E) expunerea la radiaţii

Pe baza aspectului macroscopic, cancerele gastrice sunt împărţite în următoarele subtipuri: A) cu localizare superficială B) polipoid

C) ulcerativ D) schiros (linita plastică) E) ulcero-vegetant

Cancerul gastric are o predispoziţie mare de a metastaza precoce pe următoarele căi: A) directă



B) limfatică C) hematologică D) peritoneală E) lumenală

Evenimentele moleculare precoce care apar în progresia celulei epiteliale gastrice, de la benign la malign, pot fi reprezentate de: A) instabilitatea genetică B) activitatea telomerazei

C) mutaţia p53 D) expresia factorului epidermal de creştere E) activarea protooncogenelor

* Cel mai frecvent semn de cancer gastric este reprezentat de: A) hematemeza masivă B) greaţa şi vărsăturile

C) anorexia cu scăderea ponderală D) durerea E) disfagia

* În algoritmul de diagnostic al cancerului gastric, cea mai importantă investigaţie specifică este reprezentată de: A) radiografia cu bariu (simplă sau asociată cu dublu contrast) B) tomografia computerizată cu subtanţă de contrast

C) ecografia endoscopică D) endoscopia gastrointestinală superioară cu biopsie E) laparoscopia

Cancerele gastrice precoce bine diferenţiate sunt reprezentate de: A) tipul exofitic (I) B) varianta superficială (IIA)

C) leziunea plată (IIB) D) leziunea subdenivelată (IIC) E) leziunea escavată (III)

* Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H. pylori are sensibilitate de: A) 70-75% B) 80%

C) 90% D) 95% E) 100%

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H. pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat, microaerofilic B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice

C) adezina produsa de H. pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram pozitiva E) produce proteaze si fosfolipaze ce dgradeaza complexul glicoprotein-lipidic al stratului de mucus

* Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile



C) 6-7 zile D) 9-10 zile E) 14 zile

Răspuns: B Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata

B) H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei

C) ratele de infectie cu H. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. Pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca

indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a

infectiei cu H. Pylori

Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele: A) apare la aproximativ 15% din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie

C) examenul baritat poate identificaproximativ 50-60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat

* Ulcerul gastric se complica cu hemoragie digestiva superioara in proportie de aproximativ: A) 15% din cazuri B) 25% din cazuri

C) 30% din cazuri D) 40% din cazuri E) 45% din cazuri

* Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2-3% B) 5-6%

C) 8-9% D) 10% E) 12%

Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol

C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina

* In etiopatogeneza ulcerului gastric, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: A) 10% B) 15-25%

C) 30% D) 35% E) 40%



Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20% din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal

C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digetsiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent



iyk8b_baza de intrebari orientative-program de studiu in limba romana

Documents