2. Pregàtirea pentru scoala

2.1 Cum sprijinim, ca fami/ie, viste de scolera copi/u/ui nostru

Cu càt copilul creste. cu atàt are mai mult de studiat. Scoala devineprincipala lui preocupare si, ca pàrinte, trebuie sa ii arati cà te asteptica el sa o trateze cu seriozitate. Scoala devine serviciullui.

Multi pàrinti considera cà perforrnantele scolare depind de inteligen-ta nativa, de pregàtirea profesionalà sì de harul cadrelor didactice, dedotarea materialà a scolii, de accesul copiilor la càrti, manuale, com-puter, internet, rechizite.

Scoala

22 Irina Petrea

Nu vreau sa-i dezamàgesc: pàrerea lor e justà, dar ... incompleta. Nicinu vreau sa dau apà la moarà celor care, dezamàgiti de micile lor loa-ze, le reproseazà cu amar: Noi n-am avut nici miicar curent electric, aminudtat la lumànare ~i ne-am ros coatele pe biincile scolilor ca sii ajungemaici/ Copiii nostri nu sunt ràspunzàtori pentru nimic din tot ce ni s-aìntàmplat nouà la vàrsta lor!

Cadrele didactice si ceilalti specialisti care lucreazà cu copiii (consi-lieri scolari, psihologi, psihiatri) au constatat de-a lungul anilor càexistà trei factori principali de care depinde succesul scolar al oricà-rui elev: starea emotional-afectivà, alìmentatia sì somnul. Pàrintiijoacà un rol esential in a le asigura copiilor echilibrul emotional, o die-ta adecvatà si odihnà suficientà.

2.1.1Starea emotionel-etectivè

Cercetàrile si studiile efectuate pe populatii scolare diferite, din tàrisi regiuni diferite, confirmà cà grijile, depresia, anxietatea scad per-formantele scolare. Ai zice: $i ce mari griji are un capiI? Ce stie el ce eaceea grijii? Mai onest ar fi, poate, sa ne gandim cum performàm noi,ca adulti, la locul de muncà atunci cànd avem probleme in familie(trecem printr-un divort, ne pierdem un pàrinte, ne ipotecàm casaetc.). Stim prea bine cà puterea noastrà de concentrare si eficienta scad,uitàm una-alta, ne blazàm, nu ne atingem obiectivele, ba ne putem sipierde locul de muncà.

Argumentele stiintifice dovedesc cà gàndurìle negative afecteazà pro-fund sistemul nostru limbic sì ne provoacà probleme la acest niveI. (Deaceea este atàt de important sa invàtàm sa gandim pozitiv!) Stresul, sta-rea emotionalà negativa ne impìedìca sa luàm cele mai bune decizii, neafecteazà judecata si memoria, precum si capacitatea de a invàta.

Copiìi manifesta stres si anxietate din diverse motive legate de scoa-la, dar, in general, cadrele didactice stiu cum sa-i ajute sa le facà fata.Problemele cele mai grave apar rnsa atunci cànd stresul si anxietateacopiilor nu au legatura cu scoala, ci cu familia.

2. Pregàtirea pentru scoalà 23

Reputatul psiholog Daniel Goleman! este de parere cà existà cinci as-pecte emotionale-cheie de care depinde succesul scolar al unui copiI:constiinta de sine, gestionarea stàrilor de spirit, motivatia, empatia siabilitàtile sociale de care el dispune. Pentru succesul unui scolar, in-teligenta emotionalà (EQ) este la fel de importanta, dacà nu chiar maiimportantà decàt coeficientul de inteligentà (IQ).

Constiinta de sine este abilitatea de a-ti intelege propriile stàri, gàn-duri ~i sentirnente, puncte forte sì slàbiciuni, plusuri si minusuri. Dacànu intelegi si nu acceptì ceea ce simti, ristì sa nu-ti poti gestiona co-rect emotiile, Copilul are nevoie sa stie cà, une ori, e norma l sa aibàemotii negative càrora trebuie sa le facà fata in mod pozitiv, sa nu re-actioneze exagerat in situatii neplàcute si sa inteleagà cà nu e sarcinaaltor persoane sa li rezolve problemele. Altfel, riscà sa se deprime sausa devinà prea anxios, ceea ce se reflectà in instalarea unor compor-tamente si stàri nedorite, de la agresivitate explozivà, la anorexie sau,dimpotrivà, bulimie, care vor afecta procesul de invàtare sì perfor-mantele lui scolare, generànd si abateri disciplinare (pentru care va fisanctionat sì va avea de suferit tot el).

(azUna dintre prietenele mele are un bàietel de nouà ani. Prietenullui cel mai bun esteliti, care ii este ?i coleg de banca. George sì liti sunt nedespàrtitì. Azi, il asteptàrnimpreunà pe George la poarta scolli. De cum il vede, mama i?i da seama ca e supà-rat nevoie mare.

Da, m-am certat cu liti. Sunt supàrat pe el,Cum asa?Mi-a rupt caietul de teme.tti aduci aminte cum s-a intàrnplat?A tras de el ?i s-a rupt!Ce fàceati mai inainte de asta?

Daniel Goleman este psiholog, publicist si autor de càrti de psihologie, intre carebestsellerul international lnteligenta Emotionalà (1995),si este supranumit pàrinte-le conceptului de inteligentd emotionalà. Este cel care a dezvoltat argumentatia po-trivit direia abilitàtile noncognitive sunt cel putin la fel de importante ca si coefi-cientul de inteligentà.

24 lrina Petrea

Ne jucam. Eu i-am luat penarul, el mi-a luat cartea, apoi eu i-am luat macu-latorul, el mi-a luat caietul de teme ...?i asa s-a rupt?Nu. Eu i l-arn tras din rnànà, dar el nu i-a dat drumul ?i mi l-a rupt.Crezi ca l-a rupt intentionat sau din gresealà?Nu stiu ....Ai dreptate sa fii supàrat ca ti s-a rupt caietul de teme, dar gàndeste-te dacàai dreptate sau nu sa fii supàrat pe Titi (sau numai pe Titi).Dacà nu tràgea, nu se rupea ...Corect. Dar, In jocul vostru, s-ar fi putut distruge ~i altceva decàt caietul tàude teme. De pildà, cartea lui. Gàndeste-te dacà esti supàrat numai pe Titi sausi pe tine?Nu stiu, sunt necàjit ca s-a rupt caietul, dar si pentru ca ne-am certat ?i nu nemai vorbim.Ce se poate face, oare? Ce facem noi cànd ne supàràrn?Ne cerem iertare. Sa-i ceriertare?Cred ca asa ai proceda corect. Fa o lncercare, ce ai de pierdut, sì pe urmà Irnispui ce s-a lntàrnplat.Nu prea imi vine ...Ti-e rusine?Nu.Simti ca nu tu esti cel care trebuie sa-si cearà iertare?Cred ca arnàndoi trebuie sa ne cerem iertare.?i eu cred la fel. Esti furios pe el?Nu.Iti pare ràu ca v-atì certat?Da, irni pare ràu ca ne-am certat.S-ar putea ca si el sa sirntà la fel. Dacà nu vorbiti, n-o sa stii. Propun ca, dupàce ajungem acasa ~i rnàncàrn de arniazà, sa-I suni. Ce ziei?

George da din cap aprobator. Mama lui e specialista In finante, dar conduce un res-taurant. N-a fàcut nidodatà niei un curs de positive parenting. A doua zi, o sun sa oIntreb de George si de Titi. Sunt la reIca fntotdeauna, amici la catarama, ma asigu-ra ea. Si caietul de teme?o intreb eu. riti li dicteezs, George 11rescrie. Au termen osaptamana sa-I puna la punct. Acum le pregètesc niste strudele cu mere, sa mear-ga treaba mai cu spor. No comment...

Cum sA dezvolt con~tiinla de sine ~i inteligenla emolionallfl a copilu-lui meu?

• incerc slfI-1ajut slflidentifice ~i slflrecunoasclfl emolii ~i sUri dife-rite descriindu-Ie ~i cornentàndu-le adesea ~i cu ajutorul imaginilor

2. Pregatirea pentru scoalà

(desene si fotografii). Emoticoanele sunt foarte utile. Observatia di-rectà a expresiei fetei si a gesturilor celor din jur 11 ajutà pe copil satnteleaga ce simt acestia. Oupà ce a invàtat sa recunoascà ernotiile,pot duce exercitiul mai departe, rugàndu-l sa-s: imagineze ce ar fiputut sa-I faca pe personajul din imagine sa se sirntà tristi veselldescumpànit/ nervosi speriat etc.

• il incurajez slfl-~iexprime c3t mai des gandurile ~i senti mente-le despre el insu~i ~i despre ceilalti, despre prieteni, colegi, profe-sori, familie, cunoscuti, despre propriile experiente de zi cu zio In-

trebàri de genul Cum te simti pentru ca ai sa te desperti deprietenuf tèu toetè vara?sau: Ce anume crezi ca te-a speriat/ te-aenervat?11 ajutà sà-s: Inteleagà ~i sà-s: exprime ernotiile. La ràndulnostru, li putem ràspunde càt mai cuprinzàtor si mai pe intelesullui la lntrebàri similare. Important este sa ne aràtam disponibilita-tea si sa lncurajàm astfel de discutii, fie cà ele se reduc doar la osingurà lntrebare pe care ne-o adreseazà, fie ca este o conversatiemai lunga.• incerc sl!!rezonez cu copilul meu in pian afectiv. Oftez daca 11vadtrist, zàrnbesc daca e binedispus, sunt entuziasmat dacà ?i el esteentuziasmat etc.• Accept stàrile ~i experientele de viall!! aie copilului meu asacum sunto in acest fel, va invl!!ta ~i el sl!!~i le accepte. Dacà su nt deparere ca un capii nu are motive sa fie nervos, iritat, descurnpànit,sa se sirntà lnselat etc. si-i tot repet ca de ce sa se sirntà astfel, In

loc sa 11ajut sa facà fata unor astfel de ernotii, el va crede ca eceva In neregulà cu el, ca ceea ce simte nu e norma I si li va fi dince In ce mai greu sà-si lnteleagà, sa-?i accepte ~i sa-si gestioneze

ernotiile.• imi amintesc mereu cl!!orice copil i~i exprima mai u~or emoliile~istàrile prin care trece prin atitudine ~i comportament decàt princuvinte. O faptl!!indezirabill!!, un comportament, neadecvat pot fitocmai expresia unei emetìì pe care nu poate (nu ~tie) sl!!o exprimein cuvinte. De pìldà, e agitat pentru ca are un extemporal important?i scapa toate lucrurile din mànà. E inutil sa-I cert pentru ca mi-aspart o cana - lui li trernurà màinile de ernotie. Mult mai eficient arfi sa-I iau In brats, sa-I màngài ?i sà-I tncurajez ca tatui va fi bine la

lrina Petrea

scoalà, sa-i dau lncredere In sine ?i sa-I asigur de dragostea ?i susti-nerea mea.• Caut 51-mi exprim in cuvinte dt mai des emoJiile ,i stlrile princare trec. In acest tel ti invl~ sile in~eleagl ,i sile deosebeascl, darJi cum sile facl fa~1in mod adecvat. Dacà tràntesc lucrurile si maràstesc la el pentru ca am avut o zi proasta la serviciu, el poate lntele-ge ca am ceva cu el, ca nu-l iubesc. In plus, va lnvàta cà a trànti lu-crurile sì a te rasti la cei din jur sunt manifestàri acceptate atuncicànd esti suparat, cànd ai ceva cu cineva. Mult mai util ar fi sa li ex-plic: Sunt indispusè pentru ca sstszt am avut o zi proestè la serviciu.Nu sunt suparata pe tine, dar am nevoie sa fiu putin singurè ca sa fmirevin, dupa care discutèm despre ce ai facut pentru méine la scoslé:In acest fel, el va lntelege ca relatia voastrà nu este afectata ~i ca ori-càt de supàrati am fi, putem sa discuta m civilizat cu cei din jur, farasa-i supàrarn si pe ei.• Incerc 51-1ajut 51 in~eleagl cl e normal 51 aibl emo~ii diferite,chiar contradictorii in acela,i timp. Oricui i se lntàrnplà sa treacaprin momente de conflict intern Intre ceea ce ar vrea sa facà ~i cetrebuie sa faca, lntre ceea ce i-ar placea sa aleaga ~i ceea ce e cinstitsa aleaga, intre ceea ce e mai comod (dar contra unor obiecte im-portante) ?i ceea ce e mai incomod (dar foarte util) etc. ~i eu a~vrea, puiule, sa stau mai mult cu tine, dar trebuie sa merg la servi-ciu. O sa-mi fie tare dar de tine pana ma fntorc ecesè, dar decs numa duc la muncè, nu avem cum sa mergem fn excursia pe care ne-odorim eméndoi atat de mult. Trebuie sa rezolv ceea ce am de iècutacolo, ca sa nu fac greutèti colegilor mei, ca sa-mi pot lua niste zilelibere saptamana viitoare pentru a fi ùnpreunè mai mult timp. Potisa-i explici ca nu e tn neregulà sa se simta invidios, dar si generos lnacelasì timp, ca poate sa fie supàrat, dar si furios, vesel, dar sa-i fie?i dor de cineva.• Disociez sentimentele, emoJiile copilului de faptele ,i compor-ta rnentu I lui (care pot fi in regull sau nu, dezirabile sau nu). Cautsa-I intreb mai des cum se simte ?i mai rar de ce a fàcut cutare saucutare lucru. Oacà nu si-a Tndeplinit corect sarcina pe care i-amdat-o, degeaba TIfac prost, nemernic, lenes, rau, neindernànaticetc. Tot ce fac e sa-i dau astfel o etichetà pe care se va straduì sa o

l 2. Pregàtirea pentru scoala 27

merite, Tidistrug Tncrederea ?i respectul de sine ?i antagonizez cuel. Mai bine Ti spun, de pildà: Cartofii pe care i-ai curatat mai auceva coaja. Ori ii cureti mai bine, ori ti-i gètesc a~a. Daca nu orsa-ti placa, data viitoare sa tncerci sa-i cuteti mai atent. Seu. Ai fa-cut ceva greseìi la tema, dar, dupa cum am vèzut impreunè, nu dinne~tiinta, ci din neetentie. Daca la extemporal te vei concentra, veiface tatuI bine, decs fnsa vei fi neatent, vei gresi a?a cum ai gresitla tema. Acum ca, am lamurit eceestè chestiune, sunt convins ca

vei fi mult mai atent.• Mesele tn familie sunt un prilej minunat de conversaJie ,i de a-Iajuta pe copil si tn~eleagl ce ti piace, ce ti dispiace, ce t,i dore,teetc. Este total gre~ita conceptia Tntalnita In nenurnàrate familii po-trivit careìa la rnasà se tace. Masa, asa cum am mai spus-o, estemomentul cel mai social al zilei ~i trebuie valorificat. Este un foartebun prilej de a discuta cu copilul nostru, cu conditia ca subiecteleneplàcute sau dureroase sa fie lasate deoparte. ?i asa petrecem ceamai mare parte a zilei separati, rnacar la masà sa fim tmpreuna.Dacà fiecare mànàncà la alta ora si 'in camera lui (sau In fata televi-zorului) ?i de-abia schìrnbàrn trei fraze, ne transforrnàrn In colegi deapartament.

Gestionarea stàrilor de spirito Copiii sunt, adesea, impulsivi, iar stàrilelor de spirit le pot spori aceastà impulsivitate. Cànd seful te enerveaza,nu-i arunci in fa\:àce crezi despre el, nu faci scandal, nu-l injuri/ lovesti/ameninti cà-ti dai demisia. (Nimeni nu zice cà n-ai putea sa faci ceva dintoate acestea sau pe toate la un loc, dar la ce bun?) Copilul are nevoiesa invete cum sa-si gestioneze stàrile de spirit. Dacà e supàrat cà a luato nota nemeritatà (in viziunea lui) sì bate un alt copil sau vorbeste uràtinvàtàtoarei, e dar cà, din acest moment, lucrurile nu pot sa evoluezedecàt inspre mai ràu sì, la nota lui (nemeritat de mica, poate) sa se ada-uge scàderea (pe merit!) a notei la purtare. lata de ce este necesa~ s~~ldeprindem pe copil sa-~i verbalizeze gàndurile, emotiile in mod ov~-zat, sa discute cu argumente logice, in mod constructiv, sa facà fata cn-ticii in mod rational sì sa dezamorseze stàrile conflictuale. Exprimate ci-vilizat, in cuvinte, sentimentele negative nu se mai pot concretiza inactiuni negative ~inu se mai ajunge la violentà verbalà si fizicà.

Irina Petrea

Cum d-I inv~~~m pe copil s~-~i cotroleze impulsivitatea?Or.HowardKnoff2a propus o tehnicà ce l-a f~cut celebru:OPRE~TE-TE~I GANOE~TE-TE!Copilulinva~~ si aplice urmitoareaschemi, inainte de a actìona:• Opreste-tel Gande~te-te: e o idee bunà? Eo idee rea?• Oad e o idee rea, atund trebuie s~ m~gandesc la altceva maibun, pentru ci o idee rea nu-mi aduce ceea ce do rese cu adev~rat.• Oidee buni insi va face pe toati lumea feridti, inclusiv pe mine.Ace~ti pa~i pot fi schernatizati pe note Post-it amplasate in casa, laindemani - in camera copilului, pe computer, pe frigider, pe usa dela baie, astfel incat si poatà si-~i tnsuseasca aceasta tehniea càt mairapido

Motivatia, Este esentialà pentru succesul scolarului nostru. Oricàtde dificilà este o materie, oricàt de grea, o tema, copilul motivat seva mobiliza, pe cànd cel demotivat se va agàta de orice pretext casa le evite, ba chiar sa lipseascà si de la scoalà. Motivatia de a in-vàta a copilului poate fi de natura interna (copilului li place sa stiesi sa aibà succes, este absorbit de studiu si nu se mai satura sa des-copere noi informatii din alte surse, are incredere in fortele pro-prii, o bunà imagine despre sine si n-ar vrea sa se numere printrecei mediocri sau slabi la invàtàturà) sau externà (vrea sa atingà unobiectiv important pentru el - o promovare, un premiu, castiga-rea unui concurs, vrea sa fie la fel ca altii - mai ales ca prieteniilui, vizeazà obtinerea unei recompense promise - o excursie, obicicletà etc.).

Vorbim mai pe larg despre motivatie intr-un capitol separat, dar secuvine sa mai adaug aici cà sunt copii care nu pricep de ce trebuie sainvete, copii care nu se simt in stare de asta si copii care nu stiu sa seorganizeze si-si risipesc eforturile.

2 Dr. Howard M. Knoff este psìholog, consultant ~i profesor universitar, directorulProgramului de Psihologie Scolara al Umversitàtii South Florida din Tampa. Estecodirector al Institutului pentru Reformà Scolara. Servicii Integrate, SànàtateaMentalà a Copilului si Politici Educationale din SUA, presedintele AsociatieiNationale a Psihologilor Scolari.

2. Pregàtirea pentru scoalà

Cee de ~cut pentru a ne motiva copilul si inve~e mai bine~-'--l

I• valorizeazi scoala

stìmuleazà-i curiozitatea naturaliapreciaza-i eforturile ~i midle succese personale, evidentiazà-iprogreseleajut~-I s~-~i organizeze studiulincurajeazi-I ~isustine-l in momentele de impasoferà-i ajutor cànd il solidtieviti critica ofensatoare ~i comparatiile nefavorabile lui

••

••••

Evitati replici de genul iar n-ai fost atent, m-a$ fi mirat eu sa fiif! prostu-le, de nimic nu esti in stare, cui ii semeni, oare?! Genul acesta de replici ~ivànarea greselilor sunt o cale sigurà de a-l demotiva, demonstràndu-icàt de mult greseste. li arata cà nu va asteptati la nimic bun de la el siii distrug increderea In sine.

Evitati sa exercitati o presiune asupra lui supraevaluàndu-l. Tu tre-buie sa fii iruotdeauna primul, 9 nu e suficient de bun pentru tine. Piiniicànd nu iei 10 si la materia asta, nu mai iesi deloc la ioaca si, dacà te maifntorci cu vreun 9, intere eu foaia! S-ar putea sa nu aibà efectul scontatde pàrinti - acela de a-l ambitiona. Dimpotrivà, data viitoare, cànde ascultat la clasà sau va da extemporal/ tezà, va fi atàt de speriat sanu rateze nota zece, incàt nu se mai putea concentra la ceea ce are defàcut, ci doar la consecintele ratàrii sale. Si, astfel, probabilitatea dea rata e mai mare - càti mari campioni en titre rateazà podiumul dinpricinà cà nu fac fata presiunii psihice la care sunt supusi, dupà care,miza fiind pierdutà, se relaxeazà si realizeazà un exercitiu perfect.

Copilul este mai usor de motivat dacà pàrintiì si invàtàtorul/ dirigin-tele colaboreazà. Sa nu va asteptati la succese ràsunàtoare de pe o zipe alta (stiti aforismul, am muncit douàzeci de ani ca sa ajung la un suc-ces peste noapiel), ci la un pie mai bine in fiecare zioSecretul? Perseve-renta, ràbdarea, incurajarea continua.

Empatia este abilitatea de a percepe si intelege sentimente le si sta-rile celorlalti si de a ne pàsa de ceilalti. Cànd copilul nu e capabil sa

-

Irina Petrea

empatizeze, va avea dificultàti in a-~i face prieteni, in a avea o via-ta socialà norrnalà. Stim càt e de important pentru copilul scolar (numai putin pentru puber si adolescent!) sa aibà prieteni, sa fie accep-tat de grup. Respingerea lui de càtre colegi va transforma scoala in-tr-un loc neplàcut pe care va cauta sa-l evite. Dezinteresul fata descoalà creste, performantele scad, riscul de a ràmàne corigent, apoirepetent si, in cele din urrnà, de a abandona scoala creste. Copilulrespins se poate interioriza sau poate dezvolta o agresivitate mani-festa fata de profesori si de colegii lui. Cum ne invàtàm copilul saempatizeze? Cere ti-i sa i~i imagineze cum s-ar simti colegii si prie-tenii lui in situatii ipotetice (cànd cineva li ia in ràs sau iipàcàleste,cànd au luat o nota nemerita t de mica sau nemerita t de mareetc.). Popularitatea este la mare pre] pentru un elev si cei mai popu-lari copii sunt intotdeauna cei care se inteleg cel mai bine cu toatàlumea. Un elev care se impacà bine cu colegii vine la scoalà cu maimulta plàcere decàt unul care se simte exclus sau ridiculizat decolegi.

Abifitàtile sociale. Copiii sociabili sunt cei care se descurcà cel maibine la scoalà. Ei se integreazà cel mai usor in colectiv, sunt pia cutide cadrele didactice si càutati de colegi. Majoritatea pàrintilor vi-seazà ca scolarul lor sa manifeste calitàti de lider, inchìpuindu-si càacesta va reusi in viatà si va ajunge cineva, dar, contrar estimàrilorlor, copiii cei mai nesuferiti, cei mai izolati si mai nefericiti sunt ceicare vor sa-si impunà mereu punctul de vedere si care se vor me-reu in centrul atentiei. Copiii cu abilitati sociale bine dezvoltate segàsesc in mod natura l in centrul atentiei pentru cà sunt plàcuti siadmirati de ceilalti, Pàrerile lor sunt pretuite sì ascultate fara ca eisa solicite in vreun fel acest lucru. Ei se simt astfel pretuiti si admi-ratì de ceilalti, importanti in mica lor societate si au sigurantà si in-credere in sine, fapt care se transferà si la nivelul perforrnantelorscolare. Pàrintii pot si au datoria de a dezvolta abilitàtile sociale alecopiilor lor, dar acest lucru este imposibil de realizat atunci càndnu i~i fac timp sa stea de vorbà cu ei, sa ii asculte, sa stea irnpre-una.

2. Pregiitirea pentru scoalà 31

Ces~ fad pentru a dezvolta abilit~tile soda le aie copilului t~u?• Petrece 20 de minute pe zi in compania copilului tau, ~dindimpreun~ ceva ce ii piace lui. Inceard s~ mentii un tonus bun ~ioatitudine pozitiv~.• In tot acest timp, inceard d nu dai ordine, s~ nu adresezi intre-b~ri iscoditoare ~is~ nu dai indicatii. Scopul este de a petrece acelemomente Impreunà intr-o manierà pl~cutA pentru amàndoi.• In acest timp, puncteazà toate aspectele pozitive din comporta-mentul ~i atitudinea copilului. Evit~ s~-I critid, chiar dad ar merita.• Ascult~-I atent ~i las~-I pe el s~ vorbeasd mai mult.

2.1.2 Altmentsti«

o alimentatie potrivìtà, echilìbratà, variata si bogatà in nutrienti esteesentialà pentru cresterea si dezvoltarea fizicà si menta la armonioa-sa a copilului, pentru asigurarea functiilor cerebrale implicate in gàn-dire si invàtare. Studiile au aràtat ca elevii subnutriti si cei care au oalimentatie necorespunzàtoare ori nesànàtoasà sunt mai predispusila probleme de invàtare, schimbàri dese si bruste ale dispozitiei, hi-peractivitate, probleme mentale, tulburàri de somn si alergii.

Dietele bogate in proteine animale, acizi grasi omega 3 si sàrace incarbohidrati sunt celemaiindicatepentru~colari~ielevi.maialesdacà acestia au probleme de atentie, deoarece stabilizeazà nivelul gli-cemiei, elibereazà suficientà energie pentru studiu si mentin atentiaconcentrata.

In fiecare moment, creierul nostru se scalda intr-o baie de hormonicare iidicteazà "cum sa se simtà", Neurochimismul este responsabilin mare parte de stàrile noastre de spirit, de schimbàrile de dìspozi-tie, de càt de mult sau de putin ne concentràm atentia, càt de bine, derelaxati si de fericiti ne simtim sau, dimpotrivà, càt de anxiosi, agitati,iritabili, nefericiti, depresivi suntem. Pànà si dragostea, sentimentelefata de o persoanà sau alta sunt influentate de chimia creierului. Se

Irina Petrea 2. Pregàtirea pentru scoalà 33

spune adesea di suntem ceea ce màncàm.Ìmì permit sa adaug di gan-dim, simtim si actionàm dupà cum màncàm,

banana sau sapte càpsuni sau o lingurità de stafide sau o felie de pe-pene sau o rosie sau douà buchetele de broccoli.

Micul dejun: e masa cea mai irnportantà inainte de ore, nu o sàriti din program! Vacontine fructe, iaurt, cereale, ouà, brànzà proaspàtà, suncà slabà, Evitati consumulde carbohidrati (junk-food - chipsuri, pràjiturele, cereale cu ciocolatà, snack-uri,napolitane) deoarece confarà o senzatie de rnolesealà, stirnulànd eliberarea de se-rotoninà tn creier, neurotransrnitàtorul care induce somnul.Masa de pranz: indicate sunt salatele proaspete, fructele proaspete (banana, mere,portocale, papaya), brànza proaspàtà ?i carnea slabà - ton, pui.Cina: poate sa includa salate ?i legume proaspete, carne slabà ?i carbohidrati - pas-te fàinoase, orez ?i pàine.

"Nici o rnasà fara peste" era un slogan din vremea copilàrieì mele.Dincolo de gàselnita regimului comunist (care incerca sa ne transfor-me intr-o natiune ihtiofagà pentru a putea exporta toatà camea de vita9i porc), pe9tele este o sursà importantà de minerale, proteine, vitami-ne si acizi grasi omega 3. Copilul nu are nevoie de mai mult de douàportiì pe sàptàmànà si pestele se gàseste pe piatà proaspàt, congelat,in suc propriu, marinat sau afumat. Se comercializeazà o larga varie-tate de specii, dar nu toate sunt la fel de valoroase. Preferati pesteleoceanic celui de apà dulce/ de crescàtorie - speciile cele mai reco-mandate pentru capii sunt somonul, macroul si sardeaua. Evitati spe-dite de rechini - acesti pesti pot contine cantitàti mari de mercur (dincauza poluàrii), extrem de toxic. De asemenea, fructele de mare, desisunt o sursà importantà de minerale si au proteine de mare valoare,pot fi extrem de periculoase dacà provin din ape poluate, prin urma-re, atentie de unde le procurati!

Carbohidratii complecsi, de tipul celor care se gàsesc in orezul brun,favorizeaza o mai mare stabilitate a dispozitiei copilului. Laptele, car-nea slabà si carnea de pui sunt considerate ca avànd un efect linisti-tor asupra psihicului copilului. Acizii grasi nesaturati din uleiul depeste sporesc secretia de serotoninà (hormonul fericirii). Cerealele in-tegrale, bananele, asparagusul, spanacul, lintea si alunele ne ajutà saavem o stare de spirit bunà.

Pe de alta parte, excesul de cofeinà (care se gàseste nu doar in cafea,ci si in Coca-Cola) si de dulciuri rafinate màreste agitatia, anxietateasi favorizeazà schimbàrile bruste ale dispozitiei. Dupà unii specialisti,favorizeazà chiar stàrile depresive.

o treime din alimentati a copilului trebuie sa includa cereale integra-le (pàine, paste, orez brun, fulgi de secarà, ovàz, gràu si porumb).Acestea sunt o sursà ìmportantà de fibre, calciu, fier si complexul devitamine B (care intervine in reglarea metabolismului lipidic, gluci-dic si proteic), intre care tiamina (vitamina Bl) necesarà 9i pentru fune-tionarea norrnalà a sistemului nervos central, favorizànd transmite-rea influxului nervoso

Laptele si produsele lactate. Calciul este vital pentru dezvoltarea co-pilului, sursele cele mai importante fiind laptele, iaurtul, brànzeturi-le, soia, tofu si alunele. Nu uitati cà ce le mai mari probleme legate dedentitia copilului apar din cauza lipsei de calciu. Consumul exageratde zaharuri rafinate topeste rezervele de calciu ale organismului. Din-tiì cariati provoacà dureri frecvente si il impiedicà pe copi l sa invete.degajà miros neplàcut - sursà de jigniri la scoalà din partea celorlalticolegi - si reprezintà o sursà de infectie in organismo Lipsa calciuluiprovoacà rahitism, spasmofilie.

Cràsimile nesaturate din ulei vegetaI de floarea-soarelui, de màsli-ne, din untura de peste, avocado, alune si serninte (de bostan, de floa-rea-soarelui) sunt de preferat celor saturate din carne grasà, unturà.

Fructele si legumele proaspete sunt cosmarul multor pàrinti, dar ele-vul are nevoie de cinci portii zilnice. O portie este: un pahar de suede fructe proaspàt stors (fresh de portocale/ làmàie / mere etc.) sau o

Sarea. Consumul excesiv de sare este dàunàtor sànàtàtii, desi sareaeste un mineral esential pentru organismo Toate produsele tip junk-food,fasi-food si semipreparatele sunt sàrate, asa di incercati sa reduceti pe

34 Irina Petrea

càt puteti consumul de afumàturi, salam, càrnati, pastramà, ceafà deporc, creme de brànzà, pate, chipsuri, burgeri, sàràtele.

Excesul de dulciuri si [unk-food. Cum putem face abstractie exact debunàtàtile ce constituie deliciul copiilor - junk-food si dulciuri, inclu-siv sucurile carbogazoase? Nu le putem tàia toate aceste bunàtàti dinmeniu tot timpul! Nu, desigur. Aceste produse existà pe piatà si ten-tatia e mare, nu ne putem creste copiii sub un dopot de sticlà, DARam face bine sa le strecuràm asa ceva in meniu doar din cànd in cànd,sub forma de tratatie, de favoare pe care le-o facem. Un bol de cerea-le cu lapte inainte de culcare, o pràjituricà, o ciocolàticà, o napolitanàmica la desert sau ca gustare intr-o pauzà de studiu nu sunt un de-zastru. Sa nu ne umplem insà càmara cu asa ceva, altfel ne punem co-piii in pericol.

Un elev subnutrit sau prost alimentat nu se poate concentra ~i nu vainvli~a bine. Nici màncarea in exces nu favorizeazà procesele gandiriiimplicate in invli~are, copiii obezi avànd, in generai, un creier .Jenes",Cofeina din Coca-Cola, produsele zaharoase in exces sunt legate destimularea anxietàtii nervozitàtii si instalarea depresiei. Alte alimen-, , , .te, precum orezul brun, pestele, laptele, carnea slabà, carnea de pui,painea integrala, bananele, asparagusul, spanacul, lintea ~i alunelefavorizeazli un tonus psihic bun.

2.1.3Somnul

o alta condìtie necesarà pentru succesul scolarului nostru este odihna.Studiile au aràtat cà dacà dormim Intr-o noapte cu douà ore mai putindecàt avem nevoie, a doua zi avem probleme in a ne aminti ce avem defàcut, ce am studia t in ajun. Doar in timpul somnului creierul se odih-neste profund, marele computer se reseteazà si se restarteazà, procesea-zà toate evenimentele de peste zi, se relaxeazà, ì~iverifica memoria.

De càt somn au nevoie copiii? Prescolarul, de 11-13 ore, scolarul, de9-11 ore, puberul si adolescentul, de 9 ore (dar, in perioadele de cres-tere accentuata, chiar si de 14 ore!). .....ai;,... ~.

~

2. Pregàtirea pentru scoalà 35

Cànd copilul merge la culcare, este important ca starea lui de spiritsa fie bunà, sa se simtà fericit si iubit. sa nu fie certa t cu rumeni dincasa, sa se simtà ocrotit si relaxat. O poveste scurtà, càteva minute pe-trecute impreunà amintind ce urmeazà sa faceti a doua zi, un pupicde noapte bunà si o imbràtisan, il trimit pe copil fericit in bratelo luiMos Ene. Copiii care provin din familii abuzive, unde existà frecven-te certuri, neintelegeri, violente, disconfort, nu se odihnesc bine. An-xietatea, supàrarea, teama, ingrijorarea le afecteazà somnul. Au frec-vent cosmaruri, dorm iepureste, se trezesc des, nu se odihnesc destul,fac pipi in pat, se sperie usor,

(azLa cabinet, vine un tànàr de 16 ani insotìt de mama lui, lngnioratè de faptul ca esteIn prag de corìgenta la mai mult de trei materii ~i, deci, In irninentà de repetentìs. Nue atent la sccala, are absente, l~i face temele de rnàntuialà, uità, nu retine nimic ~ima ma nu stie ce sa-i mai facà. Altfel, e bàiat bun, cuminte, ascultàtor, nu i-a facutniciodatà probleme. Au discutìi peste discutii si nimic. Ma uit la bàiat - Tavi are nis-te cearcàne vinetii accentuate ~i un aer obosit, e tras la fata si destul de palid.Il tn-treb càte ore doarme pe noapte. Cam 4-5. De ce? Sta la calculator, pe messenger sause [oacà pana pe la 2-3 dirnineata si la opt trebuie sa fie la liceu. Amàndoi recunoscce dramà e dimineata, la trezire. Din aceastà cauza, el intàrzis adesea la prima ora.De aici, absentele, cele mai multe fàcute la prima ora -lntarzie aproape zilnic lascoalà. Pàrintii au fàcut un efort sa-i cumpere calculator de Cràciun sì, de atunci, re-zultatele lui scolare au de suferit. Pentru ca nu mai doarme destul si e obosit, le ex-plic. Arnàndoi se privesc de parca explicatia ar f fost mereu sub ochii lor, dar, cum-va, invizibilé. Tavi stramba din nas - calculatorul se Inchide dupà zece noaptea. EI eIn crestere ~i organismullui are nevoie disperata de odihnà. Dacà as putea, l-as duceundeva, la munte sau la mare, la aer curat, pentru o cura de somn - sa doarrnà osaptamana càte 15-20 de ore pe zi sa se refacà. Din pacate, nu mai are decàt o lunade scoalà sì, In acest timp, trebuie sa faca tot posibilul sa evite cel putin douà cori-gente - cele mai usoare (istorie ~i romana). Matematica ~i fizica ràrnàn pe vara. Petoate patru nu are cum sa le evite si, la càt de obosit este, dacà nu l~i dozeazà efor-turile si nu se organìzeaza cu mare atentie, riseul e sa Fie deelarat repetent. Peste osaptamana, Tavi recunoasts ca rezistà greu tentatiei ealculatorului, care, din pacate,li este confiscat pana la terminarea anului scolar.

r---Lipsa de odihna afecteaza grav capacitatea de concentrare a copilu-lui, atenpa, memoria, reacpile ~i,in consecintà, capacitatea lui de in-vafare.

- .- .• ---- _._- -----.-.- . __ ... _--~------_.- "-- 1

'-------_._----- ----_ ..----_ ..-_._------_ ..._-_. __ ... - .

Irina Petrea 2. Pregati rea pentru scoalà37

Benjamin Franklin spunea "Culcatul sì trezitul devreme il fac pe omsànàtos, bogat si intelept".

familie, un eveniment deosebit la care copilul trebuie sa partieipe, ocompetitie sportiva, scolara etc. Astfel de absente, dacà nu se intind peparcursul a numeroase zile, nu-i afecteazà performantele scolare, copi-lul poate sa recupereze materia sì sà-si intre rapid in ritmul obisnuìj delucru. Alteori, absentele nu se justificà (azi plouà tare ~i nu-l mai due lascoali; sa nu riiceascd sau azi am eu o zi libera ~i putem sa o petreeem ùnpre-una). Astfel de absente sunt un chiul cu binecuvàntare pàrinteascà,

Pàrintii au un rol vital in asigurarea conditiilor esentiale pentru sue-cesul (sau insuccesul) scolarului loro Copiii privati de hranà, de somn,de dragoste si de ocrotire, de un mediu familial stabil au sanse maimiei sa obtinà rezultate bune la invàtàturà. Elevul nostru nu este res-ponsabilitatea exclusivà a scolii si nici scoala nu este responsabilita-tea exclusivà a elevului din familia noastrà. Multe dintre problemelemajore aIe invàtàmàntului romànesc i?i au originea intr-o insufieien-tà (adeseori inexistentà) colaborare intre familie-scoalà-copil.

Nota bene!

,--------------------- --------

Ce este de ~~cut ca s~ nu lipseasc~ de la ~coal~? --- -I• Nu g~Slpretexte sa-l scutestì pe copi Ide ~coal~ doar pentru d in-are chef s~ rneargà.• Nu minp inv~~~torul, nu motiva absente care nu sunt justifica-bile. Ecalea cea mai sìgurà c~tre chiulangita cronica.• incearc~ s~ nu implici copilul intr-un eveniment de familie maimult de o zi-doua.• Fortific~ starea de s~n~tate a copilului printr-o alimentatie echi-librata, odihn~ suficienta ~i un tonus psihic bun. Vaccineaz~-"'atimp. Unii copii sunt mai bolnbicio~i decàt alpi ~icemunitatile sco-lare sunt deseori focare de r~celi, viroze, hepatità ~ialte boli conta-gioase.• inva~~-I regulile de igien~ corporalé ~iinsista sa le respecte.• Du-I periodic la consultatii medicale ~i stomatologice.• Verific~-i in~lpmea, greutatea corporala, rezistenta la efort.• Obisnuieste-l s~ practice activit~p sportive. Acestea Intàresc or-ganismul ~iimbun~ta~esc starea generslà de sànàtate.• Petreceti sàptàmànal un anumit timp in aer liber.

'---- "'" -'----_ ..._---

Sa fim constienti cà succesul la scoalà al elevului nostru depinde decàt de bine pregatit pentru invàtare, din punct de vedere fizie si psi-hic, il trimitem la scoalà.

Sa nu ne indoim di ceea ce copilul invatà si deprinde in familie il vaajuta sa performeze (sau nu) la scoalà.

Sa tinem minte cà problemele din cuplu nu sunt doar ale cuplului, eiaIe intregii familii, deei si aIe copilului.

Starea emolional-afectiva, alimentatia ~iodihna - trei faetori esentiali pentru sue-eesul scolar al eopilului nostru.

2.2 Cum ne pregètim copilul pentruo nouè zi de scoslè

Dacà intàrzierile la program devin obisnuintà, in timp, copilul va aveaprobleme la materia predatà in timpul acestor ore si i?i va atrage an-tipatia profesorilor deranjati cà le tot intrerupe ora.

I~e de facut ca-s~-nu intar~;ta~~~al~~----- -, ---- ------- -- '--- ..-I •

I • Asigur~-te c~ respectà ora de cu/care seara ~ic~ se odihnesteI bine noa~tea. .

I• Depnnde-I sa fie ordonat ~1 s~-~i pregàteascà ghiozdanul ~i hai-nele pentru ~coala de cu seara.

Trirniteti copilulla ~coala zilnic ~i la timp

Ìntreruperile de activitate scot copilul din ritm, il fae sa ràmànà in urmàcu materia de studiu, 11impiedicà sa tìnà pasul eu eolegii de clasà si, intimp, il determina sa trateze scoala nu ea pe serviciullui, ci ca pe unhobby. Uneori, absenta de la scoalà e justificatà - o boa la, un deces in

Irina Petrea

• Evit~sà-i montezi un televizor in dcrmitorul lui (s~ nu se uitenoaptea pan~ la nu stìu ce or~ tarzie la programe mai mult sau maiputin deocheate).• Stabileste o rutina strictà de dirnineatà: trezit, inviorare, spà-lat, Imbràcat, mie dejun, plecare. O asemenea rutin~ e necesarà ;;ipentru copilul care inva~~ dupà-arniaza, altfel, va pierde toat~ di-mineata làncezànd ~i nu se va putea pregati cum trebuie pentruore.

Trimiteti copilulla ~coala bine hrènit.:

... Ca sa se poatà concentra si sa fie atent la ore. Altfel, lipsa lui deatentie va fi taxatà drept lipsà de interes pentru studiu si va avea di-ficultàti la efectuarea temelor si invàtarea Iectiilor, Profesorii spun ade-sea cà lectia se invatà pe jumàtate in dasa.~----_._-_._._---- -_ ..- ..-.--

II

!

I

i• Adopt~ in familie o alirnentatie corectà ~i s~n~toas~, altfel cum il I

'---_v_e_icon~nge nu~ai peel s~~~n~~c~~_~_n_~tos? .. .~

Ce e de fàcut?• Dà-i copilului zilnie fructe, legume ;;isalate proaspete care sà-iasigure necesarul de minerale ;;ivitamine.• D~-i cereale integrale.• D~-i s~ bea lapte (pan~ la 8 ani, copilul are nevoie s~ consumedouà cesti de lapte pe zi sau echivalentul acestora in produse lactate;de la 9 ani, copilul ar trebui s~ consume trei cesti de lapte pe zi).• D~-i peste, carne, ~unc~ slabà.

(azMama i~i aduce aminte ~i acum ziua in care m-arn intors de la scoalà ~i i-am so-licitat plinà de hotàràre sa-mi facà un ou fiert in fiecare dirnineatà pentru ca astama face mai de?teapta la scoelè. Cum asa, s-a intersat mama curioasà, cum ti-aidat seama? De trei zile, diminests am mèncst ou moale cu péine si unt. $i In fie-care zi, am simtit ca imi merge mintea mai bine, ca stiu toate rèspunsurile la tos-te orele. M-am géndit ca nu poate fi de la unt, nici de la péine (eu rnàncarn mereupàine cu unt ~i cu magiun). A?a ca numai de la ou trebuie sa fie. Te rog sa-mi fierbiun ou In fiecare zioMama a dat din cap bucuroasà ca nu mai trebuia sa ma convin-

ga sa mànànc ouà ~i a fost amuzatà de descoperirea mea. Sigur, nu oul ma facea

2. Pregàtirea pentru scoalà39

mai desteaptà, dar ceva adevàr stiintific era In observatia mea - aveam suficien-ta energie càt sa ma pot concentra mai bine si sa dau ràspunsuri mai destepte laclasà.

Trimiteti copilulla scoelè bine odihnit

Stabiliti un program de odihnà dar, cu ore fixe de culcare si trezire(cu o marjà maximà de eroare de plusl minus 15-20 minute). Dadinu s-a odihnit suficient in timpul noptìì, copilul va motài a doua zi lascoalà, se va concentra greu, poate chiar sa si adoarmà de-a bineleacu capul pe banca. Nici un filmi program tv I cartel joc pe compu-ter etc. nu este atàt de important incàt sa-l priveze pe copii de somn.La ora 22 cei tàrziu, scolarul ar trebui sa fie in pat.

--- ..._----_._---_._- .._----_.-- - -_ ..._-_._-.Ce este de f~cut?

• Evita~ s~ v~intinde~ pan~ tàrziu in mod obisnuit - veti aveaparte de neajunsuri tot mai mari ~i perforrnantele scolare vor ti totmai slabe.

• Evita~ s~ bantui~ noaptea prin cas~ Bcand agita~e - copilul seva trezi, va dori si el s~ stea la televizorl s~ se joacel s~ stea cu voi.Face~ cat mai putin zgomot dupà ce el merge la culcare.• Dadi are probleme cu somnul (adoarme greu, se trezeste des,are cosmaruri) consultati imediat un medic, un psiholog. Lipsa desomn are consecinte dezastruoase pentru s~n~tatea copìluluì.• Fi~istrìcti in privin~a orei de culcare de luni pan~ vineri (darputeti ti mai flexibili in weekend ~i in vacante). Cu vreo jumatatede or~ inainte de culcare, ingriji~i-d ca scolarul din familie s~aibà o activitate calm~, s~ se linisteascà. Evita~i pe càt posibil pro-gramele de televiziune, computerul, telefoanele, jocurile prea an-trenante.

• Incercap s~ stabiliti o rutinà, un ritual de culcare, care s:i includabaia, sp~latul pe din~, mersulla toaleU, dtitul, urarea de noaptebunà,

• Adopta~ in familie un program cat mai ordonat. Dac~ tata doar-me pàn~ la ora Il,de ce s-ar stresa copilul s~ se dea jos din pat inain-tea lui?

Trimiteii copilulla ~coala calm ~i fericit

Copiii sunt fericiti si calmi atunci cànd familia lor constituie un me-diu stabil, care le oferà dragoste, càldurà sufleteascà si protectie. Anu-mite schimbàri si evenimente in familie pot fi stresante pentru copil,generànd ingrijorare, anxietate, nernultumire sufleteascà, supàrare.Stresul prelungit afecteazà starea psihicà a copilului, sànàtatea lui fi-zicà si mentalà, memoria, gàndirea.

Ce e de facut?

• Eliminap factorii de stres. Violenta domestica, violenta impotri-va copilului, consumul de alcool ~ilsau droguri in familie, scandalu-rile, neìntelegerile frecvente sunt factori generatori de stres puternic~i prelungit pentru copil. Este nevoie sa rezolvati càt mai curàndaceste probleme, solieitand consiliere atunei cànd nu faceti fata. Via-ta de familie ~iviata scolarà a copilului nu vor reintra in normalitateinainte de a rezolva aceste probleme.• Acordap copilului timp ~isustinere rnoralà, Anumite evenimen-te precum moartea cuiva drag, divortul parinplor, nasterea unui co-pii, schimbarea domieiliului etc. provoaca suferinta copilului. Aceas-ta poate fi insopta de tulburarì de comportament, de somn, dealimentatie, stàri depresive, anxietate. Atenpa ~isprijinul moral,mangaierile ~icuvintele de incurajare pe care le oferim copilului, ac-tivitaple pe care le facem Impreuna cu el, discupile pe care le purtam~i umarul pe care 1-1 oferim sa poatà piange in voie il ajuta sa facafata mai usor ~i mai repede situatiei prin care trece. De asemenea,consilierea de speeialitate se poate dovedi extrem de utila in astfelde Imprejuràri.• Fip o familie unità, O astfel de familie va face mai usor fa~a ori-càror lncercàri din viata. impreuna la bine ~i la rau, top pentru unul,unul pentru top nu sunt vorbe goale. Comunicarea ~itimpul petrecutimpreuna sunt vitale pentru Intàrirea legaturilor de familie. Nu uìtatìca mama ~itata, frapi ~i surorile, verii, unchii ~imatusile sunt cu topifoarte importanti, dar ei reprezinta "familia largiU". Familia ta estesotul Uul sopa ta ~icopilul tàu, draga cititorule. Nu e normal sa-itreci pe pian secund ~iorice faci de dragul rudelor sau al propriilor

2. Pregati rea pentru scoalà

parinp nu trebuie sa afecteze in niei un fel bunul mers al familiei tale~iinteresul suprem al copilului tàu.

Trimiteti copilulla ~coala motivat(mai multe, lntr-un capitol special)

Nu existà echipà slabà, existà antrenor nepriceput. Un pàrinto Con-~~iincios si un dascàl bun sunt cei care reusesc sa motiveze un copilsa d.ea tot ce are mai bun, sà-si foloseascà la maximum potentratul.sa-~l dezvolte abilitàtile, talentul, inteligenta si, mai tàrziu, sa-~i ga-seascà drumul in viatà. Pe unii copii, sàràcia si lipsurile In care sezbat ii motiveazà mai mult decàt orice altceva. Pe altii, tocrnai un traiindestulat si lipsit de griji ii demotiveazà, considerànd cà averea pa-rintilor este suficient de mare ca sa nu-si mai batà ei capul cu nimic.

Pentru unii pàrinti, performantele scolare ale copilului sunt standar-de dupà care i~i apreciazà ei insisi succesul in viatà (~inu acceptà ni-mie mai putin de nota IO!). Pe altii ii lasa rece dacà mieutul a ràmas, ,repetent sau e printre primii in clasà.

Copiii sunt curiosi de la natura, cercetàtori, vor sa cunoascà, sa afle,sa exploreze lumea. Pàrintii si profesorii pot sa-i ajute sa pàstrezeaceastà sete de cunoastero sau o pot anihila.

Acorda-i copilului atentie inca de cànd este mic si te asalteazà. .cu "de ce"-urile sale. Fii disponibil sa ràspunzi intrebàrtlor lui oricàtar fi de eiudate sau incomode. Dacà nu stii ràspunsul pe loc, aflà-l ~icomunica-H càt mai repede.• Manifesta entuziasm fa~ade scoala ~ifa-I sa simtà ca intrarea ladasa I e o chestiune de maxima insemnatate ~ipentru tine, ~ipentru el.• Acorda atentie fiecàrei zile de scoalà. Stai de vorba cu copìlul de-spre ce a facut, ce ii piace, ce ii dispiace, ce crede el despre cutarematerie, cutare coleg, cutare profesor, despre ce fac la ore, ce face in

41

Irina Petrea

recreatie, cum se impacA cu colegii etc. Creezi astfel un obicei sAnA-tos care va preveni multe neajunsuri, nu in ultimul rànd rAspunsurilelaconice din adolescenta (Ce ap facut azi la ~coala?Nimic. Cum a fostazi la ~coala?Bine.)• Fii la curent cu evenimentele din viata lui de scolar, inclusiv cubarfele din dasa, Participa la aceste evenimente (serbàri, reuniuni,concursuri, excursii).• FixeazA-~ asteptarì realiste de la copilul tàu (consulta-te cu in-vA~Atorul,dirigintele ~i profesorii, chiar cu un psiholog sau consilierscolar). ComunicA-i ce asteptàri ai de la el, reaminteste-i-le constantintr-o maniera pozitivA ($tim amandoi ca esti bun la matematica, teduce capul. Ai vazut ~i tu ca, atunci csnd cite~ti cu atenpe enuntul,rezo/vi problemele fara gre~eala. Cred ca ai sa te descurci foarte binela teza cu condipa sa nu te grabe~ti. Ar ti pacat sa iei o nota mai micadecat cea pe care o merip pentru ca ai fost neatent.) Uneori, pentru anu exercita o presiune, pentru a nu incorda relatia, pentru a nu-l ci-eili ~ia nu determina opozi~a copilului adresàndu-i prea multe soli-citàri ~iimperative, avem nevoie de pu~nA subtilitate in comunicare(de exemplu, Cu cate zile inainte de extemporal tncepi sa te prega-te~ti?intrebarea ii aratà cAte asteptì ca el sAstudieze cel putìn càte-va zile pentru respectivul extemporal, deoarece este dificil ~iar fibine sA-Iia mai in serios).• ApreciazA-i reusitele, incurajead-i efortul. $tiu ca pop!/ Bravo,eram sigur ca ai sa tii foarte bun!/ Ma bucur pentru tine ca ai ca1tigatconcursul. Meritai.! Nu-i nimic daca ai pierdut cateva puncte, amconvingerea ca le vei recupera.• Laudà-i succesele in public/ de falA cu persoane din afara casei.Se va sim~ important, ii vei reconfirma cAstudiul este important, cAeforturile lui sunt apreciate de tine. E un stimulent mai valoros decàto medaHe olimpicA.• Discutà cu el esecurìle ~i semìesecurìle. Chiar daei esti neclijit,~ne-~ in frau nervii, dar arata-i cAnu e~ti incantato Nu face o dramàdin asta (mai ales dacà e vorba de un accident), dar nici nu trece to-tul cu vederea. Important e sli inteleagli unde a gre~it, sli inve,e leqiala care a luat not~ miei, ~ refac~ tema incorecU ,i ~ trag~ inv~t~-minte din greJelile flcute.

J""'"

.&11I

2. Pregàtirea pentru scoalà43

• Fii preglitit sAil aju~ la teme, la lectii, sAii explici ce nu in~elege,sli il aju~ sArepete, sAverifici ce a retinut. Fii MEOITATOR,nu AU-TORal temelor lui.• Poartà discutii serioase cu el (ca ~icum ar fi un om mare) ~iofe-rà-i ocazia sli arate ce il intereseazà ~ice stie. Nimic nu-i face unuiscolar mai mare bucurie decàt sli arate ce stie. Existli ~ifoarte multeaplicatii practice la care i~i poate folosi cunostintete, mai ales cele defizicà, matematlca, biologie, chimie, geografie, vocabular. Un film is-toric sau un muzeu este o bunA ocazie de a discuta cu el despre isto-rie, o vacan~AIntr-o altli ~arAil ajutli sli-~i punli in valoare cuncstìn-~ele de geografie ~i limbi stràine. Exist~ nenumàrate oportunitàti dea purta discutii plàcute, interesante ~i stimulante cu copi lui tàu,• Nu uita, cA~le n-au murit! FA-icopilului o bibliotecà a lui dincare s~ nu lipseascà autori clasici precum lon Creangà ~i Mark Twain,Fra~i Grimm ~i Karl May. Nici atlasele ~ienciclopediile pentru copii.Treceti Impreunà pe la standurile de c~~ ~icumparatì periodic cli~

i pentru el ~ic~~ pentru toatà familia. Citi~ ~ivoi, adul~i (sau màcar

L:schimbatì cA~le de pe noptierA mai des) ca sAcapete ~iel gustulpentru lectur <I. Diptomatii, managerii de companii multina~onale,chiar ~i multe dintre vedetele de televiziune sunt inc~ oameni in-strui~ ~icìtìtì. I.- --- - - --_ ..__ .. -- - -- -----~

Trimiteti copilulla scosts bine-crescut

Copilul ordonat, ascultàtor, politicos, muncitor, respectuos, cinstit, sa-ritor va cuceri de indatà aprecierea invàtàtorului si a profesorilor saisi simpatia colegilor. Scoala devine un mediu plàcut pentru el, valo-rizant. La ràndul sàu, prin atitudinea si comportamentul sàu, copilulbine-crescut contribuie la realizarea unui mediu propice studiului sidisciplinei in scoala pe care o frecventeazà.

Regulamentele scolare pot fi oricàt de stricte si cadrele didactice pot sase stràduiascà din ràsputerì si sa aplice oricàte sanctiuni copilului, incIu-siv exmatricularea; intrebarea e: la ce-i foloseste acest lucru copilului? Tri-mitem copilulla scoalà pentru a nu pierde alocatia sau il trimitem ca sa-linstruim, sa-l educàrn, sa-i dam un start càt mai bun in viatà?

44 Irina Petrea

Desigur, la scoalà, cadrele didactice ar trebui sa formeze copiilor anu-mite deprinderi de bunà purtare (unii chiar reusesc), dar, dacà aces-tea nu sunt incurajate si acasà, ma tem cà efortul lor e zàdàrnicit ~icopilul va avea nu numai rezultate slabe la invàtàturà, ci si problemedisciplinare.

Exemple de atitudini si comportamente ale unui copjl-bjne crescut:

• Vorbeste pe un ton plàcut, fara sa tipe / sa urle / sa se ràsteascà

• Saluta si ràspunde la salut

• Foloseste formule de politete: multumesc/ nu, multumesc/ varogl imi cer scuze

• I~i cere iertare cànd greseste

• Ascultà si apoi vorbeste

• Nu intrà in vorba celor mari fara sa cearà permisiunea

• Nu intrerupe pe cineva din ceea ce face far a sa-~i cearà scuze

• Nu repede pe nimeni

• Nu vorbeste uràt, nu injurà

• Nu smuceste/ imbrànceste / lovestc/ impinge

• Nu se intoarce cu spatele la persoana care li vorbeste si nu pleacàlàsànd-o vorbind

• Nu foloseste obiecte care nu ii apartin fara sa cearà si sa primeas-cà permisiunea proprietarului de drepr/ pàrintelui sàu/ unei fi-guri ce reprezintà autoritatea (invàtàtorul, institutorul, antrenoruletc.).

2. Pregatirea pentru scoalà 45

Càteva sugestii pentru a ne asigura di elevul nostru areun comportament civilizat la scoalà:

• Inva~a-I pe copil respectul din frageda copilàrie. Obisnuieste-l caacorde respect ~i sa vorbeasca in mod cuviincios persoanelor adulte~icelorlalti copii. Trateazà-l cu respect, atentie ~i politete, altfel res-pectul ràmàne o vorbà goala.• Obisnuieste-l pe copil sa raspunda pozitiv solicitarilor tale. Nu-Iobisnui sa te asculte numai dacà insisti sau il ~antajezi/ ameninp/negociezi cu el. Adreseaza-ì copilului solicitarea o singurà data fru-mos, repet-o formulànd consecinta logica! sanctiunea pe care oatrage nerespectarea ei ~iapoi actìoneazà.• Stabileste limite ~i reguli valabile nu doar pentru copil, cipentru toatà familia. Sa nu fie in exces, ci rezonabile, explicit for-mulate ~i suficient de des amintite, pana sunt asimilate. Aprecierilepozitive sunt extrem de utile in etapa de inva~are a acestor reguli, infaza de deprindere a unui comportamento Cand sì-a asimilat o regu·la/ insu~it un comportament dezirabil, aprecierile ~i laudele trebuieacordate numai ocazional. Ìncàlcarea regulilor ~i limitelor stabilitetrebuie insopta de una din tehnicile de disciplinare pozitiva, rezo-nabil aleasà in functie de gravitatea faptei/ comportamentului ~ivarsta copilului ~i nu direct proportionalà cu starea de enervare pecare p-a produs-o el.

----- -_._----

Trimiteti copilulla ~coala cu temele tècute~i lectiile invètete

Ìncepànd din clasa I,prima responsabilitate a copilului si cea mai im-portantà ar trebui sa fie scoala, studiul. In afarà de studiu, copilul arenevoie de joacà si recreere, sa nu uitàrn de acest lucru. Treptat, tim-pul alocat acestor activitàti se va reduce, pe màsurà ce sarcinile sco-lare cresc in dificultate, insà si pàrintii, si profesorii trebuie sa tinà contde faptul cà, in 24 de ore, orice elev trebuie sa aibà timp si pentrusomn, si pentru mese, si pentru relaxare, joacà, pentru sport, pentrufamilie, prieteni, nu doar pentru studiu.

Irina Petrea 2. Pregàtirea pentru scoalà47

Ce e de fàcut? tot mai multe dintre deprinderile necesare in organizarea studiului ~ipregatirea sa pentru ~coal~.• Verific~-i uniforma, echipamentul de sport inainte de a pleca sidupà ce vine de la ~coala.

• Stabiliti lmpreuna un program de studiu. Zilnic, scolarul trebuiesa aib~ o perioadà de timp alocatà temelor ~iinva~arii lecliilor, realiz~-rii proiectelor, pregatirii pentru extemporale, teze, verifìcàri ~iexame-ne. Stabiliti niste ore, cu pauze scurte, ~iIncercati s~ nu modificatiplanul de lucru de la o zi la alta (altfel nu va mai exista niei un pro-gram). Recomandabil ar fi ca, dupà orele de scoalà, elevul sa rnànàn-ce, sa se odihneascà ~iapoi sà-si faca temele ~is~ pregàteasca lectiile,urmànd ca dupà finalizarea acestora s~ acorde timp altor activitali.Daca are cursuri dupa-amiazà, ar fi bine ca programul de studiu s~ fiedimineata si numai in cazul in care cerintele curriculare sunt mai, , ,

mari, s~ se aloce o ora seara sardnilor scolare cele mai usoare (desen,lucru manual, lecturà obligatorie, teme scurte ~imai simple).• Ajut~-I sa se organizeze càt mai bine. Nu te astepta de la el s~stìe cum sa facà acest lucru. Recomandabil este sa nu se apuce deteme mai inainte de a inv~~a lectiile noi (ca sa in~eleaga cum s~ leefectueze) sau sa recapitulati ceea ce au fàcut la clasà, in acest fel,temele i~i indeplinesc functia primordiala, aceea de a fixa cunostìn-~ele predate la ~coal~ ~ide a le aplica in mod practic. De regula, ebine sa efectuati mai intai exercitiìle ~iproblemele (de matematica,fizica, chimie, exercitìile de grarnatica ~ivocabular), urrnànd ca dupaaceea sa efectuatì comentarii literare, rezumate, povestiri dupà ima-gini, compuneri (acestea pot inghili timpul pe nesimtite ~iva putetìtrezi cu o compunere minunata pentru a doua zi, dar niei o alta temafacutà).• Fii pregàtit sa-I ajuli la teme, sa-i explici cànd nu in~elege. Uniielevi au nevoie doar de presenta mamei sau a tatatuì (care le d~ in-credere). Nu le reprosatì acest moft. Treptat, vor càpata siguranta ~iincredere in ei ~ii~i vor face temele singuri.• Verificali temele lmpreuna pentru a va asigura ca nu exista niei oscapare, c~ n-ali uitat nimic.• Verificali orarul pentru a doua zi inainte de a va apuca de Iectìi ~iteme.• Fii de fa~a cand i~i face ghiozdanul, ca s~ nu uite ceva. Treptat,lasa-I sa fad aceste lucruri marunte singur, pe masura ce si-a insu~it

Nota bene!

• Trimite-I zilnic si la timpTrimite-I pregàtit sa invete: bine hrànit, odihnit, fericit, calm si bine- crescutTrirnite-l cu temei e fàcute ?i lectiile invàtate

••

2.3 Cum ne pregètim copilul pentru c/asa I~i pentru prima zi de ~coala

In afara celor discutate in capitolul anterior, a9 vrea sa insist asuprapregàtìrii pentru clasa I, pregàtire care este deosebit de importantàpentru succesul scolar al copilului nostru. Ìndeobsto, aceastà prega-tire se realizeazà de-a lungul celor 3-4 ani de gradinita, unde copi-lul invatà sa-9i coordoneze miscàrile, sa se exprime in propozitii sifraze, sa povesteascà si sa memoreze, capàtà deprinderi si abilitatimotrice si senzoriale, se joacà, 19idezvoltà vorbirea, vocabularul,pronuntia, spiritul de observatie, abilitàtile manuale, gàndìrea crea-tivà, logica, atentia, puterea de concentrare, ràbdarea, deprinde abi-litati sociale care il ajutà sa se integreze in comunitate. In plus, mer-sulla gràdinìtà il obisnuiests pe copil cu un program ordonat.

1-Pana-Ia varsta-de ~apt~-ani, copil~1trebule ~afie in stare:

• sa se imbrace ~i sa se dezbrace singur, inclusiv sa-~i lege siretu-rile ~isa-sì incheie nasturii, fermoarul sau capsele• sa se spele• sa se hràneascà• sa stea in echilibru intr-un picior (exerdliile numite "cumpana"~i"coco~ul")• sà-sì stranga jucàrìile ~i lucrurile ~isa ~i le ~ina in ordine• sa alerge fara sa se loveasca de obstacole, sa sarà pe ambele pi-

cioare ~iintr-un picior

-Irina Petrea

le slilloveascà cu mingea O pntlil mare arundìnd-o peste manlil sau

pesubmanlile slildeseneze, slilcoloreze __ _ ~

------ --- ----

Evident cà, in Romania, cel putin la momentul a~tu~l,~t~m.:u to~.icà,dadi vrei sa te asiguri de un loc la gradinita, ar fi bme sa-ti l~scrn co-pilul imediat ce ai aflat cà esti insàrcinatà ... Glu~esc, ~~r cnz~ ~e.lo-

ri din mvàtàmàntul prescolar este o problema grava, tar gradmlte-cu , b v tle particulare, cu toate cà reprezintà o alternativa foarte una, nu suntotusi accesibile oricui.

Cum sa ne ptegètim copilul de ?coala?

Sa-l responsabilizam. Scoala e o responsabilitate pe car~ copilul ar:nevoie sa si-o asume, altfel va avea mereu probleme; ~nn ~rma~e, ~lpregàtim mai bine dacà il responsabi~iza~ ~~a de ~~c, da~du-I di-verse sarcini pe màsura capacitatilor ~labilitàtilor lui, ~n~epa~d.de laa-~i pune ordine in [ucàrii si in lucrusoare. p~na l~ m~Clsarcm~gos-podàresti (sa duca gunoiul, sa spele vas~le, s~ s:ra~ga masa, sa udeflorile sa sorteze hainele pentru spala t, sa duca càrligele de rufe etc.).Resp;nsabilizàndu-l, el se va simti valoros, capabil si tot m~i si~ur peel, va càpàta incredere in sine si acesta este un factor esential m mo-tivarea copilului pentru scoalà.

--_.---------

e Dati copilului sarcini, urmlilrip indeplinirea lor, mcuraiati-l sl!i se

achite de ele ~i ajutap-I cu instructiuni càt mai dare ~i precise, iar la

sfar~it apreciati pozitiv indeplinirea lor.e Nu-I scutiti mereu spunàndu-i d e prea mie, nu se pricepe, nu

poate etc. in tìmp, va crede ~i el d nu e in stare de nimie.e Nu-i spuneti d singura lui sarcinà e slilse joace. Chiar dacàaveti 100 de servitori ~i asistenti, copilul tot are nevoie slilinve~e slilse descurce sìngur in via~liI.Doar nu o sa-i traglil cineva nadragf toa-

tl!iviata!e Nu renunlati s~H mai adresap solicitlilri doar pentru d nu seachitlil de acestea in mod corespunzliltor sau pentru cll voi le faeeli ~,

~

2. Pregatirea pentru scoalà 49

I mai repede ~i mai bine. Copilul are nevoie de exercitiu ca slilinve~e.I Ca noi toti, de altfel. IL-.__ __' -- -- .-- .-- .--- ----- -- -- .--.---._-- - .-- JSa-l disciplinàm, Cu càt este mai disciplina t, cu atàt va avea mai pu-tine probleme la scoalà, cu cadrele didactice si cu ceilalti colegi. Varespecta mai usor regulile scolli, cerintele profesorilor, va fi mai cu-minte la ore si in pauze, mai constiincios si mai sàrguincios. Cu càt emai ràsfàtat, cu atàt va crea si Isi va crea mai multe probleme, crezàndcà toatà lumea se cuvine sa-l trateze ca pe un print, asa cum fac mamasi tata. Dadi el e obisnuit sa se ridice si sa plece cànd ceva nu-i con-vine, cum credeti cà va astepta sa se sune de pauzà in caz cà s-a sa-turat de ora si are chef sa alerge? Nu va bazati pe faptul cà scoala osa-l disciplineze pentru cà:

• s-ar putea sa invete ce e disciplina in modul cel mai neplàcutcu putintà (cu ajutorul sanctiunilor disciplinare) si

• nu e sigur cà se va disciplina, ci existà riscul sa aibà abateri dis-ciplinare din ce in ce mai grave, mergànd pànà la rnàsuri radicalecum este, de pildà, exmatricularea. Nu folositi medode violente,chiar dacà asa ati fost educati de pàrinti atunci cànd erati copii. Càu-tati sa va insusiti metodele disciplinei pozitive.·-------·-------·-..·---------le Copilul trebuie slil respecte solicitarea unui adultI persoanàinvestitlil cu autoritate - fie de a se opri din ceea ce face, fie de a Iface ceva anume. Dadi nu ascultà atunci cànd invll~liItoarea iicere, de pildà, slil nu mai ràspundà neintrebat sau slil mearglil la Itabla, se va pune lntr-o situatie dificillil, ceea ce va atrage (foarteposibil) o sanctiune. Copiii neascultliltori sunt considerati co- Ipii-problernà.

e Copilul trebuie slil-~i poatlil controla nerlilbdarea ~i emotìile nega-tive, altfel riscà sii fie considerat agresiv, violent, deci, din nou, co-pil-problema.e Copilul trebuie sll stie eli nu are voie sll agreseze pe alp copii ver-bal sau fizic, sll ii amenìnte, sll-i umileascà, sii se poarte urat, altfelva intra curànd in eonflict eu eolegii ~i cadrele didactiee. Nu e sufì-

5° Irina Petrea

cient doar slH explicam, e nevoie s~ transformàm aceasta regulà in-tr-e regul~ de via~~.• Copilul trebuie s~ ~tie c~ nu are voie s~ distrugà bunurile ~colii ~ilucrurile celorlalti copii, O atitudine de dispret fa~~de lucrurile sale,

I aie scolii ~iaie celorlalrì copii se cI~de~te inc~ din fraged~ pruncie,I atunci dìnd ii permitem copilului s~ izbeascà jucàriile ~i s~ le dist.ru-I g~ pentru c~ e ne":,os, grabindu-ne s~ i le inlocuim pentru d, vell~oamne, ne perrmtem,

Sa-l ajutàm sa-si dezvolte constiinta de sine, empatia, abilitàtile so-ciale si managementul emotiilor, asa cum am vàzut la capitolul2.1.1.

Sa-l ajutàm sa-si dezvolte vorbirea si vocabularul. C~piii incep ~ainvete cuvintele, sensurile lor si regulile gramaticale prm observatiesi imitatie. Prin urmare, cu càt discutàrn mai mult si mai corect cu co-pilul nostru, cu càt il incurajàm mai mult sa foloseasc~ cuvin.tele .pecare le aude si sa le foloseascà pentru a-si formula dorintele ?l cenn-tele (in loc sa arate cu degetul), cu atàt mai usor va invàta sa vorbeas-cà. Drept regulà generalà, fetitele vorbesc mai repede si mai bine de-càt bàieteii, gratie unei arii corticale a vorbirii mai bine reprezentate,dar dadi vorbim mai mult, le dàm si lor mai mult sansa de a-~iexer-sa vorbirea. Pentru aceasta:

---------,I--~petap din dind in dind ceea .ce copilul afirm~ ~ai. inainte de aI adauga ceva nou in conversatie: AD am dansat la gradrmta, spune. copìlul. Grozav, ai dansat lagradinita! Ai invatat un dans nou?i · Integrap afirrnatiile copilului in fraze mai ampie. M~joc cu pa-

pu~a, spune el. Tejoci cu papu~a primita de la Mo~ Cracrun.• Citip copilului povestioare de la varste foarte fragede, chiar dadvi se pare c~ e prea mie, mai ales inainte de culcare. C~rple colorate,cu ilustrapi atr~g~toare sunt cele mai recomandate.• Cerep-i s~ v~ spun~ ~iel cate o poveste din cele pe care i le-aricitit, macar din cànd in cànd,• Obi~nui~H s~-~i inso~easc~ mereu cererile cu te rog, s~ raspun-d~ cu muttumescl nu, multumesc ~is~ salute. Buna crestere ~ipoli-te~ea valoreazi mai mult decat aurul.

2. Pregati rea pentru scoalà51

Sa-l ajutàm sa citeascà

Cititul este una dintre abilitàtils esentiale pentru invatare. Para aceas-ta abilitate, nu putem vorbi de succes scolar (asta nu inseamnà cà dis-Iexicii nu pot face scoalà si nu pot reusi in viatà), Asa cum am maispus, obiceiul de a citi se creeazà de la vàrste mici - ideea nu estesa-I invàtàm pe copii citirea la trei ani, ci sa-I obisnuim cu cartile. Cucàt ii vom citi mai mult, cu càt noi vom citi mai mult, cu càt vom aveamai multe càrti in casa, cu atàt copilui se va obisnui mai usor cu citi-tui si cu cartea.

Dezvoltarea vocabularului este o activitate premergatoare esentiala.Descrierile dupà ilustratiile din càrti sunt o cale foarte bunà de a-idezvolta copilului vocabularul, vorbirea si, mai tàrziu, in scoalà, abi-litatea de a citi.

De asemenea, ascultarea este o abilitate necesarà. Istorisiti-i ceva co-pilului ?i solicitatì-ì sa va povesreascà ce a inteles,

• Cumparafi càrti, la inceput, subtiri, scrise cu caractere mari, ràn-duri spatiate si viu ilustrate. Copiii vor fi incantati! Càrtile groaseli descurajeazà si caracterele miei ii obosesc foarte repede. Concen-trarea de a nu pierde ràndulle ràpests toatà plàcerea Iecturii. Ilus-tratiile ii ajutà sa inteleaga mai bine textul si sa zàboveascà asupracàrtii, incercànd sà-si imagineze diferitele scene asemenea unui re-gizor cànd lucreazà cu un scenariu de film. Cititi impreunà titluI,autoruI, prima pagina. Puteti continua sa cititi impreunà cartea,mai ales la primele incercàri. Va fi mult mai amuzant si mai inte-resant pentru copil. Urmàritì cuvintele cu degetul. Cementati im-preunà povestirea. Opriti-và din cànd in cànd, discutatì o ilustra-tie, intrebatì-I ce crede di se va intàmpla in continuare in carte.

• Puterea exemplului personal este capitalà. Obisnuiti sa cititi si sadiscuta ti cu copilul despre ceea ce cititi. Umpleji-và casa de càrti.Puteti cumpàra foarte multe cu bani putini. de la anticariate. Amintrat in atàtea case de romani in care biblioteca a murit de mult,incàt nici nu ma mira de ce avem atàtia copii care n-au citit nici o

u

Irina Petrea

carte pànà la vàrsta de 14 ani! Pe de alta parte, am intàlnit ~i ~a-rinti care i~i due copiii la cercuri de lecturà si care le umplu biblio-tecile cu cartile de aventuri ale copilariei.

• Aveti ràbdare. La inceput, copilului ii este mai usor sa citeascà cuglas' tare, silabisind, ca la ~coal~. ~u-~ g~abi~.i,r:,u-l repeziti. Avej~rabdare si perseverati. dar, nu Ult~~lca e m.uhl sa:l batem ~a~ap sacìteascà atàt timp càt noi ne tolànim lenesi, seara de ~ear~,.iD~fatatelevizorului sau nu ne mai dàm rànd la calculator. Ajutati-i sa de-osebeasca intre inceputul, cuprinsul si sfàrsitul fiecàreì càrti, fiecà-

rei naratiunì.

Sa-l ajutàm sà-si dezvolte abilitàtile manuale

Scrierea este o alta abilitate esenFala pentru succesul scolar, Pànà lasapte ani, muschii flexori din palma nu suntope depl~n dezv~ltaji, prinurmare, copilul va avea dificultàti in a prinde obiectele ~l a l.ema-nipula, cu atàt mai greu obiecte de scriere si desen~ precum cr~lOAa~e-le, stiloul, pensula. Stàngàcia cu care le manevreaza scade ~u ~at ~liD-curajàm pe copil sa deseneze si sa picteze mai m~lt sì mal d~n hr:'P·De asemenea, mànuta lui va obosi din ce in ce mal greu pe masura. ceoxerseazé atàt miscàrile ample (cu pensula, cu creta), da: si cel: ft~~(efectuarea hasurilor - plimbarea vàrfului creiAonulUlc~ :nl~canscurte, din degete, de sus in jos, de la dreapta la stanga - ~lcircular).Nu desconsiderati desenatul si càrtile de colora t ca pe ceva demodat_ sa coloreze in interiorul contururilor, apàsànd uniform vàrful ere-ionului pe hàrtie, se poate dovedi o sarcinà mai dificilà decàt un ~ocpe calculator. Nu ràdeti de bastonase. càrcei si acolad~ ..-. asa a~ in-vàtat si noi sa scriem, asa invatà si ei. La gradinita, copm pìcteaza. de-seneazà si coloreazà cu ràbdare, dar mai ales cu multa, ~ulta incan~tare si sunt foarte màndri de aprecierile educatoareì. Sunt pa~lpremergàtori si atàt de necesari scrierii.

Sa-l pregatim pentru matematica

Matematica ne mànàncà ficatii si multe fire de pàr ii ead ofrand à,smulse din prea multa frustrare, in lupta eu exercitiìle pentru acasà.

2. Pregàtirea pentru scoalà 53

Matematicii - acestui monstru neimblànzit din scoalà - li cad vic-time nu doar copiii, ci si pàrintii lor, insà, in mod surprinzàtor, un pro-fesor bun o poate dresa transformànd-o din fiarà intr-un prieten amu-zant si fascinant in compania càruia copilul poate uita càt de repedetrece timpul.

Noi, ca pàrintì, putem sa devenim acesti profesori pentru copilul nos-tru dacà de mie il familiarizàm, in joacà, cu noti uni de bazà precumnumere, forme geometrice - pàtrat, cere, triunghi, dreptunghi, tra-pez, sfera, con, pirarnidà, cub, trunchi de piramidà - cu ajutorul unorjocuri de constructie accesibile si foarte Indràgite de copii.

Ìnvàtati-l sa numere cu ajutorul obiectelor (mai ales jucàrii) si cu aju-torul desenelor (desenati cifra 4 si patru omuleti Gopo). De altfel, maiin toate libràriile gàsiti càrticele (inclusiv de desenat) si jocuri care ilajutà sa invete cifrele, sa numere si sa efectueze operatii matematieesimple (adunarea, scàderea). Dacà nu vi le puteti permite, folositi pie-trieele, monede, buline decupate din hàrtie, betisoare din lemn, frun-ze, castane etc.

Nu in ultimul rànd, copilul are nevoie sa invete sa facà si comparatiicantitative - mai mult, mai putin, la fel, tot, nimic, greu, usor, plin,gol, (mai) mare, (mai) mie, (mai) gros, (mai) subtire - si sa se obis-nuiascà cu cele mai uzuale unitàti de rnàsurà: litru, gram, kilogram,metru, kilometru. La piatà, in bucàtàrie, in excursie, la zoo, la maga-zin, la baie copilul are nenumàrate ocazii de a invàta toate acestea.Important e sa i le aràtàrn, sa i le explicàm si sa-l ajutàm sa exerseze.Evident, dacà o facem in joacà, totul devine mult mai plàcut si maiusor de retinut pentru copil,

Important este sa valorificàm càt mai multe ocazii de a-l pregati pen-tru matematica, asa cum se ivesc acestea in mod natural, in fiecarezi, fara sa ne stresàm incercànd sa strecuràm in programul nostru deviatà (si asa aglomerat) LECTIA DE MATEMATICA! De pildà, lamasà, putem sa-l làsàrn pe el sa punà feliile de pàine in cosulet: terog, asaza càte douà [elii pentru mama, trei peniru tata ?i una pentru tine.

54Irina Petrea

La spàlatul rufelor, el poate sa punà màsurile de detergent in masi-na de spàlat (evident, sub supravegherea noastrà). De altfel, deprin-zàrtdu-I pe copil sa inteleagà de timpuriu aplicabilitatea matemati-cii, nu o va mai gasi atàt de nesuferità si grea si fara rost mai tàrziu,

la scoalà.

Nota bene!

(Iasa leste cea mai grea pentru ca rsprezintà lnceputul. Copilullnva~a sa serie, saciteascà ?i sa socoteascà - cele mai importante abilitati pentru teti anii de scoalà.

Oaca acum ràrnàne In urrna, daca la sfàrsitul clasei I nu stàpàneste bine aceste in-strumente de tnvatare, va avea probleme din ce In ce mai mari ?i va ràrnàne tot maiIn urma celorlalti elevi, pànà cànd va ajunge sa nu mai poatà recupera. Copilul tre-buie ajutat sa ~ina pasul cu ritmul de predare, deci e nevoie sa lucram cu el. Are ne-voie sa se deprinda cu temele sì lectiile, deci le tratàrn cu cea mai mare seriozitate?i le verificàm Impreuna. La lnceput, e nevoie chiar sa facem impreunà exercìtii descriere citire si socotire si sa nu lasam sa treacà vacantele fara sa mai punà rnàna,. .pe un ereion si o carte.

Dacà micutul n-a fost dus la gràdìnltà, provocarea este incà si maimare - el nu este obisnuit cu orele, cu disciplina din tirnpul lectiilor,se va plictisi mult mai usor si se va concentra mult mai greu, i9i vaface prieteni cu mai multa dificultate si va fi depasìt cu usurintà deceilalti copii care au fàcut anul pregatitor, deja obìsnuiti sa tinà inmànà creionul fara sa oboseascà atàt de repede, sa stea cuminti m bàn-cute, sa se joace frumos m pauze. Vestea bunà este cà implicarea noas-tra si cooperarea strànsà cu irrvàtàtorul Iui il ajutà sa depàseascà maiusor acest handicap.

Sa nu ne spunem "illas mai usor acum, cà e la inceput, ma infig m elmai meolo". Cu càt ràmàne mai murmà, cu atàt va recupera mai greu.In plus, se va crea deja o ierarhie in clasà si copiii (dar si invàtàtoriisi profesorii) au tendinta de a mentine aceste ierarhii (vezi efectul Pyg-malion). Dadi de la inceput copilul nostru se numàrà printre cei buni,are toate sansele sa ràmànà in acest esalon. Dacà e printre cei me-diocri, va avea nevoie sa depuna un efort considerabil, sustìnut. spre

2. Pregàtirea pentru scoalà 55

a accede in esalonul intài. Dadi e printre codasi, putem fi aproape si-guri cà acolo va ràmàne.

Sa nu ne Iinistim spunàndu-ne "lasa, nici eu n-am luat coronità". Dacàadolescentii privesc scoala cu ceva mai multa detasare, copiii din ci-clul primar (si chiar din cicIul gimnazial) sunt mult mai ambitiosì,mai seriosi, mai interesati de rezultate bune, de concursuri scolare, or,dadi el e dezinteresat de la bun inceput, mai incolo, la 14-16 ani, s-arputea sa tragem de el ca sa se duca la scoalà.

Prima zi din viata de scolar este unicà si are o incàrcàturà emotiona-la cu totul specialà. Nu e vorba doar de prima zi de scoalà la c1asa I,cànd nu stii cine are ernotii mai mari, copilul sau pàrintii si, indeob-ste, e pregàtità ca o zi de cununie. Fiecare prima zi de scoalà trebuiesa ràmànà un eveniment special, astfel, copilul incepe anul scolar cumai mult entuziasm. Pregàtiti-i:

• Uniformà nouà (peste vara, prichindelul a crescut) sau un set dehàinute noi (nu trebuie sa fie scumpe); dadi va e greu, dati-i ma-car un lucrusor, un accesoriu nou, ca de inceput de scoalà. Bucu-ria de a-l purta se transferà si asupra inceperii scolii. Nu làsati me-zinul sa poarte chiar de la clasa I uni forma care i-a ràmas micafratelui mai mare. Fiecare copil i9i doreste uniforma lui. Incalta-mintea sa fie lustruità si igiena copilului ireprosabilà. Dupà cumam spus, ca-n zi de cununie.

• Rechizitele necesare - caiete, etiche te, creioane, radierà, invelitoride càrti si caiete, penar, acuarele etc. Puteti sa i le cumpàrati dintimp, càte ceva in fiecare luna de vara, sa nu va alegeti cu o gauram buget, mai ales dacà aveti mai mult de un scolar,

• Coltul de studiu, dadi e primul copil si incepe scoala. A9a cum ammai precizat, este foarte important pentru copil sa aibà niste cutiisau rafturi, dacà nu se poate un birou sau propria lui minibiblio-tecà unde sa-~i tina in bunà rànduialà caietele, manualele, càrtile,ustensilele de scris. Masuta si scaunullui de lucru sì o veiozà adec-

56 Irina Petrea

vatà ìntregesc acest coltisor al lui, altfel, riscà sa aibà o pozitie in-comoda si incorectà de lucru care sa-i dea dureri si deformàri gra-ve ale coloanei, dureri de cap, miopie.

• O floare pentru invàtàtoare sau diriginte, bomboane pentru elsi pentru colegi si, evident, pozele, intregesc atmosfera de sàr-bàtoare.

• Fiti alàturi de el, mai ales la clasa I, dar si in anii urmàtori, atàt càtva va permite (va anuntà el cànd se simte confortabil sa meargàsingur la scoalà in prima zi). Emotiile sunt mari, dar rnàngàierile,cuvintele frumoase, complimentele si entuziasmul vostru sunt denatura sa-l facà sa se simtà bine.

• Momentul separàrii - cànd ràmàne in clasà cu invàtàtoarea si noiisai colegi - poate fi foarte lacrimogen, lung si exasperant, sauemotionant, dar scurt, incheiat cu un zàmbet, un pupie, o imbrà-tisare calda si promisiunea cà vei veni sa-l iei acasà la sfàrsitul ore-loroPentru copiii care au fost la gradinita, acest moment e mai usorde depàsit decàt pentru ceilalti copii. Au repetat aceastà scena devreo càteva sute de ori.

• Alegeti poza preferatà din prima zi de scoalà la clasa I si inrà-mati-o. Inaugurati un album 15 septembrie in care sa va pregàtiti saadunati pozele din prima zi de scoalà din fiecare anoNici nu vavine sa credeti ce repede se va umple!

Pentru mine, prima zi de scoalà a fost emotionantà, dar destul de trista - mama,fiind cadru didactic, avea ~i ea copii de luat in primire, asa ca m-a predat solemnsì mult prea repede lnvatatoarei - chiar de la prima ora (ca sa ajungà ~i ea latimp la clasa). Toatà dirnineata m-am uitat cu jind la ceilalti copii ai caror pa-rinti se foiau pe làngà ei ca niste closti pe langa pui ~i tot ce irni doream in mo-mentele acelea era ca mama sa nu fi fost cadru didactic; in toate pozele aràt deparca as fi fost abandonatà, La final de zi, mi-am gàsit singurà drumul spre casa(scoala era la 500-600 de metri de blocul unde locuiam), dar parca mi-ar fi pia-cut sa ma astepte ~i pe mine cineva ca sa-mi tina de uràt pe drum ... Curànd,aveam sa ma obisnuiesc sa merg singurà la festivitatea de inceput de an, dar niciacum n-a m scapat de fluturasii din stomac; revin la fiecare 15 septembrie.

2. Pregatirea pentru scoalà 57

Scoala este obligatorie, dar, mai mult decàt atàt, este necesarà. E drept,sunt multi cei care reusesc sa se descurce in viatà si fara o diploma defacultate sau chiar de bacalaureat. Sinu ma refer aiei la smecherul de Ro-mania - un concept consacrat de o emisiune de televiziune inspirata, cila oamenii onesti care muncesc pe bani buni, fara astfel de patalamalela mànà, Avem insà datoria sa ne ajutàm copilul sà-si valorifice càt maibine potentialul de care dispune. Dacà eu, tatàl lui, sunt zidar, de ce sama multumesc sa-l invà] si pe bàiatul meu aceastà meserie, cànd el arputea sa ajungà inginer constructor? (Nimeni nu ziee cà nu l-ar ajuta ex-perienta ta profesionalà si nimeni nu zice cà nu i-ar prinde bine sa fiezidar, dar, dacà el poate mai mult, de ce sa-l opresti din drumullui?)

Multi dintre pàrintii si bunicii nostri au fost tàrani simpli sau munci-tori care de-abia stiau sa serie si sa citeascà (unii poate nici atàt), darau fàcut eforturi uriase. poate si-au rupt bucata de pàine de la guraca sa ne poarte prin scoli ~ine-au incurajat cum s-au prieeput mai binesa ne tinem de carte. Cu sigurantà noi, ca oameni cu mai multa cartedecàt ei, putem face acelasi lucru pentru copilul nostru. Clasa Irepre-zintà primul pas pe care fiul sau fiica noastrà 11face in scoalà -sà-lajutàm sa pàseascà cu dreptul.

Nu in ultimul rànd, este important sa-l ajutàm pe copil sa inteleagàcà note le si califieativele sunt mijloace de evaluare a cunostintelor sinu scopul invàtàrii, Asta nu inseamnà cà ne multumim cu note de 5si 6! E drept, sistemul nostru de invàtàrnànt, a~a cum este in prezent,transformà elevii in vànàtori de note. E greu sa ne ràzboim cu minis-terul, cu sistemul, cu cadrele didactice, dar, ca pàrinti, putem sa nemotivàm copilul mai bine decàt o face scoala - in definitiv, cine il iu-beste mai mult decàt noi si cui ii pasà mai mult de soarta lui decàtnouà? Dacà nu reusim, bine ar fi sa nu intràm in panica, nici sa neenervàm si sa dàm harapnicul jos din cui, ci sa apelàm fara zàbavà lasfatul unui specialist. Fiecare om cu meseria lui, iar unii invatà ani dezile cum sa-i invete pe altii,

Nu sunt printre aceia care cred cà ne nastern egali: unii vin pe lumeintr-o vilà de lux, altii intr-o càsutà sàràcàcioasà. Nu toti pornim

58 Irina Petrea

in viatà din pall posiiion, ci avem starturi diferite. Stiu ce inseam-nà aceasta. Nu are rost sa-i invidiem pe cei din fata - nu asa pu-tem schimba ceva. Scoala este insà, dacà vreti, o masinà la bordulcàreia putem ajunge acolo unde ne dorim. Efortul, determinarea,consecventa, ràbdarea, munca asiduà sunt principalele sale com-ponente, cele care-i determina parametrii de perforrnantà. Sa neforrnàm astfel copilul- va ràzbi mai lesne prin toate greutatilevietii.

2.4 Cum sa imbunstsìim eptitudinile copiluluipentru studiu

Ìncepem de la o vàrstà fragedà

Pregàtirea pentru scoalà si dragostea de càrti si studiu incepe o datacu povestile pe care i le citim seara, inainte de culcare. Càrtile de co-lorat, plastilina, tàblitele magnetice cu piliturà de fier, poezioare sicàntecele, toate sunt de folos copilului, toate ii stimuleazà curiozita-tea, memoria, ìmaginatia, gàndìrea, vocabularul.

Ìncurajàm curiozitatea nativa discutànd cu ei, observànd impreunàmediul inconjuràtor, oamenii, natura, ràspunzàndu-le la intrebàri, as-cultàndu-i cu viu interes, dàndu-Ie explicatii pe màsura puterii lor deintelegere si venind cu exemple la indemàna loro Duceti-i la muzee,la acvarii, planetarii, in libràrii si biblioteci. in drumul càtre scoalà,gràdinìta ne este de un real folos, e o etapà minunatà de pregàtirepentru viata de scolar, dar nu un substitut pentru pàrinti constiinciosi,

Ne implicàm in viata lui de (prelscolar

Dacà noi dàm atentie si impor tanta mersului la gràdinità/' scoalà siactivitàtilor pe care elle efectueazà acolo, dacà ne intereseazà ce face,ce invatà, cum iimerge, ce colegi are, cum se impacà cu educatoarea/invàtàtoarea etc. si copilul va dovedi interes, preocupare pentru acestgen de activitate. Entuziasmul nostru si, in generaI, toate atitudinilenoastre sunt contagioase pentru copil.

2. Pregàtirea pentru scoalà 59

il ajutàm sa invete cum sa se organizeze

Altfel riscà sa i~i risipeascà eforturile si sa nu obtinà rezultatele scon-tate, sa nu deprindà un management eficient al timpului (va fi dez-organizat, impràstìat toatà viata), sa nu se poatà organiza. Importanteste sa-l implicàrn si pe copil in organizarea studiului - in acest felva invàta cum sa procedeze, iar programul de lucru va deveni si res-ponsabilitatea lui si nu-l va percepe ca pe ceva impus (nu i se va maiimpotrivi, desi va avea incercàri de a modifica adhoc, ocazional, ore-le de lucru). Odatà fixat acest program, respectati-l cu totii si evitatipe càt se poate exceptiile, mai ales la inceput, Sa nu uitàm cà studiultrebuie sa se realizeze zilnic, in pasi màrunti, nu in salturi. De ase-menea, stabilim impreunà o agenda de lucru si obiective pe termenscurt (o lunà-douà) si lung (un semestru, un an scolar), dacà e nevo-ie chiar pe materii de studiu. Tinern un calendar al evenimentelorscolare, al verificàrilor anuntate, al tezelor, in asa fel incàt sa ne pu-tem pregati din vreme. Stabilirea prioritàtilor este o alta abilitate de-osebit de utilà pentru toatà viata, nu numai pentru anii de studiu.

ii amenajàm un loc special pentru studiu

Chiar dacà nu avem o camera care sa fie numai a lui, de studiu, pu-tem sa-i amenajàm un coltisor din casa in acest scopo Copilul are ne-voie de o masà bunà de scris, un scaun, lumina care sa-i vinà din par-tea stanga, creioane, radierà, ascutitoare, stilou, o trusà de instrumentede geometrie, creioane colorate, acuarele ~i pensule, caiete, càrti si spa-tii de depozitare a acestora. Este foarte important sa aibà o pozitie er-gonomìcà in timpul efectuàrii temeI or, sa nu stea chircit deasupra ma-sutei de cafea, sa i~i tinà càrtile si caietele in ordine (nu claie pestegràmadà, aruncate si terfelite cine stie pe unde). Un spatiu de lucruunde rechizitele sale sunt pàstrate ii spune cà sunt importante, decistudiul si scoala sunt importante. N-am vàzut incà nici un elev dintrecei care i~i tin càrtile si caietele mototolite si azvàrlite in toate pàrtilesa aibà rezultate bune la invàtàturà, Oricàt de mare e sàràcia, tot gà-sim douà-trei cutii de carton goale pe care sa le arnenajàm ca spatiide depozitare, personalizandu-le cu niste hàrtie de ambalat. li putemimproviza un raft-doua pe care sa-si tinà efectele scolare.

60 Irina Petrea

ii dàm o mànà de ajutor la nevoie, fara a ne asuma ràspundereatemelor lui

~i cel mai bun elev se mai impotmoleste càteodatà. Nu ezitati sa-i ve-niti in ajutor. In acest fel putem constata care sunt materiile la care co-pilul intàmpìnà dificultàti (sau capitolele dificile din cadrul aceleiasidiscipline) inainte sa vinà acasà cu cametul plin de note si calificati-ve proaste. Recomandabil ar fi sa-l ajutàm sa inteleagè mai bine ce-rinta temei sau a exercitiului, in loc sa facem pe profesorul, sa-i ofe-rim o sugestie si sà-l làsàm sa lucreze singur. Ideal e sa-i dàm o mànàde ajutor in afara programului de teme. De pildà, dacà la gramaticanu intelege o anume structurà. incercàm sa o introducem mai des in-tr-o discutie. Dacà la fizicà nu reuseste sa priceapà un fenomen, il aju-tàm cu un mie experiment pe care il putem organiza acasà. Uneori,prieteni de familie, colegi, rude ne pot veni in ajutor in weekend. Nueste ìdeal sa-l ajutàm sa-si facà temele in mod obisnuit - i~i va pier-de increderea in el si existà riscul ca temel e sa devinà responsabilita-tea noastrà, nu a lui. In plus, adesea, temele reprezintà o adevàratàcorida intre pàrinti sì copii si tansioneazà relatìa, confruntàrile, resen-timentele, reprosurile fiind transferate in afara programului de studiu.

Schimbàm impreunà ceea ce nu merge

Se prea poate ca o schema de organizare a timpului de studiu sa nu fune-tìoneze asa cum ne-am asteptat ori ca lista noastrà de prìoritàti sa fie gre-sìta, ori ca obiectivele noastre sa fie nerealiste, ori ca o metodà de lucrusa nu fie eficientà. Nu merge, schimbàm. Tocmai de aceea am precizatmai sus cà e bine sa tinem cont si de opiniile si sugestiile copilului. Demulte ori, el vede detalii care nouà ne-au scàpat. Nu fiti incàpàtànati. Nue nimic dacà propunerea noastrà a dat gre~ sì a lui functioneazà. Pànà laurmà, copilul asta asa de destept e al nostru, deci meritul pentru ideeaaceea a lui (mai bunà decàt a noastrà) e cumva si al nostru ...

il ajutàm sa-~i dezvolte memoria, ìmaginatìa, creativitatea, logica,limbajul

Acestea sunt instrumente deosebit de utile in invàtare. Unii copii auo memorie fotografica, altora le trebuie mai mult timp sa retina o in-

,f ~.

2. PregiHirea pentru scoalà

formatie. Memoria e ca un muschi - se dezvoltà cu atàt mai mult cuc~t e pusà mai des la treabà. Sà-l ajutàm sa invete pe de rost poezii,cantece, n~mer: ~e t:l~fon, ~sa i~i invete pe dinafarà orarul, sa retinace ar~ de .facut fara sa-~l faca zece mii de notite (si notite la notite), cupost-lt-un peste tot. [ocurile de scrabble, sudoku, sah, desenul, mode-lajul, cititul, compunerile libere si, mai presus de toate, joaca li suntde ~are folo~. Joaca de-a ceva, jocurile de rol, teatrul si teatrul de pà-p~U~l,confectionarea decoratiunilor, hàinutelor pentru pàpusi, felici-tàrilor, albumelor foto, decorurilor de teatru, podoabelor, cadourilorsi a~balaje~?r ~entru c~dour~, ~oate dau frau liber imaginatiei copi-lului, toate 11 stimuleazà creativitatea, dar si abilitàtile manuale, inde-mànarea, simtul estetico

Sa-! ajutàm sa-sì dezvolte abi'litàtile de bazà aIe invàtàrii: cititul,scrisul, socotitul, exprimarea libera

Fara acestea, copilul nu poate avea rezultate scolare bune. Dacà nuciteste bine, nu va putea invàta mai nimic, manualele vor ràmànea'proa~e ~i~te n::iste~e. Dacà serie greu, face greseli mari de ortogra-fie, scne indescifrabil, nu-si va putea lua notite in clasà, nu-si va pu-tea face temele, nu se va putea exprima in scris la lucràri de contro lsì teze, la examene. Sà nu ne facem iluzii cà stie sa serie pentru càbutoneazà tasta tura computerului foarte bine -la clasà trebuie sase descurce tot cu un caiet si un pix. Dacà nu stàpàneste tabla in-multirii, nu poate face adunàri, scàderi, inmultiri si impàrtiri, nu arecum sa invete la matematica, la fizicà, la chimie si, cu fiecare an, ma-teria va deveni mai dificilà si mai greu de recuperat. Dacà nu se poa-te exprima coerent, articulat in propozitii si fraze logice, nu stàpà-neste un vocabular càt mai bogat, ii va fi greu sa poarte o discutie,sa fie ascultat la ora l, sa participe la ore. Copilul are nevoie sa-~iexerseze toate aceste abilitati in mod consecvent si sa le stàpàneas-cà foarte bine.

Poate peste càtiva ani, fiecare prichindel va avea laptopullui care liva tine loc si de càrti si de caiete. Poate toate examenele vor fi on-line,poate toate manualele lui vor fi in format electronic. Foarte bine, suntpentru progres. Ma intreb insà ca omul practic - si dacà se intàmplà

62 Irina Petrea

o panà de curent? A, da, existà acumulatori, aveti dreptate. Dar dacànaufragiaza, dacà e undeva, la capàtul lumii, pe o plajà pustie, faralaptop, doar cu un bàt, cum o sa poatà scrijeli HELP? Glumesc! Nustiu dacà, dupà 6000 de ani, a venit timpul sa renuntàrn la scrisul demànà. In ultimii zece ani, eu n-am mai primit scrisori scrise de mànàdecàt de la mama si va spun cu toatà sinceritatea, de fiecare data càndle deschid, ma bucur sa ating hàrtia pe care a atins-o màna ei. Scrisule ceva atàt de personal, care vorbeste atàt de mult despre caracterulsi educatia unei persoane, incàt a renunta la scris e ca si cum am pier-de o parte importantà din noi, o abilitate care, in toatà lumea vie, nuapartine decàt fiintei umane.

Nota bene!

• Ìncepern de timpuriuNe irnplicàrn In viata lui de scolarIl ajutàrn, fara sa facem temele In loculluiIl ajutàrn sa se organizeze si-i arnenajàrn un loc de studiuli ajustarn programul de lucru schirnbànd Impreunà ceea ce nu functio-neazali ajutàrn sà-s: dezvolte memoria, irnaginatia, creativitatea, logica, lim-bajulIl ajutàrn sa dobàndeascà rapid abilitàtile esentiale aie invàtànì. scris, citit, so-cotit ?i o bunà capacitate de exprimare

••••

•

•

2.5 Activitatile sportive ~i extrsscolere

Mens sana in corpore sano spune un dicton latin, dar se pare cà dinlatinitate am extras numai ceea ce ne convine ... samba si, trabajono!

Miscarea, exercitiul fizic ne ajutà sa avem un corp armonios si sana-tos, dar beneficiile miscàrii sunt mult mai numeroase. Am sa ma re-fer aici strict la beneficiile pe care sportul si miscarea in aer liber le aupentru educatìa copilului. Poate, la finalul acestui capitol, sa va con-ving sa nu mai alergati sa scoateti adeverinte medicale care sa va scu-teascà fiica sau fiul de orele de educatie fizicà de la scoalà.

~,

2. Pregi'itirea pentru scoalà

Miscarea e bunà pentru mobilitatea articulatiilor, pentru stimulareacresterii, pentru coordonarea miscàrilor copilului. Sa nu-l obisnuimcu o viatà sedentarà de mie. Riscul instalàrii obezitàtiì de la vàrstefragede este cu atàt mai mare si am o veste proastà - cercetàtorii austabilit cà elevii obezi nu sunt printre cei mai stràluciti elevi in scoa-la.

Lenea care se instaleazà in lipsa miscàrii, lene a corpului, are tendin-ta sa se tranfere si asupra mintii. Treptat, intrebarea de ce sii mii obosescsii alerg/ sii mii deplasez se transferà 9i asupra unor activitàti mai putinsolicitante precum scrisul sì cititul.

Miscarea contribuie la mai buna circulatie a sàngelui sì la oxigenareatesuturilor; inclusiva creierului. Elibereazà endorfinele si contribuiela crearea unui tonus psihic bun. Este un antidot excelent impotrivadepresiei si contribuie la stimularea functiilor cortexului, inclusivacelor legate de procesul de invàtare.

Practicarea unui sport sau doar a exercitiilor fizice obisnuieste copi-lul cu o anume disciplina de lucru care se reflectà si asupra celorlal-te activitàti, inclusiv asupra invàtàrii.

Sportul favorizeazà concentrarea, educarea vointei, canalizareaeforturilor, perseverenta, rezistenta, organizarea, echilibrul psihicsi emotional, toate fiind elemente esentiale pentru succesul invà-tàrii,

Miscarea favorizeazà eliminarea toxinelor din sànge si din organism,ceea ce ajutà la mentinerea stàrii de sànàtate. De altfel, sànàtatea co-pilului si cresterea rezistentei sale la imbolnàviri este esentialà pen-tru succesul scolar. Unitàtile de invàtàmànt sunt medii ideale de trans-mitere a bolilor contagioase, mai ales a virozelor si infectiilorbacteriene. O sànàtate subredà va cauza absente dese si intreruperiale participàrii copilului la ore, prin urmare, va acumula tot mai mul-te lacune si va intàmpìna dificultàti tot mai mari in recuperarea ma-teriei de studiu.

Irina Petrea

Ce ede facut?

• Obisnuiti-va copilul ìncà de mie sa facà exercitri de lnviorare.• lesiti sa~tamanal cu familia In aer liber, dacà se poate In afaralocalit~~i, càt mai des. Schimbarea aerului este benefica pentru totisi veti lncepe saptamana de lucru cu forte proaspete.: NU va consumati weekendurile cu activita~i casniee In proportiecovarsitoare si niei nu transformatì shoppingulln activitatea exclusi-va de'recreer~ a familiei. Copilul are nevoie de aer, nu sa schimbe pa-

tru pereti cu altì patru.• Practiea~i un sport cu toatà familia: volei, fotbal, tenis, schi, pati-naj, lnot. Va va da ocazia sa petreceti lmpreuna ore de recreere utile~i plàcute, benefice nu doar pentru organism, ei ~i pentru relatia pa-rinte-copil ~i chiar pentru relatìa de cuplu.• Ducetì copilul macar tn vacante la un club de sport. Vacan~a devara este idealà pentru lnva~area lnotului ~i a sporturilor de apa, a te-nisului, pentru volei pe plaja ~i fotbal, iar cea de iarnà, pentru schi,patinaj, tenis de masa, baschet, volei, gimnastiea. Nu va gandi~i nea-parat la performan~a, important e sa-i dati o ocupatie utila ~i sa pre-veniti instalarea obieeiului de a pierde timpul.

-~------------------

Vacantele, timpulliber sunt ideale pentru excursii si vizite la muzee,situri arheologice, delfinarii, acvarii, planetarii, observatoare astrono-mice, parcuri tematice, castele ~i palate, precum si pentru practicareaunor hobby-uri. Toate acestea pot fi deosebit de instructive pentru co-pil, dar valoarea lor consta in faptul d'i ii stimuleazà curiozitatea natu-ralà, ii imbogàteste cxperienta de viatà si ii stimuleaza plàcere a de acunoaste, de a se informa, prin urmare, de a invàta.

Taberele de lucru, taberele de creatie sunt solutii foarte potrivite pen-tru vacantà, ce dau copilului posibilitatea de a-si exersa anumite abi-litati, de a-si cultiva un eventual talent, de a-~i face prieteni, de a-~iimbunàtàti nu doar cunoasterea. ci si abilitàtile sociale, atàt de impor-

tante pentru succesulla scoalà.

De multe ori, toate aceste activitàti presupun un efort de imaginatie

si de vointà cu mult mai mare decàt cel financiar. Skyjeturile, ATV-u-

2. Pregàtirea pentru scoalà

rile si masinutele electrice par foarte tentante si la moda, dar, in afa-ra de faptul cà sunt deja o marca a arivismului, nu aduc copilului be-neficii considerabile, ci doar eventuale accidente.

Excursiile in stràinàtate au devenit tot mai accesibile pentru un nu-màr foarte mare de pàrinti. Putem profita de aceste ocazii pentru a-lajuta pe copil sa invete càte ceva despre cultura, istoria, civilizatiatàrii pe care o vizitati. Dacà ne pierdem timpul cu zeci de mii de pozeori fàcànd pe cameramanul amator, vom observa destinatiile de va-canta doar prin obiectiv. Traiti vacantele cu toate simturile sì bucu-rati-và de fiecare zi de vacantà. Cànd trageti linie la venire, nu ma-surati beneficiile in numàrul de poze si de casete inregistrate, nici incàt de inchis e bronzul de Mediterana. Cu càt veti constata cà ati aflat, ,mai multe lucruri noi despre locurile acelea, cu atàt mai utilà a fostvacanta pentru toatà familia, inclusiv pentru copil, O vacantà poatefi o experientà sau doar un drum intre plajà - hotel- restaurant.

Nota bene!

Activitàtile sportive si extrascolare, atent indrurnate si bine organizate, contribuiesubstantial la ridicarea randamentului scolar al copilului, 'ìmbunatatirea perfor-rnantelor sale scolare, autodisciplinare si làrgirea orizontului sàu de cunoastere,

2.6 Afterschool

Este o solutie pentru care opteazà din ce in ce mai multi pàrìnti ocupati,mai ales in orasele mari. Dacà scoala unde invatà copilul oferà serviciide afterschool, sugestia mea ar fi sa il inscrieti, In acest fel, putem sti càse pregàteste pentru a doua zi sub supraveghere specializatà, cà nu ris-cà sa meargà cu temele nefàcute si lectiile neinvàtate ~iseara poate fi de-dicata activitàtilor de recreere si relaxare, pentru odihnà si armonie. Dece sa o stricati cu plànsete isterice, cu reprosuri si scene dramatice?

Dacà ~coala nu oferà acest serviciu de ofterechool, sunt alte companiicare il oferà. Va trebui sa alegeti cu grijà si sa verificati cum decurglucrurile.

1I

66 Irina Petrea

Ce e de fàcut?

• Ne convingem mai intài di nu e o escrocherie. Solicitati numàrulde inregistrare al firrnei, verificati prin cunoscuti sau la RegistruiComertului.

i I

'I

• Luàm legatura cu cel sau cea care este director. Va intereseazà sastitì càti oameni au, ce calificàri au acestia si ce experientà au in lu-crui cu copiii. Dacà la fiecare tutore/ institutor sunt mai mult de8 copii, existà riscui ca acesta sa nu se poatà ocupa de teti asa cumtrebuie.

• Verificàrn ce se intàmplà dacà s-ar putea sa intàrziem sà-l luàrn.Ràmàne cineva cu el sau e scos in strada?

• Facem o vizità pentru a observa atmosfera de Iucru. Dacà e haos,dacà se vorbeste mult, dacà cei miei par cà se joacà sì nu suntatenti, plecatì càt mai repede de acolo.

• Ne interesàm cum si càt de des sunt informati pàrintii in legaturacu progresele copilului, ce informàri se fac.

• Càutàm un afterschool care sa nu fie foarte departe de scoalà sau decasa. Uneori, putem fi destui de norocosi sa gàsim un afterschool inapropierea locului unde avem serviciul.

; i:

I i

IlI I

, I