STEAG STEAG

Ţara RomâneascăPrincipatul Ţării Româneşti

(1330 – 1859 )

Ţara MoldoveiPrincipatul Moldovei

(1346 – 1859 )

STEMĂ STEMĂ

CAPITALECâmpulung,

Curtea de Argeș, Târgoviște și București

ŞEFI DE STATBasarab I

(1310 – 1352)Vlad Ţepeş

(1448, 1456 - 1462, 1476)

LIMBA DE STATLimba slavonă (de jure)

Limba română (de facto)

CAPITALEBaia (1343-1388)

Suceava (1388-1564)Iași (1564-1859)

ŞEFI DE STATBogdan I al Moldovei

(1359 – 1365)Ştefan cel Mare

(1457 - 1504)

LIMBA DE STATLimba slavonă (de jure)

Limba română (de facto)

R E V O L U Ț I A R O M Â N Ă D I N 1 8 4 8

Prima şi a doua variantă

a steagului revoluţionar

PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTISTEAG (1859 – 1881)

CAPITALE:Iași și București

București (după 1862)

STEMĂ

DOMNITORIAlexandru Ioan Cuza (1859 - 1866)

Carol I (1866 - 1914)

MONEDĂLEU ROMÂNESCLIMBA DE STAT

Română

R Ă Z B O I U L D E I N D E P E N D E N Ț Ă (1877-1878)Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatelor Unite la Războiul ruso-turc din 1877 – 1878. În urma acestui război, România a obținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 4 (sv),/ 16 aprilie (sn) 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12 (sv) / 24 aprilie (sn) 1877, iar trupele ruse un intrat în România pe la Ungheni, pe la nou construitul pod de peste Prut.

STEAGR E G A T U L

R O M Â N I E I(1881 – 1947)

CAPITALE:București

Iași (1916-1918)

STEMĂ

REGICarol I (1881 - 1914), Ferdinand I (1914 - 1927),Mihai I (1927 - 1930, prima domnie), Carol al II-lea (1930 - 1940),Mihai I (1940 - 1947, a doua domnie)

MONEDĂLEU ROMÂNESCLIMBA DE STAT

Română

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918)

LOCRegatul României,

Transilvania

PIERDERI OMENEŞTI535,706+

(toate cauzele)

REZULTATTratatul de la București,Tratatul de la Versailles

UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIASteagul Sfatului Ţării

Basarabia a fost parte din România modernă timp de 22 de ani, de la 27 martie (9 aprilie) 1918, când Sfatul Țării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat în favoarea unirii cu România. Aceasta a durat până la 28 iunie 1940. Atunci, după un ultimatum expansionist al guvernului sovietic adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică, teritoriul său (Est-Moldova) a fost ocupat de Armata roșie, administrația și Armata Română fiind forțate să se retragă la est de râul Prut.

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

Stema Bucovinei

După prăbușirea monarhiei austro-ungare respectiv dezmembrarea imperiului în state naționale, Consiliul Național al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, a hotărât în majoritat Unirea cu România. Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor și polonezilor, iar cele împotrivă doar din partea minorității ucrainene. Ca urmare a hotărârii "C.N.B.", trupele române au intrat în teritoriu, consfințind actul și zădărnicind manevrele militare ale Galiției ucrainene. Unirea Bucovinei cu România este recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919.În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică.În această perioadă, au fost masacrați 3000 de români care se retrăgeau pașnic spre România, la Fântâna Albă. Autorii masacrului sunt ofițeri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut încă acest masacru. În 1941, forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei.După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român, ci au funcționat ca regiuni conexe, conduse de câte un guvernator. În guvernământul Bucovinei au intrat cele 5 județe din Bucovina (Câmpulung, Suceava, Rădăuți, Storojineț și Cernăuți), județul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 – și judetul Dorohoi. Guvernamântul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Rioșanu, mort în urma unei operații nereușite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportărilor din 1941 și 1942, și generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator în 1943. Basarabia a fost pusă sub administrația generalului Constantin Voiculescu.[6].În anul 1944, nordul Bucovinei este reocupat însă de Armata Roșie , rămânând până astăzi în componența Ucrainei. Legătura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainean, și sudul său, rămas în componența României, se pierde treptat, din pricina reorientării demografice prin infuzia populației slavofone, a scăderii populației românești, rămasă doar în câteva zone compacte și, în general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.

UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIAUnirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor din granițele vechii Dacii antice, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 și Ziua Națională a României.

UNIREA BANATULUI CU ROMÂNIAUnirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Preluarea de facto și de jure a administrație Banatului de către autoritățile românești s-a desfășurat cu întârziere și cu mare greutate, datorită prezenței în regiune a trupelor sârbe și franceze. Administrația românească s-a instalat în Banat abia un an mai târziu, unirea fiind consfințită de intrarea trupelor românești în Timișoara pe 3 august 1919. Deși România revendicase Banatul în cadrul granițelor sale naturale, până la Tisa și Dunăre, Banatul a fost în cele din urmă împărțit între Regatul României (aproximativ 2/3) și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (aproximativ 1/3). Administrația românească s-a instalat abia în vara anului1919, unirea fiind consfințită prin intrarea armatei române în Timișoara la 3 august 1919.

ROMÂNIA ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an (în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul britanic, dar a pierdut importante teritorii în profitul aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria), România își schimbă alianțele odată cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 și intră în război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței. După trei ani și două luni de campanii militare împotriva URSS, care duc armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi, la data de 23 august 1944, armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, Regele Mihai își dă acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistițiului cu Națiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaților. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat așadar prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, câștigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luată în cont, și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins.

ROMÂNIA ȘI MOLDOVA ÎN COMUNISM

RepublicaSocialistăRomânia

(1965 – 1989)

Republica Sovietică Socialistă

Moldovenească1940-1991

STEMĂ STEMĂ

SEFI DE STATChivu Stoica

(1965 - 1967)Nicolae Ceaușescu

(1967 - 1989)

PreşedinteleAl

SovietuluiSuprem

Mircea Snegur

REVOLUȚIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârșitul regimului comunist din România și la căderea lui Nicolae Ceaușescu. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat și execuția lui Ceaușescu și a soției sale Elena. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație; România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ

A REPUBLICII MOLDOVA DIN 27.08.1991

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova în urma eșecului loviturii de stat din august 1991. Documentul face referiri la "istoria milenară" și "statalitatea neîntreruptă" a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumirile oficiale: limba română, popor român. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței.

Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, cand a obținut statutul de membru al ONU. Declarația a fost adoptată și semnată de 278 deputați în parlament la 27 august 1991. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010.

Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct, susține suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declarația de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denunță acordul de la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, "nulă și neavenită" fiind uniunea doar formală între cele două teritorii.

DOCUMENTUL INTEGRAL :

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 691din 27.08.1991

privind Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova

Publicat : 27.08.1991 în Monitorul Oficial Nr. 011 art Nr : 103;118 Promulgat : 27.08.1991

Parlamentul Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:

1. Se aprobă Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (se anexează).2. Prezenta Lege intră în vigoare în momentul adoptării ei.

PREŞEDINTELEREPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR

Chişinău, 27 august 1991.Nr.691-XII.

D E C L A R A Ţ I A

DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA.

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranitatii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

TINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ

solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international şi practicii existente în lume în această materie;

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTARĂŞTE că pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova,

27 august 1991

ROMÂNIA ȘI REPUBLICA

MOLDOVA ÎN PREZENT

Steag

Steag adoptat în 1990

Noul steag adoptat în 1992

ROMÂNIA REPUBLICA MOLDOVAStema româniei: Stema republicii moldova:

C A P I T A L ĂBucureşti MUNICIPIUL Chişinău

1459 PRIMA ATESTARE 16776 sectoare SUBDIVIZIUNI 5 sectoare

1.677.985 locuitori POPULAȚIA CAPITALEI 794.800 locuitoriB PLĂCUŢE DE ÎNMATRICULARE C

O R G A N I Z A R E T E R I T O R I A L Ă238.391 km²

locul 83, 3% apăSUPRAFAŢA ȚĂRII 33.847 km²

locul 139, 1,4% apă20.254.866 locuitori

(estimare 2011)LOCUITORI 3.559.541 locuitori

(estimare 2012)

41 de judeţe ÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIVĂ 32 de raioane

263 oraşe, dintre care82 sunt municipii LOCALITĂȚI

65 oraşe, dintre care5 sunt municipii

(4 au peste 100.000 loc.)2.685 commune,

13.285 sateCOMUNE ȘI SATE 914 comune,

660 de sate

ROMÂNĂ LIMBA DE STAT ROMÂNĂ

LEU MONEDĂ NAȚIONALĂ LEU MOLDOVENESC