Alpxa VrsanroN

,a

I*potriva uiterii

GAIDEEAEURoPilNX

Cuprins

Crea{ia qi timpul ...-----7

Clujul teatral...... -.....-77Amintindu-mi-lpe Liviu Ciu1ei....... ...-......- 44Magia gi lumina scenei - Aureliu Manea ....................62

Valentin Silvestru ....88George Constantin ...........'.........93Jocul actorului e fiin{.d.... ......... 103

Victor Rebengiuc - arta de a tr6i inle1esurile........... l-11

Univers scenic - Olga Tudorache ............. 119

Inteligenli gi vocalie - Liliana Tomescu.. ................. 125Entertainmentul gi nostalgia valorii ........ 130

lngerul scenei gi apelul memoriei ............. 139

Radu Penciulescu............... -....144Zer qi destin .........'.. 150

Festival de legendi - FITS .... 187

tn "Artr.ua

lui Eugene O'Neill ................. 195

Lucian Pintilie la Unteatru............... .......2O5Biserica lui Eminescu gi teatrul nim5"nui... ..............212Ecoul unei atitudini............ '...227T6cere vorbitoare... gi, undeva, ca din cer, sunetulcorzTtcare plesnegte... ............24tM[qti gi idealuri, monger... .....254Lumea intreagi e o sceni .......-269in vidul coroanei ...283Altfel despre Hamlet..... ...........292

,,Arta

Shikibu Murasaki

este un act persorual impotriua uitd.rii,o luptd. imPotriua morlii"

(n.977 - d. 1016 ) - Pouestea lui Genji

CREATIA $I TIMPUL

Pentru om, timpul poate fi o suprapunere de existen-

!e efemere gi nu se aseamini in niciun chip cu timpulobiectelor pe care trecerea evenimentelor nu le atinge.

,,A munci nu inseamnd, a produce doar lucruri, ci ada un, prel timpului." (Delacroix)

Prezen,ta ritualici, prezenla adevirat[, cea spiritu-ali nu este de la sine inleleasi gi soliciti creativitateanoastr[ continui.

Din punct de vedere ezoteric, Timpul este sacru 9iprofan, tr[indu-l pe cel sacerdotal.

GAndirea preluiegte veqnicia intirind cu esenle spi-rituale clipa. SfAntuI Augustin credea cd ,,Timpul este

imaginea mobild, a uegniciei".Fir[ o teorie a timpului nu este posibil[ nicio teorie

a istoriei gi a societilii, nicio doctrina ezoteric1' a inilie-rii qi a ritualului existenlial.

De fapt, vielii ii sunt proprii dou[ modalitili de exis-ten![ a timpului, dou[ tipuri de temporalitate - una isto-rici gi una supraistoricl -, fi.ecare dintre acestea cuprin-zAnd trei <<momente> ale timpului: prezentul, viitorul gi

trecutul. Prin ce se deosebesc lntre ele aceste modalit5lide existen{i ale timpului, in construclia umanitilii, iatd

Ar-pxa VrsenroN

intrebarea cardinal5 gi problema dificill care poate gitrebuie sI semnifice calea desivArgirii intru cunoagtere.

Decisivi qi tipici pentru nofiunea de timp ontic(existenlial) - faln de care noliunea de timp istoric con-stituie o modificare - este concentrarea asupra momen-tului individual in acuitatea lui, punctualitatea absolu-ti a acestui moment in care sunt absorbite toate relaliilecu trecutul.

Consecinla este ci autentica misiune creatoare (spi-ritual6) a existenlei universale nu poate fi inleleas5 de-plin pe acest teren. Pentru aceasta este nevoie de o alticonceplie despre prezent gi despre timp. Timpul istoricnu cunoagte un ,,ptezettt autentic"; prezentul devine inel tJYr ,,caz limiti".

Un cu totul alt caracter are acea modalitate de exis-ten!5. a timpului, in care ceremonialul meditativ igi do-bAndegte existenla lui specific5., de sens atotcuprinzbtor,plurifocal, in mhsura in care, ca lume desivArgit5, se eli-bereazd de ,,actualitatea" timpului istoric, de o prezenlddatati.

Evenimentul iniliatic, mitic, are un cu totul a1t ca-racter gi o cu totul alti structurl decAt timpul istoric,care se scurge ,,simultan" - sau care, mai bine spus, estesuspendat.

Noi, artigtii, nu reconstruim in afara simbolului gia metonimiei. Esenlele ezoterice trebuie reniscute defiecare dati pentru a semnifica plenar un traseu al den-sit5.!ilor. Timpul crealiei transfigurate, clci de creatiespiritualS este vorba, are ceea ce ii lipseqte timpului is-tortc; prezent autentic, netulburat, ,,clipi opriti in Ioc",,,prezentul etern"; in el caracterul tranzitoriu al clipeieste anulat, timpul ,,intreg" se opregte, ca s5 spunemaga, intr-un prezent durabil, constant.

Creativ in crealie, momentul dobAndegte esenli ginumai astfel devine prezent autentic. Dar gi in aceasti

impotriua uitdrii

temporalitate exist6 trecut gi viitor; atAta doar cI ele

se afli intr-o cu totul a1t[ relafie fa\b" de prezent 9i do-

bAndesc prin aceasta cu totul alte trisituri. Intr-o veri-tabil5 celebrare creatoare evenimentul artistic,,trecut",care s-a petrecut, nu este deloc trecut, in sensul in care

istoria trecut[ este sfArqiti pentru noi. Pe de alti parte,ceremonialul creafiei ce urmeaz6' a se petrece nu linede viitor in sensul pe care il are viitorul istoric ce este

aqteptat: trecutul gi viitorul nu sunt in contradiclie niciintre ele, nici cu prezentul - tocmai pentru c[ este vorbaaici de,,prezentul autentic".

Prin ceremonial gi iniliere artistic[ desivArgit[,prezentul autentic integreaz[ momentele contrastanteale temporalitilii intr-un timp nealterat, unitar, vizibildens in inlelesuri. Aceste momente surrt purtale de tim-pul relevat gi stau in iluminare gi armonie impreun[,suslinute in gAnd gi integrate, anticipate cu virtuozitatein eI: in existentul permanent ca permanent existent intrecut qi viitor - o ,,portan!i" care este inerenti concep-

tului etern al iluminirii creatoare. Insi, mai corect este

si vorbim despre ,,eliberarea" de timp a ceremonialuluicreator, inlelegAnd prin aceasta eliberarea de caracte-

rul ap[sitor al timpului existenlial-istoric gi statornicialui, intr-un prezent trinitar, in care trecutul gi viitorul,ca prezent viitor gi trecut al prezentului insugi fiin\eazd"

d.eopotriv[ in ,,bog6!ia prezentu]ui'' ce ilumineaz[ prinspiritualitate in opera de sine statorniciti ce-l identifichprin plurifocalitatea sa pe creatorul ei.

Pe aceasti structuri a timpului <nealterabr creatorsebazeazd. intre altele starea de plinhtate pe care o ira-diaz6, arta ca triire (experien$i) iniliatici.

tnlelepciune, For!5, Frumusele, Comuniune...Aceasti modalitate de existen!5 a timpului funcfi-

oneazd intru Totul prin Tot - iar lumina de densitS{iiideatice nu dispare prin reluare, poate fi repetatd f[rh

Alpxa, Vrsanrou

s[ diuneze intensititii triirii gi valorii, repetati gi iarrepetatl deslugeqte tainicului labirint ce il pitrundem,cucerindu-ne plenar rolul de partener. Inocenla in acestcaz se contopeqte cu erudilia cea mai inaltS. Vrem sivedem, iarS.gi qi iarlgi, la intervale cuvenite, traseul spi-ritual al des[vArqirii. Si-I explorlm cu intreaga fiinli.Aceasti repetare dezirabili este un indiciu al faptuluici temporalitatea artistici elibereazi gi aduce stareade elevalie a inteligenlei gi satisface nesecata implinire.,,Un {el de dorit din toatd, inima ce ne solicitd, integrareacosmicd.."

Existenla timpului, pe care o triim in acest fel, areceva comun cu aceea ,,ou,sia a-idios", de care vorbegteAristotel. ,,A-idios este acel ceva care nu e propriu indi-vidualului"... qi care este de aceea in afara timpului.

***

Ceremonialul face si dispari din sufletul celui im-plicat orice alt5 stare de spirit (adic6 tocmai ceea ce ,,iieste propriu persoanei individuale respectivg"), produ-cAnd in schimb acea revelalie care ii este proprie comu-niunii intru organicitate.

Caracterul trecitor aI umanului, vanitatea, frica,grija, incertitudinea, nehotirArea gi vinov5fia, elemen-te ale temporalit[lii existenlei sunt suspendate. Neinalydm - ind,ll.d,nd Crealia!

Dar aceasti modalitate a existenlei timpului adev5-rat gi nealterat, integrat gi incoruptibil (toate sunt si-nonime), pe care o relev5 ceremonialul artistic poate s5existe - se cteeazS, se reveleaz6., se fondeazi de fiecaredati intr-un mod specific timpului adevirat, prezentulautentic. Deci arta universali, prin plenitudinea sa,este o crealie spiritualS" sacrd ce iqi deflnegte unicitateaintr-o activitate plurifocal[.

10

11 impotriua uitdrii

Pe baza experienlei <timpului adevirab devineacum clar ci timpul istoric aI desfigur[rii, in cazul li-mitl este in esen!6 timpul fd,rd, prezerut sau cel mult cuun prezent redus doar la <<momenb> ca atate. Crealia ar-tistici, degi capabil[ si reveleze timpul adevdrat, tre-buie cliditl din materialul timpului istoric aI tradilieiimemoriale.

Prin conceptul gi practicile expresiilor creatoare,putem afirma c[ timpul ne indreapti spre existen{a de-sdud,rqitd, care, ins5., contrar erorii curente, este o exis-tenli in timp, o existenli in timpul adev[rat. Trebuie sireflectim la faptul c5 <opera>, crealia, prin structura eiperfecti, este doar arn'La acfiunii ce a atins desivArgirea.

Pentru a-gi putea exercita cu adevdrat misiunea,arta trebuie si ating[ <prezentul adevirab, trebuie sifi.e re-creat[ in spirit gi s5" cucereasci expresivitatea so-

licitati de viul tiinuit in ecoul existenlial. S[ nu uitimacest lucru: in fiecare moment de creativitate, se nagte o

lume ce se integreaz[ unui univers necunoscut.Crealiile artistice, cu intreaga lor semnificafie, ri-

mAn ilustrative atAta vreme cAt ele nu devin elementeale unui veritabil dialog, adic[ atdta vreme cAt nu in-tervine asupra lor capacitatea noastr[ de a le p[trundegi explora, de a Ie aduce pe treapta dezviluirii de sine aesenlei, mereu aceeagi, a omului gi a lumii. Arta nu estea artistului, ci acesta poate fi prin opera sa mesager aIartei

Arta gi crealia se trezesc mereu la o noui viali prinintAlnirea cu flecare dintre noi ciruia vrea s6-i vorbeas-ca, sa r se destalnule.

Prin aceasti intAlnire sacri ea realizeazi prezentuladevirat, diruindu-i-I gi celui care se las6 pradi seduc-

liei ei. Ydzut insi prin prisma timpului istoric, acestprezent nu este totuqi decAt o clipi, o,,privire de argint"(Baader), prin care, in cadrul timpului coruptibil profan,

Ar-oxa VrslnroN

devine transparent pentru o clipi timpul incoruptibilsacru. Oglinda trtcepe sd, se curele...

Tradipia artisticd creeazd. condilii pentru capacita-tea noastri de a percepe existenla adevirati, timpuladevirat in istoricitate qi prin insugi acest fapt are oinsemnltate revelatoare. Prezentul adevirat qi viu aIcrealiei este ins[ 9i condilia inlelegerii acestei opere spi-rituale universale.

Se pot distinge acum trei modalitili primare deexistenli a temporalitilii (cirora, de altfel, Ie corespundtot atAtea modalitili ale spaliului gi materiei!): anume,,timpul adevirat", ,,timpul aparent" gi timpul ,,fals".

In mod gregit eternitatea a fost imaginati ca:un pre-zent imobil, infepenit neluAndu-se in seami faptul c5" inacest timp trebuie integrate celelalte doui timpuri, tre-cutul qi viitorul, pentru ci abia in aceste trei dimensiunis[-gi poati exercita existenla desivArqiti sau dS.inuirea.Prin urmare tot ce este in eternitate, adich tot ce a primitvia!5 deplini (deplini 9i desivArqiti) - cici acesta estesensul adevirat al expresiei: viala eterni - trebuie s5. fierecunoscut ca existertt pernxanent in prezent, ca gi in tre-cut gi tn uiitor gi, prin aceasta, odihnindu-se permanentin miqcarea sa qi migcAndu-se permanent in liniqtea sa.Crealia triiegte. Triiegte energetic gi spiritual, constru-ind vegnicia fiecirei clipe iniuntrul efemerului.

Aceasti teorie despre timp igi are ,,temeiul" pro-priu-zis in Sfdruta Suipturd, qi in Crez. Cdci figiduitainviere a cS.rnii figiduieqte totodati ci impreuni cutrupul ce invie transfigurat, vor fi transfigurate qi spa-

liul qi timpul: ,,un nou cer gi un nou pimAnt". $i esteintr-adevir problematic ca aceast[,,cea mai dificili pro-blem6" si poati fl inleleasi in toati profunzimea ei f[rdo teologie biblicd, a timpului.

Ca printr-o oglindi deci, ,,pe cale speculativd", uedemesen,tialul in structurile concrete ale existenfei, datoriti

12

13 impotriua uitd.rii

faptului ce finxpul adeud,rat nu este total d,espdrfit d,etimpul nostru aparent (sau n-ar trebui si fie despirlit),ci pdtrund,e tntr-un fel in, el strdluminAnd timpul adev6-rat in timpul nostru aparent, prin ,,priuirile de argint"ale eternitdlil. Este triiti in aceste momente o existenliexcepfionali, desdvArgitd, deplin6.,,,o fd,rd,md de timp tnstare purd," (Proust), timpul autentic.

Direct opus adevS.ratului prezent nu este prezentulaparent, ci mai curAnd negarea absolutd, a oricd,rui pre-zent; sd.-L numim timpul fals, al treilea timp, dedesub-tul timpului aparent. in timpul fals orice fiin,td, este intrecut - dup{,cum, in timpul adevdrat orice fiinli estein prezent. Daci timpul adevirat are trei dimensiuni in-tegrate, iar timpul aparent numai dou6, atunci timpulfals nu poate avea decAt una. Sau, attfel formulat: toatedimensiunile timpului sunt inghigite de modul trecut. lntimpul fals, trecutul este tot ceea ce a trecut, prezentuleste tot ce trece gi viitor este tot ce, supus aneantiziriipi pieirii, va trece. Nici prezentul nici viitorul nu au re-alitate stringenti, real este numai trecutul, deci tocmaiceea ce - nemenlinut in viali prin vreun prezent - numai exist6. Aceasti a treia temporalitate are implicitcaracterul lucrurilor dezintegrate, pierdute, f[ri leacnefericite.

intre,,timpul etern" pe care ilputem numi, precumSaint Martin, timpul adevlrat gi timpul fals sti la mij-loc timpul vieluirii ca,,timp aparerrt", o aparenl5 pe carenu am gregi daci am denumi-o o ard.tare f,n sensul deplinal cuudntului - un spectru.

Agadar, in acest timp aparent prezentul adev[rateste real (gi activ) numai in m[sura in care timpul apa-rent se deschide printr-o jertfd, spirituald, ceea ce cere-monialul gi inlierea artistici relev5 existenlei adevira-te, existenfei deslvArgite.