tsâîsîiwei, AteisîrtţiMei, li fipomM

Зздог, piaţa mare $*. 30.Seoriaoti аейгклеай® a? m

pieimena. ~ Msameeгй>~<к» «.а яэ ïe-tsimek.

ISSERATE за p r im é e Xa Admi- ■Utraţlana în Braşov ţi Ia ux> métórele Birouri de mnafteluri :

în Viena î M. Ifaka, Eténrieh Sehalek, Rudolf Жош, A. Onptlíks Nachfol&er; Amion Qppelik, J. Dannebcr, în Budapesta : A F. Goldbergtrg, fokiéin Bernai ; ín Bueuresoi: Agence Наш, Suo- euxeale de Вэшп&ше ; in Ham* btut^: Karolyi <ft ИвЬтакп.

Preţul Ineoi JSunllar: о aariií garmond pe e colóná б ■эт. şi 80cr. T.imbïu pením o publi- oare. Publicări mai àese după tarifă şi învoială.

Beciame pe pagina a S-a o nsriă 10 cr. iéu 30 bani.

- А - T J I L X j 2 2 _

J a i e t i " iese în Să-care di.Abonamente pentrn Anstro-Unirana:P e n a an 12 fl., pe şâae Ioni

6 fi., pe tre i lu n i 3 fi, N -rii de DumlneoA 2 II. pe an .

Pentru România si străinătate:Fe un an 40 frânei, pe şâae luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumérá la tóté oâcieie poştele din Intru şi din atară

fi la dd. eoiectori.IHpemi intri BrasoT

administraţiunea, piaţa mare, térgul Inului Nr. 30 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou dusul în casă: Fe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a. sóu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 81. Braşov, Joi 10 (22) Aprilie 1897.

ii se sfătuesc.Astăzi împeratul Germaniei va

fi óspele monarchului nostru în Viena. Ce l’a adus tocmai acuma în capi­tala Austriei? De sigur, că nu pa­rada militară de mâne a decis acest pas al lui Wilhelm II. Care este dér adevăratul motiv al visitei sale?

E lucru firesc, ca împeratul ger­man se voésca a se sfătui şi a se înţelege cu înaltul seu aliat tocmai acuma, când se petrec evenimente atât de grave în Orientul european şi tocmai în momentele, când Fran- cisc Iosit I se pregătesc© a merge la Petersburg.

întâlnirile între cei trei împă­raţi n’au avut nici-odată o impor­tanţă mai mare ca acum. Mult atârnă dela aceea, déca şi cum vor fi înţe­leşi între ei. De se va realisa bă- nuéla, ce au avut’o mai întâiQ Fran- cesii, că se pregătesce o nouă ediţiâ a alianţei celor trei împăraţi, atunci se va puté delătura periculul, despre care vorbesce o fóiá englesă, cjicend, că din resboiul turco-grecesc se va nasce o conilagraţiă generală.

Este cunoscut, că tocmai Ger­mania şi domnitorul ei au fost aceia, cari au stăruit mai mult pentru ca puterile europene să-şi pună picio* rul în prag, să cheme la ordine pe Grecia neascultătore şi petulantă. Ei bine, concertul european s’a în« ciripat cu mare greutate, dér n’a putut pănă acuma nici se resolve cestiunea Cretei, nici se împedece răsboiul dintre regatul creştin şi îm­părăţia păgână dela răsărit.

Cu devisa susţinerei păcii eu­ropene au ajuns acolo marele state, care conduc destinele Europei, în­cât să doréscá, ca Turcii, — în con­tra cărora se revoltase simţul uman al întregei lumi civilisate din causa crudelor măceluri, provocate în cea mai mare parte prin fanatismul lor în capitala şi în provinciile Sulta­nului, — so dea o lovitură tare Gre­

ciei, ca astfel se potă întreveni tot aşa de iute puterile pentru a pune capăt răsboiului.

N ’au fost în stare aceste puteri se îndrepteze nimic în situaţia tristă în Orient şi acum, când Grecii vor ei tnşi-şî se-şi ajute cu arma în mână, doresc învingerea Turcilor şi acésta numai de téma, ca nu cumva prin- tr’o învingere a Greciei se se în­curce lucrurile şi mai tare, Serbia şi Bulgaria să între şi ele în ac­ţiune şi se se tragă astfel o dungă peste socotéla înaltei diplomaţii dela Petersburg, Berlin şi Viena.

Caracteristic este, că în adevăr Germania şi Rusia doresce soluţiu- nea amintită în favorul „păcii euro- pene“. Dér ce pace este aceea, care cere mereu atâta vărsare de sânge, atâtea jertfe şi atâta umilire din partea popórelor?

Nouele întâlniri ale împăraţilor vor puté aduce cu sine punerea de noue piedeci, de nouă stavile în ca­lea desvoltărei firescî a lucrurilor în Orient. Dér mersul acestei des- voltări nu-1 vor mai puté opri. Şi cei ce sunt tari, se vadă, ca nu cumva într’o c|i uneltirile di­plomaţiei lor se-i încurce pe ei înşi-şi aşa de mult, încât se nu mai pótá fi delaturata isbucnirea în- înfricoşată a conflagraţiei generale, din care nici unul nu este sigur, déca va mai eşi tot aşa de tare.

Resboiul turco-grecesc.Luptele pentru ocuparea păsurilor din

munţi formézâ introducerea la bătăliile de- oisive al© rôsboiului. Turoii, concentraţi la Elassona, vor së pună mâna pa trecôtôrele din munţî, ce duc în valea delà Larissa, pe când Grecii stàrueso a împiedeca aoésta, rëmànênd ei stăpâni peste treoëtorï.

Cele mai principale trecëtôre sunt dela rësàrit la apus : 1) pasul dela Anahpsis séu Nezeros, 2) pasul dela Godamon şi 3) pasul dela Meluna. Acesta din urmă este cel mai important, pentru-oă stabilesee oea mai

scurtă legătură între Elassona şi Larissa. Trupele turcesc! şi-au propus mai íntaiü s§ forţeze acest pas. Lupta s’a încins de Joia trecută, durând c|i şi nópie. Etă ce aménunte au sosit ia Londra din cuartie- rul general turcesc dela Elassona despre aceste lupte:

Joi la 7 óre séra s’a început lupta la Oranya, 4 óre deta Elassona. Tóté posturile greoescl au eşit din forturi şi au treoufc graniţ». Lupta a durat tótá nóptea şi cpo* de Vineri.

Sâmbătă lupta s’a încins pe totă în­tinderea graniţei pănă la Damasi. Resboiul s’a declarat. Din partea Turoilor au fost angajate la Oranya 9 batalióne şi 4tunurl. Puterea grecâscă a fost de 15,000 omeni. Corespondentul cjiarului „Times*4 a visitat spitalul provisoriu din Oranya, unde se tran­sportau răniţii. Aici ’i s’a oferit o durerosă privelişte. Serviciul spitalului i’a găsit es- celent. Era curăţeniă şi doctori destui.

Sâmbătă la miedul nopţii erau vii bu­buiturile de tun. Lupta se desfăşurase pe terenul dintre Elassona şi mare. Bătălia a durat tótá nóptea cu mare vehemenţă. Multă infanteriă turcâscă a fost dusă pe deal şi băgată între artileriă. Numérul to­tal al celor angajaţi la luptă, cu reservele, este de 50)000 (Greci şi Turci.) Bateriile puşoă de 5 — 6 ori la minută.

Sâmbătă séra focul a fost ooncentrat în partea de sud-vest dela Meluna. Grecii au început sé se retragă. Duminecă dimi- ndţa Jupta desperată s’a continuat. Turoii au avansat o distanţă sourtă peste graniţă. Pănă atunci eu fost puţini omorîţi (vre-o 150 de ambele părţi). Iu portul dela Me- luna se află linia cea mai înaintată a in­fanteriei. Trupele turcescl se luptă strălu­cit şi uşor; oficerii cu sânge rece şi liniş­tit. Forte strălucită e ou deosebire aprovi- sionarea ou patrone. Trei-cţecl de őre trupele s’au luptat fără hrană şi fără sé se potă odihni. Da aceea în séra de 18 Aprilie s’a întrerupt focul pe câtva timp.

Dela pólele pasului Meluna se mai anunţă din c|iua de Duminecă: Tótá nóptea a foat bătăliă crâncenă la Meluna. Grecii au năvăiit peste pas la vale şi au dat peste4 batalióne turcesci, pe oare le-au respins

cu baioneta, încungiurând garnisóna tur- céscá din fort. Sâmbătă nóptea Neshad- paşa a ocupat muntele Parnâ cu multă oştire, pe când Hairi-paşa a pornit së o- cupe pasul dela Tehaissar. Haidar-paşa a Ocupat într’aceea pasul dela Meluna. S’a încins o luptă generală, la care sunt an­gajaţi 20,000 de omeni. Lupta a urmat îm­prejurul unui fort apôrat vitejesce de Greci. Turcii l’au atacat mai de multe ori fără suoces. In fine la 9 óre diminâţa Turcii au luat fortul cu baioneta. Grecii au apërat încă posiţia pe vêrful muntelui. Bătălia încă nu este decisă, HaUz-paşa a fost rănit şi a murit la Meluna.

Soirile din Atena confirmă luptele sángeróse, dér vorbesc mai mult de suo- cese ale Greoilor, cari au ocupat trei puncte importanta la Menexe} cari predo­mină pasul dela Meluna pe drumul spre Elassona.

După o soire, ce o primesoe „Times* din Atena, Greoii au atacat pe Turcî la Nezero, Gntzovali, Meluna şi Reveni. La Nez?ro, Greoii şi-au păstrat posiţiile ; la Ее veni ei eu respins pe Turci. De altă parte Turcii la Meluna şi Ja Gritzovaii [au străbătut înainte, dór au fost respinşi cu mari pierderi. Primind într’aoeea întăriri, li-a succes së silésoà pe Greci, cari erau obosiţi, de-a se retrage.

*

ţ>iarele din Londra nu se arată nici decum surprinse de isbucnirea rèsboiului turco-grecesc. nTimesu şi „ Standardu pun mai multă greutate pe faima, că Turcia, cum së фее, a fost încurajată de cătră doué puteri.

nTimesu фее, că déoâ acésta s’ar adeveri, atunci s’ar sdrunoina tare încrede­rea celorlalte puteri europene, şi fără uni­tate Europa nu póte face nimic, ce ar puté së ia rôsboiului, caraoterul unui pe- ricul european.

nStandardu orede, că nu este cu ne­putinţă, ca între Anglia, Francia şi Italia de-o parte, şi Rusia, Germania şi póte şi Austro-Ungaria de altă parte së esiste o diverginţă. Sultanul e în drept, de-a res­pinge pe Greci, dér décá îi va respinge

FO ILETO NUL „GAZ. TRANS.“

Cui si credem?Critică de I. A. Severii.

(3) (U r m a r e).

Se vedem acum, cât adevăr cu­prinde povestea lui Gracza, ca să putem crede afirmaţiunile sale.

Lăsând, ca istoricii de profe­siune, cari se ocupă în adins numai cu istoria se se ocupe cu exordiul scrierei din cestiune, cu planul de constituţiune austriacă, cu decepţiu- nea, nemulţămirea şi îndrumarea, ce o dete Kossuth în privinţa acésta lui Perczel, — vom trece la „situa- „ţiunea cea grea în Ardeal, unde „se ţinea óstea cea de 40,000 a răs- „culaţilor-Olahi între munţi, ţinutul „cel bogat în aur al Câmpenilor, Ro- „şiei, Abrudului, Bradului şi Zlat- „nei“.

Tot respectul munţilor noştri, frumseţii şi bogăţiei lor în aur, ar­gint etc., dér acésta bogăţiă se în­

tinde numai din Mureş pănă în va­lea, ce curge dela Buceşiu pe Cer- niţa pe lângă Abrud şi se scurge aprópe de Câmpeni în Arieş, aşa că la Câmpeni, Ponor, Vidra, Scă- rişbra, Albac nu e nici pomană de aur. Apoi decă la Câmpeni şi în ţi­nutul Câmpenilor nu sunt băi (mine) de aur, cjău nici dstea cea de 40,000 din condeiul lui Praţa nu póte fi, ne­cum de aur, dér nici de plumb. Te­ritoriul munţilor noştri e de-o sută miluri geografice. Cum se va fi pu­tut, şi cum s’ar pute ca pe acest te­ritoriu sterp constătator numai din munţi înalţi pleşuvi, séu cu păduri, ce nu produc, decât iérba, puţin oves, orz şi grâu de primávéra, care tóté la un loc socotite nu pot nutri şi ţinâ nici în timp de 80 cple cele 3—400,000 locuitori originali — de baştină — ai lor, şi car! cjiua nóp­tea alârgă, cumpără şi cară bucate din Cloşiu, Turda, Aiud, Teuş, Al- ba-Iulia, Săbeş, Orăştiă, Deva etc. ca se potă trăi: — cum s’ar fi pu­tut, <}ie, ca pe lângă aceşti locui- J

tori stabili se ̂ mai potă trai încă40,000 ómení armaţi, timp de patru luni de cjile în acei munţi fără a se fi provisionat cu 2— 3 luni îna­inte de a fi încungiurat oştile kos« suthiane cu 16— 20,000 insurgenţi acei munţi! ? >

Noi la o ásemenóa provisionare nu ne-am gândit pănă ce ni-a ajuns apa la gură, ba şi atunci numai mie îmi trecu prin cap să rechirez câte­va gălete de vietualii de pe la cur­ţile domnesc! din apropiarea Alba- luliei. Cum ar fi crezut nisce ómeni fără carte, fără esperienţă, cum sunt locuitorii munţilor, că armata împă- rătescă, — care cu ajutorul nostru în două luni de c}ile debelase şi desar- mase tóté gardele, volutari şi kos- suthiani, -f- să p0tă fi învinsa şi în 2y2 luni de (Jile ^cósá din ţ0ră şi alungată peste hotară în Bucovina şi România? Aşa ceva nu a putut fierbe în capetele muntenilor. Prin urmare venirea lui Bem la Cluşiu, şi a lui Czetz la Turda, i-a surprins atât de tare, de nu au mai sciut de

capul lor. Nu s’au provisionat, aşa- dérá şi, décá nu, ce au.mâncat? Cu ce au trăit cele 40,000 ómení ar­maţi în munţii, despre cari se cântă, că aur portă, dér locuitorii lor cer­şesc „din p0rtă ’n p0rtă“.

Am mai cjis’o şi o repeţesc: Când spune cine-va o minciună, să*o po- trivâscă aşa, ca şi el însu-şi se-o crédá de jumătate. Scriitorii maghiari, când scriu câta ceva, ce s’a petrecut între ei şi noi, consideră, pun şi arată numărul nostru de 10— 20 ori mai mare, decât a fost în realitate; nu sciu, nu pricep causá, séu raţiu­nea din care fac acésta. Cred înse că o fac, seu ca se-şi acopere ru­şinea, fiind bătuţi şi sdrobiţi la câte­va locuri de noi, seu că în spaima şi frica de mórte, ce i-a cuprins atunci, au vă^ut tot 4ece în loc de unul!

Fiă cum va fi, eu îi rog să re- cunóscá, că dăcă noi „nu suntem aşa viteji ca ei“, suntem cel puţin cu mult mai tenaci, mai răbdurii şi, săraci fiind, nu punem mare preţ pe vieţă şi de multe*ori am strînge

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 81.— 1897.

şi îi va bate tare, pote să se buoure Ber­linul şi Petersburgul. Roma, Parisul şi Londra vor fi mai puţin încântate de o ast­fel de bătaiă.

„Morning Post* se deolară pentru po- litioa lui Beaconsfield, adecă, să nu se per­mită ca o singură putere să profiteae din crisa orientală, ci să se susţină echilibrul puterilor.

„Daily Chronicleu esciamă: Acuma marile puteri au să-şi arate voinţa. Acâsta f6iă crede, că va isbucni o conflagraţia ge­nerală.

„Daily News“ 4*°® ironic, că lordu Salisbury totuşi se va întorce odată dela Beaulin (unde se află aouma) şi că a face tot posibilul spre a localisa conflictul şi ai termina.

*

Cu privire la atitudinea puterilor în faţa răsboiului turoo-greceso se oomunică din Berlin: In interesul păcii europene şi nu pentru părtinirea Turciei, s’ar dori în cercurile acelor puteri, cari pănă aouma au păşit cu energie pentru a delătura o turburare a păcii, ca Turcilor să le succedă la începutul răsboiului de a da o lovitură tare Greciei. In caşul acesta se crede, că puterile ar putea să întrevină grabnic şi astfel răsboiul să se fiDescă ourând. La cas însă, când Grecia ar câştiga avantage în răsboiti, cercurile de aici par a nu fi nici decum liniştite în privinţa Serbiei şi a Bul­gariei, seu cel puţin nu se încred necondi­ţionat în declarările paclnice de pănă acuma a acestor ţări. In ceea ce privesoe Creta, se crede, că puterile vor susţinea starea creată în insulă şi vor împedeca după putinţă estinderea operaţiunilor de răsboiu.

Pentru atitudinea Germaniei este simp­tomatică şi împrejurarea, că ambasada germană din Atena a luat asupră-şi să scu- tesoâ pe locuitorii turci în Grecia.

Cehii şi Germanii în Austria.In oontemplaţiunile lor de PascI, foile

celtice din Ausria declară unisono, că nici odată Cehii nu se vor alia cu liberalii ger­mani, adversarii autonomiei şi naţionalităţii cehice. Tot-odată aceste foi dau să cunosoă contelui Badeni, că vor căuta să zădărni- oâscă orl-ce înceroare a acestuia de a în- copcia la majoritatea autonomistă şi ele­mente liberale germane.

„Am deolarat de o sută de ori44, фое „Národní Listya, „că singur numai pentru ordonanţa de limbă nu suntem aplecaţi a sprigini guvernul Badeni îu tófce, că pen­tru acesta ordonanţă nu ne-am abate niol măcar un pas dela principiile nóstre libe­rale în favorul reacţionarilor şi a clericali­lor, dór declarăm ou aceeaşi hotărîre: De o s u t ă de ori mai ourend pot deputaţii noştri să stabiléscá în parlamentul din Viena în favórea naţiunii cehice o legătură tac-

în braţe mórtea şi am săruta-o, bine sciind, că ea ne scapă de tóté lip- sele, durerile şi necazurile. Foc de paie e vitejia vóstrá, butuc de pu- tregaiü e tenacitatea nóstrá, cela se aprinde, arde şi trece curend, cesta din contră se aprinde anevoiă, dér ţine mult, nu numai focul, dór ţine şi pârjolirea lui.

Nu au fost, cumetre Praţa, 40,000 ómeni armaţi in munţi, ci numai 1200, prea mult 1500, şi adecă: 800, cu cari am trecut eu în 12 Martie dela Mihalţ la Sântimbru, şi de-acolo în 29 Martie mai luând cu mine 400 dela Bucerdea etc. cu totul 1200. Aceştia, armaţi 800 cu arme de foc, 400 cu pari, apoi se fi mai fost pe lângă aceştia alţi refugiaţi din tóté părţile Transilvaniei, începend dela Cluşiu, Turda etc. etc. doue, prea mult trei sute fără arme, cari au fugit la munte, nu ca se se bată în potriva vóstrá, ci numai ca se-şî scape şi mântue amărâta de viâţă.

Ţinutul cel bogat al lui Gracza nu era labirint fără drumuri, cum

tică vremelnioâ ou autonomiştii germani din ţerile alpine, chiar decă aceştia vor să-şi înfiinţeze în Austria de sus, Tirol, Salczburg etc. şo61a lor oonfesion&lă, decât ca ei să între în legătură cu adversarii de oăpeteniă a autonomiei, a independenţei şi naţionalităţii n6stre, cu părtida germană a oonstituţiei, căci acâsta n’ar fi numai un luoru desonorător, ci ar fi şi o nebuniă sinucigăt6re.“

In aoelaşl sens vorbesoe şi „ Morawsha O r l i c e âr „ Politik1 din Praga 4*00» deputaţilor cehi le este simplamente cu ne­putinţă de a încheia vre«o alianţă ou libe­rali germani, fiă ei de ori ce nuanţă.

Pentru esplicare reamintim, că majo­ritatea autonomistă de acjl din parlamen­tul vienez s’a constituit ea de sine fără concursul guvernului Badeni şi că B > deni nemulţumit cu aoâsta constituire, stărue să înjghebeze în majoritate şi pe liberalii germani, sâu o parte mare din ei, ia car! stăruinţe se opun Cehii.

Intr’aceea Germanii de tote nuanţele din Austria protestâză în tot chipul în pressă şi prin întruniri în contra cunoscu­tei ordonanţe privitore la limba oficială internă în Boemia şi Moravia. Pănă şi Creştinii-sociall din Viena s’au ridicat în contra „ordonanţei de limbă oehicett, de- olarându-o de o brutală provocare a tutu­ror ţerilor austriaco şi a Germanilor, a că­ror limbă o vorbesc 80 de milione. Ca să dovedescă, că n’are niol un temeiO. afirma­rea, după oare în Boemia ar avea necesi­tate fiă-care funcţionar de cunoscinţa lim- bei cehice ca şi a celei germane, organul lor citâză următorele date: In Boemia sunt ou totul 219 cercuri judecătoresc!. In 75 cercuri nu se află nici un sat cehio; în 72 cercuri germane numără 1,597,000, Cehii numai 18,000 de locuitori, prin armare îu aceste cercuri se vin pe 1000 Germani nu­mai 11 Cehi, cari firesce cunosc limba ger­mană, trăind ou Germani. De ceea ce se tem Germanii mai mult este, că în urma constrîogerei funcţionarilor de a cunosoe amândouă limbile ţărei, ou timpul se va introduce nu numai în şcolele medii, ci şi în şcolelele poporale din Boemia instruc­ţiunea în amândouă limbile.

0 petiţia a Slovacilor în buzunarul lui Jeszenszky.

De mai mulţi ani, Slovacii din Ungaria umblă se-şi înfiinţeze pe banii lor cel puţin un gimnasiu in­ferior evangelic, spre care scop au cerut permisiunea forului în prima instanţă competent al autorităţilor Disericei evangelice, care sunt con- ventul districtual şi conventul general, dér cererea acésta a rëmas fără résul­tat. In privinţa acésta şi a paşilor ulteriori, ce i-au întreprins Slovacii în causa înfiinţărei gimnasiului lor,

scrie densul, ci prin acel labirint din capul şi condeiul lui Praţa, du­cea dela Alba-Iulia o cale — şosea— aşternută cu pietri şi bătută (Jiua n6ptea de Călăbaşî*) şi care cu câte doi şi patru boi, care purtau bucate, vin mult şi bun dela Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea, Cricău şi pănă de pe la Aiud şi Săbeş, aşa încât mer­gând eu în 1888 la Abrud, am nu- merat într’o singură 4* 99 de care, mergend în sus cu buţi (but6ie) pline şi venind în jos cu ele g61e, ca se le umpia în satele arătate aci. Calea, care, mergend pe lângă Am- poiu în sus legă de sine 12 sate mari şi un oraş mic, şi trece peste Dealu mare la Abrud, continuân- du-se pănă la Câmpeni, Ofenbaia era tot bătută cu pietri, şi pe Cor­niţa în sus cătră ferad atunci nebă­tută, eră acum petruită — cale, pe

*) Aşa se ohiamă sfârnarii, cari duo victualii dela ţeră: grâu, porumb, etc. la Abrud, Roşia, Câmpeni, ou căluşeii îudesagi.

d-1 Paul Mudron publică în „Narodnic Noviny* dela 15 Aprilie nou un ar- ticul, din care reproducem aci, după „Tribuna" următorele:

„După ce străduinţele nóstre pe lângă autorităţile biserioei autonome evanghelioe de a înfiinţa o soolă medie slovacă într’un district locuit aprópe absolut numai de Slovaci, au rămas fără résultat, am luat hotărîrea de a înfiinţa un gimnasiu slovao interoonfesional şi a strînge bani spre acest s cop. Lu acésta re dă drept §. 26 al articol. X L IV de lege din 1868. Am intervenit deci pe lângă ministerul de interne, ca să ne întărâscă statutele pentru strîngerea unui astfel d9 fond. Petiţia nóstrá a fost înain­tată de-ooamdată oficiului vicişpăneso al comitatului Turieţ, oa să-şi dea părerea. După oe acestă părere a fost dată, minis-' teriul de interne a predat petiţia nOstră ministeriuiui de culte şi instrucţie publică; afacerea a fost resolvită ei aici, ér noi am aşteptat numai resolvirea ministrului de interne.

„Dór legea e pe hârtie, ér guvernul unguresc, deşi se numesce liberal, nu res­pectă întru nimic legea naţionalităţilor, ceea ce s’a dovedit cel puţin în acest cas. In loe de a căpăta confirmarea aşteptată a statutelor pentru strîngerea fondului în­tru înfiinţarea unui gimnasiu slovao inter- confesional, am aflat, că petiţia nostră, adre­sată cătră ministeriul de interne, se gâsesce în secţia pentru afacerea naţionalităţilor pe lângă presidinl ministerial, secţie al cărei şef este consilierul ministerial Dr. Alex. Jeszenszky.

„Cum a putut ajunge acolo petiţia nôstrà, soie numai guvernul unguresc.

„Am mers aşa dór la d-1 consilier mi­nisterial Dr. A. Jeszenszky spre a cere, nu altceva, decât resolvirea aoestei afaceri, în ori şi ce sens, căol voiam să soim nu­mai atâta : ore §. 26 al articolului de lege X L IV din 1868 este el încă în vigóre orï ba? Şi d-1 oonsüier ministerial ni-a promis, că va resolvi afacerea cât de curând.

„Când însă erăşi am aşteptat, tot am aşteptat de geaba, şi n’am primit nimica, ne-am adresat cătră însuşi ministrul-presi- dent, rugându-l a face să fiă resolvită afar cerea, care a fost aşternută de un an şi mai bine. Nu seim óre ce s’a întâmplat cu rugarea nostră cătră ministrul-president ; fost’a aruncată în oorfă, séu i-a fost reser- vată altă sorte, destul oă pănă a^I Boi n’am căpătat nici o însciinţare despre re­solvirea ei.

„Aşa dér adresăm guvernului ungu­resc pe a^éstá cale întrebarea : este óre încă în vigóre § 26 artio. leg. X L IV din 1868?

„Décá partidul liberal are destulă ou- tezanţă de a afirma, oă naţionalităţile ni- căirl n’au atâtea drepturi ca în Ungaria, credem că întrebarea acésta este pe deplin satisfăcută44.

care a venit Hatvani cu patru şi Lupu Kemény cu 8 tunuri, şi alte cáré cu provÍ8Íuní şi furagiu — cale, cumetre, nu labirint!

Dér fiă şi labirint, — labirint pentru mine, labirint pentru tine, e egal; te pl0uă pe tine, me plóuá şi pe mine; n’ai avut ce mânca tu, nu am avut nici eu; dér ce am avut eu, nu ai avut tu; îndelunga răb­dare, cu care am crescut şi m’am învîrtoşat!

Décá am fugit noi în crepătu- rile munţilor, pentru ce nu ne-aţî urmărit, se ne sc0teţî din ele şi se ne luaţi locul? că dóra suliţa hon- veejéseá a fost mai ascuţită şi mai potrivită pentru a străpunge, decât lancea românescă, fabricată de Ţi­gani ! Décá ne ascundeam noi în crepăturile munţilor, şi voi ve as- cundeaţi după zidurile oraşelor şi ale caselor şi ne împroşcaţi cu car* tece din tunuri, pe când noi nu ve puteam împroşca cu lancea.

(Va urma,)

S O IR I L E D IL E I .— 9 (21) Aprilie.

Convenire colegială. Reuniunea ro- trână de gimnastică şi cântări din loo va arangia proxima oonvenire colegială Joi, în săptămâna luminată, 17 (29) Aprilie, în sala otelului „Nr. l u.

Adunare electorală în Braşov. Eri la3 óre p. m. s’au întrunit la „Otel Central** o adunare forte numérós^ a Saşilor „ver4l*S în care advocatul Dr. Carol Lurtz a păşit cu uu discurs-program ca candidat al Sa­şilor „ver^I* pentru viitórea alegere die- tală în ceroul I al Braşovului. Dr. Lurtz a desfăşurat principiile sale cunosoute pe basa programulului politic săsesc şi a fost aplau­dat şi aclamat ou însufleţire de cătră adu­nare.

Din comitatul Hunedórei, după oum am amintit la timpul său, s’a publicat în „Tribuna1* un apel ou mai multe subscrieri, prin care se îndemna poporul din comu­nele acelui comit8t să înainteze proteste cu grămada în contra cunoscutelor hotărîrl ale cougregaţiuoei acelui comitat. Ne-am esprimat atunci mirarea, că o asemenea mişcare s’a pornit numai din partea unora şi nu în urma unei înţelegeri comune a fruntaşilor din comitat. A oum tot în „Tri­buna44 vedem publioate două deolaraţiunl: una din partea d-lui protopresbiter al Geoa- giului Vasiliu Pipoş, care îşt retrage sub­scrierea, pe cuvânt, că „aceea subscriere în apelul manţionat a urmat aşa creând fără voia s«, într’un timp fórte eourt, încât nu­mai fugitiv şi C’im rău a putut ceti cuprin­sul lui..., ér aoum aflându-1 schimbat, în- tr’un stil violent şi necorS^pun4ător cu ve­derile sale... îşi declară subscrierea de re­vocată44. Altă declaraţiune este din partea d-lui preot din Hondol Petru A. Mihuţ, care declara, că subscrierea numelui seu „s’a putut face numai din gre§éla, deórece acea semnare s’a făcut fără scirea sa44. — E forte regretabil, că tocmai la astfel de ac- viunî se iau lucrurile aşa uşor şi se dă nas- cere la compromiteri, oum este şi cea da faţă.

Comassarea hotarului Braşov. Termi-nele de reclamaţiune ou privire la pămân­turile comassafce pe hotarul Braşovului s’a fixat pentru următorele 4üe, şi adeoă pen­tru proptietarii locuitori în JBraşovul-vechiu pe cailele d ̂ 24 şi 25 Aprilie a. o. st. n. Pentru cei din Scheiu 4lua de 26 Aprilie st. n.; pentru cei din Cetate, Stupinî, Dérste, şi Nou 4iua de 27 Aprilie n. Pentru oei din Cernat şi Satulung 4iua de 28 Aprilie; pentru oei din Turcheşiu şi Bactfalu 4i^a de 29 Aprilie n.; pentru cei din Féldióra,St -Petru şi Ghimbav 4>ua de 30 Aprilie n; pentru cei din Chri^tian şi celelalte comune 4iua de 1 Maiu n. Terminele de mai sus se fac cunoscute proprietarilor interesaţi cu observarea, că aoeia, cari au să aducă înainte vre-o plângere, o pot da la pro­tocol în 4^ele sus însemnate la magistratul (primăria) din Braşov în fiă-care 4i dela 8— 12 înainte de amé4l şi dela 2—5 óre după amódi.

Sinodul ordinar anual al Arcbidiecesei române sr. or. este convocat la Sibiiu pe Dumineca Tomei adecă pe 20 April (2 Maiü) n. o. la 9 óre a. m., când se vor începe ritualele bisericescl, ér după aceea va urma desohiderea sinodului.

„Economul", institut românesc de ore- dit şi eoonoroii din Cluşiu, oare a dat atât de frumóse probe de soliditatea lui şi a făout cele mai îmbucurătore progrese, îşi va urca capitalul social în decursul acestui an înoă cu 50,000 fl. In scopul acesta, după cum ni-se scrie, direcţiunea institutului va deschide subseripţiune pentru o nouă emi­siune de aoţiunl (1000 aoţiuni â 50 fi.), la oare vor avé preferinţă aoţionarii de pănă aoum. Insinuarea pentru subscriere va ave să se facă cel mult până la 15 Iunie n, o. ér plăţile se vor face în şese rate, înce­pând din 1 Iulie 1897 pănă în 1 Qotom- vre 1898.

Cum îşi face Kossuth reclamă. Cuocasiunea Pascilor, mai tóté foile buda-

Nr. 81.— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

pestene au publioat la looal prim artiouli contemplativi, anume pentru aoeea. Escep- ţiune a făcut „Egyetértés", organul lui Franoisc Kossuth, oare la locul prim a pu­blicat un articul întru preamărirea numelui sőu. Articulul era îatitulat „Kossuth Ferencz In el se aduo oele mai mari laude lui K os­suth fiiul, fiind numit „inginer de renume europénu, „patriot desinteresatu, „conducător neobosit" eto. E interesant, oă „Magyar- ország" află, oă autorul acestui articul este însu-şl Kossuth. — E scârbos de tot, oa oineva să se laude pe sine însuşi în ase­menea chip. Acest mod de reclam îl va fi împrumutat şi coconul Kossuth dela fraţii séi Jidani.

Filoxeră. Constat ându-ae fi’oxera în viile oomunei Teaca, comitatul Cojoonei, hotarul acelei comune & fost pus de oătră ministrul de agricultură sub carantină.

Concert. Sâmbătă séra în 24 1. c. va câota la otel „Europa" tnusica lui Găluşoă.

Cu ce im p re s iu n î s’a în to rs P a z - m a n d y d e la B u c u re s d ? Faimosul com­mis-voyageur Pázmandy Deneş, reîntor- cêndu-se dela Bucurescï, a înoeput a-şî publica în „Magyarország" „impresiunile" sale sub titlul; „Intre adversarii noştri". El începe prin a spune, oă România „nu este o provinoiă turcéscá delăsată, a oăruia popor constă dintr’o adunătură de opinoarl, cum s’a obicinuit a-o privi opiniunea pu­blică maghiară", ci este „cel m&i puternic stat din Peninsula-balcanieă, unde din di­ferite rasse de popórá (sic!) a format o naţiune politioă, avênd o armată bine dis­ciplinată, numérósá, dér nu şi cheltuitóre, un stat, ale căruia finance sunt în ordine, oare are adevératâ valută de aurK eto.

Spune mai departe Pazmandy, că în România e „în deplină putere sentimentul naţional, poporul e mândru pe eluptarea independenţei sale şi nu voesce sé servéscâ pe nimenea, ci face numai ceea oe-i dic- tézá interesele sale bine priceputew. Vor- besoe apoi de „Irredenta română, oare e înrădăcinată în fiă-care inimă românésoà şi care numai prin forţă s’ar puté stêrpi de aoolou; spune, că „din partea Maghiarilor numai atunoî s’ar urma o politică dibace, décâ s’ar nisui a da tendinţelor române o altă direcţiune ; nu spre nord-ost, ci spre sud trebue sé atragem atenţiunea lor".

„In càlêtoria mea de acum", <jice Pazmandy, „am esperiat, oă şi Românii ar reounósce, oă pe calea asta mai uşor pot ajunge la scop. Turbarea în contra Ma­ghiarilor e în decrescere în România, „re­fugiaţii* ardeleni încep sé se simtă rêu acolo şi doresc sé se re’ntoroă pe pămân- tul lor natal. Un emigrant ou mare nume mi-a esprimat’o acésta prin gluma urmá­tóre : Sciî, că în Ardeal e mai bună berea, oa aici, şi eu sunt mare amator de bere ! Aşad0ru, continuă Pazmandy, „aoum ar fi bună şi berea unguréscà. Ei bine, atunci suntem aprópe, de-a ne înţelege unii pe a lţii! Eu bucuros vö întind mâna de paoe. Ve­deţi, am venit în mijlocul d-vóstré nepreo­cupat şi fără patimă, ca sé discutăm liber asupra oausei ne’nţelegerei dintre noi şi décá se póte së căutăm oel puţin în prin­cipiu modalităţile unei resolvărl paolnice. „Entendons nous !" (Sé ne ’nţelegem !) îmi cj[ise Urechiă în cailele acestea şi eu buou- ros am dat mâna ou bétrânul peoătos. Ső nu uităm, că suntem vecini".

Pazmandy însu-şl mărturisesce aşa- dér, că adevër au spus acele 4Í8-re de din­colo, cari au raportat, că el a umblat pe la Bucureso' cu planuri de împăoare.

Academia Română.M a g iiu m M ty m o log icu m M om a n ia e .

(Urmare.)

D -l A. Roman: CetindEtymologicum, admirăm vastele ounosoinţe ale d-lui Haş- déu, cu car! tractezi limba nostră, istoria nóstrá şi tóté soiinţele: botanica, geologia eto. Din causa vastului teren, pe care se întinde lucrarea d-sale, ceşti unea ridicată trebue disoutată de Aoademia íntrégá şi au de o singură secţiune. S’a dat o exten­

siune fórte mare luorării dicţionarului ; s’ar puté scurta oa redaoţiune, aotivitatea însë nu póte fi redusă şi în fine excesul de bine nu este în paguba literaturii nóstre, ci în folosul tuturor. D-sa orede, că în înţele­gere ou d-1 Haşdău sé se facă reduceri în oifcaţiunl, pentru oa lucrarea sé potă îna­inta mai repede, căci după proporţiunile de pănă aoum, este sigur, că ea nu póte fi terminată de d-1 Haşd0u şi va ajange sé fie continuată de mâul mai puţin apte. Së se alégâ deci o comisiune compusă din membri din fieoare secţiune; d-1 Haşd0u së facă parte dintr’ènsa şi së spună oe este de făcut, pentru ca lucrarea, pe care t0tă lumea românésoà o aştâptă cu nerăbdare së mérgâ mai repede spre un bun sfârşit.

D-1 B. P. IHaşdeu se simte natural mişoat şi atins câud o cestiune de aseme­nea natură, oare»i privesoe direct pe d-sa, a fost ridicată pe neaşteptate. Când în ca­merele legiuitóre se face o interpelare, încă iuterpelatorul previne pe guvern şi-i dă un timp óre-care ca së potă răspunde; cu atât mai mult trebuia së fiă prevenit de d-1 preşedinte de intenţiunea ce avea. D-sa este însë cu totul neprevenit şi suprins. Aoésta îl mişcă ou atât 'mai mult, ou cât oestiunea se ridică în plen tocmai de un vechiu amic, ale cărui simţeminte 'bune pentru d-sa de mult a fost obicinuit së le preţuâscă. D-1 Kretzulescu a uitat, ca pre­şedinte, măsura de mult luată cu j privire la oestiunea de faţă : că se face în fiă-care an dinaintea Academiei întregi o expunere arătând cum a mers, cum merge şi oum va merge lucrarea. D-1 Haşd0u 4icej că a fost surprins, când a vă4ut oă la începutul acestei sesiuni, secretarul general nu a amintit în programa lucrărilor sesiunii ge­nerale despte raportul sëu. D-1 Haşdeu se miră, că după aoést* suprimare, ’i se ma aduce o lovitură nemeritată, necalifioabilă. Ce nu s’a făcut însë în programa secre­tarului general, se va putea face de acum înainte. Dinaintea plenului d-sa va expune starea lucrării şi plenul va judeca şi va hotărî; comisiune judiciară însë nu póte primi. Së se urmeza conform precedenţelor şi regulamentar faţă cu acésta cestiune. Décá Aoademia doresoe, së se fixeze 4iua> d*sa va face expunerea, pa oare d-sa nu a pregătit’o, fiind-că raportul sëu anual a fost suprimat din programa lucrărilor se­siunii generale. Acésta a fost singura pro- oedură primită pănă acum. Lovirea ce i se faoe, este necavaleréscà ; pentru că d-sa nu a fost anuntat.

D-1 preşedinte N . Kretzulescu rëspunde la cele 4ise de d-1 Haşdeu, oa rëu ’i se reproşâ4ă; oă oestiunea asupra căreia atras a- tenţiunea Academ’ei eete o surprindere, un fel de interpelare la care d-sa nu este gata a rëspunde. D-1 Kretzulesou s’a cre4ut dator a supune acésta cestiune Academiei şi nu şi-a putut înohipui oa d-1 Haşdeu së nu fiă gata a rëspunde la tot momentul despre dênsa. I-i cere scuze déoá a- césta l-a supërat. D-sa în totă colegiali­tatea şi iubirea, fără a atinge meritele d-lui Haşdeu, a socotit, că cestiunea Marelui Etimologio trebue discutată în Aoademiô, pentru ca së i se dea o îndrumare con­formă cu intenţiunile ce au predominat la începerea acestei luorărl.

D-l D. bturdza ţine së justifice corec­titudinea secretarului general şi spune cău­şele pentru care în raportul pentru sesiunea generală de acuma a amintit mai în scurt despre situaţiunea Marelui Etimologic. E adevërat, oă acéstá lucrare este din oele mai meritorii ; dér nu mai puţin e adevë­rat, că ea s’a depărtat de programul fixat de rege în 1884 şi de programul elaborat de comisiuuea speoială a Academiei şi adop­tat de plen în aoelaşl an. Mai este încă adevărat, că programul regelui şi al Aca­demiei fixau pentru desăvârşirea lucrării ş0se ani şi că astă4î am depăşit acest ter* min; este încă adevërat, că în aceşti trei- spre-4ec9 ani nu avem din Marele Etimo­logic deoât trei volume, cari cuprind litera A şi o parte a literei B. Nu critic lucrarea, căci totdéuna am rostit admira ţ ii ne a mea pentru dênsa; dér nu pot së nu observ, că ea a apuoat o altă cale decât cea indicată

de program, oă s’a îndoit deja şi numărul anilor şi oă timpul determinat de augustul donator şi de d-1 Haşdău însuşi s’a schim­bat într’un timp fără termin, oare trece peste prevederea unei vieţi omenesol. Nu e o atingere cât de mioă oe se faoe eru- diţiunii şi muncii d-lui Haşdău, când se amintespe acéstá situaţiune, căol Maj. Sa regele, oontinuând a da subvenţiunea sa în timp de trei-spre-4eoe ani, a amintit în al 4eoelea an, în 1894, ou multă delicateţe, că ar dori sé se bucure în bétránete de acest dicţionar fundat de Maj. Sa. Acéstá dorinţă e legitimă şi naturală şi e legitim şi natural oa şi Aoademia şi ţ0ra sé o aibă.

D -l 1, Kalindem: Regele a dat o sumă anuală de 6000 lei pentru şâse ani şi a adaus şi pentru cheltuell de tipar câte 3000 lei pe an. Dela 1884 au trecut trei- spre-4eoe 8 ni, în oare timp sumele anuale s’au primit şi luorarea este de abia la în­ceput. Oestiunea prealabilă, care trebue sé se discute în plenul Academiei, este de a se soi, déoá lucrarea are sé se oontinueze şi oum are sé se continue. D-1 Haşdău are drept sé cérá ca într’o şedinţă sé espună starea lucrării sale şi sé arate modul, cum s’ar pute ejunge oât mai grabnic la reali- sarea dorinţei regelui. Spre acest scop, propune ca în şedinţa de Sâmbătă 29 Martie v. (10 Aprilie n.) oestiunea preala- labiiă sé se discute.

D -l Haşdeu 4ic©> oă d-sa îşi va aduce Sâmbătă raportul. D-sa lucrézá Etimolo­gicul după programa stabilită în 1884 şi după speoimenele presentate atunci, cari au fost aprobate. Astfel, s’a urmat înainte. Nu se póte vorbi aoum despre ani şi 4ib séu despre un angajament cronologic. în­dată ce a păşit peste şâse ani, Aoademia a aprobat prelungirea terminului. Aoademia póte hotărî un alt program, dér numai după-се îl va fi ascultat pe d-sa. Sâmbătă va face o espunere şi apoi Academia va hotărî.

Se decide ca discuţia sé se continue Sâmbătă.

Şed in ţă fe s tiv ă în A ra d . Societa­tea de lectură a tinerimei dela Institutu" pedagogico-teologio ort. rom. din Arad in­vită la şedinţa festivă, oe se va ţinâ la Dumineca Tomei în 20 Aprilie (2 Mai) 1897 în „sala cea mare" a seminariului. începutul la 6 ore sâra. In numele socie­tăţii învită: Romul Roşescu, v.-preşedinte ; şi Romul Mladin, secretar. Ofertele bene­vole în favorul bibliotecii seoietăţii se pri- meso cu mulţămită şi se vor chita pe oa- lea publicităţii.

Programa: 1) „Christos a înviat", oor mixt; 2) „Cuvânt de deschidere", rostit de v.-preşedintele societăţii R. Roşescu cl. c.III .; 3) „Concert", pricensă de G. Musi- oescu, cor mixt; 4) „Din treout", diserta- ţiune de C. Proca ol. o. I I I . ; 5) a) *Foie verde pălămidă", de G. Musioesou, oor mixt. b) „Foie verde tiriplic", cor mixt de Val. Magdu; 6) „Dan Căpitan de Plai", de V. Alexandri, declamată de A. Crăciunescu, ol. o. I.; 7) „Visul", romanţă de L . Goz- lan, solo de C. Gherga, cl. o. III. acomp. pe ohimbală de L. Raţiu cl. o. I I I . ; 8) „De pe Murăş", ardeleană, esec. de orchestra seminarială ; 9) „Influinţa eduoaţiunii reli- gi6se asupra vieţii omului", disertaţiune deI. Hâlmăgian ped. o. IV . ; 10) „Stâua visu­rilor mele", romanţă de A. Cirillo solo de P. Givulescu, cl. o. III. acomp. pe chim- bală de L. Raţiu şi cu eelo de T. Lugoşan cl. o. I I I .; 11) „Crai Nou", operetă de C. Porumbesou, cuartet instrumental; 12) „Cle- vetioi", monolog de V. Alexandri, decla­mat de T. Telescu ped. o. IV . ; 12) Cântece poporale: a) „lorghină", b) „Dorule o do- rule", cor mixt de Val. Magdu; 14) „Marş",— esec. de orchestra seminarială.

L i t e r a t u r ă -0 carte do mare preţ pentru eco­

nomii mari şi mici este Manualnl de agri­cultura raţională (Agrologia), scris de d-1 Dr. George Maior, profesor de agricultură în Bucurescl. Toţi câţi au avut în mână acestă preţiosă carte s’au esprimat şi se esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei.

E o carte fórte mare, cuprin4end 524 pa- gine format mare cu 217 figuri bine reu­şite. In eseménare cu mărimea şi cu mul­ţimea figurilor, cartea este cât se póte de eftină, numai 2 fl. 50 cr. esemplarul, aşa că nici în literatura celor mai înaintat po- pórá nu poţi găsi astfel de cărţi cu un preţ mai eftin ca acésta. Fiă-care institu- ţiune culturală română, fiă-care comună de-ale nóstre, dér mai ales seminariile teo­logice, institutele preparandiale, reuniunile învăţătoresci, cum şi toţi câţi doresc a purta o economiă, mai sistematică au ne- apératá trebuinţă de acéstá carte, singură în felul séu la Români. De ven4are la „Tipografia A. Mureşianua în Braşov. Celor ce o comandă prin postă li-se reco­mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen­tru a li-se trimite cartea recomandată, ca nu cumva sé se piérdá.

N o u a b o n a m e n t2.3*

Gazeta TransilvanieiCu 1 Aprilie 1897 st. v.

s’a deschis nou abonament la care învităm pe toţi amicii şi sprijini­torii fóiei nóstre.

Preţul abonamentului 9 Pentru Austro-Ungarîa:

pe •u.aa. an ........................ 12 fl.pe sése l-o.aa.3. ........................ €5£L.pe trei 1-u.xlî ........................ 3£L

ULTIME SOIRI.Bucureştii, 20 Aprilie. Se asigură,

că în faţa gravei situaţiunî esterne, Regele Garol a renunţat cu totul la călătoria sa în străinătate.

Bucureştii, 20 Aprilie. Regele a primit ac|í în audienţă pe ministrul de fináncé al Bulgariei Geşoff. „Epoca44 află, că d-1 Geşoff a fost însărcinat din partea principelui Ferdinand al Bul­gariei cu misiunea, se asigure pe Regele Carol şi pe guvernul român, că Bulgaria nu hrânesce de loc senti­mente ostile României. D-1 Geşoff mai are însărcinarea, de-a negocia, drept asigurare paeînică din partea Bul­gariei, o visitâ apropiată a principelui bulgar la Curtea regală română.

Londra, 20 Aprilie. După soirile sosite aici ac]Î pasul dela Meluna a fost ocupat de Turci. Grecii ati avut pierderi fórte marí, éra Turcii au pierdut numai 100 (?) de ómení.

Atena, 20 Aprile. Regele Gre­ciei a plecat la graniţă. Flota gre- câscă a reînceput bombardarea Pre- vezei, ce-o sistase din causa viscolu­lui pe mare.

Berlin, 20 Aprile. Prinţul Bul­gariei a avut o lungă audienţă la Imperatul Wilhelm.

NECROLOG. Anton Georgiu, asesor la sedria orfanală în Bistriţa, după scurte suferinţe a răposat la 17 Aprilie n. în etate de 46 ani. — Fiă-i ţărâna uşorâ!

DIVERSE.Mort în verstă de 154 ani. Se anunţă

din Guadalagara (Mexico)mortea bătrânului Jesus Campreohe, oare trecea ca fiind în vârstă de 154 de ani. E l fusese născut în Valadolid (Spania) îu 1742 şi emigrase în Mexico la 1762. In Gaudalagara nimeni nu se îndoeşte de acest fapt, căci moştenitori au actul de botez autentic, al bisericei din Valadolid şi pe de altă parte, un preot bătrân, în verstă de opt-4eoi de ani, a de- olarat că atunci când el era copil, Cam» preche era deja bătrân.

Proprietar : D r. Aurel Mjireşianu.

Redactor responsabil : Qregoriu Maior.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 81—1897.

C ursul la b u rsa din lfien a .Din 20 Aprilie 1897.

Renta ung. de aur 4% . . . . 121.70Renta de corone ung. 4°/° . . . 99.15Impr. căii. fer. ung. în aur 41/2%* 122 50Impr. căii. fer. ung. în argint 41/î;0/o —Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.™Bonurî rurale nngare 4°/0 . . . 97.30Bonuri rurele croate-slavone . . 97.50Imprum. ang. cu premii . . . 152.75Losurl pentru reg. Tisei şi Segedins 137.—Renta de hârtie austr.................. 100 50Renta de argint austr. . . . . 100.75Rentr» de aur austr...................... 122.50Losuri din 1860 ......................... 140.50Acţii de ale Bâacei ausfcro-ungară. 941.-—Aoţii de-ale Băocfi ung. de credit. 377.76

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 342.75N apoleondorI.............................. 9.53Mărci imperiale germane . . . 58.70London ’s â s t a .............................. 119.60Paris v i s t a .............................. . 47.621/2Rente de corone austr. 4% . . 100.85Note italiene................................... 44.95

C ursul p ie ţe iDin 21 Aprilie

Bancnote rom. Cump. 9 Argint român. Cump. 9, Napoleon-d’orî.CLmp. 9 Galbeni Cump. 5Ruble RusescI Cump. 126, Mărci gem ane Cump. 58 Lire turoesct Cump. 10.Scris. fonc. Albina 6% 100

B raşov .1897.

.44 Vênd. 9.46 41 Vêod. 9.43 .48 Vênd. 9.50 .55 Vend. 5.60 — Vênd. —50 Vênd. —

.60 Vênd.75 Vênd 101.75

&O C A S I B

de a cniupëra Ieftin lingerie de dame,O

o o

0c.en0)c

>0«(S

)|Q d

E -

0■8

ÿN-0

<*>

OoGO

asCDH3Öu"oa

&

Prin cumpărarea a unei cantităţi mai mari de

Albitei ds dam», n r X r Sp r e ţ u r i l e de f a l i r i c â .

Tot-odată anunţăm, că n e a a SOSit

n o u t ă ţ i l eîn mărfuri de modă, pentru dame şi bărbaţi.

A sortim ent f6rte bogat şi frumos.M ă r f u r i l e ce ţinem sunt numai de calitate su­

periori, cu preţuri potrivite şi serviciu solid.De o cercetare numerâsa se rogă,

cu ttftă stima:

Fraţii Şimay,B r a ş o v , T e r g u l g r â u l u i N r . 3 .

M O U T A T I în Jachete de dame, Pelerine, umbre­luţe, Stoie de mătase şl de lână.

p cp£

P20

A m i a m @. MureşianuBraşovu, Tergulu Inului l¥r. 3 0 .

A ccstu stabilimenttl este provecjutu cu cele mai bune mijloce tehnice şi fiindă bine asortatu cu tottl feluM de caractere de litere din cele mai modeme este puşti în posiţiune de a putâ esecuta orî-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

REGISTRE şl IMPRIMATEpentru tofe speciile de serviciurî.

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AURŰ, ARGTNTŰ ŞI C0L0RÍ.

C l E Ţ l D E S C IIS T Ţ Â ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

M PERIODICE.BILETE DE VISITĂ

DIFERITE FORMATE,

PHOGRAMEJELEGAHTE.

BILETE DE LOGODNĂ ŞI DE NUNTĂDUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

A N U M T U B I .

Compturîj Adrese, Circulare, Scrisori.

Qotw&zi&j în lo lă m ărim ea,-

IN D U ST R IA L E , de H O T E L U E Î şi RESTAU RAN TE.

PREPI-CUMTE ŞI DIVERSE $ BILETE DE ÎNMORMÂNTĂRI.

Comandele eventuale se primeseti în Muroulii tipografiei, Braşovu Tergulu Inului Nr. 30, eta- giulu I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co-mandele din afară rugămu a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.

Basiliu L. Popovicî,MASS BIPOSIÏ I

&

Subscrisul are onórea a aduce la cunoscinţa On. public, ca fostul

Primul deposit de mobileal Consorţiului de măsari din Braşov

l’am luat asupra-m i pe propria mea socotélá,şi l’am prove4ut cu diferite moliile moderne şi tapetate, şi anume: mobile de safon, garnituri pentru odăi de mâncare şî dur- mit, divanurî, scaune, şifoniere, mese, tablouri, oglmiji, precum şi un asortiment de s to f e do m o b i l e , grădel pentru matraţe şi articole necesare pentru decoraţii.

Prinţese asupra-mî şi lucrări la clădiri portale, aran-giamenturí de prăvălii, şi tapiţerie de mobile, decoraţii de salone şi odăi,care le esecutez cu gust, prompt şi ieftin. La cerere servesc şi cu devise de cheltuieli.

De recomandat suntm esele mele patentdupă cum se pet vede din figura alăturată.

Principial mea este a executa comandele prompt, solid şi rea 1 pe lângă preţuri ieftine.

Rugând Oo. public a me onora cu comande, me subscriu cu distinsă stim ă:

Basiliu L. Popovicî,musar de zidiri şi mobile.1222 9—30

mauBwnwBgMaLiwMiiiiB—

O specialitate naturală nepreţuibilăeste apa minerală, alcalin-acci&â bicartonată.

Isvorul MATILDA" de Bodok,care după experienţele făcute sau dovedit ca 0 apă medi­cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: l a C O n tu r l l ă r î de m is tu i r e * m aladiele s t o m a c u l u i , a r i n i c h i ­l o r , a t ie ş ic i i udului şi a l e o r g a n e l o r r e s p i r a - t ő r e etc.

MP B orv iz de prim ul rang ~fmcare prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma­re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă­cut şi binefăcetor— va índöplini chiar şi pretensiuoile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

DEPOSIT PROPRIU î n B r a ş o v : strada Căldărarilor Nr. 68, în S iM iu , J S ig l i i ş o r a şi în A U m - J u l i a : la D-t I. B. Misselbacher sen., în C l u j : la Segesváry és társat, în D e v a : ia Balog Gyula, în © r e ş t i e : la Németh János.

Cu tóta stim a:io25,67-ico Administraţimea isvorulm

„M A T 0 Ii IÍ A .“J O S E P GI-"2"0:E3G-"2\

(comit. Háromszék). ÎS o d O k* ( T r a n s i lv a n ia ) .

------------------ ------ j g O Q Q Q O O O Q Q Q g l -

a N U N C I U R I(inserţrani şi reclame)

S u n t a s e a d r e s a s u b s c r i s e i ën cas&sii psu>

fe l ie ă r i i ukm í sîbslssîcîm m a i m uBt d e ©diata s e f a c e sc ă ^ le m e n t, fâ&î*e CF8SC6 «sta c â t p u b l i c a r e s e f a c e m a l d e . v n u lte -o r f -

AdmListr. «Gazeta Trans.wTipografia A. Mureşianu, Braşov.