GEORGE BAICULESCU$1

IOAN MASSOFF

TEATRUL ROMANESCALUM 0 SUTA DE ANI

CU 0 PREFATA DE

PAUL I. PRODAN

EDITUR A VREMEA // 1935

Jr

,c-2

www.dacoromanica.ro

GEORGE BAICULESCUBIBLIOTECAR LA ACADEMIA ROMANA

SI

IOAN MASSOFFSECRETAR LITERAR AL TEATRULUI NATIONAL DIN BUCURESTI

TEATRUL ROMANESCACUM 0 SUTA DE ANI

CU 0 PREFATA DE

PAUL I. PRODANDIRECTORUL TEATRULUI NATIONAL DIN BUCURESTI

EDITURA VREMEA // 1935

www.dacoromanica.ro

PREF A TAOrice aniversare care dovedeste ca teatrul

romanesc are un trecut destul de indepartat, nune poate decat mandri, cinstind patriotismul sidragostea de Tara a celor d'atunci.

Se implinesc o suta de ani decand s'a jucat inBucuresti pentru prima oars o piesa de teatru inlimba romans, decand vointa unui om, o vointade aceea pe care nu o opreste nici o stavila, nuse clatina de nici o izbire, facu pentru intaia oars,ca romanul sa incalte coturnul, sa is masca comicssi sa faca s rasune pe scena asta limba, ce maiinainte de cincisprezece ani, socotea cineva ca nueste in stare decat sa exprime cunostintele munci-torului sau cel mult, care era si mai Mu, rataciteleidei ale logofetilor vremer.

Cu prilejul acestei aniversari, Teatrul Nationaldin Bucuresti, a crezut d'a lui datorie sa montezeexact in aceleasi conditiuni, ca in 1834, spectaco-lul ce s'a desfasurat atunci pe mica scena de laTeatrul Momolo.

5

----

No

.

www.dacoromanica.ro

Pentru reconstituirea exacta a acestui spectacola lost nevoe de cercetarea ziarelor timpului, co-respondenta contimporanilor i a lucratorilor caris'au ocupat cu miscarea teatrala d'atunci.

Le-am gasit pe acestea incomplecte, sau in celmai bun caz cand le-am gasit contrazican-du-se.

Atunci d-nii George Baiculescu i loan Mas-soff au rasfoit ziarele, au cercetat documentele,au gasit multe inedite si au scris aceasta intere-santa lucrare, care pregateste atmosf era Cente-narului Teatrului romfinesc i care ne ajuta sa nedam aproape exact seama de greutatile intampi-nate de patriotii d'atunci pentru a aduce la impli-nire unul din cele mai importante deziderate carealcatuiau programul de activitate a celei d'a douasocietate secrets de la 1827.

In toate timpurile teatrul a lost cel mai sigurmijloc d'a forma gustul unui popor. Boerii de sea-ma, oameni de inima patruni de acest adevar augasit cu cale s formeze SOCIETATEA FILAR -MONICA ", in scopul d'a funda o gcoala de li-terature, declamatie si muzica vocals.

Dupe 7 luni de la infiintarea societatei, a avutloc in seara de 29 August 1834, in prezenta mem-brilor societatei i a intregei boerimi din Capita laMunteniei, prima reprezentatie in limba romans,jucandu-se de catre elevii acestei societati, sub re-gisoratul lui Aristia : MAHOMED- sau FA-N ATISMLIL- de Voltaire.

6

.--

www.dacoromanica.ro

Colectia ziarului CURIERUL ROMANESC",din acea epoca lipsind din bibliotecile noastre pu-blice, nu am putut avea toate amanuntele acesteireprezentatiuni, atat de hotaratoare pentru exis-tenta unui Teatru romanesc.

Din marturiile contimporanilor, dintr'o scrisoarea unuia din tinerii elevi ai FILARMONICEI-artistul de mai tarziu loan Curius (Curie), adre-sata unui nepot al s5u, am putut refine pe langaentuziasmul, bucuria si mandria spectatorului d'artunci si anume detalii asupra spectacolului.

Cu aceiasi migala dovedita de autorii acestei lu-crari am cautat si noi, cei de la Teatrul Nationaldin Bucuresti, s5 reconstituim acel spectacol, ma-nafi de un gand pios care cei cari ne-au lasat oatat de frumoasa =Venire.

S5 ne straduim s5 fim vrednici de astfel deinaintasi.

PAUL I. PRODAN

7

.

1

www.dacoromanica.ro

TEATRUL IN TARA ROMANEASCAPANA LA 1834

I

www.dacoromanica.ro

DELA JOCUL PAPU- Importanta culturalaSARILOR SI PANGLI- i educativa a teatruluiCART LA TEATRUL a Post recunoscuta din

OPTIC cele mai vechi timpuri.Nevoia spectacolului este fireasca pentru om,teatrul fiind insasil imaginea vietii. In Tarile Ro-manesti, din cauza vicisitudinilor prin care a tre-cut neamul nostru, spectacolele de teatru s'au des-voltat tarziu, in tim,p ce in alte tari scutite deinvazii strata, cari nu aveau nici un interes safavorizeze o miscare artistica, autori de vazasi actori talentati au imbogatit patrimoniul cul-turii nationale si au creiat o traditie artistica.

Odata cu sfarsitul epocei fanariote insa, pa-pusarii si panglicarii singurii reprezentanti,pe vremea aceea, ai artelor" nu mai multu-meau dorinta d,e spectacol a poporului.

Dar, asa tarsal cum s'a desvoltat teatrul intarile noastre, istoricul civilizatiei romane tre-bue releve ca : teatrul a fost intaia scan-teie artistica ce a scaparat pe cerul inegurat alTarilor romane, precum fu si unul &rare invede-ratele semne ale redesteptarii noastre nationale".

E adevarat ca parte din boieri se mai impar-

.

sa

11

--

www.dacoromanica.ro

taseau din reprezentatiile unor comedianti"straini, pripasiti pe la noi, dar poporul statea de-parte de aceste manifestatii.

Prima autorizatie, de care pomeneste istoria,data unor comedianti straini, spre a se producela noi, e*e datata 29 Mai 1798, cand Hanger If-

un admirator al civilizatiei franceze, a dathartie la mans sa fie primiti fara de suparare

arata mestesugul lor, ori unde vor fi poh-titi" ; trei gimnastici si mimi francezi, fratii Ble-sit, Bevilah si Mueni.

Mai tarziu, la inceputul domniei lui VodA Ca-ragea, sasul Mathias Brody si-a asezat o pano-rama in curtile caselor Banului Manolache Bran-coveanu, care erau in coltul strazilor Academieicu Edgar Quinet. Panorama Brody a atrasmulti lume, incat arnautii croiau cu vana de boupe mojicii cari se inghesuiau si nu faceau locinaltelor obraze".

Trebuie sa semnalam, deli obiectul lucrarei defats nu este decal teatrul in Tara Romaneasca,ca in aceasta epoca (1814), la Iasi, fiii de boeri,elevi de la scoala dasicalului Kiriak, au reprezen-tat cateva piese in limbile greaca si franceza.

DOMNITA RALU SI La Bucuresti, cati-TEATRUL GRECESC va ani mai tarziu,

1 8 1 7 domnita Ralu, fiicamai mare a lui Veda Caragea, a organizat in-tr'o camera a palatului domnesc primele repre.

12

Veda,

_

lui

a-gi

www.dacoromanica.ro

zentatii de teatru in Tara Romaneasca, jucand ingreceste, cu diletanti, cate-va piese intre care',OM*" de Alfieri si Moatteu fiilor lui Brutus"de Voltaire. In cadrul acestor spectacole s'a rele-vat tanarul C. Aristia, pe care domnita Ralu, cu-noscatoare a teatrului francez, l'a trimis la Parissa studieze arta dramatics cu celebrul, pe vremeaaceea, Talma.

In marea sa dragoste pentru teatru, domnitaRalu a pus' sa se construiasca un teatru, tot in cu-prinsul palatului. Acesta a fost primul teatru inBucuresti : Teatrul de la Cismeaua rode ", inCalea Victoriei colt cu strada General Berthelot.

Teatrul acesta avea optsprezece stanjeni penoun stanjeni si cinci palme de largime. Foartesimple, fara vre-o ornamentatie, avea trei randuride loji imbricate cu postav rosu si perdele dechembrica cu ciucuri albi. La randul intaiu, indreapta, era o mare sofa de catifea rosie pentruVoda, precum si 14 randuri de band. Lojile dinrandul de la mijloc erau pentru protipendada. Lu-minatia se faced cu lumanari de seu, iar candvenea Voda lumanarile erau de ceara.

Pain mijlocirea Cavalerului de Gentz, secreta-rul intim al lui Metternich, bun prieten cu VodaCaragea, a fost adusa in taxa (1818) trupa luiGherghy, cu un repertoriu melo-dramatic si mu-zical, italian si german.

De teatru in limba romaneasca nu putea fi Incavorba, de oarece fanarioti limba romaneasca

13

'

Alb

--

www.dacoromanica.ro

era considerata ca un dialect grosolan, intre-buintat doar pentru intelegerea cu slugile.

E de semnalat ca in anul 1816 la Iasi, Gheor-ghe Asaki, profesor la scoala Trei Erarhi, a or-ganizat cu cheltuiala lui, un teatru de societate,in saloanele hatmanului Costache Ghica si a ju-cat cu fiii de boieri Mirtil si Hloe" pastorale pre-lucrata de G. Asaki.

Dar, Caragea a lost nevoit sa fuga, incurcat inpropriiie sale intrigi si trupa lui Gherghy n'a statprea multa vreme in inactivitate, deoarece nouldomnitor Alexandru Sutu, a onorat teatrul, chiarin primele zile ale domniei sale.

In aceasta epoca, in Bucuresti s'a pornit ocare a tinerilor greci, pentru desrobirea Orli forde jugul turcesc. Ce mijloc putea fi mai bunpentru exaltarea sentimentelor for patriotice de-cat teatrul, prin reprezentarea capodoperelor tra-gicilor greci?

Si intr'adevar, aceste reprezentatii au avut in-fluents asupra spiritului tinerilor revolutionari,deoarece la iesirea de la teatru, unii dintre spec-tatori isi manikstasera entuziasmul tragand cupistoalele.

ECUBA" JUCATA IN Romanii, dorind saROMANESTE (1819) se manifesteze si ei inlimba materna, au jucat Ecuba" in traducerealui A. Nanescu, cu Ion Eliade Radulescu in ro-lul principal, precum si Avarul" de Moliere

14

miser

www.dacoromanica.ro

Aceasta reprezentatie nu a avut ins6 nici unfel de rasunet si se pare ca limba in care erautraduse piesele lasa foarte mult de dorit. Totusisa insemnam acest an 1819 ca prima ma.-nifestare ce-i drept neisbutita de teatru inlimba romaneasca.

Cu acest prilej, credem interesant sa repro-ducem un fragment din, poezia Saturn" a mare-lui luptator pentru cauza romaneasca, loan VA-earescu, care face design. aluzie la reprezen-tatia mai sus pomenita:

ram dat teatru, vi-1 pazitiCa un lacas de muse,Cu el curan,d yeti fi vestitiPrin vesti departe duse.

In el naravuri indreptati,Dati ascutiri la minte,Podoabe limbii voastre datiCu romanesti cuvinte".

In acela an, Alexandru Voda *utu alcatui prinpitacul domnesc din 8 Noembrie 1819 o eforie ateatrului un fel de directiune a teatrelornumind efor pe marele spatiar Iacovtachi Rizo.

Dar prim acest pitac, infiintand eforia, Sutu ainstituit si cenzura spectacolelor de teatru, cadrecunoscand ca Jeatrul izbuteste sa inlaturefaptele rele", totusi, spune mai departe, ca tre-bue ca cineva sa privegheze si sa controleze a-legerea pieselor".

Asa dar, cenzura!15

--

www.dacoromanica.ro

Dupa Zavera, Loan Vacarescu a facut nume-roase inceroari: pentru a aduce din nou limbaromaneasca pe scena, totusi din cauza razboaie,lor rusesti, aceste incercari n'au izbutit.

Se pare ca nici o manifestatie de teatrustrains sau romans nu a mai avut loc in TaraRomaneasca pans la 1828, cand fu numit primulefor roman al teatrelor, in persoana lui AgeConstantin Cantacuzino, tatal lui Gri-Gri Gan-tacuzino, fost, mai tarziu, multi ani director alTeatrului National din Bucuresti.

In acest an veni in Sara' o trupa nemteasca subconducerea lui Eduard Kraivig.

SOCIETATILE SECRE- In tome epocile deTB: 1822, 1827 impilare din partea

cotropitorilor, Romanii au simtit nevoia sa seadune in cercuri inchise, ferite de ochii oameni-lor stapanirii si in care sa hotarasea masuri pen-tru scaparea de sub jugul strain: sant asa ziselesocietati secrete.

Boerii fugiti din Tara, pe vremea Zaverei, auintemeiat la Brasov, o societate secrets, care peTanga scopuri politice avea inscris programin siunele desiderate de ordin cultural'. Cea dintaiudin realizarile acestei societati a fost continua-rea scoalei lui Gheorghe Lazar de la SfantulSava, al carei suflet, dupa 1821, a fost loanElia'de Radulescu.

Intorsi in tars, unii din initiatorii societatii

16

--

www.dacoromanica.ro

LOAN ELIADE-RADULESCU

www.dacoromanica.ro

din Brasov Nicole Vackescu, Grigore Ba-leanu si Constantin Cimpineanu -- la care se a-daoga Dinicu Golescu si I. Eliade Radulescu auinfiintat in 1827, Societatea literary ", cu sediulin casele lui Constantin (Dinicu) Golescu undeeste acum Palatul Regal inscriind in programulei, pe langa alte desiderate, formarea uni teatrunational" (punctul 7).

Izbucnind ciuma cei mai multi boeri au plecatdin Bucureti. La aitarul bisericii din Gole*ti audepus juramant pentru realizarea programuluiSocietatii literare", Constantin Golescu, StancuCapatineanu i Loan Eliade Radulescu: Jurca nici o pata de stage, nici o violate nu va in-tina implin'irea clatoriilor noastre".

Aici, la Goleti, in coala infiintata de DinicuGolescu, s'a reprezentat, in romaneste, de catreelevii *co-gel, fragmente din Regulus" in tra-cinema liui loan VAc4rescu.

La 1828, 1Dommul este alungat sff Rusii d'evinstapanitorii Tariff. Epoca de nesiguranta si deprigoniri...

Sub pretextiul a'r avea nevoe de-o pu-blicatie pentru raspandirea stirilor de pe campulde lupta, Eliade ,cu sprijinul lui Constantin Go-lescu, a gasit prilej pentru a cere autorizatiascoaterii unui ziar in limbs romans, care-si luaindatarirea sa publice asemened $iri. Asa aluat nastere, la 8 Aprilie 1829, Cutierul, Ro-mazieSe".

19

r

ca Rusii

www.dacoromanica.ro

toata aspra cenzura a ocupantilor, cartu-rarii romani n'au renuntat la ideea unui teatruromanesc. Curiertul Romanese", in nenumara'teranduri, lasa sa se inteleaga aceasta dorinta. Siastfel la Sfantul Sava, Eliade si Aristia au is-butit sa formeze un cerc de ascultatori, organi-zand chiar si, mid reprezentatii in romaneste, incare se spune ca s'a relevet tanarul C. A. Rosetti,pe atunci in varsta de 16 ani. S'a jucat cu acestpril'ej : Qeasul) de deal*" drama intr'un act deKotzebue, tradusa de marele logofat loan V&A-rescu si scene din Amfitg1icgt" si Avarul".

Lumea, lipsita atata vreme de teatru, indu-rand intre timp ciuma si razboaiele, a primit cubucurie aceste spectacole, cari trebuiau sa con-tinue de cloud on pe luna. Reprezentatiile sedadeau intro sala a pitarului Andronache (depe langa Skindar). Scene n'avea cortina, iarculisele ,erau de sipci cu mucava si cu hartie vop-sita, pe o parte cu copaci si pe alta cu stalpi.

Dar aceste manifestatiuni de teatru romanesc,nu puteau fi pe Rusilor, cari faceau tot ceputeau pentru a le impiedica si cari se temeauca teatrul ar putea sa rasipandeasca unele ideiinaintate, sprijinind libertatea si democratia decatre tirmasii carvunarilor de la 1821".

Excerente Sa deplin Imputernicitul Impara-tesc" generalul Kisel'eff a avut grije sa a-traga atentia lui Aristia, ca nu ar fi bine sa-si

20

Ou

*cull

--

www.dacoromanica.ro

piarda timpul cu asemenea reprezentatii, ci maibine si-ar vedea de scoala.

Iata pentru ce la 1833 vend in Bucuresti trupalui Theodor Muller, in noua sala de teatru a luiMomo lo, aducand cu ea, ca sef de orchestra peloan Wachmann, mai tarziu maestru de muzicala Scoala Filarmonica.

Este epoca Regulamentului Organic. Initiato-rii societatillor secrete, cei sari mai supravie-tuiatu, s'au gandit din nou la infiintarea unuiteatru national, pentru a carui intemeiere se re-gasera prim juramant. Articolul al saptelea dinprogramul societatii de la 1827, care prevedeainfiintarea unui teatru national, ramasese podeantregul neimplinit. Pentru a actiona in acea-sta privinta se pun bazele, in 1833, a uneil nouisocietati, care va deveni publica la inceputul a-nului 1834, sub numele de Societatbea Fibaitmo-/acre.

21

www.dacoromanica.ro

II

SOCIETATEA FILARMONICA.1834-1836

I

www.dacoromanica.ro

INITIATORII. Dintre dezideratele carealcatuiau programul de

activitate al celei de a doua societati secretedela 1827, ramasese prin urmare cu totul neatinscel de-al saptelea : "Panama lanai Teatru Na-0144". Noua societate, ,,destimata, dupa expre-sia lui Eliade, a lucx4a de fats ", va avea deci castop imediat creiarea unui conservator drama-tic, a unei scoalie de declamatie muzica vo-cala", care sa pregAteasca elementele capabile asdi scena, sa organizeze manifestari roman tiputernice in vederea realizarii unui' teatru natio-nal, factor de progres si civilizatie, dovedind ast-fel vitailitatea si puterile de desvoltare artisticesi culturale -- ale neamului.

Initiatorii acestei societAtii vor fi doi din re-prelentaritii celor doua trecute societati secre-te" : Ion Campineanu, depozitarul statutelor dela Brasov (1822) si, loan Eliade, autorul si deti-.natorul statutelor dela 1827. Cel dintai va ventca protector si chezas din randurire marei boe-

cel de-al doilea, personalitate larg intek

25

si

rfml,

www.dacoromanica.ro

gatoare, care a prezidat inceputurile tuturor ma-nifestartlor noastre artistice si cukurale, va cau-ta sa puns in practica, chiar cu sacrificii mate-riale, ideile pe care, in dorul lui sprig deinaintarte", le predicase tamp de mai bine de undecenhi. Se va Mature numai decat un al trei-lea, profesorul grec, poet si traducator C. Aris-tia care, dupa zavera, raMasese in cars, mai in-tai ca invdtStor al odraslelor Smarandei Ghica simai apoi ca profesoi in scoalele publice din Bu-curesti. Ravnei entusiasmului acestor trei bar-bati va raspunde, larg, sprijinul intregei hole-rimi bucurestene.

Oficial, scoala .s'a deschis la 15 Ianuarie 1834dupa ce cu cateva zile mai inainte deveniseraptiblice (prin Ctutgrul Roatanesc) scopurile So-cietatii Filarmonice. Dar lucrarile pregatitoarede injghebare a societatii au fost desigur mai ve-chi, mult mai vechi decat Octomvrie 1833. datacunoscuta de obiceiu ca punct de plecare al so-cietatii. In 1832, lanuarie, cam in vremea candtiparea in brosura Fanatismul, Eliade publics inCurrier urmatoarea curioasa notita, din care re-iese clar ca, Inca de pe atunci, el pregatea piesade incercare, pentru elevii viitoarei scoli de de-clamatinne :

.,Un fenomen foarte insernnat s'a vazut intre scolariidela Sf. Sava. Un copil far& cu, totul strein silipsit de ori-ce ajutor, pita 5i de painea cu care trebue

26

.

. .

:.

i

parinti,

www.dacoromanica.ro

olo

nelu

l IO

N C

AM

PIN

EAN

-1

Colonelul ION CAMPINEANU

www.dacoromanica.ro

adormi foamea, arzand de ravna invataturei si ne-gasind nici un fel de slujba in care ziva sa fie slobod casa-si urmeze invitatura si de la care sa poata trai,hotarat ca noaptea sa pazeasca la r5spantii strigand :Cine este acolo ?" si ziva, cu plata ce is dupa aceastaslujba, sa-si tie gura si sa-si implineasca ravna de ase lumina.

Cine nu poate varsa lacrami de soarta acestui tanar?sau tine nu poate vedea ca Dumnezeu alege din fiin-tele cele mai slabe ca sa dea pilda celor taxi de sfintelesale vointe si cugetari ? Dar oare ar trebui acest felde tineri sa ramaie fara ajutor ? Invatatura, afara dehrana si imbracaminte, cere si odihna si carti si altelesi path'. se vor chibzui aceste ajutoare, sub insemnatulsingur, dimpreuna cu familia sa si alti prieteni, au ho-Carat de demi on pe an a se sui pe sena si, in limba ro-maneasei, pentru ajutorul scolarilor sarmani, a da cateo reprezentatie.

Acum se &este o tragedie in versuri, foarte cu-noscuta si intitulata Fanatismul, unde fiind lipsa de opersoana care sa faca pe Zeid, se da de ;tire ca cine sesimte ca poate face aceasta rola sa se arate la Redac-tie. Daca," aceasta persoana va fi intrebuintata, va prioripentru a sa osteneala un dar de 300 lei ; data nu vaavea trebuinta de ajutor, atunci se va impartasi dimpre-una cu toata sotietatea de acea rasplatire ale carialauri cresc in ceruri".

Egte dar destul de evident ca in unele cercuriromane,ti se &deal.' din cand in cand reprezen-tatii teatrale in limba nationals, cele mai adeseain stop de binefacere, i ca inceputurile Socie-tatii Filarmonice trebuesc cautate in preocuparimai vechi.

29

a-sl

1

a

www.dacoromanica.ro

PROGRA M U L La 7 Ianuarie 1834 Cu-SOCIETATII fiesta Ramtinesc publics,

FILARMONICE sub semnatura lui Eliade,programul de activitate al Societatii Filarmo-nice, pe care-1 reproducem mai jos. Este cea din-tai anuntare publica a temeiurilor societatii, cuparti de o Tara frumusece, in care autorul eiexpune cu insufletire insemnatatea cleosebita cetrebue sa se des tleatrului ca element de culturenationals :

Cea mai mare parte din boeri 5i alti cetateni patrunside adevarul cel dovedit de atatea veacuri, ca teatrul in-sotit cu invatatura publica este cel mai de-adreptul sisigur mijloc de a darapana obiceiurile cele urate 5i aforma gustul unei natii, toti intro pornire Si intr'un cu-get prin toate casele au inceput a-5i arata dorinta ceamare, a se chibzui mijloacele spre a putea cu vremea ase dobandi un teatru national. Asa s'a gasit cu cale ase forma o tovarisie sau Sotietate Filarmonici, ale careiamadulare fieste-care va contribui cite un ce pe an, sprea se intocmi o scoala de literature, declamatie muzicavocals, si scopul acestei 5coli sa fie a pregati tineri,prin care, pe de o parte, sa putem avea un teatru si,pc de alta, sa se introduce 5i sa se intinda in Principatmuzica vocals. Amatori s'au aflat indestui spre a se numisoti si, prin a for darnicie plina de rivna, s'a 5i adunato sums de bani cu care sa se poata acoperi toate chel-tuelile spre aceasta. Numele amatorilor sumele ce audat se vor face cunoscut in vre-una din foile viitoare.

Cu banii adunati se va inchiria o case pentru 5coa-la sus pomenita, se vor plati profesorii trebuinciosi, se

30

. ...

si

5i

www.dacoromanica.ro

vor pune in pension spre invitatura un numar de cincifete deocamdati, cu toate cele trebuincioase, hrana siimbradminte, se vor intanrpina trebuincioasele scoaleis. c. 1.

D-1 Eliad va fi directorul acestei scoli si cassierul so-tietatii si la vreme va da socoteala inaintea sotilor atatdespre a sa directiune, cat si despre intrebuintarea ba-.nilor casei, si adunarile sotietatilor se vor face din vre-me in vreme, pentru chibzuirile inaintarii acestei intre-prinderi, in aceeasi sale de invitatura.

D-1 Bongianini va fi profesorul de musics, a caruiadestoinicie si talent s'au recunoscut si in cele mai ina-intate intru civilisatiune locuri. D-lui va cerceta la ince-put Klispozitiunile tinerilor ce vor dori a se da spre in-vatatura acestei frumoase arte si va alege un numarpina la 12, cu care va urma invititurile sale.

D-1 Aristia va fi profesorul de declamatiune, careleva incepe cursul sau mai intaiu a deprinde pe tineriintru cetirea cea curate, a pazi punctuatia, a apasa ce-tirea dupe duhul perioadelor, introducand pe cetitori inintelesul celor scrise.

Al doilea, va pasi intru cetirea cea adevarata a ver-surilor, aparand pe cat se va putea pe cetitor ,de a facea se auzi monotonia rimei.

Al treilea, va trece intru a arata patimele si harac-terele, imitand pe cat va putea natura.

Al patrulea, va inainta intru facerea jesturilor (hi-ronomie), intru miscarea musculilor, intro luarea posi-tiunilor interesante vederii si picturii si intru zugravireacea desivarsita a patimelor si haracterelor.

Al cincilea si in sfarsit, va ajunge prin unire la unloc de mai multi tineri in partea cea dramatics.

D-1 Eliad va fi prcfa.sor 5i de literature, pregatitorcu teoria acelora ce d-1 Aristia va pune in lucrare prindeclamatiune si, spre inlesnire cheltuelilor cassei, va fa-ce lectiile sale gratis.

31www.dacoromanica.ro

Lectiile sale vor fi despre elocuenta felurile ei,despre stil felurile lui, despre inalt, simplu sau jos,despre frumos, despre gust, despre prosy gi poesie, des-pre felurile poesiei, o prescurtata istorie a literaturei na-tiunilor celor mai insemnate, autorii cei mai vestiti aiacestor natiuni, capo-d'operele sau scrierile for cele maiinsemnate, si in sfarsit va face un curs deosebit desprepoesia sfanta sau cea ovreiasca ai careia autori sauprooroci sunt tradusi in limba noastra, si din a careiarodnicie de frumuseti vor fi scoase cele mai multe exem-ple despre inalt frumos, cari se afla cu imbelsugare

poate ca nicaeri cu atata intr'arip.are ca in psalmii luiDavid, cei cantati pe varful si in poalele Libanului si inelegiile plangeroase ale lui Ieremia, cele suspinate pemalurile Iordanului. Limba bisericei el o va avea drepttemeiu, spre a forma alcatuirea scolarilor sai in deprin-derile ce vor face, dandu-le drept model urzeala limbiiscripturii, intocmita cu atata intelepciune de parintiinostri.

Spre inlesnirea scolarilor spre intinderea aces-tor lectiuni la mai- multi doritori, cea din urma fats aCurierului Roninesc va fi hotarata spre publicarealor, de uncle faro, greutatea scrisului le vor avea scolariigratis, si vremea scrierii se- va putea intrebuinta sprealte bagari de seamy folositoare.

Cursul literaturii si al declamatiunii va fi slobod deobste la on -ce tanar, faro, so, fie supus la nici un fel deconditie (se intelege insa la tinerii cari sau in colegiuldin Sf. Sava, sau in alte scoli private, vor fi urmat invre-o limbs incai invataturile a cate-va clase de umanioare).

Pentru lectiile literaturei cari privesc spre cunoas-terea frumusetilor autorilor scrisului, prin urmarespre a si be insusi cine-va este de prisos de a mai vorbi,fiind cunoscute de on -tine ; iar pentru declamatiune,care, din multe intamplari a fost neingrijita 5i prin ur-

32

si

5i

sisi

,

5i

5i5i

Si

www.dacoromanica.ro

mare necunoscuta, ma socotesc a face sate -va insem-nari spre indemnul tinerimii catre ascultarea acestei lec-tiuni atat de folositoare.

Un bun declamator este pentru o limba ceea ce estesi un bun artist musicant pentru executarea unei bucatimusicale. In zadar un compositor 5i-ar alcatui operelesale, caci tot mestesugul sau ar ramane mort, gra. is-prava si chiar necunoscut daci artisti asemenea lui sauaproape de a lui invatatura, nu s'ar afla sa execute cudestoinicia, expresia si infocarea cea cuviincioasa corn-positiile lui. Cea mai desavarsita si cea mai atingatoarearie, cantata de un nedestoinic cantaret, in loc de inti-nerire a inimii, ar pricinui spaima ascultatorului. In za-dar un orator sau tin poet 51-ar alcatui cuvintele saupoemele sale, caci vor fi departe de a savarsi ispravacea dorita, daca nu vor fi cetite, sau de dansii sau decetitorii lor, cu expresia cea clara si potrivita duhuluicelor scrise. Declamatia sau cetirea cea buns trebue safaca in duhul ascultatorului aceeasi intiparire 5i isprava,care musica o savarseste in inima lui.

In zadar un preot s'ar sui pe amvon sa predice mo-ralul evangheliei, dad cetirea sau glasul sau cel salba-tic 51 nepotrivit cu marea cuviinta a nevredniciei sale arsperia pe ascult5.tori, sau ar aduce o ispita de soaptain locasul Domnului. In zadar un invatator, pe catedra saprofesorala, ar cugeta sa -arunce samanta invataturilorsale in inimile scolarilor sai, daca pe langa al sau metodnu ar uni 5i o limbs sau rostire didactics si desteptatoareunde trebuie. In zadar un avocat ar nadajdui sa cagigeinimile judecatorilor, daca toata elocuenta sa de tribu-nal ar socoti-o numai in niste tesituri incurcate 5i nistestrigari netrebnice 5i vrednice de osanda intr'un ionsinsuflator sfiala 5i icoana a tribunalului ceresc.

In zadar un general s'ar incerca sa inversuneze du-hurile 5i inimile soldatilor sai, aratandu-le pe vrajma5,daca miscarile sale cele de Tersit nu vor putea sa mear-

333

de

www.dacoromanica.ro

ga in acelasi paralel cu ale viteazului, care sub picioa-rele sale iarta pe protivnicul sau cel invins, sau daca gla-sul sau nu va putea sa detune cu aceeasi putere si vibrateintocmai ca al trambitei cei vestitoare de biruinta. Siinsfarsit, in zadar tin actor s'ar sui pe sena ca sa neinfatiseze veacurile trecute, patimele si virtutile, ca sane invete sau sa ne pricinuiasca petrecerea, daca misca-rile sale cele stangace, daca glasul sau cel necioplitneimitator daca musculatia obrazului sau nu se vorpotrivi cu persoana ce ne arata.

Aceste povatuiri 5i deprinderi se invata cu desa-varsire numai prin declainatie si, prin urmare, aceastainvatatura este de trebuinta la toata treapta de cetatean.Cati oameni si-au aflat a for norocire si au scapat demulte primej,dii numai prin a for frumoasa infatisare sirostire ! Si iar la cati barbati destoinici si invatati le-au fost pricing de neisbutire 5i chiar de nenorocire nu-mai a for rece si necioplita maniera de infatisare si ros-tire ! Aceasta insusire este inascuta in om mai multmai putin ca 5i cantarea, ca si elocuenta, ca 5i poesia,

un declamator povatuit numai de pornirea sa cea fi-reasca poate sa treaca inaintea unui, artist intocmai ca uncantaret sau versificator povatuit numai de fire, inainteaunui musicant 5i poet, care pe Tanga fire a adaogat 5iinvataturile pregatitoare 5i bagarile de seams si afla-torile a mai multor barbati din mai multe veacuri adu-nate la un loc.

Daca scrierea sau cartile unei limbi sunt trupul li-teraturei unei natiuni, declamatiunea este sufletul ei ;fara dansa literatura este ca moarta nici odata nu vaface isprava unui trop insufletit. Poate sa vada tine -vaforma si marimea ei intocmai precum vede trupul uneitinere de o frumusete ingereasca, sau a unui batranincuviintat de o fornia uriasa, care a tintat vederea simarirea a mai multor veacuri, insa galben, inghetat sifara de simtirc; si nici odata nu va auzi glasul cel in-

34

sisi

.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

cantator sau barbatesc plin de putere, care sa ne in-tinereze inimile ne porneasca lacrimile, sau sa. nedestepte 5i sa ne pue pe cugetarea cea cuviincioasa, nicidata nu va fi patruns de glasul cel adevarat al zanelorcelor frumoase, nici odata nu va simti puterea cea ener-gica a elocuentei lui Demosten 5i Ciceron, farmecul 5iinsuflarea lui Omer si Virgiliu, stramutarile rapirilelui Pindar si David, lira electricitatea cea datatoare deviata a declamatiunii.

Dupa ce am aratat scopul eel atintator al acesteiscoale invataturilor ce se vor urma intr'insa, acum seface cunoscut ca cursul acestor invataturi .se va incepede la 15 ale acestei luni Ianuarie, de-ocamdata in caseled-lui Pitarului Dina Boerescu, in dosul Sf. Sava sipeste drum de d-1 Campineanu. Cali din tineri vor doria urma cursurile aratate se vor indrepta la redactorulgazetei, unde vor gasi pe d-1 Eliad tot-deauna pans la12, si se vor inscrie in lista scolarilor.

In cat pentru fete am aratat ca se vor pune in pen-sion spre invatatura, cu imbracamintea hrana Si celetrebuncioase din casa sotietatii. Se va alege un numarpans la cinci copile cu principiuri bune si moral si cudispozitiuni de musica, si inVataturile ce li se vor dain pension vor fi limba romaneasca 5i frantuzeasca, de-clamatiunea, musica vocals 5i dantul. cati din parintivor dori ca fiicele d-lor sa urmeze aceste invataturi folo-sitoare pe urma s le hotarasca de artiste, si bine-voiasca a se indrepta asemenea la redactor, de dimineatapana la pranz de unde vor fi povatuiti catre d-1 Bon-gianini, intru ceea ce priveste spre a se cerceta copilelela dispozitiunile ce au la musica. Pentru cheltuelile insace sotietatea va face spre cresterea fiicelor d-lor, vorda incredintarea ca, sfarsindu-si invataturile, se vor ho-tart intru aceasta cariera".

35

5i

si

.

si

tiCi sa

www.dacoromanica.ro

Apelul lui Eliade a gasit in inimile tuturor bu-curestenilor ecoul a*teptat. Contributiunile ba-neti s'au urcat, numai in primele luni, pana lasuma de lei 16.518, in lista donatorilor intalnin-du-se numele persoanelor celor mai cu vaza din.Bucuretii epocei. (V. anexa No. 2).

*coala s'a deschis in casele pitarului DincaBoerescu, langa Sf. Sava Si peste drum de Cam-pineanu. A continuat apoi chiar intr'una din in-caperile dela Sf. Sava si, inmultin'du-se scolarii,s'a mai niutat de cateva on pana ce s'a aezatstatornic in niste case inchiriate de langa curteaSlatineanului (azi localul Capp). Profesoriierau urmatorii:

loan Eliade, director si easier, preda literaturai .mitologia ;

C. Arlistia, mimica, declamatiunea si limbafranceza ;

CoNtadhe Michalache, limba. romans;Bongianini, apoi Conti, muzica vocals :Schlaf, piano;Dupont, dantul i scrima;WinteOhalter, istoria artelor, secretar si biblio-

tecer.Dela inceput scoala a numarat mai mult de

douazeci de elevi, unii veniti chiar de pe banciledela Sf. Sava. Se citeaza numele tinerelor: FrosaVlasto (mai tarziu artista Eufrosina P6pescu),Caliopi (sotia de mai tarziu a actorului LucaCaragiale), Ralita Mihalache, Lang si Elenca

36 www.dacoromanica.ro

C. A

RIST

IA

t

C. ARISTIA

www.dacoromanica.ro

si ale tinerilor : Nicu Andronescu, Const. Ola-nescu, loan Curie, C. Mincu, N. Diamandi, IoanRamniceantr, Costache Michalache (mai tarziucunoscutul actor Mihaileanu), Ioan Lascarescu,C. Dimitriu, S. Petrescu, A. Ciuculescu, Gh. Bu-roleanu, L. Tangoveanu, A. Simionescu si P.Voalgher. Mai tarziu, in 1835, va fi elev al scoa-lei si C. Caragiale.

29 AUGUST 1834: Dupa sapte luni dePRIMA REPREZEN- coala, in care timp e-TATIE A SCOALEI levii se exercitara la

FILARMONICE declamatie, muzica vo-cals si arta dramatics si. capatara serioase cu-notinte de literature generals, s'au putut pregatipentru primele reprezentatii doua bucati clasiceMohaimet szou Fantatipiniul de Voltaire si Amfitriouide Moliere, o tragedie Si o comedie, ambele tra,duse de Eliade. Intaiul examen public al ScoaleiFilarmonice se tinu in seara de 29 August 1834,in prezenta membrilor societatii si a intregei boe-rimi bucuretene, in strimta sale a lui Momulo delanga casele Slatineanului, frumos impodobita decatre C. Aristia, profesorul i regisorul scoaIei. Inprogram : Cavatina din opera Piratuli de Bellinicantata de d-na Caliopi si Mahamet saiu Fanatis-mul de Voltaire.

Nu se cunosc, din .nefericire, toate amanunteleacestei reprezentatii, care inseamna pentru teatrulromanesc ziva decisive a biruintii lui. Curierul

39

II

www.dacoromanica.ro

Romanesc din aceasta epoca, in care, datorita e-venimentului, vor fi fost bogate dari de seams a-supra acestui act solemn din viata societatii, nuse afla in niciuna din bibliotecile noastre publice.Exists insa cateva alte marturii contemporane (u-nele chiar dintr'un numar al Curierului Romanesccitat de 011anescu in a sa Istorie a Teatrului),altele de mai tarziu, care pot implini in bunsparte aceste lipsuri, isbutind sa dea, data nu pu-tinta unei exacte reconstituiri a reprezentatieimai ales ca decoratie dar cel putin o caracte-rizare generala, cat mai apropiata de adevar, aacestei dintai reprezentatii publice in limba roma-apes* organizata de Societatea Filarmonica.

Spectacolul s'a deschis prin urmatoarea cuvan-tare plina de avant patriotic si dragoste de artao directorului scoalei, loan Eliade:

Domnii mei,

Data istoria pentru intamplarile celor trecute esteo povestire numai, teatrul ni le infatiseaza insusi ; sidata ea ne descrie patimele, greselile si virtutile oame-nilor celor insemnati, teatrul ni le arta insufletite, A-chilii, Orestii, Brutii, Egistii, Alexandrii, Silii, Cesarii,Neronii pe sena nu sunt mai malt niste name numai decari ne aducem aminte cu cinstire sau cu groaza; Senane stramuta peste veacuri 5i ne infatiseaza pe insusi oa-menii acestia, ca niste modele insufletite de virtute saude vitiu.

Istoricii au vrut sa arate Printilor si noroadelor e-roismul 5i slabiciunea natiilor ce au statut asupra

40

pa-

_ www.dacoromanica.ro

mantului printr'insele sa povatuiasca pe cele de a-cum; insa poetii dramatici au facut ispravile cele maiminunate, 51 daca moralistii prin invataturile for au vrutsa darapene obiceiurile cele ruginite si uracioase, come-dia, prin batjocora sa, luand in ras prejudetele si ura-tele naravuri a fost biciul eel mai grozav at vitiului celuiingamfat. Adevarul acesta cunoscut din vremile cele maivechi a strabatut veacurile si a ajuns pans la noi.

Grecii, Romanii, natiile cele mai luminate din zivade astazi l'au cercetat de aproape s'au folosit dintr'in-sul ; acolo teatrul facut ispravile sale cele maiadevarate, unde s'a 5i intrebuintat dupa cugetul sau celmai adevarat. Scoala recomandeaza 5i insufla binele, tea-trul batjocoreste darapani raul, 5i legile insotite cureligia vecinicesc patimele cele prefacute in virtuti, ne-lasand a se apropia vitiul de dansele, ca, otravindu-le,sa le rascoale impotriva fericirii noastre. Dupa internee-rea scoalelor in limba nationals, dupa intocmirile celemantuitoare ale Regularfientului Organic, idea teatruluinational abia s'a ivit, si tot inteaceeasi vreme s'a 5isimtit insemanatoarea lui trebuinta, 51 tot inteaceeasivreme mii de inimi au fost intr'o glasuire, multime debarbati au fost gata a se intrece cu a for insasi cheltu-iala sa inceapa si sa tie aceasta intocmire folositoare.Ravna lor, domnii mei, i-au facut sa creada toate pu-tincioase 5i le-a insuflat tot crezamantul asupra acelorace i-au insarcinat cu formarea teatrului national ;en adevarat aceasta inflacarata dorinta a fost facatoarede minuni, ca profesori si scolari s'au socotit 51 s'au-facut madulari ai acestei sotietati, an luat lucrul acestaca insusi al for si cu cele mai obositoare silinte s'au gra-bit a se face 51 a se arata vrednici de ravna, incredin-tarea 51 generositatea madularilor Sotietatii filarmonice.

Cu suma ce pe toata luna se aduna in cassa sotie-tatii pans la 70 impar'a'Aesti, s'a inchiriat o zidire si s'amobilat cu cele trebuincioase, s'a pus in pension cinci

41

si$i si-a

si

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

fete cu hrana, imbracamintea si invatatura sotietatii, s'aorinduit profesori, de declamatie K1-1 Aristia, de muzicavocals pans la o vreme d-1 Bongianini si astazi in lucrare4-1 Conti, de dans d-1 Diupor, carele este insarcinat cupensionul fetelor ; s'au tinut si alte cheltueli neaparate5i intamplatoare ale scoalei, s'au facut hainele celor maide capetenie person* ale tragediei de asta sears 5iavem o economie ca de 160 galbeni pe la multi din soli,cari se afla afara din capitals 5i nu a putut pans acumcassa a-i strange.

In vreme de sapte luni, facut un mic curs deliterature, spre a pregati pe scolari a simti frumusetelepoetilor dramatici ; s'au exersat scolarii la declamatie,dandu-li-se inainte mai multe scrieri in prose si in ver-suri ; s'au deprins pe cat a ertat vremea si intamplarileintru musica vocals 5i au inceput, spre formarea unuibalet si gratioasa mladiere a trupului, exercitiile clan-tului. D-1 Aristia in vremea aceasta a nesocotit tot felulde osteneala si ravna celui mai infocat patriot, facan-du-se si madular al sotietatii, a jertfit 5i vreme 5i o-dihna si a adus lucrul ca astazi sa indrasneasca a suipe sena inaintea d-voastra tragedia intitulata Fana-tianul.

Prin inceputurile d-lui Bongianini, madam Caliope,una din 5colarele scoalei domniei-voastre, cuteaza, acorn-paniata de d. Slaf, sa cante cavatina din opera lui BelliniPiratul.

.D-1 Diupor, in toata vremea ce scolarele an fostincredintate sub ingrijirea dumnealui si d-nei madameisotiei d-sale, s'a aratat catre dansele intocmai ca untats de familie, silindu-se a le insufla moralul 5i bunacuvinta si a le deprinde pe cat s'a putut intru buna 5iplacuta purtare a trupului 5i a miscarilor.

D-1 Mihalache Costache, care astazi debuts in rolalui Omar, invatatorul fetelor la romaneste, in vreme desapte luni, incepand de la slovenire, le-au adus in stare

42

s'a

www.dacoromanica.ro

a ceti, a scrie si a socoti ; si pe semestrul viitor, soco-tindu-se de catre directiune de cuviinta ca toti cei cevor intra in cariera aceasta a teatrului sa stie, atatpentru decoratiune, cat i pentru deosebitele costume,

teologia celor vechi, se va face si un curs de mito-logie.

Scolarii, can sunt ca la trei-zeci la numar, ca sa.raspunda la ravna i generositatea dumnea-voastra 5i lasilintele profesorilor lor, au cadent in picioare toate pre-judetele ca sa fie ascultatori la glasul patriei, care iicheama a contribui si din parte-le spre a ei cinste intruformarea teatrului national, multi s'au aratat surzi la gla-sul naturii, parisind si chiar pe ai lor i prefe-rind stramtoarea i neaverea, ca sa poata data, infa-tisand pe sena romaneasca pe barbatii cei magi ai vea-curilor trecute, a resplati Intemeietorilor teatrului ro-manesc, pomenind si recomandand numele lor pars incele mai de pe urmi veacuri.

In vremea aceasta de sapte luni, ca prin minunes'au savarsit atatea lucruri ce nu ar fi indrasnit cine-va sa astepte, si aceasta isprava a savarsit-o singura adumnea-voastra ravna, care nu a fost alta decat foculacela nemuritor, ce fara sfarsit viaza in ceruri si carespre fericirea oamenilor se coboara ca sa incalzeasca.inimile lor.

Ravna rdumnea-voastra a facut o mare isprava, dom-nii mei, nu numai in sufletele pamantenilor. Atatia dinstraini au cinstit aceasta intrecere si nu au putut a seuita cu un ochiu rece la acest inceput cu adevarat na-tional. Cu prilejul acesta ma socotesc dator a nu trececu vederea pe toti acestia din straini, cari s'au 5i vazutprin foile publice, si mai vartos pe d. Dimitrie Vibe, ca-rele cel dintaiu a intradus in Tara Romaneasca meto-dul lui Lancaster, prin care se invata tinerimea in toatescoalele Principatului. Acest bun cosmopolit, care esteuna din haracteristicele adevaritului cetatean, vazand

43

si

si,

parinti

".

www.dacoromanica.ro

punerea in lucrare 5i acestei folositoare intocmiri, nu aputut sa priveasca la dansa ea un om ce nu a contri-buit vre-o data spre binele acestui pamant, 5i s'a grabitsi aci a lua parte 5i a se inscrie madular ajutator.

Ertati, domnii mei, aceasta mica abatere a mea,care nu este alta decat o isprava a haracterului Ruma-nilor, ce nici odata nu au fost straini catre recunostinta.

Am zis ci in vreme de 5apte luni, ca prin minunes'a savarsit atatea lucruri ; poate ca a mea ravna, domniimei, ma face sa maresc lucrurile, la can in toate zilelecu a mea multumire am fost martor si fericit ingrijitor ;poate ca in ochii mei cei intunecati de multumire mi separ minuni cele ce s'au urmat in vreme de 5apte luni,incepand mai vartos scolarele de la slovenire. D-nii pro-fesori insa, mai smeriti decat Mine, indraznesc a infatisape 5colarii dumnealor, nu cu trufie de formatori aiunui teatru, ci numai ca sa arate dumnea-voastra rodulce au putut aduce sa-si dea socoteala de vremea ceau intrebuintat-o, dupa insarcinarea 5i incredintarea ceau avut dela dv. 5i, daca din scurtarea vremii, sau din sfia-la 5coalarilor, neobicinuiti a se infatisa in public, nu vorputea Cu scumpatate a raspunde nadejdilor dv., sunt in-credintat ca generositatea dv., de care ati dat simtitoaredovezi, nu va goni atat de departe ertarea, ce este ceamai adevarata 5i iubita a ei

Cercetarea de astazi va da dovada despre vremeaviitoare ; ispravile de asta sears imi vor da indraznealaa pune inainte si a va recomanda silintele dorul a-cestor tineri scolari, hotarati a intra in gurile cele ye-ninoase ale prejudecitii lira a se sfii de dansele si a serasa intro protectia dv. Sunt ificredintat, domnii mei, caprecum ati cunoscut cat este de trebuinta un teatru na-

asemenea cunoasteti 5i cate trebuesc unui tanarca sa poata indrazni a se numi pe sine un bun artistsau actor : tin chip interesant, tin trup bine crescut 5imladios, un glas sonor si placut, un suflet trufas 5i in-

44

fiica.$i

5i

si

www.dacoromanica.ro

,drasnet, o inirna de flacari, o crestere ingrijita, intr'uncuvant o cunoStinta foarte cu scumpatate a artelor ce-lor frumoase, acest fel de oameni, domnii mei, suntfoarte rari in societate, cari sa uneasca intru sine darn-rile firesti cu mijloacele invataturii 5i nici data, nicinoi, nici Europa intreaga nu se va putea fali adesea-ori cu artisti buni mult va mai trece pans sa doban-deasca lumea un al cloaca Talma, dad' teatrul nu seva face o cariera pentru tinerime dada acela ce sehotaraste a infrunta on -ce fel de prejudecata va fi so-cotit in sotietate ca un paria politic, ca un comediantlasat in voia nadajduind scoate asa hrana, asteptand-o- de la bunavointa privitorilor.Data ins se va face o directie sub ingrijirea guvernuluisi o cask' unde sa intre veniturile teatrului si de unde ac-torii sa se plateasca ca niste slujbasi ai statului intruformarea limbei nationale si a niravurilor, toatedrepturile ce au si slujbasi, atunci tinerii cu ta-lenturi si vom vedea, fare sa se teams deveninoasa limbl a oarbei prejudecati, a se sui pe senasi a incheia teatrul national, cum sa fie de pilda si laalte noroade.

Cu aceasta scoala, domnii mei, ce domnia-voastraati intemeiat, nu sunteti numai fundatori ai teatruluinational, ci si literatura romaneasca va va fi in cea maimare parte datoare. Cates vreme este de sand s'a ince-put, si o multime de tineri se intrec a traduce bucatidramatise. Marino Faliero, Amandoi Foscari, Mahomet,Alzira, Regul, Ermiona, cite -va vodevile comedii, da-d ,sunt astazi in limba romaneasca, acestui inceput suntdatoare.

Pentru rodul ce s'a facut in vremea aceasta desapte luni, asta sears se va infatisa inaintea dv., iarpentru intrebuintarea sumelor ce ati bine-voit a mi leincredinta, numindu-ma director 5i sassier al scoalei So-tietatii filarmonice, sunt gata, domnii mei, a infatisa so-

45

si

5i

si

intampliirii, si

cu

cei-laltiinvatitturii ii

5i

.

a-si

www.dacoromanica.ro

cotelile inaintea d-v., 5i de veti gasi cu tale, indras-nese a va propune ca, sau insu5i toti sa bine-voiti a VAaduna la un loc, sau sa numiti din sanul sotietatii o co-misie de cati-va barbati, care va ingriji a primi aceastasocoteala a o cerceta 5i a o face cunoscuta dv.

In cat pentru tragedia ce asta seara se infati5eaza,fiind-ca pans acum nu am avut in limba noastra tra-duse 5i tiparite alte bucati dramatice si fiind-ca a tre-buit sa se dea in mainile 5colarilor o bucata clasica, atatpentru tesatura ei, cat 5i pentru toate amgnuntele, casa poata sluji de model spre invatatura, de aceea asta-seara nefiind o representatie publica, ci numai un exa-men, fire5te a trebuit ca 5colarii sa se cerceteze de a-ceea ce au invatat.

Acestea sunt, domnii mei, lucrarile d-lor profesori5colarilor 5coalei dumnea-voastra, ne place sa cre-

dem ca silintele d-lor vor fi asemenea ca 5i pang acumsprijinite 5i incalzite de inflicararea dv. 5i mai vartosde a bunului 5i inravnatului nostru Print, de la caretoata Cara a5teapta cu nerabdare punerea in lucrare ainaltelor, bunelor 5i patrioticelor sale cugetari, intre carinegre5it se cuprinde aceasta intocmire. Printii 5i ca-peteniile noroadelor pot sa a5tepte cu adevarat felurimide laude 5i de cununi, dar numai acelea ce le impletesc5i be recomandeaza poetii sunt vecinice 5i neve5tejite, 5ipe teatrul acesta se va impleti cununa tuturor acelorace au ajutat spre intemeierea lui:

Reprezentatia a avut un deosebit succes si astarnit atata bucurie incat, marturiseste Cu/AerialRonafinege (cita de 011anescu) : era cu nepu-tinta sa descrie cineva IpatriotisMul si nationalita-tea (7!) ce erau zugravite pe fetele tuturora, en-tuziasmul si taplausul cel mare la sfarsitul fieste-

46

i Si

i

www.dacoromanica.ro

cilrui act si la sfarsitul tragediei, chemand pe fie-ste-care scolar anume pe toti impreunr. Des-pre acest fericit rezultat, impre'una cu amanuntedespre scoala si ,profesorii ei, mai povesteste siurmatoarea scrisoare a unuia dintre tinerii eleviai Filarmonicei, artistul de mai tarziu loan Curius(Curie), adresata in 1896 Curius avea acum 85ani uinui nepot al sau :

Tata tot ce am putut culege din slaba i batranamea memorie, despre care nici unul din autorii can auscris istoria teatrului national n'au vorbit.

Aceste maruntisuri sincere si exacte formeaza bazaglorioasa a scoalei filarmonice. Partea cea mai frumoasaa tineretei mete este piatra unghiulara a acestui maretedificiu romanesc. M'a costat lacrimi de durere ca sasmulg din sufletu'mi dupe 60 de ani, aceste suveniresangeroase sigilate de un nobil patriotism.

Eu eram elevul lui Aristia in clasa lui de limbafranceza. Aveam 17 ani. Drags copile, vino desearala coa15., ca sa citesti pe o carte frumoasa, imi ziseintro zi Aristia. Chiar in ziva aceea m'am dus, seara.La o masa mica, intre doua lumanari aprinse, era Aris-tia, Eliad, Ioan Campineanu, Iancu Ruset doisau trei streini. Indata. Aristia deschide o carte (Lua-rea Corintului de Lord Byron) tradusa in frantuzWe,i de Eliad in romaneste.

Ca elevi se aflau vre-o zece tineri adunati pentru ainvata sa citeasca. inceputul scoalei filarmonice !Citirea pe aceasta carte a tinut vre-o sase luni, dupecare s'a hotarat sa invete elevii de .rost tragedia de Vol-taire, Fanatismul. Indata s'a facut cate o hlamida depanza, cu care sa se imbrace elevii cand vor Klee lama;s'a inchiriat o sala in centru orasului, trade sa se exer-

47

5i vre-o

Iata

si

www.dacoromanica.ro

cite; e elevii ca cum ar fi pe scena. Iata un mic sewnde inceputul teatrului ! Acest mic inceput a durat maiun an de zile. Lectiile se faceau in toate zilele citedoua, trei patru ore pe zi. Indata se rispandeGte vor-ba ca scoala filarmonica face minuni mari. Toti copiiboierilor celor mari dau navala si cer sa se inscrie caelevi ; cu mare greutate ii face sa inteleaga ca aceastanu se poate. Numarul boerilor ca fondatori inmultindu-seincepu sa se vorbeasca in secret ca sub numele de scoa-la se ascunde o asociatiune politica romaneasca. Pevremea aceea, Moldova si Valahia erau guvernate degeneralul Chiseleff care auzind de toate acestea, a venitsa viziteze .5coala vada el insusi ce este. A felicitatpe Aristia m'a sarutat 5i ,pe mine cu aceste vorbe :Maladet-hlopet ; noi strigand traiasca Chiseleff.Cu doua sau cu trei luni de zile, incepe Aristia a seocupa de representatia lui Mahomet.

El era artist celebru, pictor bun, arhitect, sculptor,poet ; despre toate avea idei marl si solide.

El voia un teatru clasic ; a inceput a cauta prin bi-bliotecile calugarilor greci, cari erau in Bucuresti, cartilece continea costumurile arabe evreesti astfel a con-fectionat costumul teatrului dupa acele modele antice,croind singur, din stofe bune, zugravind scena conformcu istoria, in cat a fost adevarata minune Sala Momulo.

Pentru intaia data de cand exists Romania s'a va-zut un teatru Romanesc, artisti tineri romani de familiibune, muzica militara romaneasca, parterul era plinboierii cei mari ai tarii, strigand in gura mare : Sa traiticopiii !

Se ridica cortina ; cand am dat cu ochii de publicam ametit ; lacrimile i sudorile ma inadusau. Aristiaera sufler; el striga: curaj; nu ma lasati copii ! si du-pa un sfert de ors de amortire, incepe muzica militara acanta si noi a vorbi.

De la 34 pans la inceputul anului 37 s'a reprezentat

48

si

sa

si: Sa

$i

de

c

5i

si

si

www.dacoromanica.ro

F 1.'x' rri S NIUE

MAXOMET IIPOOPOKVA.

TP 1/41,0,1741: ingi Milt;

i rirforivia1.35.1

Coperta interioara a tragediei Fana-tismul sau Mahomet Prorocul" deVoltaire, tradusa de I. Eliade, 1831

iN

11111A,Cbit.

;1-

.

ralE A i

.

I J'AI

_.........

. e.

btili111.1,191

www.dacoromanica.ro

5 tragedii : 3 .de Voltaire, adeca Fanatismul de mai multeon in care am jucat rolul lui Zopir ; Nicu Andronescu,rolul lui Mahomet ; Seid, un tanar anume Diamant ;Palmira, o fati de barbier.

A doua tragedie a fost Zaira, in care ampe

avut rolullui Lusignan si colegul meu Andronescu Orosman ;pe Zaira 5i pe Fatime doui tinere fete. A treia tragediea fost Alzira sau Americanii ; rolul men a fost Zamoresi a lui Andronescu, Gasman ; Alzira o tanara femeedin Transilvania. A patra tragedie a fost Virginia, tra-,dusa de Aristia din Alfieri ; eu am avut rolul lui Vir-ginius, si Virginia, Efrosina Vlasto, 5i rolul lui Iciliusl'a avut logodnicul ei, tin tanar Mavrodin. A cincea tra-gedie a fost Saul, in care un tanar Olanescu a jucatrolul lui David si pe Regina Micol tot femeia din Tran-silvania.

In acesti trei ani, Aristia a facut, ca un bun parintesufletesc, educatia fizica, intelectuala si morals; pe multine-a imbracat 5i ne-a dat de mancat pentru ca mai totieram copii grad.

Eu m'am niscut in mahalaoa Sf. Nicolae din Selari,in ulita, nu departe de Hanu Serban-Voda. Stuidiile le-amfacut in scoala de la Sf. Sava. Toate tragediile in caream jucat, le stiam de rost si n'am suferit nici ()data peAristia sa-mi sufle cuvintele.

In toata Cara bucurie mare, entusiasmul indescrip-tibil !"....

ACTORII. Cei cari pentru intaiaoars pe orizontul Roma-

niei incaltara coturnul sf reprezentara o tragedieclasica" au fost, spune Eliade, urmatorii :

Doanina cantand Cavatina din operaPiratral de Bellini, a dat cele mai marl nadejdi

51

Caliopt,

www.dacoromanica.ro

de izbutire la muzica i tot parterul ramanandmultumit de glasul cel dulce i mare al cantareteiromance-.

And4ottiesetu. in Mohamed, carele in toata rolaa dat cele mai marl nadejdi de perfectie, infa-tiOnd pe cat se poate de bine ambitia, diploma-tia, impostura, gelozia si acel haracter sange-

itros ;

Cul lie in Zopir a aratat toate sentimentelecate insufla pe un cetacean, patriotismul, virtu-tea, iubirea de fii si haracterul acel trufas careinsufletepe pe un vrajma vredinc de cinste" ;

Mir: land Nick), laic in Zeid a dat nadejdile celemai marl, prin vioiciunea sa, ca pe curand vomvedea pe scena romaneasca pe Orest, pe Ham-let, pe Brutus si altii, si cu cea mai vie expresiea zugravit fanatismul Si amorul ";

D-riv lache in Palmira, care,cand s'a pus in pension atunci a inceput si slo-venirea, care in vreme de sapte luni trecute, ct1cea mai mare silinta si repejune, a skit de lacetit la rola sa indestul die Brea, ca sa zugravea,sca smerenia, amorul cel mai infocat, fanatismulacela femeesc si copilaresc i in sfar*it, dintr'ocopilarie atat de smerita, sa se prefaca eroina cearasbunatoare a parintelui i fratelui sau si a TAOpans la sinceritate; toate aceste greutati s'a silit'sa le invinga si si-a savarOt a sa rola indestulde placut, prin care s'a vazut ca vom putea avea

52

Raliba

www.dacoromanica.ro

pe vremea viitoare o Electra, o Zaira si alte a-semenea";

Mich. Costache in Omar si-a savarsit a sarola cut cea mai putincioasa scumpatate, zugra-vind toata diplomatia unui ministru, si ceea ceda si mai buna nadejde este ca in gura sa nicidecum nu se auzia rima versurilor";

Costache Dumitru in Fanor a dat asemeneanadejdi minunate de a infatisa un sfetnic domo-

si povatuitor, ot asemenea versurile in gurasa, facand sa se auda a for armonie, isi ascun-deau rima";

Cu tin cuvant toti tinerii si-au jucat astfelrolele fieste-care, in cat mai putin putea sa cearacine-va, dar mai mult niciodata. Fieste-care in-trecea pe celalat, unul pe toti, toti pe unul.

minutulin ,acesta, am dorit sa nu fi fost Ro-man, spre a putea cu toata slobozenia farade a ma teme de fanatism -- a lauda cat se cu-vine pe acesti tineri".

Stralucita isbanda a inceputului hotarara pemembrii societatii, cum era si firesc, sa se ingri-jeaSca indeaproape de progresele ei. Mai intais'a constituit, chiar in toamna aceluias an, un noucomitet de condudere, alcatuit si votat in fellulurmator (V. si anexa No. 3) :

President, Mare le Vornic Gh. Ftdipesc-u, eu 25glasuri.

Vice-President, Co lopelut Camp*anu, cu 21,glasuri.

53

,

-

lit

_-

www.dacoromanica.ro

Directorul scoalei, Joan Eliade, intro glasuire.Secretar, Petite Putnam, cu 23 glasuri.Madulari Colunetuil. Najin, cu 16 glasuri; Ca-

Vo,,,esciu II, cu 10 glasuri ; loan Manu, cu11 glasuri; Iancu Ruset, cu 8 glasuri.

REALIZARILE Cea dintai dintre realiza-SOCIETATII rile comitetblui astfel alca-

ALARMONICE tuit a fost sa fixeze temeiu-rile societatii intr'un regu-

lament foarte bine chibzuit (V. anexa No. 1) sicare calatizea de aproape mersull lucrarilor.ingrijit ,apoi sa se deschida, la Scoala Filarmo-,nica, o sectie de muzica instrumentals puss subconducerea maestrului Wachmann, fost capel-maestru in teatrul german al lui Muller, s'acumparat mobilierul si decorurile teatrului ger-man de sub directiunea aceluias Muller si s'ainchiriat pe seama societatii sala lui Momulo.Elevii scoalei, obligati sa ia parte active la repre-zentatiile ciramatice ale societatii, au fost numitibursieri, cu lefuri funare spre inlesnirea celortrebuincioase" (V. anexa No. 4).

Continudndu-se astfel cu imbunatatiri care saasigure intreprinderei succese materiale si dedemnitate, s'a publicat in Noembrie 1835 primuinumar din foaia oficiala a societatii, intitulatGazeta Teatrukti National cea dintai revista,literar-teatrala aparuta in principate redac-tata de Eliade, I. Voinescu II si B. Catargiu. A

54

-

pipan

S'a

www.dacoromanica.ro

aparut in 13 numere, in D.ecembrie 1836.Cuprindea procesele verbale si instiintarile so-,cietatii, dari de seams despre reprezentatiuniledramatice, articole despre teatru si valoarea luiculturala de: Eliade, I. Voinescu II si B. Catargiu,apoi literature variata si informatii artisticebibliografice. De remarcat judicioasele cronicidramatice ale lui Eliade, in /care se critica cuprime joeul actorilor atitudine justificata printemeinicia sfaturilor care calauzeau spre reali-zarea artei adevarate un inaltator si optimistarticol al lui B. Catargiu until din reprezen-:tantii tinerimii culte, in care autorul sedica in contra prea deselor spectacole de comedie, aratand ca actorul roman este si poate figMane numai in tragedie. (V. anexa No. 5).

In felul acesta societatea progresa, veniturile-ianuale se ridicau pans la 25.000 lei, mai veneaupe deasupra donatiuni extraordinare pentru cla-direa unui teatru, ca acelea ale lui CostacheManu (54.000 lei) , C. Cornescu, C. Lipanescu,Al. Filipescu, C. Rasti si altii, putandu-se astfelcumpara, in Aprilie 1836 locul d-sale Dragoma-nului Serafim, ce se numeste Hanul Campinen-cei, drept 5500 galbeni", destinat construirii unuiTeatru National' al Societatii Filarmonice. Pe a-cest term s'a construit, dupe continue sfortaricare au Post incoronate de succes tocmai in 1852,actualul Teatru National din Bucuresti.

55

,pans

---

.

r"

as-

..si

I

www.dacoromanica.ro

Reprezentatiile dramatice se urmau in acesttimp saptamanal, uneori chiar de doua on pe sap-tarmana, jucandu-se in mai putin de doi ani ca,teva din piesele care formau gloria repertoriilorstreine : AmEitAion de Moliere in traducerea luiEliade, Amoral doctor de acelas in traducerea IuiEm. Florescu. Vicienciite lui Sciapin traduse deC. Rasti, Doctoral fara voe tradus de MaiorulVoinescu, PrictioaAele traduse de Ion Ghica,

nerod de Kotzebue tradus de Nitescu,Gr5dinairu1 orb de acelas, tradus de Iancucarescu, Aatopul Fara vdie i Triuttriful Amortaluicompuse de Winterhalter si multe altele consti-tuind succese deosebite, care culminara cu ceadintai reprezentatie de opera in romanneste: Se,mixialwida de Rossini, puss in scena de Wach-mann in lunie 1836.

Repertoriul era asa dar destul de bogat sifoarte bine ales (V. intreg, pans in Aprilie 1836,in anexa No. 6) si corespundea planului hotara-tor si cu vederi largi al lui Eliade.

In acest timp Bucurestii sunt vizitati de inva-tatul blajean Timoteiu Cipariu. Primit cum nu sepoate mai bine la Eliade, Campineanu. Poenarusi altii, Cipariu ramane uimit de pozitia ceafrumoasa si romantics" a orasului si asista lareprezentatiile romanesti ale $coalei Filarmo-nice, diespre care se exprima in felul urmatorNliercuri (12/24 August 1836) am fost la Tea-

56

.

VA,$te.ful

www.dacoromanica.ro

trul National unde s'a parastisit 2 drame in cafe1 act. Si apoi sa fi auzit glasul aetritelor roman-ce cantand cu orchestra asa de frumos si cumaestrie, cat m'au furat, ca pans voiu petrece inBucuresti, la opera frantuzeasca sau nemteasca,fleacuri, nu ma mai duc; mi-i scarba intr'adevarde ticalosul si neghiobul glas al acestora; dar alroirdncelor noastre, tinere, frumoase, cu gustimbracate; cat este de atr5a0oriu impreunat cumaestrie I Ah I nu pociu sa-ti d,escriu! Si apoinumai un an este decand au inceput Entu-ziasmul starnit de reprezentatiile Filarmonicei vatrece prin urmare si la Romanii din afara hota-relor Tarii Ronagnesti de pe atunci.

Astfel, gratie sprijinului marelui patriot IonCampineanu si prin staruinta neobosita si lumi-nata a lui Ioan Eliade, care-si traia in acest timpfrumosii sai ani de adevarata regalitate cultu-uala, Societatea Filarmonica se afla acum in cul-mea gloriei sale si avea indreptati asupra-i ochiiromanismului intreg. Este interesant de relevat,in aceasta privinta, scrisoarea profesorului deliterature franceza dela Academia Mil:Wean/4din Iasi, L. Repay, un om destul de cult care,pentru vremea lui, putea aprecia asemenea feno-mene cu decsebita justete, adresata lui Eliade in1836, in care-si arata entuziasmul fats de reali-zarile minuni ale Societatii Filarmonice si, di-rectorului ei Ioan Eliade si din care citam ur-matoarele:

57

_

I...".

www.dacoromanica.ro

DOMNULE.

Ace la carele cel dintaiu lucreaza pentru regenera-tia morals a unci natii, el a primit solia sa din cerurisi este mai presus de once judecata omeneasca. Ras-plata lui este in recunostinta ce'i este datoare o viitori-me intreaga, care va trai intr'o noua viata. FereascaDumnezeu, Domnule, sa va fac laude intr'o vreme candin republica literilor laudele sunt o moneda, impartitacu atata imbelsugare in cat 'i -a pierdut tot pretul. Euintrebuintand scrisoarea mea sere un mai bun folos,voi vorbi in cea mai mare parte de fapta d-tale. De tea-tru national si de acest sbor al duhurilor catre un viitorliterar.

S'a intimplat sa fiu de fats la representatia uneibucati jucate de trupa scolarilor romani 5i am ramas inmirare, nu pentru ca reprezentatia a fost .desavar5itasi nu a lasat nimic sa mai doreasca cine-va, ci pentruca cu atatea putine mijloace sa improvize cineva, intr'olimbs abia wits din fasele sale, un teatru astfel alcatuit,este o minune ce numai patriotismul poate sa nasca. Fiecinste societatii filarmonice care a infruntat on ce felde stavile, nu s'a temut a se trage inapoi, ca prin asa generoasa statornicie si staruire a dovedit ca simtecat este de insemnatoare insarcinarea cu care s'a in-carcat !

and vaz la representatiile romanegi parterul um-plandu-se de acel glas al norodului, care oare cand Incaera poate cu totul strein la farmecul artei dramatice;cand ma socotesc cite idei generoase pot sa se framantein aceste suflete de atata vreme cufundate intr'o obo-sire apasatoare; atunci simt tot folosul faptei ce so-tietatea filarmonica a intreprins, si nimeni nu simpati-zeazi cu mai mare vioiciune de cat mine, cu simtimintelece o insufla pe dansa. Poate ca este o isprava ne auzitain existenta natiilor contimporane, aceasta simpatie pen-

si

;.s www.dacoromanica.ro

ilEputToilitit,,

ATrtuLu.i..r,

Coperta exterioara a tragediei Fana-tismul", tiparita 5i adaogata in 1834.

Nme7..neterrt

.4

ti

TNA,TIONA

rtarta V

11LTI: REST L

Eesi .

. .

pl ;1

C,11.4

i

-

www.dacoromanica.ro

tru o inovatie care, la cea dintaiu vedere, se aratanu i-a venit vremea Inca. Abia s'a deschis teatru d-voa-stra i repertoriul romanesc are acum la 50 de bucatitraduse din frantuzeste i nemtege.

Persoane din clasele cele dintaiu ale ieraiei dum-neavoastra socials se grabesc a inchina ceasurile for deodihna in osteneli literare ; fiind lipsa de o clad de bar-bati literati, care nu poate fi in fiinta acolo unde lucru-rile (le felul acesta nu se afla, dumneavoastra aveti o-multime de persoane insemnate care au fala de a seface uneltitorii regeneratiei sociale a natiei; o insarcinareasa de inalta ii aeaza mai presus de toate laudele.

Din toata anima doresc, domnule, ca aceste frumoase inceputuri dea rodurile ce a0eapta toate sufle-tele patriotice generoase, si mai cu deosebire doreseca Moldova, aceasta sore geamana a tariff rumanesti, ceare atatea drepturi in interesul ei, sa urmeze un aseme-nea frumos exempla : ursitele literare acestor doniparti ale uneia si tot aceleiasi natii aunt nedespartite,si Moldovenii vor vedea fare indoiala cu recunostintatoate cite fratii for au Meat ca sa pue temelia unei li-teraturi nationale"...

Prin inrauririle menifestarilor sale care cletl-teptau in suflete sentimente inaite prin eoou-rile cu larg rasunet starnite pretutindeni, Socktatea Filarmonica !Area deci pornita sa realizezei sa intareasca peste scopurile ei obisnuite

unitatea culturala a neamului sa pregateascape cea

61

ca

si

si

sipoliticA.

sa-si

www.dacoromanica.ro

AMESTECULSTREIN BSI DIZOL-VAREA SOCIETA-TII FILARMONICE

S'au iscat insa vanturicontrarii. Imprejurarilepolitice si oameniimai ales oamenii! aucautat chiar de la ince-

put sa loviasca in Societatea patronata de IonCampineanu. Diplomatia ruseasca, catre care seaplecase domnitorul Alexandru Ghica si contracareia s'a ridicat Inca din 1832 Eliade cu RepedeartnocWthea de ()chin asuplia limbed i in.aeputOluiRo manitor, nu putea vedea cu ochi buni aceastadesteptare si manifestare a constiintei nationaleromanesti. Baronul Ruckman, consulul rus la Bu-curesti, veghia si para. Iar domnul, ca sa se men-tina in scaun, executa. Motivul principal fu gasitin faptul ca dips sanul Societatii Filarmonice seinjghebase o noua societate secreta sore, a for-ma, spune Eliade, o stanga in Genera la Adunare,cu indatorirea de a sustine guvernul in cele le-gale si patriotice si de a i se opune in once aba-tare", in care intrara : Ion Campineanu, loanEliade, Gr. Cantacuzino, Ion Voinescu II, IancuRuset, Jancu Fillipescu, Balaceanu si Iancu Va-carescu.

Principiile nouei societati sustineau inpreajma revizuirii Regulamentului Organic -unele reforme care loviau direct in suzeranita-tea si interesele rusesti. Principiile erau si poli-tice si culturale : 1. Caderea protectoratului ex-clusiv al Rusiei si garantia colectiva a Puterilor

62

.

www.dacoromanica.ro

europene, 2. Egalitatea tuturot Romani lor inain-tea legilor, 3 Emanciparea Tiganilor, 4. Contri-butiuni generale, 5. Responsabilitatea6. Libertattea tipatuiluti, 7. Regenerarea si respectultractatelor Romaniei cu Turcia, 8. Instructitmeaobliigatoae si integrals a filler, Romaniei, 9. E-manciparea manastirilor inchinate sau executa-rea textamentelor fondatorilor, 10. Confedera-tiune sau uniung, nu unitate cu Maldoveniialti popoli vecini, respectandu-se autonomia fie-caruia, 11. Articol pivotal : spre punerea in lu-crare a acestor, principii: ordine, tact, timpul ne-cesa,r si prudenta.

Era deci fatal ca baronul Ruckman sa uzeze detoate mijloacele ca sa compromita Societatea Fi-larmonica si pe membrii ei. Isbuti mai intai, fetade marea influents a lui Ion CaMpineanu, sastarneasca gelozia lui Alexandru Ghica, iar princoruptie ajutat de elemente straine si chiarpamantene, dintre acelea pe care Eliade le cate.goals! mai tarziu sub numele de Sarsaila, sadeslantue neintelegeri intre membrii Filarmoni-cei. Sistemul baronului a fost dintre cele maibune. Morrado, din ordin, nu va mai inchiriasale pentru reprezentatii rOmanesti, privilegiileacordate societatii vor fi retrase, membrii Hsi-)pitf. Intre Campineanu si Eliade se va deschideprapastie. Cu sfarsitul anului 1836 inceteaza siactivitatea Societatii Filarmonice.

63

si

a

minitrilor,

www.dacoromanica.ro

URMARILE SOCIE- N'a fost insa oTA'fII FILARMO- cire, ci numai o infran-

NICE gere. Istoria noastrapolitica si culturala a

mai cunoscut in decursul veacurilor multesemenea infrangeri, dar dupa fiecare ingenun1chiere, si reinaltarea a fost mai puternica. Sa-manta aruncata de Societatea Filarmonica n'amai putut fi oprita din cresterea ei. Si row:tele;

intarziate din cauza vanturilor neprielnicesi-au dat totusi binefacerile lor.

Dupa o perioada de decadere de vreo cativaani, in care timp scanteia teatrului romanescabia mai licarea in reprezentatii intamplatoarede amatori fara pregatire suficienta, iar gustul deteatru era intretinut de catre companiile streinede opera ale lui Sansoni si ale Henrietei Karl,

s'au ridicat deodata fostii elevi ai Filarmani-cei cari, in 1844-1845 reiau reprezentatiile ro-manesti. 0 trupa de diletanti a lui C. Caragiale siC. Mihaileanu juca in Bucuresti de doua on pesaptamana bucati dramatice originale de C. Ca-ragiale, C. Balacescu sau din repertoriul mai nousi mai bogat ,a1 lui Vasile Alecsandri. Se vor maiorganiza intre time si alte trupe, a lui Mil lo siHalepliu, iar guvernul va incerca in 1844, tot cuEliade, o noun scoala dramatica si va sprijini o-ficial cladirea teatrului national.

Acestea toate au fost desigur consecintele fi-resti ale Societatii Pilarmonice. Ea a contribuit

64

der

,a,

nimi/

www.dacoromanica.ro

K CAOBOZENLEAerial LDwooapii Coo410

.Povum,. mavot eroslo; 00o. tope igooaiot warn

Comm yo

AMOPUA DOKTOP

CrindaAmim FrLy .o.q.a..mopts ,, ,,Awlsm orOwae a,iCroorioa ..1swfm0a eraveto..

a /1.3.4.gloom. Poo,. w.mmor

4 tovai.o;Tome.

. Marano."or . raise. Ant oi

qtaspipA.

Nom 1. 4u cc try

11. DpeofCali oh 40.

awn viotom. e.. Mo.i.p.

OETCOANCo6

lila. ten to Mort&

Mol Won elan,. Now.61.1 A. Wt....11mo, 4, N. 1:4,:t.1010 A 1 pt A Data Slav /pews 0 D. Wu

A. I. fsindANTA11.10.

. A

- do .du PAi0A.A it. Snoods..A.reiTamimewm.A. A. amiancsaA. 00Ines..A. C. ntrputr...A. Credo..A. NMA. N. Tal.o.stum.A. Ca*IP

;Jig At',I:11.4 4r

an;rvn art .a1 .tttpi, ppIvA Inplpfl to outdo/

Afi5111 comediei lui Moliere, AmorulDoctor, tradusa de Em. Florescu, re-prezentata pentru prima oars la 7Dec. 1834, de catre scolarii Societatii

Filarmonice.

.10.0 1 p. 11.ap..;v1.4 +gm

W1/4.

.

P.,,,11rU1 r

A.A

1.Att,,

Mans, at 1

.....

...

Mo.....Elakra.

.IS

- goausp.. .

,..Agtek. 41'4

r.

5W,37,47147g

,s3

,

al 4.1pkoje.

.

A. go.MA .

Masown

z.

...

www.dacoromanica.ro

prin urmaie la desteptarea si inaltarea sufletululromanesc de pretutindeni; tot ea a dat avant li-teraturii dramatice originale si datorita ei s'auprovocat si inmultit mijloacele pentru construi-rea unui Teatru National, realizat dupa revolutiadin 1848 si inaugurat de trupa lui C. Caragialesi Wachmann in 1852. Iata in rezumat urmarilebinefacatoare ale institutiei dela a carei primabiruinta sarbatorim azi o sues de ani!

Cei trei luceferi ai Societatii Filarmonice dela1834 ton Campineanu, loan Eliade si C. A-ristia merits dar intreaga noastra recunotin-ta, iar activitatea si sacr5ficiile for pot servi caexemplu si indemn.

67

www.dacoromanica.ro

ANEXE_

www.dacoromanica.ro

IREGULAMENTUL SOCIETATIIFILARMONICE

SCOPUL SOTIETATEI

Art. 1. Sotietatea r narmonica se alatuegte deatatia soti cati de buns. voe se vor inscri ajutatori spretinerea 5coalei acestei sotietati.

Art. 2-lea. Sot ajutator se poate numi on cine, careva ajutora scoala cel putin pans la Base galbeni pe fiecare an, fie de on ce natie si de amandoua secsurile; vafi insa dator a face aratare catre comitet printr'uninscris aratator pe cata vreme voeste a raspunde sumafagaduita.

Art. 3-lea. La cei cari vor ajutora cu inai putin deease galbeni, fara a ii numi soti, Sotietatea le va faceo carte de multumire pentru darul ce au facut.

Art. 4-lea. Afars de sotii ajutatori, Sotietatea vaputea numi gi soli corespondenti sau onorari, cari prinale for cunostinte vor putea folosi lucrarile sotietatii.

Art. 5-lea. Scopul Sotietatii filarmonice este culturaLimbei Romanegti si inaintarea literaturii, intindereamuzicii vocale instrumentale in Printipat 5i spre ace-stea formarea unui Teatru National.

71

_-)--

r.

ei

-

www.dacoromanica.ro

Art. 6-lea. Spre acest sfarsit sotietatea cu banii ce sestring in casa de la soli .din alte masuri, va Linea o;coals de bieti si de fete dupe chipul urmator:

Se va orandui un profesor de declamatie, unul 4emuzica vocals, altul de cea instrumentals, unul de dant$i de deprinderea armelor until de limba romaneascapentru fete sau WO, carele va fi dator a invata celeIce

trivitse coprind in cele dintaiu trei clase de incepatori, po-

dupa cum se invata in scoalele Nationale, 5i prelanga acestea va da fetelor baetitor si o mica idee des-pre Mitologie, ca una ce easte trebuincioasa pentrumulte cuvinte in partea dramatics.

II. Se vor Linea atatea fete. in pansion cite va ceretrebuinta si vor erta mijloacele, cu hrana, imbracamintea$i invitatura din casa Sotietatii.

III. Se vor da scolarilor spre ajutor cat vor fi la in-vatatura o mica ajutorinta in bani pe fistecare lung sipentru aceasta atat ei cat si fettle, se vor indatora prininscris ca, savarsindu-si invataturile, se vor hotari deactari in Tara Romaneasca, dupa Regulamentul ce seva alcatui ,despre datoriile 5i drepturile actorilor $i des-

,pre leafa lor.

COMITETUL SOTIETATII

Art. 7-lea. Obstea sotilor, neputand tot-d'auna a seaduna ca sa se chibzuiasca asupra trebnintelor Si asupraocarmuirei 5coalei, adunandu-se ()data pe fie-care an, vaalege din sanul sau un Comitet de opt madulare, pe careit va numi Sotietate Filarmonici in lucrare, 5i care valucra in numele a toatei obstei Sotietatei.

Art. 8-lea. Acest comitet se va alcatui de un Prezident,tin Vite-Prezident, un Director, un Secretar, $i patrumadulare din care unul va fi easier dupe increderea Co-mitetului.

Art. 9-lea. Pre langa acest Comitet se va adaoga cu.

72

$i

I.

$i$i

$i

' : . -" .

www.dacoromanica.ro

leafs din casa doi scriitori, din care unul va fi ajutoruldirectorului si arhivist, iar cel-alt va fi ajutor Secreta-rului si strangator de bani.

Art. 10-lea. Aceste opt' madulari se vor aduna regu-lat ()data pe saptamana in ziva ce se va gasi cu calede cei mai multi, si in adunarile sale va prezida pre-zidentul, in lipsa lui vice-prezidentul, iar in lipsa vite-prezidentului, va prezida madularul ce va avea intaierede numele familiei sale in randul alfabetic latinesc.

Art. 11-lea. Lucrarile acestui Comitet vor fi:I. A intocmit Koala dramatics 5i stat pe fiescare luny

pentru toate cheltuelile trebuincioase.II. A primi raporturile dela director despre pasirea

Iscoalei ce va fi sub ocanmuirea lui : a cerceta socotelilece le va da; prin foile publice ale impartasi sotilor aju-tatori si a se chibzui pentru neimpiedecarea 5coalei siinaintarea invitatorilor.

III. A se chibzui despre bucatile dramatice ce se vorda in mainile scolarilor intru aceea cc se atinge de me-ritul bucatii si de corectia limbei.

IV. A ingriji pentru venituri Si cheltueli, cheltuind cumasura 5i potrivit cu mijloacele casei, economisind tot-d'una cum sa se formeze 5i o casa de rezerva.

V. A putea din asta cask de rezerva a intrebuintasume potrivite pentru gratificatii la profesori 5i 5colari,pentru tipariri de bucati dramatice, (care vinzandu-seva ingriji a intra banii cu folosul for in casa.) 5i pentrurasplatiri la traducatori si autori de bucati dramatice.Deliberatiile in seantile Comitetului se vor face, precumsi in adunarea obsteasca a Sotietatii, dupe majorareaglasurilor; on cand voturile se vor impirti in doui partid'opotriva, atunci votul prezidentului va hotara deliberatia.

Comitetul va putea intra in lucrare si chiar cand lavre o seanta se vor afla fats numai trei madulare din-preuna 5i cu directorul.

73

.

www.dacoromanica.ro

Art. 12-lea. Lucrarile acestea tot-d'auna se vor im-partasi sotilor ajutatori prin foile publice.

OBSTEA SOTIETATII FILARMONICE

Art. 13-lea. Adunarea obsteasca de toti madularii So-tietatii se va face odata pe an in Bucuresti in luna luiMartie, si in ziva ce se va hotari de catre Comitet prinfoile publice, cu opt zile inainte. La aceasta adunare seva da socoteala de toate lucrarile ce va fi facut pestean Comitetul; se vor alege alte madulari ale Comitetuluisau.se vor intari tot cele din nainte ; se vor hotara lu-crarile principale, cu care va avea a se ocupa Comitetulpe anul urmator; se vor face insfarsit desbateri i ho-tarari asupre projectelor ce fiescare madular poate sadea in chibzuirea obstei Adunarei a Sotietatii.

Art. 14-lea. Votarile pentru alegerea Comitetului vor fidupe chipul urmator:

I. Se va vota pentru prezident.II. Pentru vice- prezident.III. Pentru director.IV. Pentru secretar.V. Pentru cele patru madulari, deodata pe o hartie.Art. 15-lea. Nici un sot in adunarile obstesti nu va

Iputea trimite vechil in locu-i, ci va fi dator singur a fide fail.

Art. 16-lea. Fite -care madular, sot ajutator sau co-respondent va avea o diploma cu pecetea Sotietatii, cuiscaliturile madularilor Comitetului dupa randul alfabeticprecedate de a Prezidentului sau de a vice-prezidentuluiin lipsa celui dintaiu.

Art. 17-lea. Fieste care sot ajutator se socoteste firestelepadat din Sotietate, caul in vreme de un an nu vaplati a sa fagaduinta de ajutor la 5coala.

Art. 18-lea. Fieste care sot ajutator va avea vot nu-mai in adunarile obstesti, nu insa 5i lucrarile Comite-

74

;,:r

www.dacoromanica.ro

tului, unde va putea oricand sa vie ca un privitorda pare.re, fara de a avea glas deliberativ.

Art. 19-lea. Aceasta sotietate va fi infiintata pans(cand vor fi 5i sotii cari o alcatuesc; si fieste care ma-dular va fi socotit de sot pans atuncea pans cand prin-tr'o hartie formals va arata singur ca se leapada.

DIRECTORUL COALEIArt. 20-lea. El va ocarmui scoala dupe programa in-

ivataturilor hotarate de comitet, va priveghea la indeplini-rea datoriilor profesorilor si scolarilor; ca unul ce estede aproape privitor al pasirei lucrarilor, va departa pescolarii nesilitori, sau le va taia ajutorul ca sa nu selack' cheltueli zadarnice, si va certa pe cei risvratitori;prin aprobatia Comitetului va schimba profesorii; intern,cuvant va ocarmui intru toate atat scoala cat si serilede reprezentatie prin 5colari; va arata Comitetului chel-tuelile ce trebuesc ca sa se porunceasca a se trece inbugetul ce Comitetul va intocmi pe fieste care lung in-nainte; iar pentru cheltuelile marunte 5i neprevazute seva alcatui un jurnal de comitet, prin care se va hotaripans la ce sums se va putea intinde directorul peste bu-get ca sa nu faca piedici, adunandu-se madularile Co-mitetului numai data- pe saptamana; va ingriji ca hai-nele sau garderoba ce se face cu cheltuelile sotietatii,cartile ce se tiparesc si se cumpara, notele ce se aducsi se scriu, sa nu se instreineze 5i sa alcatuiasca un re-pertoriu pe seama fiitarului teatrului national.

Art. 21-lea. Directorul va convoca Comitetul in seanceextraordinarc, on cand va socoti ca trebuie a se facevre-o punere la cale fara zabava. Toate hartiile alcatuitede el insusi sau intrate in mana sa din partea madula-trilor sotietatii, a profesorilor, a scolarilor sau a parti-cularilor el le va infatisa Comitetului, 5i dupe a lui hota-rare el va face punere la cale si le va da intru pastrareasecretarului.

79

a'si

.

-

i

-

www.dacoromanica.ro

SECRETARUL

Art. 22-lea. Secretarul va fi din numarul celor opttnIdulari.

Art. 23-lea. El va alcatui toate hartiile cite se vor gasiu cale de catre sotietate, va primi hartiile cele savarsite,

le va face Dale% le va tine in pastrare pans la sfar-situl anului cand le va depune pe urma in arhiva dupenumar 5i dupe lista pe care o va iscali insusistul 2).

INSEMNARE

Comitetul in curgerea lucrarilor sale va face bagarilesale de seams asupra modificatiei acestui Regulament,si la obstestile adunari le va propune ca cu vreme sase poata desavarsi intru aceia ce neincercarea n'a pututsa prevada.

1) Dosare.2) Arhivarul.

76

$i

$i arid-

www.dacoromanica.ro

II

PLINII DE RAVNA AMATORI" CARI AUAJUTAT SOCIETATEA FILARMONICA

IN 1834Galbeni Totalpe luna in lei

1

1

1

D-1 Aristia pana la 1 SeptembrieBanul Baleanu, pe un anA. Belul pana la 1 Septembrie

288768288

1 C. Brailoiul pana la 1 Octombrie . 3202 Mare le Postelnic G. Bibescu pana la 1

August 5121 Sc. Barcanescul pans la 1 Tunic . . 1921 Stolnicul Bratianul 2561 Medeln. Budisteanul 2561 Hatmanul A. Villara, 1 August . . 2561 I. Vlatcloianul, la 1 Iunie 1921 D. Villie, 10 galbeni pe an, iar pe 6

luni , 1601 apitanul Voinescu II, pana la 1 Main . . 1601 Hrist. Vrana, pana la 1 Main 1602 Spatarul C. Ghica, pana la 1 Februarie. 1281 Dvron. Dim. Ghica, pana la 1 Tulle. . 224

7'T

. -

. .

:

'

.

.

.

. . . . . .....

www.dacoromanica.ro

78

1 Maiorul N. Golescul, pang la 1 Februarie. 1281 Camin. Dadulescul, pans la 1 Septembrie. 288

N. Daniilopulo, pans la 1 Iunie . 963 I. Eliad, pans la 1 Septembre 894

Vist. N. Ionescul. 10 galbeni pe an,incepand dela 1 Iulie, iar pe 6 luni . . 160

2 Log. C. Cantacuzino, pans la 1 Octombre 1601 Aga M. Cantacuzino, pang la 1 Tulle . . 224

Clucer Grg. Cantacuzino, pans la 1 Iunie 384Colonel Campineanul, pe un an . . . 1536

1 Capitanul Cornescul, pans la 1 Aprilie . 1281 Capitanul Costescu, pans la 1 Aprilie . 6421 Maiorul Kretzulescu I, pe un an . . . . 3841 M. Lahovari, pe un an 3841 Camin. C. Manu, pans la 1 Tunic . 192

2561 Comisul I. Mann, pang la 1 August2 Michalescu, pans la 1 August 512

Dvorn. A. Nenciulescu, 25 galbeni pean, platiti 800

1 Colonelul Nojin, pans la 1 Noembre 3522 I. Otetelesanu, pans la 1 Tunic. 384.2 T. Opran, pe un an 768

Maiorul Popescu, papa la 1 Iunie . 961 Poenaru, directorul scoalelor, pans la 1

Septembre. 2882 T. Paladi, incepand de la 1 Aprilie, 10

galbeni pe an, iar pe 6 luni 1601 I. Roset, pans la 1 Octombre 320

1 Sc. Roset, pe un an 384Parucic. A. Roset, pans la 1 Ianuarie 96Grg. Racovita, pang la 1 August 256Slug. Riosanul, pe un an 192

2 T. Slatineanu, 'Ana la 1 Tunic 3841 Capitanul Socolescu, pana la 1 Octombre 320

Parucic. Stoica, 'Ana la 1 Iunie . . 76

a .

. .

,,

,,

.

,, .

.

.

.

,,

. .

.

.

2

. .

.

,,

,,

. .

www.dacoromanica.ro

2 D-1 I. Trasnea, pana la 1 Iu lie 4481 C. Faca, pana la 1 Iunie. 1923 Dvrn. A. Filipescu, pana la 1 Iunie . . 5763 Colonelul C. Filipescu, pana la 1 Febr. 1921 Parucic. M. Filipescu, pana la 1 Februarie 641 Capitanul Ciocardia, pana la 1 Iunie 193

Total . . 16.518

79

F.

.

7.

00 f9 I". CAfq sod ZpI

., ,9 ,-7

< 1 . ;

= CV ,Ct CI-1-1 ta Z uct

. = accl .g,,,,,

.1 . "tr,r4 cd u a u

co

tol M -1

www.dacoromanica.ro

III

COMITETUL SOCIETATII FILARMONICE(Dupa Almanahul Statului, 1836)

Prezedent : Domnul George Filipescu, Marcie. Dvor-nic, si cavaler a mai multor Ordre Im-paratesti.

Vide -Prezedent : Domnul Joan Campineanu, Coloneli Cavaler a mai multor Ordre Impara-

testi.Directorul : Domnul Ioan Iliad.Secretarul : Domnul Petrache Poinar, Comis.

MADULARII COMITETULUI

Domnul. Nojin, Colonel si Cavaler a mai multor ordreImparatesti ; Joan Voinescu, Capitan Ostirii Rominesti ;Ioan Mann ; Ioan Roset, Cavaler 5i Secretar la Agri-cultura.

MADULARII SOTIETATII FILARMONICE

D-nii Alexandru Vilara, Marele Hatman si MinistruFinantii ; Aristia, Profesor National ; Gramon, Colonel

80 www.dacoromanica.ro

si Cava ler ; Grigorie Cantacuzino, George Golescu, Gri-gorie Alexandrescu, Grigorie Obedeanu, Dimitric Ghica,Dimitric Haleplogu, Diamandi, Ioan Trasnea, Ioan Sla-tineanu, Ioan Vradoianu, Constantin Filipescu, Colonel,Constantin Cornescu, Constandin Brailoiu, AlanolacheFlorescu, Nicolae Golescu, Nicolae Daniilopolu, ParucinicStoica, Parucinic Roset, Scar lat Cratulescu, Stefan Go-lescu, Capitan si Cava ler.

681www.dacoromanica.ro

IV

BURSIERII SOCIETATII FILARMONICE

D-1 N. Andronescul lei 80 pe hulaOlanescu 80 pp

pp I. Curie 80N. Diamandi 80C. Mihalache 80 p, /1C. Dumitru 80 pp 11I. Ramniceanu 80 11Dascalescul 70 pp 11Mincul 70 ,, 1/

,, S. Petrescul 60Ciculescul, " 60 "Buroleanul /1 "Tangoveanul 1/ 66 /1A. Simionescul ,, 60Valgher 60 ppPetre /1 40 7/ It

Total lei 1100

82

PP Po

po

PP

,,

PP I*

,,

" PP

.

OP

www.dacoromanica.ro

VTEATRUL NATIONALde B. Catargiu

Trei ani stint de cand vointa unui om, vointa insade acelea ce nu o opreste nici o. stavilk nu se cleatingde nici o isbire, facu pentru intaia oars,; ca rumanulsa incalte coturnul, sa is masca comics si sa faca sarasune pe sena asta limbs, ce mai inainte de cincispre-zece ani, socotea cineva ca nu este in stare decat saexprime cunostintele muncitorului sau eel mult, careera si mai rau, ratacitele idei ale logofetilor vremii.

De atunci tinerii actori rumani se incearca mai latoate ramurile dramatice, si, cu toate ca asta grabs dea coprinde deodata mai multe talente de naturi deose-bite, se parea un fel de zaticnire la inaintarea lor, darun ochiu incercat trebuia sa vaza in acea grabs 5i nesa-liu, un entusiasm, de a se sa.varsi de un om singur aceiace prin alte parti savarsesc mai multi; $i entusiasmultot-d'auna a savarsit minuni. Un asemenea ochiu in locde a se posomara la acel fel de neoranduiala, zambeainaintea nadejdii 5i astepta cu incredintare minunile.cesti not actori luara dearandul toate felurile drama-tice, si incercara si opera si vodevilul si tragedia 5i dra-

83

-

A-

..

www.dacoromanica.ro

ma si comedia si dupe potriva vremii si a mijloacelor, latoate se aratara mai presus de nidejdile chiar a incepa-torilor teatrului national. Bine ar fi fost insa ca dreptulentusiasm ce auditorul simti atunci sa fi fost mai mar-ginit, caci aplauzele lui cele fara vreme facura pe ne-cercatii autori a se crede desavarsiti artisti, si in loculgrijii de a se perfectiona, le intra o mandrie oarecum,pi o incredintare ca on -ce fac, place, si ca parterul edator sa bata in 'palm; dupa aceste afectatii, lipsa debune orandueli p. c. 1.

Doug spite din toate ramurile dramatice, de pi searatara la inceput in teatru, dar pe urma se uitara cu

Tragedia si Drama. Abia Melpomene isi aratasangerosul pumnar pe sena rumaneasca 5i numai decatpeste sangele tragic, Terpsichore incepu a trage dantuiriburlesti 5i toata iluzia rumanului se strica, nimic sublim,nimic de simtire nu se mai vazu, nimic nu mai micainimile noastre, nimic numai facu sa mai varsam o la-crima. Cantecul si rasul, satira ridicolul. Dar rumanuls'a vazut ca nu e facut pentru aste, caci cat privitorulse ostenea sa raza, actorul cu cantecul patea ca Sosiacu Mercur, ca publicului nu'i placea muzica.

Satira mai mutt muscat deck face bine si rumanula fost destul muscat, acum cere folos 5i vrea sa se vin-dece ; destul i-a fost inima rece, acum va sa i se incal-zeasca. N'are trebuinta de cantare pentru ca n'are pof-ta de joc.

noua scantee electrica era trebuincioasi cadestepte din trista amortire rind arate drumul actoruluipe care sa apuce incat el sa simta placerea in profesiasa privitorului sa insufle 5i multumiri si lacrimirecunostinta pi bine-cuvantare.

Misantropia si poclinta fu a doilea piatra de incer-care rumanului. Actorul ruman la glasul autorului neamtse stramuta plin de lacrimi isi invata rola si lacrami ade-

84

5i

O si'i

si 51

;..?,' AA,

:tottd:

www.dacoromanica.ro

Narate yin pe sena si tot parterul e stropit de lacrami.Slava dar nemuritoare autorului german, si cinste si re-cunostinta traducatorului ruman pentru frumoasa sa a-legere #i norocita traductie ! unul altul contribuirala aceasta fericita prefacere. Asti traductie fu pricinade o nova dovada $i de talentul actorilor si de aceiace poate limba noastra sub pana unui artist.

oMisantpopia $i pocainta, se puse zic pe Sena $i totiincetara de a mai zice ca liana acum :

,,Actorii rumani ar face ceva, dar le trebue vreme siinvatitura, example, modele, profesori gi c. I, ,,Unglas era in tot parterul un glas era in tot orasul adoua zi :

Actorii rumani simt, joaca iar nu se ,joaca, actoriirumani au zugravit si au ariaat in ELMO. simtitatea au-torului german. Si e adevarat ; chiar autorul de ar fifost de fats la reprezentatia rumaneasca s'ar fi vazutmai bine pe sine in oglinda inimii rumanilor.