istoria ieroglifica, vol 1 · 2012. 2. 11. · istoria ieroglific[. vol. i 5 defini\ii sobre,...

Dimitrie

ISTORIA IEROGLIFIC{*

CANTEMIR

CUPRINS

Tabel cronologic .............................................................................................. 3

ISTORIIA IEROGLIFIC{............................................................................... 11

IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE ................................................. 12

IAR{+I C{TR{ CITITORIU .......................................................................... 15

SCARA A NUMERELOR+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE .................................................. 16

ISTORIIA IEROGLIFIC{............................................................................... 27

PARTEA I ..................................................................................................... 28

PARTEA A DOA.......................................................................................... 101

PARTEA A TRIIA ........................................................................................ 167

PARTEA A PATRA ....................................................................................... 235

PARTEA A CINCEA .................................................................................... 277

2 Dimitrie Cantemir

CZU 859.0-31C 19

ISBN 9975-74-028-1 © LITERA

Coperta: Isai C`rmu

Textul romanului se reproduce dup[:

D i m i t r i e C a n t e m i r, Istoria ieroglific[ (]n dou[ vo-lume). Colec\ia „Biblioteca pentru to\i“. Editura Minerva, Bu-cure=ti, 1983.

}n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.

3Istoria ieroglific[. Vol. I

1673 La 26 octombrie se na=te Dimitrie Cantemir, ]ntr-o fimilie de r[ze=ide la Sili=teni, ]n \inutul F[lciului (azi — jude\ul Vaslui). Tat[l, Con-stantin Cantemir, a luptat ca mercenar ]n r[zboaiele din Polonia(unde a slujit 17 ani); de aici a trecut ]n Muntenia, pe vremea luiGrigore Ghica, de la care a primit slujba de ceau= sp[t[resc. F[r[avere =i cultur[ (n-a ajuns niciodat[ s[ =tie m[car s[ se isc[leasc[,de=i cuno=tea c`teva limbi), Constantin Cantemir ocup[ totu=i dem-nitatea suprem[ de domn al Moldovei (1685—1693), datorit[ con-juncturii politice =i sociale de atunci.Mama, Ana Bant[=, femeie ]nv[\at[, era a treia so\ie a lui Constan-tin Cantemir. Dup[ c`\iva ani de convie\uire moare, l[s`nd orfaninev`rstnici pe Antioh =i pe Dimitrie.

1685 Intuind ]nclina\iile fiului sau, Constantin-Vod[ aduce din Munte-nia pe c[lug[rul Ieremia Cacavela, om de mare cultur[, c[ruia ii]ncredin\eaz[ educa\ia lui Dimitrie. A=a se face c[ savantul de mait`rziu ]=i des[v`r=ea preg[tirea literar[, filozofic[, de limb[ latin[=i greac[, de retoric[ =i logic[, ]nc[ din fraged[ copil[rie.

1688 Dimitrie schimb[ pe Antioh, fratele s[u, la Constantinopol, ]n du-bla calitate de ]nv[\[cel =i de ostatic al tat[lui s[u, garant`ndcredin\a acestuia. Aici preocup[rile t`n[rului moldovean au cuprinsdomenii multiple =i o sfer[ larg[ de probleme. A ]nv[\at limbileturc[, arab[, persan[, francez[ =i italian[, a studiat filozofia, etica,logica, istoria, geografia =i muzica.

1693 La moartea tat[lui s[u, boierii l-au chemat domn pe DimitrieCantemir; o domnie neoficial[, de o lun[ (martie-aprilie), deoareceturcii, c`=tiga\i de Constantin Br`ncoveanu — domnul T[rii Ro-m`ne=ti — nu recunosc alegerea lui Dimitrie =i numesc domn peConstantin Duca.

TABEL CRONOLOGIC

CUPRINS

4 Dimitrie Cantemir

1693-1695 Se retrage la Constantinopol ca exilat. }=i face rela\ii =i se]mprietene=te cu mul\i demnitari =i ]nv[\a\i turci; ]n acest felreu=e=te s[ p[trund[ ]n bibliotecile =i arhivele inaccesibile cre=tinilor,unde studiaz[ cu mult[ pasiune manuscrisele =i cronicile turce=ti.Vastul material documentar studiat de Dimitrie Cantemir ]n decursulcelor 22 de ani de =edere la Constantinopol ]i va permite s[ cunoasc[foarte bine istoria =i cultura popoarelor musulmane, pe care le-a]nf[\i=at ulterior ]n lucr[ri de o mare valoare =tiin\ific[. Prin ope-rele dedicate popoarelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a afirmatca primul nostru orientalist de valoare european[.

1697 Particip[ la lupta de la Zenta, c`nd turcii sunt ]nfr`n\i de Eugeniude Savoia.

1698 }n august i se tip[re=te la Ia=i Divanul sau G`lceava ]n\eleptului culumea sau Giude\ul sufletului cu trupul (rom`ne=te =i grece=te), lu-crare care ]=i ]nscrie autorul drept ]ntemeietor al filozofiei rom`-ne=ti. F[r[ s[ apar\in[ strict literaturii religioase, a=a cum s-ar p[reala prima vedere, Divanul este mai degrab[ o carte de etic[ filozo-fic[; ]n 1705 este tradus ]n arab[.

1699 }n timpul domniei fratelui sau Antioh (1696—1700), c`nd erareprezentantul acestuia pe l`ng[ Poart[, se ]ntoarce pentru scurttimp ]n \ar[ pentru a se c[s[tori cu Casandra, fiica r[posatului domnmuntean +erban Cantacuzino.

1700 Termin[ Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (= Imaginea =tiin-\ei sacre care nu se poate zugr[vi, ]n traducere rom`n[ Metafizica,1928), oper[ scris[ ]n latine=te la Constantinopol.De=i orientarea general[ a lucr[rii este mistic-religioas[, punerea]n discu\ie a principalelor probleme ale filozofiei din vremea lui (teo-ria cunoa=terii, teoria atomilor =i a originii materiei, problema tim-pului etc.) face din Cantemir un precursor ]n filozofia rom`neasc[.

1701 Cam ]n acela=i timp a scris =i Compendiolum universae logices insti-tutiones (= Prescurtare a sistemului logicei generale) cunoscut[ subnumele de Logica, conceput[ ]n limba latin[; la noi a ap[rut ]n 1883]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Aca-demic[ Rom`n[, vol. VI, p. 409—468. Lucrarea respectiv[ pare afi luat na=tere din inten\ia autorului de a da un manual clar, cu


defini\ii sobre, destinat studiului; este de fapt o tratare sistematic[a regulilor de g`ndire corect[.

1701-1705 Dimitrie Cantemir desf[=oar[ o intens[ activitate politic[,]mpotriva lui Constantin Br`ncoveanu, puternicul domn muntean,=i a influen\ei acestuia asupra scaunului Moldovei, ]n care reu=eas[-=i impun[ c`te un om al s[u (Constantin Duca, apoi Mihai Ra-covi\[).

1703-1704 Invent`nd un nou sistem de nota\ie, compune un tratat demuzic[ turceasc[, pe care-l dedic[ sultanului Ahmed al III-lea, ]nbaza c[ruia p`n[ azi este citat printre clasicii muzicii turce=ti: Tari-fu ilmi musiki ala vegni maksus (= Explicarea muzicii teoretice pescurt). Apar fragmente ]n „Revue musicale“, VII, Paris, 1907; la noi,]n „Analele Academiei Rom`ne“, Memoriile Sec\iunii literare, seriaII, tom. 32, 1910: T. T. Burada, Scrierile muzicale ale lui DimitrieCantemir. }n contextul ]ntregii activit[\i scriitorice=ti, preocup[rilepentru muzic[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Dimitrie Cantemir drept omul in-tegral de cultur[, un spirit cu preocup[ri universale dup[ chipulumani=tilor.

1705 Scrie Istoria ieroglific[, „adev[rat Roman de Renard rom`nesc ]ns[cu scopuri polemice“ (G. C[linescu, Istoria literaturii rom`ne, p. 44),o istorie secret[ alimentat[ de rivalitatea dintre Cantemire=ti =iBr`ncovene=ti. Este a doua lucrare conceput[ ]n limba rom`n[. Caorientare de idei, Istoria ieroglific[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Cantemir drept„primul nostru scriitor social de nuan\[ progresist[“, pe de o parteprin ura sa ]mpotriva boierimii, simpatia fa\[ de \[rani =i r[scoalelelor, iar pe de alt[ parte prin atitudinea fa\[ de asuprirea turceasc[=i intui\ia dec[derii imensului imperiu otoman (vezi P. P. Panaites-cu, Dimitrie Cantemir, via\a =i opera, p. 255). La noi a ap[rut primadat[ la 1883 ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, publicate deAcademia Rom`n[, vol. VI, p. l—408.

1705-1707 Reu=e=te s[ c`=tige domnia Moldovei pentru fratele s[u An-tioh.

1710-1711 La c`\iva ani dup[ aceasta dob`nde=te ]n sf`r=it tronul pen-tru sine. Idealul politic ]nsemna pentru Cantemir, pe plan intern,]nl[turarea oligarhiei boiere=ti, iar pe plan extern, lupta ]mpotriva

6 Dimitrie Cantemir

st[p`nirii turce=ti. }n lupta ]mpotriva turcilor Cantemir s-a aliat cuRusia, consider`nd c[ este singura \ar[, dintre cele vecine nou[, carepoate ajuta efectiv Moldova ]n lupta ei pentru independen\[.Leg[turile lui Dimitrie Cantemir cu aceast[ putere datau ]nc[ dinvremea =ederii sale la Poarta Otoman[. De pe atunci el f[g[duiselui Petru Tolstoi, ambasadorul Rusiei pe l`ng[ sultan, c[, ]n caz der[zboi, ]ntre imperiul \arilor =i cel otoman, va trece de partea celuidint`i. Ca urmare a acestei atitudini ]ncheie tratatul de la Lu\k cuPetru I, \arul Rusiei, viz`nd pentru Moldova independen\a prin]nl[turarea jugului otoman. Cur`nd ]ns[, dup[ ]nfr`ngerea \aruluila St[nile=ti, Cantemir a trebuit s[ p[r[seasc[ Moldova; s-a stabilit]n Rusia, unde a r[mas p`n[ la moarte. }n ]ncheierea la Istoria Im-periului Otoman, Cantemir relateaz[ cum ]n timpul tratativelor careau urmat dup[ b[t[lia de la St[nile=ti, turcii au cerut \aruluiextr[darea lui, „rebelul principe al Moldovei“ (Edi\ia rom`neasc[,1876—1878, p. 793). Petru I le-a r[spuns: „A= putea s[ dau turci-lor toata \ara p`n[ la Kursk, pentru c[ ]mi r[m`ne speran\a de a orecupera, dar nu pot ]n nici un mod s[ fr`ng credin\a =i s[ extr[daupe un principe care pentru mine =i-a l[sat principatul; c[ci este cuneputin\[ a repara onoarea ce o dat[ s-a pierdut“ (ibidem). La ple-carea ]n Rusia, Dimitrie Cantemir a fost ]nso\it, ]n afar[ de mem-brii familiei sale, =i de un mare num[r de o=teni, curteni, printrecare =i Ion Neculce, cronicarul de mai t`rziu.

1713 Moare doamna Casandra, so\ia lui Cantemir, ]n v`rst[ de numai30 de ani.

1714 Este ales la 11 iulie membru al Academiei din Berlin, o ]nalt[ so-cietate =tiin\ific[ ]nfiin\at[ de Leibniz =i patronat[ de regele Prusiei.}n diploma acordat[ cu acest prilej se subliniaz[ rarul exemplu caun principe — prin defini\ie osta= =i om politic — s[-=i consacretalentul =i eforturile cercet[rii =tiin\ifice. De la ]n[l\imea unei aseme-nea tribune, la sugestia =i cererea acesteia, Cantemir avea s[ seadreseze lumii ]nv[\ate a timpului s[u, f[c`ndu-=i cunoscut[ pa-tria =i trecutul neamului prin Descriptio Moldaviae =i Historia mol-do-vlahica.Este prima dat[ c`nd un rom`n devine membru al unui importantfor =tiin\ific din str[in[tate, fapt care consemneaz[, de altfel, afir-marea culturii rom`ne=ti pe plan european.


1716 Scrie Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae (= Descriereastatului vechi =i contemporan al Moldovei), lucrare care apare la noipentru prima dat[ — tot ]n limba latin[ — la 1872 ]n Operele prin-cipelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[,vol. I, p. 1—154; mai t`rziu apare ]n traducerea ]nceput[ de Papiu-Ilarian =i terminat[ de Iosif Hodo=, la 1875, ]n vol. III al aceleia=icolec\ii, p. 1—171. Alte traduceri rom`ne=ti: ]n 1825, sub titlul Scri-soarea Moldovei, la M`n[stirea Neam\, =i ]n 1865 la Ia=i; sub titlulDescrierea Moldaviei, tot la Ia=i ]n 1851. Lucrarea cuprinde, pe l`ng[geografia fizic[ a \arii, =i date referitoare la sistemul de c`rmuire,organizarea statului, via\a poporului, cultur[, obiceiuri etc. Ideeafundamental[ a c[r\ii este latinitatea limbii =i a poporului rom`n.Pe l`ng[ acestea, Descrierea Moldovei se remarc[ prin pagini de oneasemuit[ frumuse\e ]nchinate naturii plaiurilor moldovene=ti.Prima carte a lui Cantemir care ne f[cea cunoscu\i opiniei publiceintra ]n circuitul cultural european, la c`teva decenii dup[ publi-carea textului latinesc, ]n diverse traduceri, care au precedat cu multtranspunerea lucr[rii ]n limba rom`n[ (]n 1769 ap[rea la Hamburgo traducere ]n limba german[, peste doi ani o a doua edi\ie la Frank-furt =i Leipzig —- 1771; ]n 1789, la Moscova, o traducere ruseasc[).

1714-1716 Cam ]n acela=i timp cu Descrierea Moldovei redacteaz[ =i In-crementa atque decrementa aulae othomanicae (= Cre=terea =i descre-=terea Cur\ii Otomane), lucrare care avea s[ l[mureasc[ pe deplinmarele interes suscitat ]n Rusia =i Europa de informa\iile unuia dincei mai buni cunosc[tori ai istoriei musulmane. „}n inima acestuiimperiu pu\ini puteau ]n\elege mai bine dec`t Dimitrie Cantemircursul inexorabil al „descre=terii“ otomane, de care erau legate =iaspira\iile c[tre libertatea patriei sale. Structura =i ]nsu=irile, cul-tura =i experien\a f[ceau din prin\ul rom`n un excelent expert ]n„chestiunea oriental[“ (Virgil C`ndea, Marile anivers[ri UNESCO,Dimitrie Cantemir, 1673— 1723, 300 de ani de la na=tere, EdituraEnciclopedic[ Rom`n[, p. 9). Transpus[ ]n englez[ (la Londra ]n1734), ]n francez[ (la Paris ]n 1743) =i ]n german[ (la Hamburg ]n1745), lucrarea, despre care traduc[torul german ]ncheia zic`ndc[ d[ ]n m`inile publicului s[u o carte ce nu-=i are perechea, apare

8 Dimitrie Cantemir

]n limba rom`n[ la peste un secol =i jum[tate de la data la care afost conceput[ (Vezi Istoria Imperiului Otoman, cre=terea =i sc[derealui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, principe deMoldavia, tradus[ de Dr. Iosif Hodo=, vol. III-IV, Bucure=ti, Edi\iuneaSociet[\ii Academice Rom`ne, 1876—1878, p. 1—793).

1716-1718 Scrie Vita Constantini Cantemyrii (= Via\a lui ConstantinCantemir); apare la noi, tot ]n limba latin[, la 1883, ]n Opereleprincipelui Demetriu Cantemir, publicate de Academia Rom`n[, vol.VII, p. 1—85, iar la 1925 =i ]n traducere, edi\ia N. Iorga. }n 1783apare la Moscova o prelucrare ]n limba latin[ =i rus[ de T. S. Bayer.Lucrarea este „]nt`ia biografie istoric[ rom`neasc[“ =i „primamonografie modern[, ca spirit =i metod[, a unei domnii“ (GeorgeIva=cu, Istoria literaturii rom`ne, I, p. 255). }n paginile c[r\ii Dimi-trie Cantemir pledeaz[ pentru dreptul de mo=tenitor al tronuluitat[lui s[u, iar ]n ceea ce prive=te datele biografice asupra acestuia,se observ[ o oarecare tendin\[ de idealizare a lui Constantin-Vod[.

1717-1718 Evenimentele Cantacuzinilor =i Br`ncovenilor a fost scris[ ]nlimba rus[; la noi a fost publicat[ pentru prima oar[ ]n „Arhivarom`neasc[“, vol. II, Ia=i, 1841 =i ]n Operele principelui DemetriuCantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[, vol. V, p. 1-46,sub ]ngrijirea lui G. Sion, 1878. La 1783 apare ]n traducere ger-man[ (Riga, St. Petersburg, Leipzig), iar la 1795, ]n traducere greac[(Viena). Cantemir caut[ s[ contureze prin aceast[ scriere ideea c[ne]n\elegerile dintre cele dou[ mari familii au favorizat ]nt[rireajugului otoman.

1717 Historia moldo-vlahica (inedit[) este o lucrare de 96 pagini, scris[]n limba latin[, care demonstreaz[ romanitatea poporului rom`n,unitatea de origine =i de limb[, continuitatea lui pe teritoriul vechiiDacii. Ca =i Descrierea Moldovei, cartea respectiv[ fusese cerut[de Academia din Berlin.

1719 Se mut[ din Kiev (unde venise din Ucraina ]n prima parte a =ederii]n Rusia) la Petersburg, ca senator.Se c[s[tore=te cu o prin\es[ Trube\koi, Anastasia.

1720 Cantemir ]l ]nso\e=te pe \ar ]n Persia.1721 |arul ]l face senator =i consilier intim. }n aceast[ calitate particip[


nemijlocit la conducerea statului, la preg[tirea =i traducerea ]n via\[a unor importante acte de stat, ini\iate de Petru I.

1722 Ia parte cu \arul Petru 1 la expedi\ia din Caucaz =i tip[re=te, totatunci, din porunca acestuia, Kniga sistema ili sostoianie muhamme-danskoi religii (= Sistema religiei mahomedane). Cartea fusese scri-s[ mai ]ntì ]n limba latin[, ]n 1719, sub titlul Curanus, apoi a fosttradus[ ]n ruse=te =i tip[rit[; ea cuprinde o descriere a civiliza\ieimusulmane (religie, organizare a ]nv[\[m`ntului, crea\ie artistic[,filozofie, justi\ie, via\[ popular[, medicin[), cu foarte pre\ioaseinforma\ii. Titlul lucr[rii exprim[ p[rerea autorului potrivit c[reiareligia, cel pu\in la mahomedani, avea un sens foarte larg. „De aceeaa =i pus ]n titlu cuv`ntul sistema, care arat[ c[ lucrarea trateaz[despre tot complexul de cultur[ ]n leg[tur[ cu religia“ (P. P. Panai-tescu, op. cit., p. 213).La 1805 a fost tradus[ =i ]n bulgar[. Traducerea rom`neasc[, DespreCoran, a ap[rut mai ]ntì ]n „Analele Dobrogei“, vol. VII, 1927,urm[toarea a ap[rut sub titlul Sistemul sau ]ntocmirea religiei mu-hammedane, traducere, studiu introductiv =i comentarii de VirgilC`ndea, Editura Minerva, Bucure=ti, 1977.

1717-1723 Despre trecutul neamului s[u, a=a cum ]l creionase pe scurt]n Historia moldo-vlahica, D. Cantemir m[rturise=te c[ „]ntì prelimba l[tineasc[ izvodit,... [apoi] pre limba rom`niasc[ [l-a] scos“(Hr. 1)1, pentru c[ ar fi fost nedrept s[ nu vorbeasc[ ]n limbacona\ionalilor s[i.Cu Hronicul, D. Cantemir „pune temeliile istoriei critice a rom`nilor,reia ideea cronicarilor moldoveni despre unitatea de origine apoporului rom`n, idee c[reia ]i d[ ]ns[ un fundament critic bazatpe o vast[ erudi\ie“ (P. P. Panaitescu =i I. Verde=, Dimitrie Cantemir,Opere, Istoria ieroglific[. Editura pentru Literatur[. Bucure=ti. 1965,p. XXII). Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor este cunoscutla noi, mai ]ntì ]n Transilvania, ]n copii manuscrise (1730, 1756)]n 1835—1836 este tip[rit la Ia=i, ]n dou[ volume (editor G.S[ulescu), =i dup[ aproape =apte decenii, la 1901, apare ]n Operele

1 Sigla respectiv[, cu cifra de al[turi, indic[ Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor =i pagina originalului.

10 Dimitrie Cantemir

principelui Dimitrie Cantemir publicate de Academia Rom`n[, to-mul VIII (editor Gr. Tocilescu).De=i majoritatea lucr[rilor lui Cantemir au fost concepute ]n latin[,greac[, turc[ sau rus[, unele dintre ele bucur`ndu-se de o larg[audien\[ ]n r`ndurile oamenilor de cultur[ ai vremii =i fiind tra-duse ]n arab[, francez[, german[ sau englez[, nu trebuie s[ ne scapedin vedere, ca un fapt deosebit de semnificativ, c[ savantul mol-dovean, ]n ciuda nenum[ra\ilor ani petrecu\i ]n afara grani\elor t[riisale, =i-a ]nceput =i =i-a ]ncheiat activitatea de scriitor cu lucr[ri ]nlimba rom`n[: Divanul (1698) =i Hronicul (1723).

1723 }n ziua de 21 august, moare, de diabet, la mo=ia pe care i-o d[ruise\arul =i care-i purta numele, Dimitrievka, cel mai ]nv[\at principedin vechea istorie a poporului nostru. Este ]nmorm`ntat la Mosco-va, la 1 octombrie 1723, ]n mica biseric[ Sf. Constantin =i Elena,cl[dit[ de el, al[turi de prima lui so\ie, Casandra Cantacuzino, =ifiica lui, Smaragda. Mai t`rziu s-au ad[ugat aici =i mormintele MarieiCantacuzino, fiica lui Dimitrie Cantemir, =i al lui Dimitrie, fiul luiAntioh-Vod[.Osemintele lui Dimitrie Cantemir, aduse ]n patria natal[ ]n 1935,odihnesc azi la biserica Trei Ierarhi din Ia=i.


ISTORIIA IEROGLIFIC{

}N DOA{SPR{DZECE P{R|I }MP{R|IT{,A+IJDEREA CU 760 DE SENTEN|II FRUMOS }MPODOBIT{,

LA }NCEP{TUR{ CU SCAR{ A NUMERELORDEZV{LITOARE.

IAR{ LA SF~R+IT CU A NUMERELOR STREINET~LCUITOARE,

ALC{TUIT{ DE4.8.40.8.300.100.10.400 DIMITRIU20.1.50.300.5.40.8.100. CANTEMIR

CUPRINS


IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE

Precum de toat[ probozirea vrednic s[ fiu, o, iubitule, foartebine cunosc (c[ ostenin\a cheltuit[ nu s[ jele=te, f[r[ numai c`nd]n urm[ vreun folos cumva nu aduce); de vreme ce acea aieveaale lucrurilor pre aceasta vreme trecute istorie, precum ieste a s[=irui =i dup[ cursul vremilor, carea=i la locul s[u a s[ alc[tui maipre lesne mi-ar fi fost, cu care chip mai mult a te ]ndulci =i de=tiin\a lor mai de sa\iu a te ]ndestuli ai fi putut. +i a=e, nici trudamea p`n[ ]ntr-at`ta ]n de=ert f[r[ mul\[mit[ =i f[r[ folos ar fir[mas. Ce ]nt`i sf`r=irea undelemnului =i piierderea vremii melebucuros m[rturisesc. Apoi giudec[toriu asuprelelor mele =i drepts[m[luitoriu s[ fii te poftesc. C[ c`teva =i nu iu=oare pricini sintcarile spre ieroglifica aceasta istorie condeiul a-mi slobodzi tarem-au asuprit. }nt`i: c[ cu pomenirea istorii nu mai mult astreinelor dec`t a hire=elor case fapte s[ dezv[lesc. Alor noastrede proaste a le huli (adev[rul s[ m[rturisim), frageda fire nu-mipriime=te. De bune a le l[uda =i dup[ pofta adev[rului, precumsint lumii a le ob=ti, ascunsul inimii =i stidirea ne pedepse=te. Alestreinilor (carii mai cu to\ii ]nc[ ]ntre vii sint) cele de laud[ vred-nice vrednicii, macar c[ cu d`nsele condeiul a-mi ]mpodobi foartepriimitoriu a= fi fost, ]ns[ alalte, carile din calea laudei ab[tutesint, numere, nevoin\e =i fapte, a=e de tot dezv[lite ]n mijlocultheatrului cititorilor a le scoate =i faptele ]ntr-ascuns lucrate f[r[nici o siial[ ]n fa\[ a le lovi, nici cinste=, nici de folos a fi am pu-tut giudeca. A doa: c[ istoriia aceasta nu a vreunor \[ri ƒaqoliƒÒce a unor case numai =i meriƒÓ ieste. De care lucru, pentru asu-preala mai sus pomenit[, pre fietecare chip supt numele a vreu-

CUPRINS


niia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, =i fireachipului cu firea dihaniii ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit. A triia =icea mai cu deadins pricin[ ieste c[ nu at`ta cursul istoriii ]n mintemi-au fost, pre c`t spre deprinderea ritoriceasc[ nevoindu-m[, lasimcea groas[ ca aceasta, prea aspr[ piatr[, mult[ =i ]nde-lungat[ ascu\itur[ s[-i fie trebuit am socotit. Din carea unesenten\ii (putea-le-am dzice cuvinte alese), carile (de ochiul zavis-tiii supt scutul umilin\ii aciu`ndu-m[) din t`mpa priietinului t[upricepere n[sc`ndu-s[ =i prin ostenin\a a c`t[va vreme dob`n-dindu-s[, prin voroav[ ]ndelungat[ a le s[m[na =i la loc cu cuvi-in\[ dup[ voroav[ a le al[tura am silit, pre carile prin parenthesii(...) ]ncuiate =i pre margine c`te cu doa[ puncturi ro=ii ]ns[mnatele vii videa. Deci st`lpul voroavei neamestecat a \inea de vii pof-ti, dup[ obiceiul parenthesii, din mijloc \irc[lamul carile senten\iacuprinde, cu ochii r`dic`nd, cursul istorii necurmat =i st`lpulvoroavii nef[r`mat vii afla.

Pentru acestea dar[, iubitule, ]nt`i o iert[ciune d[ruindu-mi,]nc[ pentru una s[ m[ rog r[m`ne, pre carea (de vreme ce bru-diii noastre limbi cunosc[toriu e=ti) de la tine pre lesne a o dob`ndicur`nd nedejduiesc. C[ci ]n une hotare loghice=ti sau filosofe=ti alimbi streine, eline=ti, dzic, =i l[tine=ti cuvinte =i numere, cii =icolea, dup[ asupreala voroavii aruncate vii afla, carile ]n\elegeriidiscursului nostru nu pu\in[ ]ntunecare pot s[ aduc[. Ce dup[ ata voioas[ snmpaqian pre acestea cu os[bit[ scar[, dup[ num[rulfe\elor ]ns[mnat[, pre c`t mai chiar a le descoperi s-au putut, dup[]n\elegerea limbii noastre a \i le t`lcui mi-au c[utat. Deci fiete-care cuv`nt strein =i ne]n\eles, oriunde ]nainte \i-ar ie=i, dup[r`ndul azbuchelor =i dup[ num[rul fe\elor, la scar[ ]l cearc[, c[a=e pofta s[ \i s[ plineasc[ nedejduiesc.

A=ijderea ]n minte s[-\i fie, te rog, c[, ca moim`\a omului, a=eeu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopice=ti1, c[lc`nd,

1 P. P. Panaitescu a demonstrat c[ ]n realitate D. Cantemir nu a imitat, ]nIstoria ieroglific[, pe Heliodor, scriitor grec din secolul al III-lea ]. e. n., al


mijlocul istoriii la ]nceput =i ]nceputul la mijloc, iar[ sf`r=itulscaunul s[u p[zindu-=i, pre c`t sl[biciunea mea au putut, pre pi-cioare mijlocul =i capul s[ stea am f[cut1. C[tr[ aceasta, macar c[tot trupul istorii unul =i nedesp[r\it ieste, ]ns[ ]n doa[spr[d-zece p[r\i a-l ]mp[r\i am socotit, precum pentru mai lesne alc[-tuirea sc[rii, a=e pentru mai pre iu=or pecetluirea istoriii ]n cearapomenirii aleg`nd.

Acestea dar[ de la mine, orcum =i c`t de proaste ar fi, cuq¡rroz ]nainte \i s[ pun. Iar[ de la tine, ce din bun[ vrerea \-arizvor], ]ntr-]mbe p[r\ile ]nvoind =i priimind, s[ tate =i toatecele sufletului =i trupului folositoare ]\i poftesc.

c[rui roman, Etiopicele, are cu totul alt subiect =i alt[ factur[, ci a ]mprumutatde la acesta doar procedeul de a pune ]nceputul ac\iunii la mijlocul lucr[rii(Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific[, vol. I =i II. edi\ie ]ngrijit[ =i studiuintroductiv de P. P. Panaitescu =i I. Verde=, E. P. L., Bucure=ti, 1965, I, p. 5).

1 De=i Istoria ieroglific[ oglinde=te istoria Moldovei =i a |[rii Rom`ne=ti peo durat[ de aproximativ 2 decenii (1688 —1705), scriitorul a fost obligat s[nu respecte ordinea cronologic[ a evenimentelor, ci s[ se conformezeprocedeului amintit, adoptat de la modelul s[u antic.

, ,


IAR{+I C{TR{ CITITORIU

Vii =ti, iubitule, c[ nu pentru cei carii ]ntr-aceste pomenite limbipedepsi\i sint scara acii am supus, ce, pentru ca de ]mprumuta-rea cuvintelor streine cei mai nedeprin=i lovind, vreare-a= ca a=ea le ]n\[lege =i ]n dialectul strein s[ s[ deprindz[. C[ a=e unuldup[ altul nep[r[sit urm`nd, spre cele mai ad`nci ]nv[\[turi, prinhiri=[ limba a noastr[ a purcede a s[ ]ndr[zni, cu putin\[ ar fi,precum toate alalte limbi de la cea elineasc[ ]nt`i ]nd[m[n`n-du-s[, cu deprinderea ]ndelung[ =i a limbii sale sup\iiere =i a cuvinte-lor ]ns[mnare =-au agonisit. A=e c`t, ce va s[ dzic[; Ïp¨qeaiV]n\elege latinul, leahul, italul =i al\ii, hypothesis, macar c[ cuv`ntulacesta singur a elinii numai ar fi. }ntr-acesta chip, spre alalte]nv[\[turi grele, trebuitoare numere =i cuvinte, d`ndu-te, a lemoldoveni sau a le rom`ni sile=te, ]n moldovenie elinize=te =i ]nelinie moldovenise=te.

}ns[ cu at`ta ]ndestulit s[ nu fii, foarte bine cunosc`nd preDumn[dz[u a toate darurile deplin d[ruitoriul, am`ndoi noi a-lruga r[m`ne ca toat[ ]nv[\[tura loghic[i pre limba noastr[ ]ncur`nd s[ videm, carea ]nvoind Puternicul, ]n cur`nd de la noi onedejduie=te.

CUPRINS


SCARA A NUMERELOR+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE

antidot (el.) Leac ]mpotriva boaleice s[ d[.

apothecariu (el.) Cela ce =ede lapr[v[lie, =i, mai cu de-adins,cela ce vinde ierbi, doftorie.

apofasisticos (el.) Ales, de istov,cuv`nt carile ]ntr-alt chip nu s[mai poate ]ntoarce.

atheofovia (el.) Nefrica dumn[d-z[iasc[.

apelpisia (el.) Deznedejduirea, sc[-parea a toat[ nedejdea.

aplos (el.) Chiar, de-a dreptul, prost,curat.

aporia (el.) }ntrebare cu prepus,carea pofte=te dezlegare.

apofthegma (el.) Cuv`nt, voroav[aleas[, filosofasc[.

alhimista (ar[p.) Cela ce sile=te aface din aram[ aur, cela ce =tiea preface formele materiii.

argument (l[t.) Dovad[, cuv`nt,voroav[ doveditoare.

armisti\ie (l[t.) Vreme pus[, ]ncarea, de r[zboiu s[u de pace,solii =i mijlocitorii s[ aleag[.

aromate (el.) Toate s[min\ele, ier-bile =i unsorile frumos mirosi-toare.

A

avocat (l[t.) Cela ce trage pentrualtul p`ra cu plat[.

agona (el.) Lupta carea face trupulcu sufletul ]n ceasul mor\ii.

acouthos (el.) +i a=e urmadz[, ]nurm[, mai apoi.

activitas (l[t.) F[c[toriia, lucrarealucrului.

alaiu (turc.) Petrecanie, tocmal[ deoaste, =icuire.

alofilii (el.) Cei de alt neam, strei-nii.

ananheon (el.) At`ta de treab[, c`tf[r[ d`nsul a fi nu poate.

anatomic (el.) Cela ce =tie me=ter-=ugul m[dularelor trupului, des-pic[toriu de st`rvuri.

anthrax (el.) Piatr[ scump[ ro=ie,rubin mare, carvuncul.

anagnostis (el.) Cela ce, citind,al\ii ascult[.

anonim (el.) Cela ce, izvodind ceva,numele nu i s[ =tie, f[r[ nume.

antepathia (el.) }mponci=ere, ne-priimirea firii, ura =i ur[ciuneadin fire.

antifarmac (el.) Leac ]mpotrivaotr[vii.

CUPRINS


articule (l[t.) }ncheietura osului =ia voroavii capete.

arete (l[t.) Un fel de bolovani cucarii, b[t`nd, zidiurile cet[\ilorsf[r`m[.

anevsplahnos (el.) Nemilostiv, ca-rile nu =tie a s[ milostivi.

Asia (el.) A patra parte a lumii, ca-rea \ine p[r\ile r[zs[ritului.

astrolav (el.) Cinie de aram[ saude lemn ]n carile drumul stele-lor s[ arat[.

atomistii (el.) Filosofii carii sint dinceata epicurilor =i dzic c[ toate]n lume sint t`mpl[toare.

atomuri (el.) Lucrul carele ]ntr-altchip sau parte nu s[ mai poatedesp[r\i, despica, t[ia; net[iat.

afthadia (el.) Obr[znicie, ]ndr[z-neala f[r[ socoteal[, nebuneas-c[.

aftocrator (el.) Singur \iitoriu, ca-rile la st[p`nire alt[ so\ie nu are.

axioma (el.) Dzis[ filosofasc[ ca-rea ]n loc de canon, de pravil[s[ \ine.

atheist (l[t.) =i (el.) F[r[ Dum-n[dz[u, om carile vreunui dum-n[dz[u nu s[ ]nchin[.

Afroditis (el.) Steaoa carea ]nt`i s[arat[ de cu sar[, steaoa cioba-nului; boadza dragostelor, a cur-viii.

afrodis[u (el.) Cela ce ]mbl[ dup[curvie, muierare\.

ahortatos (el.) Nes[turat, nes[\ios,lacom peste m[sur[.

anomalia (el.) }ndr[ptnicie, lucru,cuv`nt carile merge ]mpotriv[.

apsifisia (el.) Neb[garea ]n sam[,\inerea ]n nemic[.

austru (el.) V`ntul despre amiad-z[dzi, Notos.

B

barbara (l[t.) Ieste o form[ de silo-ghismuri, carile s[ face din toateprotasele adeveritoare =i p[rtni-ce=ti.

blagoutrobnii slov. Milos, milostiv,duios.

boala hronic[ (el.) Boala carea\ine cu ani, cum ieste oftica, dro-pica =i alalte.

V

vase priimitoare (mold.) Stoma-hul, rindza, ma\ele =i toate m[-runt[ile ]n carile ]ntr[ bucatele.

vasuri (el.) Temelie pre carea s[pune st`lpul.

vatologhie (el.) Chip poeticesc,c`nd acelea=i cuvinte cu ]ntoars[or`nduial[ le poftore=te.

G

galactea (el.) Drumul carile s[ ve-de pe ceriu.

gheneralis (l[t.) De neam, cel maide frunte; cel ce cuprinde chipu-rile supt sine.

gheomandia (el.) Vraj[, c`nd vr[-jesc pe cr[p[turile p[m`ntului.


gnomon (el.) Ceasornic de soare,umbra soarelui carea arat[ cea-surile.

D

diathesis (el.) Or`nduiala firii, n[s-tav, abaterea firii, ]n ce s[ punefirea.

dialectic (el.) Cela ce =tie a s[ ]n-treba dup[ canoanele loghic[i.

dialog (el.) Voroav[ carea ieste toc-mit[ cu ]ntrebare =i r[spundere.

dimocratie (el.) St[p`nire ]n careacap ales nu ieste, ce toat[ \arapoate ]ntra la sfat.

disidemonie (el.) |[r[monii =i af-l[rile omene=ti ]n loc de dum-n[z[ie=ti cinstite.

discolii (el.) Nevoi, lucruri aspre,grele, de neputut.

dihonie (el.) Neunirea sfatului,]mp[rechere.

duhul vinului (mold.) Vinars, vinpref[cut.

E

evghenie (el.) Neam bun, nemi=ie,de bun[ na=tere.

erdemon (el.) Demon bun, ]nger,bun[voia dumn[dz[iasc[.

evlavie (el.) Cinste cu stidire, ru=i-narea de chip.

Evropa (el.) Una din p[r\ile p[-m`ntului, cea mai mic[, despreapus.

evsevie (el.) Bun[ credin\[ ]n Dum-n[dz[u, pravoslavie.

Ethna (el.) Numele unui munte ]nSichiliia, carile, din sine aprin-dzindu-s[, arde.

eclipsis (el.) }ntunecarea soareluisau a lunii.

ek ton hrismon (el.) Cel ce iestedin tainele hrismurilor, prorocii-lor.

eleghii (el.) Un fel de stihuri ames-tecate.

Elada (el.) |ara Elineasc[, Gre\iia,despre Evropa.

energhie (el.) Putin\a a face, f[-c[torie, lucrare.

enthimema (el.) Siloghism rito-ricesc.

exighisis (el.) T`lcuire, t[lm[cire,dezv[lirea voroavii ascunse.

experien\ia (l[t.) Dovad[, ispit[carea s[ face cu lucrul, cu sim-\irea.

ex\entrum (l[t.) Loc carile iestedinafar[ de mijloc.

epifonema (el.) Cuv`nt carile dec`teva ori ]n gura mare s[ strig[.

epithimia (el.) Pofta, vrerea a aveace nu are.

epiorchie (el.) C[lcarea giur[m`n-tului.

epitrop (el.) Namestnic, cela ce ]nceva locul altuia \ine.

epihirima (el.) Ori de ce s[ apuc[cineva a face, ]nceperi.

erese (el.) Stricarea legii; cel cede=chide ]nv[\[tur[ minciunoas[.


ermafroditis (el.) Cel ce ieste =ib[rbat =i femeie sau ]mbl[ ]npofta a doa[ p[r\i.

etimologhia (el.) T`lcuirea a hire-=ului nume.

Z

zizanie (el.) Neghin[, s[m`n\[ s[l-batec[ ]n cea bun[.

Zefs (el.) Bodzul carile s[ crede afi p[rintele tuturor bodzilor. Pla-neta a dzilei gioi, de neamul s[udzic s[ fie fost din ostrovul Cri-tului.

zilotipie (el.) Temerea iubovnicu-lui c[tr[ ibovnic[ =i ]mpotriv[.

I

izgnanie (slov.) Izgonire cu de-asila, trimetere ]n strein[tate.

ithica (el.) }nv[\[tur[ carea toc-me=te obiceile oamenilor, cet[-\ilor.

idea (el.) Chipul a fietecui lucru,pre carile mintea pl[zmuindu-l,ca cum ieste ]l ]nformuie=te.

idol (el.) Chip de bodz ]n piatr[s[pat sau ]n metal v[rsat.

ielcovan (turc.) Gonitoriu de v`nts[ cheam[, un fel de pasiri ca-rile nep[r[sit ]n sus =i ]n gios pemare zboar[.

ieroglifia (el.) Chipuri de pasiri, dedobitoace =i de alte jig[nii =ilighioi cu carile vechii ]n loc deslove s[ slujiia.

interiec\ie (l[t.) La gramatic[, unadin cele opt p[r\i a cuv`ntului.

iroas (el.) Cela ce, dup[ multe =ivestite vitejii, capul pentru mo-=ie =-au pus.

ironic (el.) Cuv`nt cu carele l[u-d[m pe cel de hul[ =i hulim pecel de l[udat ]n =ag[.

isimeria. (el.) Ceasul ]n carile dzuacu noaptea sint de-a tocma.

C

cabala (evr.) }nv[\[tur[ disidemo-neasc[ cu carea evreii Sf`ntaScriptur[ dup[ voie t`lcuiesc.

cacodemon (el.) Demon r[u, ]n-gerul Satanii; urgie dumn[dz[-iasc[.

catholichi (el.) A tot, peste tot,sobornic, a toat[ lumea.

capituluri (l[t.) Zacele, condeie,capete.

categorii (el.) Sint dzece formesupt carile Aristotel toate fiin\elelucrurilor cuprinde.

catalog (el.) Izvod, catastih, ]ns[m-narea numerelor dup[ or`ndu-ial[.

cataracte (el.) Praguri ]n ap[, precarile apa s[ r[stoarn[, sau z[s-talni\[ la mori.

chentru (el.) |inta, punctul carileeste tocma ]n mijlocul lucruluir[tund.

colachie (el.) Lingu=itur[, voroav[dup[ pl[cere.


comedie (el.) Figuri, voroave carilescornesc r`sul =i ]nchipuiesc is-toriile adev[rate.

comitis (el.) Stea cu coad[. Stea s[na=te =i piiere.

condi\ii (l[t.) A=edz[m`nturi, le-g[turi, tocmele de pace.

coresponden\ii (l[t.) Unul cu altulpre tain[ r[spunsuri a avea. Blen-de.

cfartana (l[t.) Frigurile a patra dzi.cfidditas (l[t.) Cein\a, singur[ fiin-

\a lucrului, ceia ce ieste.

L

lavirinth (el.) Temni\[ supt unmunte ]n ostrovul Critului s[pat[cu acela me=ter=ug ca ori precine slobod ]ntr-]nsa s[ nu maipoat[ ie=i.

lacherda (el.) Un fel de pe=te ]nmare.

laringa (el.) G`tul, g`tlejul, g`t-lanul.

lembic (el.) C[ldare cu carea scotrachiu sau ap[ de flori.

lemarghia (el.) L[comiia la m`n-care, l[comiia p`ntecelui.

lir[ (el.) Al[ut[.Liviia1 (el.) |ara pe marginea Ni-

lului, p[n’la ocheanul despreamiadz[dzi.

M

mateologhia (el.) Voroav[ ]n de-=ert, buiguire, cuv`nt f[r[ so-coteal[.

materie (l[t.) Orice supt form[ s-arsupune, precum materia lum[-n[rii ieste ceara, s[ul.

megalopsihia (el.) M[rimea su-fletului, ne]nsp[imare.

Mediteran[ (l[t), Marea de la St`l-pii lui Iraclis2 p`n[ la Elispont3.

melanholie (el.) Boal[ de voia rea,p[timirea ]ntrist[rii, fiierea nea-gr[.

melodie (el.) C`ntare alc[tuit[,dulce, frumos tocmit[.

merichi (el.) P[rtniceasc[, part-nic[, de parte.

Mesopotamia (el.) |ara carea ]ntreTigris =i ]ntre Evfrath apele s[cuprinde, Vavilonul.

metalon (el.) Orice materie v`r-toas[ iese din p[m`nt, precumieste aurul, argintul, arama, cus-toriul.

metamorfosis (el.) Schimbarea fe-\ii, preobrajenie, schimosire.

meteris (turc.) +an\, hendec, groa-p[ ]n carea s[ aciuadz[ oameniila r[zboiu, la cetate.

2 Coloanele lui Hercule, Gibral-tarul.

3 Helespont, azi Marea Marmara;aici este vorba de Dardanele.

1 Prin Liviia (Libia), Cantemir, ca=i cei vechi, ]n\elege Africa, f[r[ Egipt.


metafizic (el.) Cela ce are =tiin\aa celor peste fire1.

metafizica (el.) }nv[\[tura careaarat[ lucruri mai sus de fire2.

mihanii (el.) Cinii cu carile s[ slu-jesc la vremea r[zboiului, me=-ter=uguri pentru luarea cet[\ii.

mehlem (ar[p.) Unsoare cu careas[ slujesc \irulicii la rane.

mehenghiu (ar[p.) Piatr[ pe careaispitesc aurul, argintul de bun.

modul (l[t.) Chipul, mijlocul, lea-cul lucrului greu.

monomahia (el.) Bataia, r[zboiulnumai a doi, poidinoc.

Monocheroleo-pardalis (el.) Ino-rog — leu — pardos, din trii nu-mere ]ntr-un nume alc[tuite.

monarhie (el.) St[p`nire careasingur[ st[p`ne=te, precum ies-te a Turcului, a Neam\ului, aMoscului.

Musele (el.) +epte surori, carile s[dzic boadzele c`nt[rii =i a d[s-c[lis[ fie.

N

navarh (el.) Mai-marele cor[biii,reis.

nafaca (turc.) Obroc, mirtic, careles[ d[ ]n toate dzilele.

nedierisit (el.) Nedesp[r\it, lucrucarile ]ntr-alt[ parte nu s[ poateabate.

neis\elit (slov.) Net[m[duit, ne-vindecat, lucru crile nu poateavea leac.

necromandia (el.) Vrajea carea s[face asupra trupurilor moarte; latoate limbile ]n loc de p[cat s[\ine.

O

onirocrit (el.) Izb`nditoriu de vise.omofil (el.) Tot de un neam, de o

s[min\ie, tot de un fel.orizon (el.) Zarea p[m`ntului,

marginile ceriului, unde s[ parec[ s[ ]mpreun[ cu p[m`ntul.

omonie (el.) ]mpreunarea, unireasfatului, ]nvoin\a inimilor.

ohendra, ehidna (el.) Viper[, n[-p`rc[, neam de =erpe prea veni-nat, carea cr[p`nd ]i ies puii prinp`ntece.

P

padzerh (agem.) Un fel de piatr[carea ]n =erpe =i ]n inima cerbu-lui rar iese.

palat (el.) Curte domneasc[, ]mp[-r[teasc[.

palestra (el.) Arm[ de r[zboiu, arccu zemberec, carile ca sine\ul dela obraz s[ sloboade.

1 Ca ]n accep\ia aristotelic[: filozofcare se ocup[ cu ontologia, acealatur[ a filozofiei care studiaz[categoriile cele mai generale aleexisten\ei.

2 Ontologia.


palinodie (el.) C`ntarea, cuv`ntulcarile de multe ori acela=i s[poftore=te.

paradigma (el.) Pild[, as[m[narea cuv`ntului, ar[tare prin chipu-rile =tiute.

paradosis (el.) }nv[\[tura nescris[,din gur[ ]n gur[ l[sat[, ce ]nva\[fiiul de la p[rinte.

parahorisis (el.) Lep[dare, ]ntoar-cerea fe\ii de c[tr[ cineva, alesdumn[dz[iasc[.

paremie (el.) Ciumilitur[, cuv`ntalta t`lcuind, dzic[toare.

parisie (el.) De fa\[, ]nainte a totnorodul, la ival[.

parigorie (el.) M`ng`iere, leacul]ntrist[rii.

parola (ital.) Cuv`nt, cuv`nt dat,st[t[toriu, ne]ntors.

perigrapsi (el.) A =irui, a scrie, a]ns[mna lucrul precum ieste.

period (el.) Drumul carile, ]ntor-c`ndu-s[, iar[=i de unde au ie=its[ ]ntoarce, ]ncungiurare, ]mpre-giurare.

peristasis (el.) Stare ]mprejur, oricepe l`ng[ altul s[ \ine.

Pithianul (el.) De la Pithii, din lo-cul unde era vrajea lui Apolon.

Pithii (el.) Un loc ]n carile vestit eraApolon cu vrajea.

pilula (l[t.) Pirul[, gogoa=[, bu-bu=lie, carea dau doftorii de ]n-ghit pentru leacul.

piramide (el.) Morm`nturile ]m-p[ra\ilor Eghiptului, cu mari

cheltuiele, ca carile nu s[ maipot face.

platan (el.) Un fel de copaciu cari-le s[ face prea mare =i tr[ie=teprea mult, s[ sam[n[ cu paltinul.

planeta (el.) Stea r[t[cit[, carea]mbl[ ]mpotriva altora.

pleonexie (el.) Poft[, l[comie spreaverea tuturor.

polipichilie (el.) Pestriciune, lucrulcarile are multe fe\e, flori.

politie (el.) Tot n[rodul cet[\ii,t`rgul, cetatea; fruntea, boieri-mea oamenilor.

pompa (l[t.) Petrecanie, alaiu, toc-mala, slava, =icuirea o=tii ]m-p[r[\iii.

porii (el.) G[urici prin piielea omu-lui, prin carile ies sudorile.

porfir[ (el.) Un fel de marmurescump[, v[rgat[ ]n tot feliul deflori, =i o hain[ mohor`t[, careanumai ]mp[ra\ii purta.

praxis (el.) Facere dup[ ]nv[\[tur[,urmarea lucrului.

poslanie (slov.) Carte trimis[, scri-soare, r[va=.

prezen\ie (l[t.) Starea de fa\[, af-larea denainte, denainte la obraz.

prezentuie=te (l[t.) Arat[, de fa\[]l scoate, ]nainte ]l pune.

preten\ie (l[t.) }ntinderea ]nainte,lucrul carile arat[ socoteala sf`r-=itului mai denainte.

privat (l[t.) Deos[bit, ]nstreinat,chip carile nu ieste dintre d`n=ii.

privileghii (l[t.) Ispisoacele, uri-


cele, l[g[turile, a=edz[m`nturilemai-marilor.

provlima (el.) }ntrebare, cuv`ntcarile, ]nainte puindu-s[, cerer[spuns =i dezlegare.

proimion (el.) Predoslovie, capulvoroavii, ]n carile tot chipul ca-zaniii s[ arat[.

provide\ (l[t. =i slov.) Cela ce cu]n\[lepciunea lucrurile, p`n[ anu fi, cum vor c[dea cu minteale afl[.

prodrom (el.) Pova\[, ]nainte-m[r-g[toriu.

prothimie (el.) Voia inimii, liubov,nevoin\a din suflet.

prob[ (l[t.) Ispit[, dovad[, c[u-tare, lucru adeverit.

prognostic (el.) Cuno=tin\[ ]nain-te, g`citoare, g`cire.

profesui (l[t.) A da ]nv[\[tur[, am[rturisi ce sl[ve=te, a propove-dui.

procathedrie (el.) +ederea maisus, scaunul cel mai de sus, ca-pul mesii.

polos arctic (el.) Stea carea nu s[cl[te=te, fusul, carile de la noi s[vede.

polos antarctic (el.) Stea necl[tit[,]mpotriva ce=tii ce s[ vede de lanoi.

provatolicoelefas (el.) Oaie-lup-fil,nume din trii numere alc[tuit.

pronie (el.) Mai denainte cuno-=tin\a dumn[dz[iasc[, or`ndu-iala vecinic[.

propozit (l[t.) Cuv`ntul pre carile]nainte ]l punem, pentru ca maipre urm[ s[-l dovedim, lucrul decarile ne apuc[m.

protasis (el.) }nainte punere, dintrii s[ face un siloghizm dialec-ticesc.

public[ (l[t.) Politie, sfatul a toat[cetatea, boierimea.

R

referendar (l[t.) Purt[toriu de r[s-punsurile ]mp[r[te=ti. Boieriiacarea duce =i aduce r[spunsu-rile. Talh`sciu.

re\eta (ital.) Izvodzel de leacuri,carile trim[t doftorii la spi\eri, s[fac[ leacul asupra boalei.

ritor (el.) Cela ce =tie me=ter=ugula vorovi bine; bun de gur[.

romfea (el.) Sabie dintr-]mbe p[r-\ile ascu\it[; palo= lat =i drept.

S

savoane (el.) P`ndzele ]n carile]nv[lesc trupurile mor\ilor.

salamandra (el.) Un fel de jiganie,pentru carea b[snuiesc poeticiic[ l[cuie=te ]n foc.

sam (ar[p.) Un fel de v`nt otr[vit,carile, lovind pe om, ]ndat[ s[face cenu=[ =i hainele-i putred-zesc.

samsun (ar[p.) Coteiu mare =i foar-te v`rtos, carile pe urs biruie=te.


senator (l[t.) Sfetnic, boier de sfat,boier mare.

senten\ie (l[t.) Sfatul cel mai depre urm[. Cuv`nt carile ]ntr-altchip nu s[ mai poate muta, ales.

sicofandie (el.) Clevet[, clevetuire,trecerea cu cuv`ntul.

scandal (el.) Scandal[, b`ntuire,sup[rarea, ]mpiedecarea voii.

schithii (el.) Tot neamul t[t[r[sc,t[t[r`mea.

schipticesc (el.) Cuv`nt carile pu-rurea supt prepus r[m`ne; erafilosofi schipticii, carii ]n toateprepus avea.

schiptr (el.) Be\i=or scurticel, carileobiciui\i sint ]mp[ra\ii ]n m`n[a-l \inea.

solichismos (el.) Cuv`nt carile nuieste dup[ canoanele gramatic[i.

stem[ (el.) Coron[, cunun[, port]mp[r[tesc de cap.

stihie (el.) }ncep[tura lucrului dematerie unii dzic s[ fie patru,al\ii trii, al\ii mai multe, al\iinuma una.

strofi (el.) Voroav[ =uv[it[, ]n mul-te p[r\i ]ntorc[toare, =i ]n=el[-tur[.

sofisma (el.) +tiin\[ ]n=el[toare,=tiin\[ minciunoas[ ]n locul aceii adev[rate v`ndut[.

sfigmos (el.) V`n[ moale carea pu-rurea s[ bate, de pre a c[riiacl[tire a=edzim`ntul firii s[ cu-noa=te.

sfer[ (el.) Glon\, chipul din toatep[r\ile r[tund, precum ieste p[-m`ntul, ceriul.

shizma (el.) Rumptur[, sc[dereacredin\[i ]n pravoslavie

shimate (el.) Chipuri, fe\e, ar[t[-rile obrazului.

siloghismos (el.) Socoteal[ ade-v[rat[, carea la dialectici din triiprotase s[ face.

simptomatic (el.) Din t`mplare,din c[dere, carile nu din tocma-la ]nainte m[rg[toare s-au f[cut.

sinod (el.) Sobor, adunarea a mul-te capete, sfatul de ob=te.

simperasma (el.) }ncheierea vo-roavei, trecerea din necuno=tin\[la cuno=tin\[.

simbathia (el.) }nvoin\a firilor;]mpreun[ p[timire.

sinonim (el.) Tiz, f`rtat, a c[rorafiin\a neamului alta, iar[ numeleunul.

simfonie (el.) Tot un glas, tocmireala cuv`nt, la glas.

sinhorisis (el.) Iertare, slobodze-nie, darea voii.

sistatichi (el.) A=edz[toare, ]nt[-ritoare, st[ruitoare.

sistima (el.) A=edz[tur[, st[ruitu-r[, stare.

sirina (el.) Fat[ de mare, carile dzicc[ cu c`ntecul adoarme pe c[-l[tori.

siurmea (el.) Un fel de piatr[ v`-n[t[, cu carea v[ps[sc genele.


Ttalant (el.) Ieste m[sura carea tra-

ge 6.000 de dramuri. Talantulmare trage 80 de mine, iar[mina, 100 dramuri.

temperament (l[t.) A=edz[m`ntul,st`mp[rarea firii, ]ntregimea s[-n[t[\ii.

tiranie (el.) St[p`nire asupritoare,vr[jm[=ie, sil[.

titul (el.) Cinstea numelui, numevestit, titulu=.

topicesc (el.) De loc, de mo=ie, detar[, de p[m`nt.

traghelaf (el.) Capr[-cerb, adec[,dobitoc carile nu s[ afl[.

tragodic (el.) C`ntec, ver= de jele,h[olitur[, bocet.

tractate (l[t.) Tragere, zbaterea cu-vintelor, ales de pace

trigon (el.) Chipul, figura ]n triicol\uri, ]n trii unghiuri.

tripos (el.) Cu trii picioare. Scaun]n trii picioare.

tropuri (el.) Chipuri, mijloace, les-niri, ]mpodobiri ritorice=ti,

tropicesc (el.) Cela ce s[ \ine cusau de tropuri.

tropic (el.) S[ cheam[ dunga ceri-ului din carea soare s[ ]n-toarce, veri la suit, veri la co-bor`t, Racul, Capricornul.

F

fantazie (el.) P[rere, ]nchipuireamin\ii.

figur[ (l[t.) Chip, form[, schiz-mirea trupului.

filaftie (el.) Trufie, dragostea, iu-birea sa.

filoprosopie (el.) F[\[rnicie, c[u-tarea voii pe str`mb[tate.

fizic (el.) Cela ce =tie =tiin\a firii.fiziognomie (el.) +tiin\a firii de pre

chipul obrazului =i a tot trupu-lui.

f`=chie (turc.) Gunoiu, baleg[ decal, balig[.

filohrisos (el.) Iubitoriu de aur, la-com la avu\ie.

Th

theatru (el.) Locul privelii ]n mij-locul a toat[ ivala.

theologhicesc (el.) Lucru carile cuvoroava dumn[dz[iasc[ s[ \ine;cel ce ieste din theologhie.

theorie (el.) Prival[, =tiin\a, vi-derea, cuprinderea min\ii.

therapevtis (el.) Cel ce face dup[voie; slug[, cel ce aduce altuiaodihn[.

thronul (el.) Scaun de cinste ]m-p[r[tesc, st[p`nesc.

H

harmonie (el.) C`ntare dulce, du-p[ me=ter=ug tocmit[.

himera (el.) Dihanie carea ]n lumenu s[ afl[, ciuda nev[dzut[, ne-audzit[, afar din fiin\[.

hirograf (el.) Scrisoarea a hiri=eim`ni, zapis cu m`na lui scris.

hiromandie (el.) Vrajea carea pe


cr[p[turile =i ]n fr`nturile m`niis[ face.

hersonisos (el.) Ostrov carile cudosul s[ \ine de uscat, cotitur[,scruntariu.

hrismos (el.) Vraj[, prorocie, des-coperirea a tainelor, p`n[ a nu fi.

Ooxia, varia =i alalte (el.) Caut[ pre

r`ndul la gramatic[.organ (el.) Cinie, m[iestrii, lucruri

cu carile s[ fac alte lucruri.

|

\ircumstan\ii (l[t.) Peristases, el.Lucrurile ce stau pre l`ng[ altele.

\irulic (le=.) Vraciu carile t[m[du-ie=te ranele, fr`nturile.

Œ

œira (turc.) Un fel de copaciu camolidvul, cu a c[ruia surceles[racii ]n loc de lum`nare s[slujesc.

+

=erbet (ar[p.) B[utura de doftorie=i tot ce s[ bea.

Ia

iasimin (agem.) Un fel de cop[cel,s[ suie ca vi\a =i face flori albecu pu\in ghiulghiuli amestecate,prea frumos mirositoare.

Ps

psifisi (el.) A ]ns[mna spre cinste,spre suirea stepenii, alegere.

Y1

ypervolice=ti (el.) Laude peste pu-tin\a firii, c`nd dzucem: frumosca soarele, m`nios ca focul, ]ngerpemintean.

ypoghei (el.) Cei ce l[cuiesc pe fa\ap[m`ntului dedesupt =i vin tal-pele noastre la talpele lor.

ypothetic[ (el.) }ntrebare supus[,carea dzicem; de va fi a=e, va fia=e.

ypohimen (el.) Lucrul ce dzacesupt altul, ca cum ieste materiasupt form[, l`na supt v[psal[.

ypohondriac (el.) Boala carea smin-te=te fantazia, sl[biciunea p[r\i-lor trupului carile sint pregiurinim[.

ypothesis (el.) Supunere, lucrulpre carile altele s[ spri=inesc.A=ijderea, ypothesis se ]n\elegear[tarea =i materia, carea celemai de treab[ capete supt d`n-sa str`nge. Iar la ritori s[ ]n\ele-ge ]ntrebare hot[r`t[ =i sf`r=it[,pre l`ng[ carea toate m[rginile]ntreb[rii s[ ]nv`rtejesc.

1 Cuvintele ]ncep`nd cu y le tran-scriem ]n text prin i.


ISTORIIA IEROGLIFIC{

1. Monarhia Leului — Moldova; monarhia Vulturului — |ara Rom`neasc[.2 Cantemir obi=nuie=te s[ ]nmul\easc[ cu 100 cifra indicatoare de date,

ceea ce ne oblig[ s[ citim 17 ani, perioada cuprins[ ]ntre 1688, data urc[rii ]nscaun a lui Constantin Br`ncoveanu, =i 1705, anul revenirii la domnia Moldoveia lui Antioh Cantemir, fratele scriitorului, eveniment prin care se ]ncheiepovestirea Istoriei ieroglifice.

3 31 ani, v`rsta la care scriitorul a terminat, dup[ propria m[rturisire,Istoria ieroglific[. Precizarea f[cut[ de ]nsu=i Cantemir creeaz[ o nedumerire,deoarece, socotind c[ lucrarea a fost terminat[ ]n 1705 (pe temeiul c[men\ioneaz[ evenimente ce au loc ]n acest an: revenirea la tron, pentru adoua oar[, a fratelui s[u Antioh — ]n februarie — =i moartea lui CorneaBr[iloiu — dup[ 28 noiembrie), ar rezulta c[ autorul s-ar fi n[scut la 26octombrie 1674, ceea ce nu este adev[rat, c[ci anul real al na=terii este 1673.

adev[rat[, pentru lucrurile carile ]ntre doa[ mari =i vestite a Leului=i a Vulturului monarhii1 s-au t`mplat =i prin vremea a 1700 ani2,de vrednicie a s[ crede scriitoriu, foarte pre am[nuntul ]ns[mnat[,carile prin tot cursul vremii aceiia ]ntre vii au fost, de v`rst[ la 3100ani3 fiind, c`nd sf`r=itul ]nceputei sale istorii a videa s-au ]nvrednicit.

CUPRINS


PARTEA I

Mai dinainte dec`t temeliile Vavilonului a s[ zidi1 =i Semira-mis2 ]ntr-]nsul raiul sp`ndzurat (cel ce din =epte ale lumii minuniunul ieste) a s[di3 =i Evfrathul4 ]ntre ale Asiii ape vestitul prinule\e-i a-i porni, ]ntre crierii Leului5 =i t`mplele Vulturului6 vivorde chitele =i holbur[ de socotele ca aceasta s[ scorni. Leul dar[de pre p[m`nt (carile mai tare =i mai vr[jma=[ dec`t toate jig[niilec`te pre fa\a p[m`ntului s[ afl[ a fi, tuturor =tiut ieste) =i Vultu-rul din v[zduh (carile precum tuturor zbur[toarelor ]mp[rat ieste,cine-=i poate prepune?) ]n sine =i cu sine socotindu-s[ =i pream[nuntul ]n sam[ lu`ndu-s[, dup[ a firii sale sim\ire a=e s[ cu-noscur[, precum mai tari, mai iu\i =i mai putincioas[ dihanie dec`td`n=ii alta a fi s[ nu poat[.

}ns[ singuri cu a sa numai =tiin\[ =i sim\ire ne]ndestul`ndu-

1 Zidirea Vavilonului: ]ncep[tura r[ut[\ilor (D.C.) — este vorba despreConflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu, care reprezint[ ac\iunea princi-pal[ din Istoria ieroglific[.

2 Semiramis (o regin[ legendar[ a Babilonului): pofta izb`ndirii str`mbe(D.C.) — aluzie la politica lui Br`ncoveanu de tutelare a Moldovei.

3 Raiul sp`ndzurat (gr[dinile suspendate din Babilon, socotite una dincele =apte minuni ale lumii antice): fericirea nest[ruitoare (D.C.), nestatornic[;aluzie la zadarnica =i costisitoarea politic[ de suprema\ie a lui Br`ncoveanu.

4 Evfrathul: nesa\iul l[comiii (D.C.) — scriitorul consider[ c[ la baza politiciibr`ncovene=ti ar sta l[comia.

5 Leul: partea moldoveneasc[ (D.C.) — Moldova.6 Vulturul: partea munteneasc[ (D.C.) — |ara Rom`neasc[.

CUPRINS


s[, cu a tuturor a altor ale lumii jig[nii =i pasiri a lor socoteal[ s[adevereasc[ =i s[ ]nt[reasc[ vrur[, ca precum ]ntr-acesta chip s[fie c[tr[ toate dovedind =i din gura tuturor m[rturisire lu`nd =i]mp[r[\iia ce-=i alesese =i socoteala ce ]n g`nduri ]=i pusese ]nveci nemutat[ =i neschimbat[ s[ r[m`ie1. A=edar[, Leul — jiga-niile ]n patru picioare cl[titoare, iar[ Vulturul — pre cele prinaier cu pene =i cu aripi zbur[toare ca la un sfat ]ndat[ le chemar[=i ]n clipal[ le adunar[2.

Deci denaintea Leului mai aproape acelea jiganii3 sta, carelesau ]n col\i, sau ]n unghi, sau ]ntr-alta a trupului parte arme de

1 Socotindu-se, fiecare ]n parte, cel mai puternic dintre animale, Leul =iVulturul convoac[ pe supu=ii lor ]ntr-o mare adunare, ace=tia urm`nd s[]nt[reasc[ ]n plen preten\ia „]mp[ra\ilor“ lor.

Cantemir satirizeaz[ preten\ia la ]nt`ietate a conducerilor politice din celedou[ \[ri rom`ne=ti, preten\ie care nu de pu\ine ori a dus la conflict ]ntre ele.Astfel de ne]n\elegeri ar fi mai vechi dec`t actuala „]ncep[tur[ a r[ut[\ilor“,adic[ dec`t du=m[nia dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu; de remarcat faptulc[ la asemenea adunare urmau s[ fie chemate =i „jig[nii“ =i p[s[ri str[ine deneam, amestecate ]n via\a cultural[ =i politic[ din Moldova =i |ara Rom`neasc[.

2 „Sfatul“, la care sunt chemate at`t p[s[rile (muntenii), c`t =i patrupedele(moldovenii), este ]n realitate adunarea de la Arn[ut-chioi, un sat de l`ng[Adrianopol, convocat[, ]n vara anului 1703, la ]ndemnul =i sub patronajul luiConstantin Br`ncoveanu. Aici au participat ]ntr-adev[r moldoveni =i munteni]n vederea alegerii unui nou domn al Moldovei ]n persoana boieruluimoldovean Mihai Racovi\[, sus\inut de curtea muntean[, care urma s[]nlocuiasc[ pe domnul recent mazilit Constantin Duca. |inerea unei adun[ria moldovenilor =i a muntenilor ]n localitatea Arn[ut-chioi, la 1703, ]n scopulamintit, este confirmat[ de izvoarele istorice ale vremii.

3 Jiganie: tot neamul moldovenesc (D.C.) — reflect`nd structura social[ atimpului, Cantemir este primul ]n literatura rom`n[ care face o prezentare asociet[\ii vremii sale dup[ criteriul claselor (boierime-\[r[nime), p[turilor =icategoriilor sociale (“tagmele“ boiere=ti, profesii etc.)


moarte purt[toare poart[, precum ieste Pardosul1, Ursul2 Lupul3,Hulpea4, Ciacalul5, M`\a S[lbatec[6 =i altele ca acestea, carile dev[rsarea singelui nevinovat s[ bucur[ =i via\a hire=[ ]n moarteastrein[ le st[ruie=te. Iar[ ]naintea Vulturului mai aproape sta pa-sirile, carile sau ]n clon\, sau ]n unghi lance otr[vite, aduc[toare

1 Urmeaz[ numele c`torva mari boieri moldoveni, to\i simboliza\i prinanimale de prad[, reprezentativi pentru tagma din care f[ceau parte, unii vorfi amesteca\i ]n desf[=urarea evenimentelor narate, al\ii nu. Pardosul, adic[leopardul este Iordachi vornicul (D.C.) — Iordarche Ruset, membru al puterni-cei familii a Cup[re=tilor, de origine greceasc[, mare latifundiar, setos devenituri necinstite, vestit intrigant, conduc[torul din umbr[ al politiciiMoldovei; mai ]nt`i, prieten al familiei Cantemir, iar acum du=manul ei, joac[un rol de prim ordin.

2 Ursul: Vasilie vornicul (D.C.) — marele boier Vasile Costache, refugiat ]nacea vreme de frica lui Constantin Duca la curtea lui Br`ncoveanu; personajcu totul nesemnificativ ]n povestire.

3 Lupul: Bogdan hatmanul (D.C.) — Lupu Bogdan hatmanul, cumnat alfra\ilor Cantemir, prin c[s[toria cu sora lor, Ruxandra. Personaj de rangul]nt`i, simbolizeaz[ prietenul credincios, omul ]n\elept =i prudent, adept alunei filozofii practice, aplicat[ la via\a cotidian[; nu a participat ]n realitate laadunarea de la Arn[ut-chioi.

4 Vulpea: Ilie stolnicul (D.C.) — Ilie Enache |ifescu, cumnat cu viitoruldomn Mihai Racovi\[ =i unul dintre marii intrigan\i ai vremii. Personaj foarteimportant ]n povestire. Se manifest[ drept o minte str[lucit[ =i un remarcabilsofist; este o ]ntruchipare a oportunismului politic =i un model exemplar alipocriziei, al perfidiei =i al gustului diabolic pentru intriga de culise.

5 Ciacalul: Maxut s[rdarul (D.C.) — personalitale minor[ a epocii, cap[t[un oarecare contur datorit[ ata=amentului s[u constant fa\[ de familiaCantemir.

6 M`\a s[lbatec[: Ilie Cantacuzino (D.C.) — membru al ramurii moldovenea Cantacuzinilor =i ginere al lui Miron Costin. Nu are nici un rol ]n povestireaIstoriei ieroglifice, probabil, pentru c[ nu a luat ]n realitate parte la eveni-mentele descrise ]n ea, de=i este =tiut c[ a ]ndeplinit anumite roluri politice ]nacea vreme.


de rane net[m[duite au1, precum ieste Brehnacea2, Soimul3, Ule-ul4, Cucunozul5, Coruiul6, H`r[\ul7, B[l[banul8, Blend[ul9 =i al-tele asemenea acestora, carile ]ntr-o dzi singe de nu vor

1 Pasire: tot neamul muntenesc (D.C.); pasire rump[toare: rudeniia =iboierimea celor mari a muntenilor (D.C.).

2 Brehnacea: Constantin stolnicul (D.C.) — stolnicul Constantin Canta-cuzino, marele cronicar muntean, frate cu fostul domn +erban Cantacuzino(1678—1688) =i unchiul lui Constantin Br`ncoveanu. A condus din umbr[politica |[rii Rom`ne=ti. Sfetnic ]n\elept, se declar[ ]mpotriva spiritului deaventur[ ]n politic[, fiind model al pondera\iei =i al ac\iunilor bine g`ndite,propov[duitor al unei comport[ri omenoase fa\[ de \[r[nime; ]n aceast[ipostaz[ el devine ]n mare m[sur[ purt[torul de idei al scriitorului ]nsu=i; nua participat, ]n realitate, la adunarea de la Arn[ut-chioi.

3 +oimul: Toma postelnicul (D.C.) — Toma Cantacuzino, viitorul mare sp[tar,fiu al lui Matei Cantacuzino, fratele stolnicului, v[r cu so\ia lui DimitrieCantemir =i, de asemenea, v[r cu Br`ncoveanu; el a fost prezent la adunareade la Arn[ut-chioi, de=i scriitorul nu-l face participant la discu\ii. Se dovede=tereceptiv la ]n\elegerea marilor probleme politice ale vremii, exemplu alconduitei cavalere=ti medievale, gata de a deveni din du=man prieten alscriitorului, am[nunt ce explic[ actul de tr[dare fa\[ de domnul s[u ]n 1711,c`nd trece de partea ru=ilor, asemenea lui Dimitrie Cantemir.

4 Uleul: +tefan paharnicul (D.C.) — +tefan Cantacuzino, fiul lui ConstantinStolnicul =i v[rul lui Br`ncoveanu; contribuind la mazilirea =i la uciderea dom-nului s[u, ]i va lua locul la domnie (1714), dar va avea aceea=i soart[ (1716).

5 Cucunozul: Mihai sp[tar (D.C.) — sp[tarul Mihai Cantacuzino, fratelestolnicului =i unchiul lui Br`ncoveanu; lacom f[r[ margini, trufa= =i fanfa-ronard, el apare fr[m`ntat de planuri m[re\e, nesprijinite ]ns[ de voin\[ =iperseveren\[, fiind, ]n acela=i timp, =i modelul sfetnicului lipsit de ]n\elepciunepolitic[, gata oric`nd s[-=i ]ndemne domnul spre aventur[ =i \eluri periculoase.

6 Coruiul: R[ducanu (D.C.) — R[ducanu Cantacuzino, alt fiu al stolnicului,frate cu +tefan =i v[rul lui Br`ncoveanu.

7 H`r[\ul: Radul Golescul (D.C.) — fiul lui Matei Leurdeanu =i nepot al luiStroe Leurdeanu, cunoscutul adversar al Cantacuzinilor.

8 B[l[banul: +erban Cantacuzino (D.C.) — nu este cunoscutul domn, cifiul fratelui acestuia, Dr[ghici Cantacuzino, nepot al stolnicului =i v[r cuConstantin Br`ncoveanu.

9 Blend[ul: +erban logof[tul (D.C.) — +erban Greceanu, fratele cronica-rului Radu Greceanu: am`ndoi au tradus Biblia (1688).


sa =i moartea nevinovatului de nu vor gusta, a doa dzi perirea saf[r[ gre= o =tiu. Acestea ]ntr-acesta chip fietecarea ]n partea]mp[ratului s[u =i la ceata monarhiii sale locul cel mai de frunte=i step[na cea mai denainte \inea. A=e dar[ era or`nduiala dintì.

Iar[ or`nduiala a doa la Leu o \inea cìnii1 ogarii2, coteii3,m`\ele de cas[4, Bursucul5, Nev[stuica6, Guziul7, +oarecele8, =ialte chipuri asemenea acestora, carele pre c`t sint v`n[toare,pre at`ta s[ pot =i v`na, =i pre c`t iele pre altele ]n primejdiiamor\ii pot duce, pre at`ta =i nu mai pu\in de la al\ii lor li s[ poat[

1 Cantemir trece ]n categoria boierilor de rangul al doilea unele dreg[torii=i slujbe ale vremii, de=i dreg[toria de capuchehaie putea fi ocupat[ =i deboieri de rangul ]ntì =i chiar de fra\i ai domnului; urmeaz[ dreg[toriile =inumele unor boieri moldoveni de rangul al doilea.

Cìnii: capichehaile (D.C.) — reprezentan\ii domnilor Moldovei =i |[riiRom`ne=ti pe l`ng[ Poarta Otoman[, ambasadorii; sub denumirea de “cìni”Cantemir ]nglobeaz[ ]ns[ =i pe subalternii capuchehaielor.

2 Ogari: c[l[ra=i (D.C.) — curierii domne=ti care duceau =i aduceaucoresponden\a, poruncile =i =tirile de la Poarta Otoman[.

3 Cotei: iscoade (D.C.) — spionii pe care domnii rom`ni ]i aveau la Poart[pentru a se informa =i a z[d[rnici ac\iunile adversarilor politici.

4 Nu sunt explicate la cheie, dar ar putea semnifica pe slujba=ii cur\ilordomne=ti.

5 Bursucul: Lupu vornic (D.C.) — vornicul Lupu Costache, fratele lui VasileCostache (Ursul); mare boier, de o anumit[ suprafa\[ politic[ ]n acea vreme;nu are nici un rol ]n povestire.

6 Nev[stuica: fata Dediului (D.C.) — Ana, fiica sp[tarului Dediul Codreanu=i viitoarea so\ie a lui Mihai Racovi\[; sub numele de Helge este personajprincipal ]n povestirea alegoric[ despre nunta sa cu Stru\oc[mila.

7 Guziul orb: Dediul (D.C.) — sp[tarul Dediul Codreanu din Gala\i, tat[lAnei, personalitate militar[ a vremii, dar de origine social[ destul de umil[;f[r[ rol important ]n roman.

8 +oarece; Ursechel (D.C.) — Dumitra=co Ursachi, numit Ursechel de c[trecontemporani pentru a-l deosebi de tat[l s[u Gheorghe Ursachi; du=man alCantemire=tilor =i pre\uit de Constantin Duca, el nu ajunge totu=i s[ capete ofunc\ie ]n evenimentele descrise de Istoria ieroglific[.


aduce1. Iar[ de la Vultur, a doa tagm[2, cuprindea Corbul3, Cioa-ra4, Pelicanul, Co\ofana, Puhacea, Cucuvaia, Caia =i altele lorasemenea, carele mai mult de prada gata cu truda altora ago-nisit[, fie macar[ =i ]mpu\it[, dec`t de proasp[t[, cu a lor oste-nin\[ g[tit[, s[ bucur[5.

Iar[ a triia tagm[ =i cele mai de gios prapuri (c[ci acestea ]nscaune a =edea nu s[ ]nvrednicesc6) le \inea jiganiile =i pasirile,carile ]n sine vreo putere nu au, nici duh vitejesc sau inimos poart[,ce pururea supuse7 =i totdeauna ]n cump[na mor\ii dramul vie\ii

1 De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii moldovene de rangulal doilea: Jiganie v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a moldovenilor(D.C.).

2 Urmeaz[ numele unor boieri munteni de rangul al doilea.3 Corbul: Basaraba vod[ (D.C.) — Constantin Br`ncoveanu, domnul |[rii

Rom`ne=ti (1688—1711), a=ezat de Cantemir, din cauza urii pe care i-o purta,]n categoria boierilor de rangul al doilea, de=i Br`ncoveanu era unul dintremarii latifundiari ai \[rii.

4 Despre numirile care urmeaz[ (Cioara, Pelicanul, Co\ofana, Puhacea,Cucuvaia, Caia) Cantemir nu d[ nici o explica\ie la cheie, mul\umindu-se s[afirme doar: Alalte numere de pasiri (munteni — n.ed.) sau dobitoace(moldoveni — n.ed.) carile s[ pomenesc, sau aici vreo sem[nare nu au, saucarea ieste sa aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[ va pomeni (D.C.). S-ar putea cascriitorul s[ nu fi cunoscut bine pe to\i boierii din jurul lui Br`ncoveanu, de=itrebuie s[ fi =tiut c[ participan\ii la adunarea amintit[ au fost numero=i.

5 De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii muntene de rangul aldoilea: Pasire v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a muntenilor (D.C.).

6 }ntr-adev[r, boierii de rangul al treilea, dintre care se alegeau dreg[torimai m[run\i, precum =i celelalte st[ri sociale nu aveau dreptul s[ fie ]n con-ducerea \[rii. }ns[ at`t micii boieri, c`t =i reprezentan\ii \[r[nimii libere erauinvita\i, potrivit unui obicei str[vechi, s[ participe la adun[rile pentru alegereadomnilor. O astfel de adunare era =i cea de la Arn[ut-chioi, la care au fost de fa\[,dup[ cum afirm[ izvoarele contemporane, exponen\i ai tuturor st[rilor sociale.

7 Dobitoc supus: \[r[nimea, prostimea moldovenilor; pasire supus[: \[r[-nimea, prostimea muntenilor (D.C.) — Cantemir d[ ]n continuare o list[nediferen\iat[ de numiri ]n care boierii de rangul ]nt`i sau al doilea suntinclu=i printre patrupedele =i p[s[rile supuse =i de consum, a=adar ]n r`ndulboierilor de rangul al treilea sau chiar al \[r[nimii.


li s[ sp`ndzur[ (c[ sufletul supus de \enchiul negrijei departe st[),precum ieste Boul1, Oaia, Calul, Capra, R`m[toriul, Iepurile, Cer-bul, C[prioara2, Leb[da3, Dropiia4, G`nsca, Ra\a, Curca, Porum-bul, G[ina, Turtureaoa =i alalte, cine=i dup[ neamul =i chipul s[u.Ce pre acestea nu pentru alt[ ceva le-au adunat, ce numai pentruca nu cumva vreuna s[ dzic[ c[ de acea adunare =tire n-au avut,nici ]n ceva pricin[ s[ poat[ pune, ca cum la acea adunareneafl`ndu-s[, sfatul cel de pre urm[ ce s-ar fi ales n-au ]n\eles.A=e c`t toate firile de duh purt[toare, carile ]ntru monarhiia aces-tor doa[ stihii s[ afl[, precum vruna macar de fa\[ n-au fost, s[nu s[ numasc[, nici din hirograful de ob=te5 numele s[ le lipsasc[.

Adunarea dar[ a cestor doa[ monarhii =i or`nduiala a cestordoa[ soboare6 ]ntr-acesta chip dup[ ce s[ or`ndui =i s[ tocmi, din-tr-]mbe p[r\ile cuv`nt mare =i porunc[ tare s[ f[cu, ca ol[cari cuc[r\i ]n toate p[r\ile =i alerg[tori ]n toate olaturile s[ s[ trima\[,ca prin toate \[rile =i ora=urile crainicii strig`nd, de aceast[ mare

1 Boul: Donici lugufetul (D.C.) — logof[tul Nicolae Donici, un mare boiercu un anumit relief politic, pe care scriitorul ]l trece, nu =tim din ce motive, ]ntagma a treia, a animalelor de consum. Urm[toarele numiri de patrupede(Oaia, Calul, Capra, R`m[toriul, Iepurile, Cerbul) nu sunt descifrate la cheie,probabil pentru c[ semnific[ reprezentan\i ai \[r[nimii sau boieri de rangulal treilea,

2 C[prioara: Caragie=tii (D.C.) — familia Caragea. Vom ]nt`lni ]n Istoriaieroglific[ doi reprezentan\i ai acestui nume: C[prioara de Aravia =i C[prioaraHindiii.

3 Leb[da: Cornescul banul (D.C.)— marele ban Cornea Br[iloiu, boier derangul ]nt`i, trecut de scriitor ]n mod nejustificat ]n r`ndul boierimii de rangulal treilea; trimisul special al lui Br`ncoveanu la Poart[.

4 Celelalte numiri (Dropia, G`nsca, Ra\a, Curca, Porumbul, G[ina,Turtureaoa) nu sunt descifrate la cheie.

5 Actul semnat de to\i participan\ii, prin care urma s[ se ]ncheie lucr[rileadun[rii.

6 Este vorba de cele dou[ grup[ri: cea muntean[ =i cea moldovean[ aadun[rii amintite.


a marelor monarhii adunare, tuturor ]n =tire s[ dea, =i cu de-adin-sul iscotind, s[ poat[ cunoa=te de ieste lipsind vreun chip dinvreun feliu din duhurile purt[toare1 =i de nu s[ afl[ cu to\ii laaceast[ a tuturor adunare =i de ob=te ]mpreunare. A=ijderea]ngroz[turi =i ]nfrico=eturi s[ s[ dzic[ porunciia unuia ca aceluia,carile la acel sobor a s[ ob=ti2 ar t[g[dui sau alt feliu de pricinispre ap[rare ar scorni =i celuia ce c`t de pu\in ]n ceva ]mpotrivirear ar[ta, plata cu pedeapsa mor\ii =i cu prada casii i s[ punea3.A=edar[4, cu cuv`ntul deodat[ =i porunca li s[ pliniia =i precums-ar dzice cuv`ntul, deodat[ cu g`ndul pretiutinderile =i pre lato\i sosiia (c[ vestea aspr[ tare p[trunde urechile =i inima ]nsp[i-m`ntat[ ]ndat[ simte sunetul) de vreme ce de alerg[turile iu\ilorol[cari =i de tropotele picioarelor a neobosi\ilor alerg[tori toat[pulberea de pre toat[ calea, ]n ceriu s[ r`dica. Toate v[ile ad`ncide tari strig[ri tare s[ r[zsuna, toate a mun\ilor ]nalte v`rvuri deiu\i chiote =i groase huiete ]n clip[ s[ cov`r=iia =i to\i c`mpii pustii=i nec[lca\i de groznice strig[ri =i de fricoase l[ud[ri s[ ]mplea.Nu era dar[, nici s[ putea afla ureche ]n v[zduh =i pre p[m`ntcarea, de stra=nic sunetul ve=tii =i de groznic cuv`ntul porunc[iace=tiia, s[ nu s[ sfredeleasc[; nu era, nici s[ afla ]ntr-aceste doa[stihii dihanie, carea de v`rtutea =i puterea ]nv[\[turii ace=tiia cumare fric[, cu ne]ncetat tremur =i cu nespus[ groaz[ s[ nu s[

1 Ar semnifica tot ce este viu, ]nsufle\it, adic[ to\i locuitorii. Exager`nd,scriitorul subliniaz[ complexitatea adun[rii; de altfel, asemenea adun[ri, prinlarga cuprindere a straturilor sociale, aveau un caracter destul de popular, dedemocratic, cum ]i place lui Cantemir ]nsu=i s[ spun[.

2 }n s[bor a s[ ob=ti: cu to\i ]ntr-un sfat a fi (D.C.).3 O exagerare literar[; ]n realitate nu se aplicau astfel de pedepse pentru

neparticiparea la asemenea adun[ri.4 Urmeaz[ un pasaj interesant, care prezint[ sistemul de transmitere a

=tirilor =i poruncilor prin ol[cari =i crainici, dup[ obiceiul timpului, am[nuntconsemnat =i de izvoarele vremii; fragmentul are =i reale calit[\i literare,scriitorul dovedind un sim\ deosebit pentru imaginile vizuale =i auditiveconstruite pe un fond plin de turbulent[ mi=care.


cl[teasc[ (c[ cu c`t vestea o\[r`t[ mai de n[prasn[ vine, cu at`tamai mare tulburare =i grij[ scorne=te). De care lucru ]ntr-alt chipa fi nu putu, f[r[ numai cu toatele deodat[, cu cuv`ntul, poruncacu fapta plinir[ =i la locul ]ns[mnat =i sorocul pus s[ g[sir[.

A=edar[, a marilor acestora ]mp[ra\i porunc[ tot deodat[ =id`ndu-s[ =i plinindu-s[, toate jiganiile uscatului =i pasirile v[zdu-hului ]n prip[ s[ adunar[ =i fietecarea, dup[ chipul =i neamul s[u,la ceata monarhiii sale s[ alc[tuir[. La care adunare cine=i ]npartea ]mp[ratului =i obl[duitoriului s[u d`ndu-s[, =i una de altadeos[bindu-s[, lucru ca acesta a fi s[ t`mpl[ (c[ mai totdeaunaobiciuit lucru ieste, la adun[ri mari ca acestea, oarecare ameste-c[turi =i ]mponci=ituri a s[ face, =i de multe ori pentru mici =i ]nsam[ neb[gate pricini, cu c`t ieste mai mare adunarea, cu at`tamai mare se face =i ]mp[rechiere)l.

Deci, precum s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, ]n parteamonarhului s[ alegea, =i una dup[ alalt[ la or`nduiala sa s[alc[tuia. Iar mai pre urm[ dec`t toate, Liliacul2 urma, carile cu

1 Cantemir ridiculizeaz[ certurile violente, ca expresie a divergen\elor deopinii, care luau na=tere ]ntre participan\i cu prilejul acestor adun[ri.

2 Liliac: Marco pseudobeizadea (D. C) — d`ndu-se drept nepot al lui MateiBasarab, acest Marco, despre care izvoarele vremii nu spun nimic (Istoriaieroglific[ =i o autobiografie put`nd fi considerate ca singurele =tiri), a urm[rit,]n jurul anilor 1700 — 1703, s[ ocupe tronul |[rii Rom`ne=ti =i chiar al Moldovei;dup[ cum rezult[ din „povestea cor[bierului cu dulful“ — un episod din Istoriaieroglific[ — nereu=indu-i ]ncercarea, a fost urm[rit de creditori =i condamnats[ munceasc[ la galere. }n povestire poart[ numele de Liliac, adic[ jum[tatepas[re (muntean) =i jum[tate patruped (moldovean), tocmai pentru a exprimadubla tentativ[ despre care am vorbit. Discu\iile din adunare ]n jurul acestuipersonaj pot fi considerate o pur[ fic\iune literar[, cu scopul de a satirizaunele aspecte ale vie\ii politice interne a vremii, de pild[, con=tiin\a de sine aputerii domne=ti, rela\iile dintre domn — sfetnici, domn — supu=i, clas[conduc[toare — oameni de r`nd, problema particip[rii maselor la via\a poli-tic[. Despre ]ncurc[turile =i necazurile pe care le-a produs cu adev[rat Marco ]n]mprejur[rile anului 1703 =i mai ales ]n desf[=urarea adun[rii de la Arn[ut-chioi vom afla =i din lucr[rile adun[rii =i din ultima parte a Istoriei ieroglifice.


aripile ce zbura =i cu slobodzeniia prin aier ce ]mbla, spre ceatazbur[toarelor, adec[ supt st[p`nirea Vulturului a fi ]l ar[ta, iar[amintrilea ]ntr-]nsul alalte hiri=ii socotindu-s[, ]n neamul jigani-ilor, supt domnia Leului ]l da. Care lucru pricina cercet[rii, apoi=i g`ncevii ]ntre doa[ monarhii fu: fietecarea socotind c[ chip caacela =ie supus a fi s-ar cuvini =i de nu s-ar =i cuvini, s[ i s[ cuviea sili, i s-ar cuvini (c[ci l[comiia sl[vii nu bun[tatea sau folosullucrului prive=te, ]n carile s[ sl[ve=te, ce numai pre altul mai giosdec`t sine a pune socote=te, fie macar[ =i f[r[ de folos; ]nc[ demulte ori =i pagub[ de i s-ar aduce, sau necunosc`nd =i nevr`nd,sau vr`nd =i cunosc`nd, priime=te).1 Pentru care lucru, ]ntr-]mbep[r\ile feliu de fel de voroave scornindu-s[, cu multe chipuri decuvinte gre\oase urechile am`nduror ]mp[ra\ilor ]mplea. C[ci fi-etecarile cu inima spre partea ]mp[ratului s[u tr[g`nd =i cu suf-letul spre adaogerea monarhiii sale st[ruind, lor biruin\a socotiia=i precum a=e s[ fie cu cale, adeveriia. Iar[ amintrilea de s-ar cum-va t`mpla, dzicea c[ sc[derea cinstii (care lucru mai v`rtos dec`talalte inimile st[p`nitorilor ]mpunge) =i mic=urarea sl[vii nume-lui monarhiii sale a fi =i a s[ face aievea striga (O, oarba jigani-ilor poft[, lucrul din potriv[ nesocotind, c[ mintea =i socotealasl[vii la aceasta s[ sprijene=te, c[ ea cearc[ pre cela ce nu ocunoa=te, vorove=te cu cela ce nu o aude, cu acela are a face ca-rile nu au v[dzut-o, dup[ acela merge carile de d`nsa fuge, preacela cinste=te carile pu\in ]n sam[ o bag[, pre acela ce nu opofte=te ]l pofte=te, celuia ce nu o va ]nainte ]i iese, =i celui ne-cunoscut pre sam[ s[ d[. Iar[ hiri=iia sl[vii cea mai cu de-adinsieste ca s[ p[r[sasc[ pre cel ce o cinste=te, =i cu acela s[ r[m`iecarile o necinste=te).

Am`ndoi, dar[; ]mp[ra\ii nu pu\in fur[ cl[ti\i de ]mpotriv[cuvinte ca acestea =i fietecarile ]n valurile chitelelor ni ]n sus, ni

1 Prin felul ]n care scriitorul ridiculizeaz[ defectele celor doi „]mp[ra\i“,Leul =i Vulturul, manifestarea grotesc[ a con=tiin\ei de sine a puterii, anticip[pe regii Liliputului =i Blefuscului, din C[l[toriile lui Gulliver de Jonathan Swift.


]n gios s[lta (c[ inima nea=edzat[, ales pentru l[comiia cinstii, ]nmai mari valuri ]noat[, dec`t corabiia ]n ochean), de vreme cepre o parte socotiia c[ de vor scoate ]ntrebarea aceasta la ival[,oricarile pofta inimii sale ar izb`ndi, nu pu\in[ ]ntristare =i a voiifr`ngere celuialalt a aduce s-ar socoti. Iar[ pre alt[ parte, poftal[comiii =i jelea m[rimei numelui =i a l[\imei ]mp[r[\ii cacu o nepotolit[ =i nest`ns[ de foc par[ ]i p`rjoliia (c[ focul pofteinu mai gios ]n step[na arsurii ieste dec`t metalul ]nfocat) =i ]ntr-alt chip st`mp[rarea aceii ]nfoc[ri =i potolirea aceii arsuri a fi saua s[ face nu socotiia, f[r[ numai ce va =i ce porunce=te, aceia s[s[ fac[. Ce aceast[ senten\ie, precum am`ndoi ]n inim[ o avea,a=e unuia c[tr[ altul, precum cererea nu i s[ va trece, adeveri\iera (c[ci iute ieste adulm[carea adeverin\ii unde a sufletuluip[timire ]ntr-altul de pre a sa o m[sur[ cineva). +i a=e, ace=ti doi]mp[ra\i ]ntr-un nepovestit chip cu duhurile ]n sine tare s[ lupta,=i precum unul nu biruia, a=e altul nu s[ biruia; ce numai ca cumpreste puterea sim\irilor ar fi, ]ntre sine o lupt[ nesim\it[ sim\iia,=i precum spre biruin\[ ceva nu nedejduia, a=e precum nu s[ vabirui nedejduia. Puterea a cuno=tin\ii sf`r=itului ]ntr-am`ndoi lip-siia, =i cine=i dup[ pofta sa ]n ceva a s[ ]ndestuli sau a s[ odihnineput`nd, cu sufletele numai, t`nd biruia, t`nd s[ biruia (c[ pre-cum ]ndreptariul nu mai mult pre lucrul str`mb de str`mb dove-de=te dec`t pre sine de drept). A=e =i ei, unul de pre m[sura al-tuia, c`t =i ce ar putea, s[ m[sura =i s[ pricepea. }ntr-acesta chipei singuri =ie adeverindu-=i din toat[ socoteala carea ]nainte ]=ipunea, departe de la \enchiu-i s[ ab[tea.

C`t[va vreme dar[ r[zboiu ca acesta, ca cum duhnicesc s-arputea dzice, ]ntre ace=ti doi monarhi vr[jma=i s[ b[tea, =i unula altuia pofta nesim\itore=te tare p[trundea, at`ta c`t prin ne-=tiin\[, a am`nduror =tiin\a s[ ]mpreuna =i p`n[ mai pre urm[ aam`nduror senten\ia =i alegerea sfatului la un s[v`r=it s[ ]mpropiia=i s[ lipiia (c[ sufletele ]n\elepte macar =i asupra vr[jm[=iii so-cotelii drepte s[ pleac[). Adec[ fietecarile lucrul acesta ]ntr-acela


chip s[ s[ caute =i s[ s[ aleag[ socotiia, ]n carile nici cinstei ]nceva betejire, nici spre a necinstii obr[znicire s[ s[ dea, ce ca cum]nc[ la urechile lor scr`=netul str`ncenoaselor acestora voroave]nc[ n-ar fi agiuns =i ca cum ideea [sic] acestui primejduios sfat]n mintea lor ]nc[ nu s-ar fi cuprins (c[ de multe ori a lucrurilorpropuse acoperire v`rtoase leacuri aduce ranelor, carile la ival[de s-ar scoate, a=e=i de tot s-ar face net[m[duite). A=ijderea (maicu iu=or ieste a s[ suferi obrinteala ranii la aier scoas[ dec`t pati-ma sufletului c[tr[ ]mpotrivnicul s[u ar[tat[). +i a=e, fietecarilepre sfetnicii s[i deos[bi chem`nd, ]ntr-acesta chip le poruncir[,dzic`nd (pentru lucrurile mici mari g`lceve a scorni, a ]n\elep\ilorlucru nu ieste, macar[ c[ aceasta =i la cei ]n\elep\i de multe oris-au v[dzut). Deci socotim, prec`t ]n putin\[ va fi, sau noi de lad`nsele, sau pre d`nsele de la noi s[ le abatem (c[ pre c`t[ vred-nicie ieste cineva ]n vrajb[ a nu intra, pre at`ta ieste, =i nu maimult[ din vraj[ a ie=i). De care lucru dzicem, ]n desc`lciturag`lcevii ace=tiia, puterea monarhiii noastre l`ng[ noi s[ oprim =ipre dimocratiia voastr[ epitrop monarhiii noastre s[ punem1. Ca-rea lucrul acesta s[-l scuture, s[-l iscodeasc[ =i ce ar fi dintr-]mbep[r\ile mai cu cale =i mai cu cuviin\[, aceia s[ aleag[ =i s[ispr[vasc[, a=e ca p`n[ ]naintea fe\ii noastre a nu ie=i, din toatenodurile s[ s[ dezlege, ca oric`nd ar vini, ori ]ntr-a cui parte aceamic[ jig[niu\[ ar trece, ca cum din veci =i din b[tr`ni a=e ar fifost obiciuit, iar[ nu ceva nou =i de cur`nd s-au scornit2 (c[ci

1 Este unul din principiile de baz[ ale g`ndirii politice cantemirene privindcolaborarea dintre domn, care trebuie s[ exprime autoritatea politic[nediscutat[ =i nelimitat[ („puterea monarhiii“), =i sfatul boieresc (numit descriitor „dimocratiie“), av`nd doar atribu\ia de pov[\uitor, de consilier (a=aar trebui ]n\eleas[ aici no\iunea de „epitrop“).

2 Cantemir (asemenea altor contemporani), este adeptul p[str[rii obi-ceiurilor =i tradi\iei ]n m[surile de stat, =tiind bine c[ orice ]nnoire ]nsemna,cel mai adesea, o nou[ modalitate de ad`ncire a exploat[rii otomane.


amintrilea pricina cl[tirii d`ndu-s[, odihna =i lini=tea f[r[ tul-burare =i str`nciunare a fi nu poate).

L[udar[ sfetnicii sfatul ]mp[ra\ilor lor =i cu mare minune min-tea =i ]n\elepciunea lor cu nespuse m[riri ]n ceriu r`dicar[, pen-tru c[ci ]n chivernisala lucrurilor public[i sale nu at`ta celea cepot, pre c`t celea ce nu pot ocolesc, =i nici cu putin\a ]=i slobodm`ndriia, nici cu neputin\a ]=i a\i\[ m`niia (c[ neputin\a aducem`niia, =i m`niia a=teapt[ izb`nda); ce precum cu putin\a spreumilin\[ =i bl`nde\e, a=e cu neputin\a spre a g`lcevii potolire s-auslujit (c[ci la cei mai pu\in domoli\i neputin\a prinde obrazulputin\ii =i de lucrurile de neputut s[ apuc[) (iar[ ]mpotriv[, ceice la poarta vrednicii slujesc, adese s-au v[dzut c[ mai cufericire le ispr[ve=te neputin\a cu p[r[sirea dec`t putin\a cu pre-pus, cu ]nceperea. C[ci neputin\a ne]ncep`nd, de nu-=i folose=te,]ncailea nu-=i stric[. Iar[ putin\a ]n m`ndriia sa am[gindu-s[, lu-cruri peste putin\a sa ]ncepe =i la s[v`r=it a le duce nu poate, ca-rea f[r[ gre= ]n loc de folos pagub[ ]i aduce). A=edar[, senatorii1,dup[ ce cu nes[v`r=ite (precum s-au dzis) =i vecinice laude cine=ipre ]mp[ratul s[u binecuv`ntar[, cu to\ii la locul =i la scaunelesale s[ ]ntoars[r[.

Dup[ aceia, unii c[tr[ al\ii ve=ti pentru adunarea de ob=te adimocratiii2 a trimete ]ncepur[. Pentru ca cel t[cut ]ntre inimile]mp[ra\ilor f[cut sfat ]naintea tuturor s[-l puie =i f[r[ betejirea =ijulirea cinstii, a sl[vii numelui ]mp[ra\ilor lor la ival[ s[-l scoa\[,

1 Senator: sfetnic, boier de sfat, boier mare (D.C.) — membru al divanuluiboieresc.

2 De=i, la “scar[“, Cantemir ]n\elege prin democra\ie st[p`nirea ]n careacap ales nu ieste, ce toat[ \ara poate intra la sfat, deci un stat republican, aicitermenul desemneaz[ adunarea de la Arn[ut-chioi, care era democratic[,]ntruc`t exprima o larg[ reprezentare a straturilor sociale din cele dou[ \[rirom`ne=ti.


]n care descoperire senten\iia sfatului monarhilor s[i s[ s[ a=edze=i s[ s[ adeveredze. [}ns[ acesta lucru asemenea s[ f[cu celorac[rora de mare c[ldura v[zduhului denafar[, cea ]n trupul s[un[scut[ din fire c[ldur[, tare spre cl[tire li s[ porne=te =i seteav`rtos li s[ pricine=te. C[riia leacul o umedzal[ limpide =i recefiind, ca aceia lipsind, alta ]mpotrivnic[, adec[ limpede umedzal[,dar[ c[lduroas[ de fa\[ afl`ndu-s[ (precum ieste duhul vinuluisau alta acestuia asemenea) =i de limpegiune numai =i umedzal[am[gindu-s[ (pu\in pentru hiri=iia r[celii =i a c[ldurii grij[purt`nd), pentru ca setea s[-=i st`mpere mai pre larg dec`t s-arc[dea o ]nghite, ce aceasta mai pre urm[ ]n vasele priimitoarem[rg`nd =i dup[ a sa fire cu cea din na=tere a trupului c[ldur[]mpreun`ndu-s[ (c[ci am`ndoa surori a unui p[rinte, a soareluisint), sc[p[r[turile sc`nteilor dint`i pu\in cl[tite ]nc[ mai iutecl[tindu-le =i pornindu-le (ca cum ieste osiia neuns[ ]n butea ro\iiuscate), din sc`ntei sc[p[r[toare par[ ardz[toare s[ face. Din ca-rea mai mare p`rjol de sete s[ ijd[re=te =i ]n materiia mai de-nainte g[tat[ cu iu\imea p[trundzind, mai mult setea s[ spudze=te=i s[ l[\e=te (c[ci dup[ socoteala unor filosofi, toat[ materiia fo-cului iu\ime =i forma-i iute cl[tire ieste), c[riia ceva ]mpiedecarenepuindu-s[, f[r[ nici un prepus toat[ umedzala din fire ar usca=i dup[ cea de s[v`r=it usc[ciune cea de pierire putregiune cubun[ sam[ ar urma].

}ntr-acesta chip fu =i ]nv[\[tura ]mp[ra\ilor, intr`nd ]n ure-chile supu=ilor. C[ci ce mai denainte cu lumina stidirii fe\elor]mp[ra\ilor ]ntr-inemile gloatei ]ntunecat (c[ci lumina mare precea mic[ ]ntunec[) =i near[tat era, acmu cu lipsa ei, toate f[r[nici o siial[ =i stidire la ival[ ie=iia (c[ precum lumina soareluis[ are c[tr[ alalte stele, a=e chipul ]mp[ratului c[tr[ senatori =ialal\i supu=i ieste. +i precum ]n prezen\iia lui toate s[ facnev[dzute, iar[ ]n lipsa lui cea c`t de mic[ =i de departe lu-mineadz[ =i sc`nteiadz[, a=e ]naintea fe\ii ]mp[ratului toate


chipurile supu=ilor s[ mic=oreadz[ =i toat[ gura slobod[ s[]nfr`neadz[. Iar[ ]n dosul lui =i cel mai mic ]n palatul lui, pre-cum schiptrul ]mp[ratului ]n m`na sa poart[ s[ arat[). C[ dup[ce tr`mbi\a pozvoleniii dimocratiii ]n audzul tuturor c`nt[, din-tr-]mbe p[r\ile fietecare dihanie glas de sfat =i bolb[itur[ de]nv[\[tur[ ]ncepu a da. +i a=e, c`\i mai denainte era ascult[tori,at`\e atuncea s[ f[cur[ ]nv[\[tori, dintr-a c[rora cuvinte =i sfa-turi alt[ ceva nu s[ ]n\elegea, f[r[ numai chiote netocmite =ihuiete neaudzite [c[ precum nenum[rate pic[turile ploii dinnuori cu repegiune pre p[m`nt c[dzind un huiet oarecare dau,iar[ vreun glas tocmit nicicum, =i precum a unui organ de muzic[toate coardele deodat[ lovindu-s[, o r[zsunare oarecarea dau,]ns[ vreo melodie tocmit[ =i dup[ pravilele muzic[i alc[tuit[nicicum nu s[ aude (carea puterii audzului mai mult ]ngre\o=ereaduce dec`t pl[cere), a=e ieste =i voroava a mul\i =i tot deodat[].}ntr-acesta chip =i =iganiile acestea ]ntr-at`ta voie slobod[v[dz`ndu-s[, cu toatele socotiia c[ carea mai tare va putea striga,aceiia ]nv[\[tur[ s[ va asculta. A=ijderea deos[bi ce ar fi fostdestul[ =i ]nc[ de prisosal[ g`lceava pentru alegerea aceii pasiridobitocite sau jiganii p[s[rite, ]nc[ mai mare era dihoniia =i zarvacarea ]ntre d`nsele s[ f[cea, cine ar giudeca =i cine s-ar giudeca,carea ar sf[tui =i carea s-ar sf[tui (precum aievea ieste c[ undelipse=te ]ncep[tura st[ruitoare, toate mijloacile ]ncep[turiinest[ruitoare s[ s[ fac[). Ce, pentru ca ]ntr-un cuv`nt s[ dzic,toate spre tulburare =i nea=edzare s[ ]ntorsese, ase c`t ce s-ar fispre binele =i folosul de ob=te nedejduit, spre r[zsipa =i pr[p[-deniia tuturor s[ f[cea.

}mbe p[r\ile am`nduror monarhiilor ]ntr-acesta chip ]mp[re-chindu-s[ =i f[r[ nici o isprav[ din cuvinte de=erte numai opro=-c`ndu-s[ =i ce mai cu cuviin\[ de gr[it =i de f[cut ar fi nedomi-rindu-s[.

Totdeodat[ =i f[r[ veste, ]n mijlocul theatrului, jiganiia carea


Vidr[1 s[ cheam[, cu mare obr[znicie s[ri =i ]ntr-acesta chip proi-miul voroavei sale ]ncepu: „Vestit[ axiom[ ]ntre cei fizice=ti filo-sofi ieste c[ cel de asemenea iube=te pre cel =ie de-asemenea(iubirea dar[ c[tr[ cel =ie de-asemenea va s[ arete neiubirea c[tr[cel =ie nu de-asemenea). A=edar[, pasirea zbur[toare oric`nd prici-na pasirii =ie de-asemenea ar gr[i, totdeauna mai cu priin\[ parteai-ar \inea dec`t pravila drept[\ii ar pofti. A=ijderea, oric`nd dobi-toc pentru dobitoc ]n pricin[ ar vorovi, mai cu iubirea firii l-arocroti dec`t dreptatea giudec[\ii ar suferi. +i a=e ]ntr-]mbe p[r\ilemai mult f[\[rnicie dec`t omenie, sau mai mult asupreal[ dec`tdreapta socoteal[ s-ar face. De unde urmadz[ ca supt poala priin\iisau a nepriin\ii pururea chipul adeverin\ii ascuns =i acoperit s[r[m`ie (c[ precum ]n teaca str`mb[ sabia dreapt[, nici ]n teacadreapt[ sabiia str`mb[ a ]ntra nu poate, a=e unde ieste luareafe\ii sau str[murarea priin\ii, toat[ nedejdea giudec[\ii drepteafar[ s[ scoate). Pentru care lucru, eu, cu proasta mea socoteal[,a=e mai de folos a fi a=i afla, ca g`lceava a at`tea guri ]n z[dar s[

1 Vidra: Constantin vod[ Duca ( D.C.) — sau Ducule\, domnul recent mazilit,la st[ruin\ele fostului s[u socru =i protector Constantin Br`ncoveanu,nemul\umit de comportarea sa nerecunosc[toare; domne=te de dou[ ori ]nMoldova (1693 — 1695 =i 1700 — 1703), mai ]nt`i ]nlocuind pe DimitrieCantemir ]n prima domnie, neconfirmat[ de turci, =i ]n cea de a doua, peAntioh Cantemir, fratele scriitorului; ]n aceste domnii a dat dovad[ de o l[comienem[rginit[, sem[n`nd astfel ]ntru totul cu tat[l s[u, Gheorghe Duca, fost =iel, de c`teva ori, domn al Moldovei. Numele Vidra desemneaz[ originea sadubl[, animal de uscat (moldovean dup[ mam[ =i fost domn al Moldovei) =ianimal de ap[ (grec dup[ tat[; prin el \inea de Imperiul Otoman, elementulap[ semnific`nd acest stat).

O dat[ cu intrarea sa ]n scen[, adunarea animalelor devine adunarea real[de la Arn[ut-chioi, din 1703. Este greu de conceput ca Duca s[ fi participat cuadev[rat la lucr[rile adun[rii, menite s[ dea un cadru juridic mazilirii lui =i s[aleag[ un nou domn ]n persoana lui Mihai Racovi\[. Dup[ cum va ar[ta maideparte povestirea =i dup[ cum dovedesc =i izvoarele vremii, drept r[zbunare,el a creat multe nepl[ceri bunului mers al desf[=ur[rii adun[rii, pun`nd chiar]n primejdie confirmarea de c[tre Poart[ a viitorului domn.


p[rasim =i un chip ca acela s[ g[sim, carile ]ntr-]mbe p[r\ile aface s[ nu aib[, pentru ca priin\a fireasc[ mai mult ]ntr-o partesau ]ntr-alt[ parte s[ nu-l n[st[vasc[, ce numai orice ar pofti dreap-ta socoteal[, aceia s[ dzic[, s[ fac[ =i cu giudecata s[ aleag[ (c[dreptul giudec[toriu ]nt`i pre sine de drept, apoi pre altul destr`mb giudec[, =i ]nt`i ascunsul inimii sale de f[\[rnicie cur[\e=te,apoi pre altul sau din nevoie ]l izb[ve=te, sau dup[ a lui vin[ ]losinde=te)1. A=ijderea a=i sf[tui, ca ori ]n ce chip s-ar putea, cuun ceas mai ]nainte hotar =i s[v`r=it g`lcevii ace=tiia s[ punem(c[ g`lceava lung[ atocma ieste cu boala hronic[), ca nu c`ndaimai ]ndelung scutur`ndu-s[ =i cern`ndu-s[ voroava c[tr[ aces-tea, ]nc[ mai multe shismate =i erese s[ s[ scorneasc[, pre carilesau prea cu mult greu, sau nicicum vreodat[ a le potoli ve\i putea.“

Acestea ]nc[ vorovind Vidra =i ]nc[ bine sf`r=it cuv`ntului s[unepuind, preste a tuturor nedejde pasirea carea s[ cheam[ B`tlan2

1 Prin Constantin Duca, scriitorul pune ]n discu\ie un element fundamen-tal de jurispruden\[: principiul obiectivit[\ii din partea celui obligat s[hot[rasc[, principiu ce nu se respect[ dac[ judec[torul =i ]mpricinatul facparte din acela=i grup de interese. Intervenind ]ntr-o discu\ie ]n care p[rtinirea(“priin\a“) nu putea fi evitat[, Duca pleda ]n realitate pentru propria sa cauz[,c[ut`nd s[ atace juridic obiectivitatea =i ca atare legitimitatea mazilirii sale.Dup[ opinia lui Cantemir, interesele pot modifica nu numai „pravila drept[\ii“=i „dreapta socoteal[“ ]n ]n\elesul lor juridic, ci =i adev[rul ]n sine, ca materiea =tiin\ei logicii.

2 B`tlanul: Dimachi (D.C.) — Chiri\[ Dimachi, un grec, fost capuchehaialui Duca la Poart[, pe care ]ns[ ]l tr[deaz[ pentru a trece ]n serviciul luiBr`ncoveanu. Intuind c[ Duca manevra pentru propria sa cauz[ — amestecul]n disputa privitoare la Liliac fiind doar un pretext —, Dimachi intervine prompt=i energic ]mpotriva fostuliii s[u sl[p`n, amintindu-i c[ fiind grec =i legat deinteresele Por\ii Otomane, nu are nici dreptul, nici c[derea s[ se mai amestece]n treburile Moldovei =i |[rii Rom`ne=ti. Astfel se ]ncheie disputa privindLiliacul, discu\iile din adunare fiind acum orientate numai spre persoana luiDuca, prezent, f[r[ s[ fi fost invitat. Prin interven\ia lui Dimachi ]ncepe ]nadunare seria de atacuri ]mpotriva fostului domn al Moldovei, prilej de a i sescoate ]n eviden\[ toate f[r[delegile, pentru ca mazilirea lui s[ r[m`n[ un actdefinitiv, ceea ce de fapt s-a =i ]nt`mplat.


cu mare m`nie =i probozal[ a o \istui ]ncepu =i groznice semnedin ochi =i din cap s[ tac[ ]i f[cea, =i c[tr[ acestea o aporie ipo-thetic[1 dzic`nd, scorniia: „Tu, o, Vidro, di ai fi sau din pasirilezbur[toare, sau din dobitoacele pre uscat ]mbl[toare, ar puteacineva dzice c[ doar[ a ]mbe p[r\ilor ]n ceva mai denainte =tiin\aai fi avut. Iar[ acmu, jiganie ]n neam prepus, dintr-alt[ stihie =isupt alt[ monarhie supus[ fiind2, cum socote=ti c[ pentru lucru-rile \ie ]n r[d[cina lor necunoscute ]nv[\[tura cea mai bun[ =isfatul cel mai ales a da vii putea? Ce mai bine ar fi, precum mi s[pare, pentru lucrurile carile ]n ]naintea m[rg[toare sim\irea nule-ai avut a le =ti =i a le cunoa=te, s[ nu te f[le=ti (c[ precum toat[=tiin\a din pova\a sim\irilor s[ afl[, toat[ lumea =tie, c[ci nu or-bul, ce cel cu ochi giudec[ de v[psele, =i cel cu urec

istoria ieroglifica, vol 1 · 2012. 2. 11. · istoria ieroglific[. vol. i 5 defini\ii sobre,...

Documents