--,

IOAN-AUREL POP

# g=w Yre*w"w K%ffi ffi g sd ffi *s# %* tul Kk ed*k

w ffi-K*#resp Kffi &ffi L3 & %.{gkA A* tr%

ffidretu# A MKWW ffiXTffikpfwKP'%$ro a K*%Jffik

'#li9Bucureiti

2019

d

I

INlErEsuL uNoR NUME ;t runrtrAlt:nouANrr sr RoMANA

Ce este R.omAnia gi cine sunt romAnii? Cel maisimplu am putea rispunde primei pirli a intrebirii ciRomdnia este o !ard, un stat. Numai ci lumea are astdzi

vreo doui sute de state, marea lor majoritate membreale Organiza(iei Naliunilor Unite, situate pe cinci con-tinente, de la San Marino, Vatican si Mauritius pini la

SUA, China,Brazllia 9i Noua Zeelandd. Trebuie, deci,si mai dim cAteva aminunte.

RomAnia este un stat european, agezat, pe linia est-vest, chiar in inima geograficd a bitrAnului continent,adici la egald distanfd de Munlii Ural (marginea derisirit a Europei) gi de coasta atlantici a Portugaliei(limita apuseand a Europei). Pe linia nord-sud insi,RomAnia este mult mai aproape de insula Creta, dinGrecia (punctul cel mai sudic al Europei), decAt de celmai nordic loc al Europei, situat in Norvegia. Prin ur-mare, spre a fi mai exacli, RomAnia este agezati in cen-trul jumdtllii de sud a Europei. in pofida acestei pozifiicentrale, lara este considerati, de obicei, ca fiind ,,inRisirit", din cel putin doui motive: primul provine dinfaptui cd, incepAnd cu secolele al XV-lea gi al XVI-lea,motorul culturii gi civilizaliei - un adevirat model

Scurtd istorie a romhnilor

pentru ceilalli - s-a mutat in vestul continentului' ve-

chile liri de culturi bizantinl rdminAnd la margine,r-rndeva inspre est; al doilea motiv se afll in denumirea

recentl de Europa Risiriteani (Eastern Europe), dat6'

irir mod curent, la inceput de americani 9i apoi de toate

popoarele occidentale, tuturor llrilor europene ajunse,

dr:pi al Doilea Rizboi Mondial, in sfera comuniste,tlependent[ de Moscova. Azi se vorbeEte mult despre

lilrropa Centrali (sau Central-Rdsiriteand), in care e

cuprinsl adesea gi Romdnia, dar conceptul este de-

ocamdati prea recent spre a fi acceptat in conEtiinfa

1rublici. Sub aspect strict geografic, Romdnia nu se

afll nici in Balcani, fiindcd limita Peninsulei Balcanice

rrste Dunirea, iar RomAnia este situatl in proporliet ovArgitoare la miaz[noapte de Dun[re, in regiunea( )arpalilor. Pentru mulli europeni insi, Balcanii !in,irr limbajul de fiecare zi, ,,pind spre Viena", aEa cillornAnia este plasati de multe ori in aceeaqi regiune

vastf,, impreund cu Grecia, Albania sau Serbia, regi-

rrne considerati inc[,,butoiul de pulbere al Europei".

lrrsi, degi nu se afli in Peninsula Balcanic[, ci la nordulircesteia, \ara arc leglturi vechi, istorice cu statele 9i cu

popoarele balcanice. in plus, in Balcani au triit 9i mailriiiesc inci grupuri destul de numeroase de romAni.

Ca mirime, RomAnia este o {ari mijlocie, dupiscara europeani (din care l[sim la o parte imensa R.u-

sie, mai intinsi decAt unele continente gi situatd in cea

rrrai mare proporlie in Asia), avAnd aproape 240 000

,lc kilometri pitrafi. Este mai redusi ca suprafa!5 decAt

l;r'anta, Germania, Spania sau Ucraina, este aproxima-liv egall cu intinderea Regatului Unit al Marii Britanii

19

20 Ioan-Aurel Pop

gi Irlandei de Nord, dar mult mai intinsi decAt liri ca

Eivelia, Danemarca, Belgia, Olanda, Austria etc. Depildi, RomAnia are de circa opt ori suprafala Belgiei.Ca numlr al populaliei sale, de aproximativ douizecide milioane de locuitori, Romdnia este tot la nivel mij-lociu: are tot atdlia locuitori cAt Belgia qi Olanda la unloc, mai mul! decAt Finlanda, Norvegia gi Suedia laun loc, dar mai pufini decAt Polonia, Spania, Italia sau

Franla, luate separat. La scari americani, suprafala Ro-mAniei este aproximativ cAt cea a statului Oregon, darpopulafia sa era comparabill, pAni nu demult, cu cea

a Californiei sau a Canadeii. RomAnia este mai intinsdgi mai populatd decAt toli vecinii sii, cu exceplia Ucrai-nei: e de peste doui ori mai intinsl decAt Ungaria, Bul-garia sau Serbia (luate separat) gi de cinci ori mai maredecAt Republica Moldova. Ungaria are, de exemplu,camzece milioane de locuitori, Bulgaria opt milioane,iar Serbia, dupl desprinderea provinciei Kosovo, camgapte milioane. Romdnii alcituiesc cel mai numerospopor din sud-estul Europei, depigindu-i cu mult pe

bulgari, sdrbi, greci, albanezi, croafi, macedoneni etc.

Turcia (stat mare, cu aproape 80 de milioane de oa-meni), situati cu cea mai mare parte a teritoriului siuln Asia Mici, nu poate fi socotitL sub aspect geografic,o lari europeani.

in RornAnia se afli gi o mare parte din MunfiiCarpali, cel mai important lanf muntos din Europa,dup5 cel al A1pilor. Daci admitem cd forma de pe hartia Munfilor Carpafi seamdnd cu cifra qase (scris[ in

' De circa doud decenii, populatia RomAniei scade progresiv.

Scurtd istorie a romhnilor

,,rilindi), atunci partea rotundi, ca un cerc, a acestei, ili'c, se afli pe teritoriul RomAniei, iar partea curbatl, ,r o virguli trece in lJraina, Polonia gi Slovacia 9i Ce-lril, cu prelungiri in Ungaria. Carpafii au inillimi de.rl)r1)ape 2700 de rnetri (in Romlnia de peste 2 500).

l{('stil terii este format din dealuri qi podiquri - dintrer .u'c C€l mai intins gi cunoscut este Podigul Transilva-rrici - si din cAmpii, aflate spre margini, adici spre sud1t lirnpia RomAni sau a Dunirii), spre vest (CAmpiaI isci) gi spre est (CAmpia Moldovei). Formele de relief,,rrrrt distribuite in proporlii aproximativ egale: munliir rt u[)i 3lo/o drn suprafafi, dealurile gi podigurile 33%,r.rr rirnpiile 360/o.Ele au o agezare echilibratd 9i armo-rrioasl. in mijlocul !5rii se afl[ Podigul Transilvaniei,,rnijuit de cercul Munlilor Carpa{i, ca zidul inconju-r.urcl o cetate, dupi cum scria demult istoricul s,i omul

1',,litic Nicolae B[lcescu;munlii se sprijind in exterior

l'.'tlealurile subcarpatice gi pe alte podiguri, similarerrrror contraforturi, care se pierd apoi treptat in celetrt'i cAmpii.

I{omAnia este gi o lari dunireane, deoarece Dund-rt':r, cel mai important fluviu al Europei (daci lisiml,r o parte Volga), strlbate peste o mie de kilometri peIt'r itoriul siu gi o desparte de lumea balcanicd. Dupi ce

lrt'cc prin patru capitale europene - Viena, Bratislava,lirrtlapesta gi Belgrad -, Dunirea sevarsi in MareaNea-rir;i printr-o delti unici in lume, adevdrat monument,rl rnturii, situatd pe teritoriul RomAniei. La Constanla(r t'l rnai mare port al RomAniei), navele pot ajunge mai

'r1.rr decdt prin deltl, strebetand canalul Dunire-Ma-

r,'rr Neagrl, construit de cAteva decenii. Prin litoralul

21

22 Ioan-Aurel Pop

slu marin, de circa 250 de kilometri, Romdnia este,

ca gi Bulgaria, Rusia, Turcia sau unele republici foste

sovietice, o lard pontici (de la Pontus Euxinus, numele

vechi greco-roman al Mirii Negre actuale). Iegirea la

Marea Neagri ii asiguri legitura mai strAnsl cu lumea,

spre Mediterana gi de aici spre Oceanul Atlantic, prinstrAmtoarea Gibraltar sau spre Oceanele Indian 9i Pa-

cific, prin Canalul suez. Dunlrea gi apoi Marea Neagricolecteaz| apa celor mai importante rAuri din zoni,care se afli sau trec qi pe teritoriul RomAniei: Prut' Si-

ret, Tisa, Mureg, Olt, Someguri, CriEuri, TArnave, |iu,Argeg, Ddmbovila, Ialomifa etc.

Cu alte cuvinte, dacd cineva doregte si giseasci Ro-

mAnia pe harti, trebuie si caute locul unde Carpafii,Dunarea gi Marea Neagrd vin ln contact.

Rom1nia este un stat unitar (nu are, conformConstituliei, teritorii autonome in cadrul siu), alc5,-

tuit din etnici romAni in proporlie de 907o. Restul

locuitorilor sunt maghiari (peste 6%), romi, slavi,

germani, turco-tltari, armeni, greci, evrei etc. Toate

cele 19 minoritifi nafionale (constituite in organizaliiproprii) sunt reprezentate, conform Constitufiei, inParlamentul RomAniei, maghiarii prin alegeri (inacord cu norma generali de reprezentare), iar ceilalliprin desemnarea de citre organiza\iafiecdruia a cAte

unui deputat din sAnul lor. RomAnia este considerat[un model european al relaliilor interetnice, deoarece

are legi care sanclioneazi aspru discriminarea, per-mite minoritarilor si devini politicieni profesioniqti,acceptl invifimAntul in limbile diferitelor etnii si

universitilile multiculturale.

Scurtd istorie a romhnilor

Orice lari este formati din regiuni sau provinciirstorice. Cdnd vorbim de Franfa, ne gAndim la Burgun-,lirr, Bretania, Normandia sau Alsacia; cAnd ne referiml:r Italia, avem inaintea ochilor Toscana, Lombardia,t iirrnpania, Veneto, Calabria, Liguria etc. in acest sens,

l{orninia generic[ (llsdnd la o parte granilele politice,r, tuale) este formati din trei mari provincii istorice,.rrurne Jara RomAneasci, situatd in sud, Moldova, in,'.;l si nord-est, s,i Transilvania, in vest gi nord-vest. Lar,inrlul ei, Jara Romineasc[ are in componenli Oltenia,l\Irrntenia gi Dobrogea; Transilvania cuprinde Transil-r.rrria propriu-zisl, Banatul, Crigana gi Maramuregul,r.rr Moldova se compune din nucleul siu vestic, situatrrrtrc Carpalii Orientali gi Prut (Moldova propriu-zisi),,r1'oi clin Bucovina (a cdrei parte nordici face parte as-

t.rzi tlin Ucraina) ;i din Basarabia (care alcituiegte, inrn:rrc rndsurd, din 1991 incoace, Republica Moldova).r .r s[at unitar gi modern, Romdnia s-a format abia in',,',,rlul al XIX-lea (Ei s-a desivdrgit abia in secolul al\ \ lca) - ca gi Germania sau Italia -, dar formaliuni1','litice medievale, cu numele de Jara Romineasci{\',rltrchia, Romania), au existat pe teritoriul siu gi inr ,', irrirtate inci din mileniul intAi al erei cregtine.

l)intre toate vechile provincii romAnegti, numaill,r;irlirbia - care nu a avut o tradifie politici distincti, l,,r I ungul timpului - formeazd azi sn stat separat deliorrrinial. Numele oficial al acestui stat, fturit in 1991

I xir;ta insa anumite pa(i de mai micd intindere din vechile pro-vir rr;ii istorice (nordul Bucovinei, nordul Maramuregului, sud-ves-lrrl llanatului, sudul Dobrogei etc.) care fac parte din state vecineI I rrnAniei.

23

24 Ioan-Aurel Pop

Ei care cuprinde cea mai mare parte a Basarabiei, este

Republica Moldova. Basarabia este numele care se de

in mod curent de citre romAni (gi anumifi striini),incepAnd cu secolul al XIX-lea, jumdtifii de rd'sirit a

Moldovei, cuprinse intre rAurile Prut (lavest) qi Nistru(la est) qi scdldate de apele Dunirii gi ale Mdrii Negre(la sud). A fost vorba atunci, la 1812, de o schimbarede nume prilejuitd de desprinderea acestei jumiti{i a

principatului Moldovei din vechiul trup al lirii gi de

ocuparea sa de citre Imperiul Jarist. PAn[ la acea dat5,

ceea ce numim astlzi Basarabia nu avea un nume dis-

tinct, chemdndu-se, ca qi restul firii, Moldova. Totuqi,numele de Basarabia nu a fost inventat atunci; el exista.

inci din Evul Mediu, dar se referea numai la o micirregiune situatd la nord de gurile Dundrii gi de malulM[rii Negre (pdnl la virsarea Nistrului) gi care fi-cuse parte pentru un tirnp din Jara R.omAneasc6, con-

dusi de dinastia Basarabilor. Aceastd zon| - chemati:,prin urmare, la inceput, dupd numele dinastiei J6riiRominegti -, cunoscuti apoi gi ca Bugeac, a devenitin scurt timp parte integranti a T,6rii Moldovei, dupiunificarea gi centralizarea sa teritoriali, petrecute spre

finele secolului al XIV-lea gi la inceputul secolului al

XV-lea. Principatul medieval al Moldovei, mlrginitla vest de Munfii Carpafi, la est de Nistru gi la sudde Dun[re gi Marea Neagri, a rimas intre limitelesale istorice pAni la 1484, cdnd otomanii au ocupatdoui cetd{i importante din sud, anume Chilia (de laDunire) gi Cetatea Albn (de la virsarea Nistrului inMarea Neagr[)" Mai tdrziu, la 1538, un nou teritoriudinspre sud este rupt (tot de otomani) din trupul lerii

Scurtd istorie a romdnilor

',,r lr-irnsformat in provincie turceasci; este vorba despre, t t:rtea Tighina (numiti in turcegte gi Bender), de pe

f'listru, cu teritoriul din jur. Au fost Ei alte mirunterrrorlificlri de frontieri, dar, in linii mari, cu excep{ia

,r( ('stor ripiri de teritorii dinspre sud, Moldova a remas, u;rrins[ intre Carpali gi Nistru pAnb la l8l2.inI8l2,rrr;ii au extins vechea denumire de Basarabia asuprarntr.c:gului teritoriu anexat de ei - circa jumltate dinr r rt rcirga Moldovi istorici - devenit parte a imperiului1.rr ilrrr pAni inI9I7-1918. intre 1918 gi 1940, regiunea,lrrrt lc Prut Ei Nistru a fost parte a Regatului RomAniei.I r r

; rcrioada interbelici, autoritilile comuniste sovie-

lr{ ('rrlr creat la un moment dat o aga-numiti republicirr r, rltloveneasci, la est de Nistru, unde triia o destul de

rrr u r rcroasi populafie de limbi romdni. in 1940, URSS

.r ,urcxat Basarabia, nordul Bucovinei gi (inutul Herla,r, r',irrni eliberate de armata romAnl in 1941 gi stlpAnite,1,. l{<rrnAnia pAni in 1944. Din 1944, aceste regiuniI ll.rsrrrabia, nordul Bucovinei gi finutul Herfa) au intratr r r ( ( ) nlponenla URSS gi au r[mas cu acest statut pAnlrrr l99l,la destrimarea statului sovietic. in cadrult rlifiS, unitatea istorici a acestor provincii gi finuturir, 'nrarresti a fost frdntd in mod deliberat: nordul Bu-, .vi11gi impreuni cu nordul qi sudul Basarabiei au fostrrrI( lir-ilte in Republica Sovietici Socialisti Ucraineani,r n v r('nre ce regiunea r[masi din Basarabia, cireia i s-a

.r,l,rrr1iirt un teritoriu situat de-a lungul Nistrului, darl,r r.rsiirit de acest rdu (locuit in parte tot de populafie,,,rrr:irreasci), avea si formeze, pAni la destr[mareat tliSS, Republica Sovietici Socialisti Moldoveneasci(1,r.rr lic, firi iegire la Marea Neagri gi la Dunire).

25

26 Ioan-Aurel Pop

CAt[ vreme a existat URSS, aceste fapte nu aveau o

foarte mare importanfi, fiindci frontierele dintreaga-numitele republici unionale erau formale. Cum se

gtie insd, dezagregarea Uniunii Sovietice a creat peste

tot numeroase probleme etnico-teritoriale intre noilestate, inclusiv in vechile zone locuite in majoritate de

romAni. Republica Moldova nu cuprinde, cum ar fifost firesc, toate teritoriile anexate de sovietici de la

RomAnia in 1944 nordul Bucovinei, nordul 9i sudulBasarabiei fac parte din Ucraina, in vreme ce regiuniledin stAnga Nistrului impreuni cu o figie din dreapta

acestui rAu (teritoriul din jurul oragului Tighina) au

format o entitate secesionistd (despirliti, in fapt, de

Republica Moldova), nerecunoscutd de comunitateainternalionali (dar sprijiniti masiv de Rusia) 9i auto-

intitulati ,,Republica Transnistria'. in 1991-1992 are

loc o confruntare armatd intre trupele transnistrenesprijinite de Armata XIV rusi gi unit[li ale Republi-cii Moldova. incetarea ostilitelilor a fost mediatl de

Rusia, Ucraina gi RomAnia, dar nerespectarea acordu-lui de pace (neretragerea trupelor rusesti din Trans-

nistria) a perpetuat pAni astdzi situafia anormali de

funclionare pe teritoriul Republicii Moldova a uneientitlfi secesioniste. Republica Moldova numird peste

patru milioane de locuitori (din care actualmente circa

un milion triiesc, la munci, in afara !irii), majorita-tea absoluti (intre doui treimi Ei trei sferturi) fiind de

limbi materni romAnl.RomAnii ar putea fi definili, in grabi, drept lo-

cuitorii RomAniei gi ai Republicii Moldova, numaic6lucrurile nu sunt atAt de simple. in primul rAnd,

Scurtd istorie a romhnilor

nrmAnii existi in istorie cu mult inainte de a fi pe hartlrrn stat cu numele oficial de RomXnia, recunoscut ca

rrtare de comunitatea internafionald. Cronicarii mol-,loveni au redat cel mai bine, pentru prima oari inI irnba romdni, acest lucru, inci din secolul al XVII-lea,pcntru ca invi{atul principe Dimitrie Cantemir s[ dea

,rcestei constatiri o fundamentare gtiinfifici. in al doi-Ica. rAnd, deEi tofi locuitorii Romdniei pot fi numiliromdni, ei se cheami astfel numai din punctul de

vcdere al cetdfeniei, fiindci nalionalitatea lor nu este

irrtotdeauna romdni. Cu alte cuvinte, maghiarii de pe

tcritoriul RomAniei, de exemplu (peste 6% din intreagag,opula!ie), nu pot 9i nu doresc si fie numili romAni, cutorrte ci au acte de identitate romdnegti. Aceqtia se con-:;ideri. parte integranti a nafiunii maghiare. Ei sunt,

I'cntru a fi exacfi, etnici maghiari de cetifenie romAnd,

iirr unii dintre ei sunt de cetilenie romdnl gi maghiardrrr acelaEi timp. in al treilea rAnd, existi foarte mulliromAni care nu triiesc intre granifele RomAniei gi care

rrrr sunt (decAt, eventual, in oarecare mlsuri) cetilenir.rmini, dar se simt romAni gi se consideri parte a

l,oporului romAn de pretutindeni. Ne referim aici lanrurea majoritate a locuitorilor Republicii Moldova,(,[e vorbesc romAnegte qi care sunt romAni (cu de-rrtrrnirea regionali de moldoveni), dar nu fac parte,lin Romdnia. Cum s-a ajuns la aceastl situalie se va

vcclea in detaliu pe parcursul lucririi. Cam la fel stau

lrrt rurile Ei cu romdnii din partea de nord a Bucovinei,,lin sudul Basarabiei gi din Maramuregul de la nord de'l'isl (cupringi in Ucraina), cu cei din CAmpia de Vest(:rl'lati in Ungaria), cu cei din Banatul sArbesc gi de pe

27