Preţ i i î unui. n u m ă r 3 Lei .

Aliali XXI. Cenzurat

A B O N A M E N T U L :

On an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei în străinătate . . . 300 Lei

înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj întemeietori : -J- Al. L u p e a n u - M e l i n şi lu l iu M a i o r

Director, IULIU MAIOR Redactor, SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME eonform regulamentului de aplicare a tarifului comercial, categoria V

Cuvântul de Anul Nou al M. 8. Regelui Munca desfăşurată pentru ridicarea ţării — înzestrarea oştirii

externă — îmbunătăţirea agriculturii şi a drumurilor Îndemnuri pentru viitor

Politica

Anul ce a trecut a fost pentru ţara noastră un an plin de schimbări si însem­nate prefaceri. In cltpa păşirii pe pragul noului an Af. 5 . Regele a ţinut să împărtă­şească ţârii într'o cuvântare, toate grijile, frământările, şi înfăptuirile Sale, legate de acest an.

Cuvântarea a fost rostită ca răspuns la cuvântarea 1. P. S. Patriarh, preşedin­tele consiliului de miniştri, în cadrul cere­moniei de Anul Nou desfăşurată duminecă dimineaţa la Paietul Regal. „

„Singurul Meu gând, călâusitor în anul trecut—a spus M. S. Regele —a fost aceia pe care l-am mărturisit cu prilejul nouei Constituţii: „Salvarea României". N'a fost numai un gând, ci a fost şi o lozincă, un strigăt de alarmă".

M. S. Regele ţine să-şi exprime apoi bucuria de felul cum ţara a răspuns che­mării Sale prin înscrierile în „Frontul Renaşterii Naţionale". înfăptuirile minu­nate ale anului trecut s'au făcut printr'o muncă necontenită, prin sforţări mari. Şi aceste înfăptuiri trebuiesc continuate. Lu­crurile începute trebuiesc urmate fără şo­văială de toţi bunii Români.

E de datoria tuturor, a celor de faţă şi acelor ce ne vor urma, „să luptăm şi să ne unim pentruca moştenirea atât de glo­rioasă să fie ferită de orice primejdie duşmană. Din jertfele noastre trtbue să clădim viitorul României.

Cu ceeace am înfăptuit până acuma putem sta mândri în faţa tuturor. Şi tre-bue să fim mândri de aceasta, trtbue să fim mândri de ţara noastră românească, de numele de român şi de tot ce-i româ­nesc. Numai aşa vom putea privi viitorul cu încredere şi lucra cu drag pentru ri­dicarea ţării.

Intre lucrările viitorului, în primul rând va fi înzestrarea oştirii. Lucrare grea şi cu mari sacrificii pentru neamul nostru, însă folositoare şi trebuincioasă pentru liniştea ţării.

Nu ne înarmăm pentru cuceriri şi răxbolu. Cu vecinii vrem să trăim în pace, şi să păstrăm prieteniile ce le avem. O armată întărită însă ne face mai temuţi s i dă mai multă greutate cuvântului no­stru.

Grija mare a anului ce vinetrebuesă fie apoi pentru desvoltarea bogăţiilor noa­stre naturale. Noi nu ne putem lăsa aceste bogăţii neproductive. Pentruca să înaintăm, avem lipsă de bogăţii noui şi acestea tre­buiesc găsite.

Irebue să se muncească în viitor pen-trn ridicarea agriculturii, pentru îmbună­tăţirea drumurilor şi pentru sănătatea satelor şi oraşelor noastre.

Pentru agricultură, pe lângă înfăp­tuirile frumoase ale anului trecut, trebue continuată munca începută pentru lumi­narea ţăranilor şi mărirea recoltelor. A-ceia cari muncese cu pricepere trebuesc ajutaţi.

Drumurile deasemtnia trebuiesc spo­rite şi îmbunătăţite, căci aceasta este spre folosul şi propăşirea ţării. Frumuseţile ţării noastre trebuesc cercetate şi făcute cunoscute străinilor.

Mult este de lucrat apoi pentru sănă­tatea poporului. Boli mari şi asi bântuie în rândurile celor mulţi şi săraci, slăbind însăşi puterea neamului.

M. S. Regele îşi încheie această cu­vântare cu un îndemn către toţi Românii, să privească cu încredere viitorul, • să creadă in cei cari conduc treburile obşteşti şi să muncească cu drag pentru ridicarea şi înălţarea neamului lor.

„Doresc ca toţi Românii să privească viitorul jârii lor cu încredere, să creadă în cei, cari conduc treburile obşteşti. Eu sunt cel dintâiu, care nu am. nici o altă dorinţă, nici un alt scop, decât desvoltarea paşnică a Patriei.

Renaşterea României la o viaţă naţio­nală mai bună, mai prosperă, sunt hotărit s'o duc la bun sfârşit cu concursul tutu­rora.

Renaşterea economică, dar şi renaş­terea morală. Nu trebue să existe Român în silele de asi, care să nu-şi depună toată râvna şi toate puterile pentru atingerea acestui ţel.

Uniţi cu toţii, privind drept înainte, vom învinge, vom face din această ţară, binecuvântată de Dumneseu, una din cele mai fericite şi mai înfloritoare".

Un exemplu — pentru mulji dinfre cei asemenea

Pomul de Crăciun şi alte ajutoare dela colonia minieră „Albini* din Almaşul rMare

Obiceiul cn pomul de Crăciun, c'o fi el obicei strein (nemţesc) e tot ce se poate dar că e un obicei creştinesc foarte bun şi potrivit de praznicul Naşterii Mântuitorului nostru Isua Hrlstos şl ca atare împământenit de-ablnele fn {ara noastră, şl mal ales fn Ardealul nostru. Aceste sunt adevăruri nestr i -mutabile şi obicei Incarnat in noi, celce cu aceste şi aşa ne-am pomenit. Cum Sf. Paşti n a s Paşti fără ouă roşii, aşa nici Crăciunul na-1 Crăciun fără pom — drăgălaşul brad verde — singurul pom ca viaţă de pe la noi, în a-cest anotimp ca natura moartă...]

• Da, sunt multe IniemnStfiţtle lui ce se

desprind cs aceste prilejuri, aducând bucurie tuturor, dar tinerimii mai ales, fiind apoi şi-o pildă vie de urmat pentra mulţi, mai alea io cazul când „Moş-Crăciun" s'a milostivit ca multe şl felurite daruri şi bunătăţi — pe seama celor mulţi şi buni!

La loc de frânte şi de cinste deosebită socotesc jertfele băneşti şi dragostea ca ade­vărat părinteaică a Patronilor firă pereche a distinsei Familii Albini dn Zlatna, care în fiecare an, începând din 1932, se îngrijeşte ca Iubire părintească de copiii minierilor dela minele de aur ale Domnlllor-Lor, din comuna Airasşal-Mare jad. Alba.

Şi'n anul acesta, ca'n toţi anii de altfel, s doua zi de Crăciun în capela gr. cat. a co­loniei miniere a fost serbarea pomului de Crâciun, deschisă la sfârşitul Sf. Liturghii prlntr'an nou cuvânt omagial al preotului ad­ministrator al coloniei miniere, faţă de dis­tinşii şi prea bunii patroni, urmând apoi fru­moase colinzi cântate de membrii coloniei în cor şi împărţirea darurilor: îmbrăcăminte, în­călţăminte, aneltepentrn copii ca: bricrge, atlle, creioane şl altele, apoi jucării frumoase, co­lace), bomboane, smochine, pistăl, prăjituri şi alte multe bunătăţi, a căror valoare se urcă peste 10.C00 Le'. A fost la locul ei şl spri­jinul şi munca membrilor coloniei, tn frânte ca priceperea iscusită şi veche a dlul maga­ziner Aron Costea cu d-na Laur», dl şef. i. Boroş cu d-na Agneta, dl Pra(a cu d-na Va-lerla, familiile Zarman, Bencovlci şl alţii de bine ca dânşii.

Copleşit de puterea unei fapte aşa de bune şl de mare folos, mă întreb: Jertfa şi mărinimia binevoitoare ce-o depune distinsa Asociaţie minieră a Alblnl" faţă de minierii «ăl în flecare an de Crăciun, — (ar la Paşti

Pag. 2 U N I E I A P O P O R U L U I Nr. 2

premii (cinste) multe şi mari — peste o ju­mătate de milion, apoi nenumărate ajutoare diferitelor instltsţlunl, şcoli, biserici, spitale, fi altele de ce oare n'ar putea avea imitatori şl pe alţi patroni şl »o: ie tă | l? Avem aici în Mantii Apuseni multe astfel de întreprinderi miniere, ca: „Mica*, „Pyrlt Breaza", „Concor­dia", şi altele, care lucrează cu capitale de miliarde şi na fac nici un bine nimănui, nici măcar de 10 Lei!

Is tă dece distinsa Asociaţie minier i „Âl° bini" este o întreprindere românească şl creş tinească-unltă de model între toate altele de acest fel!

Ca s i se ştiel P. P o e n a r i u

6. Râvna spre bine Ca orice virtute, şi aceasta trebue să-şi

aibă rădăcina în dragostea faţă de Dum-nezea, altfel na are nici un preţ. Pentruca râvna spre bine nu este altceva, decât a sluji cu drag şi bucuros lui Dumnezeu, a-i răspândi mărirea sa cât mai mult şi a ne împlini datorinţele cât mai cinstit.

Câtă râvnă şi câtă stăruinţă au avut Germanii în marele războia, numai ca să-şi ajungă scopul, care era subjugarea şi su­grumarea tuturor popoarelor mari şi mici din Europa, pentruca ei să poată trăi cât mai răsfăţaţii Cât se sfarmă astăzi toate popoarele ca să-şi ajungă cutare şi cutare ] scop de cucerire! Ţăranii noştri cât lu- | crează, zi şi noapte, pe ger şi în arşiţa I soarelui, ca să-şi câştige cele de lipsa I pentru trai! >Iar neguţătorul, vrând să-şi \ vadă sporul, zi din noapte face, n'are somn nici pace<, dapâcum atât de mi­nunat spune un cântec bătrânesc! One munceşte apoi mai greu, pentru a- şi câştiga pâaea de toate zilele, decât lucrătorii din fabrici şi mai ales minerii cari lucrează cu primejduirea vieţii în măruntaiele pămân­tului ! Toată această râvnă este însă pentru binele trupesc. Iară noi, cărora ni-s'a pus în vedere fericirea cerească, prietinia cu Dumnezeu, plăsmuitorul şi stăpânul nostru, să stăm cu manile în sân şi să lenevim? Oâte nu face omul, ca să-şi poată lungi firul vieţii şi numai cu un ani Iară pentru viaţa veşnică să nu fim în stare a jertfi chiar nimic?

Priviţi la meseriaşi, câtă oboseală şi bătaie de cap cheltuiesc ei pentru a câş­tiga câteva parale, şi ori cât ar fi de bo­gaţi, se nizuesc să câştige şi mai mult! Ori, priviţi la călători, cum nu-şi bat capul I cu drumul făcut, ci merg tot înainte până ce-şi ajung scopul 1 Uitaţi-vă la grădinari, cât se trudesc şi se năcăjesc până-şi văd straturile puse în rând şi florile şi legu­mite crescute gata! — Numai noi creştinii suntem atât de molateci şi uneori chiar leneşi în ajungerea scopului nostru, care este fericirea veşnică.

Celce are râvna de a face cât mai mult bine, foloseşte toate mijloacele pentru ajungerea fericirii veşnice: el nu poate trăi nici o zi fără de a se ruga lui Dum­nezeu, se spovedeşte îndată ce se simţeşte

întinat cu vreun păcat, se cuminecă tot mereu, merge regulat la biserică, ceteşte numai cărţi bune şi de cuprins religios, foloseşte toate mijloacele pentru a face cuiva vreun bine, sufere orice pentru cre­dinţa sa şi se îngrijeşte şi de fericirea altora.

Că nu e tocmai uşor a urma această virtute, se vede din cuvintele Domnului Hristos, care zice: „Nu tot celce mi sice mie Doamne, Doamne, va intra întru împărăţia ceriurîlor, ci celce face voia Tatălui meu, carele este în ceriuri" (Matei 7 21), iară tntr'alt loc ne spune: „împărăţia certurilor se sileşte şi cei ce se silesc o apucă pe eau (Matei 11. 12).

Dacă pentru un atestat de şcoală tre­bue să înveţi ani de zile, iar pentru o me­dalie să te lupţi ca un leu in războia, cu atât mai vârtos trebue să ne silim şi să lucrăm pentru ajungerea ţintei noastre celei din urmă, care este fericirea veşnică Se spune despre Napoleon cel Mare, cs atâta râvnă avea întru a jungerea scopului său, încât poruncea servnorilor săi să 1 trezească noaptea pentruca să-şi ispră veascâ cutare datorinţâ C e e drept câ apoi s'a şi ales din el cel mai mare con­ducător de oaste al lumii, pe care numai Dumnezeu l- a bâ tu t , oamenii insă niciodată. Aşa să facem şi noi, şi ori cât de greu ne-ar veni jertfa ce o aducem, să nu des-nâdâjduim, mei să nu ne lăsăm înfrânţi de durerile şi năcazurile ce ne-ar întâm­pina In cate. pentrucă: „Ceice samănă cu lacrămi, cu bucurie vor secera", zice psalmiscul Da vid (125 5 ) .

P a r i n t e l e l e iu i iu

Din suferinţele martirilor Marlirii din Nangasaki — Japonia

De veacorl biserica această mireasă a iui Hristo*,sângerează prin mii de răni. Dela începutul rx steoţti ei n'a cunoscut decât luptă şi pr gonlre. Cei mai bani copil ai ei an pierit sfâşiaţi de fiare la circuri, arşi de vii, pironiţi p» cra:l la margini de drumuri sea topiţi in ulelarl fierbinţi, oentru desfătarea unei lumi păcătoase şt îndobitocite. Viaţa ei n'a fost decât o luptă pentru luminarea sa fietelor şt f â 'g - res celui rău. Stăpânttorfi acestei lumi s'au ridicat în continuu împotriva crăcii şl purtătorilor ei.

Vremlie 1-iu tnrăzit mereu o zestre bo­ga ţ i în chinuri st suferinţe. Martiri a avut în toate veacurile. Iato>d?acna purtătorii învăţă­turilor el an avat de suferit dla cartea celor necredincioşi. Pretuttndenla pi mântui s'a se­mănat ca oase de martiri creştin*; în inima pădurilor şi postiurilor africane, în pământu­rile Anericel , în ţtrHe A«lel şi în lumea veş­nic îngheţată dela m azinoapte .

In veacul al XVI-lea s'a pornit în Japonia o sângeroasa prigonire împotriva misionarilor ca­tolici.

Au fost prinşi deodată P. Petra Botezătorul şi alţi cinci câlogări franciscani, 3 părinţi Iezuiţi, 15 fraţi Japonezi din Ordut M-lea franciscan şi mai mulţi copii. In total 26 martiri. După ce an fost ţinuţi mai multă vreme întro închisoare groaznică, li s'a tâi»t la toţi urechea stângă şi aşa au fost' duşi la Nangasaki, unde au fost răs­tigniţi pe crace, apoi au fost străpunşi cu suliţa tn coaste.

Eroismul şi curajul acestor martiri a uimit chiar şi pe călăi. Chiar şi copiii Toma de 14 ani Anton de 13 şi Ludovic de H ani, s'au purtat ca nişte viteji încercaţi. S'an urcat şi ei In ace­

iaşi căruţă cu ceilalţi, cu mâinile legate Ia 8pat« şi au început să cânte în gara mare: „Tatăl nos-tra şi Născătoarea*.

Toma era fini Iui Mihai Cozaki, unnl dj„ cei 26 martiri. Tatăl său Ii scrise că fiind hota-rît să moară pentru Isus Hristoa, II Iasă moşte. nitor al averilor sale; însă mical voinic veni ] 4

dânsul şi-i spuse că nu e drept lucru, să-1 lase ca moştenitor peste bannrile pământeşti, oprin. da-1 să meargă mai repede la cer şi îi spuse că şi el îi hotărît să moara. Şi astfel Toma avu fel ricirea de a se sui la cer împreună cu tatăl său cu fruntea încununată de aceeaşi cunună

Anton, mscat la Nangasaki, găsi acolo pa tatăl şi mama sa, care veniră să-1 împiedece $( s fi martir. Deşi creştini, îndstâ ce vizură că in.l bitul lor copil e gata să fie răstignit, începurfj să=I roage cu lacrimi, ca să se ascundă pentru câtva timp. Micul erou le răspunse: Voit?, deci,!' ca pentru a păstra această viaţă atât de scurtă să pierd viaţa veşnică? Ah! încetaţi de a miis­piti ca vorbele şi planşetele voastre; sunt hotărât <*ă mor pentru Hriatos. Dopa aceea se dădu în mâinile călăilor. A fost răstignit lângă Păr. Petra, Botezătorul, pe ca e î i r o g ă să cânte psalmul: „Lăudaţi copii pe Domnul", însi acesta, adine t In rug;iuoe şi extas, no-i răspunse, aşa că începu să cânte el însuşi şi continuă până la Mărire Ta­tălui, apoi se duse să-1 cânte tn raiu, fiindu-i în aceeaşi clipă inima străpunsă de suliţă.

Micul Ludovic, botezat abia de câteva zile, nu se arăta mai puţin curaj,os. Mai întâi a fost refuzat de a fi pus pe lista condamnaţilor, Insă plânse şi sa rugă atât de mult încât obţinu să fie îns:ris. Subguveraatorul din Nangasski. tesăr-cinat să prezideze execuţia, voia să-1 si ape, dacă se lasă de religia creştină. „Cu această coDdiţie, răspunse Ludovic, nu doresc deloc să mai trâesc. Căci peatru această viaţă seurtă şi mizerabilă en a^i pierde o viaţă fericită şi veşnică". Îndată ce-şi zări crucea, alergă a'o îmbrăţişeze, ca şi eum ar fi găsit lucrul cel mai drag. Muri, surâzând cu un zâmbet îngeresc, alături de Anton.

Farieită moarte! R u s n e a c l o a n

Moartea unui bărbat cucernic dela Blaj

Deodată ca moir tea anului 1938 s'a stins din viaţă în vârstă de 71 ani, un bătrân cu­cernic şi foarte de cinste, unul d'ntre cei mai vechi cetitori ai noştri loan Pop-Zeicant, tatăl dini profesor cn acelaş nume ttela Cluj» fost profesor la Biaj ş! colaborator distins la ga­zeta noastr i .

Bătrânul loan Pop Z^icanl este originar dlntr'o veche familie preoţească din comuni ZeicanI, j ideţul Hanedoara. El însuşi a volt s i se f t c i preot, însă împrrjarârtle nu i-au ingidult. Ia sch mb s'a străduit ca cel paţin pe unical său fia sâ-1 faci preot, şl « izbutit. Drept mul ţumiţ i , întreagă viaţa şi-» tacblnat-o lai Dumnezeu,dimpreună cu soţie-sa, Nu-i vedeai decât la biserică şl în rogâclnnl, pe cari le făceau, ca doi copi», în genunchi, atât acasă cât şi la .Casa Domnului". M«l mult, el medita zilnic, şl- şi făcea însuşi rugă­ciuni, şi încă foarte frumoase. Păr. câlugir Va-slie, la care se spovedea săpt imâoal , a şi citit unele, când a rostit predica dela înmormântare.

înmormântarea 1-s'a făcut din »Cas« Donnn lu l " a călugărilor asumpţionlşti, ande-şl petrecea cele mai fromoase ore ale zilei, co 4 preoţi şi 2 diaconi, petrecut de mulţi prie­teni şi conoicuţl. {

Odihnească ta pace ca aleşii Părintelui Ceresc! !

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Sărbătoarea Anului Nou la Bucureşti — Noua uniformă a miniştrilor — Politica externă a ţării noastre — Turburări

în Ungaria — Luptele din Spania S e r b a r e a Ani*Iui Nou la B u c u r e ş t i

Serbarea Annlai Nou Ia Bucureşti a în­ceput prin o slujbă religioasă fn bîsrr lca Pa­triarhiei, la care au Inat parte înalţii demni­tari şl slujbaşi al ţării, generali de armată, consilieri regali fi miniştrii. Membrii guver­nata! au venit in nouile lor uniforme şi au sa-latat ca salutul roman.

Li orele 11 şl an sfert soseşte M. Sa Regele şi Marele Voevod M iul .

După sinjba rel'g'osgă, înalţii demnitari in frânte cn I. P. S. Patriarhal Mlron ea venit la Palat unde a avut loc ceremonia prezen­tării felicitărilor.

Ceremonia s'a desfăşurat In marea sală a tronului. L P. S. Patriarh întt'o cuvântare arată înfăptuirile guvernului şi felicită pe Su­veran. Răspundă apoi M. S. Regels îatr 'o în­sufleţită cuvântare.

N o u a u n i f o r m ă m m i n i ş t r i l o r

Membrii governolni au îmbrăcat la so­lemnităţile de duminecă o souâ uniformă, care este uniforma „Frontului Renaşterii Naţionale". Uniforma constă dlntr'o haină albastră cu epo­leţi şl încinsă ca o centură de mătase albastră cu roşu. Pantalonii lung! sunt tot de culoare albastră. Pe braţul stâng se poartă o crace albastră, pe fond galben, având la mijloc stema ţârii. Tot duminecă s'a tntrodos şl sa­lutul roman.

P o l i t i c a e x t e r n i a R o m â n i e i

Ia seara de Anal Nou di ministru Qrl-gore Oifencu a vorbit la radio despre poli­tica externă a ţării noastre.

Peste graniţe politica României va fi o politici de pace ş! prietenie. Călătoria M. S. Regelui ia străinătate a arătat lumii şl mai mult această dorinţă de pace ş! bană înţele­gere a ţării noastre.

Arată apoi însemnătatea pe care o au legăturile noastre cu Germania. Vorbind despre legăturile noastre cu Polonia şl ţările vecine, spune că România va fi pretutindenia unde se va lacra pentru întărirea alianţelor şi a păci).

Io treburile lăuntrice {ara noastră nu va suferi încă amestecai nlclunui stat străin.

R ă s c o a l a S l o v a c i l o r d i n t r ' u n s a t d i n U n g a r i a

Ia urma hotârlrii dela Viena, mai multe sate slovace au fost rupte din trupul S'ova-cial şi alipite ia Usgim.

la no jptea de Crăciun după liturghia dela miezul nopţii locuitorii satului Nagysurâay, •'au adunat In faţa postului de jandarmi şl au cerut trecerea comunei lor din nou Ia Ce­hoslovacia.

A dona zl dimineaţa, după slujba bise­ricească, locuitorii BlovacI s'a adunat din non, cerând Iarăşi trecerea la statul cehoslovac.

Ca să-1 împrăştie, jandarmii au tras mal multa foeori da armă. Au fast omoriţl doi sie* v«oi, şl alţii au fost grea răniţi.

Numeroşi răniţi au trecut In Slovacia, unde au fost Internaţi In spitalul din Nltra.

Jandarmii unguri au taceput apoi ares­tarea locuitorilor comunei. Au fost arestaţi astfel pesie 200 de slovac).

G e r m a n i a va a t a c a fn a n u l a c e s t a B e l g i a s a u O l a n d a ?

Aşa scriu unele gazete stri ine. Gîrraanla doreşte cu orice preţ sâ-şi câştige colonii. Ş! cum ale Franţei şi Angliei sunt mai grsu de cucerit, va încerca să le la pe ale Belgiei sau pe ale Olandei.

Lupte le d i n S p a n i a

Iatâmplările din vremea d n urmă au a-coperit ca totul vaietul războiului de pe pă­mântul Spaniei. Acolo se dau ş! acum lapte sângeroase şi cari poate nu vor înceta lungi vreme. Anul acesta n'au tacetat nici in noaptea sfântă a Crăciunului. Atunci se spune c i răz­boiul a fost mal crâncen şi focurile ma! în­teţite.

Luptele se dau ma! ales pe frontal din Catatonía, unde naţionaliştii au deslinţuit o puternică ofensivi.

înaintarea naţionaliştilor se face cu greu căc! bolşevicii sunt tot aşa de numeroşi şl de bine înarmaţi.

Bolşevici! concentrează toate trupele lor pentru a opri înaintarea naţionaliştilor spre Barcelona. In drumul spre. Barcelona au fost aduse cele mai puternice trnpe şi numeroase batalioane de tancuri şi artilerie.

Pretutindenia în oraşele pe cari le-au cucerit din mâna bolşevicilor, naţionalişti! au fost primiţi cu basar le de locuitori.

Dela începutul ofensivei şi până acum naţionaliştii au făcut peste 7500 de prinzo-nicrl.

Mtercuria trecută, în apropierea oraşului Lezlda s'a dat cea mai mare luptă de aviaţie dela începutul acestui război. Un grup de 24 avioane naţionaliste au dat lupta ca 61 ds avioane republicane, din car! au doborît 20.

Trupele naţionaliste au început din nou bombardarea Madridului. Primele atacuri au stricat mal multe clădiri. Au fost aruncate peste 1200 de bombe.

T u r b u r ă r i fn U c r a i n a

Ia vremea din urmă tot mal des s? aude despre turburări ş! mişcări revoluţionare in Ucraina. Veştile cari vin de acolo spun că s'au descoperit ma! multe conspiraţii cari ur­măreau uciderea conducătorilor guvernului sovietic ucrainlan şl a conducătorilor partidu­lui comunist, pentru ca să se poată începe lupta de eliberare a Ucrainei.

In C e h o s l o v a c i a a fos t des f i in ­ţat par t idu l c o m u n i s t

Oavcrnul cehoslovac a hotir l t desfiinţa­rea partidului comunist ceho-slovac din Boe­mii), Moravla şl Sllezia. Odată cu desfinţarea au fost luate de stat toate averii» pe cari Ie avea aecst partid,

î n ţ e l e g e r e î n t r e Italia, J u g o ­s l a v i a ş i U n g a r i a

De malta vreme Italieni! au legat prie­tenie şi frăţie mare cu neamul unguresc de pe malurile Dunării şl Ti tel . Ducele Masso-lini a indrlglt nespus de mult pe Ungari, de pare-că şi el tot viţă de baron ş! grof ungar neaoş ar fl,

De o vreme încoace s'a început apoi a se lega firul unei tot mai strânse prieteni! şi între Jugoslavia şi Italia.

Acum se spune c i la mijlocul lunei Ia­nuarie contele Ciano, ministrul Italiei va face o citatorie In Jugoslavia, care va grăbi înche­ierea unei înţelegeri Intre Ungaria şl Jugo­slavia, Prin aceasta se crede că se va ajunge la o apropiere şi conlucrare ş! mai mare intre cele tre! ţări vecine.

A m e r i c a v a fmpărţ i g r â u S p a n i o l i l o r

Ia cursul lunii viitoare Statele Unite ale Americei de Nord, vor împărţi o mare canti­tate de grâu Spaniolilor Invrijblţi.

G â u l va fi împărţit fără nici o părtinire, atât bolşevicilor, cât şi naţionaliştilor.

Intre Itssiia ş i Franţa Iu vremea din armă aceia, csri au ceva

de împărţit împreună, sunt Italienii şi Francezii. Italia este hotărâtă să ceară Franţei, ne-.

starnare In administraţie pentru Italieni! din Tonis şl să lase liberă aşezarea altor grupuri de italieni acolo.

Deasemenia guvernul italian vrea să ceară pentru Italia, linia Djibuti—-Addis Abeba şi trecere liberă ia DJibnti.

Cum a murit Lenin Mulţi dintre cititorii noştri au auzit poate

de Lenin, părintele bolşevismului rusesc, a-cela care a răsturnat vechea stăpânire ţaristă din Rusia.

Domnia Iul în ţara credincioşilor Raşi & fost o domule de groază şl ură. A tnchls bi­serici şl mănăstiri, a trimis la moarte sute şl mii de" preoţi. Numai la ordinul lui au fost omoriţl In Rusia peste 2 milioane de oameni.

Pedeapsa lui Dumnezeu 1-a ajuns Insă şl pe el. Către bătrâneţe a fost lovit de o boală cumplită şi de durere se ţâra in patru labe prin cameră, cerâad iertare mobilelor.

Stăpânul atotputernic al Rusiei vedea cu groază că se abătuse şl peste el mania Iui Dumnezeu pe care-I t igăduise In toată viaţa Ini şl împotriva căruia ss răzvrătise de etatea ori.

Conştiinţa II chinuia mereu şl mustrările cari îi frământau sufletul erau mari. Avea mereu înaintea ochilor amintirea crimelor şi blăstămăţilior ce le făcuse. Mintea şl Jadecata i-s'a întunecat tot mai mult şi către sfârşitul vieţii el inebnnise.

Toată viaţa a trălt-o într'o stare de ură şl înfrigurare vecină cu nebunia şl a murit nebun.

Şi aceasta este soartea tuturor marilor păc l toş ! şi necredincioşi. încercarea lor de a t î g l d a ! pe Dumnezeu este zadarnică, Qândul despre existenţa unui Dumnezeu tot H-se naşte in suflet. Dar acest gând trezeşte pe altul, vecin cu el dar înspă!m£nt£tor pe aceia de judecător, şl deaceea sfârşita! vieţii lor este în­totdeauna trist şi plin de remuşcirl-

Ctiţi ş i r ă s p â n d i ţ i ie

• a

D a

• • l o a

¡ • a D D

D D

¡ • a ¡ • a

D D D D

• D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

a a a a

1939 IANUARIE 31 zile

f Tăierea împr. şi sf. Vasile P. Silvestru Papa dela Roma Pr. Malachia Sf. 70 Apostoli şi Teoctist Ss Muc Theopempt şi Teona f Botezai Domnului Pror Ioan Botezătorul

8 D 9 L

10 M 11 M 12 J 13 V 14!S 15 D 16 L 17 M 18 M 19 J 20| V 21 S

22 D 23 L 24 M 25 M 26 J 27 V 1 28 S 1

Dumineca după Botez S Muc. Polieuct P. Grigorie Cuv. Teodosie Cinoviarcul S. martiră Tatiana SS. mucenici Ermil şi Stratonic Păr. ucişi în Sina şi Rait

Dumineca Leproşilor Cinstirea Lanţ. Sf Petru C. Antonie cel Mare Ss. Atanasie şi Ciril Cuv. Macarie Cuv. Eutimie cel Mare Cuv. Maxim

Dumineca Iui Zaheiu Sf Muc. Clement C. Xenia f Grigorie Teologul Cuv. păr. Xenofont

. M, Ioan Chrisostom I Cuv Efrem Şirul

29j DI Dum. Vam. şl a Fariseului 3O L I Trei Sfinţi şUMj S. Cir şi Ioan

1939 F E B R U A R I E 28 zi le

Mi Sf. mucenic Trifon (hâr ţ ) J ! în tâmpinarea Domnului V I Dreptul Simeon şi Ana (hârţ) S I Cuv. Izidor

5 D 6 L 7iM 8 M 9 J

10, V 11! S

Dumineca Fiului rătăcit Cuv. Păr. Vucol al Smirnei Sf, Partenie şi Cuv. Luca Sf muc. Teodor Stratilat Sf. mucenic Nichifor Muc. Haralampie Muc Vlasie

12 I) 13 L 14 M 15 M 16 J 17 V 18|S

Dum. lăsat, de carne Cuv. Păr. Martinian Cuv Auxentie Sf Apostol Onisim Sf. mucenic Pamfil Muc. Teodor Tirón Păr. Leon Papa

1939 M A R T I E

M J V

4 S

Cuv. mue Eudochia Sf. mucenic Teodor Muc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc Cuv. Gherasim

1!SI Sf. şi dreptul Lazar

Dum. a doua a Marelui Pos t Sf. 42 Muc din Ammoriu Sf. M. Vasile, Efrem etc. Cuv. păr. Teofilact al Nicomediei Sf. 40 mucenici din Sevastia Muc. Quadrat P. Sofronie

Dumineca lăsat, de brânză Sf. Păr. Leon al Cataniei Cuv Timoteiu şi Sf. Eustatie Aflarea moaşt. sf. din Eugenia Sf mucenic Policarp Afl. cap. Sf Ioan Botezătorul Păr. Tarasie

Dum. întâia a Marelui Post Cuv. Păr Procopie Decapolitul Cuv. păr. Vasile Mărturisitorul

17l V 18! S

Dum. a t re ia a Marelui Pos t Păr. Nichifor Cuv. Benedict şi M. Alexandru Sf. mucenic Agapie Sf. mucenic Sabin Cuv. Alexe P. Ciril

241 V 25! S

Du m. a patra a Marelui Post Păr. ucişi în Mânăst. Sf. Sava Cuv. Iacob Mărturisitorul Sf. mucenic Vasile preot (denie) Cuv. mucenic Nicon Păr. Zaharie (denie) t Bunaves t i re

2| D | Dumineca Floriilor Cuv. păr. Nichita Ss M. Teodul şi Agatopod.'şi alţii SS. m. Claudiu, Victor, Nichifor Sf. Eut ;chie, arh. Const. (12 evang ) Păr. George şi {prohodul Dlui) Ap. Irodion, Ruf şcl.

9 D I Dum. Sf. Paşti 10 L f Ziua a doua a sf. Paşti 11 M f Ztua a treia a sf. Paşti 12M Sf. P. Vasile, ep. Pariei 13j J ! Sf P. Martin Papa Romei 14 V ! Ap. Aristarc, Trofin 15' S Sf. mucenic Crescent

Cuv. păr. Teodor Trichina Mucenic Ianuarie

22j S I Păr. Teodor Sicheotul

26 D 27 L 28! M 29' M 30 J 31 i VI

Din casa nici unul creştin să nu lipsească

„Unirea Poporului" dela Blaj

1939 I U L I E 31 zile

!| S I Sf• fără de argint Cozma şi Damian 2 D Dum. a c incea după Busalii

Sf. Muc. Iacint şi P. Anatolie Sf. Andrei Ierusalimeanul S. Marta şi Cuv. Atanasie Cuv. părinte Sisoie cel mare Cuv. Toma Muc. Procopi u

D ; Dum. a ş a s e a după Rusalii Sf. 45 muc. din Nicopolae Armen Sf Muc. Eufemia Ss mueenici Proclu şi Ilarie Soborul arch Gavril şi cuv. Ştefati Ap. Achila Muc. Chirie şi Iulita

16 D 17 18 19 20 21 22 23 24 25 2(> 27 28 29 301 îl

Dum. a şaptea după Rusalii Muc Marina Sf Muc. Emilian Cuv Die şi cuv Macrina t St. proroc Iile Cuv. Simion şi Ioan

. . . - ' " . . . V I I 1 ̂

S | Măria Magdalena PiP,un»« « opta după Rusulii J-jMuc. Cristina

Adorm. Sf. Ana S muc. lirtnolaa şi cei împreună Marele mucenic Pantelimon Ap. Prohor, Nieanor şcl Muc Calinic

D I Dum. a noua după Rusalii ^ M. şi dreptul Enaochim

1939 A U G U S T 31 zi le M | Sf. 7 prunci Macavei şi mama lo MjAd. moaştelor s. arhid. Ştefan

Cuv. păr. Isachie, Dalmat şi Faust Cei 7 coconi din Efez Muc. Eusignie

6| D I Dum. a zecea după Rusalii L i Cuv. Muc Dometie Mj Sf. Emilian Mărturisitorul M Sf. apostol Matia J Sf. muc. şi arhidiacon Laurenţiu V Muc. Euplu Diaconul S Sf. muc. Foţie şi Anichet

D u m . unsprezecea d. Rusalii Sf. prooroc Mihea t Adorm. Maicii Domnului Sf. muc. Diomid Sf. mucenic Miron Muc. Fior şi Laur. Sf. muc. Andreiu Stratilat

20 D 21 L 22 M 23 M 24 J 251 V 26¡S

Dum. douăsprezecea d. Rus, Ap. Tadeu şi Muc Vasa Sf. Muc, Agatonic Sf. muc. Lup Sf. mucenic Eutichie Ap. Vartolomeu şi Tit Muc. Adrian şi Natalia

Dum. tre isprezecea d. Rus. Cuv. Moisi Etiopul T T a * e * ? a cap. sf. Ioan Botez, as. PP. Alexandru, Ioan şi Pa vet Cinstitul brâu al Preacuratei

1939 S E P T E M V R I E

Il V ! Cuv. Simion Stâlpnicul 21 S i Muc. Mamant.

11 L 12! M 13' M 14 J 15 V 16 S

17 ü 19 L 19 M 20 M 21 J 22 V 23 S

25 L 26 M 27i M 28 J 29 V 301 S

• O D D D D D D • • n o

D D D D

D D D D

D D D D

Dum. a c incea a Marelui Pos t Cuv. Maica Matrona Cuv. Ştefan şi I'arion cel nou Cuv. păr Marcu şi Cyril Cuv. părinte Ioan Scărariul Cuv Ipatie

23 D Dum. Miron. şi Sf. G h e o r g h e 24 L j Sf Muc. Sava stratilat 25 M, Sf. Ap şi Ev. Marcu 26, M Sf. Muc. Vasile episc. Amasiei 27 J Sf. muc. Simion, fratele Domnulu 28 V SS. 9 Martiri din Cizic 29! S ! Ap. Iason şi Sosîpatru

30 D D u m i n e c a Slăbănogului

Sf. Prof. Ieremia Intoarc. moaşt. Sf Atanasie cel M. Sf. muc Timoteiu şi Maura Sf. muc, Pelagia Muc. Irina Dreptul Iov

7 D Dumineca Samarinencei . 8 L Sf. Ap. şi Ev. Ioan 9 M Proroc Isaia şi Sf. Hristofor

10; M S Ap Simon Zilotul 11 j J Sf. mucenic Mochie 12' V Păr. German şi Epifan 13i S Muc. Gliceria

Dumineca Orbului Cuv. Pahomie şi Ahilie Cuv. Teodor Sfinţitul Ss ap Andronic şi Iunia înă l ţarea Domnului Muc. Patriciu Muc. Talaleu

21 D D u m . Sf. Păr. dela Niceea Muc. Vasilisc Cuv. Mihail episc. Sinadei Cuv. Simeon cel din munte Aflarea cap. Sf. 1. Botezătorul Ap. Carp Muc. Eladie

1) t Sf inte le Rusalii L { t Ziua a doua a sf. Rusalii Mi Cuv. Isaachie igumenul Dalmat. MJ Sf. mucenic Ermie (hârţ)

3

J ! Sf Muc. Iustin Filozoful VI Păr. Nichifor Mărturisitorul (hârţ) S I Muc. Lucilian şi Paula

4: D Dumineca tuturor sfinţilor 5! L | !v"uc. Doroteiu 6!M;Cuv. Visarion şi Ilarion cel Nou 7|M!Sf. martir Teodot 81 J ! St Teodor Strat. (Restaurarea 91 V I Sf Ciril arhiep Alexandriei

101 S ! Sf Muc. Alexandru şi Antonie

11 D 12 L 13 M 14! M 15 J 16 V 17 S

Dum. a doua după Rusalii Cuv Onufrie şi Petru Muc. Achilina şi Trifilie Proroc Eliseu şi păr. Metodie Sf, proroc Amos Păr Tihon Muc. Manuil, Savel şi Ismail

Dum. a treia după Rusalii Sf. Ap. Iuda Sf. Muc. Metodie al Patarelor Sf. Muc Iulian din Tarsis Sf muc. Eusebie Muc. Agripina t Naşt. sf. Ioan Botezătorul

25 D Dura. a patra după Rusalii 26' L jCuv. David din Tessalonic 27| M| Cuv Samson 28| M1 Ad. moaştelor sf. Chir şi Ioan 29' J f S!-ţii ap . Petru şi Pave l 30!Vi3oborul ss. 12 Apostoli

Cetiţi deci şi răspândiţi această gazetă, şi în­

demnaţi pe vecinii şi cunoscuţi să o aboneze

O C T O M V R D S 31 zi le

Dum. patrusprezecea d. Rus Sf. muc. Vavila şi Moisi proor. Amint. sf. proroc Zaharia Minunea arh. Mihail în Colasse Sf. mucenic Sozont t N a ş t e r e a Maicii Domnului Ioachim şi Ana.

Dum. săpt. II după In. sf Cruci Sf. Muc Ciprian şi Fee Iustina Sf. Muc. Dionisie Areopagitul Sf. păr. Ierotei al Atenei Sf. muceniţă Charitina Ap. Toma Muc. Sergie şi Vach

10 D; Dum. în. d e înalţ . Sf. Cruci Cuv. Teodora din Alexandria Sf. Muc Autonom Sf. muc. Corneliu sutaşul f Înăl ţarea sfintei Cruci Muc. Nichita Muc. Eufemia.

Dum. săpt. UI d. In. sf. Cruci Ap Iacob al lui Alfeu şi C Andr Sf. Muc. Eulampie şi Eulampia Sf. ap. Filip şi cuv. Teofan Sf. muc. Prob, Tarach şi Andronic Muc. Carp şi Papii Sf. mucenic Nazarie şi cuv. Cosma

Dum. după înalţ . sf. Cruci Cuv. Eumenie ep. Gortinel Sf. Muc Trofim, Savatie şi D o t . Sf. muc. Eustatie Sf. apostol Quadrat din Magnesia Muc. Foca Zemislirea S. I. Bot.

15| p Dum. săpt. IV d. In. sf. Cruci ' Sf. Muc. Longhin sutaşul Sf. pr. Osie şi cuv. m. Andrei d. Cr Sf. apostol Luca Sf. proroc Ioil şi sf. muc. Var Muc. Artemie Cuv. Ilarion

24 D I Dum. săpt . I după In. sf. Cruci Cuv Eufrosina din Alexandria Mutarea sf. Ap. şi ev. Ioan Teol Sf. mucenic Calistrat Cuv. păr. Hariton mărturisitorul Cuv. Ciriac Muc. Grigorie episc. Armeniei

16 L 17 M 18 M 19: J 20, V 21 S

22 D 2i L 24 M 25 M 26 J •27 V 28 S

Sf Muc, şi Ap. Iacob fratele Dlui Sf Muc. Areta şi cei cu dânsul Sf. muc. Marcian şi Martirie f Sf. mucenic Dimitrie Muc. Nestor Muc Terente şi Neonila

1939 N O E M V R I E 30 zile

D. săpt. VII d. In. sf. Cruci Sf. Muc. Zenovie şi Zenovia Sf Ap. Stahie, Apele etc.

1 M Ss. Cosma şi Damian 2| J I Ss. m. Achindin, Afton şcl. 31 V i Muc. Achepsima şcl. 4 S I Cuv. Ioanichie

5 D: Dum. V. după In. sf. Cruci 6i L ! Sf. P. Pavel Mărturisitorul 71 M i Sf. 33 Muc. din Melitina 8j M t Sf. arh. Mihail şi Gavril 9| J Sf. mucenici Onisifor şi Porfirie

101 V ! Ap. Erast şi Olimp UiS | Muc. Victor, Mina şi Vichentie

1939 D E C E M V R I E 31 zile

D Dum. săpt. VIII d. In. sf. Cr L Sf. păr. Ioan Gurădeaur M Sf. Ap. Filip M Sf. muc. Guria, Samòna şi Aviv. J Sf. apostol şi evanghelist Mateiu V Păr. Grigore S Muc. Platon şi Roman

19 D 20I L 21 M

25: s

Dum. săpt. IX. d. In. st. Cruci Sf. Grig Decapolitul şi Proclu f Intr. în b iser ică a Maicii D . Sf. ap Filimon şi cei cu dansul Sf. Amfilochie al Iconiei Muc. Clement Papa Romei Mucenica Ecaterina

[

Dum. săpt. XIII d. In. sf. Cruci Sf. Muc Iacob Persul Cuv. Ştefan cel Nou şi M. Irinarh Ss. muc. Paramon şi Filumen Sf. şi măritul apostol Andreiu

V Pr. Naum S Proroc. Ava cum

3¡ D D . săpt. XIV d. in sf. Cruci L \ Sf. Muc. Varvara şi C. I. Damasc Ml Cuv. Sava cel sfinţit Mi f Sf. Ierarh Nicolae J ! Cuv. păr. Ambrosie al Milanului V Cuv Patapie S Zemislirea Sf. Ana

101 D D u m . săpt. X d. In. sf. Cruci IIIL.Cuv Daniil Stâlpnicul 12 M Sf. Spiridon al Trimituntei 13; M 14 J 15i V 16 S

Sf. muc. Eustratie Sf. muc. Thirs, Leuciti şi Calinic Puc. Eleuterie Prorocul Ageu

17 D Dumineca sfinţilor strămoşi 18 L Sf. Muc Sevastian şi soţii lui 19 M Sf. Muc. Bonifatie 20 M Sf. Ignatie purt. de Dzeu 21 J i Sf. muceniţă Iuliana din Nicomedia 22 V Muc. Anastasia 23 S Ss. 10 Martiri din Creta. 24 Di Dum. în. Naşterii Domnului 25 L ' t Naşterea Domnului 26 M t Soborul Nasc. de Dumnezeu 27 M; 1 Sf. ap. şl arhidiacon Ştefan 281 .1 |Sf. 20,000 muc. arşi în Nieomedi: 29! Vi Pruncii ucişi de irod 30| S I Muc. Anisia (hârţ) 3l! D Cuv. Melania '

D D D D

D D D D

D D D D

D D D D

D D * D D

D D D D

D D D D

u n ì

u m

D D D D

D D • D

D D D D

D D D D

• • i

DDI

D D | D D j

D D D D D D D D P P D D D D D D

D D D D

D D O D

D D D D

D D D D

D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D O O D D D D D D D D D D

D i n L u g o j D e l à R e u n . F e m e i l o r R o m â n e

An de an Reuniunea femeilor române unite din loc, în numele carităţii creştine şi cu inimă caldă de mamă, întind mână de ajutor copiilor săraci şi oropsiţi de soarte din Lugoj. Anei a cesta an strâns pentru ajutorarea copiilor lipsiţi suma neatinsă până acum de 22.000 Lei. Toată această sumă a fost folosită pentru cumpărarea de Încălţăminte şi vestminte pentru copiii săraci.

Distribuirea ajutoarelor s'a făcut Joi in 22 Decemvrie. Adunarea a fost prezidată de P. S. Sa Episcopul Dr. Ioan Bălan al Lugojului, care poartă o deosebită grijă tuturor săracilor. După cuvân­tarea de deschidere s d-nei prezidente Emilia dr. Brînzeu, adevărata mamă a săracilor, s'au Îm­părţit la 50 (cincizeci) copii săraci ghete şi îm­brăcăminte pentrn praznicul Crăciunului Mulţu­mirea ce se desprindea de pe faţa pruncilor să­raci, scenă ce reimprospeta timpurile Mântuito­rului, a îndemnat pe P. S. Sa Ioan să tălmăcească toată satisfacţia sa şi să felicite din inimă pe d-na prez'dentă şi întreagă reuniunea pentru râvna de albină şi grija grijulie cn care se inte­resează de copiii săraci.

P r a z n i c u l P ă c i i l a L u g o j

Naşterea lui Isns a fost fără îndoială eveni­mentul care a adus pacea sufletească şi a întronat iubirea adevărată pe pământ. Acest praznic s'a prăznuit ia noi cu sfinţenia şi smerenia cuvenită.

In ajunul Praznicului, după frumosul obiceiu românesc, răsunau glasurile miilor de colindători pela casele creştinilor. La Palatul Prea-tfinţitnlui Ioan a fost un adevărat peregrinaj Pe lingă su­tele de copilaşi care au colindat înaltului Ienh, e de amintit grupul „Străjerilor", corul „Agru" — condus de 11. Sa Dr. Ioan Marinescu, Vicarul Eparhiei, — renumitul cor LYRA, care sub con­ducerea d-lui Prof. I, Bacău a colindat eu mult gust: Ce vedere minunata... Nonă azi ne-a răsă­rit.,.; apoi elevii liceului Gor. Brediceanu în două grupuri, corul bărbătesc „Progresul", precum şi alte grupuri mai mici de elevi şi studenţi. Tu­turor ie a adresat cuvinte adânc simţite Episco­pul Ioan.

Ziua Praznicului, împotriva timpuloi rece şi a zăpezii care cernea din greu, s'a desfăşurat solemn în tot oraşul. In catedrala drăguţ gătită de Reuniunea de Femei şi în faţa nnui popor foarte numeros s'a servit la ora 10, &f. liturghie a Marelui Vasile, de către P. S. Sa Episcopul diecezan. O atmosferă sfântă stăpânea întreg lă­caşul Domnului Corul catedral „LYRA", dirijat, de dl Bacău, cânta da!c«, armonios şi artistic ce mişca în toate fiarele sale întreaga asistenţa. La timpul tixat P. S. Sa Episcopul urcă tronul v!ă-diceBC, pentru a instrui pe credincioşii săi despre învăţătura ce se deprinde din acest Praznic al Crăciunului Predica despre „Sărăcie în lumina Evangheliei iui Hristos". Arată cu bogate texte biblice cum putem fiecare să îsvăţăm la „Şcoala din Viflaim" practicarea şi preţuire* sărăciţi pe care Hristos a ridicat o la rangul de virtute, practicându-o Îndeosebi la naşterea Sa pămân­tească. Predica, atât pentru felul simplu cura a fost spusă, c&t t;i pentru însemnătatea subiectului temeinic expus, a fost ascultată cu foarte multă încordare delà copil până la bătrânul Încărunţit de ani.

Dnpă sf. liturghie P. S. Sa Episcopul a pri­mit la reşedinţa Sa nrările de bine şi fericire prezentate de lumea distinsă din oraş.

A dona zi de Praznic, seara P. S. Sa Ioan a petrecut o seară plăcntă şi distractivă în mij­locul clerului central, a corului „LYRA" şi a persoanelor de elită, cărora le-a oferit în Palatul său o bogată cină familiară.

„ F r o n t u l R e n a ş t e r i i N a ţ i o n a l e "

Unificarea tuturor forţelor politice într'un singur partid, destinat a crea o Românie nouă, a fost primită cu multă bucurie In Eparhia Lugo­jului, condusă de P. S. Sa Dr. Ioan Bălan. Mai mult, tot clerul, eparhial In frunte cu Vlădica lor, a aderat fără şovăire şi cu tot devotamen­tul la „F. B. N.", având firma convingere că va fi cât se poate do folositor intereselor Neamului şi Patriei.

0 sărbătorire la Chelin(a Sălajului

Pâr. Ioan Boteaou, protopop al tr istului Beclean, arhldiacon ş! paroh al Nuşenilor din 1 d. Someş, acuma pensionar, unul dintre cei mai vechi cetitori ai gazetei noastre, fi-a săr­bătorit de cerând ziua 81 a naşterii sale.

Cn acest prilej Dşoara învăţătoare Lu-crejla Cotnţlu f-a predat două buchete de flori. Intr'an buchet era ascunsă scrisoarea următoare: „Cucernice Părinte, cn ocazia zilei sfinte a împlinirii In viaţi a celei n a i fru­moase vârste, de 81 ani cu demnitate împli­niţi, rog şi Implor Pronia Divină, ca şi de acum înainte să aveţi parte de fericire si zile senine, ani mnl{l, muijl. La malfi anii Cu dr«» goste fliasci, Lucreţia Cotnţlu învâţltoare".

11 saiotă apoi doamna Domnica Conea n. Fschete, aducânde-i daruri.

Păr. Ioan Boteaou le raulţlmeşte cu la­crimi In ochi.

Obosrvăm el p i r . protopop Botesnn a foit de multeori lăodat de Episcopul său pentru frumoasa sa activitate bisericeasca şl naţionali şi că ire vrednicii neperitoare mai ale» îs jornl îsz?str«rll parohiei Naşenî.

Agru din Vulcan Agru din Vulcan a aranjat a doua zi de

Crăciun, seara, o frumoasă petrecere împreunată cu program.

Programul a fost dat de Corul Bisericii Unite din Vulcan, de sab comanda d lui învăţă­tor director Lazăr Voin, dela şcoala primară din Jiu Coraieşti

Pobiicul numeros, eare a luat parte, a pe­trecut câteva ore de bucurie şi înălţare sufletească în timpul cât s'a desfăşurat programul alcătuit din coiinzi, dansuri naţionale, dialoguri şi piesa teatrală comică „Ovidia Şicană" de 1, A. Basa-rabescu.

Atât eolinzile cât şi dansurile au iost foarte bine executate ds corişti.

De asemeni a fost bine jucată comedia „0-vidiu Şicană".

t Dintre cei cari an jucat în această piesă

merită să tie pomeniţi cu numele: Gh. Heiuş (ro­lul lui Pavelescu), Gh. Albssc (Ovidiu Şicană), Saiai, fraţii Msrinescu, Matei Pardos, Mărie Brân-zău, Aurelia Pasca.

Toţi aceşti» au dat dovadă — şi de data aceasta — cl an multă pricepere In a juca teatru

La sfârşitul programului corul a cântat Im­nul Regal. — ProgrRmnl fiind prea încărcat con­ferinţă nu s'a mai ţinut.

tărişor G ă î ă t a a a n u

Ce va fi în anul 1939 Destăinuirile unei prezicătoare vestit

Anul ce vine se arată a îi un an liniştit

întotdeauna omul a căutat să cunosc viitorul. A cercat să pătrundă ca ochii mini lai prin ceaţa deeă a vremurilor, să conoait drumurile pe cari se va desfăşura viaţa lorol Viitorul a rămas încă totdeauna învăluit | neguri groase şi minte omenească încă B' s'a aflat ca s i l p i t r o n d i . i

încercări an fost însă In toate vremuri] Şi mal ales na lipsesc aceste încercări Ia ^ ceput şi sfârşit de an. *

Cam anal ce s'a dos a fost un an plfn d frământări şi griji, întrebarea care s'a p B | |, chip firesc la începutul noului an a fost acei ta : va fi pace sau va fi războia?

O vesti ţ i prezicătoare din Paris rhpai de limpede, că na va fi război. Na va fi ini! nici- o stare de prea mare linişte şi tmpacit între popoare.

Prezicătoarea msl spune că războiul | Spania va continua cu înverşunare şi că ton' silinţele pentru curmarea focalul vor fi zsdi nlce. încercările Italiei de a dobândi colt nil vor fi deasemenea zadarnice. Acela cir va stăpâni mersul lucrărilor în Europa va d l Htler . Acesta împreună cu Franţa, Angi! şi Italia se va împotrivi tuturor încercării de a se tnrbara pacea Înmii.

Dacă ar fi să credem în destăinuiri! acestei prezicătoare, atunci am putea cădi dui într'un sn de linişte şl pace, firă tbt ciume şi frământări prea mari.

, Viitorul este însă numai al lai Damne zea, namal Ei poate spune fără greşală c ce va fi, aşa că să nn ne leginăm prea mo în vorbele deşerte sie anei simple prez! cătoare.

Ce se întâmplă într'o oră Molie lucruri se întâmplă într'o oră ci

toate că este aşa de senrtâ. într'o oră rateli aoaielni străbat o distanţă de 371.675.000ko In vreme de an ceas oamenii mănâncă milioane kgr. cartofi, 2 milioane kgr. sare, omoară tot pentru mâncare 35 mil de animale Tot într'o oră oamenii beau V* milion litt vio şi 20 milioane ceşti de cafea. In vrem de o oră se nasc 2085 de oameni şi mor 15<X

0 familie î n t r e a g ă a murit îngheţai

O mare nenorocire s'a întâmplat In si' bltori le Crăciunului, în judeţul Brăila. Marf a treia zi de Crăciun, săteanul Vasile Panţofl din comuna Mircea Vodă, s'a hotărlt să fie, o vizita anei rudenii a sale dis comuna Vi s in i . A şi plecat împreună ca soţie, ca do copii, unui de 2 ani şi altul de 3 ani, şl (\ sora sa Casandra Panţaru. La Vlşani au p« trecut p l aâ seara târzia, când s'au hotărît i' se reîntoarcă a c s s l . Pe dram, la trecere! unui vad prin apa Buzăului, caii n'au »» puts t muge , aşa că săteanul şl cele 2 fe»' au trebuit să se dea jos şi să împingă căruţ' dela spate prin apă. Intre tîmp a început *j viscolească cumplit, d i s care cauză caii n*(

mai patet înainta prin zâpad*. Cum na » ' aveaa mtsit p l n ă a c s s i , tânăra Casandra Ps* turn s'a d t t jos din cărojă şi a plecat »!

cesrâ ajutor din aat. Mai mulţi săteni au p ' f

est cn clraţeie înaintea lui Panţurn. Când »' ajuns însă 1-ata găsit mort. Nefericitul a8te*' şi soţia lui, muriseră ca copiii In braţe» IJ şanţul drumului, nade se adăpostistră da vin*

s: P P m h d v m l i d

P O P O R U L U I

\

Aducem la cunoştinţa cetitorilor noştri că .Şcmatismal Provinciei Mitropolitane Române J.nte de Alba i j l la şt F»g3ra»»" a apărut abia ~n seara zilei de 31 Decemvrie 1938, întârziind -itât de mult nu l-am legat împreună cu „Ca-'endarul dela Blaj" cl l-am scos în broşară reparată de 84 pagini, tor mai 2014 cm, şt se Hâde cu abia 25 Lei Pentru încurajarea spe-elor poştale am trimis mat multe exemplare

Preaonorat'lor Domni Protopopi, dela cari le iot ridica uşor oricând Multonoraţ i Domni Preoţi.

Iubi ţ i i n o ş t r i abona ţ i s u n t r u g a ţ i ca, ori de câte or i n e t r i m i t a b o n a m e n t u l pent ru gazetă., să b inevoiascâ a a r a t a pe mponu l m a n d a t u l u i şi n u m ă r u l s u b care

li-se t r i m i t e gazeta.. In fo rma aceas t a s eu ' :esc A d m i n i s t r a ţ i a de foar te m u l t lucru ;adarnic.

S ă r b ă t o r i r e a P a p e i . Sfâniul Părinte lela Rjma, Papa Pios el XI- lea, cspal vâzuî îl b sericii Ini Hnstos , a Împlinit în zilele recute 60 de ani de «sbjbă preoţească. Din •est prilej, în toste bisericile dic Rama s'*u

Uuj't sftute litci gh!i, la cari aa laat parte oăfte malţi cred ncloşi. Sfântul Părinte a pri -Bit telegrame dsia credsscioşii catolici din oatâ Iutaea.

A n u l n o u ia B l a j . Cs in toţi anii, toţi jreoţit. profesorii şi funcţionarii bisericeşti îin Buj s'au prezentat îu zloa ds Anal ooo, j 'api ef. liturghie, l a i . P .S . nostre M iropotlt, :a să-l felicite de anal coc . Vot bs rea de fe-Icitare n ţlaut-o p i r . vicar arhiepiscopesc Dr.

Victor Mtcsvelu, arătând între sitele si mul-îtie dureri şl ueeszari pests cari a trecut îo anal 1938 biserica ooaatrâ. I>a răspuns I. P S. Si, malţamiad pentra felicitări şf spanând că tocmai aceasta este o nouă dovsdâ câ bi­serica noastră este cu adevărat biserica ce» adevărată ş! de Hnstos întemeiaţ i , că asu­pririle na numii câ n'o pot nimici, dar încâ o învloreazl şi o tătăresc. Ia telegramele de felicitare trimise Pieafericltuiul Pariate dela Roma şl Maiestăţii Sale Regalai I. P . S. S» a arătat şl sloiţ^mintele ce le nutresc faţă de aceşti doi capi — anal al creştinătăţii, cela lalt ai ţăr i i— cei peste un milion şl j aml ta te de români nalţi ca Rom®.

P r i c i n u i t o r i i c i o c n i r i i d o t r e n u r i î l e î a C i s i e i aa fosJ &res».aţi de estre Par­chetai Tribunalului Militar d n C'uj. Trei me­canici, trei foch"»f\ acarul şl impiegatul de mişcare din gsra C*t*!ul Româa sunt cerce­taţi de către Tribunal, Iară mandatele ( ao -rancilf) de arestare le-au fost confirmate (În­tărite) pe Încă 30 de zile.

P e n t r u a c e i a c a r i p o a r t ă n u m e s t r ă i n e . Ia vremariie vi t rege, 'de veche siă-pâairc străină, sub biciul şl la porunca asu­pritorilor au fost înstrăinate multe nume ro­mâneşti, cari an rămas aşa schimbate până In ziua de azi. Toţi acela cari poartă astfel de nume înstrăinate, pot cere redobândirea vechilor nume româneşti, adresândo-ee pri­măriei, comunei îa care locuiesc. Totul se f«ce din oficiu şl actele şi cererile sunt scutite de timbre. Pabllcarca in Monitorul Oficial sc

 , Str. Avram lancu 2 0

p r i m e ş t e m e m b r i i p â n ă l a v â r s t a de

• o a m

fără v i z l f â medicala, c u plată lunară redusă înscrieţi-Vă pe D v , sau pe rudele Dv. bătrâne în:

T u r d a : la dl B Nagy losit sau Dl. Kòblòs Carol D I e i o s â n m ă r t i n : la Dl József Béla, Sîr. Vânătorilor 6. B l a j : la dl Szabó Ios f, Str. Reg. Ferdinand 1 Serrani 4 : la dl Kozocsa Ştefan D u m b r ă v e n i : Szentpé^y Ludovic, Str. Horia 34 B a c h n e a : Szalma Ştefan © s s g a & 3 - ¥ a r © l e a : Iakab Ârpâd M e d i a ş : Engelmann Francisc, Slr. Honferus 27 G â m p i a - T u r z i i : ( ş i L u d u ş ) dl Sândor Adalberf. S a r a : dl Ka:sir Adalberf C â m p e n i : dna. S. 1. Oifeanu N.

F i e c a r e m e m b r u î r a s e i i s p â i n ă l a 1 F e b r u a r i e p r i m e ş t e un c a l e n d a r - c a d e u c u 118 panin i .

Nr. !130 ( 1 3 )

face deasemenea in mod gratuit. E de datoria tuturor R imanilor purtători de come ÎBSSrlf-nate să cas te g-fi dobândi vechile lor nome roraâoeşti.

Ura m a r e c u t r e m u r d e p ă m â n t î n G r e s i a . Sjptarnâaa trecut* pâi<ăutu>G cci t i a fost sgaduit de un pateralc cutremar. O re şal Fuaeaooza, in jaral csraia cutremurul a fost mai puternic, a fast In intreg-tne nimi­cit, ia această rasre nenorocire, care a coborît malta j*le în îatrcagâ O -~ta, au plent de moarte groazaicâ peste 20 000 de oameni. Pa gabele pricinuite de acest cutremur sunt de «semeni* foarte mari.

P â n ă c â n d s e m a i p o t s c h i m b a b i l e t e l e d e ÎOOO l e i . B . a c * N n OUctiS a României face <.unoaCut tuturor c« s'» prelun­ga termenul pcatra s .himbarca bietelor de 1000 lei, ca iac i 3 luni de zile, pani ia 31 M.rtse 1939 A:e«te b ie te aa pe ele data Oi 19—VI—15—33 şi sunt tipărite în mai multe culori, mai mult îa galben drsch s şi albastru. Scrisoarea da or j o c u l hârtiei este tipănta în violet. Acele cari au strânşi bani de ace­ştia aâ sa grjtbsască sâ st t schimbe, căci după 31 Martie hârtiile acestea nu mei au nici o valoare.

N e a p r o p i e m d e 2 0 m i l i o a n e . După cele mm noai Oaie popnUţi* R >mâ ••' nomâra 19 750 000 suflete, pmtre cari 16 133 857 la sate şi 3.616.147 ia orafe. Bacureştl a ie 645 946 suflete.

P i l d a A n g l i e i . In seara zilei de 31 Decemvrie 1938 to*tc b serlclle din Angi* aa rânduit o lu tg» priveghere, îocepâud dela orele 10 seara şl pâoâ 1« 4 dimint«t«. S'aa făcut rugăciuni de mulţflmitâ şl prntra pacea lumii. I»r noi ne petrecem, cânţ im, jucăm, mâacâm şl bem în noaoten de Sânvasll, ca s i ne afle noul an In voie bana. Cel mal mulţi n'iio venit fn ziua de anal nou nici la bise­rică. Ce deosebire între Eoglezl şi noii I

Sa p « r m i t 3 f o l o s i r e a c r e m e n e i ş i a m n a r u l u i l a s a t e . Ia arma uaut ordin dst, ca câşiva ani mat Înainte, ia noi în ţară era oprită folosirea cremenei şl amnarului, pentru a se spori îa felul acesta încasările statului. Deoarece aceia cari scot scântei d a cremene şi amnar sunt plugari şi oamenii ne­voiaşi din lumea satelor, ministerul de finanţe a hotir i t să lase liberi foosirca cremenei şi amaaraiui ia sate. S'au şi dat ordine percep» (Hor ca pe viitor să nu mai pună piedeci ea a taxt acelora csri folosesc cremene şi amnar fa loc de chibrlte.

C u m v o r p u t e a m ă c i n a m o r i l e ţ ă ­r ă n e ş t i . Morile ;a râDtş t i scutite de taxe vor uetKii si elibereze fiecărui sâtean care aduce grâu de măcinat bonuri de măciniş. Morarii cari nu vor da astfel de bonuri vor fi pedep­siţi cu amenda in bani. Cu aceeaşi amendă

| vor fi pedtpaiţl şi şatenii cari nu vor cere aceste booari. S'a oprit dessemenea ca morarii «ă mal umble pe sate şi să strângi grâul lo­cuitorilor, pe care îi macină apoi la morile lor, fârâ a mâl da cuiva bonuri de măcinlf.

D i n R u s i a . De libertate religioasă in Rusia nu ae poate vorbi. Atscarile împotriva rrl 'gtei şl a bisericel sunt din zi îa zi tot mai puternice. A:eia cari îadrăznesc să se mai arate credincioşi suut pedepsiţi ca închisoare sau aztl. Un tânăr rus a fost osândit la 18 luni îtnhtio&re, pentrncă a îndrăznit să asculte la radio o slujba religioasă din străinătate. Numeroşi preoţi aa fost învinuiţi de spionaj şi Întemniţaţi. Vizitarea muzeului celor fârâ de Dumnezeu, in care ae batjocoreşte religia si credinţa creştină, a devenit obligatorie. Copiii de ş:oală sunt obligaţi, ca tot ia 3 luni să viziteze împreună cu profesorii lor muzeul central al celor fără de Dumnez:u din Mos­cova. A:easta este deplina libertate pe care, o predică in continuu bolşevicii.

Pag. 8 o n i r e â p o p o r u l u i ir. 2

Munca în vremea veche Răscoala robilor

Toată gospodăria vremii vechi rizlma p e robi (sclav»)- El arao ogoarele şi semănau grâu în Slcllia. In Acvilela, Spania şi Dacia eî scoteau din mâruntaele pământului aurul din care podoabele şl banii îl făureau meşterii mari. Pe apele Ură capăt, robii mânau cu vâsle vasele ce aduceau din toate colţurile lumii hrană şi stofe celor ce leneveau în Rom».

Indarau toate necazurile, pentrncă legile eran aspre şi pedepsele grele pentru cel ce se împotriveau stăpânirii.

Intr'o zi paharul amărăciunilor s'a umplut şi răscoale de multă vreme pltnnlte au itbuc-nit pe tot cuprinsul lumii.

Pe la anul 412 înainte de venirea Dom­nului spune învăţatul Arlstotel (Politica V/4) s'a aprina o mare răscoală în oraşul M»g»ra. Cel ce na aveau dupăce bea apă au prins pe cel ce se desfătau şi ian scos afară din ceta­te la lucrarea ogoarelor. Ei. au deşertat bu­toaiele de vin, iar bogaţii nepăziţi s'au întors şl an cuprins cetatea, omorând pe mulţi.

La Milet săracii au alungat pe cei bogaţi îar pe copiii ţinuţi zălog (ostateci) l-au omorât călcându-I în picioare ca o cireada de bol. Dopa multe zile bogaţii, ca ajutoare primite îşi câştigă oraşul. Săracii neaşteptându-se la asta, aa fugit. Le-au rămas copiii. Pe aceştia îl ung cu smoală şi-i aprind, arzâodu-i devii. Aşa spâne cărturarul vremii Heraciid din Pont In cartea sa Atena (cap. Xll a«). Dacă e adevă­rat, grele vremuri an trecut peste om.

Slcllia către anal 140 a. Hr. cunoaşte o sângeroasă răscoală. Un rob învăţat, Eunus pe nume din Apame de naştere, adună vreo 6.000 (şase mii) de necăjiţi şl porneşte în în prădâcleal. In dona săptămâni numărul ajunge la 20000 (douăzeci mii). Se ascund prin mantii Enna şi aci prin strâmtorlşi c l r l r i a scan8e , sdrobesc ostile trimise să-i potolească. După an an namărul robilor răsculaţi e de 70.000 (şapte zeci mii). Nouă ani de zile nn le poate face nimeni nici an rău. Stăpânirea ro­mană e pasă la grea încercare căci şi în alte părţi încep răscoalele. In Roma cad 150 cape­te, dar robii nu se tem. Târgurile de robi sunt goale, dar în curând se deschid, căci cel ce conduceau se ceartă între dânşii şi oştirea îl robeşte din non.

Când aa socotit că pot începe a se veseli răsună din non strigăte de nemulţumire şl focuri pustiitoare ard oraşe. Generala* Lucuius îi pane în lanţuri in câteva săptămâni, deşi numărul era ca puţin mai mic ca în 140.

Cincizeci de ani sclavii tac şi robotesc la grele munci pe ogoare, în ocne şl pe co­răbii, încercarea de s-şi rupe cătuşele era aproape uitată. La libertate nu ae mai gândeau Na era cine să*i conduci. Când vor avea conducător, se vor răscula din nou. La anul 73 a. Hr. îl găsesc. El se numeşte Spartacus. Na era din neam rob, cl din viţă boereasci dar fusese robit şl se lupta în circus la Cepun' oraş unde îşi petreeau timpul boierii vremi' sale.

In Capua se leagă în frăţie cu alţi robi şi răscoala nouă e pasă la cale. Din ţara grâu­lui — Sicilia — adună 40.0C0 (patruzeci mii) da robi şi zic cărturarii vremii că astfel le-a vorbi t :

.Scumpi şl nefericiţi tovarăşi al nenoro­cului! Ne-am hotărât noi să purtăm lanţurile robiei până la capătul vieţii. Nu vedeţi voi că viaţa pentru noi nu există. Lepădături ai lum't suntem. Din pruncie ne înseamnă ca fierul

înroşit fruntea şl braţul. Noi n'aco alujit până

azi decât să înveselim pe stăpânii noştri ca jocuri, ori să hrănim ca manca noastră petre­cerile si lenevia lor.

E adevărat că am fugit că suntem liberi, dar voi pricepeţi că as t t libertate na e decât o robie căci toată împărăţia împotriva noasirâ este.

Noi n'avem nici patrie nici prieteni, nici loc unde să ne plecam capul şl avem nevoie de toate acestea. Unde le vom găsi în alt loc decât în noi înşine.

Un pumn de boeri cărora noi locuim casele respiră namal pentrucă noi n u l e pa nem mâaa In gât sa-i înăduşim. Şl dacă e aşa că putere avem şl la număr suntem mulţi; şi dacă întreagă omenire e roaba acestei hoarde ce se bucură şi abuzează de toate, ce ne îm­piedecă să ne ridicăm şi să ne întindem bra­ţele măcar odată: să cerem zeilor să hotă-reascâ între noi şi asupritorii noştri.

Noi nu numai numir avem, ci şi înţelep­ciune. Mulţi dintre el ia noi aa învăţat, iar copiii lor de azi cine i-a învăţat să citească. Şi noi ştim ce ştia el, căci dela noi au învă­ţat şi gramatica şi filosofii. Eiecvenţa (măes-trica de a voibl frumos) ce o dnc cu el în for (dieta romană), pentru a asupri cu ea lumea întreagă, noi le-am dat-o.

Dar mal mult decât s u m i r şi înţelepciune, avem drept. Cine ne-s făcut robi ? Cine a spus să nu fim egali ca e i ? Unde e titlul (cauza) robiei noastre şi a domniei lor? Dacă e ne-voe de râzboiu îl vom face, pentru ca să ne încercăm măcar odată norocul Şl să meritau (»* fim vrednic) ca prin curajul nostrn să fie cn noi".

Frumoase vorbe a spus robul Spartacus Ele aa aprins sufletele tovarăşilor de suferin­ţa. Au pornit ca nn pnvoi furtunos fn miezul verii şl aa pustiit oraşe şi castele. Focurile mistuiau, scrum făcând locurile, unde au petre­cut în lenevie doamne ce creşteau câini şi papagal) în loc de copiii.

La Roma nimeni na mai pleacă capni. Ne­adormiţi senatorii plânuesc potolirea răscoa­lei, şl dupăce ostile ie-au fost înfrânte, trimit Iscoade (spioni) cari vestesc robilor că pe capul lai Spartacus mare preţ a fost pus.

...Şl ca tofdesasa, s'a gásit cine să aducă cspul lai Spartacus pe tipsie la stăpânire, un prieten căruia nu ia dat din jaf cât a poftit el.

Opt zile dcp l asta în for (dietă) căpete­nia oştilor Pompei anunţă senrt : , In stăpâ­nire e pace. Robii cnut în cătuşe*.

Urmează plat?. Şsse mii de rcbl sunt răstigniţi, pentru a da înfricoşată pîldă de as­cultare.

Ion fslâgureanu

O â r ţ i n o u ă

A l m a n a h u l r e v i s t e i p o p u l a r e c a t o ­l i c e „ V i a ţ a " p e a n u l 1 9 3 9 , Tipografia „Se­rafică" Sabăoani Roman, 112 pagini, format 23116 cm., preţul Lei 15.

Părinţii călugări franciscani din Moldova scot în fiecare an câte un calendar, >almanah« cum îl numesc Preacuvioşiile lor. Ca-n fiecare an, almanahul este şi de astă dată foarte bine reuşit. La început avem pe câte o pagină lunile cu sărbătorile, iar pe fiecare pagină de alături câte o poezie şi apoi câte un cuvânt folositor. Urmează apoi articole, povestiri, poezii şi chipuri cari de cari mai frumoase, hazuri şi cronica anului 1938. E atât de bine îngrijit, încât nu putem să nu-1 recoman­dăm cu toată căldura cetitorilor noştri.

C a l e n d a r u l o i e r i l o r p e a n u l 1 9 3 9 , întocmit de Dr. loan Dănclia; anul 111, nr. 3 din Biblioteca Oierului. Editura „Uniunea Oie~

J1 l o r d l n Mreaga ţară11, Poiana Sibiului, tipo-Tipografi». Sanainarnlni Tsologlc srjr.-cat. Blaj

grafia Dacia Traiană S. A. Sibiu, 180 p0gi

format mic 15111 cm., preţul 20 Lei. Cuprinde, pe lângă partea calendaristică obop,,

parte literară-profesională-economică; apoi arată tot trebue să se ştie despre organizarea oierilor, creşte' oilor, laptele şi produsele lui. Pe urmă dă câteva ' turi practice - i cele de lipsă a se şti cu privire la p 0 , (

timbre şi cumpărarea de oi. E un calendar foarte mare preţ pentru toţi aceia cari au oi.

Ş t e f a n M ă r c u ş : Sătniar,fragmente torice şi culturale, aspecte sociale. Contribui la trecutul românesc dela graniţa de vest. pografia Româneasca Oradea, 1938. 192 p (

gini format 2U16 cm., preţul Lei 120. Dl Ştefan Mărcuş, membru activ în secţia arii

tică a Astrei, fost prefect şi advocat Ia Oradea, a (j în tinereţă un foarte bun artist care a delectat mulţii mile Românilor din Ardeal. In vremea aceea a scris cartea: >Problema teatrului românesc* apărută in ig> la Arad. Pe urmă însă s'a pus pe lucru şi s'a interea mai ales de partea de apus a ţării şi a scris >Veste1

României», »Din trecutul Sătmarului*, >Bihorul stnji hotare*, >Oradea de azi*. Iar s'a întors apoi la mnti, şi a scris: »Muzica şi teatru in Bihor*.

Iată-1 însă din nou preocupat de ţara sa, de Si mar. In cartea care zace în faţa mea dl. Ştefan Mărci se ocupă de pământul, oamenii şi preistoria ţinutul Sâtmarului până la apariţia Ungurilor în bazinul Dut; rean. Apoi ne arată cum se zice corect: Satu-Mare Sătmar, iar pe urmă îşi descrie satul în care s'a nîscl Mâdâraşul. Cartea şi-o închină tatălui său Ludovic 13; cuş care a foat vicearhidiacon, protopop şi paroli Mădăraş.

Făgădueşte că va scoate şl volumul II, in care va ocupa de adevărata istorie a Românilor din Sâtm dela venirea Ungurilor până la 1918. In volumul Hi! arăta străduinţele de întărire a dominaţiunli române/

Noi nu putem decât să-i gratulăm dlui Mărci pentru frumoasa şi atât de folositoarea sa lucrare,

F ă c ă t o r u l d e m i n u n i Sf. A n t o n d P a d u a 1938. Editura Mănăstirii Sf. Anton i Padua din Drâgeşti. Bihor. Tipărit în 7/pi grafia „Patria" Oradea. 104 pagini, formi 1319 cm, preful 10 Lei.

O cărticică cu adevărat foarte potrivită penti atât de mulţii cinstitori ai Sf. Anton de Paauaf Cîn cica c împărţită in două. In partea întâie ni-se dă via sfântului şi ni-se arată şi cum a devenit pentru Roma) oc de peregrinaj Mănăstirea dela Drîgeşti (Bihor),

partea a doua ni-se arată, cum trebue să-1 cinstim p SI. Anton de Padua şi ce rugăciuni trebue să zicem cinstea lui. Ceeace ne place în această cărticică estei autorul a adaus şi un tropar şi condac la multele frumoasele rugăciuni, aşa că în forma aceasta se poal face liturghie în regulă în cinstea acestui sfânt şi io ti sericile noastre. Noi credem că această cărticică va avi mulţi cumpărători, cu atât mai ales că are şi 8 chipn

î n ş t i i n ţ a r e

Avem onoare a aduce la cunoştinl celor interesaţi că dela 1 Februarie 193! vom deschide un

D e p o z i t d e fier Ia Târgu-Mureş str. Călăraşilor No. 11* cu desfacerea produselor următoarele, uzine:

mine le aa fier şl Domoniiie din neşilţ Uzinala fftet&luryiGe Unite „Titan, I

drag. Galan" întreprinderile metalurgice oauîd

itjmenliepg Fii §. fi. industria Sârmei S, A. industria Fierului S. A.

C o m e r ţ u l R o m â n S . A Târgu-IVIureş

U40(2 -4 ) .