ANGLIA

Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a

omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au

rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie

Anglia este prima tara care a cunoscut procesul de industrializare. Ea va constitui un

model si pt celelalte tari care vor intra in acest proces. Aceasta rev ind se desfasoara intre

anii 1750-1821 si se sistematizeaza pe 3 coord: demografic, agrar si industrial.

Rev dem consta in cresterea populatiei. In doar aproape 3 sferturi de secol, de la 7

mil de loc, se ajunge la 21 mil. Astfel, forta de munca este tanara, viguroasa, ceea ce

determina cresterea cererii interne. S’au produs schimbari importante in structura socio-

economica, profesionala si in mediile urban si rural.

Rev agrara se instaleaza la jum sec 17. Agric angliei se practica cu tehnici

traditionale. Erau multe campuri agricole folosite la comun de catre membrii comunitatii

si multe suprafete necultivate. Nu exista o delimitare. Astfel, la cererea marilor

proprietari, parlamentul britanic confera acte de imprejmuire. De fapt, taranii au fost

deposedati de pamanturi prin rascumpararea sau violenta. Aceste acte erau acordate celor

care isi puteau permite, eu trebuiau sa faca dovada ca au bani pt a cultiva pe acele

terenuri. Un boier care detinea un domeniu avea voie sa foloseasca o treime(din punct de

vedere economic), iar taranii doua treimi (proprietate conditionata). Dispare clasa

mijlocie rurala, ramanand doar marii latifundiari si tarii, care fie devin forta de munca

ieftina, fie emigreaza in America. Astfel, productia agricola devine sistematica, avand o

oferta mare la un pret mic.

Rev ind propriu-zisa inecpe cu industria textila si se continua cu exploatarea

carbunelui si fierului si constructia de cai de transport.

s-au facut multe descoperiri tehnice si perfectionari, prima fiind suveica zburatoare,

urmata de masini cu aburi, calea ferata, procesul de a prelucra fonta in fier forjabil. In

1825 sunt deja 6400 km de canale interne. In sept 1829 se inaugureaza prima cale ferata

Liverpool-Manchester. Dupa 1830, Anglia devine dependenta de Imperiul Colonial.

In 1850, suprematiei economice europene, supranumita si “Imperiul care nu

apune niciodata”, i se arata un nou pretendent: Rusia, care ulterior devine Germania.

Devenise clar că revoluţia industrială provocase schimbări majore şi transformase Marea

Britanie în „atelierul întregii lumi”. Acest statut a fost celebrat în 1851 prin Marea

Expoziţie organizată, în Hyde Park, într-o construcţie de metal şi sticlă numită Palatul de

cristal – un adevărat simbol al puterii industriale al acestei naţiuni.

GERMANIA

Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a

omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au

rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie

La inceputul sec 19, lumea germana este formata din aporx 300 de formatiuni

statale. Acest lucru era un handicap al vietii economice. Se pastrau multe caracteristici

medievale, precum mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba religia si

obiceiurile.

Din initiativa Prusiei, se formeaza Zollvereih’ul (uniune vamala) in 1819. Aceasta

uniunea vamala permita libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si

libera circulatie a persoanelor. Pe fundalul Zollvereih-ului, se produce revolutia ind in

Germania. Se adopta succcesiv (1851-1852) doua legi de reforma agrara. Ele se refera la

luarea dreptului de folosinta a pamantului celor care erau mari proprietarii de domenii

feudale. Se instituie proprietatea capitalista pe tot domeniu feudal. Uni emigreaza spre

America, pentru o viata mai buna. Se fac exploatatii de tip ferma, iar productia obtinuta

era orientata spre piata.

Prentru a incuraja agricultura, statul prusac impune anumite masuri, da al caror

rezultat se remarca 2-3 secole mai tarziu. Astfel, se infiinteaza scolile de iarna. Aceste

scoli trebuiau neaparat absolvite de proprietatii unor terenuri mai mari de 50 ha. Daca nu

absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul avea drept asupra pamantului sau,

altfel spus, drept de preeptiune. Cursurile erau sustinute de profesori universitari

itineranti, organizate pe parohii, cateodata si in biserica daca nu aveau. Una dintre masuri

ar fi finantarea in totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea fermelor.

Statul prusac incurajeaza cooperatia. In Rusia, Lenin ia termenul, scoate continutul

german si il introduce pe cel bolsevic. Toate aceste masuri determina o agricultura de tip

intensiv: oferta mare, pret mic.

Referitor la demografia germana, rata natalitatii ajunge la 33%, avand o populatie

educata si civilizata, femeia cizelandu’se. Politica statului prusac se sistematizeaza.

Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece

pe cea engleza: siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Germanii aveau o

piata de desfacere asigurata, erau intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat.

Aplicatiile civile provenea din cele militare (automobilul). Capitalul este centralizat. Se

instituie departamente de cercetare stiintifica pentru intensificarea procesului. Apare

motorul diesel folosite la primele submarine germane.

Dupa unificarea Germaniei (1871), se creeaza o retea feroviata menita sa unifice

teritorial diferite provincii. Căile ferate germane însumează 43.000 km în 1890, au o mare

densitate în regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia şi Saxonia, şi se află,

după 1876, în proprietatea statului. Se creeaza doua inventii epocale, care isi pun

amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germane: motorul Otto (stramosul

motorului pe benzina) si motorul electric.

In prag de Primul Razboi Mondial, Germania ocupa locul I in ierarhia mondiala

datorita progresului sau economic si tehnologic.

SUA

Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a

omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au

rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie

Evolutia econmica a SUA cunoaste 2 etape esentiale: prima se desfasoara de la

declararea independentei in 1776 pana la Razboiul de secesiune, iar a doua etapa incepe

de la razb de secesiune si pana la PRM 1914.

In prima etapa, America are o dezvoltare economica inspirata din modelul

britanic, avand si ea cele 3 coord are rev ind. Pe plan agrar, colonistii infiinteaza ferme.

Cultura cerealelor si cresterea animalelor sunt favorizate de faptul ca pamanturile erau

nefolosite, fertile si se intindeau pe o suprafata foarte mare. Agricultura este predominant

pastorala. Datorita unei rate a natalitatii foarte mari si a unei imigrari masive, populatia

creste de aproape 20 de ori intr-un singur secol: de la 4 mil loc se ajunge la 100 mil loc.

Productia agricola reprezitna baza de materii prime pentru productia alimentara, care,

initial, este concentrata in jurul orasului Chicago. In acelasi timp, industria textila se

remarca prin valorificarea bumbacului din zonele de sud. Prima “afacere in stil american”

o constituie caile ferate. Ele reprezinta o necesitate pentru vietile americanilor. De aici

insa, dezvoltarea economica ia amploare, deplasandu’se spre alte industrii,

complementare celei de cai ferate: industriile metalurgice, extractive, constructoare de

masini. Fata de europeni, America are locomotive mai mari.

A doua etapa reprezinta diferentierea modelului economic american fata de cel

european, America punandu’si amprenta vizibil pe viata economica si politica. Astfel, se

deosebesc primele masuri de politci protectioniste: taxele vamale moderate (10%-15%).

Datorita expansiunii rapide economice, apar primele societati pe actiuni, iar ca urmare a

unor monopoluri nedorite, primele legi antitrust. Primele actiuni inregistrate au fost ale

firmelor feroviare la Bursa din New York. Dupa 1860, libera initativa atinge cote maxime

si se credea ca orice interventie a statului in economie era un atentat la democratie. Tot

atunci, apar primii milionari (care aveau un capital mai mare de 1 milion de dolari).

Domeniile dominate erau petrolul, caile ferate si otelul. Descoperirea petrolului atrage

dupa sine un ritm propriu SUA. Numeroase inventii precum conductele magistrale de

titei, vaporul de cisterna (Rockfeller), vasul frigorific si vasul turbinei, tramvaiul Siemens

(1812), conservele, etc, se aplica la scara nationala.

Specifica diferentierii modelului economic este diviziunea muncii, care este, de

asemenea, foarte bine dezvoltata. Uzinele Ford produc primul atuomobil din lume. Ford

si Taylor intemeiaza managementul modern prin realizarea reclamelor. Urbanizarea se

practica la scara larga.

Dolarul american are drept de circulatie comun cu principalele monede europene:

marca, francul si lira (in prima etapa de la decl indep pana la razb de secesiune). In a

doua etapa (de la razb de secesiune si pana la PRM), fiecare stat are o banca centrala

(emisiune), permitandu’se doar circulatia lirei si a dolarilor locali. Intre 1900 si 1912,

cunoastem falimentul lui Money Trust. In 1913, dolarul ia o noua directie. Se infiinteaza

sistemul federal de rezerva care controleaza emisiunea monetara pe intreg teritoriu

american. Dimensiunile bancnotei raman la fel, precum si culoarea verde.

In concluzie, in prag de PRM, SUA este o tara de proportii imense, cu o economie

agrar-industriala dezvoltate, cu o populatie indestulata material, ocupand locul 3, dupa

Germania.

FRANTA

Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a

omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au

rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie

Franta cunoaste o dezv ind relativ tarzie. In sec 19, economia franceza este

puternica marcata de revolutia din tara. Au fost luate numeroase masuri sub impulsul

revolultiilor, avand urmari negative aproape jum de secol.

Reforma agrara impusa improprietareste locuitorii marilor domenii, deteminand amrea

propeietate care substituie agricultura de tip ferma (doua treimi). Cealalta treime se

regaseste sub forma unor proprietati mici si mijlocii. Se retine in agricultura o prea mare

forta de munca, iar clasele mici si mijlocii nu au o forta economica puternica. Agricultura

taraneasca este de subzidenta, avand o oferta mica si un pret mare.

O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub

control, producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata, nobili fiind deja.

Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui

Napoleon Bonaparte, economia activa pierde 15%, astfel instalandu’se o forta de munca

deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la

produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi

intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand.

Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe acest

fundal, economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice. Statisticile arata

prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au intre 3 si 5

lucratori (cu patron cu tot).

La jum sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din

initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua

tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza

fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Morena si e

obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele

de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba.

Dupa 1870 si pan la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in

domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu

proudc varfuri de antrenament in economie nationala.

Inaugurarea primei linii internaţionale de transport pe cale ferată are loc la 19 septembrie

1841, pe un traseu de 140 km, între Strasbourg (Franţa) şi Basel (Elveţia).

In prag de PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport

economic pt prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung.

REFORMA SOCIETATII ROM LA JUM SEC 19

In istoria romanilor, epoca moderna reprezinta unul dintre cele mai importante

momente, putandu-se remarca in contextul genral european al dezvoltarii sociale,

economice si politice.

“Startul” este dat prin tratatul de la Adrianopol. Tarilor romane li se retrocedeaza

porturile de la nordul Dunarii, recunoscandu-li-se libertatea comertului exterior, adica

este desfiintat monopolul otoman asuprea comertului. Li se permite libera navigatie si

comertul pe Marea Neagra, precum si desfiintarea zaharelei. Insa otomanii impun politic

tarilor romane dreptul de preeptiune, adica de prim cumparator. Ei vindeau cerealele,

graul, animalele ca fiind ale lor.. Braila si Galati erau noduri vamale, care ulterior au

devenit in 1836, respectiv 1837 porto-franco, adica puncte libere. Timp de 20 de ani, cele

doua porturi cresc exponential, dovada fiind faptul ca, in doua decenii, volumul si

valoarea comertului exterior romanesc derulat prin cele doua porturi creste de 20 de ori.

Se produc mariri si modificari asupra culturilor agricole. Fiind o crestere de

cereale de piata europeana, are loc si o extindere pe plan national. Agricultura este prin

excelenta extensiva, practicandu’se sisteme si utilizandu-se unele traditionale, din

perioadele anteriore, iar in urmatoarele decenii se vor folosi unele tehnici mai evoluate,

un model fiind ferma lui Ghica sau fermelor lui Sturza.

La 1 ianuarie 1848, se stabileste Conventia Vamale intre Tara Romaneasca si

Moldova, care are ca urmare amplificare fluxurilor de marfuri dintre cele doua tari, avand

o piata unica romaneasca. Vama este prima institutie romaneasca.

Relatiile dintre boieri si tarani se degradeaza in timp. Proprietarii funciari incearca sa isi

mareasca veniturile prin micsorarea pamantului dat in folosinta taranilor si prin marirea

zilelor de lucru (claca). Pe termen scurt, profitul boierilor a fost considerabil, dar pe

termen lung a franat dezvoltarea agriculturii si a intregii economii. Pana in 1864, claca a

reprezentat o problema sociala intre boieri si tarani. In 1851 s-au aplicat niste legi pentru

a atenua situatia taranilor, dar, in fond, nu a rezolvat problema agrar-taraneasca.

In 1859 are loc unificare teritoariala a Tarii Romanesti si Moldovei sub domnia

lui Alexandru Ioan Cuza. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi

colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al

României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti

(1863), reforma agrară (1864), reforma învăţământului (1864) ş.a., care au fixat un cadru

modern de dezvoltare al ţării. In1863 se formeaza un guvern secularizeaza averile

mânăstireşti si dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an, se supune aprobării

poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure

parlamentului o bază mai largă, şi se decretează, un an mai tarziu legea rurală concepută

de Kogălniceanu. A fost, de asemenea, conceput Codul civil şi Codul penal, legea pentru

obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară,

respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti (1864). Tot în

această perioadă a fost organizată şi armata naţională.

Reforma este incheiata in linii mari in 1880, acelasi an al infiintarii Bancii

Nationale Romane.

BNR

Banca Naţională a României a luat fiinţă în anul 1880 ca instituţie de credit ce

deţinea în exclusivitate privilegiul de a emite moneda naţională, leul. De-a lungul

timpului, BNR

s-a bucurat neîntrerupt de acest drept, chiar dacă rolul său în economia naţională, regimul

proprietăţii şi dimensiunile sale instituţionale au cunoscut importante modificări.

Legea monetara din 1868 prevedea negocierea guvernelor principatelor unite cu

adunarea otomana. Pirncipatelor li se permitea o moneda nationala efectiva (leul), dar

care trebuia sa poarte si insemne otomane. Conform legii, leul era o moneda nationala in

sistem zecima (1 leu=100 bani). De asemenea, erau in folosinta 1 leu, 3 lei, 5 lei si 20 lei,

precum si 1 ban, 3 bani, 5 bani si 20 bani. Banii erau fabricati din arama, nichel sau

argint, cel din urma valorand cel mai mult. Emisiune speciala, prin care România intra

pentru prima dată în contact cu hârtia monedă, sunt biletele ipotecare (destinate platilor

pentru achizitiile facute de stat si institutiile statului pentru aprovizionare armatei).

In Parlament, in aprilie 1880, a fost votată Legea pentru înfiinţarea unei bănci de

scont şi Circulaţiune, care ulterior va deveni Banca Nationala Romana(1 dec 1880).

Eugen Carada este cel care aduce in tara utilajele necesare monetariei statului si

redacteaza Legea constitutiva a Băncii Naţionale a României. Aceasta prevede bancii o

dubla functie: prima ca banca de emisiune monetara, iar a doua ca prima banca

comerciala. Folosindu-si prima functie, BNR exploata monopolulul statului suveran de

emisiune monetara pentru care platea comision statului roman (comision ce se negocia

din 20 in 20 de ani). In ceea ce priveste a doua functie, se efectuau operatiuni comerciale

cu statul, cu institutiile statului, cu persoanele fizice si cele juridice. Calitatea de banca

unica de emisiune exprima faptul ca infiintarea, desfiintarea si functionarea unei banci pe

teritoriul Romaniei se facea numai cu aprobarea BNR-ului. In privinda angajatilor, erau

exigente destul de ridicate: conducerea era asigurata de un guvernator, numit de Guvern,

pe 5 ani, care trebuia sa aiba studii economice, angajatii bancilor trebuiau sa fi absolvit

obligatoriu liceul, nu aveau voie sa fie afiliati politic sau sindical si nu aveau voie sa

detina afaceri proprii sau interpuse pana la al treilea grad de rudenie. Capitalul initial era

de 30 milioane lei, la care statul participa cu o treime si particularii cu doua treimi.

Capitalul varsat era impartit in 24000 de actiuni cu valoarea nominala de 500 lei. Statul

era cel mai mare actionar, avend cel mult 10 voturi pentru consiliu. Dupa 5 ani de la

infiintarea BNR-ului fiecare capitala de judet avea o filiala. Guvernatorul,

viceguvernatorul, directorii, comisia de cenzori, consiliu de administratie erau obligati sa

detina un anumit numar de actiuni pe cont propriu, astfel erau direct interesati de

prosperitatea bancii. In acea perioada, 1 kg de aur valora 3000 lei si era intreprinderea

romaneasca cu cel mai mare profit, emisiunea moentara fiind acoperita integral prin

stocul de metal pretios, iar aceste lucruri fiind valabile pana la Primul Razboi Mondial.

In 1901, datorita profitabilitatii bancii, nu mai are nevoie de sprijinul statului.

Statul isi vinde actiunile, isi mentine functiile si atributiile, dar functioneaza ca banca cu

capital privat. In perioada de avant economic (cresterea productivitatii, cresterea

marfurilor), ca sa nu intre in lipsa de lichidati, se achizitioneaza aur.

Prin lege, BNR avea dreptul sa pastreze in depozit (contra comision), titluri si

obiecte de valoare ale statului, institutiilor statului, persoanelor fizice si juridice. Odata cu

infiintarea BNR-ului si intrarea in monetarie a statului leul este definit la 332,6 mg aur

fin. Stocurile erau conturi de bani pe piata, si de aceea nu exista inflatie. Banca Nationala

Romana s-a construit concomitent cu sistemul de poduri de cale ferată ce traversează

Dunărea între Feteşti şi Cernavodă.

In prag de PRM, Romania este o tara agrar-industriala si o mare populatie

europeana (aproximativ 40% aveau sunt 16 ani). Agricultura este un sector economic

predominant ce asigura 80% din venitul national. Este pe primul loc in Europa la

productia si exportul de grau si pe al patrulea loc la productia si exportul de porumb.

Industriile (cu exceptia celei metalurgice) erau prelucratoare, alimentare, chimice,

cherestea. Romania beneficia de material feroviar nou (adus in Anglia si Germania),

beneficia de porturi modernizate la Constanta, Braila, Galati. Este prima putere petroliera

din Europa, cu o moneda puternica ( 1 leu era aproximativ echivalentul unul franc

francez).

URM ECON ALE I RAZBOI MONDIAL

PRM primeste omenirea prin lungimea, amploarea si dimensiunea consecintelor,

dupa razboi, practic redesenandu’se harta Europei. Dispar imperiile (imperiul german,

imperiul austro-ungar, imperiul otoman). Se nasca multe state noi: Polonia, Cehoslovacia,

Iug, Ung, Austr, Bel, Finlanda. Numeroase state isi modifica granitele: franta isi ia inapoi

alsacia si morena(11 mai 1919 - fusesera cedate germania pentru a-si plati datoriile);

Belgia isi ia inapoi 2 teritorii de la Germania, iar in romania se produce alipirea

basarabiei, bucovinei, banatului, crisanei, maramuresului si a ardealului istoric.

Razboiul afecteaza si puterile beligerante, aproape fara nicio deosebire intre

invinsi si invingatori. Primul război mondial a mobilizat pe câmpul de luptă aproximativ

65 de milioane de combatanţi, dintre care, la sfârşitul războiului, statisticile

au înregistrat aproximativ nouă milioane de decedaţi, 15 milioane de răniţi,

cinci milioane de dispăruţi şi şapte milioane de invalizi, dintre care

aproximativ 300.000 cu 100% grad de invaliditate.

Acestor pierderi li s-au adăugat peste cinci milioane de orfani,

peste patru milioane de văduve şi aproximativ un milion de decedaţi din

rândul populaţiei civile, ca urmare a epidemiei de gripă (gripa spaniolă)

Distrugerile provocate reciproc de părţile aflate în conflict asupra capacităţilor de

producţie, reţelelor feroviare şi rutiere, instalaţiilor portuare, terenurilor agricole,

locuinţelor etc. au fost evaluate la aproximativ 300 miliarde dolari. « Europa a castigat

razboiul strict militar, iar America a castigat pacea » (John Maynard Keynes « urmarile

pacii de la Versailles »)

In SUA, situatia econimica este infloritoare. Pe perioada razboiul, s’a dublat

productia agricola, productia industriala, au triplat flota comerciala si detineau o treime

din aurul mondial. invinsii sau invingatorii Europei se refac cu ajutorul creditului

American. In 1919, 220.000 tone de grau au fost exportate, fiind primul transport de

acest fel. Pietele de desfacere sunt o mare problema economica, de aceea la tratativele de

pace de la Paris, SUA se pozitioneaza intre Franta si Anglia, fiind un loc conciliant. Desi,

oficial, refacerea de dupa razboi e declarata incheiata sfarsitul anului 1923, de fapt, in

1925, inca mai erau domenii economice afectate de razboi.

Pe fundal PRM, Rusia Sovietica este un “experiment mondial”. In timpul

razboiului, Rusia facea partea din Antanta, impreuna cu Franta si Anglia. Conducatorul

statului, Lenin promite rusilor pace, paine si pamant. Insa Rusia se rupe de restul lumii.

Dupa moartea lui Lenin si prealuarea puterii de Stalin, orientarea deliberata catre o

dezvoltare autarhica consacra si accentueaza aceasta ruptura. Dezvoltarea izolata a

Rusiei, ulterior URSS, va contiua in perioada in perioada interbelica si chiar cea

postbelica.

Intre 1917 si 1939 in forme specifice, se deruleaza cele 3 coord ale rev ind: rev

demografica consta in cresterea cu 50% a populatiei pe fundalul unei relative indestulari

alimentare si a retelei sanitare. Nationalizarii pamantului e asigurata de colhoz si

sovhoz(rev agrara). Cele 2 forme de organizare aigura productia sistematica pentru piata.

Iar rev ind pr-zisa reprezinta dezvoltarea industriei grele, dupa modelul sovietic:

mineritul, constructia de masini, productia de energie.

În Germania şi Austria a fost proclamată Republica şi Adunări Constituante au

adoptat constituţii democratice ce prevedeau votul universal şi alegerea preşedintelui.

Statele nou-apărute, reconstituite sau reîntregite – Cehoslovacia şi Iugoslavia, Polonia,

România – adoptă sau perfecţionează Legi Fundamentale democratice.

O altă categorie socială victimă a războiului şi a inflaţiei la nivel european au fost

agricultorii. Preţul produselor agricole au rămas în urma ritmului inflaţiei crescând mult

mai încet decât preşul produselor industriale. Războiul a accelerat exodul rural provocat

de nevoia urgentă de mână de lucru în industria de armament şi a produs o populaţie

dezrădăcinată, îndepărtată de modul de viaţă tradiţional, în permanentă căutare de lucru şi

cazare. În Europa de Est, sfârşitul conflictului a adus mult aşteptatele reforme agrare şi

intrarea în politică a mediului rural prin apariţia partidelor ţărăneşti.

Pentru statele învinse, distrugerile războiului, mizeria înfrângerii, ocupaţia străină,

greutatea reparaţiilor impuse de tratatele de pace, instabilitatea politică generată de

prăbuşirea regimurilor politice respective, dezorganizarea economică şi nu în ultimul

rând amputările teritoriale suferite au reprezentat traumatisme profunde, răni morale

durabile. În această zonă intenţiile democratice erau sortite eşecului iar sentimentele

revanşarde, intoleranţa, naţionalismul extremist au renăscut în perioada interbelică sub

forma regimurilor politice totalitare, dictatoriale şi autoritare, culminând cu izbucnirea

unei alte teribile catastrofe – Al Doilea Război Mondial.

URMARILE ECONOMICE ECONOMICE ALE I RAZBOI MONDIAL IN

ROMANIA

Evolutia econ Romaniei in perioada celor doua razboaie mondiale este una

pozitiva, insa cu suisuri si coborasuri. Dezvoltarea sa si a fortelor productive a inregistrat

progrese remarcabile si a determinat o serie de schimbari importante in viata economico-

sociala a tarii.

Terminarea Primului Razboi Mondial concide cu incheierea procesului de

formare a statului roman. Astfel, se produce alipirea Basarabiei (fusese a Rusiei),

bucovinei si banatului (Austria) , crisanei, maramuresului si a ardealului istoric (ungaria).

In consecinta, distrugerilor economice si sociale lasate de razboi au condus la un

dezechilibru al economiei nationale. Pierderile umane (decedati, raniti, invalizi, mutilati)

se ridica la circa 1 milion, adica o cincime din forta de munca activa. Pierderile materiale

se ridica la 72 miliarde lei – aur (oficialii romani), dar la tratatele de pace sunt

recunoscute doar 31 miliarde lei – aur. Per ansamblu. viata economica era dezorganizata

si ruinata.

Agricultura se afla intr-o stare critica. Era epuizat intregul stoc de cereale,

nemaiputandu’se asigura nici hrana populatiei, nici insamantarile pentru urmatoarea

recolta. Conform statisticilor, minimul de hrana era reprezentat de 14.000 vagoane de

grau, iar Romania avea doar 1600 la acel moment. Ca urmare, in 1919 se importa

220.000 tone cereale, precum si alte produse alimentare necesare pentru acoperirea

consumului intern. Industria functiona doar cu 40% din capacitatea cu care functiona

inainte de razboi. In imprejurarile primul razboi mondial, romania pierde in totalitate

tezaurul national depus la BNR, in jur de 315 miliarde lei - aur. Pentru siguranta

tezaurului, sunt trimise la moscova 17 vagoane incarcate cu lingouri de aur si casete cu

monede (plus bijuteriile reginei maria in val de 7 mil). Dupa multe dispute, in care rusii

refuzau inapoierea tezaurului, in 1956 romaniei i s’a restituit doar o parte, simbolica de

altfel: 4 casete din cele 17 vagoane, closca cu puii de aur (cu un pui mai putin), cateva

schite de maestrii, ceasloave bisericesti si haine preotesti.

Depasind merile dificultati provocate de prm si pe temelia trainica a patriei

reintregite, romania cunoaste o ecolutie economica ascendenta.

CRIZA ECONOMICA ’29-‘33

Perioada 1929-1933 reprezinta, în esenta, esecul dezastruos al tentativei si al

efortului de a restabili componentele esentiale ale doctrinei liberale în economie. A fost

un fenomen mondial ce a cunoscut aspecte si grade de intensitate diferite de la tara la

tara. În aceasta perioada s-au manifestat concomitent criza financiar-bancara, criza

agricola (productiei si a schimburilor comerciale), mai ales in tarile Europei Centrale si

de Est. Criza debuteaza cu prabusirea Burei din New York la 29 octombrie 1929, numita

si “Joia neagra”.

In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929,

indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la

381.17 puncte in 4 sept. 1929)

In sens de criza fin-banc, atinge tarile europene direct proportional cu gradul de

dependenta fata de sistemul bancar american. Germania depinde cel mai mult 40%,

inflatia atingand 200%; in Anglia criza este atenuata, sistemele bancare nedepinzand de

americani si avand o legislatie de protectie sociala.

Tarile Europei Centr + E au o situatie aparte. Sectorul agricol este predominant. O

adevarata criza este generata de supraoferta de cereale, cauzata de suprarecolte. In acest

sens, din initativa Romaniei, in 1930, la Conferinta Internationala de la Varsovia, se

constituie Blocul Tarilor Agrare. Faceau parte Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia,

Cehoslovacia, Iugoslavia, Estonia si Letonia, iar ca reprezentat a fost ales economistul

roman Virgil Madgearu. Aceste tari isi propuneau o lupta in comun pentru pietele tarilor

vest-europene; solicitau de la acestea renuntarea la taxele vamale pt cerealele lor.

Discutia finala are loc in 1931, la Roma, la Conferinta Internationala a Graului, unde se

asteapta decizi importante pt comertul mondial cu cereale. Insa nu se accepta propunerea

tarilor din Blocul Statelor Agrare. Dupa 1931, majoritatea tarilor europene adopta masuri

de politica autarhica. Tarile Europei de Vest isi atenueaza somajul pe seama reagrarizarii

economiilor lor.

In Romania, situatia supraproductiei este dezastruoasa. In 1929, se inregistreaza

cea mai mare recolta de cereale: 13,9 milioane tone. Preturile coboara intr-un mod alert,

pretul cerealelor ajung la doar 40% din valoarea initala. Criza economica o determina pe

cea politica si invers. In 3 ani, Romania a avut 21 de guverne. Cel mai mult stateau la

conducere 3 luni si cel mai putin 3 zile. Balanta de plati se prabusesete. Se adopta 4 legi

pentru a detensiona situatia sociala din mediul rural. (Legea de conversie a datoriilor

agricole , Legea pentru suspendarea executarilor silite, Legea asanarii datoriile agricole,

Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane). S-a adoptat efectiv doar ultima

dintre ele Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane, in 1934. Aceasta presupunea

preluarea la datoria publica a 60% din datoriile agricultorilor. Restul de 40% se

reesalonau pe o perioada de 17 ani. Multi dintre tarani erau analfabeti si in consecinta nu

au putut beneficia de aceasta lege, nedescurcandu’se. Paralel cu aceasta lege s’au adoptat

masuri pt exportul de cereale.

In plan european, redresarea economica ete evidenta la sfarsitul anilor 33,

inceputul 34, dar incepand din aceasta perioada se discuta nedisimulta despre revizuirea

granitelor. In sensul deplin al termenului, sotcurile de cereale, cu deosebire cele

europene, dispar odata cu masurileluate in 38-39, cu scopul de a-si face stocuri strategice.

URMARILE ECONOMICE ALE CELUI DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL

Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul

secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai

mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. A fost prima oară când un

număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică, au fost folosite la scară largă

împotriva militarilor şi civililor. Numarul victimelor s-a ridicat la 70 de milioane de

oameni, aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme. Pierderile materiale s-

au ridicat la 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fără a se pune la socoteală

sumele cheltuite pentru reconstrucţia de după război. Urmările războiului, inclusiv noile

tehnologii şi schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale şi economice, au fost fără

precedent.

In afara de pierderile umane si materiale, cea mai importanta urmare a fost

impartirea Europei in 2 sisteme: capitalist si lagarul socialist.

Sub aspectul strict material, Germania este tara cea mai afectata, fara infrastructura,

aproape fara locuinte, investitii, capituland neconditionat, dar industria isi mentine circa

70% din capacitatea de productie. In unele lucrari de specialitate, anul 1945 (anul

terminarii razboiul) este numit “anul zero”.

La Conferinţa de la Potsdam dintre 16 iulie şi 2 august 1945, liderii Statelor Unite, Marii

Britanii şi Uniunii Sovietice au discutat problema graniţelor viitoare ale Germaniei.

In schimb, SUA are o situatie de exceptie. La sfarsitul razboiul era lider

incontestabil militar si economic. Nu au cunoscut pierderi pe teritoriu si au avut pierderi

relativ mici fata de populatia tarii. Au un buget echilibrat si o putere financiare

considerabila. Detineau doua treimi din aurul mondial, au dublat productia agricola si

industriala, iar flota s’a triplat. Ca urmare, la incheirea razboiului SUA este prima putere

politica, principala problema economica a lor find reconversia economiei de razboi la cea

de pace. Inca de dinainte de sfarsitul razboiului, se bun bazele noii ordini mondiale la

Conferinta Internationala de la Bretton Woods (august 1944) ocazie cu care se convine

asuprea unui nou sistem monetar international, ce avea ca referinta dolarul. Aceasta a

marcat crearea Fondului Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (sau Banca

Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare).

Se apreciaza ca pierderile materiale de URSS au reprezentat aproape jumatatea

din distrugerile provocate de intregul razboi, (ce reprezintă valoric de cinci ori venitul

naţional din 1941). S-au consemnat 22 mil victime (morti si disparuti). Obiectivul

prioritar postbelic a fost reconstrucţia şi relansarea economiei, care s-a realizat printr-o

planificare autoritară, prin întoarcerea la colectivizarea agriculturii, prin industrializare,

prin planuri grandioase de transformare a naturii şi proiecte utopice, care au generat

dezechilibre macroeconomice şi sacrificarea consumului populaţiei.

În cazul României, obiectivul principal al luptei în acei ani a fost eliberarea

Basarabiei de sub ocupaţia sovietică, instaurată după Ultimatumul din 26-28 iunie 1940.

Ocuparea a avut caracter de dictat, fără niciun temei istoric, neexistând nici o convenţie

politică sau militară între România şi U.R.S.S., şi nici o consultare prealabilă a populaţiei

privitoare la această problemă. În acel moment, populaţia majoritară era de etnie română.

PLANUL MARSHALL

Pentru a accelera refaceriea economiei europene, SUA isi anunta ajutorul acordat

prin Planul Marshall. Acesta se deruleaza pe parcursul a 6 ani ( aprilie 1948 – iunie 1952)

si insumeaza 13,87 miliarde dolari, bani acordati proportional cu distrugerile in teritorii,

fara a face distinctie intre invinsi si invingatori. Tarile beneficiare au fost: Marea

Britanie, Franta, Italia, Germania, Tarile de Jos, Grecia, Autria, Belgia. In esenta, pilonul

central al întregului program de reconstrucţie a Europei Occidentale a fost reprezentat de

refacerea economică a Germaniei. URSS a refuzat Planul Marshall şi a impus acelaşi

răspuns negativ şi Cehoslovaciei şi Poloniei. Astfel, din 1947, capitalismul liberal şi

socialismul autoritar şi-au desfăşurat separat efortul de reconstrucţie economică.

In fond, SUA se ajuta pe sine, neavand piata de desfacere a produselor. Fără o

Europă prosperă, depresiunea economiei SUA ar fi devenit inevitabilă.

Ajutoarele includea alimente si bunuri de folosinta individuala, utilaje industriale

(locomotive si vagoane), credite fara dobanda, credite cu dobanda preferentiala.

Rezultatele pozitive se manifesta fara intarziere in domeniul finantelor. La jumatatea

anilor ’50, relatiile financiare externe ale tarilor beneficiare sunt restabilite. Dolarul, pana

atunci o moneda rara pentru aceste tari, incepe sa se acumuleze in rezervele bancilor lor

centrale.

Dupa 1954, America a continua programul sub forma de dotari militare pentru

NATO.

Din punct de vedere oficial, refacere de dupa razboi se declara incheiata in1950,

dar in realitate prin 1953-1954 inca mai erau domenii afectate de razboi.

In 1951 este incheiat de catre 6 tari vest-europene (Germania, Franta, Italia, Belgia,

Olanda si Luxemburg) tratatul prin care se infiinteaza CECO (Cominitatea Economica a

Carbunelui si Otelului).

11.Sistemul socialist

Socialismul reprezinta ansamblul doctrinelor social-politice care combat

individualismul,

apara notiunile de egalitate si solidaritate si constituie un proiect atat economic cat si

social si politic. Economia socialista isi are ca model economia Rusiei Sovietice devenita

URSS(Uniunea Republicilor Sovietelor Socialiste) in 1924. In 1921 Lenin moare si

puterea este preluata de Stalin care impune un model economic sovietic care are la baza

desfiintarea proprietatii private si a liberei initiative. Astfel proprietatea devine a tuturor,

iar viata economica este subordonata planului. In acest mod sunt coordonate resursele cu

necesitatile, precum si investitiile.

Industria este pusa pe primul plan de catre modelul sovietic, cu urmatoarele: metalurgia,

sidelurgia, constructiile de masini, mineritul, productia de energie electrica. Ramurilor

mentionate le sunt alocate circa 70% din disponibilul de investitii, diferenta de 30% fiind

redirectionata catre celelalte ramuri economice. Astfel rezulta o crestere cantitativa si

malformata, hiperdimensionata a unor ramuri economice.

In domeniul agricol, este promovata proprietatea de grup, organizata in colhozuri

sau proprietatea de stat organizata in sofhozuri. Colectivizarea agricola sovietica se

incheie in 1929-1930, pe fundalul unei ample campanii de popularizare, iar dupa aceea

Rusia, care se intinde pe doua continete, are o agricultura cooperativizata. Modelul

sovietic este impus tarilor care devin lagar socialist dupa DRM precum Romania,

Polonia, Bulgaria, Ungaria si Cehoslovacia. Toate tarile devenite socialiste aplica o

varianta proprie a modelului sovietic, ceea ce le deosebeste fiind solutia la problema

agrara. Ce e comun totusi sunt: coordonarea economica in plan si dezvoltarea cu

predilectie a industriei, cu ramurie mentionate. Putem lua exemplu Romania care, in

1962, consemneaza 60% din proprietatea funciara organizata in cooperative agricole de

productie (CAP-uri), 30 % in intreprinderi agricole de stat si 10% proprietate privata.

Intre 1985-1989 sistematizarea satelor care insemneaza dizlocarea maselor locuitorilor

din mediul rural din gospodariile lor traditionale si cazarea in locuinte de tip ghetou.

Scopul actiunii era de a creste suprafetele agricole, iar conceptul a fost inventat de

chinezi in anii ’60, si nu de romani.

Dupa DRM, URSS’ul isi impune o politica autoizolanta,

In 1949 se infiinteaza Consiliul de Ajutor Economic Reciporc (CAER), cu sediul la

Moscova din initiativa URSS. Acest organism se dorea a fi o piata comuna a tarilor

socialiste si un raspuns Est European la initiativa franco-germana CECO (Comunitatea

Economica a Carbunelui si Otelului. Scopul URSS-ului in cadrul CAER-ului era de a

transforma tarile numite "lagarul socialist" in satelite economice ale Moscovei. In cadrul

CAER-ului, a functionat un sistem energetic international, un sistem feroviar

international si stas-urile internationale.

În cadrul schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderentă (mai

mare de o treime), urmată de cea a RDG, Cehoslovaciei şi Poloniei, Bulgariei, În cadrul

schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderentă (mai mare de o treime),

urmată de cea a RDG, Cehoslovaciei şi Poloniei, Bulgariei,

In 1963 a existat indeea unei diviziuni internationale, dar nu a reusit. Dupa 1989

fiecare tara a fost obligata de a-si reconstitui economia si de a-si redesena personalitatea.

In acelasi an, s’a produs “eliberarea” germanilor prin caderea zidului Berlinului. Astfel,

fiecare tara mentionata a avut un ritm propriu de dezvoltare, a depins de liderii nationali,

iar dependenta de Moscova le’a indepartat de modelul european.

ROMANIA IN CADRUL SISTEMULUI SOCIALIST

La 23 august 1944, Romania trece de partea puterilor aliate, dar ramane de fapt in

sfera de influenta a URSS-ului. Ii este impus modelul sovietic de dezvoltare economica,

avand pe teritoriu trupa de ocupatie, dar are si elemente de originalitate. Economia

romaneasca trebuie pregatita pentru planificarea de tip sovietic si in consecinta, intre anii

1945 si 1949 sunt impuse o serie de masuri in aparenta economice, dar care de fapt sunt

politice. Se debuteaza cu instalarea guvernului Dr Petru Groza, sau altfel spus “Guvernul

de larga reprezentare demografica”; de fapt si de drept, este guvernul admis de Moscova,

inteleasa ca centru de putere. In ziua instalarii guvernului (6 martie 1945) se decreteaza

Legea de Reforma Agrara. In momentul decretarii legii, reforma era deja infaptuita.

Legea presupunea: desfiintarea marii proprietati, limita proprietatilor funciare era de 50

ha si se anunta parcelarea si improprietarirea taranilor nevoiasi.

Marea Proprietarire este confiscata in folosul statului. In octombrie 1946 se

impune o noua reforma monetara prin care se schimba si insemnele banesti, in urma

careia fiecare persoana majora primea 200 de lei. Aceasta presupunea primele alegerei

“democrata” prin care acced la putere comunistii. Banca Nationala este etatizata, adica

confiscata de stat (1947). Astfel, statul isi asigura indrumarea, dirijarea si cotnrolul

creditelor acordare de toate institutiile de credit si premisele reformei monetare, care va fi

infaptuita jumatate de an mai tarziu, ceea ce a insemnat o limitare relativ drastica a

capitalului si a initiativei particulare. Un an mai tarziu, se adauga Legea nationalizarii

principalelor mijloc de productie, prin care se confisca in patrimoniul statului un numare

mare de unitati industriale. In 1949 se decreteaza lichidarea sistemului bancar si

instituirea monopolului de stat asupra comertului exterior, iar pt aceasta se infiinteaza

Camera de Comert Exterior a Romaniei.

Intre 1948 si 1962, in Romania este aplicat planul de cooperativizare. La sfarsitul

lui 1949 se declara incheiata refacerea de dupa razboi. Intre 1949-1950 sunt aplicate doua

planuri anuale “Pilot”, iar incepand cu 1951 planificarea este cincinala. Planul este

obligatoriu, se intocmeste in baza indicatiilor de partid, iar urmarirea indeplinirii lui se

face atat catre organele de partid, cat si catre cele de stat. Dezvoltarea de tip socialist se

baza cu predilectie pe industria spre care se indreptau cele mai numeroase investitii (la

noi erau circa 75% din investitii) . Erau vizate 5 industrii: metalurgie, siderurgie,

constructia de masini, mineri si productia de energie electrica, iar incepand cu 1965 se

adauga si chimia. Rezulta cresterea cantitatica, malformata, la scara intregii economii:

creste numarul de intreprinderi si numarul de salarati (populatia urbana era in continua

crestere); cresc dimensiune intreprinderilor; creste cantitatea de produse fabricate;

eficienta si productivitatea insa nu cresc, fiind o piata de monopol.

Agricultura are o situatie diferita. Primele forme colectiviste apar in periaoda

1946-1948, data dupa care se lanseaza planul de cooperativizare socialist a agriculturii. In

aprilie 1962 se declara oficial incheiata cooperativizarea socialista. Astfel, in acest an: 30

% din proprietatile funciara erau proprietate de stat si proveneau din fostele domenii de

stat si de la pamanturile confiscate, alte 60% din CAP’uri si teoretic era proprietate de

grup, iar restul de 10% erau pamanturi necooperativizate, fie in zone greu accesibile, fie

in zone cu pamant nefertil.

Dupa 1970, se introduce sistemul “Venitului minim garantat”. Ca urmare a

relativei autonomizari fata de Moscova, Romania reia intr’o masura mai mare relatiile

comerciale pe directia Vest si Est. , facand imprumuri de stat pentru investii in industrie.

Utilajele importate in anii ’70 sunt deja uzate in ’90, dar plata datoriilor externe s’a facut

nu pe seama rentabilitatii, ci pe reducerea consumului intern al populatiei. Imprumuturile

contractate dupa 1970 intra in plata in 1980, producandu’se deterioararea nivelului de trai

a populatiei in perioada anilor ’80.

In 1989, economia romaneasca este aproape complet blocata, discrepantele

economice vin pe sectoare, fiind atat de mari, incat sistemul de planificare devine

ineficient. La 25 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu, conducătorul Republicii Socialiste

România din 1965 şi până la căderea sa şi a regimului comunist în România, este executat

impreuna cu sotia sa. Acesta este si sfarsitul comunismului in Romania si semnalarea

unui nou inceput. Astazi, Romania este o republica semiprezidentiala, în cadrul unei

democraţii constituţionale.