7/26/2019 ISTORICUL ECOLOGIEI

1/4

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

DOMENIUL: AGRICULTURPROGRAMUL DE STUDIU: STUDII DE LICEN

FORMA DE NVMNT: ZIANUL II

ISTORICUL ECOLOGIEI IN ROMANIA

PROFESOR

BANDICI GHEORGHE STUDENTCHIS MADALINA

ORADEA

2016

Gndirea ecologica n Romnia apare la nceputul secolului al XX-lea. Ea descinde dinactivitati stiintifice de cercetare si cuprinde domeniile: terestru, acvatic si subteran. Dinactivitatea de cercetare a rezultat o serie de sinteze ecologice, prezentate n cele ce urmeaza.

7/26/2019 ISTORICUL ECOLOGIEI

2/4

n domeniul terestru s-au facut si se fac cercetari ecologice asupra plantelor si asupraanimalelor. !otanistii ntreprind numeroase si valoroase cercetari ecologice asupra covoruluivegetal, fiind n acelasi timp foarte preocupati de prote"area mediului. n acest sens, #uliu$rodan %&'()-&*)*+ realizeaza cercetari de floristica, vegetatie si ecologie vegetala, fiind demare importanta studiile privind ecologia plantelor alofile din Romnia, comparate cu celedin ngaria si sesul isei. /re contributii deosebite la ameliorarea terenurilor alcaline dincadrul agrosistemelor si la evidentierea ecologiei buruienilor vatamatoare semanaturilor,

fnetelor seculare din !osanci si $onoare, care au n structura covorului vegetal specii deplante endemice.

/le0andru !orza %&''(-&*(&+, fondator al Gradinii !otanice din 1lu"-2apoca, initiaza sidesfasoara o ampla activitate de cercetare si comunicare a rezultatelor prin lucrari stiintifice demare valoare. El pune bazele teoretice si practice ale geobotanicii romnesti, utilizndmetodologia fitocenologica a lui !raun-!lan3uet.

De ecologia fitocenozelor si a plantelor din mlastinele de turba s-a ocupat meritoriu Emil

$op %&'*(-&*(4+ care a clarificat originea relictelor glaciare din turbariile Europei. otodata eleste unul din cei mai de seama militanti pe tarmul ocrotirii naturii si ambiantei umane dinRomnia.

1ercetarile ecologice asupra biocenozelor din Romnia intra sub incidenta activitatiistiintifice a lui raian 5tefureac %&*6'-&*'7+, care stabileste raportul de coe0istenta siinterrelatii ntre diferite specii de briofite, ntre briofite si alte specii de plante caracteristiceasociatiilor vegetale si formatiunilor de vegetatii din paduri, pa"isti, mlastini turboase aflate ndiferite eta"e si zone de pe teritoriul Romniei.

/ctivitatea sa este continuata de numerosi alti botanisti prin cercetari de detaliu concretizndcunoasterea n cea mai mare parte a florei si structura fitocenologica a covorului vegetal cembraca teritoriul Romniei. /sa sunt de e0emplu studiile facute de /le0andru !eldie asupraflorei si vegetatiei 8untilor !ucegi %&*7(+ si ale lui #oan $op asupra florei si vegetatiei1mpiei 1risurilor %&*7'+ iar mai recent cele facute de 2icolae Roman asupra florei sivegetatiei din sudul $odisului 8eedinti %&*(4+, cele ale lui George Dioru asupranvelisului vegetal din 8untele 5iriu %&*()+ si ale lui George 1oldea privind studiul

geobotanic asupra 8untilor Rodnei %&**6+. $e aceeasi linie de preocupare ecologica privind plantele, dar cu o nota aparte, se afla sicercetarile privind vegetatia, ecologia si potentialul productiv pe versantii $odisuluiransilvaniei, realizate de #. Rezmerita, 5t. 1suros si 9. 5prcez %&*7'+. or li se adaugacercetari ecologice cu caracter comple0 efectuate asupra padurilor de catre specialistii dinsilvicultura. ; contributie deosebita n acest sens si-au adus-o /l. !eldie, D. rziu, G.E.

2egulescu,

7/26/2019 ISTORICUL ECOLOGIEI

3/4

$aralel si concomitent cu cercetarea covorului vegetal s-au desfasurat multiple cercetariecologice asupra animalelor privind conditiile lor de viata si relatiile dintre specii. Ecologiaanimalelor terestre n Romnia este fondata de /ndrei $opovici-!znosanu %&'7(-&*7*+. Eldemonstreaza interactiunea dintre specii, precum si interactiunea dintre ele si mediul abiotic.ot el face si prima clasificare a tipurilor de biotopuri e0istente pe teritoriul tarii noastre%&*>(+ si introduce n stiinta ecologica termenul de bios?ena %bios-viata, s?ena-scena+,reprezentnd abitatul elementelor n care vietuiesc indivizi biologici. Elevul sau, Elemente de

ecologie * 8./. #onescu continua opera magistrului. El initiaza si realizeaza cercetari asuprafaunei frunzarului de padure. Rezultatele obtinute sunt publicate sub titlul @1ontributii lastudiul faunei frunzarului de fagA %&*>B+.

1ercetari importante sub aspect ecologic au fost si sunt realizate de zoologii de la institutelede cercetare si statiunile de cercetare aflate n diferite "udete ale tarii. Rezultatele lor suntmaterializate prin publicatii aparute sub egida /cademiei Romne si au un caracterfundamental.

Domeniul subteran sau ipogeu, reprezentat de pesteri, fante, microcaverne etc. este luat nstudiu pentru prima data de Emil Racovita %&'7'-&*4(+. El este ntemeietorul unei noi stiinte,

biospeologia %&*6(+ si creatorul primului #nstitut de 5peologie din lume. 1ercetarile saleasupra vietii din acest domeniu au un pronuntat caracter ecologic. mpreuna cu /l. !orzamiliteaza pentru organizarea ocrotirii naturii n tara noastra. /ctivitatea sa este continuata descoala speologica pe care a lasat-o, care s-a marit si consolidat. 1artea @$esteri din RomniaA,semnata de raian ;rgidan, 5tefan 2egrea, George Racovita, 1onstantin ascu,concretizeaza marea varietate de ecosisteme subterane e0istente n tara, cu ndemnul de

cunoastere a frumusetilor si tainelor stiintifice pe care le ascund.Este de remarcat activitatea stiintifica a lui 1onstantin 8otas care contureaza sub numele de

freatobiologie %&*)(+ studiul ecologic al faunei subterane si al cailor ei de populare.

Domeniul acvatic impune si el prioritati romnesti pe plan mondial. Emil Racovita studiazabiologia cetaceelor din apele /ntarcticii. Grigore /ntipa %&'7(-&*44+, elev a lui E. Caec?el,studiind dinamica comunitatilor vii n cursul inferior al Dunarii si n sectorul nord-vestic al8arii 2egre a intuit principiile ecologiei. $entru prima data el elucideaza cauzele care

determina productivitatea biologica a zonei inundabile a Dunarii. =aptic, descopera procesulde autoreglare prin cone0iune inversa negativa, determinata de nivelurile apelor din balti nraport cu nivelul apelor fluviului Dunarea, lucru constatat si apreciat la "usta sa valoare cu )6de ani mai trziu. $rocesul se realizeaza prin depunerea de aluviuni la gurile canalelor dealimentare si evacuare. 1ercetnd mecanismul productivitatii biologice din aceasa zona,abordeaza studiul organizarii si functionarii biocenozelor n cadrul ecosistemelor acvatice.#deile functionarii biocenozelor sunt dezvoltate n lucrarea @ ;rganizarea generala a vietiicolective a organismelor si a mecanismului productiei n biosferaA %&*>)+.

7/26/2019 ISTORICUL ECOLOGIEI

4/4

$rin activitatea sa stiintifica, Grigore /ntipa este ntemeietorul ecologiei apelor dulci nRomnia si un reprezentant eminent al stiintei limnologice mondiale. argind cercetarile saleasupra avandeltei evidentiaza influenta apelor fluviului Dunarea asupra cimismului si

biocenozelor 8arii 2egre n zona de scimb permanent dintre apa dulce si cea salmastra./ceste studii au fost continuate o perioada de zoologul si limnologul udig Rodeald-Rudescu si