istoricul expertizei judiciare

Upload: udrea-alin-irinel

Post on 07-Jul-2018

221 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Istoricul expertizei judiciare

    1/4

    Istoricul expertizei judiciare. Aparitia si dezvoltarea balisticii judiciare

    Diferite aspecte ale unora din formele expertizei se intalnesc tinca din

    antichitate, bineinteles limitate la nivelul respectiv de dezvoltare a

    cunoasterii stiintifice.Cele mai vechi date sunt cele despre expertiza

    medicala, intalnita la aproape toate popoarele. Documentele vremii atestaconsultarea, in materie de specialisti, a medicilor si moaselor in cursul

    desfasurarii activitatii judiciare inca de la inceputul sclavagismului si chiar

    in timpul vechilor civilizatii orientale (la babilonieni – Codul lui

    !amurabi"#. $a babilonieni, ca si la asirieni si fenicieni, istoria evoca

    cercetari efctuate cu precizie la animale. In %gipt legile lui &enos

     prevedeau obligatia ca o femei condamnata la moarte, ce pretinde ca e

    insarcinata sa fie examinata de o matroana. $a grecii antici medicina

    cunoaste o ampla dezvoltare, si se pare ca nici medicina legala nu era totalnecunoscuta. In cetatile grecesti medicul era in general functionar municipal,

    fapt ce indreptatea participarea lui la infaptuirea operei de justitie. $a

    romani, unii autori semnaleaza ca, in procesul civil extraordinem, in cazurile

    de divort, era cunoscuta folosirea expertizei obstetrice, numite inspectio

    centris". Cunoscutele leges regiae" prevedeau examinarea cadavrelor de

    catre medici, iar potrivit Digestelor" lui 'ustinian, medicii erau socotiti mai

    importanti decat martorii, deoarece in fata explicatiilor acestora marturiile

    obisnuite deveneau secundare, judecatorul calauzinduse dupa elementele de

    convingere stabilite de specialisti. In Digeste" erau, de altfel, prevederi

    exprese ce recomandau judecatorilor sa se prevaleze de avizul medicilor in

    materie de casatorie, impotenta, separatie de corp, etc. De asemenea, la

    romani era cunoscuta si expertiza psihiatrica, existand legi ce pedepseau

    familia pentru fapte comise de copii sau de bolnavi. In $egea celor )*

    table", in partea referitoare la tutela smintitilor, era stabilita o gradare in

    stabilirea liberului arbitru, prevazanduse obligatia stabilirii gradului de

    iresponsabilitate a individului cercetat de catre un om de stiinta si nu de

     judecator. %xpertiza criminalistica isi are si ea inceputurile din vremea

    romanilor, prin aparitia expertizei scrisului. In anul +-, 'ustinian, prin doua

    nuvele, se refera la un act care initial a fost declarat fals de catre experti,

     pentru ca ulterior sa se dovedesca autenticitatea lui. In ranta, primele

    date in legatura cu expertiza criminalistica se gasesc in dreptul autumian ( un

    decret al lui Carol al/lea din anul )01, care se refera la cercetarea unui

  • 8/18/2019 Istoricul expertizei judiciare

    2/4

    fals in care era implicat chiar sambelanul regelui, de la 2ivi3re#. 4rima

    informatie privind expertiza scrisului o avem din anul )+5-, cand sau

    intreprins cercetari asupra modului in care fusese falsificata semnatura

    regelui Carol alI6lea.

    7alistica judiciara are drept punct de plecare descoperirea metodelor deidentificare individuala a armelor de foc dupa gloantele si tuburile arse.

    Istoria balisticii judiciare este strans legata de perfectionarea si dezvoltarea

    armelor de foc, de raspandirea acestora pe toate teritoriile lumii, de folosirea

    armelor de foc la comiterea diferitelor infractiuni. 4rima incercare de a

    gasi, cu ajutorul glontului, calea spre arma cu care a fost tras, a fost a lui

    !enr8 9addard:(/A9I$% &AC%$A2; – 7alistica judiciara"#, din politia

     judiciara londoneza, care, in )endel !olmes, care

    trebuia sa judece o persoana invinuita de omor prin impuscare, a apelat la un

  • 8/18/2019 Istoricul expertizei judiciare

    3/4

    armurier, care a tras cateva cartuse cu arma invinuitului, a captat gloantele

    intrun cap cu bumbac si apoi lea studiat cu lupa si microscopul, ajungand

    la concluzia ca glontul corp delict a fost tras cu acceasi arma.

    4unctul hotarator in dezvoltarea balisticii judiciare avea sa apara in 9tatele

    ;nite, in timpul primului razboi modial. $a *) martie )-)+, in localitatea>est9hell8 din statul ?e@orB a fost comis un dublu asasinat. Invinuit

     pentru asasinat a fost un anume 9tielo@ care, in urma unei expertize false a

    fost condamnat la moarte. Cazul a prezentat un interes deosebit in special

     pentru Charles %.>aite care, obsedat de aceasta condamnare la moarte a

    unui nevinovat, in )-)- a cautat sa gaseasca o cale stiintifica de a ajunge de

    la glontul corp delict la arma cu care a fost tras acesta. %l a colindat in

     perioada )-)-)-* fabricile de armament atat din 9tatele ;nite cat si din

    %uropa, strangand date precise in legatura cu toate modelele de armefabricate dupa anul )aite a fost ajutat de fizicianul 'ohn isher si

    chimistul 4hillip =. ravelle (specialist in microscopie si fotografie#. 4hillip

    =. ravelle a inventat in )-*+ microscopul de comparare, instrument care a

    facut posibil ca doua gloante sa poata fi vazute simultan, intro singura

    imagine. &unca inceputa de Charles %. >aite a fost

    continuata de Calvin oddard, ale carui realizari au asigurat 9tatelor ;nite

     primatul in domeniul criminalisticii stiintifice, America devenind astfel tara

    de nastere a balisticii judiciare.

    9i in %uropa necesitatea de a se cerceta omorurile comise cu arme de foc a

    silit organele de politie sa se ocupe temeinic de balistica judiciara. In

    $uxemburg, 4ierre &ediger a reluat in )-)- cercetarea urmelor de pe

    tuburile de cartus. Doctorul . de 2ochetar, care a preluat in )-*1

    conducerea nouinfiintatei scoli de criminologie si politie stiintifica, si

    locotenentcolonelul &age, profesor la scoala militara de razboi belgiana, au

    lucrat an de an amprentand si fotgrafiind tuburi de cartus. $a 4aris,

     profesorul 7althazard, la $8on $ocard, la Atena grecul eorgiades, rusii

    &atvejev si 9usBin, precum si multi altii sau evidentiat in lucrari stiintifice

    in domeniul balisticii judiciare. ehnica moderna a ajuns mai

    greu in %uropa, englezul 2obert Churchill fiind primul european care a vazut

    utilitatea microscopului de comparare. %l a comandat un asemenea

    exemplar, a luat legatura cu oddard la ?e@ orB si arezolvat cu succes o

  • 8/18/2019 Istoricul expertizei judiciare

    4/4

    crima impotriva politistului utteridge (*5*0 noiembrie )-*0#. Continuand

     pe calea pe care pornise Churchill, au fost construite microscoape de

    comparare de catre 9oderman in 9uedia, $ocard la $8on, &ezger la

    9tuttgart si Eraf la 7erlin. 9e observa astfel ca dezvoltarea balisticii

     judiciare este strans legata de inventarea, perfectionarea si folosirea acestuiaparat de stricta necesitate in expertiza balistica, microscopul comparator.

    Domeniu distinct al tehnicii criminalistice, balistica judiciara sa conturat ca

    ramura de sine statatoare in ultimii 51 de ani prin elaborarea si

     perfectionarea unor metode proprii de examinare, indeosebi de identificare a

    armelor dupa urmele formate pe tub si proiectil"F)G 7alistica

     judiciara este destinata examinarii armelor de foc si a urmelor acestora, prin

    metode si mijloace tehnicostiintifice specializate, in scopul determinarii

    circumstantelor in care a fost folosita o arma de foc la comiterea uneiinfractiuni si al identificarii sale. Desi foloseste o serie de

    date din balistica generala (cunoscuta si sub denumirea de balistica militara#,

    cum ar fi cele referitoare la traiectorii (balistica exterioara# sau la impactul

    asupra tintei (balistica tintei#, se detaseaza de aceasta prin obiectivele

    urmarite si prin metodele la care apeleaza, propunandusi de exemplu

    identificarea armei dupa urmele lasate de aceasta pe elementele de munitie

    (tuburi, proiectile#, distanta de la care sa tras si directia de tragere sau

    timpul aproximativ al producerii impuscaturii (pe baza urmelor secundare

    ale tragerii#, etc.