nf,DIMITRIE CANTEMIR

ISTORIA IEROGLITICAiN pouAsPREZEcE rAnp inapARnrA,

A$ITDEREAcu 700 nB sBNleNtT FRUMoS fuponoBrrA,

mnAla srAnsrrCU,

A NUMERELon srnAnrm rArcuroenp scenAre"-;l}H',#:'fl'u-

Prefa{6 deDANHORIAMAZILU

Editura MondoRoBucuregti,2020

PARTEA I

Mai dinainte decfft a se zidi temeliile Vavilonului, gi Semiramis a s5di int-insuiraiul sp0nzuratl - cel ce este una din cele Eapte minuni ale lumii -, Ei Evfra-thul, vestitul tnffe ale Asiei ape, prin uli{ele-i a-i porni, intre creierii Leului qitimplele Vulturului se scornir[ vifor de chiteli' gi volbur[ de socoteli ca aces-tea. Leul, dar[, de pe pdmAnt - care, tuturor este qtiut, se afl[ a fi mai tare qimai vr[jmaql decdt toate jigbniile de pe fala plmintului *, qi Vulturul din vlz-duh - care cine-qi poate prepune3 precum impdrat tuturor zbur[toareior este?

-, in sine qi cu sine socotindu-se qi luAndu-se in seam[ cu am[nuntul, dupdsim{irea firii lor, a$a se cunoscur[, precum mai tare dihanie, mai iute qi maiputincioasb dectt dfinqii alta nu poate s[ fie.

Ins6, neindestulAndu-se singuri numai cu a lor gtiinf[ qi simfire, vrur[ sdadevereasd qi sd tntlreasch socoteala lor cu a tuturor celorlaltejigdnii qi p[sXriale lumii, ca precum intr-acest chip, fa![ de toate s[ dovedeascfl qi din guratuturor m[rlurisire sd ia, Ei imp[rlfiau ce iqi aiesese gi socoteala ce iEi pusesetn gdnduri s[ r[mAni:nemutate qi neschimbate in veci. Agadard Leul jig[niilecldtitoares in patru picioare, iard Vulturul pe cele cu pene qi cu aripi prin aerzburdtoare, tndat[ le chemar[ Ei in clipeal[ le adunard ca la un sfat.

Deci dinaintea Leului mai aproape stlteau acele jigdnii care, sau in col1i,sau in unghii, sau inr-alt[ parte a trupului poarti arme puftetoare de moartenprecum sint Pardosul, Ursul, Lupul, Vulpea, Ciacalul, Mdla Sfllbatici qi alteleca acestea, care se bucurb de virsarea sdngelui nevinovat qi a cbror fireq[6via{[ le st[ruieqte in moartea str[in[. Iard inaintea Vulturului, mai aproape,stdteau pdsErile care sau in clon1, sau in unghii au l[nci offdvite, aducltoare der[ni netimiduitet, precum sint Brehnacea', Soimul, Uleul, Cucunozule, Co-ruiul10o HAr[{uI", Balabanul, Blendiul qi alte asemenea acestora, care, de nuvor v[rsa sfinge'intr-o zi qi de nu vor gusta moartea nevinovatului, a doua zifEr[ greq pieirea 1or o qtiu.

I Suspendat. 2 Chibzuieli. 3 Cine se poate indoi. 4 Puterea imperial[. 5 Migcltoare. 6 Fireasc[.7 De nevindecat. I Vulturul iepurar. 9 Cucul. 10 Uliul pbsIrar, 11 Eretele.

Acestea, lntr-acest chip, trineau, fiecare, in partea implratului s[u qi la cea-ta monarhiei sale, locul cel mai de frunte Ei stJpenar ceimai dinainte. Aqa da-rd era or0.nduiala dintdi.

Iari or0nduiala a doua, la Leu, o tineau cfiinii, ogarii, coteii, m01e1e de ca-s5, Bursucul, Nev[stuica, Guziul2, $oarecele qi alte*chipuri asemenea acesto-ra, ca.re pe cf;t sint v6n[toare, pe atata se pot qi v6na, gipe cat ele le pot ducepe lltele ?n primejdia.mo4ii, pe atdt qi nu mai pulin le pot aduce altell pe ele.

^ Iard3 doua tagmd, de la vultur, cuprindea corbul,-cioara, pelicanil, co-

fofana, Puhacea3, cucuvaia, Gaia gi altele loi asemenea, care mai mult se bu-cyrf de prada gata, cu truda altora agonisiti, fie mlcar 6i impulit[, dec0t proa*pdti, cu osteninfa lor gdtit[.

. IarH a kgia tagmH qi pragurile' cele mai de jos - c[ci acestea nu se invred-nicesc a qedea ln scaune'-, le lineau jiglniili qi plslrile care nu au in sinevreo putere, nici nu poartl duh vitejesc ori inimos, ci pururea sint supuse, qidrlqul vie{ii intotdeauna le s,p6nzur[ in cump[na mo4ii - c6 sufletut supusst[ departe de fenchiult l"gjil -, prscum stni Boul, oaia, calul, capra, ite-m[torul,Iepurele, cerbul, ctrprioara, Lebdda; Dropia, Gflsca, Rafa, curca, po-rumlyl, G[ina, Turtureaua Ei altele, cineryii dup[ neamul gi chipui s[u.

ci pg aceqtea nu pentru altceva le-au adunai, ci numai pentru ca nu cumvavreuna s[ zictr c[ n-a avut qtire de-acea adunare, nici s[ p6atd. pune pricin[ inceva, ca cum, neafldndu-se ?n acea adunare, n-a tnleles sfatul * iel de pe urm[ce s-ar fi ales. Aga ?ncAt toate firile de duh purtxtoare care se aflI ?ntru monar-hia acestor dou[ stihijn, m[car precum vreuna n-a fost de fap, sd nu se nu_meascl, nici s[ nu-i lipseasc[ numele din hirograful cie obqteto.

Dard dup[ ce lntr-acest chip se or6ndui 91 se lntocmi adunarea acestordoufl monarhii qi orfinduiala acestor dou[ soboare, dintr-lmbe p[rtjle se fflcur[cuvdnt marg $i porunci tare ca s[ se trimitfi ol[cari'r cu cdr.ti'2 in toate p[r,tile13qi alergfltori14 ln toate olaturilels, ca prin toate qdrile qi oraqele crainicii,'stri-g0nd, s[-le dgq io qtire tuturor de aceasti mare a marilor monarhii adunare, qi,cu de-adinsul iscodind, s[ poat[ cunoaqte de lipseqte vreun chip16 de vreunfeidin duhurile pufi[toare qi de nu se afl[ cu tofii la aceastd a tuturor adunare side obEte lmpreunare 17. Aqijderea porunceau si se zicfi ?ngroz[turi qi lnfrico$l-turi unuia ca aceluia care ar t6gfldui 18 a so obqti la acefsobor,e sau altfel depricini spre apErare ar scond, qi aceluia ce ar ar[ta oricf,t de puqin in ceva im-potrivire, i se punea plata cu pedeapsa mo4ii Ei cu prada caseir.'Aqadar[n.deo-dat[ cu cuvdntul gi porunca li se indeplinea qi, precum s-ar zice, cuvdntul$osea, prglytindeni qi pe la

1o1r, deodatfl cu gdnduf- c[ vestea aspr[ p[trundetare urechile gi inima inspiim0ntatfi fndat[-i simte sunerul -, de vreire ce de

tfanguf.2cefti^ta.3Bufni{a.4Treptele.SDregitorii.6Hotaml.TFiecare.SHotdr6rea.gp[-mantul ii aerul. l0 Inscrisul colectiv, cu semniturile autografe. 11 Curieri cdliri, 12 Scrisori. 13 Ti-n1nnile. tf lgrui pedeetri.-ts Regiunile to cineva, iTi;t ril, ith;tur;,T;,I;;;;;;",;;ob$tt - cu togii lntr-un sfat a fi" (D.c.), 20 Jefuirea qi distrugerea caselor qi penecu;r; i*rilid.

I

?Elui sdu qi Ia cea-ai dinainte. ASa da_

oteii mnFle de ca-l as€menea acesto_,cit ele le pot duceaduce altele pe ele,laa Pelicanul, Co_re mai mult se bu_pudri, decf,t proa*

estea nu se invred_carc nu au in sinenea siut supuse, qi- ci sufletul supusC-alul, Capra, R6-

u Rapa Curca, po-chipul sIu.entru ca nu cumvani prne pricin{ inrl'cel de pe urm[: afli intru monar-fEn sa nu se nu-aiO&

adunarea acestore pdrtile se f5curdn fo loate plr,tile'3ele crainicii, stri-nrhii adunare, qi,hipt6 de weun t'eluturor adunare sinturi si infricogi-or'e sau altfel de,uFn ?n ceva im-D. Asadar5, deo-tt rice, cuvdntula asprl pltundede vreme ce de

.tHotirSrea.gpX-i- U Scrisori. 13 Ti-*D ,i, sobor a'se.lsecuhrea familiei.

alergflturile iuqilor oiicari qi de tropotele picioarelor neobositilor alerg[toritoat[ pulberea de pe toatA calea in cer se ridica. Toate viile addnci de tari stri-gflri r5sunauo toate ale muntilor lnalte vdrfuri de iuti chiote qi groase huiete fnclipfl se covfuseau gi toji cAmpii pustii qi necilcafi de groaznice strig[ri gi deinfricoqate l[udflri se umpleau. Nu era, dar6, nici nu se putea afla ureche inv[zduh gi pe p[mdnt care s5 nu fie sfredelit[ de straqnic sunefi.ll veqtii qi degroaznic cuvdntul poruncii acesteia. Nu era, nici nu se afla intr-aceste douflstihii dihanie care, cu mare fric6, cu nelncetat tremur qi cu nespusfl groazd devdrtutea qi de puterea inv[$turii' acesteia s[ nu se clflteasc[z. C[ci cu cf,t ves-tea ofdrdt[3 vine mai de n[prasn[4' cu atdt mai mare tulburare Ei grij[ scorneg-te. De aceea tntr-alt chip nu se putu, f[r[ numai cu toatele, deodat[ cu cuvdn-tul, indeplinirl porunca cu fapta qi se g[sird la locul lnsernnat qi la sorocul pus.

Agadard, porunca acestor mari impdrafi totdeodat[ qi d0ndu-se Ei Ardepli-nindu-se, toate jigeniile uscatului qi pflslrile v[zduhului se adunar[ in prip[,qi fiecare, dupl chipuls qi neamul slu, se alcltui6la ceata monarhiei sale. Lacare adunare cineqi ddndu-se de partea impdratului qi obl[duitorului' siu, qi

deosebindu-se una de alta, lucru ca acesta se lntdmpld a fi, c[ mai totdeaunala adunXri mari ca acestea este lucru obiqnuit a se face oaf,ecare amestec[turi'qi imponciplturie, qi de multe ori pentru mici qi neb[gate in seam[ pricini, cucdt este mai mare adunarea, cu atdt mai maxe se face gi imperechiereal..

Deci, precum s-a pomenit, fiecare cu ceata sa in partea monarhului se ale-gea, qi una dup[ cea]altfl se alcltuia la or0nduiala sa. Iari mai pe urm[ dec0ttoate urma Liliacul, care cu aripile cu care zbura qi cu slobozenia 1r cu careumbla prin aer, il ar[ta a fi din ceata zbureharelor, adicd sub stlpdnirea Vul-turului, iar[ altminteri, socotindu-se intr-insul celelalte fireqii12, din neamul ji-glliilor, sub domnia Leului. Care lucru fu pricina cercetlrii, apoi qi a gdlceviiintre dou[ monarhii, fiecare socotind c[ chip" ca acela qie s-ar cuveni s[-i fiesupus, qi de nu i s-ar qi cuveni, s[ i se cuvinl a o sili i s-ar cuveni. Clci l[co-mia sl[vii nu priveqte bun[tatea sau fclosul lucrului in care se sl[veqte, ci so-coteste numai pe altul a-l pune mai jos decflt sine, fie mflcar qi fXr[ de folos;lnc[, de multe ori, primeqte, sau necunosc0nd qi nevrflnd, sau vrdnd Ei cunos-c0nd, qi pagub[ de i s-ar aduce. De aceea, scomindu-se, dintr-imbe p[r,tile, felde fel de voroave,le umpleau urechile am0ndurorinnp5raflor cu multe chipuride cuvinte gretoase. C6ci fiecare cu inima trflgand spre partea ?mp[ratului sluqi cu sufletul stlruind spre ad[ugarea monarhiei sale, socotea biruin{a s[ fie alor qi adeverea precum aqa si fie cu cale. Iard altminteri de s-ar cumva intdm-pla, zicea a fi spre scflderea cinsteiro - lucru care mai vfirtos decdt celelalteimpunge inimile st[panitorilor - Ei micgorarea slivii numelui monarhiei salesniga i fi qi a se faCe aievea. O, oarba jig[niilor poftl, ce nesocoteEte lucrul

l Poruncii.2 Cuftemure.3 Cumpli$.4 Pe neaEteptate.5 Specia. 6 Se al[tur[.7 Ocrotitorului. S Neo-rdnduieli. 9 Ciocniri. 10 Ciorovdiala. 11 Uqurinla. 12lnsuqid fireqti. 13 Vietuitoare. 14 Prestigiului.

dimpotrivd, cI mintea qi socoteala slflvii pe aceasta se sprijin[, ci slava il cear-cflt pe acela ce nu o cunoaEte, voroveEte cu acela ce nu o aude, are a face'cuacela ce nu a v[zut-o, merge dup[ acela ce fuge de dAnsa, 11 cinsteqte pe ace-lacare puqin o bagi. in seam[, il poftegte2 pe acelace nu o pofte$te, ii iese lnaintecelui ce nu o vrea qi se dd pe seam[ celui necunoscut. Iar[ firqia cea mai de-a-dins a slXvii este s[-l p[rlseasc6 pe cel ce o cinsteqte qi s[ r[m6n[ cu acela careo necinsteqte.

Amf,ndoi tmpfuatrii, dar[, nu pu{ini fur6 cl6fqi3 de cuvinte fmpotrivl caacestea Ei fiecare sdlta in valurile chiteleloro ni5 in suso ni ?n jos - cd inimaneaqezatd6, mai ales din l[comia cinstei, inoatE, in valuri mai mari decAt cora-bia pe ochean -, de vreme ce, pe de o parte, socoteau cd de vor scoate tntreba*rea aceasta la ivealfl, oricare poftX a inimii lor ar izb0ndi, s-ar socoti a aduceceluiialt nu pulinfi tntristare qi fr0ngere a voii. Iard pe de alti parte, pofta l[co-miei qi jalea m[rimii numelui $i a lfltimii impHr[1iei ti pf;rjolea ca cu o nepoto-lit[ qi nestinsd pari de foc. Cd focul poftei nu este mai jos in stepena? arsuriidecf,t metalul infocat. $i nu socoteau a fi sau a se face intr-alt chip astimpH-rarea acelei infociri qi potolirea acelei arsuri fir[ numai ce vor qi ce poruncescaceea s[ se facd. Ci precum aceasd sentintXs o aveau amdndoi ln ifumile lor,tot aqa erau adeverifie precum cererea unuia cfltre altul nu i se va trecel0, c[ciiute este adulmecarea adeverinlii'l undel2 cineva mlsoarb a sufletului p[tirniredup6 mflsura sa. $i apa, aceqti doi impfra{i, intr-un nepovestit chip, tar'e se lup-tau tn sine cu duhurile, Ei precum unul nu biruia, tot a$a altul nu se biruiat'; cinumai ca cum ar fi fost peste puterea simfirilor, simlea intre sine o luptd ne-sim,tit['n, qi precum spre biruin{l ceva nu nidijduia cd va ieryi biruitor, tot aqanidijduia cd nu va n biftit. Puterea cunoqtinlei sffuqitului lipseaintr-am6ndoiqi cineqi, neputfind, dup[ pofta sa, in ceva a se indestuli sau a se odihni, cusufletele numai, tf,nd's biruia, t6nd se biruia. Precumfuidreptarul'6, care nu do-vedeqte mai mult c[ lucrul strflmb este strffmb decf,t pe sine c[ este drept, totaga qi ei, unul dup[ mfisura altuia se m[surau qi se pricepeau cdt Ei ce ar pu-tea. ihtr-acest chip ei singuri qie adeverindu-qi din toat[ socoteala pe care gi-opuneau lnainte, se ab[teau departe de la {enchil'.

Chtilva vreme, dar[, intre aceqti doi monarhi vr[jmaqi se bltea r{zboi caasesta, ca cum s-ar putea zice duhnicescls, ryi unul altuia pofta, nesimlitoreqtele,tare o p[trundea2o, astfel lncf,t, prin nerytiinll2l, a amfinduror qtiinF se impre-una qi pfin[ mai pe urm[ sentin{a amdndumra qi alegerea sfatuluizzla un sd-vArqitts se apropiau pi se lipeau, c[ sufletele tnlelepte, mdcar qi asupra vr[jm6-giei, se plec[ socotelii drepte. Adic[ fiecare socotea lucrul acesta lnff-acel chipsd se cautea qi s[ se aleagd2s ?n care nici cinstei in ceva betejire s[ i se dea,

1 Cauti. 2 Doreqte. 3 Tuiburati.4 Gdndurilor. S Cffnd.6 NeliniEtiti, 7 Gradatia. 8 Hotiirtue.9 incre-din!a1i; 10 Se va fngldui. 1l Intuirea adeverului. 12 Cand. 13 Nu era biruit. t4 De nesimlit. 15 CAnd.16lndreptanrl zidanrlui, 1? Scop. 18 Sufletesc, 19 Pe nesimlite. 20 inlelegea. 21,Fe negtiure. 22 Ho-ftarii. 23 Scop. fi Cerceteze. 25 Hotdrascl,

l0

rina, cn slava ll cear-,aude, are a face'cuil cinsteqte pe acelaft"$t", ii iese inaintefue$ia cea mai ds-n-fminXcu acela care

rvinte impotrivi cad in jos - cd inimalai mari decAt cora-vq scoateintreba-s-ar socoti a aduceffiparte, pofta lico-lea ca cu O nepoto-in stepenaTarsurii

r-alt chip astimpd-rrgi ceporuncescdoi in inimils 161,i se va trece ro, c6cidetuluipltimireit ctr;p, tare se lup-rl nu se biruia'3; cire sine o luptf, ne-ryi binritor, tot agapsea intr-amdndoixtr a se odihni, cuanrlr5, care nu do-: c{ este drept, totnr c6t si ce ar pu-nala pe care qi-o

e Htea rizboi ca; nesimfiforeqte'e,: ftiinti se ?mpre-:anrluiu Ia un si-gi asupra vrijmd-xta intr-acel chiptejire sd i se dea,

r tHo&tre. 9 incre-mqi-Frl5 Cend.Il ftncEiute.22 Ho-

,---"frr

nici spre a necinstej obrlzaicire, ci ca cum scr0qnehrl strdncenoaselorr acestorvoroave incf, n-ar fi ajuns la urechile lor Ei ca cum ideea acestui primejdiossfat tnc[ nu s-ar fi cuprins in mintea 1or. C[ de multe ori acoperirea lucrwilorprepuse2 aduce leacuri vf,rtoase rflnilor care, de s-ar scoate la iveai[, s-ar faceaqeqi detot nedmflduite3. AEijderea, este mai uqor a se suferi obrinteala rdniiscoase la aer, decAt patima sufletului ar[tat[ fa$ de lmpotrivnic

$i aEa, fiecare pe sfetnicii s[i deosebit chem0ndu-i, zicdndu-le cE a sconrig0lceve mari pentru lucrurile mici, nu este lucru a inteleplilor, micar oa aceas-ta s-a v[zut, de multe ori, qi la cei ln{elep1i, ?ntr-acest chip le poruncird:

,,Deci socotim, pe cAt va fi in putin$, sau noi s[ ne abatem de la dAnsele,

sau pe ddnsele de la noi sd le abatem, cX pe cAtd vrednicie este cineva a nu in-tra ln vrajb[, tot pe-atflta, qi nu mai multi, este a ie+i din wajbd. De aceea zi-cem, pentru descAlcitura gdlcevii acesteia, noi puterea monarhiei noastre s[ ooprim l0ng[ noi, qi pe democralia voastxe s[ punem epiropo al monarhiei noas-tre. Care lucrul acesta s6*l scuture5, sd-l iscodeasc[6 qi ce ar fi, dinr-imbe pbx-

file, mai cu cale Ei mai de cuviin$, aceia s[ aleag5 qi sd isprlveasc[, a$a ca pa-nd a nu iesi inaintea fefei noastre, din toate nodurile sX se dezkege, ca, oricf;ndar venio ori tn a cui parte ar trece acea mic[ jig[niup, ca cum a$a ar fi fostobignuit din veci Si din bifiani, iar[ nu ceva nou qi de cur6nd s-ar fi scornit.C[ci altrninteri, d0ndu-se pe fali pricina cl[tirii', odihna gi tiniEtea nu pot fifdrl tulburare Ei zdruncinare."

Sfetnicii l[udard sfatul imp[ra{ilor lor qi, eu mare minune!, ridicarfl in cero

cu nespuse m6riri, rnintea qi tnleiepciunea lor, pentru c6ci in chiverniseala lu-crurilor publiciie socotesc nu atdta cele ce pot, pre cOt cele ce nu pot, qi nicicu putinga iqi slobod m6ndria, nici cu neputinp iqi at6te mdnia. C[ neputin{aaduce m6nia, gi mAnia agteapffi izbf,nda'0. Ci precum s-au slujit cu putinfa spre

umilintr[ qi blAndele, tot aqa s-au slujit cu neputinta spre potolirea gdlcevii.CXci la cei mai pufin domolili 11, neputinga prinde obrazull2 putin{ei, gi ei se

apuc[ de lucrurile de neputut. Iar[, dimpoffivfl, la cei ce slujesc la poarta wed-niciei, adese s-a vlzut c[ mai cu fericire'3 isprfiveqte neputin{a prin p6rHsirea'',

decit cu lncepereal5, putinla cu prepus16. C[ci neputinla, neincepdnd, de nu-qifoloseqte, incaile nu-qi stric[. Iar[ putinla,ln mAndria sa amlgindu-se,lncepelucruri peste putinla sa, gi nu poate a le duce la s[vfuqit, care, f[r[ greq, ti adu-ce pagub[ in loc de folos.

Aqadar6, senatorii, dup[ ce, cu nesfArqite qi vrednice laude, cineqi pe irn-pfuatul s[u itr binecuv6nt6'?, precum s-a zis, se tntoaxser[ cu tolii la locurile qi

la scaunelers lor.

1 Duqnrlnoaselor. 2 Blnuite. 3lnunr totul de netlmlduit. 4 Locliitor. 5 Analizeze, 6 Cerceteze.

7 Schimbfuii. E Uimire. 9 Smnrlui. l0 Rlzbunarea. 11. Cumpltat;t.l?Ia lnfii{iqarea. 13 Folos.14 Renunprea. 15 lncepAndule. 16 lndoielnic[. 17 Preamlri. lE Dreg[toriile.

t1

.,,r,r,Dupe aceea, incepurd a trimite unii c[tre ahii veq{i {espre adunarea de

:i*p"b6te *democrafiei, !"pntru ca sfatul cel tXcut, f[cut inifib'inimile impira{ilor,, -, *[-l pun6 inaintea tiltirror qi, fErd betejirea qj julirea cinstei, a sl[vii numelor

. 'iuperrulot lor, s{-} sboatp la iveald",descoperirer prin care sentinfa sfatului'.'',l*&snflr tilor'lor sd se dqeze ? qi sd se.adev.erpgsc63.',1*,,,,,;,,.,ins+'acest lucru # Hcu dgemenea'acelom cirora, de mare cflldura v5z-

. duhului din afard, cdldura cea din fue n[scuti in uupurile lor ii se porne$te.,( tare spre, cldtire* gi li se'pricinegter virtos setea. leacul c[reia fiind o. i umezeald6limpede qi'rece, gi dceea.Iipsind, alta impotrivnicf,, adic[ umezealfl

.''1..i ;q;' rllpnpede, dar cEldrioase, afldndri-se'd.e,'ffut - precum este duhul vinului ? sau' i; , , {fg asemeuea acestuia -, si arnlgihdu-.se,Irutuat cu limpezimea qi umezeala,

.i:.,, prfrf;nd,pufi4p g33d di: fireqia&r[cilii qi'a,c5ldurii, peniru ca s[-qi astempere

in vaselo [irirnitoiireq gi, iluptr firea Ba, tmprerrnffndu-se cu cbldura cea din

: j na$tere i tnrpului_ - cici am6.ndou[ sint surori ale unui pdrinte, soarele -,. sp{pfu4{urilq,.*cdfiteilor dint*i, pufjn cl[tite '0, ?nc[ mdi iute ciltindu-le qi

poraindu-le, ca cutd este osia neunsd fti butea " roqii uscate, se fac, din scdn-' ' t€i scbp5.rfltoaiei jlare arzdtoare. Dln'care se ijddreqte12 rrlai mare pArjol de sete

)

jl-

$i, peturitAnd iir iulime.lu nrhteria .mai dinainte gdtatd, setea mai mult se

$puzegte gi'se f[1eqte. C{Ci, dupf; socoteala unor filosofi, toat6 materia foculuiente iulirne" iarfbrna-i este iute cl6tirq, clreia, nepunf;ntlu-i-se ceva impiedi-

?.]

care, f?ird nipi _un pre-pu$; a1 usca''toattr ,umezeala din fire qi, dupil cea des[vdrqit uscficiu4e, ar urma, de bun6,searn[,. cea de pierire putlejune.

Intr-acest chip fu;qi 1nv6{[tum .irnpdrafilor, intr0nd ?n urechile supuqilor.Cdci ceea ce mai dinainte era, intr-inimile gloatei, tntunec_at de lumina stid.irii13de fefele impfuaqilor- clci lurnina cea mare o intunecfl p€ eea mici - gi near[-tat, acum, ip,lipjla ei, toate;'firf, niei o sial5 gi stidire, ieqeau:la.iveali.,Cd pry-cum este lun0ina'soardlui'fa1[ de celelaltg'stele, tot aqa este chipul imp[ratir-lui f4$'de serratrtri'$i de ceilalli supuqi. $i precum in pr$zenga soarelui toatestolple se'fac'ne.trfizute, iar ilr lipsa lui, cea cAt de mich qi de departe steahlrnineaz*.ii"scehfeiazH,'tot asa; inaintea fpfei funpflratului, toate chipurilesupu;ilbi'# mrc$dreaz4-* Ei toat[. gura slobodd se lnfrdneaz[. Iar[ ln dosul lui,gi cel mai rnic din palatutrr lui rsg"afatA p{ecum poartd' in m6na sa schiptrulimpflratului, CE dgn6 ce tr6.mbip pozvolenieiro dernocraqiei cint[ in auzultutursr, fiocare dihanie dintr-irnbe pfr[le incepu sf, dea gfurs de sfat Ei bolbli-tur[''5,& fry{Jf,tlre. $iaqa'c4i mai.dinainte erau ascult[tori, atf;1ia se fhcurdatuaci iil,vii3tolii, Ari t cflrorctrvinte qi sfaturi altceva'nu se inlelegea fHr[

'I -i ,l'. .. ' : t '

1 Dez;v6luire. 2 Staiohideaibd. 3 intfteasci. { Schimbare. 5 lscE- 6 Un lichid. 7 Rachiu de vin.

9$ri4lqlt"S*.?Sparatul digestiv. l0Agitate. il sutucrit.,rZ $e"ffmisteqte. ill Rueinii.l4lnglduttfr; t5 Belbeitsd. ,

'..,::.t..,,.

t2

dpspre adunarea de'inimile impira{ilor,ei, a sllvii nurnelorue sentinla sfatului

inare c{ldura viz-b lor li se pome$tsrul clreia fiind oi€ adici umezealdduhul vinuluii sauzimea ryi umezeala.ca sd-Ei astamperepe urmtr" merg0ndn cildura cea din$rinte, soarele -,iue clitindu-le 6ig, se fac, din sc6n-nre pf,rjol de setesetea mai mult sed materia foculuii-se ceva impiedi-e qi" dup6 cea depotr,ejune.

rechile supuqildr.& tumina stidirii13:a micE - qi neari-laiveal€.€i prc-: chipul impXratir-np soarelui toatei de departe steaq toate chipurile, IarA in dosul lui,nina 54 schiptrulei cintii in auzulde sfat 9i bolbXi-i, ai,tia se ftcurise i4elegea fHrX

ir'd- 7 Rachiu de vin,Efulesre. lit Ruqinii.

nurnai chiote netocmite' Ei huiete noauzite, C[ precum nenum[rate picdturileploii, c4z0nd cu repejune din nori pe pbmdnt, dau un huiet oarecare, iard nici-cum vreun glas2 tocmit qi precum coardele unui organ de muzic[3, fiind lovitetoate deodat[, dau o r[sunare oarecare, ins[ tiicicum nu se aude vreo melodietocmiti qi dupfl pravileleo muzicii alcdtuit[ - care-i aduce puterii auzului maipultn ingreloqare decdt pldcere -, tot aqa este qi voroava a mulqi qi totdeodat[.Infr-acest chip Eijig[niile ace$tea, v[z0ndu-se tntr-atfita voie slobod[, cu toa-tele socoteau c[ lnv[{[tura aceleia se va asculta care mai tare va putea striga.Aqijderea, deosebit de ce ar fi fost destul[ qi inc[ de prisoseald gtlceava pen-tru alegerea acelei pdsflri dobitocite sau jigdnii pisdrite, inc[ mai-mari erau di.honia gi zarva care se fhceau intre ddnseleo cine ar judeca qi cine s-ar judeca 5,

care ar sf5nri Ei care s-a.r sfltui, precum aievea esie, c[ unde lipseqte lncepd-tura stdruitoare6, toate mijloaceie incep[turii s[ se facd nestbruitoare. Ci, pen-tru ca s[ zic tntr-un cuv6nt, toate se tntorseserl spre tulburare qi neaqezare, aqai1ce1ry

"s-a1fi n[d[jduit spre binele qi folosul de obqte, se fbcea spre risipaT

qi pr[pldenia tuturor. .

Irnbe pl4iles ale amflnduror monarhiilor, inrr-acest chip imperechindu*seegi, ffu[ ni.ci o ispravd, numai din cuvinte deEarte oprogcdndu-sero, nu se maidumereau ce ar fi de cuviinld de grdit qi de fbcut.

Totdeodatd qi fHrA veste, cu mare obrdznicie, siri in mijlocul theatruluin ji-gania care se cheam6 Vidr6, $i inff-acest chip tncepu proimiult2 voroaveit3 sale:

,pste vestit[ intre cei fiziceqti filosofi'a axioma c[ cel de-asemenea iubegtepe cel qie de-asemenea. Iubirea, dar[, fala de cel qie de-asemenea vrea s[ arateneiubirea fa!5 de cel gie nu de-asemenea. Agadar6, pas5rea zbur[toare oricflndar grdi'i pricina'6 pIs[rii gie de-asemenea, totdeauna i-ar {inea partea mai cupriin{fl dec0t ar pofti pravila drept5fii. Aqijderea, oricdnd dobitoc pentru dobi-toc ar vorovi in pricin[, l-ar ocroti cu iubirea firii mai mult decdt ar suferir?dreptatea judec[1ii. $i aEa s-ar face, intr-imbe pfiile, mai mult fii15^rnicie decdtomenie, sau mai mult asuprealfl decdt dreapti socoteal[. De unde urmeaz[ cachipul adeverinfiils s[ rlm6n[ punrea ascuns gi acoperit sub poala priin{ei saua nepriintrei. Cd precum sabia dreapt[ nu poate intra in teaca str0mb[, nici sa-bia str0mb[ ln teaca dreaptl, tot aqa se scoate afarl toat[ nldejdea judecSliidrepte unde este_luarea feleile sau strimuraream priinlei. DE aceea, euo cu proas-ta2r rnea socoteal[, ag afla aEa a fi mai de folos, ca s5 pdrlsim gdlceava ln zadara at0tor guri qi sd gisim un chip2z ca acela care s[ nu aib[ a face intr-imbe pli-[ile, pentru ca priintra fireasc[ sd nu-l n[stdveascd2s mai mult intr-o paxte sauintr-altfl parte, ci si zic[, s[ fac[ gi si aleag[2. cu judecatfl numai orice ar pof-

L Disarmonice. 2 Cantare. 3Instrument muzical. 4 Normele, regutile. 5 Cine ar fi judecat. 6 Te-nace.l Distrugerea. 8 Tagmele. 9 Certflndu-se. 10 lmproqcdndu-se. 11 Adunfuii. 11 Preambulut.13 Cuv0nt[rii. 14 Filosofii naturii. 1.5 Pleda, 16 Cauza fiudiciarl). 17 Tolera. 18 Dreptdlii. $ ln-qeldtoria. 20 Stimularea. 2l Umila. 22 0 persoan[. 23 lnOemne. 24 Str horirasc[.

13

ti dreapta socoteal[. C[ dreptuljudecfltorintAi pe sine sejudeci de drept, apoi1l judecd pe altul de strAmb, gi lnt6i ascunsul inimii sale 11 cur{d de fti([rnicie,apoi pe altul il izb[veqte din nevoie sau, dup[ vina lui, 11 osfindeEte. Agijderea,aq sfbtui ca, ln orice chip s-ar putea, sI punem, cu un ceas mai inainte, hotargi s[vfirqit gdlcevii acesteia - c[ gfilceava lung[ este atocma' cu boala hronic[ *,pentru ca nu cdndai? mai indelung scuturfindu-se3 Ei cerntndu-se voroayadespre aceasta, si se scorneasc[ lnci mai multe shismateo Ei epsuri, pe caresau cu prea mult greu, sau nicicum nu veli putea a le potoli vreodatfl."

Acestea Vidra ?nc[ vorovind gi ?ncI nepunflnd bine sfflrqit cirvf;ntului s[u,peste a tuturor n[dejdes, pas[rea care se cheam[ B6tian lncepu sX o qistuie cumare msnie qi probozeal[6 Ei ti fdcea groaznice semne din ochi qi din cap sd

tacd, qi, pe l6ngd acestea, scorni o aporie'ipothetic[, zicflnd:

,oTu, o, Vidro, de ai fi sau nu din p[sirile zburitoare, sau din dobitoacelepe uscat umbl5tobre, ar putea cineva zice c[ doar[ a tmbe pirgilor ai fi avutmai dinainte $iinta in ceva. Iar[ acum, jiganie din neam prepuss, dintr-o altflstihie fiind qi supus[ sub altl monarhie, cum socoteqti c[ vei putea da inv[fl-tura cea mai bun[ qi sfatul cel mai ales despre lucrurile necuno$cute fie inr[dflcina lor? Ci mai bine ar fi, precum mi se pare, si nu te fdleqti cu lucrurilecare nu ie-ai avut 4 Ie qti li a le cunoa$te prin sim$rea inainte-merg[toare, c[toatii lumea qtie precum toatii qtiinfa se afld din pova{a e sim{irilor, chci nuorbul, ci cel cu ochijudecfl de vopsele'0, qi cel cu urechin iari nu cel surd, alege"frumuselea gi dulceaqa viersuluil2. Au nu pe tine, odinioar{, eu, din fafa apei,

te oglindeamt'plimb0ndu-te prin fundul m[rii gi gipuruindu-ter],spre vAnarea

pegtelui? Ci, poate firso c[ sau nechematfl ai venit la locul ce nu 1i s-a cdzut,sau, de te-a chemat cineva, aceasta s-a fbcut prin greqeala neqtiinfei. ClciCiinele Mf,rii qi Vidra ce ffeabd sau ce amestec pot avea cu jiglniile uscatu'lui? Au doar[ vrei sh zici c[ aga eqti tocmitd din fire ca, de pe uscat fiind, sd aiputere prin mult[ vreme ?n apX s[ poli a te zflbovi, f{r[ trebuinla aerului? Ciaceasti putere este mai v$rtos lmpotriva ta, c6ci au putea-va racul a se numijiganie de pe uscat c[ci se pa$te cu zilele prin otavd $i nu i se naqte din aer

vreo inflduqealir6 sau putrejune? Prin urmare, dup[ cum mi se pare, negreqitsocotesc c[, cum cu mare obr6znicie,la adunare nechemat[ te-ai aflat, tot a$a,

cu mai mare neruginare, neintrebatd de nirneni, sfat, qi acesta spurcat, ai dat.

C[ pe cit este de folos, la vremea de trebuinq[, cuvAntul cuvios, cu atdta este

de fmpulicios cuvf;ntul aceluia careo de nimeni inffebat, tuturor le d[ sfat. ininima ta, aceasta avdnd ascuns, ca cu o voroav[ vicleanfi qi cu un obraz ce nugtie sd se rugineze, s[ poli a$terne doufl viclequguri qi s[ te poqi acoperi cudoud rlutiqi. Una, c[ chip, dup[ invtrf[tura ta, cercffndu-$e'7, s[ te afle pe tine,

1 intocmai. 2 Nu cumva. 3 Dezblt$nclu:se, 4 DezbinXri. 5 Aqteptare. 6 Ocar[.7 Problemfl greu sau

imposibil & rezolvat. E De neam indoielnic. I lnvdptura. 10 Apreciaz[ culorile, Xl Stabilegte.12 Cafteoului. 13 Te supravegheam. 14 Furir;tndu+e. 15 Probabil. 16lndbuqile. 17 ClutAndu-se.

14

judec[ de drept, apoitcurd{d de fii{drnicie,nindesje. Agijderea,as mai inainte, hotarrr cu boala hronicd *,em6ndu-se yoroava;t gi eresuri, pe carerli weodati."\it cuvinrului siu,tcepu sX o flstrie cun ochi gi din cap sdnd:sau din dobitoacelee pi4ilor ai fi avutxepust, dintr-o altflrei putea da inv61[-necunoscute tie inrftilegi cu lucrurileinte-mergitoare, c[simtirilor, c[ci nu

.m cel surd, alege'1[, eu, din fa{a apei,lrterl spre vAnareae nu ti s-a c5zut,ila ne4tiinlei. Cici:n jiglniile uscaru.e uscat fiind, si aibuinta aerului? Civa racul a se numii se nagte din aerr se piue, negregitte-ai aflat, tot a$a"ita spurcat, ai dat.vios, cu at6ta esteuror le dI sfat, incn un obraz ce nuE pop acoperi cusi te afle pe tine,

L?tlobhmEgreu sauffie. It sabib*e.$irc. 17 Clut6ndu-se.

qi apoi, cu sfatul gi alegerea a rnonarhii mari ca acestea, punf,ndu-te judec[-toare qi alegfitoare a tuturor impotrivirilor 1or, lumea sl zicil precum tu sX fiimai cu minte qi mai cu socotealE decfit toate celelalte. De,aci, tu, jiganiemijlocie qi de neam cu prepus fiind, prostiar ln evghenie2 s[ !i se intoarcd3,cdci toat[ evghenia la muritori vedem c[ stfiruie in lauda numelui, A doua, cdm[car cuma asem[n0ndu-te mai mult dobitoacelor in patru picioare, precumsingurh tu, cu al tXu cuvAnt, te-ai legat - cilci la cel cunoscfltor, leg[tura fueqului s

cuvfint este Ei se line mai tare decf;t frdnghia intreitfl6, tnfflqurati de la altul -,wei, toturyi, s[ pleci greuimea drept[tii rnai mult iq cump[na dobitoacelor, qijudecata s-o abali dup[ fd{flrnicia priinlei, iard nu dupfl pofta? dreptiqii. ins6eu, fiind o pasdre - qi de neam, gi de minte * proasr[, c6ci nici in carne vreodulceaq[, nici in pene vreo frumse;e port, nici nu pot, nici nu mi se cade maimult a grdi, f5r[ nuriuii ce gi cAt intr-adevhr am inleles qi am qtiut, aceea dinprostia inimii am grflit. Iar judecata fie a inqelepfilor."

Toate gloatele nu numai c[ se mirarb de cu socoteal[ cuvintele prostuluiBitlan, ci ?nc[ Ei foarte pl[cAndu-le, cu rnari laude le l5udard, c[ci nu pu[inprepuss intrase in inimile tuturor pentru a Vidrei fIr[ veste voroav6, nepoftitiltnv[1[tur[ qi necerquti sf[tuitur[. $i a;a, indat[, despre partea plsdrilor cu toa-tele ficurl alegeree, lntr-o inimd pi lntr-o gur[, c[ precum Vidra nicicum nu sepoate numi in ceata zburltoarelor, tot aqa trebuie s[ lipseasc6 qi din monarhiadobitoacelor. Senting[ la care s-ar fi scornit mai mult5. sfad[ qi voroavfl zdruncinatl'o gi mai multl ocar[ s-ar fi lucrat de n-ar fi fost apucat Brebul lucrul,cu un ceas mai inainte, spre descoperirea adevilrului.

A Brebului dar6 voroav[ fu intr-acest chip:,,Vidrao odinioarX, gi era qi se finea din neamul nostru gi cu noi, de-a valo-

ma'r qi hrana gi traiul ii erau, precum o vfldesc Ei fa{a'2 Ei floarea'3 pdrului, m[-car cX, de mojicie'4, $tatul trupului i s-a schimosit'5 Ei logoqit'6. Pe care noi,vlzflndu-o - c[ cu wemea, mdrimea sufletului, care la noi este, precum toaffilumea qtie, c[ partea cea roditome a trupului, care ln cevaEi mdcar betejindu-se,este aduc[toare de grabnici moarte -, pentru a viefii sprijineal[ nu ne indoim '7,

nici nu ne ferim s[ o rupem Ei s[ o lepfld5m de la noi. Vhzf;nd, dar6, c6 la df,nsascade din ziin zi aceastb vitejie a sufletului, precum am ziso apoi cd fbcea qialte lucruri de vicleguguri, ing5irneli de amflgeli Ei fapte pline de rlutatets, pre-cum sint sicofandiilele, clevetele, rninciunile, la care adluga .si furtiqagul qi lu-cruri de ocar[ gi blestem[geqti, iar[ nu vrednice de numele neamului nostxu,mXcar c[ qi de multe ori am certat-o gi am dojenit-o, ci tn zadar. C[ precumeste suflarea in cflrbunele acoperit, tot aqa este celtarea pentru inima intr-as*cuns dat[ rlut{1ii'o. Penhu care pricini am ras-o detot din tabla neamului qi a

L Neamul prost. 2 Neam bun, origine aobild. 3 S[ f se schimbe. 4 Nicidecum. 5 Artivfiratului. 6 in-treit lmpletit{. 7 Exigenln. 8 Suspiciune. I Hottuffr[. 10 Dezbateri, 11 De-a vatma.L2infe$prea.13 Culoarea. 14 Shr5cie. 15 Schimbat. X6 Mic$orat. 1"7 Ezit{m. 18 Ticilosie. 19 Dihoniile. 20 Ticlloliei.

15

rudeniei noasffe gi aqeqi detot' am izgonit-o din hotarele noastre, cdci maimult folos aduce publicii' a izgoni din sine un chip r[u3, decdt a primi in sine

zece bune. Ch precum aluatul mic, intr-o covat[ mare, dospeqte toat[ frlmtn-tfltura, tot aqa, intr-o publicfl, un om rilu fr amestecda qi-i tulburd cu rfiutateas

lui pe to{i. Dup[ aceea, ea a ales a se da in ceata altor jiglnii, sau temflndu-se,sau ruqinflndu-se, sau poate qi de trufie umfl0ndu-se - c[ci m0ndria fiind oar-bX detot, precum di peste cei mario tot a$a d[ ;i peste cei mici *, s-a p[rIsit6de llcaqul ei st[tltor cle pe uscat qi a ales sh-qi petreacl cea mai mult[ via{dtulburati qi neaqezatfl ca valurile pe care le poartl in spinare, orbecdind prinadf,ncurile apelor qi potolindu-qi foamea cu piticei'. C5 cine este urficios nea-

mului sbu, cum poate fi strlinilor dr[g[stos? $i ale cflrui r[ut[1i p[m0ntul sflu

nu a putut a le suferi, cum le va putea r[bda cel strdin? Pe care, ;tiind-o de atd-ta vreme in pierire qi rhtlcire, iat5, acum o vedem amestecat[ intre gloate. Povestea Vidrei, noi, Brebii, din moqii, strdmoqii noEtri, a$a am apucat-o, a$a o

mlrturisim qi aqa o lntfuim. Iarfr voia fie a celor mai mari."Cu tolii primir[ mflrturia Brebului Ei cu tolii intr-un sfat aleserl ca Vidra

s[ se goneascfl dintr-amfindoud monarhiile afarfi Ei nici intr-un neam al lor s[nu se mai numeascfis. C[ precum celui bun toli strlinii-i s?nt rude, tot bfltrdnulpdrinte, tot vf;rshricul frate qi tot locul moqie, tot aEa celui r6u toate rudele-i sint

str5ine Ei toatd moqia fr este nemerniciee, Ei ziserd cdt mai cur0nd din adun6risd lipseasc5, ca nu cumva, fdcfind mai mult[ zdbavd intre ddnqii, mai pe urmf,

Ei aceasta s[ scorneascfl weo pricin5 mai spre mare vrajbl intre monarhii.Vidra, sau din viclequgul ei, sau din veche pizma altora - c[ pizma veche

este ca cariul ln inima copacului *, $au pentru bun[ sfbtuirea ce o dflduse lavremea rea * c[, precum se zice, toate au vremea lor, gi pf;inea, care ii este sto-

macului cea mai de treab[ qi cea mai de aproape hran[, mfrncat[ f?ir[ vremel0li face greutate -, sau in orice chip ar fi fost, vEzdndu-se acum osdndith qi din-tre toate cetele cu mare ocarfl qi dosadl'r izgonitd, aqijderea, simfind, pentntbinele ce sfhtuise, precum cu rflu i se p16teqte, mintea de i-a fost rea, socoti a-ifi inc[ mai rea, iar[ de i-a fost bun[, spre rea socotealI o intoarse. C[ nernul-

lumita'z penffu mari slujbe qi de binefaceri il bag[ pe cel ce le face din nldej-de in nenfldejde, nen[dejdea il impinge in nebunie, qi aqa, din slug[credincioa-s[, il face neprieten de cap'3.

Deci, Vidra, intr-acest chip voroava intoarso:

,pe vreme ce pe mine m[ lepflda1i din ceata celor cu patru picioare - cA

in partea zburitoarelor nici chipul, nici firea nu mE arat[ sau s[ fiu, sau s[ fifost -, iatfl ch urmeazil ca sd mi dau in monarhia celor de ap5. Fie dar[ qi aEa!

C[ limba gloatelor este vraja bozilorra, Ei mai lesne i-ar fi cuiva apa cur[toare's

lintrutotul.2TIxii.3Individtic{los.4inw6jbeqte.5Ticllo,lia.6Arenunlat.7Chitici.8Strnumai figureze. 9 Loc de pribegie. l0 La weme nepotivit[. ll Dojan6. 12 Nerecunogtin{a. 13 Ne-prieten de moarte. 14 Oracolul zeilor. 15 CurgXtoare.

l6