issn 2066-0103 serie nou ă - alteca · prin depunere, pulverizare, placare etc. contractele de...

„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 29, Mai 2010 - Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” ISSN 2066-0103

- 1 -

ISSN 2066-0103 Serie nouă nr. 29, Mai 2010

Articole Ştiinţifice Tehnice

Artistice Recreative Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Colectiv de redacţie: Pârvu Valentin, clasa a X-a

Tilică Laurenţiu, clasa a XI-a Stoica Mihaela Bianca, clasa a XI-a Topârceanu Ana-Maria, clasa a X-a

Secretar de redacţie: Gabriela Vasile

Profesori coordonatori: Maria Simon - Limba română

Caterina Benedic - Ştiinţe

Coordonator proiecte, programe educative şi extraşcolare:

Olguţa Spornic


2

Omul a inventat lucruri şi trucuri pentru protejarea sa şi a bunurilor, multe bazate pe acoperire: ►Autoprotecţia prin acoperire

● lucruri (acoperişul, hainele, umbrela, pălăria, ochelarii de soare, loţiunile cosmetice, asigurările de accidente, depunerea economiilor la bănci, masca de carnaval, masca de gaze, scutul, detectoarele electronice etc.); ● trucuri / tehnici de camuflaj (zvonul fals, calomnia, minciuna, neasumarea răspunderii pentru faptele personale, bruiajul, corespondenţa prin coduri secrete etc.);

►Protejarea altor persoane prin acoperire ● pentru protejarea persoanelor apropiate se folosesc eufemismele, bancurile cu perdea, încurajările aduse pentru succese minore etc.; ● pentru protejarea maselor s-a inventat estomparea grijilor zilnice prin artă (o formă de evadare din realitatea cotidiană) sau prin manipularea psihologică a speranţei (reclamele: promit toate avantajele posibile „dacă cumpăraţi acest produs”; politica: promite o viaţă mai bună „dacă ne votaţi pe noi”; religia: promite o „viaţă de apoi” mai bună decât aceasta etc.; omul simplu uită de griji şi se alege cu speranţa) dar şi lupta împotriva infracţionalităţii folosind tehnicile sub acoperire; ● acoperirea prin tăcere colectivă a greşelilor unui membru din colectivitate este o practică incorectă, care va avea efecte negative asupra grupului (dacă nu este atenţionat, cel care a greşit va repeta greşeala şi grupul se va alege cu prejudicii de imagine).

►Acoperiri pentru protecţia bunurilor ● aplicarea de straturi protectoare pe obiecte prin depunere, pulverizare, placare etc. ● contractele de asigurare pentru bunuri reduc pagubele oamenilor prevăzători (acoperind o parte din valoarea acestora în caz de distrugere).

Se poate evalua (comenta) calitatea, durabilitatea şi eficienţa „acoperirilor” de orice fel în timp şi spaţiu, lucru pe care încercăm să-l realizăm în acest număr al revistei şcolare. Lectură plăcută!

Gabriela Vasile, bibliotecar

3 Atomocentrale pentru acoperirea necesarului de energie electrică?

6 Episodul al II-lea al serialului: „Norul de cenuşă acoperă Europa”

7 Ştiaţi? Dacă nu ştiaţi, aflaţi! Acoperiri şi descoperiri

9 Jocurile minţii 10 Picturi cu umbreluţe 12 Jocurile minţii-răspunsuri 12 De râsul lumii 13 Podiş, acoperiş şi fund de mare: Platoul

Tibet 14 Palimpsest. Scrieri vechi sub alte scrieri 16 Roluri şi măşti. Nu prea sunt ce vreau să

par! 17 Acest adevăr nu poate fi ascuns: Viaţa

bate iarba! 18 Pentru ei, matematica n-are taine! 19 Pilde, proverbe şi zicători despre

acoperiri şi ascunzişuri 19 Cronica activităţilor şcolare - Mai 2010


3

Energie atomică în scopuri paşnice: date şi fapte 1946- SUA transferă cercetarea nucleară din sfera

Armatei către autoritatea civilă prin crearea „Comisiei pentru Energia Atomică” (Atomic Energy Commission-AEC);

1951(20 dec.)- Primul experiment (Experimentul Breeder Reactor I (EBR-I) în care s-a obţinut energie electrică folosind energia nucleară;

1952(12 dec.)- primul accident nuclear civil din lume: Laboratorul Chalk River (Compania de Energie Atomică din Canada - AECL);

1953- Dwight David Eisenhower (1890-1969), al 34-lea Preşedinte al SUA, a ţinut un discurs memorabil cu titlul „Atomi pentru pace”; discursul sublinia necesitatea folosirii în scopuri civile a energiei atomice şi stabilea ca prioritate pentru politica americană cooperarea internaţională în acest domeniu;

1954- Lewis Strauss, în calitate de Preşedinte al Comisiei pentru Energie Atomică-AEC, a adus în discuţia publică necesitatea de a folosi energia atomică pentru obţinerea de energie electrică mai ieftină decât cea produsă din sursele convenţionale de energie;

1954 (27 iunie)- În oraşul Obninsk (Rusia) este dată în folosinţă prima fabrică din lume care produce energie electrică pentru reţeaua de transport (5 MW) folosind energia nucleară;

1956- Prima staţie comercială de energie atomică din lume Calder Hall (Anglia) cu o capacitate iniţială de 50 MW (ajungând până la capacitatea maximă de 200 MW);

Reactorul Calder Hall nr.4

Centrala Calder Hall Construcţia centralei a fost începută în 1953; prima conectare la reţea 27 august 1956; deschisă oficial 17 octombrie 1956; închidere 31 martie 2003; demolare 29 septembrie 2007

1957- Crearea EURATOM pe lângă Comunitatea

Economică Europeană (care a devenit mai târziu Uniunea Europeană); în acelaşi an s-a creat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA);

1957(dec.)- darea în folosinţă a primului reactor comercial american de la Shippingport (Pennsylvania).

Centrale atomo-electrice anul 2000 (în ordinea descrescătoare a puterii instalate MW)

97336 SUA 63183 Franţa 43533 Japonia 21283 Germania 13102 Marea Britanie 19856 Rusia 12969 R. Coreea 12115 Ucraina 10007 Canada 9440 Suedia

2005- 15% din energia electrică la nivel mondial a provenit din surse nucleare; SUA, Franţa şi Japonia deţineau 56,5% din energia atomoelectrică.

2007- funcţionau 439 reactoare în 31 de ţări. Din cauza temerilor (justificate, în principiu) legate de posibilitatea unor accidente care pot declanşa contaminări radioactive, locuitorii planetei sunt rezervaţi în privinţa folosirii energiei nucleare pentru obţinerea energiei electrice. Populaţia asociază energia nucleară cu posibile dezastre deoarece în conştiinţa comună persistă ororile războiului (bombardarea oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki) şi accidentele nucleare (militare sau civile) petrecute de-a lungul timpului. Dacă doriţi să aprofundaţi subiectul, urmaţi adresele de Internet de mai jos: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_military_nuclear_accidents http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_civilian_nuclear_accidents Efectele biologice provocate de accidentele nucleare sunt direct proporţionale cu:

● cantitatea de material radioactiv scăpată de sub control;

● aria de răspândire a materialului radioactiv; ● gradul de expunere la radiaţii a vieţuitoarelor.

Contaminarea poate fi directă (inhalarea sau absorbţia prin piele a materialului radioactiv) sau indirectă (contaminare prin ingerarea de alimente cu conţinut radioactiv).

Accidentul de la Cernobîl este cel mai

cunoscut caz de contaminare radioactivă. Acest accident s-a petrecut în 26 aprilie 1986 la centrala nucleară „V. I. Lenin” de la Cernobîl (nordul Ucrainei); centrala avea în exploatare patru reactoare şi încă două reactoare erau în fază de construcţie avansată; toate cele şase reactoare erau de tip RBMK-1000, fiecare capabile să producă 1000 MW energie electrică.


4

Reactorul 4 (pus în funcţiune în 1983) a explodat, eliberând în atmosferă compuşi şi elemente radioactive (izotopi de telur, rubidiu, iod 131, cesiu 137, stronţiu 90).

Reactor RMBK

Accidentul a avut efecte tragice pentru locuitorii din Ucraina, Rusia şi Belarus (50 de oameni au murit imediat, circa 5000 de oameni au dezvoltat forme severe de cancer şi peste 600000 de oameni au fost expuşi la elemente radioactive). Locuitorii din apropierea centralei (pe o rază de 27 km) au fost strămutaţi, lăsând în urmă construcţii rămase în paragină. Pentru eliminarea scurgerilor de material radioactiv din reactorul 4, acesta a fost încastrat într-o manta de beton şi plumb, ca într-un sarcofag. După închiderea reactorului 4 (1986, imediat după explozie), s-au închis pe rând şi celelalte trei reactoare funcţionale la data catastrofei: reactorul 2 s-a închis în 1991, după un incendiu izbucnit în clădirea turbinei; reactorul 1 s-a închis în 1996 şi reactorul 3 în anul 2000. Zona Cernobîl continuă să fie o ameninţare pentru ţările învecinate datorită expirării termenului de garanţie a învelişului protector (turnat în 1986 şi consolidat în 2005); responsabilii sunt îngrijoraţi de felul în care va rezista actualul înveliş la un cutremur de 5-6 grade pe scara Richter. Cu fonduri proprii şi prin atragerea de finanţare externă (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare-135 mil. euro ; SUA-250 mil. $), Ucraina şi-a propus construirea unui nou „sarcofag” care să învelească reactorul 4 şi a unui depozit de stocare a combustibilului nuclear existent la Cernobîl. Noul „sarcofag” va fi un capac metalic de circa 18000 de tone, care va acoperi vechea manta de beton (sub care există 190 de tone de materiale radioactive!).

Reactorul 4, acoperit în mantaua de beton şi plumb în 1986; „sarcofagul”, consolidat în 2005, nu mai

oferă protecţia necesară Construcţia noului acoperământ protector va costa în final circa 500 milioane de euro, se va finaliza în 2014 şi va fi garantată pentru 100 de ani. Dimensiunile noului „sarcofag” (lungime - 150 m; lăţime - 260 m; înălţime - 105 m.) sunt uriaşe, încăpând lejer sub el chiar şi Catedrala Notre Dame. Politici în domeniul energiei nucleare În Uniunea Europeană circa 30% din energia electrică provine din centrale atomoelectrice (cel mai mare producător european de energie atomoelectrică fiind Franţa). Generarea curentului electric în centrale nucleare nu este deloc agreată în Irlanda, Noua Zeelandă, Polonia, ţări care nu au avut nicicând programe nucleare pentru obţinerea energiei electrice. Alte ţări au încetat să mai dezvolte programe nucleare din raţiuni economice sau tehnice (Austria-1978; Suedia-1980; Italia-1987, după accidentul de la Cernobîl; SUA n-au mai construit centrale nucleare din 1978). Totuşi, Italia a anunţat în 2008 că va relua programul nuclear pentru obţinerea de energie electrică (se va construi o centrală nucleară în 2013) iar SUA vor relua programul nuclear după domolirea crizei economice. În anul 1989 s-a înfiinţat Asociaţia Mondială a Operatorilor în domeniul Nuclear (WANO- World Association of Nuclear Operators) care are drept scop principal îmbunătăţirea siguranţei nucleare în fiecare centrală electrică din lume. WANO facilitează schimb internaţional de experienţă tehnologică în domeniul exploatării centralelor atomice (optimizarea siguranţei, fiabilităţii şi performanţelor în exploatare, inclusiv asistenţă pentru formarea personalului). România este reprezentată în WANO de Societatea Naţională „Nuclearelectrica” SA.


5

Centrale şi reactoare nucleare în România În ţara noastră funcţionează în prezent două staţii electrice la Centrala Nucleară Cernavodă (care produc în prezent 18% din consumul de energie electrică la nivel naţional): ● Cernavodă-1 PHWR CANDU reactor de 700 MW pus în funcţiune în 1996; ● Cernavodă-2 PHWR CANDU reactor de 700 MW pus în funcţiune în 2007. Încă două unităţi, Cernavodă 3 şi 4 au aprobarea guvernului român pentru începerea negocierilor de construcţie până în 2012. Cei şase investitori care au depus oferte şi au fost selectaţi sunt: Arcelor Mittal România (care va deţine 6,2 % din acţiunile viitoarei companii), Grupul CEZ Republica Cehă (9,15%), ENEL Italia (9,15%), GDF Suez (9,15%), Iberdrola Spania (6,2%) şi RWE Germania (9,15%); statul român va deţine 51% din acţiuni. EnergoNuclear (înfiinţată în martie 2009) este compania care va produce energie electrică la staţiile Cernavodă 3 şi 4; punerea în funcţiune a acestor reactoare se estimează pentru 2015-2016. Membrii organizaţiei ecologiste Greenpeace se opun acestei investiţii pe motiv că reactoarele CANDU sunt nesigure într-o zonă cu multe seisme; acest tip de reactoare nu îndeplineşte nici standardele de siguranţă adoptate după atacul terorist de la 11 septembrie 2001. Centrala nucleară de la Cernavodă este deservită de ● fabrica de combustibil CANDU (Mioveni) şi ● fabrica de apă grea (Turnu Severin-Halânga). Reactoare atomice pentru cercetare au în dotare trei institute în zona sudică a ţării: ● Institutul de Cercetare Nucleară (Mioveni); ● Institutul Naţional pentru Cercetare şi separare izotopică (Govora); ● Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară, IFIN-HH (Mǎgurele).

Reactor CANDU (Canadian Deuterium Uranium)

Schemă Wikipedia

1-tijă din combustibil nuclear 2-calandria 3-tije de control 4-presurizator 5-generatorul de abur 6-bucla de răcire secundară: pompa de apă uşoară 7-bucla de răcire primară: pompa de apă grea 8-maşina de încărcare a barelor de combustibil atomic 9-apă grea (moderator) 10-tuburi de presiune 11-abur sub presiune 12-apă condensată (recirculată) 13-incinta (vatra) reactorului nuclear Securitatea centralelor nuclearoelectrice Cantităţile de substanţe radioactive eliberate de centralele nuclearoelectrice care funcţionează în regim normal sunt nesemnificative. Pericolul pentru mediul ambiant apare în cazuri de erori umane la manevrarea echipamentelor, accidente tehnologice determinate de proasta întreţinere a instalaţiilor, sabotaje, accidente provocate de forţele naturii (tornade, seisme etc.). Sistemele de securitate ale unei centrale nuclearoelectrice sunt calculate din faza de proiectare să facă faţă riscurilor probabile: - incinta reactorului (principalul sistem de protecţie

în cazul unui accident) este un perete solid din beton, calculat să reziste la seisme de 6 grade;

- fazele procesului tehnologic sunt monitorizate automat; orice abatere de la parametrii proiectaţi (de presiune, temperatură, debit etc.) declanşează automat semnale de avertizare pentru echipa de intervenţie;

- centralele sunt prevăzute cu sisteme de securitate „în linie” (dacă un sistem de protecţie se defectează, următorul îi ia locul).

Consumul de energie electrică a devenit un indicator al nivelului de trai. Statele trebuie să aleagă între riscul folosirii atomocentralelor (posibilitatea unor accidente nucleare) şi riscul de a nu asigura industria şi consumul casnic cu necesarul de energie electrică (stagnarea sau diminuarea activităţilor economice şi a nivelului de trai). Speranţa noastră este că se vor descoperi noi tehnologii (ieftine şi nepoluante) care vor înlocui treptat centralele nucleare. Până atunci însă, centralele atomice trebuie exploatate exemplar: asigurarea finanţării fără sincope (mai ales în actuala situaţie de criză); lucrări de întreţinere şi reparaţii făcute responsabil la termenele prevăzute; calitatea forţei de muncă, a materialelor şi echipamentelor să se menţină la cotele cele mai înalte.

Pascu Alexandru şi Băiatu Cristian clasa a XII-a A


6

Erupţia vulcanului islandez Eyjafjallajökull din 14 aprilie a fost o surpriză neplăcută pentru toţi călătorii de pe cursele aeriene europene; pentru vulcanologi însă, nu a fost chiar o surpriză. Tensiunile acumulate în adâncuri între faliile tectonice din apropierea Islandei s-au eliberat parţial prin cutremure tot mai dese în ultimii zece ani; specialiştii se aşteptau ca vulcanul să erupă, deoarece după cutremur urmează o repoziţionare a rocilor, moment în care lava îşi poate croi drum spre suprafaţa pământului. Vulcanul Eyjafjallajökull a erupt în anii 920 şi 1612, dar cele mai distrugătoare erupţii s-au înregistrat în anul 1783, când suprafaţa acoperită de lavă a fost de 565 km2; vulcanul a erupt din nou din decembrie 1821 până în ianuarie 1823. Erupţia din aprilie 2010 a dus la formarea unui nor de cenuşă vulcanică cu dioxid de sulf şi aerosoli acizi.

Cercetătorii britanici sunt de părere că vulcanul Eyjafjallajökull va fi activ în următorii 60 de ani, cu un maxim de activitate în 2030-2040. Centrul Nordic de Vulcanologie (Reykjavik) consideră că este foarte probabil ca activitatea vulcanului Eyjafjallajökull să fie urmată de erupţia altui vulcan, Katla: „de câte ori vulcanul Eyjafjallajökull a intrat în activitate, a fost urmat imediat de Katla, de 5 ori mai mare”. Totuşi, speculaţia este numai de ordin statistic; nu s-a demonstrat încă existenţa vreunei legături subterane între Eyjafjallajökull şi Katla, care au bazine magmatice diferite. Închiderea traficului aerian în ţările europene după ridicarea stratului de cenuşă în atmosferă a fost o măsură de prevedere pentru evitarea posibilelor accidente aviatice.

Paralizarea traficului aerian în luna aprilie (cinci zile, între 15-20 aprilie) a avut consecinţe economice majore pentru companiile aeriene: - au fost anulate peste 100.000 de zboruri; - peste opt milioane de pasageri au rămas blocaţi

pe diferite aeroporturi europene; - pagubele înregistrate de companiile aeriene au

atins cifra de 1,7 miliarde de dolari (pentru comparaţie, pagubele înregistrate prin sistarea transporturilor aeriene pentru pasageri după atacul terorist de la 11 septembrie 2001 au fost de 10 miliarde de dolari);

- multe companii aeriene au avut pierderi de 4%.

Evoluţia norului de cenuşă 14-25.04.2010

Sursa: Wikipedia

Un nou val de cenuşă şi abur provenind de la vulcanul Eyjafjallajökull a ajuns la cinci - şase kilometri în atmosferă pe 10 mai 2010, afectând aeroporturile din Irlanda şi Portugalia (100 de zboruri); au fost afectate pe diferite intervale orare şi aeroporturi din Spania, Italia, sudul Franţei (Marsilia), Germania, România etc. Cutremurele sub vulcan din data de 10 mai indică faptul că o nouă erupţie de magmă este în curs de pregătire. Documentându-mă pentru acest articol, am găsit în reţeaua Internet fotografia alăturată (nu am găsit precizată provenienţa ei). Este prezentată ca imagine radar luată din spaţiu a vulcanului Eyjafjallajökull, cu cele trei cratere ale sale; forma aminteşte vag de un craniu uman. În căutare de spectaculos, comentariile speculează apropierea Apocalipsei: „Craterele vulcanului care a erupt par să formeze imaginea unui craniu uman, prevestind parcă răul pe care îl poate face.” Bine totuşi că internauţii sunt inteligenţi şi comentează cu ironie sumbrele predicţii!

Dumitru Ionuţ, clasa a XI-a B


7

► O pată de petrol de 129 de milioane de dolari: SUA vor cheltui această sumă pentru depoluarea Golfului Mexic după accidentul petrolier din 22 aprilie. Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon din 22 aprilie 2010 a avut urmări tragice: 11 oameni şi-au pierdut viaţa în accident şi o imensă pată de petrol s-a format în golf prin deversarea în ocean a circa 1000 barili de petrol pe zi. Accidentul a provocat cel mai mare accident ecologic din ultimii ani: pata de petrol acoperă oceanul pe o lungime de 200 de kilometri şi lăţimea de 110 kilometri; poluarea a atins deja ţărmul statului Luisiana şi continuă să se întindă. Până în prezent muncitorii au reuşit stoparea scurgerilor de ţiţei doar la una din cele trei guri de scurgere. ►Planeta Jupiter şi-a pierdut un brâu De pe portalul DESCOPERĂ am aflat că în planeta Jupiter a fost fotografiată de astronomi amatori (martie 2010) fără centura sud-ecuatorială de culoare brună pe care planeta o avea la sfârşitul anului 2009. Fenomenul nu este unul neobişnuit: o dată la 10-15 ani, planeta gigant pierde una dintre centuri (sudică sau nordică), pentru ca apoi s-o recapete după un timp. O explicaţie clară pentru acest fenomen nu există; poate fi vorba de nori care se formează în urma unor fenomene atmosferice de mare intensitate, care se desfăşoară periodic.

►Internauţii pot vizita satelitul natural al Terrei! Orice internaut va putea face excursii virtuale pe Lună, ajutând în acelaşi timp cercetarea ştiinţifică.

La adresa http://www.moonzoo.org/ puteţi găsi imagini noi de mare rezoluţie luate de NASA Lunar Reconnaissance Orbiter Camera (LROC) pe care le puteţi cerceta, interpreta şi comenta. ►O meserie cool pentru tinerii ageri şi agili-ofiţer sub acoperire În România se va forma în viitorul apropiat o echipă de ofiţeri sub acoperire denumită „Şoimii”. Ea va avea ca sarcină prevenirea atacurilor teroriste pe viitoarele curse aeriene România-SUA. Dacă aveţi calităţile necesare, poate că aceasta este meseria care vă va aduce bani mulţi şi poziţia socială la care astăzi doar visaţi. ►Noua biserică „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Ghimbav are trei cupole poleite cu aur În iunie 2009 a fost sfinţită o nouă biserică ortodoxă în oraşul Ghimbav. Biserica este al doilea lăcaş de cult ortodox din România cu acoperişul cupolelor din folie de inox aurit (import din Ucraina). Costul impresionantei construcţii este de peste un milion de euro.


8

► „Marea carte a jocurilor minţii” „Marea carte a jocurilor minţii” de Ivan Moscovich (Editura „Litera Internaţional”, 2009) este o sursă de inspiraţie şi încercări pentru mintea adolescenţilor.

Răsfoind-o, vei putea descoperi probleme raţionale, provocări vizuale, enigme logice, ghicitori şi iluzii. Dacă eşti preocupat să-ţi dezvolţi gândirea, vei stărui să rezolvi problemele propuse şi astfel vei avea de câştigat.

► „La Maja Desnuda”- „La Maja Vestida” Pictorul spaniol Francesco Goya (1746-1828) este autorul a două celebre picturi realizate în ulei pe pânză: ● „La Maja Desnuda” (Maja dezbrăcată), realizată în perioada 1797-1800, este tabloul care a răsturnat tradiţiile în pictură; autorul, numit adesea „primul pictor modern”, a reprezentat un nud de fată pe un pat de perne. Deşi tabloul nu are nimic obscen, Inchiziţia a fost revoltată de realismul imaginii şi lui Goya i s-a interzis să mai picteze. ● „La Maja Vestida” (Maja îmbrăcată, pictat cel mai probabil în 1803) reia identic compoziţia din „La Maja Desnuda” (corpul tinerei odihnindu-se între perne, într-o atmosfera intimă); pictorul alege de data aceasta să-i pună fetei nişte haine uşoare şi dă tabloului mai multă luminozitate. Ambele tablouri sunt expuse la „Museo del Prado” din Madrid (Spania), unul lângă altul.

În anul 1930 cu prilejul unei expoziţii spaniolo-americane de artă, a fost realizat un pavilion special Goya şi au fost emise două seturi de timbre cu lucrările artistului. Din vânzarea timbrelor s-au acoperit o parte din costurile suportate de organizatorii expoziţiei. Doar că, şi de data aceasta „La Maja Desnuda” a supărat pe cineva: Guvernul SUA, prin intermediul US Post Office, a returnat în Spania toate scrisorile care aveau timbrul cu fata dezbrăcată!

►În mod greşit se credea...şapte mituri

false în ştiinţă. Descoperiţi-le la adresa: http://www.descopera.ro/stiinta/5730063-sapte-mituri-false-din-lumea-stiintei Ştiam (poate la fel ştiaţi şi voi) că ● la vârsta adultă neuronii nu se mai dezvoltă; ● omul foloseşte doar 10% din creier; ● în spaţiu nu există gravitaţie... Site-ul „DESCOPERĂ” aduce argumente că nu ştiam bine! ►Sonda spaţială Voyager 2 emite semnale

pe care specialiştii nu le pot descifra Pornită în misiune interstelară la 20 aug. 1977, sonda este pe cale să se desprindă de sistemul solar; ea va continua să emită semnale spre Terra până prin 2020, când sursa de energie de la bord (plutoniu 238) va înceta să emită.

La bordul lui V2 există un disc placat cu aur pe

cere sunt înregistrate mesaje pentru

extratereştri (în cazul că-i întâlneşte).

Din 22 aprilie 2010, datele recepţionate de pe V2 sunt distorsionate; cercetătorii lucrează la înţelegerea cauzelor care au determinat modificările survenite; oamenii cu multă imaginaţie au emis ipoteza că V2 a fost răpită de extratereştrii!


9

Mai multe detalii pe site-ul Descoperă

A. Se dau următoarele grupe de cuvinte şi expresii:

a b c 1 linguşire Acoperiri

metalice 1 Cine face şi

desface, are toată ziua ce face.

1

2 picamer

3 bioxid de siliciu

Reasfaltări 2 Face din ţânţar, armăsar.

2

4 lopată 5 arămit Nisipurile

de aur 3 Face din

nisip bici, care face plici!

3

6 sticlărie

7 minciună Vorbe fără acoperire

4 Şi-a dat arama pe faţă

4

8 bronzat

În conformitate cu înţelesul cuvintelor (expresiilor), realizaţi patru corelaţii între cele trei coloane de tipul :

ai şi aj cu bi şi ci

B. Se dau cinci perechi de cuvinte; gândiţi-vă care pereche nu se potriveşte şi eliminaţi-o. Nr.crt. J Prerechi de cuvinte S 1. asfalt omăt 2. piele muşchi 3. obraz mască 4. scoarţă muşchi 5. biosferă ionosferă C. Într-um careu 10/10 (vezi figura) calul este plasat în D3; analizaţi traseele posibile ale acestei piese de şah din D3 în J6. Care este traseul cel mai scurt? Pentru cei care nu ştiu încă, mişcarea calului este în forma literei L (cu latura mare de trei pătrate şi latura mică 1 pătrat). A B C D E F G H I J 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

D. Găsiţi o regulă simplă, valabilă pentru primele patru figuri din şir; alegeţi apoi numerele lipsă, cu care să completaţi ultima imagine: D1: a. 23; b. 15; c. 11; d. 43; e. 34 D2: a. 49; b. 108; c. 70; d. 84; e. 79 D3: a. 88; b. 115; c. 403; d. 99; e. 17 E. Găsiţi o logică în următorul tabel; care este numărul lipsă? Alegeţi varianta corectă: a. 4; b. 6; c. 8; d. 1; e. 9. F. Anagramaţi cuvintele: SEBOREIC, PURA Indiciu: în misiune; 3, 9 Probleme originale de Gabriela Vasile, bibliotecar

13

31 43 85 26 11

58 34 62 ?

13

39

7 12

66 48 35 ?

14

5

6

114 53

24

6

48 75 31 ?

12 12 4 18

42 7 5 6

2 3 11 33

6 7 10 70

? 7 3 21


10

Goya: Umbrela de soare (1777) Ulei pe pânză, 104x152 cm Muzeul „Prado” din Madrid

Francisco Goya a primit în 1775 comanda de a realiza desene pentru tapiseriile curţii regale. El a executat (1775-1792) mai mult de 60 de desene, transformate apoi de ţesătorii Fabricii Regale din Santa Barbara în decoraţiuni pentru reşedinţele regale San Lorenzo de El Escorial şi El Prado din Madrid. Tabloul „Umbrela de soare” este realizat în stil rococo. El prezintă o scenă rurală: o tânără foarte elegantă, delicată şi fericită se bucură de natură; ea ţine în poală un căţeluş şi are alături un tânăr, care o protejează de razele soarelui cu o umbrelă verde. Din detalii (îmbrăcăminte, gesturi) putem deduce că tânăra este de origine nobilă, spre deosebire de feciorul de lângă ea, care, în ciuda diferenţei de rang social, se pare că „o pierde din ochi de dragă”. Claude Monet: Femeie în grădină (1867) Ulei pe pânză, 80x99 cm Muzeul Ermitaj din Snakt Petersburg

Tabloul este o lucrare de tinereţe a artistului

şi prezintă o tânără făcându-şi plimbarea în parc. Personajul feminin este situat în colţul stâng al picturii. Femeia-model (Janne-Marie Lecadre, soţia vărului lui Monet) este văzută din semiprofil şi ţine capul puţin plecat spre dreapta; cu silueta fragilă şi îmbrăcată în alb, ea pare un înger printre flori.

Doar umbreluţa albă cu care personajul se apără de soare ne convinge că îngerul este o femeie.

Tabloul are culori puternice pentru vegetaţia înaltă (nuanţe diferite de verde închis până la negru); flori albe şi roşii, dar mai ales verdele crud al ierbii proaspete îndulcesc imaginea. Cerul albastru este pata de lumină din colţul dreapata-sus care conferă echilibru pe diagonală personajului feminin drapat în alb. Sunt redate cu aceeaşi atenţie florile îngrijite de grădinari (care formează o arhitectură etajată de nuanţe vesele de culoare), dar şi vegetaţia spontană (micile flori albe apar ca pistruii pe covorul ierbii). Între personajul feminin şi natură parcă ar exista o comunicare specială; femeia admiră forţa vegetală şi parcul pare a fi înflorit special pentru ea. Claude Monet: Femeie cu o umbrelă (1875) Ulei pe pânză, 100x81 cm National Gallery of Art, Washington


11

Tabloul ne prezintă un tablou din natură şi două persoane dragi pictorului: soţia sa Camille şi fiul său Jean. Personajele sunt pe coama unui deal, având în fundal cerul albastru şi scame de nori răsfirate de vânt în cercuri largi. Femeia se apără de soare cu o delicată umbrelă verde. Vântul se joacă în părul ei, cu faldurile rochiei, dar şi cu vegetaţia bogată în culori (nuanţe de verde, roşu şi galben). Tabloul impresionează prin delicateţea, fragilitatea şi liniştea personajelor înconjurate de mediul natural. Stampe japoneze 1600-1890 În stampele japoneze, umbrela apare şi ca accesoriu al cochetăriei feminine dar şi ca pavăză faţă de intemperii. Ando Hiroshige (1797-1858) Ando Hiroshige, un nume de referinţă în pictura şi gravura japoneză clasică, a realizat la începutul carierei gravuri cu actori kabuki, războinici, femei tinere şi frumoase. Lucrările sale prezintă cultura japoneză cu tradiţiile şi portul popular specific.

Tânără fată într-o noapte ploioasă: observaţi încălţările din lemn şi costumul japonez specific; fata se apără de ploaie cu o umbrelă, dar pe chip se citeşte dorinţa de a ajunge repede la loc uscat, ferit şi confortabil. După 1830 artistul şi-a încercat talentul în realizarea de peisaje; în stampele sale, Hiroshige transformă activităţile de zi cu zi în scene lirice (vezi Aversă de ploaie pe Podul Atake) şi chiar dramatice (vezi Vijelie la Shono).


12

Aversă de ploaie pe Podul Atake Sub ploaia deasă, trecătorii obişnuiţi cu clima musonică traversează liniştiţi podul, protejaţi de umbrelele tradiţionale.

Vijelie la Shono Oameni şi copaci se luptă cu furtuna. Pictorul a surprins scena de pe un pod sau de pe o culme de deal, astfel că scena capătă mult dinamism. Stoica Mihaela Bianca, clasa a XI-a C1

A.

linguşire Vorbe fără acoperire

Face din ţânţar, armăsar.

minciună sticlărie Nisipurile de

aur Face din nisip bici, care face

plici bioxid de siliciu arămit Acoperiri

metalice Şi-a dat arama

pe faţă bronzat picamer Reasfaltări Cine face şi

desface, are toată ziua ce

face. lopată

B. Se elimină perechea 2; celelalte perechi de

cuvinte au pe coloana J (jos) lucruri care sunt acoperite de cuvintele din coloana S (sus).

C. Cel mai scurt drum este de trei mutări:

F4 – H5 – J6; Cel mai lung drum este de 9 mutări: C1 – A2 – B4 – C6 – E5 – F7 – H6 – I8 – J6.

D1: c (în bulinele gri sunt aceleaşi cifre din bulinele

albastre, inversate) D2: c (în inimioarele portocalii este produsul dintre

numerele din inimioarele galbene D3: d (numerele din figurile galbene sunt cele din

figurile verzi multiplicate cu 3) E. b Se observă că numerele din prima coloană sunt

egale cu produsul celor din coloanele 2 şi 3; numerele din ultima coloană sunt egale cu

numărul din coloana 3 minus cifra 1 F. Este chiar tema revistei: SUB ACOPERIRE


13

Nu se tulbură uşor Printre necazuri trece vitează Ca raţa prin baltă. Nimic n-o afectează, Decât ceva supărări în amor. Pe astea, cu greu le-ascunde sub covor. Planuri mari şi realizări minuscule El vrea să se-acopere de glorie Şi-aşa să rămână în istorie! N-a reuşit încă, dar e perseverent. Colegii-i zic „eternul repetent”. Unuia care a copiat la BAC La şcoală mereu s-a bazat Doar pe talentul lui la copiat. Aşa a luat şi BAC-ul. Apoi s-a angajat, Şi în trei zile a fost concediat.

Morala:

O diplomă e doar recomandare La angajare.

Patronul poate fi o dată păcălit, Şi nu la infinit!

Un orator prea urlător Mereu îşi doreşte să fie remarcat. Pe toţi îi acoperă în conversaţie, Chiar şi când n-are argumentaţie: Nu-i elocvent, dar ţipă ca turbat.

Versuri de Gabriela Vasile, bibliotecar

Platoul Tibet, cel mai tânăr platou alpin din lume, este supranumit „Acoperişul lumii” din cauza altitudinii sale medii de peste 4500 de metri; în urmă cu 100 de milioane de ani acest platou era acoperit de apele mării Thetis. Podişul Tibet acoperă o suprafaţă de 2,5 milioane km2 în centrul şi sudul Asiei, mai precis în sud-estul Chinei.

La vest, podişul este delimitat de nodul muntos Himalaya-Karakoram; la est se întinde pînă la masivele Amnye Machen, BayanKhara, Mynak Kpnga şi Minsham; în partea de nord şi nord-vest podişil se întinde până la munţii Kunlun. Între sudul Podişului Tibet şi cîmpiile subcontinentului Indian trece „ramura tibetană Himalaya” (parte a lanţului muntos Himalaya), pe o lungime de 2500 km. Munţii Himalaya (cu înălţimi de peste 7000 de metri) au rol climatic decisiv asupta întregii zone: determină ploi şi ninsori abundente în partea indiană şi o climă aspră, aridă, în partea tibetană.

În platoul Tibet temperatura variază de la minus 350 C (iarna) până la plus 10-150 C (vara).

Ploile sunt rare, dar podişul are numeroase lacuri (Koko-Nor, Tengri-Nor, Aiag Kum Kul, Aru Cho) şi surse de apă izvorâte din gheţarii muntoşi: Mekong, Yangtze, şi Hoang He cu vărsare în Marea Chinei; Irrawady şi Yarlong Tsangpo (cursul superior al râului Brahmaputra) cu vărsare în Golful Bengal; Indus şi Sultej care, după ce străbat câmpia indiană, se varsă în Marea Arabiei.


14

Podişiul Tibet este locuit până la altitudinea

de 5800 m, dar densitatea populaţiei este foarte redusă (sub 2 locuitori pe km2).

Capitala Tibetului etnic este Lhasa, situată la 3658 m altitudine; etnicii tibetani sunt adepţii religiei buddhiste, iar Lhasa adăposteşte temple construite între secolele 13-17.

În mod tradiţional, tibetanii sunt conduşi de un conducător spiritul şi politic numit Dalai Lama (în traducere Dalai Lama înseamnă Oceanul Înţelepciunii); Dalai Lama este considerat de supuşii săi ca o fiinţă supranaturală, care se reîncarnează periodic, special pentru a-şi conduce cu înţelepciune poporul.

Lhasa: Palatul Potala

Dalai Lama, conducătorul spiritual al Tibetului, are în Lhasa două reşedinţe: Palatul Potala şi Norbulingka (Palatul de vară). Potala este construit pe dealul Marpo Ri, unde legendele spun că exista o peşteră sacră. Prima construcţie datează din anul 637, fiind apoi reconstruită în 1645-1648 de cel de-al cincilea Dalai Lama.

Actualul Dalai Lama (al 13-lea) a renovat Potala în anul 1922.

Lhasa: Norbulingka-Palatul de vară

Reşedinţa de vară a conducătorului spiritual tibetan este Palatul de vară Norbulingka; acest edificiu a fost construit în 1740 (374 de camere) şi dispune de o grădină de aproximativ 400 mii de metri pătraţi. Istoricul regiunii este unul foarte agitat: ● până în anul 640, Tibetul era un imperiu puternic; prin căsătoria impăratului tibetan cu nepoata impăratului Chinei, a inceput o perioadă de decădere şi de subordonare mascată faţă de China; ● 822: semnarea unui tratat de pace între Imperiul Chinez şi Tibet; ● 1240: Tibetul este cucerit de mongoli; ● 1624: sosesc în Tibet primii europeni: misionarii portughezi (au fost lăsaţi să construiască biserici catolice până în 1745, când au fost expulzaţi); ● 1904: Tibetul este cucerit de Imperiul Britanic (în timpul domniei celui de-al 13-lea Dalai Lama); ● 1913: Dalai Lama a proclamat independenţa Tibetului, recunoscută de mongoli până în 1951; ● 1951: capitala Tibetului este invadată de China Comunistă; se formează sub administraţie chineză „Regiunea autonomă Tibet”, care deţine 44,81 % din cele 6 milioane de locuitori ai Platoului Tibet; ● 1959: ultimul Dalai Lama, văzând că eforturile sale de înţelegere paşnică cu puterea comunistă chineză sunt inutile, se refugiază în India la Dharamsalla, unde se află şi astăzi. ● 2008 (martie): au avut loc mari proteste ale tibetanilor, inclusiv în regiuni din China care nu fac parte din Tibet, proteste care cer independenţa regiunii şi reîntoarcerea lui Dalai Lama la Potala.

Topârceanu Ana Maria, clasa a X-a C


15

Manuscrisele medievale sunt valori de patrimoniu; ele ajung să coste sute de mii sau milioane de dolari, preţul fiind cu atât mai mare cu cât cartea este mai veche şi mai bine păstrată. O carte de rugăciuni scrisă în secolul al 13-lea s-a vândut în anul 1998 cu 2,2 milioane dolari prin casa de licitaţie Christie’s; cartea nu era într-o stare foarte bună (pe alocuri prezenta pete de mucegai şi rugină, margini arse etc.). Colecţionarul anonim a predat valorosul manuscris pentru recondiţionare Muzeului de Artă Walters din Baltimore; specialiştii au lucrat timp de patru ani doar la înlăturarea carapacei de clei (o intenţie bună sfârşită prost: cufundarea în clei de tâmplărie a cotorului cărţii a făcut ca paginile să se lipească între ele; dezlipirea foilor de pergament la restaurare a fost dificilă şi extrem de migăloasă).

Cartea de rugăciuni scrisă la începutul secolului al 13-lea de preotul ortodox Ionnes Myronas, a refolosit un pergament bizantin pe care un scrib anonim a copiat scrierile lui Arhimede în anul 975. Acest valoros palimpsest1 numit „Codex Arhimede” este al treilea manuscris cu lucrările savantului antic cunoscute până astăzi în lumea ştiinţifică.

1 PALIMPSÉST, palimpseste, s.n. Pergament sau papirus de pe care s-a şters (prin metode chimice sau mecanice) scrierea iniţială şi pe care s-a scris alt text; urme slabe ale vechiului text coexistă pe acelaşi suport material cu textul nou. Textul vechi poate fi reconstituit prin metode tehnice de fotografiere spectrală.

Pergamentul2 era în Evul Mediu o marfă rară şi scumpă; scribii bizantini din Constantinopole ştergeau de pe rolele de pergament scrierile antice (prin tratare cu acid citric şi răzuire cu piatră ponce), apoi pergamentul era rotit la 900 pentru ca cele două scrieri să nu se suprapună ci să se întretaie.

Primele indicii despre existenţa celui de-al

treilea „Codex Arhimede” şi despre valoarea lui ştiinţifică au fost date de paleograful danez Johan Ludwig Heiberg; în 1909 acesta a aflat despre existenţa la Istambul a unui palimpsest cu text religios suprapus peste texte matematice, s-a dus să-l vadă şi a fotografiat câteva pagini. După Primul Război Mondial cartea a fost vândută de către anticarul din Istambul unui dealer francez, de la care a trecut în posesia unui simpatizant al rezistenţei franceze. Colecţionarul anonim care a câştigat licitaţia din 1998 a plătit sume generoase echipei alese de el pentru recondiţionarea şi cercetarea valorosului manuscris. Datele cercetării au fost publicate pe site-ul http://www.archimedespalimpsest.org/digitalproduct1.html Cercetarea s-a făcut cu cele mai noi tehnici (raze UV, imagistică multispectrală, fluorescenţă cu raze X). La cercetare au participat în calitate de colaboratori Institutul de Tehnologie din Rochester, Xerox, Universitatea Johns Hopkins şi Stanford Synchrotron Radiation Laboratory din Menlo Park, California. Trebuie reţinut că palimpsestul „Codex Arhimede” este: ♦ cel mai vechi manuscris copiat după scrierile savantului antic; ♦ cea mai bună sursă pentru diagrame; ♦ singura sursă scrisă cunoscută până în prezent pentru: ● jocul Stomachion, un puzzle cu 14 poligoane diferite din fildeş, din care trebuie construit un pătrat (un programator a găsit cu ajutorul calculatorului că jocul ar avea 17,152

2 PERGAMENT - piele de animale (oi, capre, viţei, iepuri) prelucrată special prin tăbăcire pentru a se putea scrie pe ea.


16

moduri de aranjare posibile pentru formarea pătratului); jocul este considerat de specialişti ca primul exerciţiu de analiză combinatorie; ● „Metoda” prezintă o indicaţie pentru calculul suprafeţelor şi volumelor (dezvoltată ulterior de Isaac Newton). Ce mai cuprinde „Codex Arhimede” ? a. alte scrieri ale lui Arhimede:

- tratatul „De corpurile plutitoare” sau legea lui Arhimede în greaca originală (alt text cunoscut este incomplet şi nu este în limba greacă ci în latină);

- metode pentru calculul centrului de greutate al unor forme geometrice bi şi tridimensionale;

- legea echilibrului balanţei; - legea pârghiilor;

b. un comentariu creştin timpuriu asupra sufletului; c. două discursuri inedite scrise de Hyperides, unul

dintre fondatorii democraţiei antice greceşti; d. un comentariu despre lucrările lui Aristotel, scris

probabil de Alexandru Aphrodisias în secolul 2 sau 3 după Hristos.

Pagină din manuscris prelucrată spectofotometric

Cu sensul extins de „descoperire a urmelor trecutului”, cuvântul palimpsest a ajuns să fie utilizat şi în alte activităţi umane: ● în medicină („palimpsest alcoolic” = recuperarea memoriei unui pacient după un episod de pierdere a cunoştinţei cauzat de abuzul de alcool); ● în ştiinţele criminalistice (descoperirea succesiunii evenimentelor la locul unui incident după analiza tuturor probelor materiale); ● în astronomie (reconstituirea istoriei unui corp ceresc după urmele vizibile la suprafaţă: forma unui crater, depunerile de material provenind din meteoriţi etc.); ● arhitectură: reconstituirea pe etape distincte a dezvoltării unei construcţii sau sit istoric.

Iordache Gabriela, clasa a XII-a B

„Dacă vrei să fii plăcut de cei din jur trebuie

mai întâi să te placi pe tine însuţi.” Dezvoltarea personalităţii trebuie să înainteze treptat şi constant în toate aceste direcţii: 1 Căutarea felului personal de „a fi”

Să fiu sociabil? Să fiu egoist? Să fiu darnic? Să fiu cel mai bun? Să fiu şmecher?...

2 Dezvoltarea treptată a sexualităţii Tânărul îşi creează comportamentul sexual după modele (din familie, showbiz, filme etc.): genul macho, chic, romance, etc.

3 Acceptarea aspectului fizic Tinerii schimbă mereu tunsoarea, accesoriile de îmbrăcăminte etc. în căutarea propriului stil.

4 Dezvoltarea moral-spirituală „Care sunt regulile după care mă ghidez?” Vreau să fiu un om bun sau rău? Evaluez corect binele şi răul?

5 Relaţiile cu ceilalţi Tânărul îşi alege „modele” cu care vrea să semene: din familie, prieteni, colegi, profesori

6 Orientarea profesională Tânărul îşi creează abilităţile în domeniul / domeniile care îl pasionează şi care îi pot ajuta în cariera pe care o va alege

Mulţi tineri cad în plasa propagandei media care încurajează adolescenţii să-şi dezvolte cât mai repede şi mai amplu doar două laturi ale personalităţii (aspectul fizic şi sexualitatea); celelalte trăsături esenţiale (cele care sunt cheia integrării în societate) sunt pentru aceşti tineri total neinteresante. Ei se transformă repede în „sclavii modei”: îşi schimbă la nesfârşit vestimentaţia, partenerii, gelurile, tunsorile, fardurile, tatuajele etc. Adolescenţii „dezorientaţi”, neîncrezători în farmecele sau în puterea lor de atracţie, ajung să experimenteze în societate diverse roluri, încearcă să pară că sunt ceea ce şi-ar dori să fie.

►Cenuşăreasa în rolul de „domnişoară fatală” Încearcă să atragă atenţia şi avansurile tuturor băieţilor din jur, provocându-i cu decolteul generos, haine transparente şi mulate, chicoteli, atingeri nu chiar nevinovate, râs strident. Toate aceste semnale se


17

traduc prin „Sunt disponibilă (dispusă).” ►Domnul Goe se dă drept „copilul inteligent” Foloseşte cuvinte auzite de undeva, care-i sună a fi „deştepte”, dar pe care nu le înţelege. Vrea să răspundă mereu la ore, să vorbească cu profesorul de la egal la egal, dă sfaturi necerute colegilor ca şi cum ar fi „înţeleptul satului”. Vorbeşte despre „lecturile sale” cu multă emfază (doar când este sigur că cei din jur nu sunt deprinşi cu cititul). Este superficial în tot ce face, dar ştie cum să-şi construiască o aură de mister. Poate fi lider pentru cei care-i cred bazaconiile (oameni mai fraieri decât el).

►Copilul cu situaţie materială precară încearcă să devină „Şmecherul de cartier” „Şmecherul de cartier” vrea să

fie cunoscut de toată lumea că este descurcăreţ, pe fază, că face bani din piatră seacă. I se duce vestea în cartier că este „bazat”, că are „gaşcă” şi poate

să fie cu ce fată vrea; fetele roiesc în jurul lui dar el le vrea doar pe cele care se lasă greu; după ce o fată îi cedează, nu-şi doreşte decât următoarea pradă (bunăciune). ►Unii râd singuri de propriile defecte şi de orice altceva, asumându-şi rolul „bufon” (al clasei, al grupului de prieteni) Nu se cred suficient de arătoşi, îşi doresc mult să facă parte din „gaşca celor tari”, aşa că acceptă să fie ţinta ironiilor şi a umilinţelor celor din jur. Sunt suficient de deştepţi să fie amuzanţi dar nu sunt convinşi că au toate calităţile necesare pentru a fi acceptaţi şi respectaţi de grup. Este bine să nu ne lăsăm prea prinşi de rolurile pe care le încercăm în adolescenţă; altfel, domnişoara fatală va deveni la maturitate o femeie de moravuri uşoare; copilul inteligent se va transforma într-un „Gică-Contra de profesie”; Şmecherul de cartier va deveni bişniţar, traficant sau agent de pază la o bodegă de cartier; bufonul va rămâne toată viaţa „cel mai vesel om trist”.

Pârvu Valentin, clasa a X-a A


18

Liceenii bucureşteni au participat la Concursul de desene „Viaţa bate iarba”, având ca temă pericolul social reprezentat de consumul de droguri. Concursul a făcut parte din Campania Antidrog organizată de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Festivitatea de premiere a avut loc la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Elevii au primit diplome şi premii în obiecte ( rachete de tenis şi CD-uri).

Printre premiaţii la această activitate ne bucurăm s-o vedem pe eleva şcolii noastre Petre Geanina din clasa a X-a B. Felicitări, Geanina!

Ediţia a VIII-a a Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice - Disciplina MATEMATICĂ, organizată de Liceul Teoretic „Nichita Stănescu” cu elevi din întreg Municipiul Bucureşti, a avut loc sâmbătă, 5 mai


19

2010. Organizatorii s-au străduit să ofere condiţii cât mai bune pentru eveniment: activităţile s-au desfăşurat în Laboratorul de Chimie (locul cel mai bine îngrijit din şcoală), au fost puse la dispoziţia participanţilor echipamentele tehnice necesare (video-proiector, calculator, etc.) şi nu în ultimul rând, s-au respectat cu stricteţe planificările orare comunicate în şcoli. Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” a fost reprezentat la această manifestare ştiinţifică de doi elevi din clasa a XII-a, îndrumaţi de doamnele profesoare Crina Bogdan şi Mihaela Berindeanu. Alexandru Pascu din clasa a XII-a A

Lucrarea: „Soluţii geometrice ale unor probleme de algebră” Boiceanu Adrian din clasa a XII-a B

Lucrarea „O soluţie ingenioasă de rezolvare prin compunerea vectorilor”. Lucrarea elevului Pascu Alexandru este o abordare mai puţin folosită în demonstraţii: nu este o rezolvare algebrică a unei probleme de geometrie, ci invers, o soluţie geometrică a unei probleme de algebră. Lucrarea demonstrează că media aritmetică a două numere (a şi b) este mai mică decât media lor geometrică. Se trasează triunghiul dreptunghic ABC; ducem din A înălţimea AD şi mediana AM.

Dacă notăm BD = a şi DC = b, atunci AD = ab (media geometrică) iar AM = 2

ba (media aritmetică).

A B M D C a b

Boiceanu Adrian propune rezolvarea prin metoda vectorială a unei probleme dificile de matematică. Deşi a avut la dispoziţie doar şase zile, el a realizat prezentarea modelului matematic folosind cunoştinţele de la orele de informatică (prezentare în PowerPoint, cu animaţie).

Ne cerem scuze că nu vă putem oferi aici ingenioasa soluţie (animaţia vectorilor, care de fapt constituie „miezul” pentru înţelegerea demonstraţiei, nu poate fi parte a revistei şcolare). Vă anunţăm că la biblioteca puteţi oricând consulta şi descărca varianta cu animaţie a demonstraţiei. Le urăm colegilor noştri să fie la fel de inspiraţi şi la examenul de bacalaureat, să demonstreze încă odată că matematica nu are taine pentru ei!

Timpul descoperă tot ceea ce era ascuns şi acoperă tot. Un şoim priceput îşi ascunde ghearele.


20

Cel care ascunde ura are buze mincinoase; cel ce răspândeşte defăimarea este un nebun. Calea nebunului este fără prihană în ochii lui dar înţeleptul ascultă sfaturile. Nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara. Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc. Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare. Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte. Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. Timpul scoate în cele din urmă la lumină tot ce-i ascuns. Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care pe neştiute te arde. Focul acoperit arde înăbuşit.

Culese de Topârceanu Ana Maria, clasa a X-a C

►HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! Elevii clasei a X-a C, sub îndrumarea doamnei profesoare de Limba şi literatura română Marcela Stan, au participat pe data de 13 mai la

activitatea inerdisciplinară „Învierea şi Înălţarea, simboluri ale speranţei” . Elevii au discutat despre obiceiurile şi tradiţiile legate de aceste evenimente religioase şi reflectarea lor în operele literaturii române. Discuţia s-a îndreptat către o concluzie firească: pentru poporul român aceste două mari sărbători creştine se confundă cu speranţa. Ca argumente s-au adus lecturi din opera lui Tudor Arghezi şi Vasile Voiculescu.

La sfârşitul activităţii, elevii au conceput şi au executat felicitări pentru sărbătoarea Înălţării.

Cu felicitările confecţionate de elevi, s-a ornat un panou care va înfrumuseţa sala de clasă. Iată-i pe elevii cei mai talentaţi din clasa a X-a C, mândrindu-se cu lucrările lor.


21

►PARADA PENTRU „ZIUA EUROPEI” Ca în fiecare an, Primăria Sectorului 2 a organizat în cinstea zilei de 9 Mai o mică serbare populară. Pentru români, ziua de 9 Mai are trei semnificaţii istorice importante: ● 1877 – proclamarea Independenţei de Stat a României şi ruperea legăturilor cu Poarta Otomană; ● 1945 – victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial; ● începând din 1985 – sărbătorirea Zilei Europei, în amintirea datei de 9 Mai 1950, când Robert Schuman a pus bazele actualei Uniuni Europene. Marcarea celor trei evenimente importante pentru naţiunea română a cuprins:

● parada elevilor şi a forţelor de ordine din sector;

● un scurt program artistic; ● o masă populară cu sărmăluţe româneşti.

În şcoala noastră s-au ocupat de organizarea evenimentului domnul Toma Enache şi doamna profesoară Olguţa Spornic.

Pentru paradă s-au făcut câteva repetiţii pe traseul din faţa primăriei, în săptămâna 3-7 mai. Iată o poză de grup cu purtătorii noştri de steaguri.

Din păcate, ziua de 9 Mai a fost ploioasă şi nu am făcut fotografii de bună calitate; aşa că vă mai dăm o poză de la repetiţii (o pauză de recuperare după marş, cu elevi din clasa a XII-a B).

►CUPA PRIMĂVERII LA ŞAH Primăria Sectorului 2 în colaborare cu ● Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – Sector 2, ● Direcţia pentru Sport a Municipiului


22

Bucureşti şi ● Sport Club „Juventus” a organizat concursul şcolar „Cupa Primăverii la Şah” în ziua de vineri, 21 mai 2010.

Concursul s-a desfăşurat pe sexe şi pe grupe de vârstă, cu şahişti din şcolile şi liceele sectorului 2 (peste 100 de elevi cu vârste cuprinse între 8-18 ani). Pentru şcoala noastră s-au înscris iniţial 12 elevi, dar cum noma de reprezentare era de doar doi băieţi şi două fete pe ciclu şcolar, au concurat până la urmă următorii elevi: Sex Categ Nume, prenume Feminin Liceu Ianuş Ana-Maria, clasa a X-a B Masculin Liceu Dică Ionuţ, clasa a X-a C

Cîrpă Ion, clasa a X-a C Ianuş Ana-Maria a fost campioana liceului în anul şcolar 2008-2009, Dică Ionuţ este campionul şcolii „en titre” iar Cîrpă Ion a fost doi ani semifinalist în campionatul şcolar local.

Cîrpă Ion: „Sunt vesel şi încrezător în forţele mele”

Ianuş Ana-Maria: „N-am voie să am emoţii.” Concursul s-a desfăşurat în condiţii ambientale impecabile la Centrul Administrativ al Sectorului 2, în sala Pache Protopopescu.

Concursul a fost foarte bine organizat: au intrat în sală doar concurenţii (pe baza listelor din şcoli şi a actelor de identitate); au fost puse la dispoziţia concurenţilor mese de joc prevăzute cu cronometru; s-a păstrat pe tot parcursul concursului confortul şi liniştea în sală, pentru a permite concurenţilor să se concentreze la joc. Arbitrajul a fost asigurat de reprezentanţi ai Sport Club Juventus.


23

Timpul maxim admis pentru o partidă a fost de 15 minute; după desfăşurarea a 5 runde s-au desemnat câştigătorii. Dintre elevii Grupului Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ”, cel mai bun parcurs l-a avut Dică Ionuţ, care s-a plasat pe locul al III-a în concursul băieţilor (treapta liceu). Ianuş Ana-Maria a câştigat o partidă în faţa ocupantei locului al III-lea; din păcate, Maria nu şi-a putut păstra concentrarea până la finalul turului.

Dică Ionuţ: „Nu va fi uşor, dar voi învinge!”

Toţi elevii prezenţi la întrecere au primit diplome de participare; s-au mai acordat diplome de merit şi premii în obiecte (tricouri, şepci, puzzel-uri, aparate MP3, cupe) primilor trei clasaţi pe fiecare ciclu şcolar.

Învingătorii la categoria 15-18 ani; printre ei, elevul şcolii noastre, Dică Ionuţ

Elevii şcolii noastre au obţinut rezultate notabile la concursurile sportive în mod constant; menţionăm totuşi că este pentru prima oară când un elev de la Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ

FINĂ” câştigă o poziţie meritorie la un concurs interşcolar de şah.

Ne-aţi reprezentat cu mare cinste. Vă urăm pe viitor succese şi mai mari în concursurile de şah!

►CONCURSUL NAŢIONAL „ACVILA” Concursul Naţional „Acvila” organizat de Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova încurajează exprimarea artistică a elevilor ca liant pentru socializare şi prevenirea delicvenţei juvenile. Activitatea a avut ca parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Poliţia Judeţeană Dolj, Universitatea din Craiova - Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Penitenciarul pentru minori şi Tineri din Craiova. A existat şi o publicaţie zilnică care a mediatizat evenimentul: „Ediţie Specială”. Concursul s-a desfăşurat în perioada februarie-mai 2010 pe următoarele secţiuni: 1. „De ce?” – concurs de postere 2. „A doua şansă” – concurs de eseuri 3. „Învaţă să trăieşti” – prezentări PowerPoint Elevii noştri au concurat la toate secţiunile şi au obţinut rezultate foarte bune:


24

Secţiune Participanţi Distincţii

„De ce?” Postere

Onu Larisa şi Luca Gina (clasa a X-a A)

Premiul II

„A doua şansă” Eseuri

Toader Ioana (clasa a X-a B)

Premiul III

„Învaţă să trăieşti”

Prezentări PowerPoint

Tudorache Georgiana şi Nedelea Valentin (clasa a X-a A)

Premiul III

Filat Cristina şi Toader Ioana (clasa a X-a B)

Premiul III

Iordache Gabriela şi Nedelcu Mariana (clasa a XII-a B)

Menţiune

Drăgoi Mihai şi Gheorghe Marian (clasa a XII-a B)

Menţiune

Dintre lucrările elevilor noştri premiate la Concursul Naţional ACVILA am ales pentru publicare posterul realizat de Onu Larisa şi Luca Gina.

PREŢUIEŞTE VIAŢA!

DE CE ACCEPTǍM VIOLENŢA?

VIOLENTA NU

INSEAMNA VIATA!!!

NU PROVOCA NIMANUI DURERE

AI CURAJUL DE A TE

IMPOTRIVI ORICAREI FORME DE VIOLENTA!

Realizat de OnuLarisa si Luca Gina( X A)

►Clubul ecologist ENIGMA schimbă faţa şcolii Clubul ecologist ENIGMA a reunit în data de 19 mai 2010 pe toţi membrii activi din clasele a IX-a A şi a X-a C. Întâlnirea a fost organizată de domnul profesor Ilie Căţoiu (în calitate de coordonator) şi doamnele profesoare Maria Munteanu şi Olguţa Spornic.

Scopul activităţii a fost înfiinţarea la nivelul şcolii a grupului de activişti ecologişti „Poliţia ecologică şcolară”. Obiectivele acestui grup de acţiune sunt: ● Diseminarea cunoştinţelor şi atitudinii ecologiste în rândul masei de elevi; ● Asigurarea unui ambient ecologic în şcoală, propice actului educativ; ● Instituirea unui sistem motivant de recompense şi pedepse cu caracter ecologic pentru toţi aceia care nu respectă normele ecologice în şcoală.

Elevii s-au arătat foarte preocupaţi de felul în care arată şcoala: sunt prea puţine ghivece cu flori în sălile de clasă şi prea multe pete lipicioase de la guma de mestecat aruncată la întâmplare.


25

La această primă activitate a Poliţiei ecologice şcolare elevii au venit cu propunerea ca, începând din anul şcolar următor, să existe o întrecere între clase pentru ecologizarea ambientului (acumularea de puncte verzi sau puncte negre pentru aspectul clasei în fiecare zi de şcoală); la sfârşitul fiecărei săptămâni, se va desemna „cea mai îngrijită clasă”. Clasa cu cel mai mare punctaj verde pe un semestru, va fi premiată cu o excursie în ţară, plătită din fondul şcolii.

Elevii ecologişti au venit cu următoarele propuneri de acţiuni pentru înfrumuseţarea şcolii: ● dotarea sălilor de clasă cu ghivece (plante perene, rezistente la climatul uscat) şi îngrijirea lor de către elevi; ● amenajarea în fiecare clasă a cutiilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor; ● în vacanţa de vară, ecologiştii se vor ocupa de grădina din spatele şcolii (în principal: curăţirea resturilor vegetale şi refacerea stratului de iarbă). Atunci când propria locuinţă şi şcoala în care învăţăm vor ajunge să satisfacă cele mai exigente standarde ecologice, ne vom extinde aria de acţiune cu activităţi de voluntariat la nivelul sectorului şi oraşului. Cu noi, ecologiştii, ţara are o nouă şansă!

►2 NOPŢI ŞI TREI ZILE DE DISTRACŢIE Elevii clasei a XII-a A au încheiat anii de liceu nu cu un banchet ci cu o excursie la mare. Două nopţi şi trei zile a durat excursia pusă la cale din vreme cu doamna dirigintă Crina Bogdan. Am ales să ne cazăm în Costineşti şi să vizităm tot ce se poate (Neptun, Mamaia, Constanţa). Plecarea în excursie am planificat-o pentru 21 mai, prilej tocmai bun să ne serbăm şi colegii cu numele sfinţilor Constantin şi Elena.

Vremea a fost numai bună pentru lungi plimbări la malul mării. Cu talentul artistic al fotografilor din grup am realizat câteva poze din natură demne de DESCOVERY: stabilopozi, ciulini, maci în floare, toate având ca fundal „marea cea mare” şi câte un vapor la orizont.


26

Ne-am convins definitiv că ţărmul românesc al Mării Negre este un tărâm de basm atunci când am dat cu ochii de „Mica Sirenă”.

Bolea Claudiu a îndurat cu stoicism metamorfoza (sau o fi tras un pui de somn pe durata învelirii în nisip?). Cert este că n-am rezistat să nu ne facem poze „la minut” cu SIRENA!

Ne-am strâmbat cât ne-au ţinut fălcile, ca să avem de ce râde peste ani, când vom fi cu adevărat „oameni maturi”.

N-am prea pierdut vremea cu dormitul: doar am venit la distracţie!

Am fost veseli şi gălăgioşi, având totuşi mare grijă să nu o supărăm în vreun fel pe doamna dirigintă. „Marea ieşeală la mare” a fost o excursie reuşită, de care ne vom aminti întreaga viaţă.

Ne-am dat întâlnire peste 10 ani. Să ne revedem la fel de fericiţi ca în pozele acestea! Doamna dirigintă, care a avut întotdeauna ultimul cuvânt, completează: şi cu minte mai multă!

issn 2066-0103 serie nou ă - alteca · prin depunere, pulverizare, placare etc. contractele de...

Documents