Nr. 151. Brasov, Luni-Marţi in 10 (23) Iulie 1912. Anul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i /2 an 12 cor., pe i/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe */, an 20

franci, pe */4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,TIPO G R AFIA Ş l AD M INISTRAŢIA : B R A Ş O V , PIA Ţ A M A R E N r. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusui acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe i/ t an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Irdealul - al Românilor.1.

Am scris în un număr ante­rior, că contele Bethlen István de­putat în cameră, a dat alarma că Ardealul e în pericol, Ardea- lal se pierde, îl pierde viţa lui Tuhutum şi încape pe mâna - Valahilor. Contele Bethlen a a- dunat date statistice din mai multe comitate de-ale Ardealului, referi­toare la raporturile de proprietate mala pe ultimii cinci ani. Cuprin­zând studiul său într’un memorand, contele Bethlen pe baza datelor a- dunate află, că în ultimii cinci ani Românii din Ardeal au cumpărat mult pământ de la Unguri şi că elementul maghiar — corect „ne- meşuţii“, urmaşii nemeşilor dinainte de 1848 — sărăcesc şi-şi vând moşiile Românilor.

Proprietăţile rurale din Ardeal, natural că se schimbă, ca pretutinde- nea în lume, trec din o mână în alta şi trec şi în mâni româneşti. Alarma Insă ce o dă contele Bethlen e tenden­ţioasă. Prin ea contele urmăreşte anumite scopuri, nu atât în favo­rul întregului popor unguresc din Ardeal, ci propriamente în intere- mi gentry-ilor scăpătaţi, cum vom vedea în urmă.

Azi voim înainte de toate a schiţa studiul contelui Bethlen, după un extras mai pe larg publicat în ziarul „Újság" din Ciuj.

Iată ce spune Bethlen în stu­diul sau, după comitate:

Comitatul Bistriţa-Năsăud. Co­mitatul acesta — zice contele — a aparţinut în parte teritorului regimentului de graniţă, creiat de Împărăteasa Maria Terezia. Parte mare a comunelor aflătoare pe te- ritorul grăniceresc formau în a- celtimp proprietatea familiilor dom­neşti ardelene şi la iniţiativa îm­părătesei, aceste regiuni muntoase au fost schimbate cu alte dome­nii erariale. Ele sunt azi mai toate averi comunale. In comitatul Bis- triţa-Năsăud azi abia de să mai află proprietate maghiară. Se con­centrează mai cu seamă în cercul Beşeneului dar şi aici scade rapid. In ultimii cinci ani s’au perdut

Situaţia ţăranilor în imperiul bizantin.

— Din seria de conferinţe ale profesorului JV. C onstantinescu , ţinute la Vălenii de Munte. —

Corespondentul nostru din Vălenii de Munte ne trimite spre publicare un resumat mai lung al conferinţelor savantului prof. N. Constantinescu, ţinute la cursurile de vară din V&lenii de Munte. In n-rul de astăzi începem cu publicarea acestui resumat interesant:

Pe noi cei adunaţi la cursurile de vară — a Început d-nul prof. Constan­tinescu - - nu ne Interesează oel puţin acum ştiinţa pentru ştiinţă fără alte consideraţii practice, ci ne interesează pentru concluziile ei în ce priveşte descoperirile realităţilor pentru a că­păta o orientare întinsă de ordin indi­vidual şi social. Purcezând din acest punct de vedere, ne punem întrebarea )n faţa oricăror cunoştinţe nouă, ce caută să-şi facă drum în esperienţa şi bagajul nostru intelectual: pentru ce şi cu ce scop ? De ce este nevoie numai decât să ştim cu toţii ceva despre sta­rea socială a ţăranilor în imperiul bi­

25 % ale moşiilor ungureşti, astfel încât este aproape timpul, când în comitatul Bistriţa-Năsăud, întocmai ca în Făgăraş, nu va mai fi pe mâna ungurească pământ nici de un pas. Proprietatea maghiară se depărtează cu rapiditate din ţinu­turile naţionaliste. Aşa este d. e. şi în Maramurăş. In Bistriţa-Nasâud dăm de acelaş fenomen, întrucât şi-au vândut moşia câţiva proprie­tari maghiari, pe cari nu i-au putut îndemna la acest pas alte cauze, decât motive psihologice. Comita­tul Bistriţa-Năsăud este deja azi un comitat deplin naţionalist, unde nu se pot aştepta alte ravagii în proprietatea ungurească, din sim­plul motiv, că de aceasta nu mai este.

Solnoc-Dăbâca. In comitatul Solnoc-Dăbâca, între 180 mii de locuitori Români, se află cam 50 mii de Unguri, dar aşa de răslăţiţi, încât susţinerea lor este o proble­mă din cele mai grele.

Situaţia adecă este aşa, că a- proape în fiecare comună româ­nească locuiesc câteva familii ma­ghiare. Comune cu maioritate ma­ghiară sunt foarte puţine, ci în fiecare comună cu maioritate ro­mână, sunt minorităţi ungureşti, mai mici, sau mai mari. Aceste minorităţi capătă conştiinţă naţio­nală numai de la proprietarul un­gur din comună, care cu preotul (român? — Red.) şi eventual cu învăţătorul împedecă ca în sat să ajungă la conducere înteligenţa română. El are în mână conduce­rea politică şi economică a popo­rului. Comuna, din care se depăr­tează proprietarul ungur, în ziua ieşirii lui din sat ajunge sub con­ducere românească şi începe con­topirea minorităţii maghiare.

De aceea trebue să relevăm şi să accentuăm cu aplomb rolul mare, salvator, pe care e chemată să-l joace clasa proprietarilor un­guri nu numai în Solnoc-Dăbâca, ci în toate părţile interioare alt Ardealului, cu deosebire în comita­tele Cojocnei, Târnava-mică, Turda- Arieş, Alba inf. Şi nu se poate re­greta îndestul pustiirea, ce se ob­servă la clasa de mijloc a proprie­

zantin? — lucru ce din două motive ar părea lipsit de interes. 1. Că nu pri­veşte poporul nostru şi 2. că e vorba de constatarea unor realităţi, cari de mult au dispărut în cursul veacurilor.

Trebue să ştim şi să fim în clar dela Început cu faptul, că orice putem cunoaşte din peninsula balcanică este pentru noi de cel mai înalt interes. Mai ales de câte ori e vorba, de ce a fost odată in peninsula balcanică şi nu mai este acum sau tinde a nu mai fi — e vorba de atâtea ori de ceva din sufletul nostru naţional, care este o radiere a unor realităţi adânc împlân­tate In istoria peninsulei vecine.

Din cel mai Îndepărtat trecut ge- ograflceşte şi istoriceşte a fost o strânsă legătură între ţările carpaţilor meridi­onali şi peninsulă. In ultimul timp s-a pus întrebarea, dacă noi din aceste două puncte de vedere facem sau nu parte din peninsulă? Răspunsurile date au fost diferite, după interesele deose­bite, dela cari porneau, sau dela orien­tarea mai mult sau mai puţin solidă a chestiei. Ni s-a răspuns din apus, că facem parte din peninsula balcanică: deoparte din cauza perspectivei geo­grafice privind, din aceea parte spre est şi din cauza recentei realităţi poli­tice, din care ne desfâcurăm de cu­

tarilor în aceste comitate. In co­mitatul Solnoc-Dăbâca nu există nici un cerc administrativ, în care să nu fi ajuns moşii ungureşti pe mâni valahe Maghiarimea din treizeci şi una de comune poate deplânge depărtarea pentru tot­deauna a conducătorilor ei. A a- juns pe mâni străine cea mai va­loroasă categorie de moşii, de câte 3—4 — 500 jugăre, în total 12—13 mii de iugăre, în valoare de vre-o 400 mii Cor. 7.5# a proprietăţii maghiare private. Rolul mijlocitor l-au avut de obiceiu băncile româ­neşti di Cluj şi din comitat, dar au fost şi întreprinderi ungureşti din Budapesta şi Dobriţin, ca mij­locitoare. Trebue să relevez şi aci din nou şi să reprob procedeul ministerului de culte şi învăţământ, care a lăsat, ca moşia din Sacadate a teatrului naţional maghiar din Cluj, să fie cumpărată de Români.

Ce ar zice — esclamă contele Bethlen — marele Wesselényi Mi­klós, care a întemeiat teatrul şi a făcut fundaţiuni pentru susţinerea lui?

Comitatul Murăş-Turda. Este comitat săcuiesc, dar partea ves­tică şi nordică a Iui, care n-a a- parţinut la vechiul scaun săcuiesc al Murăşului, e locuită de Români. Perderea proprietăţii rurale ma­ghiare se simte cu deosebire în comunele de pe acest teritor şi prin satele săcuieşti de la frontiera etnografică. Şi aici se strânge ve­riga în jurul Săcuilor. In ultimii 3—4 ani in Murăş Oşorheiu, capi­tala Săcuimii, şi-au deschis sucur­salele lor două bănci româneşti, „Albina" şi „Lumina“. Rezultatul se vede din faptul, că toate vân­zările de moşii, pe cari le înregis­trez în memoriu — sunt făcute în ultimii doi ani.

E foarte regretabil, că moşiile din Erdo-Sângeorz au ajuns iu stă­pânire românească, după-ce aceas­ta comună se află în mijlocul ţi­nutului săcuiesc al comitatului şi nu are decât 600 de locuitori ro­mâni, pe lângă 1600 de Săcui. De aci încă se vede rolul şi politica economică a băncilor române.

In comitatul Murăş-Turda nu­

rând, din imperiul otoman, care se re­ducea din ce In ce mai mult la un stat balcanic peninsular după perderea teri­toriilor de dincolo de Sava deoparte şi de Nistru (Crimea) de altă parte.

Noi, cari trăiam în ce aveam mai bun, în luminatul ceutru apusean Pa­risul, n-am fi putut primi un răspuns mai jignitor.

Am căutat să protestăm fiecare a parte după ocupaţiile şi talentele lui cu teorii, cu lux, apoi cu maimuţerirea dezastroasă a culturii apusene etc.

Un alt răspuns a venit din cea­laltă parte, răspuns care bătea în coarda noastră, dar nu şi în interesul nostru: e al celor ce de curând îşi înalţă capul aci lângă noi şi pentrucă să poată fi numai ei acolo în toată voia, nesu­păraţi de vecini, cu drepturile anteri­oare, adecă Bulgarii. Ei ne spun că noi nu suntem de loc din peninsulă, că Du­nărea e îndestulitor hotar pentru es- presia geografică in care ei doresc să şi poarte egemonia lor.

Indiferent de gustul sau pretenţia fiecăruia dintre noi. dacă dorim sau nu să ne socotim locuitori ai unei penin­sule aşa de mult ponegrite să în­trebăm realitatea geografică şi istorică, iar răspunsul va trebui să-l primim şi

mai acum s-a pornit parcelarea şi acvirarea de pământ din partea Românilor. Dacă nu se vor lua măsuri de apărare şi contrabalan­sare, este de temut, că perderea noastră şi aici se va mări în pro­porţii uriaşe.

In felul acesta scrie contele Bethlen şi despre celelalte comitate, tânguindu-se de perderi.

Despre aceste vom continua mâne.

— sm. —

Lfi Situaţie- In politică în ge­neral e linişte şi aceasta linişte va mai dăinui. Din Budapesta se anunţă, că adunările poporale, ce le-a aranjat eri opoziţia, vor înceta până după seceriş, lusth a sosit acasă din Karlsbad, dar nu va lua parte la acţiuni politice.

Credem, că după seceriş se vor începe şi adunările noastre poporale naţionale.

Episcopul Hossu la Budapesta. Nise scrie, că P. Sa episcopul Gherlei, Va- sile Hossu a fost Vineri săptămâna trecută la Budapesta, unde a vizitat pe ministrul de culte contele Zichy, epis­copul a prezentat ministrului planurile uouelor zidiri diecezane din Gherla : se­minarul teologic şl pedagogic, noua ca­tedrală şi planul în generai al nouelor edificii şcolare, ce se vor ridica pe te- ritorul diecezei.

I u l i u Xufitil, care a sosit eri la Bu­dapesta pe timp de 2 zile, a declarat unui ziarist, că deocamdată se abţine dela orice declaraţie politică. La începutul ini August, când se va întoarce acasă, va face însă decla­raţii cu privire la situaţia politică.

Delepţiunile. D upă ş tir i d in Viena p r im a şed in ţă a deîegaţiu- n ilo r va avea loc la Sept. n. I npartea p r im ă a sesiunei delegaţi- u n ilo r vor ţin ea şed in ţe diversele su bcom isiun i ş i cu deosebire comi- siu n ea p en tru a facerile m ilitare .

Vlaicu a sburat la Lugoj.Eri seara am primit din Lugoj urmă­

toarea telegramă:Lugoj 21 Iuliu 8 ore seara.

Sborul lui Vlaicu a succes admi­rabil. Lume multă. Mici un inci­dent. — Dr. Dobrin.

să-l utilizăm, orice predispoziţie am avea în acea privinţă.

Realităţilor ne putem adresa în două chipuri: geografice şi istorice. Nu ne ocupăm de geografie, dar n’avem decât să privim pe cea mai simplă hartă şi vom vedea, că peninsula balcanică nu e o peninsulă ca altele din Europa, care se închide dinspre continent prin mare sau ziduri de netrecut, ca Iberia şi Italia sau chiar ca Scandivania. Dim­potrivă peninsula balcanică, ca se des­chide spre continent cu gând sâ-1 îm­brăţişeze, la drept vorbind nici nu şti unde să-i pui hotarul de demarcaţie. Balcauul? Nu, e prea jos — Dunărea? S’a zis câ n’a format în trecut şi nici acum o barieră, nici pe departe ca cea a Alpilor şi Fireneilor.

Dacă seriile imperiilor ce s’au suc­cedat în peninsulă se opriau la Du­năre — asta a fost numai dovada unei slăbiciuni. Când imperiul alcătuit între un Eufrat şi o Dunăre nu o putea trece, însemna o decadinţă. Dar n’a putut s’o treacă efectiv pentrucă centrul impe­riului său era dincolo de Eufrat. Im­periul macedonie aiui Fiiip şi Alexandru, chiar a Diadoehului de aici, a căutat să-şi asigure teritor ile independente ale Tracilor de peste Dunăre. — Impe­riul roman a trecut Dunărea nu ca o

Criza internă a Turciei.Situaţia internă a Turciei se

complică din zi ce merge tot mai mult. 0 proclamaţie a Sultanului, adresată alaltăeri armatei, în care ofiţerii sunt invitaţi a se ţinea departe de politică, n-a avut e- fectul dorit. Face impresia, că o ligă secretă militară pregăteşte de timp mai îndelungat terenul pen­tru o radicală schimbare a situa­ţiei politice.

In Albania situaţia s-a agra­vat. Au avut loc ciocniri nouă la Giacova între arnăuţi şi trupele regulate, cari au trebuit să se re­tragă cu mari perderi, lăsând 700 prisonieri în mânile Arnăuţilor.

Tewfik-paşa, deşi a primit mi­siunea de-a forma noul cabinet, întâmpină greutăţi din partea Tur­cilor tineri, cari sunt contra disol- vărei camerei, pretinsă de Tewfic- paşa.

Atacul torpiloarelor italiene în contra Dardamlelor este des- minţit de cătră Agenţia Ştefani. Ca toate aceste telegramele tur­ceşti susţin, câ Turcii au scufun­dat două torpiloare, iar celelalte 6 au fost greu avariate. Dardanelele n-au fost închise.

Iată ştirile mai nouă:Constantinopol, 21 Iulie. Sultanul

a adresat armatei o proclamaţiune, care s-a citit astăzi trupelor, după Selamlâc şi apoi în toate cazărmile din capitală.

Iată textul proclamaţiunei :In urma riemisiunei cabinetului,în

conformitate cu Constituţia, după ce am luat avizul preşedinţilor Senatului şi Camerei, am Invitat pe Tewfic-paşa să primească marele vizirat. Doresc şi socotesc necesar, ca noul cabinet să fie compus din personalităţi de o mare experienţă, având opiniuni independente libere de verice influenţe.

Eri, s-a formulat, în numele câ­torva ofiţeri, revendicări ce sunt con­trare constituţiei şi drepturilor su­preme ale Sultanatului şi califatului, cari trebuesc respectate de toţi.

Sunt convins, că nu există în ar­mată, al cărui comandant suprem sunt eu, un singur soldat, care să poată formula revendicări contrare Constitu­ţiei pe care au prestat jurământ. Cred că soldaţii, cari au uitat momentan obligaţiunile lor militare, constitue o infimă minoritate, căci datoria solda­tului este respectarea disciplinei Su-

răsbunare pentru jafurile Dacilor, cum se scrie în manuale, ci pentru a pro­teja o espansiune economică, care nu ţinuse în seamă fluviul (Dunărea) pe vremea Fiaviiior. Imperiul bizantin in vremile sale de reculegere calcă cu oşti câmpiile subcarpatine, pentru a restabili aci drepturi moştenite de su­premaţie politică. Turcii sosind la ma­lul Dunării sânt chemaţi parcă de o forţă ires’stibilă să se repeadă până în Carpaţl. Şi după zilnice sforţări, cu­minţenia politică a domnilor noştri ie-a dat un simulacru de stăpânire aici prin mijlocul unui tribut de răscumpă­rare a păcii.

Ar fi de prisos ca să înmulţim mai departe exemplele de geografie is­torică, cari toate consfinţesc aceasta afirmaţie, că adecă Dunărea n'a fost şi. nu e un hotar al peninsului balcanice

Carpaţii să fie acest hotar? Dar ei au o direcţie de aşa natură, că îna­intând înspre peninsulă să sfiiesc de cele două mări, şi se îndoaie în cerc intinzând podişul Transilvaniei; ei lasă ia Est şi Vest două drumuri largi, de pătrundere spre Europa: al Basarabiei (Bujeacui) moldoveneşti — spre stepa orientală a Europei şi a Dunării mij­locii a vechei Panonie spre centrnl Europei.

ï

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 151—1912.

punerea şi ordinea constitue baza de­votamentului cătră califat şi cătrătron. Cei cari au calitatea de apărători tre* bue să se ţină departe de politică, să îndeplinească literal ordinele şefilor lor, să se consacre exclusiv apărărei pa­triei. A lucra contrar acestor prescrip- ţiuni ar însemna trădare de neam şi de patrie. Aceste grave incidente au fost pricina, care a încurajat pe duş­man să vină noaptea trecută până la porţile Capitalei.

Promulg prezenta iradea însărci­nând pe ministrul de războiu să o ci­tească în toate garnizoanele şi să o aducă la cunoştinţa tuturor trupelor.

Constantinopol 21 Iulie. In urma ultimelor evenimente, atenţiunea publi­cului e îndreptată asupra palatului Sul­tanului. Doi dintre fraţii Sultanului, cunoscuţi ca adversari ai partidului ti­nerilor turci, se află de câteva zile la palat. Se ştie că Sultanul şi-a manifes­tat dorinţa de a abdica. Faptul că Sul­tanul ţine consfătuiri cu fraţii săi, se consideră ca o dovadă că suveranul se află în ajunul unor grave hotărâri.

Londra, 21 Iulie. Tewfik paşa a primit să formeze cabinetul sub condi- ţiunea, ca parlamentul să fie d’solvat Dânsul nu vrea să guverneze cu un parlament, care a fost ales în timpul stărei de asediu. In dorinţa de a salva ţara din această situaţie periculoasă, Tewfik paşa îşi va compune cabinetul din bărbaţi ce nu depind de comitetul tinerilor turci.

Prima datorie a noului mare vizir va fi restabilirea liniştei în Albania.

Salonic, 21 Iulie. Eri după amiaz s'a răspândit ştirea că exsultanul Ab- dul Hamid a fost liberai din vila Alla- tini şi transportat în altă parte a im­periului. Exsultanul a fost eliberat de lzzed paşa, travestindu-l în costum fe- meesc. La intrarea vilei au aşteptat două persoane credincioase vechiului regim, cari luându-l în primire, l'au dus într’un loc necunoscut.

Vila Allatini este înconjurată de un puternic cordon de armată.

Romcii 21 Iulie. Agenţia Şte­fani a publicat o notă oficiala spnnând ca în urma informaţiuni- lor trimise comandantului forţelor navale italiene, după care flota turcească ar fi încercat sa sur­prindă vasele italiene din Arhipe­lag, s’a hotărât zilele trecute să întindă mai spre nord suprave­gherea tortipiloarelor italiene.

Se poate că, pe când torpi- loarele italiene urmăreau pe tor- piloarele otomane, sau chiar în scop de recunoaştere, să se fi în- naintat până la Tşanak, şi că a- tunci, fiind descoperite de reflec­toarele inamicului, au fost obiectul unui atac din partea ambelor for­turi de pe ţărm.

Atunci, văzând că apărarea din partea turcilor *era eficace, va­sele italiene s’au înapoiat în per­fectă ordine sub focal viu al for­turilor şi al vaselor turceşti. Es­cadra italiană de torpiloare s’a înapoiat în întregime în Marea Egeică.

Constantinopole, 21 Iulie. Con­siliul de miniştri a renunţat la închiderea Dardanelelor în spe­ranţă că italienii nu’şi vor reîn­noi atacul.

Comandantul Dardanelelor a declarat că strâmtoarea n’a fost închisă. Şi direcţiile societăţilor

Această lecţie introductivă e me­nită mai mult să atragă atenţia asupra acestei chestiuni: comunitatea de tra­diţie istorică între neamul românesc şi popoarele peninsulei balcanice.

1) Legături de rassă. Din vremea când ţările noastre sunt aduse în is­torie prin poporul Tracilor, pe care-1 putem reclama cu mândrie de vrednici strămoşi ai noştrii — aceiaş rassă lo­cuia ţările despărţite de Dunăre. Tracii înaintau dela Helespont prin văile Ma- cedoniei până în valea Moraviei, unde se în.ecinau cu Ilirii, şi trecură Du- năroă în câmpia ţării româneşti şi a Moi- dovii sub numele de Geţi, di a care se desface mai apoi tribul Dărilor în Ardea*. Este o legătură neîntreruptă între Grecii vechi şi Traci, care se poate urmări în cultul elin cu atâtea influenţe tracice. La mijloc întrec ele trei neamuri: Traci, Iliri, Greci, în acest centru orografie ai peninzulei alcătuit de regiunea Ma­cedoniei, sânt Macedonenii, cari n’atn greşi, de-iam socoti un amestec de tri­buri traco-ilirice influinţate şi mai mult de cultura Greacă, până îotratât, încât devine un popor de cultură pentru Greci, faţă de iliri si Traci, ce rămân încă barbari. Asupra liiriior influenţa Tracilor a fost atât de puternică, încât cei ce dintrânşi au putut persista peste

de navigaţie au declarat că riau primit nici o înştiinţare asupra închiderei strâmtoarei.

Dela ordinea zilei.— >Népszavat despre episcopia maghiară.— Papa Piu X. — Cuza

şi Românii din America. —

»Népszava« organul socialist pub- iică următoarea notiţă satirică dar în esenţă adevărată asupra episcopiei maghiare:

»In Hajdudorog va fi o nouă epis­copie. Ci-că gr. cat. de limbă maghiară C8r, ca să se poată ruga Ia Dzeu în limba maghiară. O fi! Multe altele însă cere poporul d. e. sd fie mai mică darea, să fie mai multe şcoale, învăţători, me­dici, spitale, să fie mai bune drumurile, mai cum să cade şi mai omeneţi să fie oficialii publici — toate aceste do­rinţe mai pot sa aştepte.

Guvernul partidului muncii a ţinut de urgenţă ridicarea nouei episcopii. Limba liturgică în noua episcopia va fi cea vetero-grecă. Dar aceasta ca are a face? Lucrul principal eşte, că va fi mai mult cu un episcop, cu un vot gu­vernamental mai mult în camera mag­naţilor. Acum în adevăr pot fi fericiţi cel 146,478 de gr. catolici de limbă maghiară.«

*Un mare ziar maghiar primeşte

din Roma o corespondenţă, referitoare la recviemul papei L eonX U lş ila starea papei de acum, Fiu X.

Corespondentul arată, că în Va­tican este o luptă între trecut şi pre­zent la care ia parte nu Papa, ci fostul secretar de stat al lui Leon XIII. Ram- polla, omul înţelept şi cumpătat şi secretarul actual — »cei doi ochi negri« — Merry del Val, intransigent şi in- cvizitoric, şi aderenţii acestor doi rivali. Urmarea acestor rivalităţi este, că Papa Piu X. Influinţat de Merry del Val n’a luat parte de cât odată sau de două ori la recviemul antecesorului său, cu toate că datoria lui consfinţită de un vechiu uz era să fie prezent în fiecare an la recviem . . .

In legătură cu aceasta, corespon­dentul face un mic tablou al stării trupeşti şi sufleteşti al Papei, în urmă­toarele trăsuri marcante;

«Căldurile mari şi luptele grele externe din ultimii ani i-au sleit pute­rile. Dovadă este că politica sa reni- tenţă şi războinică, de câteva luni deja a lâncezit. Fără ca să se poată vorbi de un pericol iminent, Piu X. este ho­tărât în decadenţă şi are grave depresii sufleteşti. Papa nu e bolnav, dar obosit. Atât de obosit, încât acum nu-l mai interesează nimic serios. Ii lipseşte ori ce convingere şi putere. Astfei s’a în­tâmplat, că deja de mult frânele guver­nării au ajuns \n manile lui Merry del Val».

Şi iată, în numele şi sub egida unui astfel de Cap se decretează înfiin­ţarea episcopiei maghiare...

*Ziarul românilor din America

«Steaua Noastră» în ultimul număr pu­blică pe pagina întâi un rezumat com­plect al serbărilor de la Iaşi cu prilejul inaugurărei statuei lui Cuza precum şi portretul M. S. Regelui.

atâtea secole, Albanezii, vorbesc azi o limbă tracică.

Peste acest complex de popoare ale Europei sudestice se întinde la în- începutul erei creştine organizaţia po­litică a Romanilor, cari aduceau după sine şi o cultură superioară ce putea subjuga şi deznaţionaliza pe cuceriţii din aceste părţi. Romanizarea a trecut Dunărea. In Dacia căutând hotarul ste­pei în două părţi: la Nistru şi Tisa. Dar nil s’a putut exercita cu aceiaşi re­zultat asupra teritoriilor eline sau ele- nizate sub stăpânirea macedoneană. O primă separaţie de cultură Începe a se forma, ca să strice unitatea de vechi şi frecvente raporturi între popoarele pen- inzuiei şi Daciei. Hotarul romanizării se oprea ocolind Macedonia ceva mai de asupra liniei Balcanilor. Totuşi o des­părţire considerabilă nu putea fi. Impe­riul reprezenta un element nou de uni­tate între toate provinciile sale prin forţa organizaţiei politice superioară şi predominantă asupra tuturor celorlalte domenii de manifestare a spiritului. Grecii şi grecizaţii (Traci, Macedoneni etc.) au sfârşit prin a se romaniza în senz politic primind chiar numele de Romani cu onoare şi continuând a spri­jini şi duce mai departe jumătatea de imperiu ce cuprindea ţările vechiului

«Steaua Noastră» scrie următoa­rele îuduioşetoare rânduri cătră românii din America:

Suflet mare şi nobil. Domn ager şi iubitor de moşie, Cuza ne-a lăsat ca moştenire o Românie, de care toţi ro­mânii, ori unde ar fi ei, trebue să fie mândri.

Proclamat domn al unor provin­cii orientale, el abdică ca domn al unei ţări, îndrumată în calea civilizaţiei şi cu un viitor mare înainte-i.

Români din America!Ziua de 27 Mai a fost o zi de

sărbătoare, când poporul român din ţară, a plătit prinosul de recunoştinţă, inaugurând chipul în bronz al acestui mare domnitor.

Deşi departe de tot, totuşi cu toţii — începând din nordul Canadei şi până în sudul Arizoaei, din West, de pe vâr­ful munţilor din Montana, unde ciobanul român îşi flueră doina şi până în păr­ţile joase, de pe malul de răsărit al o- ceanului — să fim într’un suflet şi în­tr’un gând şi să ne închinăm cu zme- renie înaintea icoanei acestui mare domn, să plecăm genunchii înaintea chipulni lui turnat în bronz şi să*i slă­vim memoria deapururea.

Amintirea lui să trăiască vecinie între noi, ori unde soarta vieţii ne va arunca!

<Steaua Noastră».Ziarul «Românul», care apare în

Cleveland Ohio, (America) publică o scurtă dare de seamă a inaugurărei statuei lui Cuza.

Scrisoare din Bucovina.— 20 Iulie n.

—D-l A. 0. Cuza despre nevoile noastre.—Noi ce certăm, ne umflăm în pene,

strigăm cu vehemenţă, scriem fulmi­nante articole, în cari arătăm felul nos­tru de-a ÎDjura, ne credem stăpâni pe întreg universul, dar nu suntem de lcc în stare să ne gândim la slăbiciunii » noastre, la nevoile noastre cari aşteaptă o îndreptare. Câte probleme interesante nu sunt de rezolvit, cari stagnează încă din cauza neînţelegerilor noastre..

Neamul nostru din Bucovina e ameninţat din toate părţile de elemen­tele sîrăine, caii au pătruns până’n mă­duva acestei ţărişoare. Sate întregi sunt deznaţionalizate, în oraşe unde aveam pe vremuri eomerţ românesc înfloritor, ne perdern, făcând loc Evreilor ce au inundat întreaga grădină a lui Alexan­dri. Abia târziu, târziu de tot am bă­gat de seamă, că ne lipseşte aproape cu desăvârşire clasa de mijloc, atât de importantă pentru păstrarea elemente­lor româneşti din oraşe. Această clasă e doară puntea, care leagă intelectualii învrăjbiţi de massele largi ale popo­rului.

îngrijit de viitorul nostru din Bu­covina, domnul profesor A. C. Cuza ne­întrecutul economist dela Iaşi a scris un însemnat articol în Nr. 26 din »Uni­rea« (Iaşi) întitulat »Problema clasei de mijloc din Bucovina şi politica Buco­vinenilor«.

Luând date din statisticile adu­nate de tînărul student I. E. Torouţiu ne-a arătat cu evidenţă starea tristă în care ne aflăm şi din care trebue să eşim cu ori-co preţ. E îngrozitor tabloul ce ni-J prezintă numărul meseriaşilor şi negustorilor din Bucovina. Din 9322 meseriaşi sunt numai — 737 Români, ■iar din 10.312 negustori numai 444 Români 1 ? 1

imperiu elenist alui Alexandru cel Mare.Pe când în Apus Germanii ş’au

luat rolul de a regenera lumea roma­nică, după ce-i dăduse cele mai grele lovituri — aici' în partea răsăriteană, Slavii se grăbesc a-şi lua de timpuriu acest rol. Procedând cu mult mai in­conştient decât Germanii şi ajutaţi de seminţii asiatice (Hunri, Avari, Bulgari) Slavii înaintează din stepă în Dacia şi de aici în peninzulă ajungând până la extremitatea ei în Marea, ţara mării (peninzulă) numit de ei vechiul Pelopo- nez. In potriva tuturor teoriticianilor, ce susţin puritatea sângelui elen — Slavii au influenţat aproape tot aşa de mult, deşi nu fundamental — populaţia greacă a Imperiului, ca şi pe cea ro­manică. Regiuni întinse au fost desna- ţionallzate în paguba elementului traco- elen şi mai ales acelui traco-romanic, populaţii conziderab'le au fost dislocate (Românii se retrag la sud în cele trei Vlahii din Pind şi Tesalia) astfel că în­cepând din secolul al Vll-iea o nouă uni­tate de rasă se stabileşte in Sud-Estul Europei: a popoarelor sud-slave şi ace­lor, ce au primit influenţa lor.

ţVa urma).

Nu te pun pe gânduri astfel de lucruri?! Noi, cărora ne place să ne mândrim, că Ţara fagilor adăpată cu sângele strămoşilor noştri a fost odată românească, putem vedea acest fapt în­fiorător şi suntem pe deplin liniştiţi. La noi se publică în gazete astfel de date cu cea mai stoică linişte, parcă aşa ar trebui să fie. Nime nu vede a- propierea unui cumplit dezastru. Dar să zicem, că toţi aceştia reprezintă un număr oare-care din clasa de mijloc, totuşi ne punem întrebarea: sunt aceş­tia industriaşi mari, cari dispun de ca­pitaluri şi se poate ţinea concurenţa străi­nilor spre a nu fi vânduţi la mezat? Rezultatele de până acum au arătat, că meseriaşii şi negustorii români sunt oameni lipsiţi de bani şi dau în cele mai multe rânduri faliment. Dovada cea mai vădită e, că cele mai multe . prăvălii de consum au fost închise după , o activitate foarte scurtă. Conducătorii acestor întreprinderi — în mare parte societăţi p9 acţii — nu dispun de pre­gătirea necesară şi li-i deci peste pu­tinţă să lucreze pentru înflorirea insti­tuţiilor. In timpul din urmă s’a înfiin­ţat de societatea meseriaşilor români din Cernăuţi şi suburbii un internat, a cărui menire e să crească viitori mese­riaşi şi negustori. Internatul are 80 de locuri, dar nici jumătate nu sunt. ocu­pate. Ar fi fost datoria fiecărui Român de bine şi cu tragere de inimă să în­curajeze acest focar de cultură, care vrea să pună baza unei stări atât de slab reprezentate în Bucovina. Se cere pentru asta însă muncă şi iar muncă— devotament şi abnegaţie. D-nul A. C. Cuza spune, că înlăturarea acestui rău atârnă dela două acţiuni. »Intâiu, e nevoe de-o conştiinţă publică româ­nească« hotărâtă a sprijini întreprin­derile româneşti, care altfel doar nu pot să existe, decât cu concursul Ro­mânilor. In al doilea rând, se cere ca acţiunea politică, însă unitară, stator­nică a Bucovinenilor, să urmărească fără şovăire aceiaş scop.

Pentru împlinirea acestor condiţii trebue să lucreze din răsputeri toţi Românii din Bucovina fără deosebire de partid. Să zic însă mai bine, că ar fi timpul suprem ca în faţa atâtor în­cercări grele să se arboreze şi îu ve­sela grădină a lui Alexandri drapelul împăcării cu măreaţa inscripţie »Veniţi, voim să ne dezrobim neamul şi să-l ridicăm«.

Nu vorbesc prea entusiasmat, nu sunt obicinuit să rumeg fraze seci, să arunc vorbe mari şi fără înţeles adânc, dar sunt convins, că majoritatea inte­lectualilor români e de părere, că ar­mele ar trebui aruncate şi pacea res­tabilită. In unire se pot face atâtea. Am scris şi eu aceste şire şi ştiu si­gur, că nu voiu aduce multă lumină în cercurile conducătoare bucovinene. Poate totuşi va lua acest ziar unul dintre cei ce cred, că au făcut numai bine în lume, că au îndrumat pe calea adevă­rată poporul românesc din Bucovina, şi cetind, va vedea, că se poate lucra şi altfel, în altă direcţie, cu mai mult succes — pentru binele şi progresul neamului întreg.

Liviu C. Silvescu.

U niunea centrală a S indicatelor agricole.

Aialtăeri a avut loc la «Uniunea centrală a sindicatelor agricole din Ca­pitală» o consfătuire a preşedinţilor sindicatelor agricole din ţară. La a-

. ceastă consfătuire s-au discutat mai - multe chestiuni de cea mai mare în­

semnătate, dar dintre ele două chesti­uni au făcut preocuparea de căpetenie a celor de faţă. Ele sunt: mijloacele pentru consolidarea, îndrumarea şi pro­păşirea activităţei sindicatelor agricole existente, precum şi nevoia înfiiaţârei de sindicate agricole în judeţele unde nu există încă. In această chestiune, toţi prezidenţii prezenţi s-au arătat în­sufleţiţi de cele mai frumoase simţe- minte, pentru ideia sindicală agricolă şi au promis că vor da şi de aci îna­inte, — fiecare în judeţul iui — tot concursul pentru reuşita complectă a acestei idei.

Cea de-a doua chestiune a fost organizarea de expoziţii [şi concursuri agricole regionale.

Uniunea a adus la cunoştinţă pre­zidenţilor de faţă, că pune la dispoziţia sindicatelor agricole 60.000 lei în anul acesta pentru organizarea de expoziţii în toamna viitoare în lunile Septembrie şi Octombrie. Suma de 60.000 lei se va împărţi ca premii din partea Uniu- nei numai sătenilor.

Congresul studenţesc.Se ştie, că congresul studenţesc

va avea loc la Craicva în zilele 26—29 August. Primăria Craiova a primit cu multă însufleţire ştirea, că studenţimea îşi va ţinea al II-lea congres în Ceta­tea Banilor. De asemenea Ministerul Instrucţiunei a făcut adrese internate­lor din Craiova, ca să stea la dispoziţia studenţilor congresişti pentru găzduire.

Pe C. F. R. va fi o reducere de 75 la sută.

Până acuma au sosit numeros»« cereri de înscriere. Aceste cereri i adresează până la 10 Iulie dlui Est Diaconescu str. Berzei 20, care e st cretarnl »Centrului Studenţesc«. Dnpi 10 Iulie se vor anunţa unde voA continua înscrierile. Tot după 10 Iulie, va apare şi programul Congresului. :

Cererea de înscriere trebue în f ţită de taxa de 2 lei, In schimbul ci| reia se vor expedia Cartea de maţie, cuponul de reducere pe C. F.l şi programul Congresului. Se facem noscut că reducerea pe C. F. R. nu vor obţine de cât cei ce vor prezinţi cuponul eliberat de »Centrul studenţi Bucureşti«.

Ş tir i mărunteLa şcoala de aviaţie din Con

tanţa a sosit d-l sub-locoteneu Protopopescu în vederea continui rei sborurilor de recunoaştere îi întregul judeţ, cu aeroplanul mi nisterului de răsboiu, care se gfr seşte la hipodromul de la Anadci kioi. După cum am comunicaţii timp, pe aeroplan se face instala­rea unui aparat de telegrafie fârite fir, sistemul inventatorului d. Goii tav Rotlender. Lucrările de insto' lare sunt aproape complect te® nate, aşa ca săptămâna aceasta vor începe experienţele de funcţi­onare al aparatului, precum şi a- celea de transmitere şi re nare între aeroplan şi postul telegrafie fără fir.

— Noua linie telefonică Bucureşti se va deschide la sfârşitul a- cestei luni, sau cel mai târziu la im put«l lunei August. Noua linie tm prin Qaliţia şi Bucovina.

— Peste râul Argeş pe şoseaua vicinală Olteniţa--Prund, lângă oraşul Olteniţa, se va construi un pod tiv de beton, în marginile sumei 182.000 Iei.

Din Deva.— Adunarea despărţământului Dem

al »AsociaţiuniU la Nevoieş. — Es- poziţie de ţesături şi cusături

ţărăneşti.— Un accident es- ploatat tendenţios.

D e v a , 16 Iulie c.Despărţământul Deva al »Asocii

ţiunei« şi-a ţinut adunarea cercuaiăda ăst-au In comuna lSevoieş în ziua di 14 iulie ii. Comitetul despărţământului ajungând în comună în faţa bisericeh fost întâmpinat şi salutat în frustei unui număr frumos de ţărani şi ţă rance îmbrăcaţi sărbătoreşte, din par­tea preotului local loan Şinca, căruia i-a mulţămit pentru biueventare direc­torul despărţământului Dr. loan protopop în Deva. îndată după sosi« s-a celebrat serviciul divin, cu ca« ocaziune d-l protopop a ţinut o pre­dică potrivită despre urmările rele alcoolismului, sbiciuind cu pilde vii tima aceasta înrădăcinată In poporul nostru. După sfârşitul serviciului şi-a luat începutul adunarea mântului prin cuvântul de deschideri al d-lui director Dr. Ioau Dobre, ca« în cuvinte alese şi con vingătoare a dea- voltat scopul sublim ce-1 urmează Am ciaţiunea, îndemnând numărosul public, în special ţărănimea adunată să se b şiruie sub steagul falnic al Asociaţiim pe care să-l desvălească cu demnităţi şi în comuna aceasta, unde comitetul despărţământului a dat de un ogor adevărat înţelenit pe terenul aceşti Cuvântarea d-iui director a fost ren» nerată cu vii şi călduroase aprobări Adunarea a decurs apoi conform ori nei de zi. Secretarul despărţământ ̂Dr. Eugen la tar a dat cetire raportu­lui comitetului, din care ţinem să amb tim, că despărţământul Deva tn anii trecut a ţinut 2 adunări cercuale, din­tre cari mai rodnică în rezultate a foii cea dela Sântindreş, a ţinut mai mult) şedinţe de ale comitetului, în cari s-au rezolvat afacerile curente şi în finei aranjat prelegeri poporale practice ti 2 comune fruntaşe ale despărţământu­lu i: îo Petreui şi în Hondol. înainte di alegerea comisiunilor pentru înscriem de membri şi cenzurarea raportului » cretarul despărţământului Dr. Eugei Tatar a ţinut o prelegere practicţ vorbind despre: »Cum să-ţi aperi drep­tul !«, dând sfaturi practice ţăranilorcu pricini de proces mai cu seamă referi­tor la cartea funduară, testament ţi dreptul ereditar.

Până când comisiunile esmise si fost ocupate cu înscrierea de membri şi respective cenzurarea raportului, di-

Nr. 151—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

rectorul despărţământului a Împărţit poporului gratuit un număr însemnat din broşurile primite dela comitetul central şi dela particulari.

După finirea adunării cercuale a urn.at cercetarea espoziţiei de cusături şi ţesături româneşti din comuna Ne- voieş aranjată din prilejul acesta din partea ţărancelor din Nevoieş, sub con­ducerea d-şoarei Valeria Şinca. Aflân- dU'86 între obiectele espuse mai multe lucruri demne de laudă şi urmat — s’a format un juriu, care din contribuiri benevole Intrate dela particulari şi dela Reuniunea femeilor din comitatul Hu­nedoara drept încurajare şi sUtuire de pildă a premiat următoarele ţărance : Victoria Radu pentru cusături pe că­măşi şi teţe de perini. Maria Anghe ţentru cusături a jour in alb, Ana Mu şi Maria Diniş pentru ţesături de filmare, Sofia Savu pentru ţesături de ibnd de perini, Floarea Popa pentru co- Tor şi Ana Savu pentru ţesut de mă- a&riţă.

Cu acestea actul oficios al adună­rii cercuale s-a sfârşit. Trebue să amin­tesc şi cazul, care de altcum preste tot nici o legătură nu are cu adunarea despărţământului, şi anume, că un ţă­ran dimineaţa sub decursul serviciului divin din negrija sa apropiindu-se de un treasc s-a nenorocit rănindu-se grav la partea stângă a obrazului. Jurnalele ungureşti au esploatat hi mod tenden­ţios, ba chiar scârbos cazul acesta, gră- bindu-se a-1 aduce în legătură — deşi fără nici o bază — cu adunarea des­părţământului. Adevărul e, că respecti- vul e vulnerat grav, dar după spusa medicilor se va vindeca. Din foile un­gureşti s-a strecurat ştirea aceasta falză fi în unele ziare româneşti. Fiind-că ştirea aceasta este neadevărată rugăm foile româneşti să nu grăbească îndată i porni după ştirile tendenţioase şi fără bază ale streinilor.

Cor.

Anuare şcolare.»VI.

Anuarul gimnaziului superior gr. d şi al şcoalei poporale elementare f cat. din Beiuş, anul şcol. 1911 —12. hblicat de Vasile Ştefănica, director.

Este ̂un anuar voluminos, mai cu seamă din cauză, că partea primă a inuarului o ocupă un studiu lung al Hui Dr. Petru Hetcou, prof. (96 pag), tu titlul Poezia poporală din Bihor. Studiul cuprinde multe citaţii de poezii poporale din neglijatul Bihor, drept iovadă că e viu încă spriritul naţional- poetic în poporul nostru de pe acolo. Studiul e preţios nu numai pentru (aprinsul lui, ci şi prin faptu', că rar »scrie câte ceva de felul acesta des­pre Bihor.

Urmează datele şcolare. Numărul proiesorilor ordinari este de 15. Sunt apoi B profesori pentru studii extraor- disare şi cateheţii. Dintre datele şco­lare mai remarcăm, datele despre in­ternatul »Paveleanc de băieţi, interna­tul gr. or. român, biblioteca profesorală, are In anul trecut s-a îmbogăţit cu multe cărţi, în special cu biblioteca fos­tului director de pie memorie Vasile Dmbravă. Mai amintim capitolul des-

Societatea de lectură »Samuil Vul­can«, In care se arată starea şi activi­tatea societăţii. Societatea are un fond

premii, fondat de banca »Drăganul«. iltul este »fondul societăţii« de 1456 cor, Acest fond e administrat de direc­

ţi şi e depus la banca »Népbank«. Întrebăm pe d-1 director F. Ştefămco,

care îl ştim de bun Român, nu are cunoştinţă, că Românii au un număr mare de bănci? Poate că nu ştie, căci altcum nu eloca aceasta sumuliţă a tmdenţilor tocmai la o bancă ungu- tmcă 1

Examenul de bacalaureat i-au fă­cut 44 de candidaţi.

După ştirile şcolare urmează par­tea ungurească a anuarului, care va i! ie prezentă la coadă ca un polip, cu­prinzând datele principale din anuar. Când vom ajunge să lipsească adaosul acesta inutil dela unele din anuarele noastre şcolare?...

După partea aceasta urmează nu­mele şi clasificaţi unea elevilor. In ge- cerii liceul e destul de bine frecventat. Sumărul studenţilor a fost la finea anu­lai de410. Din aceştia Români sunt 357, Maghiari 53. După starea părinţilor contingentul mai însemnat îl dau băeţii de ţăran (mici proprietari, 123), de preoţi (94) şi de profesori şi învăţători

j (52). După locuinţa părinţilor cei mai * mulţi elevi sunt din comitatul Bihariéi

Aridului, Sătmar şi Sălagiu.

Şi aceşti tineri, cari ar avea cea mai mare lipsă de limba română, din o interpretare falşă şi forţată a actului fundaţional, sunt instruaţi de profesori români şi pe bani româneşti, aproape, numai în limba maghiară. Aceasta ia- răş numai în Ungaria se poate...

După gimnaziu se dau date des­pre şcoala poporală elementară cu 3 puteri didactice şi 29 de elevi.

Ş T I R I .- 9 Iulie 1912.

Direcţiunea »Solidarităţii« este con­vocată pe ziua de 27 1. crt. ia orele 3 p. m. 1q ordinea de zi sunt luate obiecte de interes pentru desvoltarea însoţirii.

Necrolog. Cu adâncă durere anun­ţăm tuturor rudeniilor, affinilor, prieti­nilor şi cunoscuţilor decodarea mult iubitului nostru frate, unchiu şi cumnat Iacob P. Macaveiu, vicar arhiepiscopesc foraneu gr.-cat. al Făgăraşului, asesor consistorial, fost prezident al clubului român comitatens, prezident al des­părţământului Făgăraş al «Asociaţiunii pentru Jit. şi cult. pop. rom.>, al insti­tutelor de credit şi econ. «Furnica» şi «Armonia»; prezident de onoare al Reuniunii Femeilor gr.-cat. din loc, al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat, din vi­cariat; membru al «Asociaţiunii», al «Societăţii pentru fond de teatru» şi al mai multor reuniuni culturale., întâm­plată după scurte suferinţe, Vineri, în 6(19) Iulie a. c. la 10 oare seara, îu al 60-lea an al etăţii şi al 34-lea an al sft. preoţii Astrucarea rămăşiţelor pă­mânteşti ale scumpului defunct, s’au făcut din biserica catedrală a Sf. Nico- lae, în cimiteriul intern parochial, Du­minecă, în 8(21) Iulie a. c.

Linţa G. Cosgarea născ. Macaveiu, soră, Ioan Macaveiu, frate, Ana Maca­veiu n. Caba, cumnată. Dr. Victor Ma­caveiu, profesor de sf. teologie, Iosefina n. Macaveiu cu soţul loan Fulicea, preot, Amalia n. Popp cu soţul Nicolae Măr­ginean, Maria n. Macaveiu cu soţul Ia­cob Borcea, Octaviaa Popp, înv.-dir. cu soţia Maria, Valeriu Popp, funcţionar de bancă, Nicolae Popp, preot, Achim Maeaveiu, Ana Macaveiu, nepoţi şi ne­poate şi alte rudenii.

— Un necrolog a dat şi banca «Furnica» din Făgăraş.

Noul Invenţii româneşti. — d -iTeodor P. Ungureanu, meseriaş plăpu- mar din Bucureşti, a inventat o maşină cu ajutorul căreia se poate fabrica cu mare înlesnire ibrişiinul din borangic, răsuci şi toarce cânepă, bumbac, lână, in etc.

lată o scurtă descripţie technică a acestei interesante maşini: Materialul brut e aşezat în trei suveici situate în partea superioară a maşinei. De aci porneşte firul şi apoi, continuându-şi drumul pe trei valţuri situate în inte­riorul maşinei, ajunge la un al patrulea valţ de unde pătrunde într’o altă su­veică pe care se deapănă. Maşina e condusă cu piciorul, ca şi maşinile de cusut, iar firul, tors sau răsucit, e pur­tat cu mâna până la suveica pe care se deapănă firele răsucite sau toarse gata. Un avantaj însemnat al acestei maşini este că, persoana care lucrează la ea, nu trebue să aibe cunoştinţi spe­ciale, deci, oricine o poate conduce cu uşurinţă.

Această maşină va fi de mare fo­los mai ales populaţiei dela ţară, unde, se ştie, că pentru toarcerea firelor de lână se întrebuinţează încă mai pretu­tindeni fusul, iar răsucirea firelor de ibrişim din borangic şi celelalte răpeşte0 mulţime de timp din cauza greută- ţei cu care se lucrează.

Maşina d-lui Teodor Ungureanu e construită din lemn şi fier şi preţul ei va fi foarte convenabil. Intr’adevăr, după cum spune inventatorul, o astfel de maşină nu va costa mai mult de 60—70 lei şi astfel va putea fi la în­demâna şi folosinţa multora. Pentru a fi însă utilă şi în industrie d-1 Ungu­reanu a prevăzut astfel de modificări maşinei, că ea ar putea fi mărită, să i se adapteze un motor şi astfel produ­sele ei să fie în cantitate mai mare.

D-1 Teodor Ungureanu, având ma­şina perfecţionată după numeroase ex­perienţe, a depus actele necesare la ministerul de industrie şi comerţ pen­tru a obţine brevetarea ei. Brevetul îi va fi acordat zilele acestea de cătră comisiunea specială pentru brevetarea invenţiilor. *

D-1 inginer N. Antonescu din ser­viciul ministerului român de domenii după un studiu de câţiva ani, a isbutit să descopere un tip de aparat pentru transmiterea undelor electrice infcr’o anumită direcţie. S-au făcut câteva ex­perienţe cu acest aparat dela 30 Iunie până la 5 Iulie, ca şi anul trecut dela1 Aprilie până ia 6 Aprilie, cu vapoa­rele aflate în cursă spre Constantinopol

şi înapoi, transmiţând undele electrice până în faţa Bosforului. Vapoarele din direcţia indicată au înregistrat telegra­mele perfect, iar posturile de telegrafie fără fir, dela Cerna-Vodă şi Călăraşi, cari se aflau înapoi ca posturi de con­trol, au răspuns că n-au primit uici un cuvânt în timpul convorbirilor cu va­poarele. Actualmente, perfecţionând a- cest aparat, d-1 Antonescu a căutat să transmită undele electrice sub un con sau fâşie mai strnsă. ceea ce asigură secretul telegramelor în timp de război.

Dar6 de samă. La petrecerea de vară, aranjată în Betlean (comitatul Solnoc-DobâcaJ în 12 Iulie a c. st. n. în favorul Sf. biserici din loc, au binevoit a suprasolvi următorii gene­roşi domni: dl Octaviu Pavelea advo­cat în loc 5 cor. 20 fii., Gregoriu Rus preot 3 cor., Georgia (indesc.) 2 cor., Alecsiu Morariu proprietar în loc 2 cor., Gregoriu Boea director de bancă 20 fileri, Ioan Botean preot 80 fii., Au- gustin Cherestesiu preot 1 cor. 20 fii. Kégli Lajos comersant 1 cor., Dr. Iuliu Morariu not. la judecătoria din loc 2 cor., Milán Reskoviciu comerciant în loc 1 cor. Primească numiţii domni, şi pe această cale mulţumitele noastre cele mai călduroase pentru sprijinul ce ni l’au arătat. S’au încasat în total 220 cor. 90 fileri. Spesele au fost 103 cor. 80 fii.

Venitul este de 117 cor. 10 fileri, care sumă s’a depus la institutul «Mi­nerva» din loc pe numele bisericei din Betlean la 20 Iulie 1912. — Gregoriu Puşeariu, protopop preşedinte. Vaier Seulean, casar.

In chestia reprezentârei «Cobzaru­lui». Ziarele din România au primit din partea d-şoarei Elena Văcăreseu urmă­toarea scrisoare:

Domnule Director,Aflu cu surpriudere şi indignare

că o traducere dramatică a Cobzarului meu s’a jucat fără permisiunea mea ia teatrul Comoedia din Bucureşti şi ţin să fac cunoscut tuturor că n’am nici un amestec în deflorarea şi prescurtarea unei opere, care nu-mi aparţine numai mie şi care fiind scrisă pentru muzică n’a putut fi redată sub forma verbală decât diminuată şi incoerentă.

Nu insist asupra acestei lipse de prudenţă şi îndrăzneală cu care d. Efti- miu a procedat nu contra unei singure femei care are respectul artei sale şi merită poate puţină consideraţiune din partea scriitorilor din ţara ei, dar mai ales asupra maréi pagube care s’a adus acestei viitoare apariţii a Cobzarului în faţa publicului bucureştean, faţă de care îmi făceam mai dinainte o vie bucurie şi pentru care-1 pregăteam cu atâta în­grijire.

Apelez la toţi confraţii mei şi cu atât mai mult la presa română, care a ştiut atât de bine să înţeleagă şi să traducă patriotica emoţiune şi triumful creat prin apariţia Cobzarului pe prima scenă lirică din lume şi întreb pe d. Eftimiu ce sentimente de afaceri au putut sa şteargă în d-sa sentimentele pe cari tot románul demn de acest nu- me ar trebui să le aibă?

Fără îndoială că voi apela la lege, dar rămân îndurerată şi în mod crud o'ensată, ori ce s’ar întâmpla.

Primiţi d-le Director expresiunea sentimentelor mele cele mai distinse. — Elena Văcăreseu.

0 ciocnire de trenuri, se anunţă dinMifkolcz, care a avut ioc Joi noaptea. Un tren personal plecat din Ajnácskő s’a ciocnit cu un tren de povară. Cioc­nirea a fost atât de puternică, încât mai multe vagoane *u fost sfărâmate. O fetiţă de 5 ani a fost omorâtă, trei pasageri şi câţiva impegaţi au suferit răni mai uşoare:

Don Miguei de firaganza dat înjudecată. Din Viena se anunţă: Princi­pele Don Miguei de Braganza, preten­dentul la tronul Portugaliei, care s’a că­sătorit acum câtva timp cu o ameri­cană multimilionară, a fost dat în ju­decată pentru suma de un milion de cătră principele Turn Taxis. Acum câţiva ani când principele Don Miguei era în mare lipsă financiară, principele Turn Taxis i a girat poliţe de un mi­lion şi jumătate coroaue. Când sosi ziua eşuărei poliţei, Don Miguei nu dădea uici un semn de vieaţâ. Princi­pele Turn Taxis se văzu silit să plă­tească 1 milion.

Crima unui falsificator ds monade.In comuna Cochirleanca (Buzău) s-a gă­sit zilele acestea cadavrul carbonizat al băiatului Neacşiu Vrânceanu de 16 ani din comuna Căneşti. De la început s’a bănuit că la mijloc e o crimă, căci a- cest băiat era groaznic schingiuit de administratorul moşiei Roman. Cauza a- cestei sebingiuri, după cum rezultă din reclamaţia făcută la parchet, e că victima era trimis de administrator la oraş cu un tipar de bani, cu care a fost surprins de mai mulţi oameni şi

de cantonierul de lângă staţia Boboc. Administratorul de frică a pus pe vă­carul Gh. Chiriţa de l-a omorât cu cio­magul, apoi l-a băgat în pae dându-i foc, ca să mascheze crima. Cadavrul avea capul spart, din care cauză par­chetul a dispus facerea autopsiei. Au­torităţile continuă cu cercetările.

Agita(la sufragetelor engleze. DinLondra se anunţă, că sătpămână tre­cută, pe când primul ministru Asquit şi a tăcut intrarea în Dublin, un indi­vid din mulţime a arunest un topor asupra trăsurei, în care se afla d-nul Asquit, soţia sa şi deputatul irlandez Redmond. Toporul lovi pe d-nul Red- mond la oebiu rănindu-l destul de grav. Autorul acestui atentat a fost recunoscut în persoana agitatoarei Mary Leigth, care e soţia unui lucrător. Ea a făcut până acum cele mai multe şi mai grele pedepse dintre toate sufra- getele.

— La teatrul regal a fost ares­tată o femee, care s a încercat să dea toc perdelelor de la loja primului mi­nistru. Fâcându-se o perebiziţie domi­ciliară la locuinţa acestei femei, numită Evans, s a aflat acolo o cantitate mai mare de praf de puşcă, petrol şi ulei. Atât ea, cât şi alte trei complice ale ei au fost arestate.

Continuele atacuri ale sufrage­telor au provocat la cei mai mulţi din miniştri, şi mai ales iui Asquith, mare nervozitate. Mai ales consternat se a- ratâ corpul detectivilor cari, cu toate străduinţele, nu reuşesc să protejeze pe miniştrii de insultele sufragetelor.

Un proces original. înaintea tribu­nalului din Cbarkow (Polonia rusească) s’a judecat un proces original împotriva juraţilor oraşului Lubej, cari, în timpul ultimei seziuni a Curţii cu juri au a- chitat pe doi cunoscuţi hoţi şi asasini. Ancheta făcută a stabilit că juraţii au fost ospătaţi şi mituiţi, în tot timpul dezbaterilor procesului, de cătră fami­liile celor doi asasini. Toţi juraţii au fost osândiţi numai la o amendă de câte 20 ruble, dar achitarea celor doi asasini a fost anulată.

Averea regelui asasinat Alexandru ai Serbie! va fi pusă la licitaţie pub­lică îu timpul lunei August. Restul, din averea rămasă de pe urma regelui asasinat Alexandru şi reginei Draga a fost transportat a doua zi după asasi­narea perechei regale, în castelul Ta- kova. Se găsesc în acest rest al averei suveranilor asasinaţi, obiecte de mare valoare, printre cari tablouri cari au aparţinut pe vremuri regelui Milán.

Ştiri mărunte- Din Cernăuţi se anunţă: Poliţia a disolvat societatea de curând fondată a studenţilor ruşi „Orela, sub motiv că ar avea tendinţe subver­sive şi periculoase statului. Contra fon­datorilor societăţii poliţia a intentat proces.

— Ediţia ilustrată a ziarului »Cor- riere della Sera«, pubică fotografia re­gretatului I. L. Caragiale, însoţind-o de câteva note biografice.

— Societatea »Lloyd« din Londra a încheiat un mare număr de asigurări pentru cazul unui război între Germa­nia, Anglia şi Franţa. Primele de asi­gurare pentru un asemenea război sunt în continuă urcare.

— Agenţia Reuter află, că mica- do-ul Japoniei se află greu bolnav; de câteva zile zace în nesimţire. Sunt te­meri de moarte.

— Un groaznic incident s-a în­tâmplat pe câmpul de aviaţie St. Etien- ne din Franţa, a cărui victimă este technicianul Andre. In momentul când acest da ajutor pentru pornirea moto­rului, o heiice i-a apucat capul, rete- zândui-1 cu desăvârşire.

— 11 funcţionari ai menajeriei germane Hagenbectb, au fost arestaţi în Franţa sub bănuială de spiouaj*

—Femeia Maria Gh. Iacob din corn. Duuoeni (România) a dat naştere unui copil monstru de sex bărbătesc, cu oasele lipite de coloana vertrebală, pil cioarele încovoiate spre cap şi în locu- coatelor având o formă de coadă. Mons­trul cât şi mama sunt in vieaţă.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului; /Szé­kely ş i R é ti, fabrică de mobile.

Aparate fotografice pentru diletant!.Recomandăm tuturor cari se interesează de arta fotografiei, acest sport plăcut şi uşor de învăţat casa specială provăzută cu articoli din domeniul fotografiei a firmei fondată în anul 1854. A. Mol), k. u. k. Hof-iieferant Wien 1. Tuchlau- ben 9. La cerere se trimite preţ curent ilustrat.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Pentru masa studenţilor români

din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuiri: institutul de credit şi eco­nomii »Zarandeana« din Boiţa (comit. Hunedoarei) 20 cor.

Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţumite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov.

Reprezentanţa oraşului Braşov va ţinea Mercuri la orele 3 p. m. în »Casa Sfatului« o şedinţă ordinară.

Concert bisericesc. Mâne, Marţi, la oreie 8 seara va avea loc în Biserica neagră un concert bisericesc, cu con­cursul cunoscutului cântăreţ de operă tenorul H. Koponyi. Din bogatul pro­gram al concertului fac parte mai multe piese clasice cântate la organe de d-1 director R. Lassel.

Muzica oraşului va cânta mâne, Marţi, la orele 5y2 la promenada de jos.

Licitaţie. Vineri în 26 Iulie n. la orele 20 se vor licita îu cancelaria ad­ministraţiei silvanale a oraşului canti­tăţi mai mari de brazi şi pini doborâţi de vânt şi anume 2520 metri cubici din revirul oraşului şi 2450 din revirul Ti­mişului.

0 FlipF8- Restanţierii cu a- bonamentul la »Gazetă“ sunt ru­gaţi cu insistenţă a-şi achita cât mai curând abonamentul, ca să nu fim siliţi a le sista trimiterea foii.

Dela „Asociaţiune“.Circulară cătră Onor. Direcţiuni ale despărţămintelor aAsociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român*.

In circulara cu Nr. 1886 dela 10 Decemvrie 1911, referitoare ia Cursu­rile pentru analfabeţi, am fost accen­tuat, între altele, şi următoarele :

«— Pentru a răsplăti întrucâtva munca săvârşită, comitetul central a decis să împartă 10 premii de câte 50 coroane între acei preoţi şi învăţători, cari, până la 1 Maiu 1912, vor dovedi prin direcţiunile despărţămintelor, că au instruit în scris şi cetit mai mulţi a- nalfabeţi în cursul iernii 1911/12».

Iar în aliniatul ultim ai circularei ce v’am adresat cu Nr. 1946 dela 25 Decemvrie 1911, cu privire la prelege­rile poporale din despărţăminte, am fost luat următoarele disposiţii:

«Cele mai bune dintre prelegeri să se înainteze comitetului central, care ie va censura prin organele sale şi Ie va publica în revista «Transilvania» sau în «Biblioteca poporală a Asociaţi­unii» ca prelegeri model. Cele mai bune prelegeri model din diferitele ramuri Comitetul central le va premia cu câte 50 coroane.

Fiindcă până la data de faţă numai puţine din Direcţiunile despărţămintelor noastre au satisfăcut acestor dispoziţii, le rugăm cu toată insistenţa, pe cele în restanţă, să binevoiască a prezintă comitetului central atât rapoartele, re­feritoare la cursurile pentru analfabeţi, cât şi eventualele prelegeri poporale model, ce li s’ar fi prezentat spre sco­pul indicat.

La cererile pentru premiile puse în vedere pentru instruarea analfabeţi­lor să se arete în deosebi: 1. Cât timp au durat cursurile întocmite spre acest scop?; 2. Numele persoanelor, care au luat parte la aceste cursuri; 3. Resul- tatele obţinute. — Aceste împărtăşiri să fie confirmate din partea directorului despărţământului, de care se ţine co­muna respectivă, şi să se înainteze Bi­roului centrai al «Asociaţiunei» (Sibiiu — Nagyszeben, Str. Şaguna, Nr. 6), cel mult până în 15 August n. a. c.

Reclamăm de urgenţă aceste ra­poarte, cu atât mai mult, pentrucă des­pre rezultatul cursurilor de analfabeţi avem de a raporta adunării generale şi pentrucă în scopul ţinerii acestora am fost distribuit, unde ni s’a cerut, circa 1000 ex. din Abece farul de I. Bota.

Primiţi, vă rugăm, asigurarea dis­tinsei noastre stime.

Si bi i u , în 19 Iulie 1912.Andreiu Bârseanu

prezident.

Teatru, concerte şi petreceri.In Bizuşa.

Inteligenţa română din lleanda- Mare şi ju r aranjează o petrecere de vară în 25 Aug. st. n. a. c, în sala ho­telului din Bizuşa. Venitul curat e me­nit pentru biserica gr.-cat. din Ileanda- Mare şi nenorociţii loviţi din Bârsăul- mare.

POSTA REDACŢIEI-V a s i le . Sperăm, ca oaspete v-a sosit

în pace. Dările de seamă, precum vezi, am în­ceput să le publicăm. Te rugăm deci să con­tinui cu prelucrarea. Salutări prietineşti.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp

Redactor responzahil : loan Brotea.

fabricanţi de mobil6 în Marosvâsărhely, cu prima O C T O M V R I E , magazin de mobile modern aranjat, BraşiîV, strada Porţii Nr. 50.

Celor ce se interesează îi putem servi de acum cu preliminare de spese şi dese nur

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 151—1912.

în fiecare s til şi execuţie, s e g ă ­s e s c i e f t i n e , şi pe lângă, cele mai av an ta jio a se condiţii la

Asociaţiunea do vânzare de mobile,Strad-a, T7"ă,mnaii ro 36.

Tot aci se găsesc dorm itoare, elegante« su fragerii, odăi p entru dom ni şi a lte aran ­

ja m en te in terioare.Covoare de Tolnay tu preţui fabricei se capătă numai aici,

— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Avis!Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor, Dame că lucre

C ostum e ş i ro c h i de dam e după cel mai nou şi mc dern fason cu preţ foarte ieftin.

Garantez croi inexcepţionafcil cu toats stima

G u s t a v B e e r ,c r o ito r d e d a m e S tr . S p ita lu lu i 33 .

1| Stabilimentul băilor din Târgul Cailor

Avem onoarea a aduce la cunoştinţă că s’a deschis baiia de înotatt împreunată da cu duşuri.

Tot odată suntem în stare după o acurată comparare a elementelor scaldelor naturale, a face băi minerale în vane anume pentru acest scop cu piatră acră, iod, maras- nă, ciosălau de brad, sare, pucioasă, acid ca^bouic, fer, tanin, soda şi flori de fân.

Preţurile şi orele se pot vedea din ordinea băilor.1

lyn;irul(Urî

n S S íS S S S S S S f e i í i S t ó

mHim(nilminii

Administraţia băilor.

V ă p sîto r ia artistică de lu x şi cu răţirea h em ică

G . S O L I M G E G S u c c e s o r i .Str. Spitalului 04, vis-à-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţă hernie şi reparează în ate-

s t o v i t a t e ! lieL propria ca nonă. i t o v i t a t e !

- = P E N E D E S T R U Ţ = -se curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în Pleureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori modeme, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Onor. muştiri vor lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

G. 80LINGER succesor, Str. Spitalului 64 vis-à-vis de Hotel Coroană.

Ghete de dame şi bărbaţi.Marca Salamander â Cor. 16 50 executare de lux â Cor. 2*50

neîntrecute în durabilitate-Magazine speciale pentru ghete

Frederic IpsenetCompB R A Ş O V ,Strada Yămii 36.

M e d i a ş , piaţa mare 26. 140,1-50

S i g h i ş o a r a , str. boerilor 10.

Gel mai ieftin isvor de cumpăratpentru prăvăliaşi cu mărunţişuri, mărfuri de Nürnberg şi papetărie

se află la

ALFRED SEULER & Co.M a g a z ie en. g ro s , B R A Ş O V .

Târgul poamelor 20- vis^ă-vls ße I, L. & A Hessliaimer.

00u§o0

T E L M A N N B É L Asalon de m odă. B ra ş o v , p ia ţa F ra n ­c ise lo s if, C o lţu l de là T â rg u l c a i­lo r, d e a s u p ra m ag. S cherg . e fj I.

Confecţionează cu lucrători de rargul prim din stofe moderne

h a i n e b ă r b ă t e ş t iMantale engleze de dame şi costume.

Comande din provincie se esecută cu garanţie, fără probă şi defect.

Prafurile -Seid litz ale lui MOLLV e r ita b i le n u m ai d ă c ă f ie - c a r e c u t ia e s t e p r o v ă d u tă eu m a r c a de i- .......... a p ă r a r e a lai A. MOLL ş i ou s u b s c r ie r e a s a . ■■■■ —■

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. jMoU în contra gre­utăţilor celor mai cerbicose la stomac şi pântece, în contra cârceijor şi acrele! la sto­mac, eonstipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestlunei de sânge, haemorhoidelorşi a celor niai diferite bole femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Co­

rone 2‘— Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecă to reşcă.

* POLL'S Franzbfjiinîwair. ‘ ’ SalzFranzbranntwein şi sare inia Moli.

V a r ie - ît l n u m ai drcă fle-care sticlă este provâzute tu ­rnarea de scutire şi cu piambui lui A. M oli

F r a n z b r a n n tw e in -u l ş i s a r e a este forte bina cu to cută ca un remediu popular cu deos ebire srofj prin tra rt), aii durerile de şofdini şi -! j 1 1 tism şi a altor ur­

mări de rec^ală.Preţul unei cutii originale plumbate 2.— cor.n

S ă p u n de co p ii a lu i Vi oll.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru culţi"

varea aţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor-—.40 b Cinci bucăţi cor. 1.80

Fie-care bucată de săpun, pentru copii &>,te provedutâ cu marca de apărare A. Moli.

Trimiterea principală prin Farmacistul  . M O L L Wien, I. Tncblanbenc. şi reg. furnisor al curţii imperiale.

— Comande d’u provinciă se efectuezi dilnic prin ramb ursă poştală —La deposite să se ceră anumit preparatele provădute cu iscălituraşi marca at.

apărare a lui A. M O L L.Deposit în Braşov: Karl Schmidt. farmacist.

GEORGE FOITH & Ciecea mai mare fabrică de tricotaj cu 120 lucrători.

Magazinul: B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 24. — Telefon 353.

„ • V- & I n » I

1 \ O

i i i ! f ! t i t e o

Specialităţi: ciorapi, tricouri, ar ticole de sport.

Pentru sezon recomandăm asortimentul bo­gat de cămăşi pentru turişti, brâne, cra­

vate, ciorapi de turişti.

Moara de esarendat.Moara proprietarilor din To-

hannl-vechiu edifirată şi asortată din nou cu cea mai modernă ma­şinărie, se va da în arândă pe 6 ani decursivi prin licitaţie publică Duminecă în 28 Iulie a. c. la oa­rele 1 1 a. m. în edificiul morii din Tohanul vechia (O-’Tobân).

Preţul de strigare 3200 cor.Vadiul 10°/0. Condiţiile de li­

citaţie şi informaţiile se pot că­păta dela subscrisul.

Ofertele închise se primesc cu 6 minute înainte de începerea licitaţiei.

Se observă, că comuna are staţiune de cale ferată precum şi o împrejurime estinsă şi foarte prielnică de a vinde taină de toate soiurile.

Nicolae Popînv, pens. şi proprietar.

A vis.Am onoarea a aduce la cu

nostinţa On, public că am deschis unAtelier de ras şi frisatmodern aranjat. Braşov strada porţi Nr. 7.

Rog sprijinul On. public- cu toată Stima

Puîin Zsinga.

Se caută 2 calfeunul de branşa ferăriei şi unul de branşa băcăniei, Consum Societate comercială pe acţii Blaj.

Toate t o i e l e Intrebiiiiiţează astăzi m m

GRÊMA MARGITa Ini FÖLDES.

HOTEL „COROANA"SOC. PE ACŢIUNI

DIN BRAŞOV

CASĂ DE PRIMUL RANG100 de odăi şi salonne cu con­fortul cel mai modern. Loc pen­tru 250 persoane. Lumină elec­trică şi caloriferi. Apartamente cu o: more de bâi. Ascensor. Spă­lătorie proprie cu abur. Venti­laţie ce i • ■: ■. ; . diceOreşi de scris. Sală mare d«. pri- i r i ’e. Băi. S.don de muzica. Os- pi uu de turip.i. Cameră obscură pentru amatori. Sa oane de ex­poziţie. Terasă. Garagiu). Omai- bes pen ra fiecare tren. Cafe­neaua mare aranjată după gus­tul cel mai ales. 100 de ziare şi reviste ilustrate indigene şi străine. Saloane mari de biliard şi de joc. Loje. Saloane de de­jun şi separeu i foare elegante. Mâncări naţionale transilvănene. Bucătărie aleasă vienează şi franceză. Vizitarea buc. tăriei este permisă cu cea mai mare plăcere. T< in ri şi liqueruri ex«

elente aseneaea şi băuturi fiue fără alcool. Bere exc. din Pilsen,:: bere bavareză şi engleză. •;

DIRECŢIUNEA SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI HANS MÂDER, director.

Pomada aceasta pentru faţă se foloseşte de milioane de dame. Este preparată pe temeiul de studii stienţifice şi după con­statarea chemicilor vestiţi cel mai bun şi nestricăcios mijloc pentru a face pie­lea albă şi fină. Efectul este surprinzător

şi sigur.Numai după o întrebuinţare de câteva zile dispar pistruele, petele, sbârciturile

şi ori ce necurăţenie a obrazului.

Crema Marglt a Iul Foldesnu numai înfrumseţează faţa, dar o şi a- pără de influenţa vremei, a soarelui şi

vântului.Avertisment pentru imitaţii şi falsificăriSe capiii în toati lunea: 1 tmrcănel 1 şi 2 C.

S ă p u n M ssrgit 70 b.P u d ră M a r g it 1 Cor. 20 b. Trimiteri poştale dela producent.

K olom an von Foldes,farmacist Arad.

(B).

Cuptor do închiriat,Casa cu cuptor de copt a vecinie

a V din Str. Prundului Nr. 19 este dela Sf. Mihai 29 Sspt. a. c. în colo de închiriat. Infarmaţiuni se pot lua dela tatăl de vecin G. Na- vrea Str. Prundului 4. Ofertele în­chise sunt de a se înaintâ tatălui de vecin până la sfârşitul lui Iu­lie st. n.

VAnsare de taie.Comunitatea bisericei ev. I

din Ideául inferior, voeşte a-şi vini baia de sare din loc său dm \ liberă, său prin calea licitaţium

Dr. FridericFolbertb analizân; în anul 1886 apa sărată a aceşti băi, puterea apei a aflat’o identici în putere cu apa dela Ocna Sibiului Vízakna. —

Concluzul final este:Din analiza apá stivată să

ori-cine convinge, cumcâ apa minerii din ldeciul'inferior să ţine de apa dié cele mai tari ape sărate

Pre lângă acest atest, dispunei încă şi de alte ateste medicale, *

Mai pre larg despre această tó jh să poate ceti în „Magyar-furdökalm1 pagina 76 şi 77, edat în anul 191! de Erdői Iozsef, Budapesta 1 Eőtrős-utcza 26.

Reflectanţii la aceaata atât privaţi cât şi societăţi rugaţ» până în 15 Augusta ai an a să adresa la curatorotnl biserici subierise.

Condiţiunile de vânzsra şi de* lucirile mai detailate să află li oficiul parocbial.

Ideciul inferior la 14Iuliel911C uratoratul b isericei ev. lutherai

Gara şi posta:Idecsfürdö. Comitatul Mu răş-Turdalransyllvama.

Beutură e«e- Dntăş? cu guşi i un, .vare pro tiuce sânge. «

j j Recomandată® metrici contra: boalei de ane râie, lipsă ̂sânge, neryosî tate, reconTO

lescenţă. — Influiţea. ă producere sângelui, întărind muşchii şi nervii, dă apetit fără a avea ceva urmJii neplăcute asupra stomacului sau dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. S una mică Cor. 2.—. Se capătă în 1( farmaciile.

Depozitul principal la :GUIDO F A B R IT IU S

fa r m a c is t în S lb ilu .VICHYPR0DÜGTEDIN

Sări naturale dins u r s e a s t a t u lu i francez.

PASTILLES VICHY-ETAT SEL’ VICHY-ETAT r i g a ? COMPRIMES VICHY-ETAT n

Atelier tehnic dantistic

Im SOLEBRAŞOV, Strada Vămii Nr. 1?

Execută toate lucrările ce ocad în branşa dantisticălids şi cu preţ moderat. — Spe­cialist în coroană şi popPacienţii din provincie săser* vesc în 24 oare.

-o- ■0 €>0 "€>-€>‘0€>€>0102 I

Coleşa & FanăŞuncă de Praga

B râ n z ă de Sibiiu D ife r ite Dulceţuri

şi m »reD e p o s it de Sonboafli

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.