Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

Campbell, |oseph

Eroul cu o mie de chipuri / Joseph Campbell;

trad. din Ib. englezi de Mihai Minescu gi GabrielaDeniz.

Bucuregti: Herald, 2018

ISBN 978-973-1 1 1-698-3

I. Mdnescu, Mihai (trad.)

IL Deniz, Gabriela (trad.).,

JOSEPHCAMPBELLFOUNDATION,infiinlatlinlgg0,esteoorganizalieftriscop lucrativ, care continua opera lui foseph campbell de explorare a mitologiilor qi religi-

ilor comparate. Fundalia gi-a fixat trei obiective principale'

ln primul rind, urmereqte se prezerve, si protejeze 9i si continue opera de pionierat

a lui campbell. Aceasti componenti implici catalogarea 9i arhivarea scrieriior sale, edi-

tarea gi diserninarea operei sale publicate, protecFa drepturilor de autor corespondente qi

difuzarea operei sale in format electronic Pe site-ul Fundafiei.

Apoi Funda{ia urmireqte si stimuleze studiul mitologiei gi al religiilor comparate. In

acest sens, organizeazlgi/sau acordl sprijin diferitelor plograme de formare in domeniul

mitologiei, susfine gi/sau finanleazi evenimente destinate si faci mai bine cunoscuta pu-

blicului opera lui Campbell (in principal prin intermediul Arhivelor 9i al Bibliotecii foseph

campbell gi Marija Gimbutas) gi pune la dispozi{ie site-ul Fundafiei ca un forum de discu-

1ii interculturale gi interdisciplinare pertinente.

in sfirqit, Fundalia ajute persoanele private s[ iqi imbogileasci via]a printr-o serie de

iniiiative precum: programul sdu de afrliere pe internet, releaua sa intefnalionali de mese

rotunde locale asupra mitologiei, precum qi diverse evenimente punctuale legate de opera

lui ]oseph Campbell.

)oseph Campbell

THEHERO WITH ATHOUSAND FACES

Commemorative Edition, 2004

@ 2008, ]oseph Campbell Foundation (jcf.org)

Aceasti lucrare a fost publicati pentru prima oari de

Bollingen Series XVII / Princeton University Press

IOSEPH CAMPBELL

Eroul cu o mie de chipuri

Edi{ia a II-arevezut|gi adiugitd

Traducere din limba engleztMIHAI MANESCU & GABRIELA DENIZ

EDITURA Sb ugnernBucuregti,2018

398 Enour, cu o MrE DE cHrpuRr

XVm. Regele Lund Si poporul sdu (Sudul Rhodeziei).Picturdpe piatri dinpreistorie, localizati la Ferma Diana Vow Districtul Rusapi, Su-

dul Rhodeziei, cel mai probabil asociatd cu legenda lui Mwuetsi,

Omul Lund (supra, pp.290-292). MAna dreapti pe care figura dinpicturi o ridici tine un corn. Datatl de cel care a descoperit-o,

Leo Frobenius,,cca 1500 i.Hr. (Cu permisiunea Frobenius-Insti-

tut, Frankfurt am Main.)XIX. Mama Zeilor (Mexic). Ixciuna, dind nagtere unui zeu. Statueti

din pietre semi-pre{ioase (scapolit, 7,5 inch inillime). (Fotografie

dupi Hamy, cu permisiunea American Museum of Natural His-

tory, New York City.)

XX. Tangaroa, produchnd zei ;i oameni (Insula Rurutu). Sculpturi inlemn din Tubuai, Polinezia, grup de insule din sudul pacificului.(Cu permisiunea British Museum.)

X)(I. Monstrul Haosului Si Zeul Soare (Asiria). Panou de perete din ala-

bastru aflat in palatul lui Ashur-nasir-apal II (S85-860 i.Hr.), Re-

gele Asiriei din Khalu (oragul modern Nimrud). Probabil cLzeuleste divinitatea nalionali, Assur, cel care preia rolul jucat in pre-

alabil de Marduk in Babilon sau Enlil, zeul sumerian al furtunii.(Fotografie a unei gral"uri din Austen Henry Layard, Monuments

of Nineveh, Second Series,Londra: J. Murray, 1853. Placa origina-

li, acum aflatd in British Museum, a fost atit de deteriorati incAt

formele ei pot fi cu greu observate intr-o fotografie. Stilul este ase-

minitor cu cel din Imaginea XIII.)XXII. Thndrul Zeu aI Grhnelor (Honduras). Fragment din calcar aflat in

vechiul orag al civiliza{iei Maya, Copan. (Cu permisiunea Ameri-can Museum of Natural History, New York City.)

XXIII. Carul Lunii (Cambodgia). Relief aflat la Angkor Vat. Secolul XIId.Hr. (Fotografie din Angkor, edilia,Iel'l Paris, 1935.)

XXIY. Toamna (Alaska). Masci de dans a eschimogilor. Lemn pictat.

Din districtul Kuskokwim River aflat in sud-vestul Alaskii. (Cu

permisiunea American Indian Heye Foundation, New York City.)

CUPRINS

PREFATA

PROLOG - Monomitul

PARTEA I - Aventura Eroului

1. Plecarea

2. Inifierea

3. intoarcerea

4. Cheile

PARTEA A II-A - Ciclul cosmogonic

1. Emanalii

2. Naqterea din Fecioari

3. Transformirile eroului

4. Disolulia

EPILOG - Mitul gi societatea

Bibliografie

Lista de figuri

Lista imaginilor

5

7

51

53

98

L9I

238

245

247

285

299

347

360

37t

390

393

Clprtorur r

PTECAREA

-l-Cnrunnna LA AvENTURA

A fost odati ca niciodatd, pe vremea cind dorinple inci se impli-neau, un rege care triia alituri de fiicele sale, toate frumoase, insi cea

mai mici dintre ele era atat de frumoasS,, incit soarele ce vizuse atitealucruri se minuna de fiecare dati cand razele sale ii mangiiau chipulgingag. in preajma castelului regelui se afla o mare pidure intunecati,iar in pidure, pe sub un tei bitrin curgea un izvor. in zilele cilduroase,

fiica regelui se aventura in pidure 9i se aqeza la marginea izvorului rece.

Ca si treacd timpul, ea lua o minge de aur, pe care o arunca in sus gi

apoi o prindea; acesta era jocul ei preferat.

intr-o zi, mingea de aur nu s-a mai intors in bralele ridicate ale

prinfesei, ci le-a ocolit, a lovit pimAntul gi s-a rostogolit direct in api.Prinlesa a urmirit-o cu privirea, dar aceasta a dispirut inghiliti de ape-

le izvorului, care era adAnc, at6t de adinc, incdt nu i se vedea fundul.Atunci, ea a inceput si plingi in hohote, iar plAnsetul ei risuna din ce

in ce mai tare, frri si-qi gdseasci weo mdngdiere. $i pe cdnd plangea ea

cu atita jale, a auzit o voce:

- Ce s-a intdmplat, Prinlesd? Plingi atdt de tare, incAt pAni gi uneipietre i-ar fi mili de tine.

54 Enour cu o MrE DE cHrpuRr

Fata s-a uitat in jurul ei si vadd de unde venea vocea. In fafa ei, inapd, avdzut capul mare, urdt ;i gras al unei broagte.

- Ah, tu erai, Broscoiule, spuse ea. pldng pentru ci mi-am pierdutmingea de aur in izvor.

- Liniqtegte-te, nu plAnge, i-a rispuns broscoiul. pot sd te ajut. Darce-mi dai in schimb daci l{i aduc inapoi juciria?

- Orice doregti, dragul meu broscoi, i-a spus ea; hainele mele, per-lele mele gi bijuteriile mele, chiar gi coroana mea de aur.

Broscoiul i-a rdspuns:

- Nu vreau hainele tale, nici perlele, bijuteriile sau coroana ta deaur. Dar daci vei avea griji de mine gi mi vei llsa s6-fi fiu partener dejoaci, daci mi vei lisa sd stau cu tine la masi, si minAnc din farfuria tade aur, sd beau din cana ta gi sd dorm in patul tdu, daci imi promifitoate astea, ili voi aduce imediat mingea.

- De acord, spuse ea. i1i lbgnduiesc orice doregti, doar si-mi aduciindirit mingea. Dar mai apoi s-a gdndil ,,Ce vorbe spune qi broscoiulacesta! El triiegte in api, alituri de semenii sii, n-are cum si devinivreodati prietenul unui om'l

Imediat ce a licut legimdntul cu broscoiul, acesta s-a scufundat inizvor qi dupi ceva vreme a iegit la suprafali; linea in gur6 mingea gi aaruncat-o pe iarbi. Prinlesa s-a inveselit imediat ce gi-a vdzutjuciria. Aridicat-o gi a inceput si se indepirteze de rAu.

- Stai, stai, strigi broscoiul, ia,mi gi pe mine, nu pot si fug ca tine.Dar la ce i-a folosit broscoiului cd a oriciit din toate puterile sale? prin-

fesei nu i-a mai pdsat de broscoi gi s-a gribit si ajungi acasi, uitindu_gipromisiunea, iar broscoiul amdrit a sdrit inapoi in izvor.l

Acesta este un exemplu al uneia dintre ciile prin care poateincepe o aventuri. O greqealS - aparent o simpli intAmplare - dez-vdluie o lume nebinuiti, iar individul este atras intr-o relafie cuforfe pe care nu le inlelege. Aga cum ar6ta Freud2, gregelile nu suntintdmplitoare. Ele sunt rezultatul unor conflicte sau dorinfe supri-mate. Ele sunt produse de izvoare nebinuite pe suprafafa viefii, iaraceste izvoare pot fi foarte addnci, la fel de adanci ca sufletul insusi.O greqeali poate schimba un destin. in aceasti poveste, disparilia

t Grimms'Fairy tales,Nr.l,,,The Frog King'l2 The Psychopathology of Everyday Life. (Ed,. Standard, VI, orig. 190 r.)

Prncenne 55

mingii este primul semn al unei schimbiri in via{a prin}esei. Bro-

scoiul este al doilea, iar promisiunea ignorate este al treilea.

Ca o manifestare preliminari a puterilor ce incep si se dezvol-

te, broscoiul care iese din apd ca printr-o minune poate fi denumit

,,mesager". Criza generati de apari{ia sa este ,,chemarea la aventu-

r['i Chemirile mesagerului pot fi chemiri la viafi, cum este cazul

povegtii de fap sau, in alte momente ale vie{ii, chemiri la moarte.

l)e asemenea, poate fi chemarea cltre sivArgirea unei importante

fapte istorice. Sau poate marca inceputul unei iluminiri religioase.

Aga cum este infeleasd ea de citre mistici, chemarea marcheazd

ceea ce a fost numit ,,trezireasinelui'r. in cazul prinfesei din poveste,

ca nu semnifici altceva decAt intrarea in adolescenfi. Dar fie cdL este

mare sau mici qi indiferent de etapa sau de perioada viefii, chemarea

ridici intotdeauna cortina la inceputul unui mister al transformdrii -tun ritual, un moment sau pasaj spiritual care, atunci cdnd este dus

la bun sfrrqit, conduce la o moarte sau la o nagtere. Orizontul vie{ii

obignuite a fost dep6git; vechile concepte, idealuri gi modele emolio-

rrale nu mai sunt potrivite, iar timpul unei treceri a sosit.

Reprezentative pentru circumstanfele chemdrii sunt: pddurea

Intunecati, arborele bitrAn, izvorul, dar qi subestimata qi reticenta

aparifie a purtitorului puterii destinului. Recunoagtem in aceasti

scene simbolurile Buricului Lumii. Broscoiul, micul dragon, este

opusul din povegti al garpelui din lumea subterane, al cirui cap

snsline pdmdntul gi care reprezinte puterile demiurgice ale abisu-

lui. El iese la suprafafi cu mingea de aur a soarelui, pe care ceva

mai inainte o inecaseri apele sale intunecate: semindnd in acest

rnoment cu marele Dragon Chinezesc din Orient, cel care aduce

in gurd soarele care resare, sau cu broasca pe al cirui cap ciliregte

l'rumosul tinir nemuritor, Han Hsiang, ce duce in mini un cog

plin cu piersicile nemuririi.

1 Evelyn Underhill, Mysticism, A Study in the Nature and Development of Mans Spi'

ritual Consciousness (New York E. P. Dutton and Co', 19ll), Part II, ,,The Mystic Way']

( )hapter II, ,,The Awakening of the Self i

56 Enour, cu o MrE DE cHrpuRr

Freud a sugerat ci toate momentele de anxietate reproduc sen-

timentele dureroase ale primei despdrfiri de mami - intensificarea

respirafiei, congestia sdngelui etc. -, ale crizei nagteriit. Totodatd,

toate momentele separirii gi ale unei noi nagteri produc anxietate.

Fie ci este vorba despre copila regelui care este pe cale si fie inde-pirtati de fericirea unitifii duale existente intre ea gi Tatil Rege,

sau de fiica lui Dumnezeu, Eva, acum pregititi si plece din peisajul

idilic al Gridinii Edenului, sau de Viitorul Buddha, aflat in cel mai

inalt stadiu de concentrare, care trece dincolo de ultimele orizon-turi ale lumii create, aceleagi imagini arhetipale sunt activate, sim-

boluri ale pericolului, ale reasiguririi, lncercdrii, trecerii si straniei

sfinfenii a misterelor nagterii.

Dezgustitorul gi respingitorul broscoi sau dragon din poveste

aduce in gurd mingea-soare. Broasca, garpele, cel respins este re-

prezentantul acelei profunzimi incongtiente (,,atdt de addnc, incAt

fundul nu i se poate vedea"), acolo unde sunt adunate toate legile,

tofi factorii gi toate elementele de existenfi respinse, reprimate, ne-

recunoscute, negtiute sau nedezvoltate. Acelea sunt perlele din pa-

latele submarine ale ondinelor, tritonilor sau ale paznicilor apelor;

bijuteriile care lumineazi oragele demonilor din lumea subterani;seminfele de foc, aflate in oceanul nemuririi care susfine pimAntulgi-l inconjoard precum un garpe; stelele imbrdfigate de nemuritoa-

rea noapte. Acestea sunt pepitele din comoara de aur a dragonului;merele strdjuite ale Hesperidelor; firele Ldnii de Aur. Astfel, mesa-

gerul sau heraldul care anunfi chemarea la ayenturi este de obicei

intunecat, dezgustitor sau inspiimintitor - considerat a fi riu de

intreaga lume. Cu toate acestea, dacd ar fi urmat, s-ar deschide ca-

lea printre zidurile zilei cdtre intunericul unde strilucesc comorile.

Sau mesagerul este o bestie (cum se intimpli in povegti), un expo-

nent al fecunditefii instinctuale refulate in interiorul nostru sau o

reprezentare ascunsd gi misterioasd a necunoscutului.

t Sigmund Fread., Introductory Lectures on Psycho-Analysls (tradus de James Stra-

chey, Ed. Standard, XVI; Londra: The Hogharth Press, 1963), pp.396-97. (Orig. 1916-17.)

Pr,ncenEl 57

Se povestegte, de exemplu, despre cum regele Arthur se pregd-

tea impreund cu alfl cavaleri si plece Ia vAnitoare:

indatd ce a intrat in pddure, regele a vizut in fafa sa un cerb mdre].

- Am si vAnez acest cerb, spuse regele Arthur. Igi lovi bidiviul cu

pintenii gi haitui cerbul, gata siJ prindi. Insd regele goni dupd cerb atdt

de mult, incat calului sdu i se tiie suflarea gi cizu mort. Atunci, un paj iiaduse regelui un alt cal. $i regele privi cerbul prins gi calul siu mort; se

agezi langi o frntAni gi cdzu adAnc pe ginduri. Cum stitea el acolo, i se

piru ci aude litratul unor cAini gonaci, cam treizeci la numir. $i odati cu

aceasta, regele vizu cum se apropie de el cea mai ciudatd fiari, nemaivi-zutd gi nemaiauzitd. Fiara se duse la fdntini gi bdu api, iar din burta fiarei

venea un zgomot de parci ar fi gonit treizeci de perechi de cAini. Dar intot timpul cdt se addpi, zgomotul din burtd incetd si se mai audd; qi cre-

atura se indepirti apoi cu mare zgomot, spre marea mirare a regelui.l

Mai existd si povestea - dintr-un alt coll al lumii - a unei fete

arapaho din cd.mpiile nord-americane. Ea urmdrea un porc spinos

aflat ldngi un plop. inceicd si loveasci animalul, dar acesta fugi inspatele copacului gi incepu si se cafere. Fata cdutd siJ prind6, dar nureugi. ,,Ei bine!" spuse ea. ,,Am sd mi urc in copac sd prind porculpentru cd vreau lepugele lui, iar daci va fi nevoie, mi voi urca pini invirfl' Porcul spinos ajunse in vdrfirl copacului. Apropiindu-se $i ea,

tocmai cdnd sd pund mAna pe el, trunchiul copacului se inalld din-tr-odati, iar porcul spinos igi continud cdldrarea. Privind in jos, fata

iqi vizu prietenii lungindu-gi gAturile dupi ea gi frcandu-i semne sicoboare, dar, fiind deja mAnati de dorin{a de a prinde porcul spinos

qi ftcandu-i-se frici de distanfa mare pAn[ la pimAnt, ea continud siurce pinl cdnd de jos se mai vedea doar cdt un griunte gi impreund

r:u porcul spinos ajunse in cele din urmi in cer2.

t Malory, Le Morte dArthur,I, xix. Urmirirea cerbului qi intdlnirea cu fiara mar-

r heazi inceputul misterelor asociate questei Sftntului Graal.

'? George A. Dorsey qi Alfred L. Kroeber, Traditions of the Arapaho (field Columbia

Museum, Publication 81, Anthropological Series, Vol. V Chicago, 1903), p. 300. Retipi-littr in cartea lui Stith Thompson Tales of the North American Indians (Cambridge, Mass.,

le29), p. 128.

58 Enour. cu o MIE DE cHIPURI

Fig. 3. Osiris,luind forma unui taur,

iEi transportd credinciosul in lumea de dincolo.

Doui vise vor fi suficiente pentru ilustrarea aparifiei spontane

a figurii mesagerului in psihicul pregitit pentru transformare' Pri-

mul este visul unui tAnir care ciuta si dea un sens vielii sale:

Mi aflu pe o pajigte verde, unde pasc multe oi. Este ,,tirimul oi-

lor'l Pe tirdmul oilor se afl6 o femeie necunoscuti care imi arati caleat.

Al doilea este visul unei tinere fete a cirei prieteni a murit de

tuberculozl. Ea este terifiatd de faptul ci ar putea avea 9i ea boala.

MI aflam intr-o gridini infloriti; soarele tocmai apunea intr-un

halou roqu insingerat. Apoi, in fa{a mea a ap4rut un nobil cavaler ne-

gru, care imi vorbi cu o voce serioasl, addnci 9i inspiimdntitoare: ,,Vrei

1 C.G. ]ung, P9r chology and Alchemy (Collected'Works, vol' 12; New York and Lon-

don, 1953), pp. 71,73. (Orig. 1935.)

PrnceRse 59

si mergi cu mine?" Fdri si agtepte ca eu si*i rispund, m-a luat de mindgi m-a luat cu siner.

Fie c6 vorbim despre vis sau despre mit, in aceste aventuri exis-

ti o atmosferi de fascinafie irezistibili fafi de personajul ce apare

brusc sub forma cdlinzei, marcdnd o noui perioadi, o noui etapiin via{d. Ceea ce trebuie infruntat gi este intr-un fel profund famili-ar inconstientului - degi apare ca surprinzi.tor sau chiar infricogd-tor pentru personalitatea congtienti - se va face cunoscut. Iar ceea

ce inainte era plin de insemnitate, ar putea intr-un mod straniu sifie golit de semnificafie: precum lumea prinfesei a cdrei minge de

aur a dispirut brusc in apa izvorului. Dupi aceea, chiar daci eroulse intoarce pentru o perioadi la ocupa{iile sale obignuite, ele s-ar

putea si ii aparl acum inutile. O serie de semne a ciror prezenlitcregte in intensitate vor deveni apoi vizibile, pdni cAnd chemdrile

nu vor mai putea fi refazate. Aga cum se intAmpli in legenda celor

,,Patru Semne", cel mai cunoscut exemplu al chemirii la aventurlclin literatura lumii.

Tdndrul prinf Gautama Shalcyamuni, Viitorul Buddha, a fostprotejat de tatil siu pentru a nu cunoagte ce inseamni bitrAnelea,

boala, moartea sau cilugiria, ca nu cumva si-i vind weodati gAn-

dul de a renunla la via{a lumeasci. Cdci, la nagterea sa, i se profe-

[ise fiului ci urma si devini fie un implrat al lumii, fie un buddha.

Itegele - inclinAnd in favoarea vocafiei regale - i-a oferit fiului treipalate qi 40 000 de dansatoare care sd-l !in[ legat de lumea aceasta.

lnsi toate acestea nu au frcut decdt sd grdbeasci inevitabilul, deoa-

rece, inci de pe cdnd era relativ tdndr, prinful qi-a epuizat setea de

pldcerile trupegti gi a devenit pregdtit pentru altfel de experienfe.

l)in acel moment, au apdrut automat qi mesagerii:

intr-una din zile, Viitorul Buddha a dorit si meargi in parc Ei i-aspus vizitiului sdL-i pregiteasci trdsura. Dupi cum i-a fost spus, omul a

I Wilhelm Stekel, Die Sprache des Traumes (Wiesbaden: Verlag von f.F. Bergmann,

l9II), p. 352. Dr. Stekel scoate in evidenli relalia dintre haloul rogu insdngerat gi gAndul la

siingele tugit in tuberculozi.

60 Enour, cu o MrE DE cHIPURI

adus o trisuri eleganti 9i somptuoasi, trasi de patru cai din rasa

sindhava, la fel de albi ca petalele unui lotus alb. El l-a anunlat pe Viito-

rul Buddha ci totul era pregitit. Apoi, Viitorul Buddha s-a urcat in

trisura care semina cu un palat al zeilor gi a pornit spre parc.

,,Momentul iluminirii prinfului Siddhartha se apropie", s-au gAndit

zeii. ,,Trebuie si-i oferim un semnl' $i au transformat un zeu intr-un bi-trAn decrepit, ftri din1i, cu plrul alb, cocogat, sprijinindu-se intr-un toiag

gi tremurffnd din toate incheieturile. BitrAnul a apirut in fala Viitorului

Buddha, in as,a fel incALt doar acesta gi vizitiul slu il puteau vedea.

Apoi Viitorul Buddha i-a spus vizitiului:

- Prietene, te rog, spune-mi cine este acest om? Nici micar pirulsiu nu seamind cu cel al weunui alt om. $i cind a auzit rispunsul, a

spus: Rugine si-i fie naqterii pentru ci fiecare om care se nagte in lumea

asta trebuie si imbitrdneasci. $i, cu inima grea, s-a intors qi a reintrat

in palatul siu.

- De ce s-a intors fiul meu atdt de repede? a intrebat regele.

- Stepane, avizut un bitrin, a fost rispunsul; 9i pentru cd a vizut

un om bitrAn, el este pe cale si se retragi din aceasti lume.

- Vrei si mi omori cu aceste cuvinte? Lranjeaz| repede ca fiului

meu si-i fie prezentate cdteva piese de teatru. Daci il vom face si redes-

copere plicerile vielii, el nu se va mai gindi la retragerea din lume. $i

apoi regele a poruncit ca strijerii palatului si extindi paza imprejuri-

milor cu o jumitate de leghe in fiecare direc{ie.

$i iardgi, intr-o alti zi, pe cind Viitorul Buddha mergea citre parc,

a vizut un om bolnav trimis de zei. Interesdndu-se gi de acest om, el s-a

intors, cu inima grea, in palatul siu.

$i regele a intrebat ca gi mai inainte; gi de data aceasta a poruncit

ca paza si fie extinsi cu trei sferturi de leghe de jur imprejur.

Apoi iarigi, intr-o alti zi, in timp ce Viitorul Buddha se ducea spre

parc, avdzut un birbat mort trimis de zei. El a vrut si gtie ce era 9i cu

acel om gi apoi, tulburat, s-a intors la palat.

$i regele a fecut intocmai ca data trecuti, poruncindu-le strijeri-

lor si stea de pazd inci o leghe in fiecare direcfie.

Dar, intr-o altd zi, in timp ce Viitorul Buddha se ducea inspre

parc, a intAlnit un cilugir, imbricat lngrijit gi cuviincios, trimis de zei.

$i-a intrebat vizitiul:

- Rogu-te, spune-mi cine este acest om?

- PLEcAREA 6I

- Doamne, acesta este un om care s-a retras din lume; gi apoi vizi-tiul a continuat si laude retragerea din lume. GAndul retragerii dinlume l-a incintat pe Viitorul Buddha.l

Prima etape a cilitoriei mitice - pe care am denumit-o ,,che-

marea la aventurf' - semnifici faptul ci destinul l-a chemat pe erou

qi a transferat centrul siu spiritual de gravitafie din perimetrul so-

cietifii in care gi-a triit pini acum viala intr-o zond a necunoscu-

tului. Aceasti regiune predestinati, in acelagi timp a pericolului gi a

comorilor, poate fi reprezentatd. in felurite moduri: ca un tirim in-depirtat, o pidure, un regat subpimAntean sau subacvatic sau aflat

deasupra cerurilor, o insuli secrete, un virf de munte seme{ sau o

stare profundi de visare. insi, este mereu un loc al fiinfelor straniipolimorfe, al zbuciumelor inimaginabile, al faptelor supraumane gi

al desfbtdrilor imposibile.

Eroul poate inainta din propria sa voinfi pentru a indeplini

aventura, la fel ca Tezeu care a ajuns in oraqul tatilui siu, Atena, si

care aauzitpovestea ingrozitoare a Minotaurului. Sau poate fi purtatsau trimis intr-un alt teram de cdtre un agent bun sau riu, la fel ca

Odiseu, care a fost deviat de la cursul sdu pe Mediterani de citrefurtunile miniosului zeu Poseidon. Aventura poate incepe printr-osimpll greqeall, aga cum s-a intAmplat cu prinfesa din poveste; sau

croul se poate plimba pur gi simplu gi in acel moment se petrece unlbnomen care si-l atragi gi si-l provoace si se indepirteze de drumulsiu obignuit. Pot fi oferite exemple la infinit, din toate co\urile lumii2.

' Retipirit cu permisiunea editorilor de la Henry Clarke Warren, Buddhism in'lianslations (Harvard Oriental Series, 3) Cambridge, Mass.: Harvard University Press,

ttt96,pp.56-57.

'z In capitolul de mai sus gi in urrnitoarele pagini nu am incercat sI epuizez dovezile

qi exemplele. Acest lucru (realizat, de exemplu, de FrazeLin Creanga de Aur) ar fiinsemnatsl-mi extind capitolele considerabil, frrd a aduce nicio clarificare in plus ideii principale a

nronomitului. ln schimb, in fiecare capitol voi oferi cd,teva exemple semnificative din varia-

le tradifii ale intregii lumi. De-a lungul dezvoltirii acestei opere imi voi schimba sursele inmod gradat, astfel incdt cititorul sl poati savura calitifile variate ale unor stiluri Ei tradiliitliferite. Cind va fi ajuns la ultima pagini, cititorul va fi trecut printr-un numi.r semnifica-

62 Enour, cu o MIE DE cHIPURI

-2-Rsruzul cHnmi.nrr

De multe ori in viafa reali, dar nu mai pufin in mituri qi

povegti populare, intdlnim cazul banal cAnd nu se rispunde che-

mirii. Refuzul chemirii convertegte aventura in negativul ei. Per-

sonajul principal, incitugat de plictis, munci grea sau de ,,cultura",

pierde puterea de a acfiona hotirAt in sens pozitiv gi devine o vic-

timi care trebuie salvati. Lumea sa infloritoare devine un degert

pietros, iar viala i se pare a fi lipsiti de sens - chiar dacd, aqa cum

este cazul regelui Minos, el s-ar putea sI reugeasci sd construiasci

un imperiu de renume in urma unui efort titanic. Indiferent de

ce construclie ar ridica, aceasta va fi o construcfie a morfii: un

labirint cu ziduri ciclopeene in spatele cdrora si poatd ascundi

Minotaurul siu. Tot ceea ce poate face este si-gi faci noi probleme

gi si agtepte apropierea treptati a propriei sale dezintegrdri.

,,Chematu-v-am, dar voi n-ati luat aminte! [...] Cdnd va veni

peste voi necazul ca furtuna qi cAnd nenorocirea ca vijelia vd va

cuprinde." ,,Cici lndirltnicia omoari pe cei progti gi nepisarea

pierde pe cei fbri minte."1

Time lesum transeuntem et non revertentem: ,,Teme-te de ple-

carea lui Iisus, pentru ci el nu se mai intoarce."2

Miturile gi povegtile din intreaga lume evidenliazd cit refiz:ul

este, de fapt, refuzul unei renunflri la propriile interese. Viitorul nu

este privit ca o serie constantl de morfi gi de nagteri, ci ca un sistem

de idealuri, virtu(i, feluri qi avantaje care trebuie sd fie permanente

gi consolidate. Regele Minos a decis si pistreze taurul divin atunci

tiv de mitologii. In caz ci va dori si verifice daci toate etapele monomitului se regisesc in

respectiva sursi, nu va trebui decdt si citeasci titlurile enumerate in notele de subsoi qi sd

igi glseasci rispunsurile, ciutdnd prin mullimea de poveqti Prezentate.

' Proverbs, l:24-27, 32.

'? ,C[r]ile spirituale folosesc deseod acest citat latin care a inspiimintat multe sufle-

te" (ErnestDimnet,The Art of Thinklzg, New York: Simon and Schuste! Inc., 1929,pp.203'

204).

PrEc.e.nsa

cAnd sacrificiul lui ar fi insemnat supunerea in fala dorin{ei zeului

societ[fii sale. El a preferat si facd acest lucru pentru interesele sale

economice. Astfel, a eguat in inaintarea sa pe calea asumat[ - gi

am putut vedea cu ce consecinfe dezastruoase. insigi divinitatea a

devenit teroarea sa; cici, evident, dacd cineva devine propriul zeu,

atunci Dumnezeu insugi, voinfa lui Dumnezeu, puterea care ar dis-

truge sistemul siu egocentric, devine monstrul.

Amfugit de El, in nopli;i in zile;

Am fugit de El, de-a lungul anilor;Am fugit de El, in labirinturileminlii mele; ;i tn ceafa lacrimilorM-am ascuns de El ;i printre rhsete.l

Eroul este hirfuit, zi qi noapte, de fiinfa divini ce reprezintiimaginea sinelui viu intemnifat in labirintul propriului siu psihic

dezorientat. Clile spre porfile de iegire au fost pierdute: nu existinicio iegire. Nu poate decdt si se agale de propria-i persoani, pre-

cum Satan, cu furie, gi si triiasci in infern; sau altfel siL renunfe 9i

sd fie, intr-un final, anihilat in Dumnezeu.

Ah, smintitule, orbule ;i neputinciosule,

Eu sunt CeI pe care-L caufi!Ai alungat iubirea de la tine, tu, care M-ai tndepdrtat!2

Aceeagi voce misterioasi a fost auziti in chemarea zeului

grec Apollo in timp ce o urmirea peste cAmpii pe fecioara Daph-

ne, fiica riului Peneus. ,,O, nimft, o, fiici a lui Peneus, rimdi!" iistriga zeul - precum striga broasca spre prinfesa din poveste:

,,8u, cel care te urmiresc, nu-!i sunt dugman. Tu nu qtii de cine

fugi gi de aceea fugi. Nu alerga atit de iute, rogu-te, opregte-te dinalergare. Voi veni incet citre tine. Stai, opregte-te gi intreabi cine este

cel ce te iubegte".

I Francis Thomp son, The Hound of Heaven, rindurile din deschidere

'? lbid,concluzie.

63