iunie - b.politiaromana.ro · „de la gaze“, „citire apometre“- persoanele trecute de 60-70...

IUNIE2016

anul XXVNr. 454

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz` \\nn bbaazzaa HHoott`rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Florin {INCA,Constantin CONSTANTINESCU,Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral` sau par]ial` a

materialelor, f`r` acordul prealabil al

redac]iei, este interzis`.

Adresa po[tal`:

str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87

E-mmail:

[email protected]

Sumar

4 - 5Disensiuni stinse cu... foc

7Sute de amenzi pentru [oferiicare au \nc`lcat legea

Hawala - Hundi [i sp`larea banilor murdari

8U[` deschis`... pentru ho]i

11Competi]ia eroilor de zi cu zi

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Maratonul \nsângerat de la Boston

16-17

18-19

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUCristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Iunie

Cum se împrietenesc ho]ii cu victimele lorUnele dintre cele mai

întâlnite moduri de operare,în cazul furturilor dinlocuin]e sunt:

„Deratizare“, „Lumina“,„De la gaze“, „Citire apometre“ - persoanele trecute de 60-70 de ani suntacostate la u[` de indivizi,care spun c` sunt angaja]i aiunor firme ce execut`lucr`ri de deratizare,citesc/verific` contoarele delumin`/apometre ori verific` instala]ia de gaze,putând avea ecuson, legitima]ie [i chiar uniformaadecvat` [i uneltele necesare. Intr` în locuin]`,cu acordul proprietarului,unul se preface c`efectueaz` activit`]ile pentru care au sunat la u[`,iar cel`lalt profit` de neaten]ia victimei [i sustrage bani/bunuri dincas`. De asemenea, pot elibera chitan]e fictive, pentru a pl`ti a[a-zise facturi restante [i-[i însu[escsumele de bani primite.

„Ajutoare de la prim`rii“ -Ho]ii î[i asum` calit`]i oficiale. Solicit` proprietarului,în virtutea calit`]ii oficialeasumate, p`trunderea în cas`.Pretind c` împart produse alimentare sau alte ajutoare,date de prim`rii. Folosescneaten]ia victimelor pentrua sustrage bani/bunuri dinlocuin]e.

„Oala de inox“ - ho]iiprezint` la u[a locuin]ei victimei pliante cu oale dininox/cu]ite sau alte produse, pretinzînd c` ofer`

cadouri ca bonus. P`trund încas` [i, sub pretextul uneic`ni cu ap`, distrag aten]ia proprietarului [i fur` bunuride mici dimensiuni (electronice) sau bani.

„Vânzare produse cosmetice/menaj“ - ho]iisunt, în special, persoanetinere, majoritatea femei,care prezint` la u[a victimeipliante cu produse cosmetice/menaj, oferindcadouri. P`trund în cas` [i,sub acela[i pretext alvânz`rii/oferirii de produse,cer o can` cu ap` [i sustragcând victima nu este atent`,bunuri/bani.

„Pomenile“ - ho]ii vin lau[ile b`trânilor, sub pretextul c` dau victimelorde poman`, dup` care,profitând de neaten]ia acestora, fur` - în general -din [ifoniere.

„Vizionare apartament“- ho]ii vin la persoanele caredau anun]uri în ziare, sub

pretextul c` vizioneaz`apartamentul victimei, pentru a-l cump`ra/închiria,[i sustrag bunuri/bani, profitând de neaten]ia victimelor.

„Regele Cioab`,“ „FaneSpoitoru“ - ho]ii vin la u[`sau acosteaz` femei vârstnice, pe strad`, sub pretextul c` ofer` depoman` victimelor bijuteriidin aur, în memoria regeluiCioab`/Fane Spoitoru. Ho]iiajut` victimele s` î[i pun` lagât, la urechi, pe degete,bijuteriile oferite dreptpoman`, în schimbul bijuteriilor lor. Bijuteriileoferite de ho]i sunt false;bijuteriile din aur ale victimei pretind c` le punîntr-un [erve]el, pe careho]ii îl înf`[oar` cu scotch [iîl înmâneaz` persoaneiv`t`mate, ce urmeaz` s`-ldesfac` ulterior. Acas`, în[erve]el, g`sesc monezi de10 bani, în locul bijuteriilor.

Bunurile sustrase sunt,

2 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

în general, bijuterii, bani,produse electronice(tablete, telefoane). Autoriiac]ioneaz` atât singuri, cât [i\n grup (dou`-trei sau maimulte persoane). Ei pot fib`rba]i sau femei.

Recomand`ri

Nu permite]i accesulîn locuin]` persoanelornecunoscute, indiferent demotivul invocat;

Nu furniza]i informa]iidespre vecinii dumneavoastr` persoanelornecunoscute, care pretind c`reprezint` diverse institu]iisau ofer` diverse servicii;

Nu acorda]i încrederecând la u[a dumneavoastr`se prezint` persoane caredeclar` c` vin din parteaunor rude plecate înstr`in`tate ori sunt din altelocalit`]i;

Fi]i pruden]i atuncicând la u[a dumneavoastr`se prezint` persoanenecunoscute, care spun c`

fac parte din diferiteinstitu]ii sau societ`]i; solicita]i legitima]ia de serviciu. Când ave]i cel maimic dubiu, nu ezita]i s` contacta]i institu]iile pe carepretind c` le reprezint`,pentru a v` convinge deveridicitatea celor spuse;dac` sunte]i îngrijorat,suna]i la Poli]ie; închide]iu[a atunci când suna]i pentru a v` convinge c`persoana este ceea cesus]ine c` este;

Dac` persoanele ezit`s` se identifice, nu sta]i ladiscu]ie cu ele;

Ave]i grij` la agen]ii comerciali, care sun` neanun]a]i [i încearc` s` v`conving` s` cheltui]i banipe anumite scheme deinvesti]ii. Astfel de schemenu v` garanteaz` c` ve]icâ[tiga bani, ba mai mult a]iputea s` pierde]i o sum`mare;

Înv`]a]i copiii ca atuncicând sun` cineva la u[` s`nu se tr`deze c` sunt

singuri acas`, s` nu dearela]ii nim`nui desprelocuin]` sau desprebunurile din aceasta [i s`nu deschid` u[a nim`nui înlipsa dvs.;

- Evita]i discu]iile desprebunurile de valoare aflateîn locuin]`;- Nu ]ine]i sume mari debani sau bijuterii în cas`,neasigurate, [i nu l`sa]iimpresia c` de]ine]i astfelde bunuri;- U[a de acces s` fieprev`zut` cu dou`încuietori, având sistemede chei diferite [i cu lan]de siguran]` pe interior;- Instalarea unui interfon,montarea unei yale lau[ile de acces în scarablocului [i existen]a dechei numai la cei celocuiesc cu forme legaleîn imobil, v` ofer`sentimentul de siguran]`;- Nu l`sa]i necunoscu]iis` p`trund` în bloc saunu ]ine]i u[a deschis`pentru cineva caresose[te când dvs. ie[i]idin cl`dire;- Administra]ia bloculuitrebuie s` acorde o maimare aten]ie persoanelorangajate s` asigurecur`]enia în spa]iilecomune, întrucât acesteaajung s` cunoasc` foartebine programul locatarilor [i pot furnizainforma]ii unor indivizir`uvoitori;- Angajarea unui paznic,cel pu]in în intervalul orar6.00-16.00, [i/saumontarea de camere de supraveghere, pot ]ine ho]iideparte.

AAuurreelliiaann BBOOCCAANN


CAZUISTIC~

Destructurare grupare ho]i din locuin]e

În data de 14 iunie,poli]i[ti ai Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub coordonareaParchetului de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti, au pusîn aplicare [apte mandatede perchezi]ie domiciliar` înmunicipiul Bucure[ti [ijude]ul Ilfov [i au pus înexecutare 15 mandate deaducere, într-o cauz` complex` ce reune[te maimulte dosare de furt prinmetoda „împrietenire“.

Din cercet`rile efectuate,a reie[it faptul c` b`nui]ii seprezentau la domiciliile unorpersoane \n vârst` [i, subpretextul c` ofer` servicii dederatizare a imobilului sauverific` instala]iile defurnizare a gazelor naturale,p`trundeau în locuin]a acestora, de undesustr`geau bani [i diversebunuri de valoare.

Preponderent, persoanelev`t`mate vizate locuiesc singure [i au diverse

probleme de ordin medical. Pentru a câ[tiga încredereavictimelor, discu]iile ini]ialeerau purtate de c`tre femeilece f`ceau parte din acest grup.

Prejudiciul adus p`r]ilorv`t`mate se ridic` la sumade aproximativ 90.000 lei.

Audierile în cauz` au fostefectuate la sediul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti -Serviciul Investiga]iiCriminale.

CCoossmmiinn ZZAAMMFFIIRR

Tranzac]ii artificiale cu prejudicii reale

Poli]i[tii Serviciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice din Sectorul 5 audemarat cercet`rile \ntr-un caz complex deevaziune fiscal`, \n care sunt implicate 17persoane, acuzate c` au organizat un circuit evazionist, prin care au prejudiciatstatul cu 10 milioane lei. B`nui]ii aufolosit, \n perioada 2013-2014, mai multefirme „fantom`“, administrate de interpu[i(persoane de condi]ie modest`), pentru atranzac]iona, doar scriptic, cantit`]i importante de feroaliaje, cu scopul sustragerii de la plata TVA, aferent` tranzac]iilor intracomunitare.

M`rfurile au fost vândute c`tre mariioperatori din industria metalurgic`. Baniiproveni]i din aceste infrac]iuni erau ridica]i\n numerar de „oamenii de paie“ - administratorii firmelor „fantom`“, careapoi ajungeau la capii re]elei.

Miercuri, 25 mai, poli]i[tii au efectuat 29de perchezi]ii, atât la domiciliile suspec]ilor,cât [i la sediile firmelor implicate \naceast` schem`, pe raza municipiului

Bucure[ti [i a jude]elor Ilfov, Dâmbovi]a,Arge[, Teleorman, Hunedoara [i Timi[.

|n urma documentelor contabile g`sitela perchezi]ii, precum [i a audieriisuspec]ilor, Parchetul de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti a pus \n mi[careac]iunea penal` pentru 18 persoane, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de evaziunefiscal` [i sp`lare de bani.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com

CAZUISTIC~


„Cump`r`tor“ [i „curier“ prin[i în flagrant

Mar]i, 7 iunie a.c., poli]i[tiiDirec]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti auprins în flagrant doi tineri,cu vârste de 20, respectiv31 de ani, care au încercatinducerea în eroare a p`r]iiv`t`mate, cu privire la vânzareaa dou` telefoane mobile.

În jurul orei 10.00,Poli]ia Capitalei a fostsesizat` de c`tre un tân`r,în vârst` de 26 de ani, cuprivire la faptul c`, în datade 6 iunie a.c., în urmapost`rii unui anun] pe unsite de specialitate, în careoferea spre vânzare dou`telefoane mobile, a fostcontactat de c`tre o persoan`,care s-a ar`tat interesat` deachizi]ionarea acestora.

Astfel, presupusulcump`r`tor i-a adus lacuno[tin]` c` va face ocomand` de transport abunurilor, urmând ca uncurier ales de acesta s` seprezinte la loca]ia stabilit`,pentru a primi coletul.

În data de 7 iunie a.c., în

jurul orei 12.30, parteav`t`mat` a fost contactat`telefonic de un tân`r, ce s-a prezentat ca fiind curierla o companie de profil,care i-a adus la cuno[tin]`c` a primit de la un clientcomanda de ridicare a telefoanelor [i a completatnota de transport cu dateleprimite.

Cunoscând c` aceastanu este practica obi[nuit`,deoarece vânz`torul stabile[te modalitatea delivrare [i firma de curierat, asesizat organele de poli]ie,existând suspiciunea cèste victima unei infrac]iunide în[el`ciune.

Având în vedere celesesizate, judiciari[tii Sec]iei20 Poli]ie au organizat oac]iune în urma c`reia, înjurul orei 14.30, au reu[itprinderea în flagrant a doitineri, ce solicitau de lapartea v`t`mat`, coletul cutelefoanele mobile, utilizândîn acest sens o legitima]iede operator transport [i o

not` de transport, contraf`cute,cu însemnele unei societ`]ide profil.

Totodat`, cu ocaziaextinderii cercet`rilor cuprivire la cei doi, s-a constatatfaptul c` ace[tia, în data de19 mai a.c., în jurul orei18.30, au indus în eroare oalt` persoan`, prin aceea[imodalitate, care le-a înmânatun telefon mobil, f`r` aprimi suma de bani convenit`.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor deîn[el`ciune [i tentativ` laîn[el`ciune, cu cei în cauz`în stare de re]inere, urmânda fi prezenta]i magistra]ilor.


Disensiuni stinse cu... focPoli]i[tii bucure[teni au reu[it s` rezolve

un caz dificil, care a pornit de la unincendiu la o ma[in` din sectorul 4. |nnoaptea de 20 martie, pompierii dinCapital` erau anun]a]i de o femeie càutoturismul ei a luat foc.

Echipajul de pompieri a ajuns \n scurttimp la fa]a locului, \mpreun` cu maimulte echipaje de poli]ie. Focul a foststins, iar din primele cercet`ri, s-a emisipoteza c` incendiul ar fi putut porni din

cauza unui scurtcircuit electric. O altìpotez`, luat` \n calcul de poli]i[ti, a fostincendierea cu inten]ie. Verific`rileanchetatorilor aveau s` confirme ipotezadin urm`. Oamenii legii au ridicat imagini surprinse de camerele desupraveghere din zona incidentului, cât [i de pe traseele posibile de intrare/ie[iredin aceast` arie. Dup` zeci de ore de film`ri vizionate, s-a confirmat, \n totalitate, ipoteza incendierii cu inten]ie,


CAZUISTIC~


În perioada 15 aprilie -19 mai a.c., Direc]ia General`de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti a desf`[urat oampl` ac]iune de verificarea unit`]ilor de înv`]`mântpre[colar, cu privire laîndeplinirea condi]iilorlegale de func]ionare, activitate ce a vizat 637 degr`dini]e, asocia]ii [i funda]ii.

Aceast` ac]iune reprezint`o extindere a activit`]ilordesf`[urate în cadrul planuluide prevenire [i combatere afaptelor de natur` penal`, în interiorul [i în zonaadiacent` unit`]ilor deînv`]`mânt, plan extins lanivelul municipiuluiBucure[ti [i asupra unit`]ilorprivate cu programeduca]ional, dedicat cicluluipre[colar.

Pe parcursul verific`rilor,la cele peste 600 de unit`]ivizate, s-a urm`rit atât aspectullegalit`]ii modului defunc]ionare, dar [i condi]iileconcrete, în care acestegr`dini]e, asocia]ii [i funda]iiî[i desf`[oar` activitatea, siguran]a copiilor fiind unobiectiv prioritar.

De asemenea, toate verific`rile efectuate în intervalul aprilie - mai a.c.,au avut drept obiectiv [i prevenirea apari]iei unorincidente, a[a cum a fost celînregistrat în luna martiea.c., la o gr`dini]` de pe razasectorului 5.

În urma controalelor efectuate, au fost constatatenereguli la un num`r de 67unit`]i de înv`]`mântpre[colar, din mediul privat,

nereguli care au condus laîntocmirea a 67 de dosarepenale (autosesizare) pentru„exercitarea f`r` drept aunei profesii sau activit`]ipentru care legea cereautoriza]ie ori exercitareaacestora în alte condi]iidecât cele legale“, fapt`prev`zut` [i pedepsit` deart. 348 din Codul penal.

Cele 67 de unit`]i cu profil educa]ional nu de]inautoriz`ri de func]ionareemise de MinisterulEduca]iei Na]ionale [iCercet`rii {tiin]ifice.

În aceste cauze, cercet`rilesunt continuate de c`treunit`]ile de poli]ie, pe razac`rora sunt situate gr`dini]ele,sub coordonarea parchetelorde pe lâng` judec`toriile desector.

Informa]iile ob]inute peparcursul controalelor aufost diseminate c`tre factoriicu atribu]ii în domeniulautoriz`rii/verific`rii unit`]ilor[colare.

Ac]iunea se circumscrieactivit`]ilor Poli]iei Române,de asigurare a unui climatde ordine, lini[te [i siguran]`a cet`]enilor.


67 dosare penale pentru gr`dini]e neautorizate

fiind observat un individ care a verificatma[ina \n acea noapte, iar apoi a revenitcu o sticl` cu lichid inflamabil, dând foc lacapot`.

Dup` mai multe verific`ri, poli]i[tii l-auidentificat pe autor, \n persoana lui T.Andrei, 30 ani. Acesta a ac]ionat la \ndemnul

fostului so] al femeii, care avea mai multedisensiuni \n domeniul afacerilor, cu ceade care divor]ase.

Autorul a recunoscut comiterea faptei,fiind re]inut pentru infrac]iunea de distrugere.



CAZUISTIC~


Captur` de droguri la grani]a României

Circuit evazionist de dou` milioane lei

|n perioada 11 - 19 mai, poli]i[tiiServiciului Grupuri Infrac]ionale Violente,sub coordonarea DIICOT, [i cu sprijinulstructurilor de informa]ii, au documentatactivitatea mai multor persoane, implicate\n trafic de droguri de mare risc.

Astfel, \n seara de 11 mai, la punctul detrecere al frontierei din N`dlac, pe sensulde intrare \n România, a fost oprit pentruverific`ri un autoturism, \n care se aflautrei persoane (P. Emanuel, 41 ani, T. Natalia, 27 ani, D. Cristinel, 23 ani).

Controlul autorit`]ilor a avut drept rezultat descoperirea, \n filtrul de aer, adou` pachete cu 500 grame de cocain`.Cercet`rile ulterioare i-au condus peanchetatori la un b`rbat, S. Sandu, 49 ani,care trebuia s` fie destinatarul pachetelorde droguri. Acesta din urm` le-a dat, celortrei persoane prinse la vam`, 10.000 europentru a procura cocaina din afara ]`rii.Drogurile trebuiau s` fie vândute pe pia]adin Capital`.

Joi, 19 mai, poli]i[tii i-au re]inut pe P.Petru (42 ani), angajat al Direc]ieiGenerale Anticorup]ie, S. Sandu [i P.

Emanuel, \n fa]a unui restaurant din sectorul 6. Cu ocazia controlului asupra lor[i a celor dou` ma[ini cu care erau,oamenii legii au ridicat 900 euro, 900dolari [i 3000 lei, precum [i documente.

Cercet`rile sunt continuate de DIICOT [iServiciul Grupuri Infrac]ionale Violente alPoli]iei Capitalei, iar suspec]ii sunt acuza]ide trafic interna]ional de droguri de marerisc, finan]area faptei [i favorizarea f`ptuitorului.



În diminea]a zilei de 2 iunie,poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, subsupravegherea Parchetuluide pe lâng` TribunalulBucure[ti, au pus în aplicare34 de mandate deperchezi]ie domiciliar`, înmunicipiul Bucure[ti [ijude]ele Ilfov, Teleorman,Giurgiu, Constan]a, C`l`ra[i,Buz`u [i Ia[i [i au pus înaplicare mai multe mandatede aducere, într-un dosarprivind s`vâr[irea infrac]iunilorde evaziune fiscal` [isp`larea banilor.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` a rezultatpresupunerea rezonabil` c`în cursul anului 2013,reprezentan]ii a trei societ`]icomerciale, cu sediul înBucure[ti, au conceput [iimplementat un mecanismde sustragere de laîndeplinirea obliga]iilor fiscale, prin interpunerea maimultor societ`]i comercialecu comportament tip „fantom`“, pe lan]urile detranzac]ionare a m`rfurilor(materiale de construc]ii)achizi]ionate intracomunitar.

Prejudiciul total adus

bugetului de stat este în valoare de aproximativ unmilion lei, iar suma rezultat` din circuitul de„sp`lare a banilor“ se ridic`la circa dou` milioane lei.

Persoanele vizate au fostaudiate la sediul Serviciuluide Investigare a Criminalit`]iiEconomice din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti. Ac]iunea a beneficiat de sprijinulDirec]iei Opera]iuni Speciale,Unit`]ii Teritoriale de Analiz`a Informa]iilor [i Direc]ieiGenerale Antifraud` Fiscal`.


Sute de amenzi pentru [oferii care au \nc`lcat legea

ÎÎnn ddooaarr ccââtteevvaa oorree,, ppoollii]]ii[[ttiiii BBrriigg`zziiii RRuuttiieerree aauu aapplliiccaatt 113322 ddee ssaanncc]]iiuunniiccoonnttrraavveenn]]iioonnaallee!!

În perioada 18 - 19 iunie,Brigada Rutier` a Capitalei adesf`[urat o ac]iune pentrucombaterea criminalit`]iistradale, cre[terea vizibilit`]iielementului poli]ienesc [iasigurarea unui climat desiguran]` rutier`.

Pe lâng` caracterul preventiv al acestei ac]iuni,poli]i[tii au verificat 328 devehicule, aplicând 132 desanc]iuni în valoare de52.000 lei, au re]inut cincipermise de conducere, dintre care trei pentru consumul de b`uturi alcoolice [i au retras 10 certificate de înmatriculare.

Au fost constatate patruinfrac]iuni la regimul circula]iei [i au fost re]inutedou` seturi pl`cu]e cunum`rul de înmatriculare.

O.U.G. nr. 195/2002republicat`, cu modific`rile[i complet`rile ulterioare,prevede c` se pedepse[tecu închisoare de la 1 la 5ani conducerea pe drumurile publice a unui

autovehicul sau tramvai, dec`tre o persoan` care are o îmbiba]ie alcoolic` depeste 0,80 g/l alcool pur însânge.

Refuzul, împotrivirea sausustragerea unei persoanecare conduce pe drumurilepublice un autovehicul sautramvai, de a se supunerecolt`rii probelor biologiceîn vederea stabiliriialcoolemiei sau test`rii aerului expirat, sepedepse[te cu închisoare dela 2 la 7 ani.

În ziua de 18 iunie, înjurul orelor 21.30, un conduc`tor auto nu a opritla semnalul poli]i[tilorrutieri, în Pia]a Alba Iulia. S-a pornit în urm`rirea

acestuia, fiind depistat înzona Vitan. S-a constatatfaptul c` acesta nu posedapermis de conducere pentrunici o categorie auto. Încauz`, s-a întocmit dosar decercetare penal`, care va fiînaintat Parchetului de pelâng` Judec`toria Sectorului 3.

De asemenea, în perioada 27-28 mai, BrigadaRutier` a desf`[urat, în 81de puncte de pe raza sectoarelor 1-6 o ac]iune cea avut la baz` analiza accidentelor rutiere graveproduse \n Capital`, \nprimele patru luni ale anului2016, [i a urm`rit prezen]aefectivelor de poli]ie rutier`\n intervalele orare [i \nzonele \n care s-au produsmai multe accidente.

Pe lâng` caracterul preventiv al acestei ac]iuni,au fost controlate 2300 deautovehicule, legitimate 250de persoane [i testate cuetilotestul, 516. |n total, aufost aplicate 647 amenzi, \nvaloare de 240.000 lei.Totodat`, au fost retrase 40certificate de \nmatriculare.

OOvviiddiiuu MMUUNNTTEEAANNUU


RUTIER




{TIRI

Furt scurt-circuitat

U[` deschis`... pentru ho]i

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Poli]i[tii BirouluiInvestiga]ii Criminale Sec]ia8 au organizat, \n ultimaperioad`, mai multe ac]iunide supraveghere operativ`\n zona de competen]`,pentru combatereainfrac]iunilor de furt, [i nunumai. Astfel, joi 26 mai,oamenii legii au observatun b`rbat, pe [oseaua Mihai

Bravu, care avea un comportament suspect.Acesta se uita la magazineledin zon` [i era agitat. La un moment dat, a intrat\ntr-unul dintre ele, iar dup`zece minute a ie[it \n fug`,cu o geant` sub bra].

Poli]i[tii au plecat imediat \n urm`rirea lui [i l-au imobilizat la scurt

timp. Dup` verific`ri, s-aconstatat c` b`rbatul furaseo geant` tip laptop, care afost returnat` magazinului.Condus la Sec]ia 8, individul a fost identificat \npersoana lui F. Gheorghe,38 ani, din comuna {inca,jude]ul Bra[ov. El a fostre]inut pentru infrac]iuneade furt.

„Un om prevenit este un om salvat“, a[asun` motto-ul ofi]erilor de prevenire, careparticip` constant, \n Capital`, la \ntâlnirilecu Asocia]iile de proprietari. Ho]ii profit` deorice gre[eal` pentru a ac]iona, tocmai deaceea este bine s` fim prev`z`tori [i s` nu

le d`m ocazia s` ne lase f`r` bunurile dincas`. {i totu[i, aceste sfaturi nu sunt luate\n seam` de unii, care prefer` s` lase u[adeschis` pentru infractori.

|n perioada aprilie-iunie, \n sectorul 6 s-au \nregistrat mai multe furturi dinlocuin]e, pe fondul neglijen]ei proprietarilor,care [i-au l`sat u[ile neasigurate. Astfel, pe27 aprilie, poli]i[tii Sec]iei 21 au \nregistrato plângere a unui b`rbat, care a declarat c`,\n timp ce f`cea baie, cineva i-a intrat \napartament (u[a de la intrare nefiind\nchis` cu cheia) [i a furat un telefon [iportofelul cu acte [i bani.

La \nceputul lunii iunie, poli]i[tii de lainvestiga]ii criminale l-au prins pe autorulfurtului, imediat dup` ce a comis o a douafapt`, cu acela[i mod de operare. De dataaceasta, ho]ul a intrat nestingherit \ntr-unapartament de pe raza Sec]iei 22 [i a sustras un alt telefon, \n valoare de 4000lei. Oamenii legii l-au condus la Sec]ie pesuspect - I. Neculai, 37 ani, fiind prezentatJudec`toriei Sectorului 6, instan]a emi]ând\n acest sens mandat de arestare preventiv`pentru 30 zile.Credit foto: Corbis.com


{TIRI

Infractor cu ochi doar pentru taxiuri

Dup` luni de cercet`ri, poli]i[tii Sec]iei22 au reu[it s` \l identifice pe autorul adou` furturi din autoturisme (faptele s-aupetrecut pe 13 [i 31 mai), care a provocatun prejudiciu de 3200 lei, dup` ce a furatdou` sta]ii de emisie recep]ie, trei telefoane

mobile [i un aparat gps, din taxiurile parcate \n zona unui mall din sectorul 6.

Ho]ul - A. Bogdan, 37 ani, ac]ionasimplu, prin for]area butucurilor de la u[a[oferului. Odat` distrus sistemul de\nchidere, b`rbatul fura sta]iile de emisie-recep]ie, [i alte bunuri de valoare,dup` care se f`cea nev`zut.

Pe 31 mai, poli]i[tii de investiga]ii criminale au efectuat dou` perchezi]ii, laadresa suspectului principal, dar [i la cea aunui complice al acestuia, [ofer de taxi.Totodat`, oamenii legii au recuperat unuldintre telefoanele mobile, de la o cas` deamanet din sectorul 6.

Cercet`rile sunt continuate cu A. Bogdan\n stare de re]inere.

RRuubbrriicc` rreeaalliizzaatt` ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Promisiuni de[arte|n perioada 2015-2016,

poli]i[tii Sec]iei 21 au documentat activitateainfrac]ional` a dou` persoane, G. C`t`lin, 26ani, [i C. Valentin, 33 ani,acuzate de s`vâr[irea a 11infrac]iuni de \n[el`ciune[i instigare la aceast`infrac]iune.

Din verific`rile oamenilorlegii, a reie[it c` \n anul 2012G. C`t`lin, atribuindu-[icalit`]i mincinoase, respectiv ofi]er MapN, i-apropus/promis c` \l vaavansa \n grad de ofi]er peC. Valentin, contra sumeide 20.000 lei. Baniireprezentau diverse „comisioane“, ce trebuiau

\mp`r]ite unor persoanecu atribu]ii \n MinisterulAp`r`rii.

Mirajul gradelor l-a„ame]it“ pe C. Valentin,care s-a l`sat convins s`atrag` [i alte persoanedoritoare de slujbe binepl`tite \n armat`. Patrub`rba]i [i [ase femei aufost de acord s` mearg`pe calea scurt` a angaj`rii,fiind dispuse s` deadiverse sume de bani (\ntotal 45.000 lei), pentru adeveni subofi]eri sauofi]eri \n armata român`.Timpul, \ns`, a trecut, iarpromisiunile au r`masdoar verbal. Având \nvedere aceste aspecte,

poli]i[tii au pus \n executare, pe 9 iunie, unmandat de aducere, G.C`t`lin fiind g`sit \nmunicipiul Giurgiu. Deasemenea, a fost condusla Sec]ia 21 [i C. Valentin,acuzat de 10 infrac]iuni de\n[el`ciune.



Scrisori de mul]umire

CORESPONDEN}~


Bun` ziua,

C`tre Sec]ia 1 Poli]ie,

A[ dori s` mul]umesc Poli]ieiRomâne [i agentului [ef adjunct G. A. P. pentrurigurozitatea [i profesionalismul de care audat dovad` \n a rezolva plângerea depus` demine, \n urm` cu câteva s`pt`mâni, când mi-a

fost violat` coresponden]a [i mi-a fost furatun telefon, de un angajat al Po[tei Române.Situa]ia s-a rezolvat datorit` dlui agent [efadjunct [i v` mul]umesc \nc` o dat` pentruajutor.

|n seara zilei de 8 mai, \n timp cem` \ntorceam la domiciliu, dup` ce m`bucurasem de manifest`rile organizate peCalea Victoriei, \n jurul orei 23.00, pe CaleaFloreasca, am fost atacat` de un individ carem-a aruncat la p`mânt [i mi-a smuls geanta.Degeaba am strigat, degeaba am \ncercat sòpresc o ma[in`, nimeni nu m-a ajutat... Amsunat, \ns`, la 112, iar \n scurt timp a ap`rutun echipaj de poli]ie, care a anun]at [i alteechipaje. |ntr-o or` a fost g`sit` geanta, aruncat` dup` ce fuseser` sustra[i banii [itelefonul mobil. Echipajul a preluat filmul dela camerele de supraveghere a zonei [i, cuprofesionalism [i mult fler, l-au g`sit pe infractor, care intrase s` joace banii noroco[ila p`c`nele.

Mul]umesc pe aceast` cale tân`rului care asunat la poli]ie, pentru a anun]a g`sirea gen]ii,tuturor cadrelor Sec]iei 1 de Poli]ie, care audat dovad` nu numai de profesionalism, ci [ide mult` omenie, ajutându-m` s` trec pestetraumele fizice [i morale.

|i mul]umesc \n mod deosebit dlui agentI.I., care a avut deosebita tenacitate de a nuse opri toat` noaptea, pân` nu a solu]ionatacest caz.

V` mul]umesc, \nc` o dat`, tuturor celorcare a]i fost al`turi de mine, pentru c` nu amr`mas cu convingerea c` suntem total expu[i[i vulnerabili \n fa]a rùf`c`torilor [i c` trebuies` avem \ncredere \n Poli]ia Român`, blamat`mai mult decât trebuie, l udat` de prea pu]ine ori.

CCaammeelliiaa GG..

Bun` ziua,

A[ dori s`mul]umesc pe aceast` caleagentului I. L.I., care \n searazilei de 8 iunie, de[i se afla \nafara orelor de serviciu, a fostmartorul unui furt [i aac]ionat \n consecint`. Se afla \n ma[ina unui prieten, la semafor, \n zonaArmeneasc`, când a observatc` cineva \mi sustrage

telefonul mobil din rucsac.A coborât imediat [i a

pornit \n urm`rirea ho]ului,care, v`zându-se urm`rit, aabandonat telefonul, pe carel-am primit ulterior la Sec]ia8 Poli]ie. Nu [tiu \n cem`sur` aceast` mul]umireoficial` \i poate ajuta \n carier` \ns` m` simt datoares` o fac, pentru c` dincolo de

recuperarea unui aparat, gestul lui \mi red` \ncrederea\n faptul c` sunt oameni careac]ioneaz` conform regulilormoralei [i fac ceea ce trebuie,indiferent de context. Nu \nultimul rând, \mi d` \ncredere\n Poli]ia Român` [i angaja]iisì.

Cu respect, MMiirreellaa SS..


SPORT

Jocurile europene alepoli]i[tilor [i pompierilor auluat na[tere odat` cu organizarea primei edi]ii, înanul 2006, în ora[ulPontevedra - Spania, dinnevoia de a crea [i înEuropa un forum de competi]ie, întâlnire [icolaborare interprofesional`[i cultural` între reprezentan]ii structurilor deinterven]ie, în situa]ii speciale.

Anul acesta, competi]ia s-a desf`[urat în ora[ulHuelva - Spania, în perioada11 - 19 iunie 2016, iar cele73 de probe sportive, organizate pentru cei aproximativ 5000 de participan]i, au fost concepute pe specificul [iparticularit`]ile condi]iilor demunc` ale acestora.

România a fost reprezentat`, [i în acest an,

de c`tre agentul [ef principal GheorgheMunteanu din cadrulServiciului pentru Ac]iuniSpeciale - Poli]ia Capitalei,care a participat la patruprobe de atletism, unde aob]inut un num`r identic demedalii:

- Aur - 1500 m plat [i5000 m mar[;

- Argint - 5000 m plat;

- Bronz - 400 m plat.Jocurile mondiale ale

poli]i[tilor [i pompierilor,organizate anul trecut laFairfax - Statele Unite aleAmericii, i-au adus tot atâteamedalii, consolidându-[i înacest fel pozi]ia de sportivpremiat la competi]ii,dep`[ite în anvergur` doarde Jocurile Olimpice.

BBooggddaann GGHHEEBBAAUURR

Competi]ia eroilor de zi cu zi

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll ` ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc ` rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr ` ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn` rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Cùt`tor de aur...

Costel C., 21 ani, dincomuna Gol`ne[ti, jude]ul

Teleorman, a auzit la cârcium` c` cet`]eanulDumitru V., din satul Baldovine[ti, este plinde aur. Cei care [u[oteau b`nuiau c` monezile le are îngropate în cas`. Costel s-apref`cut c` nu aude ce discutau vecinii luide mas`, îns` din acel moment el nu a maiputut închide un ochi. „Doamne, de-a[ reu[is` pun mâna pe comoar`!“, „Om m` fac!...“Torturat de acest gând, a început s`-[i cautede lucru prin Baldovine[ti, pentru a afla cehram poart` Dumitru V., dac` lucreaz`, dacàre familie [.a.m.d. Datele pe care avea s` lestrâng`, ca un veritabil detectiv, au fost maimult decât mul]umitoare. D.V. era un omfoarte avar [i lucra la CFR numai în schimbulde noapte. So]ia lui se cam îmboln`vise [iera internat` la spital. Nu aveau copii.

Întrucât condi]iile de cùtare a auruluierau „coapte“, într-o noapte, Costel s-a înarmat cu un hârle] [i a „poposit“ (a se citispargere) în casa lui D.V. La lumina uneilanterne, a început s` sape mai întâi înbuc`t`rie. Nimic. Au urmat s`p`turi în adoua camer`. Tot nimic. În urma sa l`sasedou` gropi ca de obuz... Când s` treac` la atreia camer`, ultima, a sim]it c` i-au sleitputerile. În via]a lui nu exercitase meseriade.... gropar. Îi p`rea rù, îi curgeau câtevalacrimi [i se învinuia c` nu începuse treaba

tocmai din camera în care nu mai reu[ise s`mai sape... c`ci acolo era „comoara“, în mod sigur. Apropiindu-se diminea]a [i trebuind s` plece, a luat din casa omuluidou` cojoace, o pereche de bocanci [i oc`ciul`. Dar când s` ias`, na beleaua.St`pânul casei, venind mai devreme de laserviciu, „i-a f`cut onorurile“, lovindu-l cu osecure în cap...

O b`trânic` a b`tut un criminal cùtat de FBI

Nick M., în vârst` de 58 ani, figura pe listaneagr` a FBI-ului, de cinci ani. Toateîncerc`rile detectivilor de a-l prinde s-au soldat cu e[ecuri. Acesta era acuzat de jaf [ide uciderea a trei func]ionare, angajate la obanc` pe care o jefuise.

În seara zilei de 28 iulie 1995, Nick M. aintrat într-un magazin de antichit`]i dinBoston, al c`rei proprietar` este Sonia P., ofemeie în vârst` de 63 ani. Sco]ând dinbuzunar un pistol cu amortizor, Nick i-a spusfemeii: „Dac` taci din gur`, vei r`mâne învia]`. Deschide sertarul [i scoate ce ai în el!“Dup` ce Sonia a pus pe tejghea to]i baniidin cas`, banditul a început s` râd`,spunând c` suma este prea mic`.

„Asta m-a scos din s`rite! Cine era el, cas`-[i bat` joc de munca mea [i de banii pecare-i agonisisem cu sudoarea frun]ii?! Amap`sat butonul pentru alarm` silen]ioas` [iam luat în mân` o bât` de baseball. În timpce el se str`duia s` descopere combina]ianumeric` a seifului, am început s`-l lovesc [inu m-am oprit pân` în momentul în care n-a mai mi[cat! I-am luat pulsul, pentru am` convinge c` nu murise [i am chemat oambulan]`. Când a venit poli]ia, el î[irevenise [i era deja bandajat!“, a declaratSonia P. la proces.

Nick M. a fost condamnat pe data de 19august 1995, la 40 de ani închisoare. „Acum,î[i va sp`la toate p`catele. Nu pot s` v`spun decât c`, de azi înainte, voi pune bâtade baseball la vedere, pentru ca istoria s` nuse mai repete!“, a afirmat Sonia.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`rruull

ttrreeccuutt --


PREVENIRE


Ho]ul spadasin, doborât de un pensionar

Zgomote ciudate l-au trezit din somn, în noaptea de 11/12 noiembrie 1999, pepensionarul Dinu H. Bucure[teanul de 65ani a realizat c` în c`su]a sa de pe stradaRoven]a a intrat cineva.

L-a g`sit pe intrus, un tân`r de 23 ani, fluturând, asemenea Nemuritorului, o sabielung`.

Dinu, speriat de moarte, avusese grij`, înmomentul în care [i-a dat seama c` un ho]i-a c`lcat pragul, s` ia un cu]it din buc`t`rie.Nici acum nu-[i aminte[te foarte bine, furatde iure[ul evenimentelor, cum s-adesf`[urat lupta inegal` dintre el, un om învârst`, [i spadasinul George B. Dar, spre surprinderea tuturor, pensionarul a reu[it s`-l r`neasc` pe ho], s`-l dezarmeze [i s`-limobilizeze. Din declara]ia dat` de George lapoli]ie reiese c` o parte din b`t`lie s-a dat încurtea casei, Dinu provocându-i intrusului,pe lâng` dou` pl`gi tìate la mâna stâng`, [io împuns`tur` în piept. Poli]i[tii Sec]iei 7,chema]i de curajosul pensionar, l-auperchezi]ionat pe ho] [i au g`sit asupra lui orulet` furat` din locuin]`. În sufragerie audescoperit, îns`, adev`rata prad`, o gr`mad`de aparate electrocasnice împachetate.Ho]ul a fost dus la spital, sub paz`.

Victima l-a „operat“ pe tâlhar de apendicit`

În seara de 12 ianuarie 1992, la Spitalulde Urgen]` din Bucure[ti a fost adus tân`rulde 17 ani, A. Viorel. Starea pacientului nuera foarte grav`. Avea o ran` superficial` înpartea de jos a abdomenului, aproape deîncheietura piciorului. Medicul care l-aîngrijit a f`cut remarca, mai în glum`, mai înserios, c`, dac` era mai profund`, tìetura arfi fost o adev`rat` opera]ie de apendicit`.Viorel le-a spus medicilor ceea ce avea s` lespun` [i p`rin]ilor, anume c`, a fost r`nit deun prieten în timp ce se antrenau la artemar]iale. A doua zi, la u[a familiei A. auap`rut doi poli]i[ti, i-au pus lui Viorel câtevaîntreb`ri, dup` care au plecat. Au revenitpeste câteva zile, invitându-l pe tân`r la

Poli]ie. Tân`rul a fost pus în fa]a unuib`trânel, care a rostit calm: „Acesta este!“.B`trânelul nu era altcineva decât cel ceînfipsese cu]itul în abdomenul lui Viorel. Senume[te Vasile C. (67 ani) [i în seara cupricina bùse câteva sticle cu bere într-o cârcium` din zona Oborului. La plecare, aobservat privirile a]intite asupra sa, ale celordoi tineri de la o mas` vecin`. L-a cuprins opresim]ire urât`. {i-a amintit c` în buzunarulde la piept poart` în permanen]` un briceag.L-a mutat în buzunarul paltonului...

Când a intrat pe strada Ma[ina de Pâine,dintre blocuri a ap`rut în vitez` silueta unuiindivid care, printr-un „placaj“ de rugbistprofesionist l-a trântit la p`mânt. Alt individ,venit din spate, s-a înv`lm`[it peste ei.Vasile C. strângea cu o mân` geanta pe careo purta la el, iar cu cealalt` se str`duia s`deschid` briceagul din buzunar. l-ar mai fitrebuit o mân` s` ]in` strâns portofelul. 0lovitur` de picior peste degetele cu care]inea geanta, l-a determinat s` se hot`rasc`:a l`sat [i geanta, [i grija portofelului. Cuamândou` mâinile, a deschis briceagul [i alovit. A auzit un „Ah!“, apoi fuga precipitat` aagresorilor. Geanta [i portofelul trecuser` înmâinile acestora. Vasile C. a ajuns la Poli]ieîn aceea[i sear`, plin de noroi [i vân`tì. Adat o declara]ie în care a spus totul. N-auitat nici am`nuntul c` unul dintre agresoriisì e r`nit, „în picior“ - men]ionase b`trânul.

Luat cum se cuvine, Viorel a recunoscuttotul. Cel`lalt infractor a fost luat ca din oal`.Se nume[te V. Marian [i are 21 de ani.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


Dup referirile pe care le-amf`cut cu privire la perioadapân` la domnia regelui Carol I,vom continua amintind c` \nanul 1875 erau \nregistrate \nBucure[ti 243 de prostituate,care au sporit la 354 \n 1898.La sfâr[itul secolului al XIX-lea lise zicea curve, leli]e, taliance,mititic`, vino-n-coa, iar maitârziu pod`rese [i grizete,cocote, madame (la proxenete),iar azi lumea le zice traseiste,femei de centur` ori simplu,curve.

„V` fac cunoscut c` esteinterzis cu des`vâr[ire antreprenorilor de cârciumi,cafenele, gr`dini, de a avea \nlocalul lor a[a numite damede consuma]ie, punândobliga]ia acestor antreprenorica femeile cari servesc \naceste locuri s` poarte uniform` [i anume: talie [i foisimple de culoare neagr`, [or]alb, iar \n cap bonet` alb`“, sescria \n Ordonan]a P.P.C. No.14452/iunie 1903, dat` \nvremea prefectului Iancu Saita.Potrivit art. 44 din Regulamentulpentru privegherea prostitu]iei,ber`riile \n care serviciul sef cea cu chelneri]e „cari exercit`\n mod clandestinprostitu]iunea“, se vor \nchide.

Un „Regulament alsupravegherei prostitu]iei \nCapital`“ a fost elaborat deofi]eri din cadrul PrefecturiiPoli]iei Capitalei \n 1898, fiind„virtual desfiin]at“ \n 1930.

„Legiuitorul din 1930 - plutind\n plin romantism - f`r` s`]in` socoteal` de starea realà lucrurilor din ]ara noastr`, a\nchis toate casele de prostitu]ie“, se considera \ntr-un articol din revista„Paza“. „Iar autoritateamedicului, f`r` colaborareapoli]iei, f`cea aproape iluzoriuorice control sanitar“.

|n 1898 se pusese bazaunui „Dispensar de triaj“ laP.P.C., care se afla sub coordonarea unui medic, ajutat de personalul sanitartrebuitor, cu to]i angaja]iiBrig`zii de Moravuri. Aici erauaduse din razii, tot felul defemei g`site f`când prostitu]ieclandestin`, prin hoteluri,pie]e, bì, locuri virane etc.Odat` ajunse aici, li se f`cea oanchet` social` [i un examenmedical. Cele bolnave erauinternate la Spitalul Colentina,infractoarele primare erauplasate la domiciliu, minoreleerau \ncredin]ate p`rin]ilor„dup` ce li s'au dat pove]e derigoare, fiind sf`tuite s` seopreasc` din calea plin` deprimejdii pe care au apucat“.Fiecare \n]elegea ce dorea [inu de pove]e aveau elenevoie... Azi, anumite damede consuma]ie ale Capitalei,iau masa \n localuri cu [taif,frecventeaz` milionari, suntpe coperta unor reviste demod [i dau lec]ii de moralitatela televizor, tinerei genera]ii

absolut buim`cite de o scarà valorilor inversat`.

Un vechi poli]ist scria, \n1924, un articol \ntreg despre„p`s`rile de noapte“: „Odat`cu scoborârea \nser`rii, seabate asupra centrului Capitaleiun stol complet dintre acelenenorocite p`s`ri de noapte,unele direct victime aledestr`b`l`rii moravurilornoastre; iar cele mai multe,sclave ale instinctului lor deperversitate [i lene, ce le sustrage ori c`rei munci rodnice [i cinstite. {i num`rullor e atât de mare, \ncât lepraprostitu]iei se \ntindeamenin]`toare, tinzând sòtr`veasc` toate isvoarelecurate ale vie]ii de familie [itransform` Bucure[tii \ntr-omostr` cas` de toleran]`.Seara, pe strad`, \n plin centru, ai impresia c` viciulr`sare din gropile de canal [ise revars` tumultuos asupratrotuarelor Capitalei“. Era omare criz` de locuin]e. Bìe]iide pr`v`lie, liceenii, studen]ii,militarii, nu puteau duceacas` pe aleasa de o clip` apasiunii lor, pe Dulcineea.Vorbeau cu portarul de hotel,care-i taxa pentru o mansard`cu 40 de lei: |n 12 ore seperindeau 6-7 perechi.

Cea mai celebr` prostituatà epocii - e adev`rat una delux - a fost f`r` \ndoial` „Mi]aBiciclista“, pe numele ei MariaMih ilescu, fiic de sp l toreas ,n`scut` \n anul 1885 \n satulprahovean Di]e[ti. Din vânzareade pl`ceri - \ntre clien]i s-ar finum`rat [i regii Leopold alBelgiei [i Ferdinand al nostru,dar [i dr. Nicolae Minovici [.a.- aceast` femeie a prosperatnespus, a ajuns s` aib` unpalat care azi valoreaz` câtevamilioane de euro [i se afl` ladoi pa[i de Pia]a Amzei, pe

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prefectura Poli]ie Capitalei [i fenomenul prostitu]iei

ISTORIA LA ROTATIV~


str. Cristian Tell nr. 9-11. Se \mbr`ca dup` ultimele

jurnale de mode, lua masa larestaurantul hotelului Athene,f`cea fasoane oricui, iar \nanii' 40 s-a m`ritat chiar cuun general, Al. Dumitrescu. Asfâr[it la b`trâne]e, cu [uncilecurgându-i pe tot trupul,ruinat` [i p`r`sit`, ca orice omf`r` rost [i f`r` Dumnezeu.

|n Bucure[tii anului 1939se g`seau aproximativ 3000de femei „cu condicu]`“. Doaro treime se prezentau regulatla vizita sanitar`, adic` dedou` ori pe s`pt`mân`, a[acum cerea actul normativ.Restul de 2000 erau cele „singuratice“, care practicauaceast` \njositoare ocupa]ie \nafara caselor de toleran]`. Eleconstituiau un pericol pentrus`n`tatea celor ce apelau la„tratamentul“ lor.

Gurile rele au spus c`\nsu[i prefectul poli]iei, Gavril`Marinescu, a patronat un bordel de lâng` Parcul Carol,destinatarul banilor fiindregele. Când de Ziua Unirii aanului 1933, studen]iilegionari depun o coroan` laMonumentul ErouluiNecunoscut, ei dezv`luieopiniei publice existen]a \napropiere de un loc sacru altuturor românilor a unui stabiliment care \l pâng`rea.{i \ntr-adev`r, aici era untripou (bordel de lux, cas` depariuri [i un cazinou).„Dezv`luirea pentru \ntreaga]ar` a sacrilegiului f`cut derege [i de sluga sa, a produsfurie la palat“, dar ceremoniastuden]easc` a fost reprimat`brutal de poli]ie.

Imoralitatea suveranului afost cert`. „(Eugen) Cristescu\mi spune c` uneori regeleculege femei de pe strad , nota,la 24 iunie 1932, Armand

C`linescu, iar ministrul deInterne C. Argetoianu scriadespre rege c` mergea \ntr-unFord de dou` locuri pestr`zile Brezoianu [i S`rindar,«aborda câte o prostituat`, oaducea la palat» [i «dup` o[edin]` mai lung` sau maiscurt`, \i da drumul cu unbilet de 500 sau 1000 lei. Laie[irea din Palat, pa]achinaera ridicat` de agen]ii Poli]iei[i dus` la Gavril` Marinescu,care \i mai da 5000 lei [i oamenin]a cu moartea dac`spune ceva.» Cu timpul, Gavrilorganizase [i acest serviciu,

\nl`turând din drumul regeluilibera concuren]` [i pres`rândstr`zile din jurul Palatului cuclientele lui. Prin discre]ia [idib`cia cu care \ndeplineaacest serviciu, Gavril`Marinescu [i-a asigurat \ncrederea regelui [i permanen]a la PrefecturaPoli]iei, cu toate abuzurile pecare le-a s`vâr[it“.

„Siguran]a \mi aduce informa]ii c` regele iese totmai frecvent noaptea [i c`merge la Pia]a Sf. Gheorghe,pe Cheiul Dâmbovi]ei, [i iafemei de cea mai proast`spe]`“, nota [i ArmandC`linescu la 5 decembrie1932. |ntr-o \ntâlnire a acestuiacu prefectul poli]iei, acesta dinurm` i-a declarat c` „a luattoate m`surile de paz` pentrurege“. La „Universul“, ziar considerat o oficin` a

anticarli[tilor, avea agent peun anume Foti, pe care-lpl`tea lunar cu 12.000 lei, osum` foarte mare, aproape echivalentul celui mai maresalariu din poli]ie, cel al unuichestor clasa I.

Potrivit Brig`zii de Moravuria Prefecturii Poli]iei Capitalei,la nivelul anului 1938 existau1272 de curve \nregistrate, lacare se ad`ugau \n jur de1000-1050 de „clandestine“,acest num`r rezultând dinraziile executate de poli]i[ti [idin informa]iile centralizates`pt`mânal. Era un num`rfoarte mare. Dintre toate, aufost g`site bolnave nu maipu]in de 944 dintre cele\nregistrate [i 630 dintre clandestine. Totalul celorsupuse vizitei medicale la celecinci dispensare era de 2212\nregistrate [i 1670 clandestine.

Prin urmare, cercetând dup`toate criteriile (poli]ienesc,juridic, sociologic, psihologicetc.), legalizarea fenomenuluinu a condus \n chip firesc lareducerea lui, ci, s`-i spunemcu mare indulgen]`, la unanumit control. A[a se va\ntâmpla [i dac` s-ar procedaacum. |ntr-o ]ar` \n care institu]iile ac]ioneaz` uneorihaotic, la unele comenzi [i nula capacitatea [i cinsteaimpus` de existen]a unui statde drept, legalizarea ar ducela s`r`cia celor „legalizate“ [ila prosperitatea celor „pirat“,ilegale. |n plus, popor cre[tince ne pretindem, noi nu artrebui s` \mbr`c`m \n hainalegii o anomalie. Nu c` ar fisingura, \ntrucât ale[ii no[trijur` cu mâna pe Biblie, darvoteaz` legi anticre[tine [iantipopor.

ISTORIA LA ROTATIV~


|n plus, popor cre[tin ce ne pretindem, noi nuar trebui s` \mbr`c`m \nhaina legii o anomalie.

” ”

-- ssffâârr[[iitt --

PPee 1155 aapprriilliiee 22001133,, ddooii ffrraa]]ii ddee oorriiggiinneecceecceenn` ((ssttaabbiillii]]ii \\nn SSUUAA ddiinn 22000033)),,TTaammeerrllaann--AAnnzzoorroovviittcchh TTssaarrnnaaeevv [[ii DDjjookkhhaarr--AAnnzzoorroovviittcchh TTssaarrnnaaeevv,, aauu ppllaassaattddoouu` bboommbbee aarrttiizzaannaallee \\nn aapprrooppiieerreeaa lliinniieeiicceelluuii ddee--aall 111177--lleeaa mmaarraattoonn,, ddeessff`[[uurraatt \\nnBBoossttoonn.. EExxpplloozziiiillee vvoorr uucciiddee ttrreeii ppeerrssooaannee [[iivvoorr rr`nnii aallttee 226644..

Dup` atentate, poli]i[tilor le-au trebuitmai multe ore pentru ca, \n urma vizion`riiimaginilor camerelor de supraveghere, s`-iidentifice pe fra]ii Tsarnaev, care figurau \nbaza de date a FBI.

Ace[tia au fost localiza]i de serviciile deinforma]ii americane pe 18 aprilie 2013, \ncampusul MIT (Massachusetts Institute ofTechnology), având loc un schimb intens defocuri de arm`, dar cei doi suspec]i scap`,fugind cu o ma[in` furat`. Dup` o urm`rirespectaculoas`, ei sunt \nconjura]i, iarTamerlan este ucis. Djokhar, r`nit la picior [igât, reu[e[te s` fug`, dar este g`sit a douazi, ascuns sub rezervorul unui vas garat \ngr`dina unui cet`]ean.

P`rin]ii celor doi fra]i au emigrat \nAmerica \n anul 2002, solicitând azil politicdin cauza persecu]iei politice \n ]ara lor deorigine (conflictul ruso-cecen), care le-ar fipus via]a \n pericol.

|n 2007, solicitarea a fost aprobat`, iarfamilia Tsarnaev se stabile[te \n statulMassachusetts. Totu[i, \n 2009, p`rin]ii se

\ntorc \n Cecenia, l`sându-[i copiii \n SUA.Fratele mai mare, Tamerlan (fost student \n[tiin]e inginere[ti la Boston University),\ncepe s` fie interesat de jihad [i islamism,iar procesul de radicalizare al acestuia ar fidebutat \n 2010. Djokhar a primit cet`]eniaamerican` pe 11 septembrie 2012, ob]inând\n 2011 o burs` de studii la University ofMassachusetts Dartmouth.

La \nceputul anului 2011, serviciilesecrete ruse au alertat autorit`]ile americane, de posibilitatea ader`rii luiTamerlan la islamul radical. Dup` ce suntaudia]i \n leg`tur` cu acest subiect, FBI vatransmite serviciilor secrete ruse c` nu exist`nici un motiv de \ngrijorare \n privin]a comiterii unor eventuale atacuri teroriste alelui Tamerlan. Totu[i, administra]ia american`\i refuz` acestuia acordarea cet`]eniei.

|n timpul interogatoriului, DjokharTsarnaev a declarat c` \n spatele acestoracte de terorism nu ar fi nici o organiza]iesalafist-jihadist`, ele fiind pl`nuite de fratelelui, care l-ar fi implicat [i pe el \n respectivele ac]iuni.

Dup` terminarea instrument`rii dosarului(pe 27 iunie 2013), Djokhar Tsarnaev vaapare \n fa]a Tribunalului Federal din Boston\ntr-un proces \n care acuzarea estereprezentat` de procurorul Steven Mellin,\nso]it de o echip` de avoca]i reputa]i(Miriam Conrad, David Bruck, William Fick,Timothy G. Watkins [i Judy Clarke-specialist\n pedeapsa capital`, care a evitat acestesanc]iuni \n cazul lui TheodoreKaczynski/Unabomber, responsabil deuciderea mai multor persoane prin intermediul unor pachete po[tale sau al luiEric Rudolph, autorul atentatului de laJocurile Olimpice de la Atlanta din 1996,respectiv al lui Zacharias Moussaoui,francezul condamnat, pe 3 mai 2006, la\nchisoare pe via]`, pentru implicarea \natentatele din 11 septembrie 2001).

Pe 30 ianuarie 2014, Eric Holder,procurorul general al SUA a anun]at c` vasolicita sanc]iunea penal` maxim` prev`zut`de lege - pedeapsa capital`.

Maratonul \nsângerat de la Boston


MONDO POLICE

Credit foto: wikipedia.org

Pentru ca pedeapsa capital` s` fie pronun]at` era necesar ca cei 12 jura]i([apte femei [i cinci b`rba]i) s` ia unanimaceast` decizie.

Pe 8 aprilie 2015, a fost g`sit vinovatpentru cele 30 de capete de acuzare, dupò deliberare a membrilor juriului, cei 12jura]i au decis s`-l sus]in` pe procuror \nsentin]a solicitat`, iar pe 15 mai l-au condamnat la pedeapsa cu moartea [i la odesp`gubire a p`r]ii civile de 100 milioanedolari.

|n a[teptarea procedurii de apel, inculpatul a fost \ncarcerat, pe 29 ianuarie2016, \n penitenciarul „Florence“ - statulColorado, un vast complex penitenciar pentru de]inu]i deosebit de periculo[i.

Comentariul autorului

|nainte de \nceperea interogatoriului luiDjokhar, anchetatorii au invocat pericolul pecare acesta \l prezint` pentru securitateapublic`, motiv pentru care \i refuz` dreptulde a p`stra t`cerea [i de a fi asistat de unavocat. Chiar mai mult, unii senatori ausolicitat autorit`]ilor ca, \n ciuda faptului c`Djokhar Tsarnaev avea cet`]enie american`,acesta s` fie desemnat „du[man“ al na]iunii,statut asem`n`tor de]inu]ilor \ncarcera]i labaza naval` Guantanamo. Acest lucruprevede ca un individ aflat \ntr-o asemeneasitua]ie, s` poat` fi \ncarcerat nelimitat, f`rà fi judecat, iar \n cazul unui proces, el s`

aib` loc \n fa]a unui tribunal militar.|n \ncheiere, men]ion`m c` \n aceea[i zi

cu atentatul de la Boston, pe 15 aprilie2013, un incendiu puternic are loc la „JohnF. Kennedy Presidential Library andMuseum“ (\n Dorchester, cel mai marecartier al Boston-ului) \n care, printre altele,este conservat` \ntreaga coresponden]` a luiJFK, f`r` ca acesta s` fac` victime.

De[i, la \nceput, s-a crezut c` ar fi vorbade un act criminal, legat de atentatelecomise de fra]ii Tsarnaev, ulterior autorit`]ileau eliminat orice leg`tur`.

Ancheta continu` [i se orienteaz` c`tremai multe piste (terorism interna]ional,extremism american, act izolat). Pe 16aprilie, un saudit (cunoscut pentru extremismul sù islamist) este arestat, iarcasa acestuia din Revere (regiunea urban`Boston) face obiectul unei perchezi]iiminu]ioase. Constatându-se c` nu are niciun fel de leg`tur` cu atentatorii, el este eliberat.

Pe 1 mai 2013, trei studen]i (DiasKadyrbayev [i Azamat Tajayakov, de originecazac` [i un american de origine etiopian`,Robel Phillipos, care ar fi fost prieteni cufra]ii Tsarnaev) sunt aresta]i de autorit`]ilefederale, fiind acuza]i c` ar fi obstruc]ionatancheta, \ncercând s` distrug` ni[te probemateriale (un rucsac cu artificii [i un laptop)apar]inând suspec]ilor [i c` ar fi f`cutdeclara]ii false \n leg`tur` cu ace[tia.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE


Credit foto: wikipedia.org


MAGAZIN

Scurt` istorie

„Sp`larea banilor murdari“ este, de fapt, oexpresie jurnalistic` ap`rut` prin 1920, \nStatele Unite ale Americii. Ea se referea lapracticile contabile ale lui Meyer Lansky,„financiarul“ lui Al Capone, care obi[nuia s`treac` banii ob]inu]i din activit`]i ilicite (prostitu]ie, jocuri de noroc, trafic de droguri[i alcool etc.) prin conturile „nevinovate“ aleunor sta]ii de sp`lare a automobilelor, aflate \n proprietatea celebrului gangster.|ntrucât ziari[tii, care aflaser` câte cevadespre acest mod folosit de Lansky pentruderularea afacerilor lui Al Capone, nu [tiaucum s`-l „oficializeze“ \n limbaj jurnalistic, i-au zis „sp`larea banilor murdari“.

{i a[a i se spune [i \n ziua de azi, de[ilucrurile s-au schimbat \ntr-atât, \ncâtmetodele sunt cu totul altele, iar trecerea banilor murdari prin sta]ii de sp`lare autonu s-a mai practicat de la Lansky \ncoace, niciodat`, [i de c`tre nimeni!

Asta este scurta [i amuzanta istorie ainfrac]iunii de sp`lare a banilor murdari.

{i, totu[i, ce este ea, ce trebuie s` [tieromânul despre ea?

Defini]ia sp`l`rii banilor, adic` a unor capitaluri importante, de ordinul milioanelorde dolari, a fost dat` abia cu ocaziaConven]iei Na]iunilor Unite contra traficuluiilicit de stupefiante [i substan]e psihotropede la Viena, din 20 decembrie 1988, [i

adoptat` de Adunarea General` aInterpolului din octombrie 1995, de laBeijing: „Toate ac]iunile [i tentativele deac]iuni menite s` ascund` sau s` deghizezeoriginea bunurilor financiare ob]inute ilegal,de natur` a face ca acestea s` par` c`provin din surse legale“.

Semnat` de 153 de ]`ri [i ratificat`, pân`\n prezent, de 76 dintre ele, Conven]ia ONUs-a mai ocupat, \n afar` de aceast` defini]ie,care era imperios necesar`, de vânzarea [iproduc]ia de droguri, de confiscarea averilortrafican]ilor [i - un lucru extrem de important - de extr`darea lor. Atunci auap`rut pentru prima dat` formul`ri ca „privarea de fructul activit`]ii lor a celor carese ocup` de traficul de droguri, intermediari[i bancheri“ [i, dup` 68 de ani, sp`lareabanilor murdari a fost incriminat` cainfrac]iune.

Spa]iul nu ne permite s` abord`m [i celelalte reglement`ri interna]ionale, adoptate de diferite foruri \n acest domeniu,cum ar fi, de exemplu, cele 40 de recomand`ri ale GAFI (Grupa de ac]iunefinanciar` \mpotriva sp`l`rii capitalurilor,creat` \n 1990, cu ocazia reuniunii Grupuluicelor 7 de la Paris), Conven]ia european` nr.141, adoptat` de Consiliul Europei laStrasbourg, Directivele Europene nr. 91/308/CEEale Consiliului Comunit`]ii Europene diniunie 1991 etc.

Toate acestea, cât [i cele care n-au fostamintite, au stimulat armonizarea legisla]iilorna]ionale [i au creat noi posibilit`]i de cooperare \ntre autorit`]ile statelor semnatare, obligând \n acela[i timpinstitu]iile financiare, b`ncile [i societ`]ile deasigurare s` supervizeze toate tranzac]iilesolicitate de clien]i dubio[i, s` supravegheze[i s` analizeze tranzac]iile neobi[nuite [i -ceea ce este deosebit de important - s`denun]e autorit`]ilor judiciare [i administrative opera]iile suspecte. Tot atâtde important este [i faptul c` s-a optat pentru folosirea legal` a unor agen]i sub

Hawala - Hundi[i sp`larea banilor murdari

Constantin CONSTANTINESCU


MAGAZIN


acoperire, care s` se infiltreze \n structurile organiza]iilor criminale.

Din 18 ianuarie 1999, România are dejao lege privind prevenirea [i combatereasp`l`rii banilor, precum [i organismul deaplicare a acesteia, respectiv Oficiul Na]ionalde Prevenire [i de Lupt` contra Sp`l`riiBanilor. A[a cum au procedat majoritateastatelor europene, deci, [i România a extinsputerea reglement`rilor la toate capitalurilece provin din activit`]i ilicite ale crimei organizate [i a creat obliga]ii fa]` de agen]iieconomici din domeniul jocurilor de noroc,contabili, avoca]i, notari [i al]ii.

Cum se face sp`larea banilor \n zilele noastre?

Speciali[tii care au studiat dedesubturileacestui fenomen spun c` \n prim` faz` areloc plasarea banilor murdari \n zone curate,pentru a se realiza, astfel, „tìerea“ oric`reileg`turi \ntre capital [i originea sa criminal`.

Dup` aceasta, se face „diluarea“ sumei debani pe diferite canale, ca \n final, s` aib`loc integrarea, adic` aducerea capitalului„sp`lat“ \n situa]ia de a fi disponibil pentruopera]iuni „curate“.

Grupurile criminale investesc \n automobile de lux sau \n afaceri cu bunuriimobiliare. Cump`rarea de autoturismefoarte scumpe \i permite infractorului s`profite direct de banii sì, \n timp cecomer]ul cu ma[ini \i serve[te ca acoperire.A[a procedeaz` grupurile apar]inând mafieiruse care, \n ultimii ani, pe lâng` ma[ini delux, [i-au cump`rat numeroase re[edin]e lapre]uri exorbitante \n Fran]a (la Paris sau peCoasta de Azur), \n regiunea frontalier` cuElve]ia sau \n Spania. Bine\n]eles, au fostfolosi]i intermediari pl`ti]i sau utilizate firme-fantom` („ecran“, cum le numesc speciali[tii francezi), contându-se pe faptulc` autorit`]ile nu vor afla niciodat` provenien]a banilor [i nici adev`ra]ii lor proprietari.

Metoda „furnicilor“. Aceasta const` \nsp`larea unui capital murdar important, prinfrac]ionarea sa \n multiple sume mici, caresunt remise unor complici, numi]i \n argou„furnici“. Sarcina acestora era de a depune\n contul lor personal suma ce li se\ncredin]eaz`, ca apoi s-o „trag`“ [i s-o

„verse“ \ntr-un cont anume stabilit. De restulse ocupau al]ii, cu rol de intermediari activi,care scoteau banii [i \i treceau \n contul„curat“ al proprietarului de facto.

Hawala - Hundi. Originalitatea, dar [i eficien]a acestei metode de sp`lare a banilor murdari, se bazeaz` pe mentalitateaasiatic` [i este cel mai vechi procedeu desp`lare a banilor murdari. Hawala este uncuvânt de origine arab`, care \nseamn`„\ncredere“, iar termenul hundi vine din sanscrit` [i are sensul de „primire“.

Deci, \ncredere. |n cine s` aib` \ncredereemigra]ia asiatic` masiv` din Statele Uniteale Americii, de la \nceputul secolului trecut?Normal, \n „bancherul“ prin intermediulc`ruia putea s` trimit` familiilor lor, r`mase\n ]`rile de origine, banii câ[tiga]i \nAmerica.

Sistemul func]iona atât de bine, \ncâtsp`l`torii de bani murdari l-au adoptat imediat, pentru realizarea scopurilor lor. Unparticular care inten]iona s`-[i spele banii seadresa unui hawalar. |i d`dea suma \n dolari[i numele destinatarului, care era un complice. |n schimbul unui comision,hawalarul lua leg`tura cu omologul sù din]ara de destina]ie [i \l anun]a despreopera]iunea de realizat. Acesta din urm` \iremitea suma stabilit` \n moneda na]ional`,destinatarului.


-- vvaa uurrmmaa --


VULNERABILIT~}I

Defec]iunea ONU

Mult` vreme o ]int` a „reformelor“,Organiza]ia Na]iunilor Unite a fost atacat`des pentru birocra]ia sa exagerat` [i pentruun Consiliu de Securitate mereu blocat.

Ar fi imposibil de calculat timpul petrecutde cele mai luminate min]i \n strategie militar`, politic` [i economie mondial`, ca [icei din Departamentul de Stat american,pentru a stabili dac` [i cum s` fie reformateNa]iunile Unite. Refrenul „reformei ONU“ îlauzim din nou [i din nou, dar lupteleinterne [i blocajele continu` s` opreasc`ac]iuni mai îndr`zne]e ale ONU, a[a cumarat` foarte clar ultimele evolu]ii din Siria.Ca orice organiza]ie, ONU trebuie reformat`- de la structura [i procedurile Consiliului deSecuritate, pân` la staff-ul organismului,leadership-ul [i bugetul. Dar reforma nu esteun eveniment, ci un proces. Chiar dac`oamenii tind s` dea vina pe „Na]iunileUnite“, acestea sunt în esen]` o colec]ie destate-na]iune, care au adesea interese diferite[i aflate în competi]ie. Nu e de mirare c`50% din opinia public` consider` acest faptdrept cel mai mare obstacol intern, careîmpiedic` institu]ia s` fie mai eficient`.

Chiar dac` cealalt` jum`tate a opinieipublice sus]ine ideea l`rgirii Consiliului deSecuritate, realitatea este c` g`sirea uneimodalit`]i de a face asta este echivalent` cu

încercarea de a rezolva un cub Rubik. Deexemplu, în perioada 1993-1997, la ONU,statele UE votau adesea împreun`. Mi[carealogic` ar fi fost, deci, s` se dea UE un loc permanent în Consiliul de Securitate, dareste greu de imaginat c` britanicii saufrancezii renun]` la locurile lor individuale.La vremea aceea, SUA sus]ineau Germania [iJaponia, ca addendum la membrii permanen]i ai Consiliului de Securitate.Totu[i, principala lor op]iune este, dedeparte, India, pe care pre[edintele american Barack Obama o sus]ine acumpentru un loc de membru permanent al CS.A[adar, cubul Rubik continu` s` se modifice[i, totu[i, componen]a Consiliului esteneschimbat`.

}`rile individuale pot prelua conducereaîn presiunile pentru reform`, dar trebuie s`fie dispuse s` se adapteze. |n perioada1990-2000, SUA au presat puternic pentrureforma managementului. |n acela[i timp, s-a decis, unilateral, s` se pl`teasc` doar25% din bugetul de peacekeeping (în timpce trebuia s` fie de peste 30%).

S-a ajuns în punctul în care cei mai buniprieteni ai SUA, britanicii, s-au ridicat înAdunarea General` cu o replic` pe carea[teptaser` mai bine de 200 ani s-o dea:„Nici un fel de reprezentare f`r` taxare“.

Chestiunea abord`rii problemei siriene atrezit din nou întreb`ri nu doar în privin]a

Terorismul interna]ional



VULNERABILIT~}I

structurii [i procedurilor ONU, dar [i asuprascopului s`u - dac`, [i în ce circumstan]eNa]iunile Unite au „responsabilitatea de aproteja“ [i dac` statele membre ar trebui s`ac]ioneze pe cont propriu. Americanilor tindes` le displac` cuvântul „multilateralism“ - areprea multe silabe [i se termin` cu un „ism.“Totu[i, realitatea este c` ONU este cea maivizibil` organiza]ie multilateral` din lume [iare cei mai mul]i membri. Nici o ]ar`, nicichiar SUA, nu poate gestiona gr`mada deprobleme cu care se confrunt` lumea - de laterorism la proliferare nuclear`, de lainegalitate economic` la degradarea

mediului.Deseori, cet`]enilor americani li se spune

c` deciden]ii americani au doar câtevainstrumente în trusa de unelte, pentru a realiza genul de politic` extern` pe care-ldoresc: diploma]ia bilateral` [i multilateral`;instrumente economice; amenin]area cufolosirea for]ei [i folosirea acesteia;impunerea legii [i informa]iile. Dac`începem s` ne gândim c` Na]iunile Unite nufunc]ioneaz`, c` nu trebuie s` ne pl`tim facturile sau c` totul în diploma]ie va ie[iexact a[a cum vrem noi, pierdem un instrument indispensabil.

La \ntrebarea „Ce ar fi putut face ONUpentru a preveni pierderea a zeci de mii devie]i \n Siria?“ r`spunsul ar fi foarte pu]in,dat` fiind opozi]ia rus` [i chinez`. La fel sepoate afirma c` Planul de pace al ONU [i alLigii Arabe a fost un e[ec total. Niciuna dintre p`r]i nu a fost interesat`. Pentru c`Siria este mult mai complicat` decât Libia.SUA nu-[i mai pot permite un nou r`zboiunilateral \n Orientul Mijlociu. Dac` s-ar\ntâmpla a[a, asta ar reaprinde extremismulanti-american [i anti-occidental [i probabilar justifica toate preocup`rile legitime aleRusiei [i Chinei.

Viitoruri posibileSScceennaarriiuull yyeemmeenniitt::Transfer negociat al puterii, prin plecarea

pre[edintelui [i coabitarea dintre fostaopozi]ie [i r`m`[i]ele moderate ale regimului. Estomparea conflictelor interconfesionale [i prezen]` interna]ional`.

SScceennaarruull lliibbiiaann::Victoria opozi]iei (cu sprijin interna]ional

limitat) [i preeminen]a mili]iilor cu apetitbelicos prelungit, calchiate pe fostele brig`zirevolu]ionare ale comunit`]ilor locale, pefondul erod`rii unor institu]ii centrale discreditate [i al disensiunilor fostei opozi]ii.

SScceennaarriiuull lliibbaanniizz`rriiii::Exacerbarea conflictului între fac]iuni,

de-a lungul faliilor confesionale [i etnice,dup` r`sturnarea regimului Assad.

SScceennaarriiuull bbaallccaanniizz`rriiii::Continuarea conflictului intern dup`

pr`bu[irea regimului [i extinderea la nivelregional, i.e. Irak, Turcia, Liban, Iordania,Israel.

SScceennaarriiuull ssoommaalliizz`rriiii::Disolu]ia complet` a statului, control

enclavizat de c`tre for]e organizate peloialit`]i confesionale [i etnice [i prezen]aunor for]e ONU/ regionale.

SScceennaarriiuull ccoollaappssuulluuii rreeggiimmuulluuii::Sl`birea pilonilor de sus]inere a

regimului, în special a for]elor de securitate,sub loviturile repetate ale opozi]iei armate,sus]inute limitat interna]ional. Tranzi]ie marcat` de violen]e.

SScceennaarriiuull lloovviittuurriiii ddee ppaallaatt::Pu]in probabil, având în vedere

solidaritatea elitei consolidat` în jurul privilegiilor, în cei 42 ani de domnie a familiei Al Assad.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU


-- vvaa uurrmmaa --


TIMP LIBER

SSOO

LL

DDEE

ZZAA

SS-

TTRR

UU

|N S

TU

P !

SA

L~

DE

CU

RS

CCOO

NNTT

II-NN

EENN

TT

SSPP

RRIINN

TTEE

NN

FA

IM~

MIL

IT~

-R

ES

C

|N S

UT

~ !

AC

UT

!

|N A

GA

T !

|N O

M~

T !

PA

N~

D

E L

EM

N

|N P

AC

E !

OB

LIG

AT

~

|N S

TA

N~

! |N

ST

R~

-IN

AT

~

IIVVIITT

~~

SSCC

OOAA

RR}}

~~}}

~~RR

~~-

NNEE

AASS

CC~~

ALT

AR

CE

NT

RA

L

|N S

UP

~ !

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

- D

octo

re,

m`

doar

e câ

nd a

p`s

aici

.-

{i

cine

...

?

- ur

mar

ea p

e lin

ia 7

(4

cuv.

) -

SSSSuuuu

ffffeeee

rrrriiiinnnn

]]]]`

1155

0066

EEDD

EENN

PPRR

IIBBEE

GGII

PPÂÂ

RRÂÂ

TT~~

LLUU

CCRR

AARR

EESS

CCRR

IISS~~

EESS

EENN

}}IIAA

LL

SSCC

UUNN

DD||NN

MMIIJJ

LLOO

CC !!

BBOO

SSUU

MM-

FFLLAA

TT~~

CCUU

BBAA

!!CC

UUTT

~~ !!

||NN PP

OOEE

MM !!

CCOO

MM-

PPAA

CCTT

AATT

~~

P~

S~

RI

13 V

AS

E

* *

*

SSUU

PPRR

AA-

FFAA

}}~~

||NN MM

IIEEZZ

!!

D~

RÂ

M~

-T

UR

I

NE

TE

D

CCUU

TTIIEE

!!

NNEE

TTEE

!!

CCAA

DDOO

UU

PP~~

SSTT

AAIIEE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

iunie - b.politiaromana.ro · „de la gaze“, „citire apometre“- persoanele trecute de 60-70...

Documents