Coperti: Ovidiu MuraruTehnoredact ar e P r. Eugen MeraCorectura: Nicoleta Pilimaru

Editura Renagterea @ 2019Piala Avram Iancu, nr. 18

RO - 400117, Cluj-Napocae-mail : editura_ren aster ea@y ahoo. comwww. renasterea-cluj.roTel:0264-599649

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RominieiNEGREANU, CIPRIAN

Iubirea e mai tare decAt moartea: starea intermediaria sufletelor / pr. Ciprian-Traian Negreanu; cuv. inaintede arhim. dr. Benedict Vesa; tipiriti cu binecuvintareainaltpreasfingitului Pirinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului,Feleacului gi Clujului giMitropolitul Clujului, Maramuregului

9i Sllajului. - Cluj-Napoca: Renagterea,20Ig

Congine bibliografieISBN 978-60 6-607 -27 5-5

I. Benedia Vesa, arhimandrit (pref)2

,rurlg[[llr.,,',,,coREsl

Tipdrit la C.N.l.,,CORESl" S.

""iltT"'#'.lll'lf iffi1ff1011''

Pr. Ciprian-Tr aian Negreanu

IUBIREAEMAITAREDECATMOARTEA

Starea interme diafi a sufletelor

Tipd.ritd. cu binecurfi.ntd'rea inaltpreasfnpitului Pd.rinte

AndreiArbiepiscopul Vadwlwi, Feleacwlui s i Cluj ulwi,

si Mitropolitul Clwjului, Maramwregulwi 5i Sd'lajwlwi

CuvAnt inainte de Arhim. dr. Benedict Vesa

Editura Renagterea

2019

Pr. Ciprian-Traian Negreanu

ScrruuraaNN, ALEXANonx, Maica D o mnului, traducerede Cezar Login, Patmos, Cluj-Napo ca, 201,0;

SrANI-oas, DuurTRu, Asceticd Si misticd cregtind sau

Teologia ztiepii spirituale, edtgie je Sandu Frtnzi,Casa Cirgii de gtiinga, CIuj, 1993;

SrANnoeE DutvttrRu, Iisus Hristos sau Restaurared. omu-lwi, edigia a doua, Omniscop, Craiova,1993;

SrArrroal, DuMrrRu, Iubirea uettin\ edigie de SanduF runzi, Porto-Fran co, G aIagi, 199 3 ;

StAtvr-oar, Dum:rRu, Spiritualiate gi comuniune tn Litur-gbw Ortodoxd, edilia adoua,Institutul Biblic gi de Mi-siune al Bisericii Onodoxe RomAne, Bucuregti,2OO4;

SrAunoar, DuMrrRU, Te o I o gia do gm at ic d. ort o d oxd, v ol.1, edigia a patra,Institutul Biblic Ai de Misiune alBisericii Ortodoxe RomAne, Bucuregti, 201,0;

StAwn-oar, Dul,nrRU, Trd.irea lui Dwmnezeu in Ortodoxie,edigie de Sandu F runz6,, D acia, Cluj-Napoc a, 1993 ;

SrANtroae, DurrlrTnu; Cosra ps BTauRBGARD, Manc-ANroINr, Mica dogmaticd oorbitd - dialoguri laCernica, traducere de Maria-Cornelia Oros, Dei-sis, Sibiu, 1995;

SronNrscu, DaNru, Episcop Locgiitor al Daciei Felsx, Pd-

rintele Arsmie - ,,Omul imbrircat tn baind de in" gi ,,in-gm.tl cu cddelniya dE ALtr", Charisma, Sinaia, 2OO8;

VRrtcA, Etrraxurt, Tanatologia crettind, Christiana, Bu-cure$ti, 2013.

222 223

Cuprins

CuvAnt inainte 7

Introducere 13

Capitolul L. Moarcea - despirgirea sufletului de trup t7

Capitolul 2. Judecata particulari gi starea

intermediara a sufletelor 27

Capitolul 3. Locul de salagluire a sufletelor

intre judecataparticularlgi cea universah 4t

Capitolul4. Sufletele celor adormili intrefocul curllitor (purgatott") Ei inatntareain pociinli 57

Capitolul5. Dinamica gi pregltirea continue a sufletelor

aflate instarea intermediari pentru judecatauniversali 89

Capitolul 6. Mijlocirea celor vii pentru cet

mo4i inaintea lui Dumnezeu

Capitolul T.Mijlodrea pentru cei adormiliprin rugiciune

Capitolul 8. Mijlocirea pentru cei adormilrprin milostenie 123

101

tlL

Pr. Ciprian'Traia'n Negreanu

Capitolul g. Mijlocirea Pentru cei adormili

prin pociinli (post)

Capitolul 10. Rolul mijlocitor al iercirii celor

vii fagi de sufletele celor adorm.ig 147

Capitolul 11. Mijlocirea Bisericii Pentrucei adormili 9i jercfa euharisticl t57

Capitolul 12. Mijlocirea sfingilor gi a Preasfintei

Nlscitoare de Dumnezeu, Precum 9i a

puterilornetrupegi, pentru cei adormili , 169

Capitolul 13. Rolul gi rosnrl proniator gi mijlocitor

al trupului dupi despirgirea sa de suflet L87

Capitolul 14. invierea celor adormili 9i judecata

universali 20t

t4L

2LT

215

Concluzii

Bibliografie

224

.._------d.r.d{

CAPITOLUL 1. MOARTEA -DESPARTIREA SUFLETULUI DE TRUP

onsiderim ci acest capitol este foarte important

deoarece asiguri cunoa$terea elementelot de bazlpentru ceea ce trebuie si gtim despre suflet 9i despre viala

de dupl moarte. In cea mai simpll accePliune, moartea

este - dupl cum o spune gi titlul capitolului - despi4irea

sufletului de trup. Daci despre trup gi ce este el nu avem

prea multe lntreba=ri de limurit Pentru cI avem cu toliiclipi de clipi o cunoa$tere nemijlociti a lui - il experiem

prin tot ceea ce suntem gi facem -, lucrurile devin mai

pugin clare gi formulabile atunci cAnd este vorba de su-

flet. Daci prin trup omul se tnrudegte cu lumea vlzttl,materiali, zidit|de Dumnezeu, prin suflet el se tnrudegte

cu Dumne zelJ, crLlumea nevizuti,duhovniceasc1', ziditiqi ea de Dumnezeu. SfAnrul Grigore de Nyssa spune:

,,Voind si descopere bogalia bunitigii Sale, Dumne-

zev ahortrit s\ creeze o fiin1i vie ficuti din amAndoui,

adicl din natura ceavizut|gi din cea nevizut\. il f"." p"om, folosind materiadqacreatl'pentnr trup, iar din Sine

ii da suflarea fnumiti suflet ralional sau chip dumneze-

iesc]. Aparent creeazS'o alti lume, mici, in cea mare"l.

l SrANruI- Iusrnq PoPovlct, Dogmatica Bisericii Ortodoxe, vol. 1,

vad. Zarko Markovski, Doxologia, Iagi, 2017 , p' 353. Insemni-

rile din parantezeletextului sunt ale noastre.

L7

Pr. Ciprian-Traian Negreanw

Dar tocmai pentru ci sufletul omului e nevizut gi,

ln genere, nedetectabil pentru simluri gi pentru orice

tip de instrument, oricdt de sofisticat ) creat de om -tocmai pentru aceasta tnsigi exlstenga lui a fost pusi laindoiali; iar acest lucru nu este de ieri, de azi, ci inci de

pe vremea lui Democrit. Sau, sufletul a fost confundat

cu anumite capacitlgigi calitili ale trupului. Pe unul ca

acesta Dumnezeu il numegte ,,Nebun!" (Luca 12,20).

Ne vom limita la a spune ci cei ce pun la tndoiali

existenla sufletului implicit pun la indoiali gi existenla lui

Dumnezeu - iar de atci vrmeaz| viaga haotici, lipsiti de

orice rAndui^e,in care virtutea gi binele nu igi mai au lo-

cul sau sunt denaturatecainleles. SfAntul Grigore de Nyssa

pwcteazd.cele spuse mai sus in Dialogwl deryre suflet si tnvi-

ere: ,,Pentruci, in ce chip gi-ar mai face loc virtutea in acele

suflete care presupun ci existenla este limitat} laviap de

acum, dupl" care nu mai nldljduiesc la nimic altceva?"2.

Dar si ne intoarcem la o posibili definire a sufletu-

lui, fapt ce ne-ar ajuta si mergem mai depart e la relagia

acestuia cu trupul gi, de aici, si inlelegem grozlvia mot-

1ii perceputi ca despi4ire a sufletului de trup. Cea mai

buni definire ne-o di acelagi SfArit Pirinte Grigore de

Nyssa, pe care l-am citat mai sus: ,,Sufletul este o fiingicreatl.,diruiti cu viall gi inzestrati cu gAndire, care de la

sine insufli trupului organic ai sensibil Puterea de viagi 9i

di simlurilor puterea de a cunoagte, cAt timp firea truPu-

lui admite aceste activitili prin alcituirea ei"3.

2 SrANrur- Gntcons or NYssA, ,,Dialogul despre suflet gi invie-re", in Scrieri. Partea a doua, p. 350.

3lbidem,p.354.

18 19

Iubirea e mai tare decit moartea

O invigituri, de cdp}ruAi a Bisericii este ci trupul nua fost zidit inaintea sufletului, nici sufletul inaintea tru-pului, ci sufletul gi trupul au fost create in acelagi timp.Scriptura ne spune: ,,$i a plismuit Dumnezeupe om, !i-rin|luitnddin pimAnt, qi a suflat infagalui cu suflet viu"

@ ac. 2, Z) . Astfel, dup i invig \tur a cea dr eapt\, ortodoxi,sufletul a fost creat de Dumnezeu simultan cu trupul gi

coexisti cu trupul pltnl,Ia moarte. Nu a fost o vreme

in care sufletul si fi existat inaintea gi in afara trupului,dupl cum gregit invayl, Origen. Sufletul nu are pinl' lamomentul mo4ii nicio experienli in care el si nu fi fostunit cu trupul, alcituind astfel omul. Sufletul nu este

omul, precum nici trupul nu este singur omul. Omulintreg este sufletul gi trupul la un loc. Pirintele IoannisRomanidis socote$te sufletul gi trupui foarce apropiate

prin zidirea lor de citre Dumnezev, chiar dacl, par laprima vedere indepirtate prin esenga lor:

,,Plismuirea gine de trup, iar suflarea - ..suflarea

de viagi" - de suflet. Crearea trupului s-a ficut prinenergia de-esenga-flcdtoare a lui Dumnezeu, iar creareasufl eiului, prin energi a de-viag!-fdcdtoar e. in realitate,energra dumnezeiasci este una, dar primegte diversedenumiri in funcgie de rezultatele pe care le produce"a.

Prin comp aratie cu trupul, sufletul este simplu.Trupul omului este complex, alcituit din diferite ele-

mente. De aceea, trupul se descompune in elementele

din care este alcituit dupi ce este pirisit de suflet. Su-

a Ier6theos Mitropolitul Nafpaktosului, Dogmatica empiricd. -dupdinod.pdturileprin viu grai ale Pd.rintelui Ioannis Romanidis,trad. Tatiana Petrache, vol. 2, Doxologia, Iagi, 2017, p. 1,66.

Pr. C iprian - Traian Ne greanu

fletul, in schimb, este simplu gi nu se descompune, nu

se desparte dupi pirisirea trupului. Aceasti despi4ire

dintre suflet gi trup o numim moarte. Moartea este ne-

fireasci pentru om, este un fenomen brutal, dureros 9i

nedorit nici de suflet, nici de trup. Sufletul 9i trupul

nu au fost puse Ia un loc doar o vreme de Dumnezeu

pentru ca apoi,intr-o altl'fazl', si se despartl. Ele unite

trebuie si fie pentru totdeauna. Fiind zidite de Zidiro-

rul lor in acelagi timp gi unite dintru inceput, ele cresc

tmpreuni gi se intreles unul cu altul.

Trupul este element indispensabil fipturii umane -este temeiul material al omului; gi totugi, putem spune ciel este doar un instrument, un organ, cum ne spune SfAn-

tul Iustin Popovici in Dogmatica sa. Sufletul este viaga 9i

principiul de viagi dlthtor al omului. Sufletul poate trligi Are de trup, degi viaga lui este ciuntiti firi rrup; dar

trupul nu poate trdiflrisuflet. MAntuitorul afirmi clar:

,,Duhul este cel ce di viagi, trupul nu folosegte la nimic"

(Ioan 6, 63). Trupul nu folosegte la nimic, in inlelesul ci,,trupul firi suflet este mort" (ac.2,26).

$i totugi, sufletul gi trupul sunt fecute unul pen-

tru altul gi doar impreuni igi gisesc rostul 9i rAnduiala

ascultirii de Dumnezeu. Omul este o unitate ziditl de

Dumnezeu negrilitl',tainicl', enigmatici. El, dupi cum

spune SfAntul Grigore de Nazianz, este o unire t'ainicl

a materiei cu duhul, a celor pimAntegti cu cele cere$ti'

a celor vizute cu cele nevlzttte, a celor vremelnice cu

cele eterne. Omul este mijlocul intre cele mlrele 9i cele

mirunte. in explicaliile sale la Proorocul Iezechiel,

SfAntul Grigorie Dialogul ne spune:

202L

Iwbirea e mai tare decAt moartea

,irrtoarce-t" la tine insugi, omule! Egti creat, cu

sigurangi, din duh 9i din lut, primul invizibil, celllalt

vizibil, unul perceptibil, celalalt imperceptibil pentru

simluri. Agadar, cum a putut si se amestece in tine duh

gi lut gi cum din lucruri deosebite a Putut si se faci un

ir.r.r n"d.osebit? Cum duhul gi lutul se amestecl intr-o

a;a armonie, tncAt, atunci cAnd trupul slibegte, duhul

.rt" f"ti vlagl, iar cAnd duhul este zdrobit, trupul se

prlbugegte?"s.

Aceasti leghturi, unitate enigmatici, minunati

care este omul are, mai Presus de tot ceea ce s-ar Putea

spune bun despre el, o valoare eterni: aceea cdeste zidit

d. Drr-tt.zev dup| Chipul Slu gi tinde netncetat sPre

aseminarea cu El. Nu numai sufletul este dupi chipul

Ziditorului siu, degi o vedem la el mai cu ugurin1l, ci

intreg omul, suflet-trup, este zidit dupi chipul Lui'

Ruperea acestei unitlli dintre suflet 9i trup nu numai

ci irr.e la moartea gi descompunerea trupului, sufletul

insugi neputAndu-gi gisi odihna 9i bucuria deplini pAni

nu se ,r" ,.rrrri cu trupul cu care a fost unit tnci de la

zidireasa, dar tnsigi Pecetea impiriteasci a chipului lui

Dumnezeu dupi care a fost zidit omul are de suferit'

Aceasti pecete este $irbitl9i nedeplini, nu Poate tinde

spre asemi ntreadeplini cu Dumne zeu pindcAnd sufle-

trrl tt,t se va aduna din nou la un loc cu truPul transfigu-

rat, preschimbat, de pe care au cdzttpieile ,,hainelor de

piele" (Fac. 3, 2l) cucare s-au tmbricat trupurile dupi

cdderea omului in picat.

5 SnANruL Gruconrn cel MARS (Drar-ocul), Omilii la Profe-

tul lezechiel, trad. Elena Sima qi Ileana Bauer, Doxologia' IaPi,

2014,p.491.

Pr. Ciprian-Traian Negreanu

Dar ce a dus la aceasti despi4ire a sufletului de

trup? Cine gi ce a adus moartea? Oare Dumnezelr a cre-

at moartea? in SfAnta Scripturi se afirmi repetat ci nuDumnezeu a creat moartea; El doar a ingiduit-o ca pe

o alegere a omului, zidirea Sa. Cum putea sI doreasclEl moartea cAnd El a {icut omul ca o unitate tainici,o unire a lumii vdnfie cu cea nevizutil? Dumnezeu ilavefi.izeaz| insistent pe om ci rodul alegerii sale gregite

(al neascultirii) va fi moartea: ,,din pomul cuno$tinleibinelui gi riului si nu minAnci, cici in ziuain care veimAnca din el, cu moarte vei muri!" @ac. 2, 17). NuDumnezeu a creat moartea, ci ea apitruns in lume dincavza picatului lui Adam: ,,Cici Dumnezeu n-a ficutmoartea gi nu se bucuri de pieirea celor vii. EI a zidittoate lucrurile spre viagi gi fipturile lumii sunt bune,

intru ele nu este simAnla de pieire gi moartea n-are pu-tere asupra pimAntului" $n1e1. 1,,1,3-L5).

Nu e cu putinli ca riul - moartea - si provinide la Dumttezeu, de vreme ce $tim ci Dumnezeu este

Bun. Dar din moment ce omul a fost zidit dtryL chipulZiditorului siu, are, ca gi Acesta, darul libertigii, al

liberului arbitru, al voingei proprii. Omul poate alege

liber, dupi propria sa voingi, si asculte de Dumnezeu,si-L iubeascl gi si-L vrmeze sau si stea impotriva Lui,si nu-L asculte, si nu-L urmeze. Dar tntreagazidire,infrunte cu fiingele cugetitoare gi cuvAnthtoare * ingeriigi oamenii -, este fagd de Dumnezeu intr-o relalie de

dependenli. Precum trupul nu poate trdi fdrd, suflet,

cici doar sufletul este principiul de viali dititorpentnr trup, a$a gi tntreaga crealie nu poate fiinga firi

22 23

Iwbirea e mai tare decAt moartea

Dumnezeu. El, DumflezelJ, nu este doar Ziditotulfipturii, nici numai Ocrotitorul gi Proniatorul gi bunul

Iconom aI zidirii Sale, ci Atotgiitorul de fiecare clipi al

intregii zidiri. Dumnezeu Se numegte pe Sine 9i este:

,,Eu sunt Cel ce este" (Ieg. 3, 1'4),^in sensul ci El este

singurul care frin7eaz6' prin Sine Insugi 9i ,,Este" firiniciun reazLm sau participare de altundeva. Toate

celelalte zidiri ale Sale, toate celelaite existenle, fiinge

nu au viali gi fiin1i prin sine, ci doar prin ,,Cel ce este"'

CunoscAnd astfel lucrurile, putem sPune c5' alegetea

riului de citre fiinlele cugetitoare - Dumnezev alege

liber qi face liber totdeauna binele - inseamni Pentruaceste fiin1e inceputul morgii. Moartea igi are obArgia in

lumea spirituali, in alegerea 9i voinla nu numai gregite,

ci gi rele cu voie liberi.Mai intAi a aplntt moartea duhovniceascl, care

inseamni despirlirea omului de Dumnezeu - prin neas-

cultare gi impotrivire -, gi apoi, ca un rod firesc al aces-

tei mo4i duhovnicegti, a apirut moartea^trupeasc;' ce

reprezintidesplrgirea sufleiului de trup. in ziuain care

AJa- a picar,uit, el a murit duhovnicegte 9i, mult mai

tirziu gi mult mai incet, a murit gi trupegte. La acest

proces mai mult sau mai Pulin indelungat despre care

vorbim se referi gi Plrintele Dumitru Stiniloae cAnd

spune: ,,Siricia spirituali a adus shbirea 9i moartea lui,

ceea ce a avrtt ca vrmare coruperea naturii 9i moartea

frzicd"6. Omul, creaturd con$tienti, degi simgea un im-

6 Dumitru Stlniloae, Teologia dogmaticd' ortodoxd', vol' L, edigia

a patra,Institutul Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe

RomAne, Bucuregti, 2010, P. 505.

Pr. Ciprian-Trai.an Negreanu

perativ al binelui * imperativ pe care tnsugi Ziditorulsiu l-a agezat dintru inceput in adAncul fiin1ei sale -, a

refuzat inci din Rai realitatea adevdrati a binelui. Nua refuzat binele - pentru cl atunci nu am mai putea

vorbi de un imperativ al binelui sidit de Dumnezeuin om -, a refuzat adevdrata realitate a binelui. ingelat

de diavol, el a ales falsul bine al plicerilor egoiste, fo-losind egoist gi mincinos ratiunea pentru a justifica

nelucrarea gi nepizirea sa spirituald ,,Pdcatul a intro-dus tntre oameni egoism, pofte dupi cele neesenliale,

slibirea spirituali, moartea sufleteasci urmat; de moar-tea tnrpeasci gi de moartea vegnici"z. Tocmai pentruizblvirea noastri din ghearele acestor trei etape ale

mo4ii - L) moartea sufleteascil;2) moartea trupeascl;3) moartea vegnici - Hristos-Dumnezeu S-a ficut ase-

menea noui, luAnd asupra Sa picatul nostru. Pentruaceasta a suferit moarte prin ristignire - ca si surpe

prin moartea Sa pe stipAnitorul mo4ii (pe diavolul) 9i

si calce prin moartea Sa moartea: ,,cu moartea pe moar-te cilcAnd" (Troparul invierii).

in general, starea tragicl,in care se afli omul gi na-

tura dupi cidere - suferinla, boala, corupdbilitatea,riul, violenla, moartea - nu este un rezultat al uneivoinle dumnezeiegti, ci este exclusiv rezrtltatul gregelii

omului. Dumnezeu a ingiduit aceasti transformaregroaznicdpe care a produs-o alegerea omului, dar nu a

vrut-o. Doar a ingiduit-o. $i, dupi cum spune PirinteleDumitru Stiniloae: ,,Aceasti stare de durere gi moartenu trebuie considerati ca o pedeapsi impusi noui de

Iwbirea e mai tare deckt moartea

Dumnezeu Pentru totdeauna' Dumnezeu fiind iubire

Iucreaz\totieauna ca iubire 9i chiar prin aceste greutili

ne aduce la clin1i".8 Ciinla este tnceputul intoarcerii

omului spre Dumnezeu, este retnnodarea dialogului cu

[ia;to*inostru, dialog intrerupt in Rai, dupi cidere'

Picatul gi moartea, care s-au strecurat prin om la toati

zidirea v\zutl, ne-au impiedicat si ajungem 9i si avem

constan!; in relalia de comuniune deplini cu ?"*-tlezelrgi .r.r ,.rrr..tii itt"ittt" de lntruparea lui Hristos'

Chipui lui Dumnezeu din om s-a umbrit' s-a intune-

cat,insi nu s-a $ters cu totul' Dumnezeu' in dragostea

Lui netrecdtoatePentru om, face ca tocmai prin aceste

suferinle, neputi;le, scideri 9i moarte, dar mai cu seami

;;l;;t;;" r"^firiinoastre' prin patimile' moartea qi in-

,ri.r"" MAntuitorului nostru Iisus Hristos' si schimbe

radical firea suferinlei 9i a morlii:

,,Durerea 9i moartea, din efecte ale picatului' de-

,rin ,nijlo".e tmpotriva picatului -nu numai intrucAt

opresc ,.p.r"r." plcatul'ui la nesfArgit' ci qi .intrucltdevin trecer" ,pre ',i"g"

adevdrat\' Spiritul se intiregte

prin suportarea durerii 9i mo4ii' Fiinla noastri syPory.a

durerea pentnr cl;tie ca, opunAndu-se prin ea placerii'

iese din egois* 9i se deschide lui Dumnezeu; 9i moar-

t"", p.rrrri, ca gtie ci nu e ultima realitate"e '

Starea tragic\ in care se afli omul dupi clderea

in picat nu numai ci nu e permanenti 9i eterni' dar'

in inl"lep.iunea Sa proniat oxe, Ziditorul nostru se

folosegte^de roada gregitei alegeri a omului spre ma-

r lbld*r, P.5O1..e lbidem, P. 505'7 lbidem, p. 507.

2425

Pr. Ciprian-Traian Negreanu

t:urizare^ lui, spre limurirea lui, spre deplina Pregitirea omului de a se tntoarce gi de a-L cduta sincer pe

Dumnezeu. Mai mult decAt atdl, aceasti stare tragicl,a omului dupi cidere a pregitit gi l-a ficut pe om sia$tepte cu ardoare venirea Domnului hostru Iisus Hris-tos. inlelegem aceasta gi din cuvAntul teologului grec

Panayotis Nellas: l

,,Astfel, Dumnezeu Cel infinit puternic se foloseS-

te de noua stare fsuferinla gi moartea] ca de una dinmultele cii pe care le cunoagte tnlelepciunea Sa cea mai

milostiva gi mult felurita ca si conduci umanitatea spre

binele cel mai mare, Flristos, Care va rcaliza intr-unmod nou, mai uimitor 9i cuvenit lui Dumnezeu, desti-

nul ei inigial pe care Adam nu l-a realizat, ficAnd o rea

intrebuingare a puterilor lor naturale"10.

Moartea este mo$tenitl generalie dupi generalie

ca vrmare a slibiciunii firii omeneqti gi este tngiduitide Dumnezeude Dumnezexpentru ca, datorta mortfl, raul nu poate

rimAne nemuritor gi vegnic, dupi cum ne spune 9i

pentru c5", datoritl, morlii, riul

slujba inmormAntirii. Prin lntruparea Fiului lui Du-

mnezer1 Dumnezeu a dat omului putinla de a biruimoartea. Mai intAi este invins\ moattea duhovniceasci,

tntrucAt omul se unette cu Trupul inviat al lui Hristos

prin Sfintele Taine ale Bisericii, gi mai tirziu este elibe-

rat de moartea trupeasci, iar dupi Judecata de Apoi, 9i

de moartea / osinda vegnici.

10 PaNavorIS Nrttes, Ornul - anirnal tndumnezeit' Perspectioe

pentru o antropologie ortodoxd',trad.Ioan I.Ic6y, Deisis, Sibiu,

1994, p.37. insemnarea din parantezele textului este a noastre.

26 27

CAPITOLUt 2. IUDECATAPARTTCULARA $l STAREA

I NTERMEDIARA A SU FLETELOR

f)roblema stirii sufletului dupi despi4irea de trupI- este foarte importantl pentru intreprinderea noas-

tri gi pentru a putea trasa nigte concluzii limuritoarelegate de copiii morli prematur, IlraBotez, sau, chiar

mai mult, de cei avortali cu voie sau firi de voie. Pentru

o minimi limurire trebuie dintru inceput si infiligimpe scurt invigitura de credingi a Bisericii dreptslivitoa-re in ceea ce privegte problemaJudecigii Particuiare 9i a

celei Universale, dar gi perioada intermediari a suflete-

lor intre cele doui judecigi.

Dupi cum am spus in capitolul precedent, moar-

tea este destinul comun al oamenilor dupi cidere. Tre-

buie insi amintit ci pentru om moartea nt reprezintd'

o nimicire completi, o anihilare, ci numai despi4irea

sufletului de trup. Aceasti moarte nu este definitivi gi

nu este completi. Nu este definitivi pentru ci SfAnta

Scripturi ne tnvagi ci trupul gi sufletul se vor reuni in-

aintea infricogitoarei Judecili a lui Hristos Domnul.Nu este completi pentru ci, aga cum vom vedea in re-

stul lucririi de fa1i, despl4irea nu este totaIS' intre cei

doi frali care ar fost creali gi au crescut lmpreuni, s-au