Istoricul testarii psihologice

- China 2200 ien. Imparatul chinei testa din 3in3 ani functionarii.In 202, 200 ien sunt testate lucratorii din dom: civil, military, financiar, agricol si geographic. Forma finala a sistemului de testare chinez dateaza din 1370, iar sistemul este abolit in 1906 deoarece era subiectiv.

Teste de inteligenta

- Francis Galton- baterie de teste si masuratori senzoriale si motorii. E considerat parintele testarii psihologice, datorita incercarilor practice de a masura diferentele individuale.infiinteaza un laborator psihometric la Londra in 1884.

- James McKeen Cattel impreuna cu Galton in 1890- “teste si masuratori mentale”- Inceputurile testarii psihologice are loc in Germania si Marea Britanie la 1800

(investigarea experimentala a diferentelor individuale) deci, wundt, galton si cattel pun bazele pentru testarea sec XX. Masoara timpul de reactie mentala 1880In 1890 aduce completari bateriei lui Galton. “Test mental” in lucrarea “teste si masuratori mentale” 10 teste mentale:

1. forta de strangere a mainii(dinamometrul)2. viteza de miscare a mainii pe distanta de 50 cm3. masurarea distantei minime la care doua puncte sunt percepute separat4. intensitatea presiunii necesare pentru a produce senzatia de

durere(presiunea unui cauciuc pe frunte)5. diferentierea greutatii(capacitatea de a discerne greutatile relative ale

cutiilor de acelasi fel care variaza de la 101-110g)6. timpul de reactie la sunete7. intervalul de timp necesar pentru numirea anumitor culori8. impartirea in doua a unei linii de 50 cm9. luarea unei decizii in timp de 10 secunde10. repetarea unui numar de litere dupa o singura audiere.

- In 1885 Hubert von Grashey- instrument pentru testarea memoriei pacientilor ce au suferit traume cerebrale

- 1889 conrad Rieger, german teste de memorie. Nu era aplicabil deoarece timpul de aplicare depasea 100h.

- 1862 Wundt “aparatul de masurat ganduri”- Klark Wissler 1901- publica rezultatul descurajator al experimentelor realizate de

el privind corelatia dintre rezultatele la teste si performanta academica.- Esquirol propune primul sistem de clasificare a retardarii mintale, abilitatile de

limbaj sunt princupalul criteriu. Este precursor al lui Binet.- 1905 Alfred Binet- “scala metrica a inteligentei” afirma ca atentia este

componenta cheie a inteligentei, care este ea insasi o entitate multipla.- 1n 1908 scala Binet-Simon “nivel mintal”, in 1911 a doua revizuire a scalei sale,

se extinde si la adulti, pana atunci fiind conceputa pt copii de la 3 la 13 ani. Se compara varsta mentala a unui copil cu varsta sa cronologica.

- Scala binet-simon 1905

1. Sa urmareasca un obiect in miscare cu ochii2. Sa apuce un obiect mic pe care il atinge3. Sa apuce un obiect mic pe care il vede4. sa recunoasca diferenta dintre o bucata de ciocolata si una de lemn5. Sa gaseasca si sa manance o bucata de ciocolata invelita in hartie6. Sa execute comenzi simple si sa imite gesturi simple7. Sa puncteze obiecte familiare8. Sa arate obiecte reprezentate in imagini9. Sa numeasca obiecte din imagini10. Sa compuna doua linii cu lungimi inegale considerabil11. Sa repete 3 cifre rostite12. Sa compare doua greutati13. Sa arate sensibilitate fata de sugestie14. Sa defineasca cuvinte comune prin functie15. Sa repete o propozitie din 15 cuvinte16. Sa spuna cum doua obiecte comune sunt diferite17. Sa numeasca din memorie cat mai multe obiecte posibile dintre cele 13

expuse pe un panou timp de 30 sec18. Sa reproduca din memorie doua desene aratate timp de 10 sec19. Sa repete o serie mai lunga de cifre20. Sa spuna de ce doua obiecte comune suna la fel “fluture, musca”21. Sa compare doua linii de lungimi putin inegale22. Sa compare 5 blocuri pentru a le aranja in ordinea greutatii23. Sa indice care din cele 5 greutati anterioare a fost indepartata de

examinator24. Sa produca rime25. Sa termine un cuvant inceput26. Sa puna 3 substantive intr-o propozitie27. Sa raspunda la 25 intrebari abstracte28. Sa inverseze bratele unui ceas29. Sa deseneze dupa indoirea si taierea hartiei forma gaurilor rezultate30. Sa defineasca cuvinte abstracte prin desenarea diferentiei dintre ele

In 1916 Terman &co revizuiesc scalele lui Binet-Simon producand Standford-Binet.Scale de performanta- Tabla Seguin, standardizata de R.H. Sulvester 1913 inca se mai foloseste in bateria de teste neuropsihologice Halstead-Reitan. Knox 1914, mai multe teste de performanta. Testul Kohs 1920, Testul labirintul Porteus 1915.Scala Standford Binet- QI=VMx100/VC

Teste de grup: Pyle 1913, Robert M.Yerkes 1917 testul alfa si testul beta.

Testele de aptitudini

Spearman in anii 30. Evaluarea psihologica dupa primul razboi mondial. Diagrame de date personale ale lui Woodworth 1919.

Teste de personalitate. Inventar de nevroza: Schema Thurstone de Personalitate, Minnesota MMPI

Originile testarii proiective (de personalitate)

Testul lui Jung 1910, Hermann Rorshach, TAT, metoda completarii enunturilor a lui Payne 1929. Goodenough determina nivelul intelectual, interesele si trasaturile personalitatii copiilor. Testul lui Buck (casa, pom, om), testul lui Machover 1949” proiectia personalitatii si desenarea figurii umane”, testul sZondi care e preluat in america de Susan Deri 1949.

Dezvoltarea inventarelor de interese

Precursor: Thorndicke, inventarul de interese Carnegie, Edward Strong “formularul de interese profesional puternic”, raportul Kuder pentru preferinta 1934.

Metode utilizate in diagnoza psihica:

Termenul de psihodiagnoza se acorda numai testelor proiective.: anamneza,convorbirea,metoda biografica, observatia, experimentul.

Testul psihologic si procesul de testare

Definitie

- o masuratoare obiectiva si standardizata a unui esantion de comportamente, Anastasi 1976

- o situatie standardizata care genereaza un comportament semnificativ, klausnitzer 1992

- o proba sau o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect psihic, a particularitatilor de comportare sau a gradului de dezvoltare psihica, Rosca 1972

- o procedura standardizata prin care se formeaza un esantion de comportamente care va fi descris prin categorii sau scoruri. Multe teste au norme sau standarde care fac posibila utilizarea rezultatelor la predictia comportamintelor importante.

A. Clasificare- in functie de continutul testului

a. dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect teste orale teste scrise teste de performanta

teste cu manipulare de aparate si piese teste administrate de calculator

b. dupa gradul de utilizare al limbajului in rezolvarea sarcinii impuse de test:

teste verbale (de completare de propozitii, de vocabular) teste non-verbale (care solicita urmarirea in plan mental a unei

figuri)c. dupa modul de procesare implicat (ce i se cere persoanei sa faca

pentru a da un raspuns) teste de eficienta (intelective)

teste de aptitudini- teste de aptitudini speciale (masoare o singura

aptitudine)- teste de aptitudini generale (teste de inteligenta)- teste de aptitudini multiple (baterii de teste ce

avalueaza mai multi factori) teste de inteligenta

- teste de cunostinte- probe de lucru- teste sutuationale

teste de personalitate chestionar de personalitate

- dupa continutul aspectelor studiate:o chestionare de adaptare (metode de

autoevaluare, inventare de personalitate)o chestionare de intereseo chestionare de atitudini

- dupa intinderea ariei aspectelor vizualeo chestionare unifaziceo chestionare multifazice

teste proiective (prezentarea unor stimuli cat mai nestructurati, mai ambigui, sau a unor stimuli incompleti)

teste obiective de personalitated. dupa modul in care variaza proba de la o administrare la alta

teste cu continut fix (toate persoanele testate parcurg aceeasi itemi)

teste cu continut variabil ( testele idiografice si testele adaptative)

B. Clasificare in functie de modul de administrare a testului

a. dupa numarul persoanelor care pot fi testate simultan teste individuale teste collective sau de grup

b. dupa timpul de executie al sarcinii impuse teste de viteza teste de randament

C. clasificari in functie de modul de cotare a testului si de interpretare a testului

a. dupa modul de stabilire a cotei la test teste obiective teste subiective

b. dupa modul in care se interpreteaza scorurile teste normative (interpreteaza un scor individual cu scorurile

obtinute de un esantion de persoane) teste centrate pe criteriu (probe intentionat construite pentru a

furniza scoruri care sa fie interpretabile direct, in termenii standardelor specificate pentru performanta respectiva)

teste idiografice (persoana completeaza aceeasi forma a chestionarului in mai multe situatii)

teste ipsative (interpretarea se face prin compararea intre ele a scorurilor)

utilizari ale testului psihologic:

- in clasificare- diagnoza psihologica si alegerea tratamentului- autocunoastere- evaluarea eficientei unui program educational sau social- cercetari teoretice sau aplicative asupra comportamentului uman