„Dac\ privim `n jurul nostruevantaiul de divertismente [iactivit\]i fenomenal lumi-noase, ar trebui s\ fim maiferici]i decât un rege“ (cf.Pascal, Cuget\ri, 139). Cutoate acestea, `n ultimultimp, nu dovedim nicicum c\suntem ferici]i. Din contra,observând panoplia activi-t\]ilor din jur, zgomotoase decele mai multe ori, obosimc\utând drumul c\tre isihia,c\tre lini[tea natural\ creat\de Dumnezeu `n noi. Dac\nu reg\se[te drumul c\trelini[te, atunci fiin]a risc\ s\sfâr[easc\ `n dezn\dejde, `nneant.

† IOACHIM B|C|UANUL,

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

Preocupat fiind de mântuirea credincio[ilor`n epoca noastr\ supersolicitant\ [i secularizat\,`n eseul nostru lunar vom `ncerca o abordaremai insolit\ a vie]ii duhovnice[ti, folosindu-nede exemple luate din cotidian. Nu avem certi-tudinea c\ voi da solu]ii salvatoare, dar socotimutil ca, ast\zi, s\ prezent\m lumii pe Cel Vechide zile `n manier\ nou\, astfel `ncât omul, a[azis modern, s\ nu dezn\d\jduiasc\ pentru mân-tuirea lui.

Nimeni nu poate tr\i bucuriacontempla]iei prin procur\

Observ\m cu to]ii cum se instaleaz\ `ntreoameni un fenomen nou: toat\ lumea este `m-bâcsit\ de tehnic\, aparatur\ digital\, calcula-toare, informatic\, munc\ robotizat\, iar cei maimul]i oameni, dup\ zile petrecute `n fa]a calcu-latorului, caut\ un loc de lini[te sau de plimbare,caut\ s\ evadeze `n mijlocul naturii - habitatulfiresc - acolo unde Dumnezeu l-a a[ezat pe om

ca rege. A[a se explic\ plecarea `n pelerinaje,`nspre toate orizonturile, parc\ `ntr-o frenetic\alergare spre reg\sirea sinelui, a autenticului,`ntr-o etern\ re`ntoarcere determinat\ de nostalgi-a originilor, dup\ cum frumos spunea MirceaEliade. Pelerinajul este specific credincio[ilor,dar [i liber-cuget\torii se angajeaz\ `n astfel deitinerarii, poate sub imboldul mascat al aceleia[ic\ut\ri. Am avut astfel de experien]e `n Occident.

Acum, `n epoca navig\rii pe internet, a avi-oanelor supersonice etc. poate p\rea desuet saustraniu s\ revii la cea mai arhaic\ form\ de mi[-care, mersul pe jos, la plimbarea `ntr-un parcsau `n natur\. Distan]a de la tehnologizare la na-turalitate este identic\ celei de la artificialitatela autenticitate, de aceea experierea ne-mijlocit\

a naturii `nseamn\ implicit cunoa[tere, iar ceatehnic–mediat\ las\ impresia unei `nstr\in\ri.Chiar dac\ dintr-un avion sau satelit faci fo-tografii superbe asupra unui loc frumos – o cas-cad\, un izvor susurând – acestea nu vor `nlocuiniciodat\ imortalizarea lui pe aparatul cel maisofisticat cu care ne-a `nzestrat Dumnezeu –ochiul. A[adar, nimeni nu poate tr\i bucuriacontempla]iei naturii prin procur\ sau `n ma-nier\ virtual\.

~n ciuda tuturor cuceririlor celor mai noi aletehnicii, omul din epoca supersofisticat\ `n caretr\ie[te ast\zi nu-i fundamental diferit fa]\ de o-mul preistoric. Acesta [tia deja c\ pentru a `na-inta trebuia s\ avanseze un picior `naintea celui-lalt pe care se sprijinea. Prin analogie, tot a[a

3anul III (XI) nr. 6

EEDDIITTOORRIIAALL

Omul - peregrin `ntre p\mânt [i cer

iunie 2011

EEDDIITTOORRIIAALLNNuu gg\\ssiimm lliinnii[[tteeaa ddiivviinn\\ ddâânndd mmaannddaatt aallttuuiiaa ss\\ oo ccaauuttee..

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

trebuie gândit\ orice experien]\ esen]ial\ dinvia]a omului. Suntem, de fiecare dat\, readu[i laacelea[i legi fundamentale ale vie]ii reale. Via]a`n sine nu-i sofisticat\. A[a cum nu putem danim\nui procur\ s\ vad\ un peisaj pentru noi,tot a[a nu exist\ procur\ pentru a câ[tiga, prinaltul, experien]\ interioar\. Oamenii preistorici,ca [i cei biblici sau cei din Evul Mediu, [tiau [iei acest lucru. To]i oamenii, fundamental, suntcrea]i de Dumnezeu diferit, dar, `n acela[i timpla fel. Ca [i cei din Neanderthal, [i noi avemnevoie s\ cunoa[tem care sunt sursele vie]ii saucauzele mor]ii. Dincolo de diferen]ele de limb\,cultur\, civiliza]ie, experien]a spiritual\ estesingura care poate da sens existen]ei tuturor oa-menilor, din toate locurile [i timpurile. {i toatese reduc la un aspect foarte simplu: pentru areg\si ast\zi ceea ce [tiau ei, trebuie s\ coborâmdin avion, sau s\ p\r\sim autostrada [i s\ punempiciorul pe unde au mers ace[tia.

Prieteni, nimeni nu se poate pune `n mi[care`n locul nostru! Noi `n[ine trebuie s\ parcurgemdrumul pe urmele `nainta[ilor. Acela[i lucru se`ntâmpl\ [i `n ceea ce prive[te via]a interioar\.Nu g\sim lini[tea divin\ dând mandat altuia s\o caute. Caut\ tu, pleac\ tu s\ g\se[ti drumul [i,dac\ l-ai g\sit, ]ine-l, c\ci Dumnezeu l-a bornatcu semnele Sale de circula]ie, ca s\ nu gre[e[tidestina]ia. ~ncearc\ s\ vezi!

Primul om care a pus piciorul pe lun\ a spusc\ „este un pas mic pentru om, dar un salt gi-gantic pentru omenire“. A[a se `ntâmpl\ [i cuprimul pas al omului c\tre asem\narea cuDumnezeu: cu toate c\ este mic, [ov\ielnic, tre-buie ]inut `nainte deoarece mergi pe drumul celbun, chiar dac\ acesta trece prin spini,p\l\mid\, necazuri, sup\r\ri etc. Hristos estecalea, dar [i locuin]a, spuneam cândva. ~n vre-muri de greut\]i ne c\l\uzesc pa[ii lui Hristos,Care ne duce `n bra]e. Dac\ `n ziua de Pa[ti am`ncheiat medita]ia mea zicând: „O, Doamne, cedeparte Te caut, când, de fapt, Tu e[ti `n inimamea!“, acum completez: „Mergi prin tine `nsu]i[i vei afla pe Cel ce este Izvorul vie]ii“.

Calea c\tre asem\narea cu Hristos

Pentru omul modern, care dore[te s\ circuledintr-un loc `n altul, pentru agrement sau din in-terese profesionale, tehnica actual\ a metamor-fozat mijloacele clasice de orientare `n spa]iu`ntr-un produs care are capacitatea de a-l asistape c\l\tor prin intermediul unei voci permanentconectate la un satelit, `n orice moment al itine-rariului s\u. Cine accept\ acest aparat, trebuiemai `ntâi s\-i cunoasc\ func]iile tehnice. Nupresupun c\ to]i cititorii acestui eseu atipic [tiucum func]ioneaz\ un GPS (Global Positioning

System – Sistemul de pozi]ionare pe glob).Acesta este un aparat care v\ poate ghida pedrumul pe care l-a]i ales s\ v\ duc\ la o des-tina]ie anume. Aparatul nu face nimic dac\ nu-lbran[a]i mai `ntâi la o surs\ de energie. Dac\ l-a]i conectat, aparatul v\ pune ni[te `ntrebari detipul: „Unde merge]i?“, „Care este ultima voas-tr\ destina]ie?“ „Preciza]i localitatea, strada,num\rul“ etc. Atâta vreme cât nu-l bran[a]i la osurs\ de energie, aparatul nu serve[te la nimic.Dup\ ce l-a]i bran[at, aparatul indic\ doar loculunde se afl\, evitând s\ dea vreo indica]ie. Doardup\ ce a]i `nscris un punct de destina]ie, GPS-ul efectueaz\ rapid un calcul [i `ncepe a da ele-mentele necesare deplas\rii c\tre destina]iaaleas\. Dac\ din neaten]ie n-a]i urm\rit indica-]iile aparatului, deplasându-v\ `n direc]ia aleas\ini]ial, atunci aparatul `ncepe s\ v\ sesizeze:„Efectua]i o manevr\ de `ntoarcere“. Dac\ nu-iurma]i sfatul, atunci aparatul nu mai zice nimicpân\ ce nu face un nou calcul pentru a g\si `nbaza de date o nou\ configura]ie a traseului [i av\ repune pe drumul cel bun. Dac\ ignora]i dinnou sfaturile GPS-ului, atunci r\mâne s\ r\t\ci]idup\ propria voin]\.

Aceast\ descoperire a tehnicii moderne m\duce cu gândul la drumul de la robie la libertateal poporului ales. ~n aceast\ c\l\torie el era ghi-dat ziua de un nor, iar noaptea de un stâlp defoc. Sfin]ii P\rin]i spun c\ aceste semne `ntru-pau de fapt prezen]a Duhului Sfânt, Care a asis-

tat permanent preg\tirea poporului ales pentrumisiunea `ncredin]at\ de Dumnezeu, aceea de apl\m\di `n sânul s\u na[terea R\scump\r\toru-lui. Este o altfel de odisee, `n care eroul colec-tiv nu `nfrunt\ pericolele pentru a-[i reg\silini[tea c\minului, ci pentru a primi o binecu-vântare f\g\duit\ patriarhilor de un DumnezeuSavaot, Care-i hr\ne[te cu pâine cereasc\ pen-tru a-i preg\ti pentru pâinea euharistic\. Iacovpatriarhul a schimbat destina]ia acestui drum,care tot prin descoperire i se `nf\]i[eaz\ `n perspec-tiva vertical\ a unei sc\ri ce arat\ finalitatea de-venirii noastre `n Hristos.

Nu [tiu dac\ aceast\ compara]ie este potrivi-t\ [i dac\ a mai transpus-o cineva `n via]a spiri-tual\, dar cred c\ o analogie cu un fapt din rea-litatea imediat\ a omului modern poate fi plin\de `nv\]\minte. Prin analogie cu experien]a in-terac]iunii noastre cu aparatul GPS, putem tragedou\ `nv\]\minte privind orientarea noastr\duhovniceasc\. Iar din acestea `mpreun\ putemdeduce o a treia concluzie inedit\: sfâr[itul co-mand\ `nceputul!

Pentru prima concluzie, pornim de la faptulc\ aparatul GPS indic\ destina]ia ultim\ a dru-mului pe care `l `ncepe utilizatorul. Deci el [ties\ ghideze, indicând alte rute atunci când acestagre[e[te drumul, dar [tie care este punctul ter-minus. Prin analogie, putem spune c\ a[a este[i-n via]a spiritual\: trebuie s\ ascul]i pe cei cese preocup\ de buna cre[tere [i de educa]ia spi-

Odat\ ce ai fost pus pe drumul lui Hristos, destina]ia ultim\ este [tiut\,a[adar ascult\ de glasul lui Hristos, de `ngerul p\zitor, [i atunci scopul final

al vie]ii - asem\narea cu Dumnezeu - devine imboldul `nceputului

ritual\, pentru ca ei s\ devin\ un ghid, dac\ vreis\ ajungi la destina]ia ultim\.

Paternitatea spiritual\ a unui p\rinte duhov-nicesc este o component\ fundamental\ `n acce-derea pe calea des\vâr[irii. Odat\ ce ai fost puspe drumul lui Hristos, destina]ia ultim\ este[tiut\, a[adar ascult\ de glasul lui Hristos, de`ngerul p\zitor, [i atunci scopul final al vie]ii -asem\narea cu Dumnezeu - devine imboldul `n-ceputului.

Mai multe trasee, aceea[i finalitate

O a doua concluzie poate fi rezumat\ astfel:evit\ s\ persi[ti `n r\t\cire, de vreme ce ai gre[ito dat\ drumul c\tre destina]ia final\.

A[a cum am ar\tat, GPS-ul revine, dup\ uncalcul rapid, cu alte indica]ii, recomandându-]iun alt drum, `n cazul `n care ai ignorat traseulini]ial ab\tându-te de la acesta. Putem face cuu[urin]\ analogia cu ceea ce zicea Sfântul IoanGur\ de Aur: „nu m\ mir de cel ce comite ogre[eal\ (`n drumul s\u c\tre Dumnezeu n.n), cide cel care persist\ `n c\dere.“. Str\dania apa-ratului GPS de a te repune pe drumul cel bun seaseam\n\ cu dorin]a ghidului duhovnicesc care`ncearc\, dup\ o ispit\ sau deturnare de la dru-mul ales, s\-]i g\seasc\ alt\ cale pentru a ajungela destina]ia scontat\.

Ghidul spiritual ar trebui s\ fac\ ceea ce facebanalul aparat GPS. Nu trebuie s\ te condamne

c\ ai gre[it drumul, c\zând `ntr-o gre[eal\, adic\s\ te for]eze s\ revii la punctul de unde ai gre[itpentru a relua corect drumul ini]ial. Ghidul spi-ritual nu trebuie s\ te condamne pentru gre[ealacomis\, nici s\ te fac\ s\ justifici p\catul f\cut,ci trebuie s\ `]i indice un alt drum, sau s\ cauteun alt traseu pentru a ajunge la aceea[i desti-na]ie. Deci trebuie s\ te `ndrume s\ reporne[tipe un alt traseu c\tre aceea[i finalitate.

Etape ale devenirii spirituale~n final, ]inând cont de pu]inele mele cuno[-

tin]e asupra func]iilor aparatelor de orientare,constat c\ americanii de]in cel mai sofisticatsatelit de pozitionare global\, numit GlobalPositionning System. Europenii, de partea lor,au numit satelitul lor de orientare Galileo (`namintirea italianului Galileo Galilei, n\scut laPisa, 15 februarie, 1564 [i mort pe 8 ianuarie1642 la Floren]a). Dup\ p\rerea mea, merg=ndmai departe cu analogia noastr\, inventatorii eu-ropeni au fost inspira]i, pentru c\ Galileo poates\ ne aminteasc\, printr-o asem\nare lexical\,de Galileanul, adic\ de Iisus din Nazaret, Careeste `naintea oric\rui sistem [tiin]ific alc\tuit deoameni, Cel care, cu mul]i ani `nainte, ne-a datsistemul s\u de naviga]ie c\tre ~mp\r\]ia pe careEl a creat-o. Nu pot s\ spun c\ Evanghelia Saeste un fel de GPS, dar `nv\]=nd indica]iile eivom ajunge cu siguran]\ `n ~mp\r\]ia luiDumnezeu. De dou\ mii de ani atâ]ia sfin]i auluat acest „GPS“ [i au ajuns `n `mp\r\]ia

Galileanului, unde sunt casnicii [i prietenii luiDumnezeu.

Pentru a `nt\ri cu un exemplu aceast\ `nv\-]\tur\ insolit\, `mi amintesc din nou de fiul celrisipitor. Reflecta]i un pic asupra acestei paraboleprin logica GPS-ului! Ve]i descoperi câteva lu-cruri interesante: Fiul risipitor, dup\ venirea `nsine, dore[te s\ se a[eze pe un drum: „vreau s\plec...“; fixeaz\ punctul terminus: „m\ voi duce laTat\l Meu“; reg\se[te drumul de `ntoarcere - nuacela[i pe care plecase ini]ial; ajunge la destina]ie,unde tat\l nu are imaginea celui pe care [i-l`nchipuia. Ajunge la Tat\l iubitor, care nu-l judec\[i nici nu-i cere justificarea timpului pierdut.

Având ca model aceste coordonate biblice,s\ `ncerc\m s\ ne tras\m un itinerariu al de-venirii spirituale e[alonat `n câteva etape.Astfel, prima etap\ este revenirea `n fire (`nsine), ca o con[tientizare a st\rii reale, din punctde vedere moral, a omului [i repunerea pe dru-mul `ntoarcerii. Nimeni nu o poate face `n locult\u, decizia reg\sirii drumului c\tre Tat\l `]iapar]ine. Nu-i posibil s\ te angajezi `n via]aspiritual\ dând procur\ cuiva.

Etapa a doua presupune cunoa[terea precis\a destina]iei [i deci afi[area pe ecranul con[tiin-]ei a punctului terminus al drumului.

Etapa a treia const\ `n asumarea plec\rii [i aposibilelor obstacole din drumul ales. Dac\ pecale `ntâlnim greut\]i, nu trebuie s\ dezn\d\j-duim, exist\ indicatoare [i ghizi care ne arat\ unnou traseu.

Etapa a patra va `nsemna descoperirea ine-ditului. Dumnezeu nu este a[a cum ni-L ima-gin\m noi. El este dincolo de orice a[teptare anoastr\, dincolo de orice concept uman, dincolode orice logic\. El este iubire! Acest drum al`ntoarcerii este `n acela[i timp un drum alreg\sirii structurii ontologice a fiin]ei noastrerestaurate `n Hristos Domnul, Care este nu doarcalea ce duce la Tat\l, ci [i Cel care merge`mpreun\ cu noi pe cale [i care ne ajut\ s\-Lg\sim pe Tat\l. E un drum care duce la reg\sireacomuniunii paradisiace, când Adam auzea pa[iilui Dumnezeu Care se plimba `n r\coarea serii.Am putea spune c\ aceast\ c\utare intermitent\a originilor este o parte component\ a structuriinoastre, a omului c\l\tor, homo viator, `ntr-ocrea]ie ce `mbrac\ taina prezen]ei lui Dumne-zeu. De aceea tema pelerinajului este de faptimaginea c\ut\rii lui Dumnezeu ascuns `n roa-dele lucr\rii Sale - sfin]ii, dar [i icoana ce pre-`nchipuie `ntâlnirea eshatologic\ cu Dumnezeu.De aceea pelerinul este cel ce se sfin]e[te `n ex-perien]a c\ut\rii sale, pentru c\ drumul pe care`l parcurge este mai `ntâi prin sine [i justific\ `nacela[i timp cuvântul: „nu M-ai fi c\utat de nuM-ai fi g\sit“.

GGhhiidduull ssppiirriittuuaall nnuu ttrreebbuuiiee ss\\ ttee ccoonnddaammnnee ppeennttrruuggrree[[eeaallaa ccoommiiss\\,, ccii ttrreebbuuiiee ss\\ `̀]]ii iinnddiiccee uunn aalltt ttrraasseeuu

ppeennttrruu aa aajjuunnggee llaa aacceeeeaa[[ii ddeessttiinnaa]]iiee..

5anul III (XI) nr. 6

Re]eaua de sateli]i Galileo pune la dispozi]ia publicului larg, cu avizul Comunit\]iieuropene, al doilea sistem de pozi]ionare global\ dup\ GPS-ul american

iunie 2011Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

~n ziua de 31 martie 2011 s-apublicat, `n Monitorul Oficial nr.255, Partea I, Legea nr. 40/2011privind modificarea [i completareaLegii nr. 53/2003 - Codul muncii,act normativ intrat `n vigoare ladata de 30 aprilie 2011. Pentrul\murirea raporturilor juridice`ntre personalul bisericesc [iEparhie, Cancelaria SfântuluiSinod, prin adresa nr. 3862 din 9mai 2011, s-a adresat Ministe-rului Muncii, care, prin adresanr. 5409/2011, a f\cut c=tevapreciz\ri, de care va trebui s\ se]in\ seama `n activitatea [idocumentele ce se vor elaboraprivind reglementarea activit\-]ilor salariale din cadrul uni-t\]ilor de cult.Constitu]ia României statuteaz\, la art.

29, par. (3) urm\toarele: „Cultele religioasesunt libere [i se organizeaz\ potrivit statu-telor proprii `n condi]iile legii“; de aseme-nea, par. (5) al aceluia[i articol precizeaz\:„Cultele religioase sunt autonome fa]\ de stat[i se bucur\ de sprijinul acestuia“.

Dispozi]ii legale specificeaplicabile activit\]ii cultelor religioase

Codul muncii, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, stipuleaz\ la art. 1, par.(2) c\ prevederile sale „se aplic\ [i rapor-turilor de munc\ reglementate prin legi spe-ciale, numai `n m\sura `n care acestea nucon]in dispozi]ii specifice derogatorii“.

Legiuitorul a `n]eles s\ stabileasc\ o seriede dispozi]ii specifice, derogatorii de la drep-tul comun, `n ceea ce prive[te activitatea cul-telor religioase. Astfel, Legea nr. 489/2006privind libertatea cultelor religioase [i regimulgeneral al cultelor cuprinde o serie de preved-eri `n acest sens, dintre care men]ion\m:

a) art. 8, par. (1): „cultele religioase ... seorganizeaz\ [i func]ioneaz\ `n baza prevede-rilor constitu]ionale [i ale prezentei legi, `nmod autonom, potrivit propriilor statute saucoduri canonice“;

b) rela]iile existente `n cadrul BisericiiOrtodoxe Române sunt bine definite `n art.123, par. (7) din Statut, care stipuleaz\ c\ „ra-portul `ntre personalul clerical [i Centrul e-parhial este unul de slujire [i misiune liber asu-mat\, conform m\rturisirii (declara]iei) solem-ne publice rostite [i semnate de c\tre fiecarecandidat `naintea hirotoniei `ntru preot“.

c) art. 23, par. (1): „cultele `[i aleg, numesc,angajeaz\ sau revoc\ personalul potrivit pro-priilor statute, coduri canonice sau regle-ment\ri“, par. (2) al aceluia[i articol precizeaz\c\ „personalul cultelor poate fi sanc]ionat dis-ciplinar pentru `nc\lcarea principiilor doc-trinare sau morale ale cultului, potrivit propri-ilor statute, coduri canonice sau reglement\ri“;

d) art. 26, par. (1) [i (2), care prevedeposibilitatea pentru culte de a avea propriileorgane de judecat\ religioas\ pentru prob-leme de disciplin\ intern\ precum [i faptul c\„pentru probleme de disciplin\ intern\ suntaplicabile `n mod exclusiv prevederile sta-tutare [i disciplinare“.

Codul muncii [i aplicabilitatealui `n cadrul BOR

Analiza Codului muncii duce la con-cluzia c\ prevederile esen]iale ale acestuia,referitoare la angajare, timpul de lucru [i deodihn\, disciplina muncii, repaosul s\pt\mâ-nal, s\rb\torile legale, etc. nu pot fi aplicate`n raporturile dintre personalul bisericesc [iBiserica Ortodox\ Român\.

Raporturile de munc\ dintre personalulclerical [i Biserica Ortodox\ Român\ sunt re-glementate prin legi speciale, `n `n]elesul art.1, par. (2) din Codul muncii, iar prevederileacestuia nu sunt aplicabile. Pe cale de con-secin]\ nu exist\ obliga]ia `ncheierii, `nform\ scris\, a unor contracte individuale demunc\ `ntre Biserica Ortodox\ Român\ [ipersonalul clerical [i cel auxiliar bisericesc(cânt\re]i biserice[ti), drepturile [i obliga]iileacestuia urmând a fi reglementate prin de-cizii, emise `n conformitate cu prevederileStatutului pentru organizarea [i func]ionareaBisericii Ortodoxe Române. Pentru restulpersonalului care `[i desf\[oar\ activitatea `ncadrul Bisericii Ortodoxe Române este nece-sar\ `ncheierea de contracte individuale demunc\, raporturile juridice ale acestora fiindsupuse Codului Muncii;

Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne, `n [edin]a sa de lucru din 20 mai2011, a hot\rât:

1. ~n temeiul prevederilor Statutului pen-tru organizarea [i func]ionarea BisericiiOrtodoxe Române, Eparhiile au obiga]ia s\emit\ decizii pentru personalul clerical, pen-tru personalul monahal, pentru personalul deconducere [i pentru personalul auxiliar bis-ericesc (cânt\re]ii biserice[ti), iar pentrutoate celelalte categorii de personal dinschema de func]ii [i personal au obliga]ia s\`ncheie contracte de munc\;

2. Aprob\ ca aspecte specifice privind acti-vitatea [i disciplina personalului bisericesc de

IINNFFOO LLEEGGIISSLLAATTIIVVRRaappoorrttuurriillee ddee mmuunncc\\ ddiinnttrree ppeerrssoonnaalluullcclleerriiccaall [[ii BBiisseerriiccaa OOrrttooddooxx\\ RRoommâânn\\

ssuunntt rreegglleemmeennttaattee pprriinn lleeggii ssppeecciiaallee..

Modific\ri ale legisla]iei muncii

~~nn vveeddeerreeaa `̀nnttooccmmiirriiii rreegguullaammeenntteelloorr iinntteerrnnee eeppaarrhhiiaallee,,CCaanncceellaarriiaa SSffâânnttuulluuii SSiinnoodd uurrmmeeaazz\\ ss\\ rreeddaacctteezzee uunn

pprrooiieecctt ddee RReegguullaammeenntt iinntteerrnn –– ccaaddrruu,, ccaarree vvaa ffii uuttiill ppeennttrruu`̀nnttooccmmiirreeaa RReegguullaammeennttuulluuii iinntteerrnn aall ffiieecc\\rreeii eeppaarrhhiiii..

7anul III (XI) nr. 6

orice natur\, inclusiv inaplicabilitatea prevede-rilor din Codul muncii care interzic descrimina-rea pe orice motiv de religie, sex sau orientaresexual\, [i obligativitatea unei conduite moraledemne de un cre[tin `n timpul [i `n afara progra-mului de lucru, s\ fie incluse `n Regulamenteleinterne [i men]ionate `n decizii [i contracte demunc\, unde este cazul, pentru a produce efecte;

3. Aprob\ ca, `n vederea `ntocmirii regu-lamentelor interne eparhiale, CancelariaSfântului Sinod s\ redacteze un proiect deRegulament intern – cadru, pornind de laRegulementul intern al Patriarhiei Române,care va fi util pentru `ntocmirea Regulamen-tului intern al fiec\rei eparhii, ce va fi apro-bat de c\tre Permanen]a Consiliului eparhial.

Cele mai importante modific\riasupra Codului muncii

Modific\rile asupra Codului muncii intrate `n vigoare `ncep=nd culuna mai a.c. privesc urm\toarele aspecte:

1. ~ncheierea contractului individual de munc\ a. obligativitatea `ncheierii contractului individual de munc\ anterior

`nceperii activit\]ii, un exemplar al contractului fiind `nmânat salariatului;b. informarea salariatului cu privire la fi[a postului, cu specificarea

atribu]iilor [i cu privire la criteriile de evacuare a activit\]ii profesion-ale, aplicabile la nivelul angajatorului;

c. obligativitatea prezent\rii, anterior angaj\rii, a certificatului medical,din care s\ rezulte c\ cel `n cauz\ este apt pentru prestarea acelei munci;

d. perioada de prob\ a crescut la 90 de zile calendaristice pentrufunc]iile de execu]ie [i la 120 de zile pentru func]ii de conducere. Deasemenea, la sfâr[itul perioadei de prob\, contractul individual de munc\poate `nceta la ini]iativa oric\reia dintre p\r]i, f\r\ a fi necesar\ motivarea;

e. se pot face angaj\ri succesive de prob\ a mai multor persoane pen-tru acela[i post, pentru o perioad\ de maximum 12 luni;

f. reglementarea `n mod expres a cumului de func]ii `n cadrulaceluia[i angajator [i eliminarea obligativit\]ii de a declara fiec\rui an-gajator locul unde se exercit\ func]ia de baz\;

2. Executarea contractului individual de munc\a. dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performan]\ indi-

vidual\, precum [i criteriile de evaluare a realiz\rilor acestora.3. Suspendarea contractului individual de munc\a. posibilitatea `ncet\rii de drept a contractului individual de munc\

[i pe durata suspend\rii acestuia;b. suspendarea de drept a contractului individual de munc\ odat\ cu

expirarea perioadei pentru care au fost emise avize, autoriza]ii pentruexercitarea unei profesii. Dac\ `n termen de 6 luni nu sunt re`nnoiteavizele, contractul de munc\ `nceteaz\ de drept.

4. ~ncetarea contractului individual de munc\a. concedierea salaria]ilor pentru necorespundere profesional\ poate

fi dispus\ numai dup\ evaluarea prealabil\ a acestora, conform proce-durii de evaluare, stabilit\ prin contractul colectiv de munc\ sau regula-mentul intern. De asemenea, rezultatele evalu\rilor constituie un criteriude departajare a salaria]ilor `n cazul concedierilor colective;

b. durata termenului de preaviz `n caz de demisie s-a m\rit la 20 dezile pentru salaria]ii cu func]ii de execu]ie, respectiv la 45 de zile pen-tru salaria]ii care ocup\ func]ii de conducere.

5. Contractul individual de munc\ pe perioad\ determinat\a. durata maxim\ a contractului individual de munc\ pe durat\ de-

terminat\ a crescut la 36 de luni. 6. Timpul de munc\ [i de odihn\a. durata timpului de munc\ suplimentar\ poate fi prelungit\ [i peste

8 ore pe s\pt\mân\, cu condi]ia ca media orelor de munc\, pe o perioad\de referin]\ de 4 luni calendaristice, s\ nu fie mai mare de 48 ore pes\pt\mân\;

b. cre[terea termenului `n care se poate compensa munca suplimentar\prin ore libere pl\tite la 60 de zile calendaristice dup\ efectuarea acestora;

c. `n cazul muncii prestate `n intervalul 22,00 – 06,00 salaria]ii ben-eficiaz\ de program de lucru redus cu o or\ fa]\ de durata normal\ a zileide munc\, pentru zilele `n care efectuez\ cel pu]in 3 ore de munc\ denoapte, f\r\ ca aceasta s\ duc\ la sc\derea salariului de baz\, fie de unspor pentru munca prestat\ `n timpul nop]ii de 25% din salariul de baz\,dac\ timpul astfel lucrat reprezint\ cel pu]in 3 ore de munc\ din timpulnormal de lucru.

7. Alte prevederia. obligativitatea introducerii `n regulamentul intern a dispozi]iilor

privitoare la criteriile [i procedurile de evaluare profesional\ a salaria]ilor;b. a fost abrogat textul de lege ce prevedea sanc]ionarea disciplinar\

a suspend\rii contractului individual de munc\ pe o perioad\ de pân\ la10 zile lucr\toare;

c. sanc]ionarea disciplinar\ se radiaz\ de drept `n termen de 12 lunide la aplicare dac\ salariatului nu i se aplic\ o nou\ sanc]iune discipli-nar\ `n acest termen, printr-o decizie scris\, emis\ de angajator.

d. fapta persoanei care `n mod repetat stabile[te pentru salaria]ii`ncadra]i `n baza contractului individual de munc\ salarii sub nivelulminim brut pe ]ar\ garantat `n plat\, prev\zut de lege a fost incriminat\ca infrac]iune. De asemenea, a fost incriminat\ fapta constând `n refuzulrepetat al unei persoane, de a permite, potrivit legii, accesul inspecto-rilor de munc\ `n oricare dintre spa]iile unit\]ii sau de a pune la dis-pozi]ia acestora documentele solicitate potrivit legii;

e. s-a subliniat dreptul angajatorului de a pensiona personalul care`ndepline[te condi]iile de stagiu de cotizare [i vârst\, pentru pensionariputând fi `ncheiate contracte de munc\ pe durat\ determinat\;

f. constituie infrac]iune primirea la munc\ a mai mult de 5 persoane,indiferent de cet\]enia acestora, f\r\ `ncheierea unui contract individualde munc\.

Pagini realizate de Aurelian Alexa,Consilier juridic

BBIISSEERRIICCAA {{II SSOOCCIIEETTAATTEEAA

iunie 2011Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

PPrriinn aacceesstt aatteelliieerr nnee pprrooppuunneemmss\\ eexxttiinnddeemm sseerrvviicciiiillee ssoocciiaallee

ooffeerriittee ppeerrssooaanneelloorr ccuu ddiizzaabbiilliitt\\]]ii..

Cu binecuvântarea Preasfin]i-tului Ioachim B\c\uanul, Sec-torul Social Filantropic, prinFunda]ia „Episcop Melchisedec“- Filiala Bac\u, `n parteneriatcu Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului [i AJOFM Bac\u aob]inut sprijinul necesar pentrua `nfiin]a `ntreprinderea deinser]ie social\ Atelier deicoane litografiate [i plastifiate„Sf. Ioan Damaschin“ Bac\u.Proiectul este finan]at dinFondul Social European (FSE)`n cadrul Programului Opera-]ional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007 -2013(POS DRU) [i este realizat cusprijinul proiectului „Economiasocial\ - Model inovator pentrupromovarea incluziunii active apersoanelor defavorizate“.

Durata proiectului este de 6 luni (12 aprilie- 15 octombrie 2011), iar valoarea investi]iei pedurata anului de asisten]\ tehnic\ [i financiar\este de 94.607,83 ron, din care valoarea premi-ului acordat este de 84.000 ron, conform con-tractului de finan]are semnat `n data de 31 mai2011, la sediul Ministerului Muncii, Familiei [iProtec]iei Sociale.

Activit\]ile din cadrul atelierului de icoanese vor desf\[ura la punctul de lucru din Bac\u,str. Calea Moine[ti, nr. 34.

Locuri de munc\ pentru b\c\uani cu dizabilit\]i

Prin acest atelier ne propunem s\ extindemserviciile sociale oferite persoanelor cu dizabi-lit\]i, oferindu-le posibilitatea angaj\rii `ntr-o`ntreprindere social\, loc unde activit\]ile des-f\[urate se pot adapta posibilit\]ilor lor fizi-ce/psihice.

Acestora li se va `ntocmi uni contract indi-vidual de munc\, fapt care va contribui lacre[terea calit\]ii vie]ii persoanelor angajate `nintreprindere. Angaja]ii vor avea posibilitatea

de a-[i `mplini prin acest loc de munc\, o partedintre nevoile de baz\ personale sau familiale.

Atelierul de icoane va avea 2 angaja]i mun-citori, care vor realiza icoanele, un agent devânz\ri, un coordonator de activit\]i [i un con-tabil part-time. Muncitorii vor fi califica]i lalocul de munc\.

Din cadrul organiza]iei vor fi implicate 2persoane, coordonatorul [i contabilul part-time.Fiecare angajat va desf\[ura activit\]i de pro-ducere icoane litografiate `n cadrul atelierului 4-8 h/zi, sub `ndrumarea unei persoane calificate.

Având `n vedere c\ activitatea de producerea icoanelor se va desf\[ura `ntr-un spa]iu ame-najat pentru prelucrarea lemnului [i palului, an-gaja]ii `ntreprinderii pot fi forma]i `n aceast\meserie. Astfel, prin parteneriatele `ncheiate,activit\]ile se desf\[oar\ `n conformitate cu pro-grama necesar\ form\rii `n prelucrarea lemnu-lui [i palului, elaborat\ de catre personal de spe-cialitate. Prin aceast\ `ntreprindere social\,Funda]ia va `mplini atât un obiectiv social, cât[i financiar, educativ [i religios-moral.

Atelierul de icoane va asigura o parte din in-dependen]a financiar\ a organiza]iei, facilitând`ndeplinirea obiectivelor ei strategice.

Cu sus]inere european\ [i colaboratori locali

Icoanele vor fi executate `ntr-un atelier demobil\ din muncipiul Bac\u, pus la dispozi]ie `nmod gratuit de c\tre S.C. Racole Exim SRL, ate-

lier dotat cu toate echipamentele necesaredebit\rii, c\ntuirii [i g\uririi palului. Palul va fiachizi]ionat de c\tre partener, iar litografiile sevor executa la o tipografie din Bac\u. Faptul c\toate materialele necesare execut\rii icoanelorsunt achizi]ionate [i produse `n ora[, atrage dup\sine un pre] sc\zut al materiei prime, fiind astfelevitate costuri de transport, chirie, respectivachizi]ii de utilaje necesare prelucr\rii. Prin faptulc\ materia prim\ necesar\ execut\rii icoanelor seachizi]ioneaz\ de la firme din ora[ul Bac\u, cât [ifaptul c\ venitul rezultat din vânzarea acestora se`ntoarce `n comunitate, acest proiect contribuie [ila dezvoltarea socio-economic\ a municipiului.

~n urma al\tur\rii AJOFM Bac\u, capartener, `n `nfiin]area [i dezvoltarea acestei`ntreprinderi sociale de inser]ie, vom putea in-strui, `n mod gratuit, persoanele care vor fi an-gajate `n meserii care privesc prelucrarea lem-nului [i a palului.

Un aspect de mare `nsemn\tate `l reprezint\faptul c\ icoanele vor fi vândute `n cadrul pan-garelor (spa]iu special amenajat din interiorulunei biserici, unde se comercializeaz\ obiectede cult) apar]inând parohiilor din jude]ul Bac\u[i o parte din jude]ul Neam], conform jurisdic-]iei canonice a Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului. ~n cadrul [edin]elor semestriale cupreo]ii din cele 440 de parohii [i 30 m\n\stiriale Eparhiei, funda]ia noastr\ va prezenta im-portan]a acestui proiect social, care are ca scopatât oferirea unor locuri de munc\ pentru per-soane apar]inând grupurilor vulnerabile, cât [ipromovarea icoanelor ortodoxe bizantine `nrândul credincio[ilor.

Atelier de icoane litografiate [i plastifiate la Bac\u

BBeenneeffiicciiaarriiii CCeennttrruulluuii „EEppiissccooppMMeellcchhiisseeddeecc“ ddiinn RRoommaann ssuunntt aallee[[ii ddiinn ffaammiilliiii ccuu rriisscc ssoocciiaall..

9anul III (XI) nr. 6

Prin crearea atelierului de icoane se reali-zeaz\ [i unul din obiectivele strategice ale Fun-da]iei, [i anume, promovarea misiunii cre[tine aArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, sub alc\rei patronaj spiritual `[i desf\[oar\ activitateaorganiza]ia noastr\. Funda]ia „EpiscopMelchisedec“ - Filiala Bac\u este ONG-ul princare se coordoneaz\ [i implementeaz\ activit\-

]ile social-filantropice din cuprinsul Eparhiei.Prin faptul c\ atelierul produce icoane, avândpentru aceasta binecuvântarea Bisericii, misi-unea lui este `n `ntregime cre[tin-ortodox\,sus]inând [i promovând acelea[i valori morale[i religioase `ntocmai ca [i Funda]ia „EpiscopMelchisedec“ - Filiala Bac\u, funda]ie cre[tin-ortodox\, de asisten]\ social\ [i filantropic\.

Obiectivele financiare, precum: acoperireaunui procent de 5% din cheltuielile organiza]iei [irealizarea unui profit de minim 3000 de euro pean, vor fi `ndeplinite prin atingerea pragului derentabilitate [i ob]inerea unui profit anual din pro-ducerea [i comercializarea de icoane litografiate,având un plan de marketing [i o strategie/ma-nagement foarte bine gândit\. (Carla PI{CU)

~ncepând cu anul 2009, `n cadrul{colii Nr. 8 din Roman func]ioneaz\Centrul social „Episcop Melchisedec“pentru copiii din clasele I -IV. Deserviciile oferite `n cadrul Centruluibeneficiaz\ 20 de copii, din cartierulmuncitoresc al ora[ului Roman.Ace[tia, dup\ orele [colare, pRimescaici o mas\ cald\, apoi `[i fac temelesub supravegherea atent\ adoamnelor `nv\]\toare, care, `ntr-unvoluntariat frumos, modeleaz\caracterele tinerilor `nv\]\cei. La`ncheierea programului la Centrul„Episcop Melchisedec“, cei mici sedestind al\turi de voluntarii clu-burilor Impact din [colile roma[caneColegiul Na]ional „Roman Vod\“ [iColegiu Tehnic „Petru Poni“, care de-ruleaz\ jocuri [i activit\]i de so-cializare cu caracter moral-formativ.

Beneficiarii Centrului „Episcop Melchise-dec“ din Roman sunt ale[i din familii cu riscsocial, `n urma unei anchete sociale, din fa-milii monoparentale sau cu mul]i copii [i ve-nituri mici.

asigurarea mesei zilnice pentru copiii ben-eficiari ai seraviciilor oferite de Centrul socialde la {coala Nr. 8, fondurile au provenit dinsponsoriz\ri [i dona]ii de la diverse persoane,cât [i din contribu]ia sus]inut\ a urm\toarelorparohii ale Protopopiatului Roman: Parohia„Sfin]ii ~mp\ra]i“, Parohia „Sfântul Ilie“,Parohia „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“,Biserica „Schimbarea la Fa]\“, Parohia„Sfântul {tefan cel Mare“, Parohia „Sfin]iiIoachim [i Ana“, Parohia Ruginoasa, ParohiaCordun, Parohia Ion Creang\, Parohia

Secuieni I, Parohia Clime[ti, Parohia SecuieniII, Parohia Cârlig, Parohia B\lu[e[ti, ParohiaBoghicea, Parohia Stejaru, Parohia Br\ni[teni,Parohia Butn\re[ti, Parohia Linse[ti, ParohiaTrife[ti, Parohia Horia, Parohia Sagna, Paro-hia Bude[ti, Parohia B\trâne[ti, Parohia Lu]ca,Parohia Bote[ti, Parohia Bozienii de Sus,Parohia Oniceni, Parohia Icu[e[ti, ParohiaDulce[ti, Parohia Sf. Dimitrie, Asocia]ia Fi-lantropic\ „Sfântul Nicolae“ - Giurgeni [i A-socia]ia social filantropic\ „Sfântul Gheor-ghe“ - Roman.

~n urma parteneriatelor `ncheiate, cu oca-zia s\rb\torii Na[terii Domnului, a perioadeipascale, a zilei copilului, Clubul Impact„Tineri cu atitudine“, Gr\dini]a „Muguri delumin\“, {coala nr. 8 - Roman au organizatcolecte de juc\rii, h\inu]e [i dulciuri, ce aufost oferite copiilor, `ntr-un cadru festiv. Totpentru copiii Centrului „Melchisedec“, mem-

brii Clubului Impact au preg\tit [i derulat cuocazia zilei de 1 iunie proiectul „Zâmbete co-lorate“, edi]ia a II-a, `n centrul ora[uluiRoman. Sub aceast\ form\, copiii au benefi-ciat de o zi plin\ de surprize, cu joac\ [iveselie, pictur\ pe fa]\, jocuri etc.

An de an, `n perioada vacan]ei de var\,Biroul de Asisten]\ Social\ al ProtopopiatuluiRoman organizeaz\ o excursie pentru 50 depersoane, `n care beneficiarii serviciilor de laCentrul de copii „Episcop Melchisedec“ [i ceide la modulele sociale de la Centrul „Familiamea“ au ocazia de a petrece o zi `nc\rcat\ despiritualitate la m\n\stiri. Anul acesta traseulinclude M\n\stirea Tisa Silvestri, M\n\stireaCiolpani [i M\n\stirea Runc din ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului, recunoscute vetremonahale [i de spiritualitate româneasc\. (Pr.C\t\lin-Gheorghi]\ Cre]u, Asistent socialprotopopiatul Roman)

Copiii din Centrul „Episcop Melchisedec“ Roman,`nc\ un an sus]inu]i de Biseric\

AACCTTUUAALLIITTAATTEESSffiinn]]iiii MMaarrttiirrii BBrrâânnccoovveennii aauu ffoosstt aallee[[ii ccaa

ooccrroottiittoorrii aaii vviiiittoorruulluuii aa[[eezz\\mmâânntt ssoocciiaall ddee llaaRR\\cc\\cciiuunnii ppeennttrruu cc\\ nnee rreepprreezziinntt\\ ppee nnooii,, rroommâânniiii..

iunie 2011Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

10

Prea frumos `n acest col] verde derai, la `nceput de var\… Preapu]ini suntem `n imensitateabisericii pline de sfin]i marimucenici-osta[i (Sf. Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf. Mina, Sf. Mercurie)picta]i cu elegan]\, pe la 1930, defaimosul Belizarie, pictorulCatedralei Patriarhale din Bu-cure[ti… Cam uituci [i parc\ preamici `n vecin\tatea CimitiruluiEroilor Neamului, cople[i]i depatetismul gesturilor de patrio-tism ale `nainta[ilor no[tri deacum doar dou\ genera]ii.

Suntem `ns\ salva]i `n aceast\ luminoas\ zia ~n\l]\rii Domnului - Ziua Eroilor - de micu]iipoienari [i h=rjani de la gradini]a satului! Om=n\ de prichindei, care ne vorbesc [i ne c=nt\despre durerea celui plecat pe front cu g=ndulc\ „Pe aici nu se trece!“ - dec=t, poate, spre ve[-nicie… ca noi s\ putem vorbi [i sim]i, `n con-tinuarea timpului istoric, rom=ne[te!

~n bucuria continu\ de a m\ afla aici, de cu-r=nd mutat\ `n sat [i f\r\ memoria precedentelorprocesiuni de Ziua Eroilor Neamului, n-am r\masimpresionat\ c=tu[i de pu]in de num\rul mic departicipan]i la marcarea acestui at=t de importantmoment comemorativ, c=t mai degrab\ de bucu-ria c\ se nasc vl\stare tinere, c\ exist\ „muguri“ dincare poate s\ rodeasc\ via]a Poienii S\rate, ̀ n viitor!

Hristos S-a `n\l]at `n aceast\ zi, s\ ne preg\-teasc\ loca[urile din Casa Tat\lui ceresc (dup\cum spunea p\rintele paroh S`nel L\z\rel: „S\uit\m dezn\dejdea! Primim astfel motiv concretpentru str\dania spre m=ntuire!). Dar Iisus afost, totu[i, [i aici, cu noi: a fost soare c=t auc=ntat copiii, a fost soare la parastasul eroilorno[tri, dar s-au rev\rsat apele din cer b\t=ndtoaca pe acoperi[uri, cam la o or\ dup\ ce toat\lumea a ajuns acas\! (Maria CHIRCULESCU,sursa: http://poianasarata.wordpress.com)

~nceput bun la „altarulslujirii aproapelui“ de la R\c\ciuni

Data de 11 iunie 2011 va r\mâne `n con[tiin]acredincio[ilor din Parohia R\c\ciuni ca un punct dereferin]\ `n ce prive[te via]a lor spiritual\, c\ci `naceast\ zi Preasfin]itul Episcop Ioachim a pus piatrade temelie pentru a[ez\mântul social-filantropic„Sfin]ii Martiri Brâncoveni“.

La ini]iativa pr. Sebastian Andronic, parohul locului, s-a luathot\rârea ridic\rii unui a[ez\mânt social-filantropic, `n care s\ se jert-feasc\ din dragostea fiec\rui credincios, o f\râm\ care s\ fie pus\ pe al-tarul iubirii fa]\ de aproapele, `ntr-un cadru natural de o frumuse]e aparte.

Astfel de a[ez\minte sunt necesare, `n primul rând pentru c\ acest lucrune aduce aminte de perioada de `nceput a cre[tinismului, când to]i „fra]ii“,dup\ Sfânta Liturghie, luau parte la acele agape care nu erau altceva decâtliturghia de dup\ liturghie, `n al doilea rând, pentru c\ se simte nevoia caast\zi, `n aceast\ lume cuprins\ de secularizare [i globalizare, Biserica s\]in\ cât mai aproape pe fiii s\i [i, `n al treilea rând, pentru c\ foarte multefamilii din mediul rural, p\r\sindu-[i locuin]ele din motive de ordin eco-nomic, la `ntoarcerea `n locurile natale nu mai g\sesc spa]iul necesar pen-tru a face o pomenire pentru cei dragi ai lor, pleca]i la Domnul.

A[ez\mântul va fi ridicat prin contribu]ia enoria[ilor parohiei, dar [icu sprijinul nemijlocit [i substan]ial al domnului primar Lucian Che]a.

La eveniment au participat autorit\]ile locale [i credincio[ii care vorcontribui la ridicarea noului a[ez\mânt, ale c\ror lucr\ri vor fii coordo-nate de p\rintele paroh Sebastian Andronic. „Sfin]ii Martiri Brâncoveniau fost ale[i ca ocrotitori ai a[ez\mântului pentru c\ ne reprezint\ pe noi,românii, iar dragostea fa]\ de aproapele implic\ [i jertf\. Jertfa pe care aud\ruit-o lui Dumnezeu pentru credin]a `n Hristos, pentru ]ar\ [i pentruneam s\ fie un simbol astfel `ncât fiecare dintre noi s\ ne jertfim pentruaproapele nostru.“, a declarat pr. Ioan Negoi]\, protopop al Protopopia-tului Sascut. (pr. Ctin GHERASIM)

Ziua Eroilor Neamului la Poiana S\rat\

anul III (XI) nr. 6 11

EEVVEENNIIMMEENNTT

Credincio[ii români [i preo]ii depe valea Trotu[ului, din jude]ulBac\u, vor participa `n fiecare an,`n preajma praznicului PogorâriiSfântului Duh, la s\rb\toarea„Rusaliile din mijlocul Carpa]ilor“`n localitatea Ghime[-F\get, omanifestare religios-cultural\ carese dore[te a deveni o tradi]ie [i unprilej de afirmare a credin]eiortodoxe `ntr-o zon\ `n careromânii au devenit minoritari.

~nceputul acestei tradi]ii a fost statornicit, du-minic\ 12 iunie, de c\tre Preasfin]itul Ioachim B\-c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului, dup\ Sfânta Liturghie s\vâr[it\ la Bise-rica cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“din localitatea Ghime[-F\get. Preasfin]ia Sa a fosta[teptat cu mult\ bucurie de credincio[ii parohiei.

Un grup de copii ̀ mbr\ca]i ̀ n straie populare l-au ̀ n-tâmpinat cu tradi]ionalul colac cu sare [i flori, dup\care a fost condus, `n acordurile imnului arhieresc,la scena special amenajat\ `n curtea sfântului l\ca[.

Dup\ rostirea cuvântului de `nv\]\tur\, Prea-sfin]itul Ioachim B\c\uanul a citit hrisovul de insti-tuire a manifest\rilor religioase intitulate „Rusaliiledin mijlocul Carpa]ilor“. „S\rb\toarea are drept scoppromovarea valorilor spirituale [i culturale speci-fice poporului ortodox român, cultivarea virtu]ilorcre[tine, n\dejdea, credin]a [i dragostea, ca valoriale spiritualit\]ii cre[tine universale, revigorareatradi]iilor române[ti [i de sorginte cre[tin\. Aceast\s\rb\toare s\ fie prilej pentru o permanent\ aducereaminte cu venera]ie [i recuno[tin]\ a eroilor care s-aujertfit pentru neam [i ]ar\, luptând pentru unitatea [ilibertatea poporului, precum [i a miilor de credin-cio[i, din toate categoriile sociale, care au trecut peaici dintr-o parte `n cealalt\ a Carpa]ilor, ducând cuei aceea[i credin]\ [i acela[i cuget românesc. Cre-dincio[ii români ortodoc[i din aceast\ pitoreasc\ a-[ezare din centrul b\trânilor Carpa]i, actualmente`ncredin]a]i spre p\storire preo]ilor Viorel Olah [i

Alexandru Sebastian Olah, se str\duiesc s\ fie con-tinuatorii [i ap\r\torii tradi]iilor [i predaniilordreptei credin]e. Luând act de aceast\ str\danie [ibinecuvântat\ lucrare care se s\vâr[e[te de preo]ii [icredincio[ii no[tri, hot\râm, de acum [i pân\ `n veac,pentru aleas\ bucurie duhovniceasc\, credincio[iicu preo]ii lor de pe valea Trotu[ului, `n preajmapraznicului Pogorârii Sfântului Duh, s\ se deplase-ze `n localitatea Ghime[-F\get unde s\ participe,al\turi de românii ortodoc[i de aici, la s\rb\toarea«Rusaliile din mijlocul Carpa]ilor». S\ se slujeasc\Sfânta Liturghie, sfin]irea ramurilor de tei [i apoi s\ seorganizeze felurite s\rb\tori, dup\ datinile [i obiceiu-rile române[ti p\strate cu sfin]enie `nc\ de la str\mo[iino[tri daci. Ne exprim\m n\dejdea c\ românii no[triortodoc[i din aceast\ comunitate vor fi mai departe a-p\r\torii românismului [i Ortodoxiei, ca valori funda-mentale ale poporului român [i ca sens ultim al existen-]ei umane“, a spus Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul.

Hrisovul a fost semnat [i de Constantin Scrip\],prefectul jude]ului Bac\u, de Dumitru Br\neanu,pre[edintele Consiliului Jude]ean, Vilmo[ Gârbea,primarul localit\]ii Ghime[-F\get, de p\rintele Cos-tel Mare[, protopopul Protoieriei Moine[ti [i de to]ipreo]ii participan]i la acest eveniment. Preasfin]itulIoachim B\c\uanul a oferit p\rintelui Viorel Olahplacheta omagial\ a ridic\rii Episcopiei Romanului[i Bac\ului `n rangul de arhiepiscopie [i o icoan\ cuSfânta Cuvioas\ Parascheva, ocrotitoarea EparhieiRomanului [i Bac\ului. De asemenea, p\rinteleAlexandru Sebastian Olah a fost ridicat la rangul deiconom. „~n acest context al Anului omagial al fami-liei cre[tine, venirea Preasfin]itului Ioachim B\c\ua-nul aici, la Ghime[ se dore[te a fi, `n primul rând, unmijloc prin care s\ transmit\ `nt\rirea `n credin]\ afamiliilor ortodoxe de aici, dar [i s\ arate, prin pre-zen]a sa, dragostea [i pre]uirea pe care o poart\ tutu-ror celor care face]i aici ca identitatea noastr\ na]io-nal\ româneasc\ sa fie afirmat\ cu t\rie“, a spus p\rin-tele protoiereu Costel Mare[. (Constantin POPA)

La Ghime[, serbând Rusaliile `n mijlocul Carpa]ilor

„Hot\râm, de acum [i pân\ `n veac, pentru aleas\ bucurieduhovniceasc\, credincio[ii cu preo]ii lor de pe valeaTrotu[ului, `n preajma praznicului Pogorârii Sfântului

Duh, s\ se deplaseze `n localitatea Ghime[-F\get unde s\participe, al\turi de românii ortodoc[i de aici, las\rb\toarea «Rusaliile din mijlocul Carpa]ilor».“

PS Episcop Ioachim B\c\uanul a oferit p\rintelui parohViorel Olah placheta omagial\ a ridic\rii

Episcopiei Romanului [i Bac\ului `n rangul de arhiepiscopie [i o icoan\ cu Sfânta Cuvioas\

Parascheva, ocrotitoarea Eparhiei Romanului [i Bac\ului

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

iunie 2011

LLaa [[eeddiinn]]eellee pprreeoo]]ee[[ttii aauu ffoosstt aadduussee llaa ccuunnoo[[ttiinn]]aapprreeoo]]iilloorr hhoott\\rrâârrii aallee SSffâânnttuulluuii SSiinnoodd,,

ddaarr [[ii aallee CCeennttrruulluuii EEppaarrhhiiaall,, ccuu pprriivviirree llaa pprroobblleemmee jjuurriiddiiccee [[ii eeccoonnoommiiccee..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

12

Cu binecuv=ntarea PS EpiscopIoachim B\c\uanul, `n perioada 7-28 iunie, pe cuprinsul Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului, auavut loc mai multe `nt=lniri alepreo]ilor, `n cadrul [edin]elorlunare. ~n cadrul acestora s-auadus la cuno[tin]a preo]ilorhot\r=ri cu caracter juridic [ieconomic, dar [i teme referitoarela Anul Omagial al Familiei.

Mar]i 7 iunie 2011, a avut loc la sediul Pro-topopiatului Moine[ti, conferin]a preo]easc\pastoral-misionar\ [i administrativ\ `n cadrulc\reia a fost prezentat\ tema: „Practici neorto-doxe privind s\vâr[irea Tainei Sfintei Cununii“.

Din partea Centrului Eparhial a fost delegatpr. Eugen Ciuche, consilier `n cadrul Sectoruluisocial-filantropic [i misionar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, iar tema a fost prezen-tat\ de pr. Adrian }uglea de la Parohia Cotumba.

La Sascut, conferin]\ despreTaina Sfintei Cununii

Pe 14 iunie a avut loc [edin]a lunar\ apreo]ilor Protoieriei Sascut, cu tema „C\s\toria`nainte de Cununie“ sus]inut\ de pr. VasileChiper de la Parohia Fund\tura.

Tema a stârnit vii dezbateri, `n care s-a reliefatrolul major pe care `l are familia `n societate, `nforma `n care a rânduit Dumnezeu aceast\ „mic\Biseric\“( `n Hristos [i `n Biseric\).

Astfel, cei prezen]i au constatat pe parcursuldiscu]iilor c\ societatea actual\, preocupat\ mai

mult de satisfacerea sim]urilor, las\ deoparte, demulte ori, ceea ce este mai important pentru via]aomului - leg\tura interuman\ (mai ales cea dintreso]i), ̀ n afara binecuvânt\rii divine. De asemenea,s-a specificat c\ orice leg\tur\ dintre b\rbat [i fe-meie, `n afara Tainei Sfintei Cununii, este p\cat,deci [i concubinajul, pe care, din p\cate, mai au-torit\]ile civile le-au legiferat, nu sunt altceva de-cât o desfrânare f\]i[\ [i o `nc\lcare a principiilormoralei cre[tine, aici fiind necesar\ interven]iapreo]ilor, care sunt datori s\ atrag\ aten]ia cre[-tinilor asupra consecin]elor unei astfel de decizii.

Reprezentan]ii administra]ieieparhiale la conferin]apreo]easc\ de la Bac\u

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, aprezidat `n ziua de 15 iunie, conferin]a preo]easc\a preo]ilor din Protopopiatul Bac\u. Organizat\ `nsala de [edin]e a Protoieriei, conferin]a a avut casubiect principal prelucrarea cadrului normativeconform codului muncii - temei 3324 aCancelariei Sf. Sinod. Dup\ cuvântul introductival pr. Constantin Tomozei, protopop de Bac\u,preo]ii consilieri [i inspector ai Centrului Eparhialde la Roman, prezen]i la conferin]\, au explicattemele administrative [i economice, a[a cum aparele formulate `n ultimele hot\râri ale Sf. Sinod.De asemenea, s-au discutat [i aspecte privind ac-tivitatea financiar-contabil\ a parohiilor [i alteprobleme. Dup\ aceasta, preo]ii parohi au dialo-gat cu PS Episcop Ioachim [i cu reprezentan]iiadministra]iei eparhiale pe marginea unor aspecteprivind modul de implementare a hot\rârilor sin-odale `n fiecare parohie.

~n ziua de 22 iunie, cu binecuv=ntarea PSEpiscop Ioachim B\c\uanul, a avut loc con-

ferin]a lunar\ cu preo]ii din protopopiatul One[ti,la Catedrala „Pogor=rea Duhului Sf=nt“. Dinpartea Centrului Eparhial au participat la [edin]\Aurelian Alexa, consilier juridic, arhid. AdrianCiobanu, consilier Misiune [i prognoz\, [i dl Gh.Pricope, consilier economic. ~n acest context, aufost aduse la cuno[tin]a preo]ilor hot\r=ri aleSf=ntului Sinod, dar [i ale Centrului Eparhial, cuprivire la probleme juridice [i economice.

Probleme administrativedezb\tute la Buhu[i

Preasfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, a prezidat, pe 28 iunie, conferin]apreo]easc\ a preo]ilor din Protopopiatul Buhu[i,informeaz\ site-ul protoieriei. Conferin]a a fostorganizat\ `n Biserica „Sfântul Nicolae“ dinBuhu[i [i a avut ca subiect principal prelucrareacadrului normativ conform codului muncii -temei 3324 al Cancelariei Sfântului Sinod.Dup\ cuvântul introductiv al p\rintelui pro-topop Vasile Cozma, p\rintele consilier admin-istrativ Dan Antoce de la Centrul EparhialRoman, prezent la conferin]\, a explicat temeleadministrative [i economice, a[a cum apar eleformulate `n ultimele hot\râri ale SfântuluiSinod. De asemenea, s-au discutat [i aspecteprivind activitatea financiar-contabil\ a parohi-ilor, dar [i diverse alte probleme. Dup\ aceasta,preo]ii au dialogat cu Preasfin]itul P\rinteIoachim [i p\rin]ii consilieri, pe marginea unoraspecte privind modul de implementare ahot\rârilor sinodale `n fiecare parohie.

Conferin]a administrativ\ de la Buhu[i a`ncheiat seria `ntrunirilor cu preo]ii, organizate`n luna iunie pe cuprinsul Eparhiei Romanului[i Bac\ului.

{edin]e lunare cu preo]ii din Eparhia Romanului [i Bac\ului

Conferin]ele administrative de la Bac\u [i Buhu[i au avut, `n luna iunie, ca subiect principal prelucrarea cadrului normativ conform codului muncii - temei 3324 al Cancelariei Sfântului Sinod

13anul III (XI) nr. 6

{{TTIIRRII

Medalie de aur pentru Nadia Com\neciPersonalitate a vie]ii sportive, Nadia Com\neci a primit, cu ocazia inaugur\rii noii S\li

Polivalente din One[ti, `nc\ un `nsemn al recuno[tin]ei pentru modul `n care, prin activitatea sa, apromovat at=t valorile sportive, c=t [i cele culturale [i spirituale rom=ne[ti. Ini]iativa recompens\riicelei mai mari gimnaste a secolului trecut, ca fiic\ spiritual\ a Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, a venit din partea PS Episcop Ioachim B\c\uanul, care, la finalul slujbei religioase desfin]ire a S\lii Polivalente din One[ti, i-a `nm=nat fostei gimnaste medalia de aur jubiliar\, realizat\cu ocazia `mplinirii a 600 de ani de atestare documentar\ a Eparhiei.

Sfin]i români `n pelerinaj la Catedralaarhiepiscopal\

C=teva sute de credincio[i roma[cani s-auputut `nchina duminic\, 26 iunie, cu `nceperede la orele 17.00, moa[telor Sf=ntului Leontiede la R\d\u]i , care, al\turi de cele ale Sf.Teodosie de la Brazi, au fost purtate `n pelerinajla Catedrala Arhiepiscopal\ din Roman.Acestea au fost `nt=mpinate de Preasfin]itulIoachim B\c\uanul, episcop-vicar al Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului, `nso]it de un so-bor de preo]i [i diaconi, care, a a[ezat moa[teleSf=ntului Leontie `n Catedral\ spre `nchinareacredincio[ilor. Dup\ slujba religioas\ [i c=nta-rea imnului acatist al Sf=ntului Leontie, to]i ceiprezen]i au luat parte la o procesiune solemn\desf\[urat\ `n jurul sf=ntului l\ca[.

Moldova a fost reprezentat\ de PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, la unul dintre cele maiimportante evenimente religioase ale anului. Preasfin]ia Sa, `n calitatede delegat al Sinodului Mitropolitan a participat, duminic\, 5 iunie2010, la ceremonia de instalare a noului Arhiepiscop al Alba Iuliei,al\turi de al]i, 21 de arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române, sub protiaPF P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne. La impresio-nanta slujb\ religioas\ din ora[ul marii uniri au asistat peste 3.000 decredincio[i din Alba, Mure[ [i Cluj.

Rug\ciuni de dezlegare pentru pelerinii la hramul Catedralei din Hu[i

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, a slujit `n ziua de pr\znuire a Sfin]ilor Apostoli,la Catedrala episcopal\ din Hu[i, al\turi de al]i ierarhi moldoveni.Sutele de credincio[i prezen]i la aceast\ s\rb\toare s-au `nchinat icoaneif\c\toare de minuni a Maicii Domnului de la M\n\stirea Hadâmbu, dinjude]ul Ia[i, [i raclei ce ad\poste[te un fragment din moa[tele SfinteiMuceni]e Chiriachi. La finalul slujbei, ierarhul b\c\uan a citit maimulte rug\ciuni de dezlegare pentru pelerinii prezen]i la marele festinspiritual de la Hu[i.

PS Ioachim B\c\uanul la s\rb\toarea municipiului Piatra Neam]

PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului a slujit al\turi de ~naltpreasfin]itul Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor[i Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, [i PS Calinic Boto[\neanul, la

Biserica „Sfântul Ioan“ - Domnesc din Piatra Neam], pe 26 iunie, cuprilejul hramului acestui sf=nt l\ca[.

Slujba a avut loc `n cadrul programului religios dedicat hramuluiacestui sfânt l\ca[ [i s\rb\torilor municipiului Piatra Neam]. Cei peste1000 de pietreni prezen]i la aceast\ s\rb\toare s-au `nchinat raclei cead\poste[te moa[tele a 16 sfin]i ai Bisericii Ortodoxe, care a fost adus\ dela Catedrala mitropolitan\ din Ia[i, cu binecuvântarea ~naltpreasfin]ituluiTeofan. Credincio[ii care au venit la Sfânta Liturghie au m\rturisit c\ slu-jba arhiereasc\ reprezint\ o `ncununare a zilelor de s\rb\toare ale mu-nicipiului Piatra Neam]. La slujb\ au participat autorit\]i locale [ijude]ene, care au sprijinit organizarea manifest\rilor religioase ale paro-hiei „Sfântul Ioan“ - Domnesc [i ale Protopopiatului Piatra Neam]. Lamomentul `mp\rt\[irii, peste 100 de persoane de toate vârstele s-au`mp\rt\[it cu Trupul [i Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, reprezentat\ la evenimente majore din alte eparhii

PS Episcop Ioachim B\c\uanul a reprezentat

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei

[i Bucovinei la instalareanoului arhiepiscop de Alba Iulia

{{TTIIRRII

iunie 2011

AAvvâânndd oo ccaappaacciittaattee ddee 1155 llooccuurrii,, AAdd\\ppoossttuull „MMoorrccoovveeaa]]\\“`̀[[ii pprrooppuunnee pprreevveenniirreeaa ffeennoommeennuulluuii „ccooppiiiiii ssttrr\\zziiii“,,

rreedduucceerreeaa ccaauuzzeelloorr [[ii eeffeecctteelloorr aacceessttuuiiaa [[ii sscc\\ddeerreeaa nnuumm\\rruulluuii ddee ccooppiiii aaii ssttrr\\zziiii..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

14

A[ez\mântul social [iagheazmatarul ParohieiBâlca au fost sfin]ite

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi, as\vâr[it duminica, 13 iunie, Sfânta Liturghie `n Parohia Bâlca, Proto-popiatul One[ti. Cu acest prilej, Preasfin]ia Sa a sfin]it A[ez\mântulsocial-filantropic „Sfânta Cuvioas\ Parascheva“ [i agheazmatarulparohiei `nchinat Sfintei Treimi. La eveniment au participat credin-cio[ii care au contribuit la ridicarea acestui a[ez\mânt, dar [i enoria[idin mai multe parohii din zona Trotu[ului.

„Acest a[ez\mânt nu a fost sfin]it `ntâmpl\tor `n aceast\ zi. Pentru noimoldovenii cu prec\dere, dar `n special pentru credincio[ii eparhiei noas-tre, ziua de 13 iunie este semnificativ\. ~n aceast\ zi au intrat `n ]ar\ [i `neparhia Romanului de atunci moa[tele Sfintei Cuvioase Parascheva, careau fost `ntâmpinate la Dun\re de episcopul Romanului, Evloghie. Amfost impresionat de num\rul mare de credincio[i din zona Trotu[ului careau participat la acest eveniment, semn c\ aici istoria se `mple[te cutradi]ia sfintei Biserici. Complexul bisericesc de la Bâlca `ntrege[te arhi-tectura unui sat istoric, dat fiind faptul c\ ace[ti locuitori au venit pe pestemun]i `n sec. al XIV-lea din p\r]ile Ruc\r-Bran. Ei s-au stabilit aici,aduc=nd cu ei tradi]ii frumoase de sorginte cre[tin-ortodox\“, a relatatPreasfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul.

Procesiune [ibinecuvântarearhiereasc\ la Trife[ti

C=teva sute de credincio[i au participat miercuri, 1 iunie, `n parohiaTrife[ti, la Sf=nta Liturghie oficiat\ de PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, `nconjurat de un sobor depreo]i, [i la procesiunea cu icoana f\c\toare de minuni a Maicii Domnului.~nceput\ la biserica cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae“ [i „~n\l]areaDomnului“, procesiunea s-a `ncheiat la mormântul ciobanului, care, con-form unei legende, se spune c\, `n urma unei inunda]ii, a g\sit icoana Mai-cii Domnului pe apa Moldovei [i a dat-o bisericii satului. Dat fiind c\ anulacesta, `n chip providen]ial, pelerinajul din miercurea dinaintea ~n\l]\riiDomnului a avut loc de ziua interna]ional\ a copilului, procesiunea s-aoprit [i la [coala din Trife[ti, acolo unde elevii [i dasc\lii lor s-au `nchinatMaicii Domnului, ocrotitoarea copiilor. Aici, Preasfin]itul IoachimB\c\uanul i-a binecuvântat pe micu]i [i pe profesorii lor, rug=nd pe BunulDumnezeu s\-i ocroteasc\ [i s\-i fereasc\ de tot r\ul, trimi]=ndu-le ̀ nger depace, ocrotitor [i ajut\tor pe drumul greu al acestei vie]i. „Ast\zi ne-am ru-gat `mpreun\ [i ne-am `ntâlnit cu ace[ti `ngeri minuna]i `n trup, care suntcopiii, [i ne-am amintit porunca M=ntuitorului care a spus c\, dac\ nu vomfi precum copiii nu vom intra `n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu“, a precizat PSEpiscop Ioachim B\c\uanul, `n cuv=ntul rostit cu aceast\ ocazie.

Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, episcop-vicar al Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului, aoficiat `n ziua de 9 iunie, orele12.00, slujba de sfin]ire aAd\postului de zi [i de noaptepentru copiii str\zii „Morco-vea]\“. Aceast ad\post a fostrealizat de Direc]ia General\de Asisten]\ Social\ [i Protec-]ia Copilului Bac\u, `n partene-riat cu alte institu]ii abilitateale statului, funda]ii b\c\uane[i, bine`n]eles, cu ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului.

Av=nd o capacitate de 15 locuri, ad\postul`[i propune prevenirea fenomenului „copiiistr\zii“, reducerea cauzelor [i efectelor acestuia

[i sc\derea num\rului de copii ai str\zii.Beneficiari direc]i ai acestui ad\post sunt copiicare locuiesc `n strad\, separa]i de familiile lor,pentru perioade lungi, copii care locuiesc cu

familiile lor, dar care merg sau sunt du[i zilnicpe strad\ pentru a cer[i, spal\ parbrize [i ac-tivit\]i similare, copii care locuiesc `n strad\`mpreun\ cu familiile lor. Pe l=ng\ impresion-anta ceremonie religioas\ la care au asistat, pel=ng\ reprezenta]ii autorit\]ilor jude]ene [i aifunda]iilor partenere, [i copiii care primesc aju-tor `n acest centru, PS Ioachim a ]inut [i un scurtcuv=nt catehetic, `n care a men]ionat importan]a[i rolul pe care Biserica `l are `n formarea [i ed-ucarea spiritual\ a tinerilor `n general, a celordefavoriza]i `n special, exprimându-[i totodat\speran]a c\, prin menirea ei , Biserica va ajutala diminuarea num\rului copiilor f\r\ ad\post.De asemenea, PS Sa a precizat faptul c\„Morcovea]\“, primul ad\post de acest gen dincuprinsul Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului,reprezint\ un pas `nainte `n domeniul proiecte-lor social-filantropice pe care aceast\ institu]iele deruleaz\ `n aceast\ zon\ a Moldovei. La fi-nalul slujbei PS Ioachim a oferit copiilor de laAd\postul „Morcovean]\“ iconi]e, c\r]i de rug\-ciune [i c\r]i de `nv\]\tur\ ortodox\, dup\ care,`mpreun\ cu [i Sorin Bra[oveanu, directorulDGASPC, a oferit diplome de onoare celorcare s-au implicat `n realizarea ad\postului.

Pagin\ realizat\ de pr. Ctin GHERASIM

„Morcovea]\“ - primul ad\post de zi [i denoapte pentru copiii str\zii, sfin]it la Bac\u

15anul III (XI) nr. 6

{i anul [colar 2010 - 2011 a fost,pentru profesorii [i elevii Semina-rului Teologic Ortodox „Sf. Gheor-ghe“ din Roman, un an cu multerealiz\ri, at=t sub aspectul re-zultatelor procesului de `nv\]\-m=nt, c=t [i din perspectiv\ spi-ritual\ [i administrativ\. Pentruanul [colar 2011 - 2012 au fostscoase la concurs 60 de locuri, dincare 41 s-au ocupat la sesiuneadin iunie, pentru celelate 19 locurir\m=n=nd a se organiza un nouconcurs de admitere la jum\tatealunii iulie.

Toate aceste ac]iuni s-au desf\[urat subp\rinteasca binecuv=ntare [i `ndrumare a Prea-sfin]itului Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul,care a legat [i mai str=ns via]a seminari[tilor deactivit\]ile Catedralei Arhiepiscopale „Sf.Cuvioas\ Parascheva“ din Roman, implic=ndu-i pe ace[tia `n fiecare manifestare spiritual\ deanvergur\ `n eparhie.

~n ceea ce prive[te rezultatele la `nv\]\tur\,`n anul [colar tocmai `ncheiat elevii Semi-narului Teologic Ortodox roma[can s-au remar-cat prin participarea la olimpiade [i concursuri.

Astfel, la Olimpiada pentru disciplinele teo-logice, desf\[urat\ la Tg. Jiu, elevul TurcuAndrei, clasa a IX-a A, a ob]inut premiul III laVechiul Testament, iar Prepeli]\ {tefan, clasa aXI-a, [i Sava Vasile, clasa a XII-a, au luatmen]iune la IBOR, respectiv Dogmatic\. Tot cuo men]iune s-a materialzat [i participarea laOlimpiada de limbi clasice a seminaristuluiChirliu Teofil din clasa a IX-a B.

Una dintre cele mai frumoase realiz\ri pen-tru anul acesta [colar r\m=ne cea a corului„Laudamus“, condus de dl. prof. Gh. Gozar,care s-a clasat pe locul I la faza zonal\ si pelocul al II-lea la faza na]ional\ a Olimpiadei deMuzic\ de la Arad, desf\[urat\ `n perioada 3-5mai 2011, unde au concurat 7 coruri.

De asemenea, amintim diferite particip\riale acestei forma]ii, c=t [i a corului psaltic„Melozii Romanului“, precum [i a multor elevidin [coala noastr\ la ac]iuni organizate deInspectoratul {colar sau de autorit\]ile locale.

~ntre realiz\rile administrative se remarc\`mbun\t\]irile aduse dot\rilor [colii, pentruasigurea unor condi]ii optime de cazare [i mas\pentru elevii Seminarului Teologic Ortodox dinRoman.

Pe plan spiritual, s-a c\utat identificarea ac-tivit\]ilor duhovnice[ti, at=t prin participarea lasfintele slujbe, c=t [i la alte manifest\ri speci-fice, care definesc [colile teologice `n com-para]iei cu alte licee. (pr. prof. dr. PaladeS~NIC|, director Seminarul Teologic Orto-dox „Sf. Gheorghe“)

~n 6 iunie 2011 a avut loc la Bac\u un eveniment cultural de mare `nsem-n\tate organizat la ini]iativa Uniunii Armenilor din România `mpreun\ cu In-spectoratul {colar, Casa Corpului Didactic [i Colegiul Na]ional Pedagogic „{te-fan cel Mare“ din Bac\u având ca subiect: Valori [i tradi]ii interculturale româ-no-armene. La simpozion [i-au adus aportul clerici armeni [i români, profesori[i elevi, oameni de cultur\ [i reprezentan]i ai autorit\]ilor locale.

Manifestarea a fost binecuvântat\ prin prezen]a [i prin comunicarea [ti-in]ific\ sus]inut\ de Preasfin]itul Dr. Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Ar-hiepiscopiei Romanului [i Bac\ului.

Asisten]a numeroas\ [i deosebit de select\, printre care numero[i tineri, aputut afla informa]ii foarte interesante referitoare la istoria, geografia [i cul-

tura poporului armean, date despre `mprejur\rile `n urma c\rora s-au consti-tuit `n România [i `n special `n Moldova comunit\]i armene care [i-au dus aiciexisten]a `ntr-un climat deosebit de ospitalier [i tolerant.

Vorbitorii au subliniat c\ ospitalitatea [i spiritul de toleran]\ au f\cut posi-bil\ supravie]uirea unei comunit\]i armene `n România [i `n p\r]ile Moldovei.Astfel armenii [i-au p\strat identitatea spiritual\ [i cultural\ ale c\rei urme lereg\sim pân\ ast\zi `n bisericile lor monumentale. Preasfin]utul P\rinteEpiscop Ioachim a ar\tat c\ Biserica noastr\ a insuflat dintotdeauna fiilor eiaceast\ stare de spirit [i numai a[a s-a putut salva Biserica Armean\ dinRoman, o adev\rat\ nestemat\ a geniului armean. Dac\ armenii au fost unneam de mai multe ori r\stignit `n istoria sa, la noi `n ]ar\ [i mai ales `npa[nica Moldov\, au primit prietenie, c\ldur\ [i mult\ omenie.

Seminarul „Sfântul Gheorghe“ Roman,bilan] pozitiv la `ncheierea anului [colar

{aizeci de locuri la admitere pentru viitorii seminari[tiLa Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Roman s-a deru-

lat `ntre 27 mai-31 iunie 2011, perioada de `nscriere pentru admiterea din acest an. ~ncepând de pe1 pân\ pe 3 iunie 2011, au fost sus]inute de c\tre absolven]ii de clasa a VIII-a probele de aptitudini,constând `n vizita medical\, probe muzicale [i probe la Religie. „Pentru anul acesta, avem aprobatede Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului dou\ clase a câte 30 de elevi la sec]iaTeologie pastoral\. Au fost prezen]i 41 de candida]i admi[i `n urma probelor sus]inute. Pentru restullocurilor r\mase libere va mai avea loc un examen `n luna iulie. ~n ultimul timp au fost `mbun\t\]itecondi]iile de cazare [i mas\, `ncercând s\ realiz\m [i `ncadrarea profesorilor la aceast\ institu]ie“, adeclarat pr. Palade S`nic\, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox din Roman.Pentru cei in-teresa]i `n vederea admiterii `n seminar pentru unul dintre cele 19 locuri r\mase libere, perioada de`nscriere este 14 iulie, iar examenele se vor sus]ine pe 15-16 iulie. (C.G.)

Despre „Valori [i tradi]ii interculturale româno-armene“, la Bac\u

Pe 1 iunie PS Episcop

IoachimB\c\uanul s-a

aflat `n mijloculelevilor [i

p\rin]ilor care auoptat pentru`nscrierea la

SeminarulTeologic Ortodox

din Roman

iunie 2011

CCeeaa mmaaii iimmppoorrttaanntt\\ pprreeffiigguurraarreeaa bbootteezzuulluuii ccrree[[ttiinn eessttee

bbootteezzuull lluuii IIooaann BBootteezz\\ttoorruull..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

16

DDOOSSAARR

Potrivit `nv\]\turii de credin]\a Bisericii Ortodoxe, mântuireaeste o consecin]\ a unirii luiHristos Cel r\stignit [i `nviatcu oamenii ce cred `n El. Mij-loacele prin care se realizeaz\aceast\ unire a oamenilor cuHristos sunt Sfintelor Taine,lucr\ri nev\zute ale lui Hristos„s\vâr[ite prin acte vizibile, princare se constituie Biserica [i carese s\vâr[esc `n Biseric\“.1Prima `ntre Sfintele Taine carese administreaz\ omului esteTaina Botezului, ce se s\vâr-[e[te prin `ntreita afundare `nap\, `n numele Sfintei Treimi.

~n Sfânta Scriptur\, termenul „botez“ esteredat prin substantivul t/o bvptisma – afun-dare, un termen tehnic, creat special pentru adefini botezul lui Ioan [i botezul cre[tin (`n-trebuin]at [i de Iosif Flaviu `n cadrul relat\riisale despre Sfântul Ioan Botez\torul, `n lu-crarea Antichit\]i iudaice)2.

Prefigur\ri ale botezului`n Vechiul Testament

~nc\ din perioada Vechiului Testament`ntâlnim acte [i evenimente care pre`nchipuiebotezul cre[tin.

~ntâia prefigurare a botezului cre[tin oconstituie apa primordial\, care a stat la bazacrea]iei [i peste care se purta Duhul Domnu-lui (Fac 1, 2). Ea este chipul apei baptismale,care a primit, prin sfin]ire, germenii vie]iicelei noi, spre a na[te o nou\ f\ptur\ prin put-erea Duhului Sfânt.3 Potopul din vremea luiNoe (Facere 7), trecerea salvatoare a fiilorlui Israel prin Marea Ro[ie, sub c\l\uzireastâlpului de foc [i a norului (Ie[ire 14), minu-nea s\vâr[it\ prin Moise `n pustie, când aschimbat izvorul de ap\ amar\ `n izvor deap\ dulce (Ie[ire 15), sau cur\]irea de lepr\ alui Neeman Sirianul, prin afundarea de [apteori `n apa Iordanului (IV Regi 5), toate acesteacte pre`nchipuie Botezul devenit Tain\.

~n cartea a III-a a lui Moise `ntâlnim un altact semnificativ care prefigureaz\ botezulcre[tin – circumciziunea - semnul leg\mântu-lui neamului lui Moise cu Dumnezeu. Ca [ibotezul, circumciziunea era un act de ini]iere

prin care primitorii lui se deosebeau ca poporal lui Dumnezeu de neamurile p\gâne.4

Totu[i, cea mai important\ prefigurare abotezului cre[tin este botezul lui Ioan Botez\-torul, un botez cu un profund caracter sim-bolic, dup\ cum `nsu[i Sfântul Ioan subliniaz\:,,Eu v-am botezat cu ap\, dar El v\ va botezacu Duh Sfânt“ (Marcu 1,8). Mântuitorul con-firm\ acestea ̀ nainte de a se ̀ n\l]a la cer, atuncicând spune Sfin]ilor Apostoli ,,c\ Ioan abotezat cu ap\, dar voi ve]i fi boteza]i cu DuhSfânt, nu mult dup\ aceste zile.“ (Fapte 1,5)

Instituirea botezului cre[tinTaina Botezului a fost instituit\ de

Mântuitorul Hristos `nainte de ~n\l]area Sa lacer, prin cuvintele adresate apostolilor:„Mergând `nv\]a]i toate neamurile, bote-zându-le `n numele Tat\lui, [i al Fiului [i alSfântului Duh...“ (Matei 28,19). Importan]aprimirii acestei Sfinte Taine deriv\ tot din cu-vintele Mântuitorului „Cel ce va crede [i seva boteza, se va mântui, iar cel ce nu va cre-de se va osândi“ (Marcu 16,16), subliniindfaptul c\ primirea botezului, al\turi de cre-

din]\, este o condi]ie obligatorie pentru mân-tuire. Sfin]ii Apostoli au ascultat [i au `m-plinit porunca Mântuitorului, fapt confirmatde multele situa]ii prezentate `n c\r]ile Sfân-tei Scripturi (Marcu 16, 20), c\ci ei, peste totpe unde propov\duiau Evanghelia lui Hris-tos, botezau pe cei ce se converteau la cre-din]a cre[tin\: „Iar când au crezut lui Filip,care le propov\duia despre `mp\r\]ia luiDumnezeu [i despre numele lui Iisus Hristos,b\rba]i [i femei se botezau.“ (Fapte 8,12).

Primii cre[tini boteza]i `n numele Sfintei Treimi

De[i relat\rile biblice fac referire doar labotezul `n numele lui Iisus Hristos, Bisericaprimar\ a aplicat permanent dispozi]ia dat\de Mântuitorul Hristos [i a botezat „`n nu-mele Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh“.

Urm\rind cronologic, primul izvor carene ofer\ informa]ii despre modul s\vâr[iriibotezului `n Biserica primar\ este ,,~nv\]\tu-ra celor Doisprezece Apostoli“ sau Didahia,una dintre cele mai pre]ioase lucr\ri de liter-atur\ cre[tin\ veche, scris\ se pare, `n a doua

Taina Botezului `n primele secole cre[tine

Pictur\ cre[tin\ timpuriereprezent=nd un botez,Catacomba Sf. Calist(sec. al III-lea)

~~nncceerrccâânndd ss\\ ssuurrpprriinnddeemm oorriiggiinneeaa,, ffiiddeelliittaatteeaa pprreeccuumm [[ii uunniivveerrssaalliittaatteeaapprraaccttiicc\\rriiii TTaaiinneeii BBootteezzuulluuii,, ppuutteemm aaffiirrmmaa cc\\ BBiisseerriiccaa pprriimmeelloorr ttrreeii

vveeaaccuurrii aa aapplliiccaatt ppeerrmmaanneenntt [[ii pprreettuuttiinnddeennii ppoorruunnccaa ddaatt\\ ddee MMâânnttuuiittoorruullHHrriissttooss bbootteezzâânndd „`̀nn nnuummeellee TTaatt\\lluuii [[ii aall FFiiuulluuii [[ii aall SSffâânnttuulluuii DDuuhh“..

17anul III (XI) nr. 6

jum\tate a secolului I. ~n partea a II-a a aces-tei lucr\ri, `n capitolele 7-10, se dau indica]iireferitoare la Botez, precum [i despre alteSfinte Taine.

La `nceputul capitolului al 7-lea afl\m c\botezul se s\vâr[ea `n numele Sfintei Treimi:„Boteza]i `n numele Tat\lui [i al Fiului [i alSfântului Duh, `n ap\ proasp\t\“5. ~n situa]iideosebite, când cantitatea de ap\ este insufi-cient\ se poate turna „de trei ori“ pe capulprimitorului rostind aceea[i formul\. Admi-nistarea botezului era precedat\ de o preg\-tire special\, atât a candida]ilor [i a celor ceoficiau taina, cât [i a celor apropia]i, a mar-torilor, aceast\ peg\tire fiind `ntotdeauna`nso]it\ de post: ,,~nainte de botez s\ pos-teasc\ cel ce boteaz\ [i cel botezat [i al]ii câ-]iva...“. Taina Sfântului Botez condi]ioneaz\primirea celorlalte Taine, aceast\ realitate fi-ind confirmat\ `n capitolul al IX-lea alDidahiei: ,,Nimeni s\ nu m\nânce, nici s\bea din euharistia voastr\, ci numai cei careau fost boteza]i `n numele Domnului“.

Referiri la Taina Botezului g\sim [i `nEpistola atribuit\ lui Barnaba, colegul demisiune al Sfântului Apostol Pavel, de[i separe c\ altcineva este autorul acestei scrieri,care dateaz\ din aceea[i perioad\ cu Didahia.~n partea a III-a a c\r]ii autorul vorbe[te de-spre cele dou\ c\i: calea luminii [i calea`ntunericului. ~n acest context face scurtereferiri despre botez, care se s\vâr[e[te prinafundare: „Noi care ne coborâm `n ap\ plinide p\cate, ne ridic\m plini de roade `n ini-m\...“6. De asemenea, vorbind despre ap\ [icruce, autorul subliniaz\ efectele primirii a-cestei taine [i anume faptul c\ celui botezat ise iart\ p\catele, iar trupul s\u se `nnoie[te„fiind zidit iar\[i dintru `nceput“7.

~n sec. al II-lea, importante informa]ii de-spre botez ne ofer\ Sfântul Iustin Martirul[i Filosoful, una dintre min]ile cele mai `n-zestrate [i mai adânci ale timpului s\u, care ascris lucr\ri numeroase [i de o importan]\ ex-cep]ional\. ~n prima sa Apologie, adresat\ pela anul 150 lui Antonin Piul, fiilor acestuia,senatului [i poporului roman, realizeaz\ o de-scriere sumar\ a ritualului botezului `n capi-tolele LXI-LXIV. {i din lucrarea SfântuluiIustin afl\m c\ botezul era precedat de o pre-g\tire a candidatului [i a `ntregii comunit\]i,prin post [i rug\ciune, s\vâr[indu-se `n nu-mele Sfintei Treimi, prin afundarea `n ap\:„...sunt `nv\]a]i s\ se roage [i s\ cear\ de laDumnezeu, postind, iertare p\catelor..., `ntimp ce noi ne rug\m [i postim laolalt\ cu ei.Apoi, ei sunt condu[i de noi undeva, undeeste ap\ [i sunt ren\scu]i acolo“8. Celor bote-za]i nu doar c\ li se iart\ p\catele, ci p\[escc\tre o treapt\ superioar\, aceea a ilumin\rii:„Baia aceasta se nume[te luminare, `ntrucâtcei care primesc toate cele `n leg\tur\ cu eadevin apoi lumina]i la minte“. Importan]a

Apologiei I se datoreaz\ [i am\nun]itelor in-forma]ii cu privire la Sfânta Liturghie (cap.LXI-LXVII). ~n capitolul al LXV-ului,Sfântul Iustin ne `nf\]i[eaz\ o liturghie bap-tismal\, adic\ serviciul divin pentru boteza-rea catehumenilor, care avea loc, `n primeleveacuri, de obicei `n noaptea Pa[telui. ~n rân-duiala serviciului divin descris de Sf. Iustin,locul liturghiei catehumenilor `l ocup\ cere-monia botezului9, urmat\ de partea a doua aliturghiei, cea a credincio[ilor.

Clarific\ri liturgice [i doctrinare~n sec. al III-lea, informa]ii importante

privind rânduiala [i doctrina botezului de-scoperim [i `n operele p\rin]ilor din Apus,cele ale lui Tertulian (†240 sau 250), `n Tra-di]ia Apostolic\ a lui Ipolit al Romei [i `nscrierile Sfântului Ciprian (†258).

Am\nunte despre botez ne ofer\ Tertulian`n lucrarea De Baptismo, scriere cu un pro-nun]at caracter polemic. Afl\m astfelam\nunte despre momentul s\vâr[irii tainei,s\vâr[itorul ei, faptul c\ era precedat\ de o pe-rioad\ special\ de preg\tire [i foarte im-portant, afl\m c\ slujba `ncepea cu o rug\-ciune de sfin]ire a apei.10 Ritualul botezuluiera urmat de punerea mâinilor episcopuluipeste cel botezat, rostind o rug\ciune prin careinvoca pogorârea Sfântului Duh peste acesta,culminând cu primirea Sfintei ~mp\rt\[anii.

~n Tradi]ia Apostolic\ a Sf Ipolit surprin-dem o prezentare mai am\nun]it\ a rânduieliibaptismale. Noutatea const\ `n faptul c\ au-torul sus]ine necesitatea botez\rii pruncilor,rânduind ca ace[tia s\ fie primi]i la Botez`naintea celor maturi. Candida]ilor li se

adresau `ntreb\ri de credin]\, adul]ii r\spun-zând singuri, `n timp ce pentru pruncir\spundeau p\rin]ii sau cineva din familie.11

La jum\tatea sec al III-lea, Sf. Ciprian,episcopul Cartaginei, martirizat `n anul 258, sepronun]\ [i el cu privire la vârsta botez\riipruncilor, spunând c\ pruncii trebuie boteza]icât mai curând posibil, f\r\ nicio `ntârziere,pentru a ob]ine iertarea p\catului str\mo[esc.La actele premerg\toare botezului, al\turi depost, rug\ciune [i spovedanie, `ntâlnim [i rug\-ciuni speciale de exorcizare a catehumenilor.12

~ncercând s\ surprindem originea, fideli-tatea precum [i universalitatea practic\riiTainei Botezului, putem afirma c\ Bisericaprimelor trei veacuri a aplicat permanent [ipretutindeni porunca dat\ de MântuitorulHristos botezând „`n numele Tat\lui [i al Fiu-lui [i al Sfântului Duh“, p\rin]ii apostolici,din R\s\rit sau Apus, considerâd botezul u[ade intrare `n trupul tainic al lui Hristos, careeste Biserica. (arhid. Adrian CIOBANU)

1 Pr. Prof. Dr. D. St\niloae, Teologia Dogmatic\ Or-todox\, volumul 3, Ed. IBMBOR, Bucure[ti, 1997, p. 12

2 Iosif Flaviu, Antichit\]i iudaice, vol.2, Ed. Hasefer,Bucure[ti, 2001 Cap. XVIII,

3 Dr. Lauren]iu Streza, Tainele de ini]iere cre[tin\ înbisericile r\s\ritene, Ed.Trinitas, Ia]i, 2002, p. 15

4 Ibidem, p.175 Înv\]\tura celor 12 Apostoli, în vol. Scrierile P\rin-

]ilor Apostolici (colec]ia PSB, 1), Bucure[ti, 1979, p. 286 Epistola zis\ a lui Barnaba, în vol. Scrierile P\rin]i-

lor Apostolici (colectia PSB, 1), Bucure[ti, 1979, p. 1287 Ibidem, p. 1348 Apologia I, în vol. Apologe]i de limb\ greac\ (co-

lec]ia PSB, 2), Bucure]ti, 1980, p. 66-679 Pr. Prof. Petre Vintilescu, Istoria Liturghiei în pri-

mele trei veacuri, Ed. Nemira, Bucure[ti, 2001, p. 7310 Dr. Lauren]iu Streza, op. cit., p. 4811 Ibidem, p. 5312 Ibidem, p. 56

DDiinnccoolloo ddee ccoonnttrroovveerrsseellee ccee ss-aauu nn\\ssccuutt ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii `̀nn jjuurruull cceelloorr ttrreeii ppuunnccttee sseennssiibbiillee aallee tteeoollooggiieeii

aauugguussttiinniieennee,, eell rr\\mmâânnee rreepprreezzeennttaattiivv `̀nn ssppaa]]iiuull ppaattrriissttiicc..

iunie 2011

DDOOCCUUMMEETTAARR

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

18

Pomenit de Biserica Ortodo-x\ `n fiecare an pe 15 iunie,Fericitul Augustin este unuldintre cei mai importan]iteologi [i filosofi cre[tini, ac\rui oper\ „a modificatsubstan]ial gândirea europea-n\“, ea constituind, `n ace-la[i timp, o punte de leg\tur\`ntre filosofia antic\ [i ceamedieval\. Via]a [i opera saau fost izvoare de inspira]iepentru teologii din toatetimpurile. A fost un mareteolog, „o figur\ gigantic\ aliteraturii cre[tine“, a[a cum `lnume[te I. G. Coman.

La `nceputul activit\]ii sale literare,Augustin a fost preocupat de problematicafilosofic\, pentru ca dup\ ce prime[te botezuls\ scrie lucr\ri dogmatico-polemice, exeget-ice, apologetice, retorice [i scrisori. Opera sase caracterizeaz\ prin originalitate, perspec-tiv\ [i profunzimea gândirii, influen]ândpân\ ast\zi concep]ia filosofico-religioas\asupra destinului uman. Credin]a sa pro-fund\, diversitatea tematic\ abordat\, origi-nalitatea solu]iilor sale, talentul literar in-comparabil fac din el o personalitate em-blematic\ a culturii religioase universale.Augustin une[te `n el „puterea creatoare alui Tertulian, l\rgimea de orizont a luiOrigen, sim]ul bisericesc al lui Ciprian,ascu]imea dialectic\ a lui Aristotel,adâncimea speculativ\ a lui Platon, sim]ulpractic al latinului [i mobilitatea teoretic\ agrecului“ (B. Altaner).

Un scriitor prolificOpera sa ocup\ 16 volume `n colec]ia

Migne, nefiind dep\[it\ cantitativ decât de ceaa lui Origen. ~n lucrarea sa de recenzie critic\,intitulat\ Retract\ri, el rememoreaz\ toatescrierile sale de pân\ la 427, ar\tând timpul,motiva]ia [i cuprinsul lor, f\când totodat\ [icorecturile ce se impuneau. ~n Retract\ri el

precizeaz\ c\ a scris 93 de lucr\ri `n 232 dec\r]i, afar\ de predici [i scrisori. Opera augus-tinian\ este expresia zbuciumului `ntregii salefiin]e, f\r\ a se constitui neap\rat ca un sistemelaborat de filosofie cre[tin\. Ea reflect\drama zguduitoare a c\ut\rii adev\rului abso-lut. Continua cercetare instrospectiv\ a sineluinu se reg\se[te doar `n Confesiuni, ci estedominanta evident\ a `ntregii sale opere.Problemele fundamentale care l-au preocupatau fost: harul [i importan]a lui `n mântuireaomului, dialectica binelui [i r\ului, fiin]a luiDumnezeu, Biserica - Cetate a lui Dumnezeu,linearitatea timpului etc., reu[ind s\ `ncadreze`ntr-o unitate destinul umanit\]ii de la originipân\ la final.

Idei controversate~n contextul eforturilor de combatere a

pelagianismului, el elaboreaz\ teoria sa de-spre har. Astfel, Dumnezeu este prin harst\pân absolut al voin]ei umane, iar f\r\ inter-ven]ia Sa aceasta nu ar `nclina spre bine.Mântuirea e `n `ntregime opera harului,meritele omului sunt efectele harului, harul enecesar, gratuit, irezistibil, `nt\re[te liber-tatea, iar liberul arbitru se poate opune haru-lui. Omul are puterea alegerii `ntre bine [i r\u,altfel nu ar fi posibil\ responsabilitatea.Repro[ând pelagienilor exagerarea roluluialegerii individuale, el spune c\ echilibrul`ntre har [i libertate exist\ doar la Adam, `ns\

urma[ii lui Adam, mo[tenind acest echilibrudistrus prin p\cat, au pierdut libertatea per-fect\ paradisiac\, având o libertate conflict-ual\, care ajut\ doar la direc]ionarea alegeriic\tre acceptarea harului (`n lucrarea Desprediferite probleme c\tre Simplician).

~n strâns\ leg\tur\ cu suprema]ia harului st\concep]ia augustinian\ despre predestina]ie.De[i prin p\catul originar to]i descenden]ii dinAdam sunt osândi]i, totu[i Dumnezeu predes-tineaz\ pe „cei ale[i“ la fericirea ve[nic\, iar„Massa Damnata“ la pedeapsa focului ve[nic,f\r\ ca Lui s\ I se poat\ cere s\ Se justifice pen-tru aceasta. Num\rul celor ferici]i corespundeexact num\rului ̀ ngerilor c\zu]i. Aceast\ teoriea fost `nsu[it\ de J. Calvin.

Comb\tând concep]ia origenist\ despreve[nicia pedepselor iadului, `n lucrarea „Decivitate Dei“, XXI, 13, Augustin `[i prezint\implicit concep]ia despre Purgatoriu,spunând c\ „exist\ pedepse isp\[itoare `nvia]a aceasta, iar pentru unii dup\ moarte, `nPurgatoriu, dar totdeauna `naintea ultimeijudec\]i“. Teologia augustinian\ sus]ine [ipurcederea Duhului Sfânt de la Tat\l [i de laFiul, fapt ce a determinat pe unii teologi s\afirme c\ el a fost cel care a sus]inut primuldoctrina „filioque“. Augustin folose[te ex-presia ab utroque (de la amândoi), `n virtuteaunit\]ii treimice (De Trinitate).

Astfel, concep]iile eronate au f\cut ca els\ nu se bucure de acela[i prestigiu [i `nR\s\ritul cre[tin ca `n Biserica Apusean\,unde este considerat cel mai important [i in-fluent p\rinte bisericesc de pân\ la Toma d’Aquino. Aceast\ situa]ie nu se datoreaz\ fap-tului c\ Biserica Ortodox\ nu a recunoscutvaloarea incontestabil\ a operei sale, ci ideileelaborate `n operele sale l-au `ncadrat `n cat-egoria de fericit [i nu `n cea de sfânt.

Reprezentantul Apusului `nEpoca de Aur a Bisericii

Dincolo de controversele ce s-au n\scutde-a lungul timpului `n jurul celor trei punctesensibile ale teologiei augustiniene, elr\mâne reprezentativ `n spa]iul patristic, doc-trina sa fiind `n armonie cu cea capadocian\,fapt pentru care el nu este doar „acceptat“, ciconsacrat. Astfel, pentru el, credin]a nuizvor\[te din pietism, ci e `ncununat\ de`n]elegerea duhovniceasc\ (credo ut in-teligam). Existen]a lui Dumnezeu, de[i e do-vedit\ prin argumente ra]ionale, este `n ace-la[i timp deasupra ra]iunii, `n om. Dumnezeu

Fericitul Augustin, permanentul c\ut\tor al certitudinii

Fericitul Augustin (354-430)

~~nnttrreeaaggaa ssaa ooppeerr\\ eessttee ssttrr\\bb\\ttuutt\\ ddee tteennssiiuunneeaa ccoonnttiinnuu\\ aa cc\\uutt\\rriiii cceerrttiittuuddiinniiiiccaarree,, `̀nn uullttiimm\\ iinnssttaann]]\\,, eessttee DDuummnneezzeeuu..

19anul III (XI) nr. 6

este o eviden]\, o fiin]\ des\vâr[it\ (Dumne-zeu este Treime). Lumea este creat\ din nimicde `ntreaga Sfânt\ Treime [i a ap\rut simul-tan cu timpul. Hristologia sa `l prezint\ peFiul ca centru al umanit\]ii, el anticipândcorect dogma calcedonian\ referitoare la ra-portul dintre cele dou\ firi [i Persoana Fiuluilui Dumnezeu. ~n soteriologie, Logosul estemijlocitorul, Ce `mpac\ pe om cu Dumnezeuprin moartea Sa oferit\ ca jertf\ de r\scum-p\rare pentru p\catele omenirii. Mariologiaaugustinian\ sus]ine pururea fecioria MaiciiDomnului [i respinge imaculata concep]ie.Eclesiologia reflect\ concep]ia biblic\ a ra-portului dintre Hristos [i Trupul eclesial, pre-cum [i spa]iul unic `n care e posibil\ mân-tuirea: „`n afara Bisericii nu exist\ mântuire“(extra eclesia nulla salus).

~ntreaga sa oper\ este str\b\tut\ de tensi-unea continu\ a c\ut\rii certitudinii care, `nultim\ instan]\, este Dumnezeu, iar cunoa[te-rea adev\rului suprem na[te `n suflet adev\-rata via]\ fericit\ (inquetum est cor meum,Domine, donec requiescat in Te). Aceast\cunoa[tere este la Augustin `nso]it\ de iubire,care d\ sens existen]ei [i devine legea ce gu-verneaz\ destinul uman (iube[te [i f\ ce vrei).

Contribu]ia augustinian\ este fundamen-tal\ `n structurarea doctrinar\ cre[tin\, elcuprinzând `ntreaga structur\ dogmatic\ aBisericii. El este [i r\mâne corifeul gândiriiteologice a Bisericii de Apus `n epoca de aura Bisericii cre[tine, când nu se f\cea deose-bire `ntre cele dou\ Biserici, amândou\ for-mând Biserica Universal\. (pr. ValentinB|LTOI, parohia Icu[e[ti)

Fericit sau sfânt?Con[tient de limitele teologiei sale, Augustin [i-a recunoscut

„alunec\rile“, inerente unei opere masive, [i de aceea el se confe-seaz\ lui Vincentius Victor: „Nici nu pot [i nici nu sunt dator s\ negc\, precum `n moravurile mele, astfel [i `n preamultele-mi scrieriexist\ numeroase aspecte ce pot fi culpabilizate printr-o dreapt\judecare [i f\r\ nicio nesocotin]\“.

R\t\cirile doctrinare augustiniene sunt evidente, `ns\ „nu acesteatrebuie s\ ias\ hot\râtoare `n a-l sfin]i sau ferici“. Pentru spa]iulapusean el este sfânt, `n timp ce `n spa]iul ortodox, de[i ocup\ un locimportant, este declarat fericit, dar cu tendin]a clar\ de acceptare asfin]eniei sale. Edificatoare `n acest sens este precizarea mitropolitu-lui Nicolae Corneanu: „Epoca de tinere]e a lui Augustin este umbrit\de alunec\ri; nu e mai pu]in adev\rat `ns\ c\ sfin]enia vie]ii de dup\convertire i-a acoperit petele din trecut, cum de asemenea imensacontribu]ie adus\ la `nchegarea sistemului cre[tin de gândire pune `numbr\ impreciziunile teologice de care a dat dovad\“. Pe de o parteputem vorbi de o doctrin\ ortodox\, iar pe de alta de o doctrin\ `n careapar abateri [i pe care o `ntâlnim mai ales `n controversele dogmatice.

~n Biserica Ortodox\ exist\ diferite titulaturi atribuite sfin]ilor,cu care sunt pomeni]i [i `n calendar. Supranumele oglinde[te rolulpe care sfântul l-a avut `n societate [i Biseric\, precum [i felul cum

s-a s\vâr[it `n aceast\ via]\. Fericit este un apelativ folosit pentrusfin]ii a c\ror oper\ teologic\ nu `ntrune[te integral acordulBisericii, pe când no]iunea de sfânt P\rinte implic\ patru condi]iinecesare pentru `ncadrarea `n aceast\ categorie: doctrina ortodox\,sfin]enia vie]ii, aprobarea Bisericii [i apartenen]a la antichitateacre[tin\. Singurii ferici]i din calendarul Bisericii Ortodoxe suntIeronim [i Augustin, pomeni]i la 15 iunie.

Serafim Rose, analizând teologia augustinian\, spune c\ de[imi[carea anti-augustin atac\ `nv\]\tura despre har a acestuia, totu[ilui nu i s-a t\g\duit niciodat\ `n tradi]ia ortodox\ un loc `ntre P\rin]iiBisericii. Astfel el aduce câteva argumente `n acest sens: P\rin]iiSinodului V ecumenic `l numesc pe Augustin ca autoritate teologic\la acela[i nivel cu P\rin]ii capadocieni, iar Sinodul din 661 `l nume[te„P\rinte fericit“; Vincen]iu de Lerin [i Ioan Cassian, de[i i-au `ndrep-tat `nv\]\tura gre[it\, totu[i nu-i pomenesc numele altfel decât cu re-spect [i f\r\ a-l numi „eretic“; tradi]ia ortodox\ `l accept\ ca pe unsfânt P\rinte de[i cu anumite re]ineri `n `nv\]\tur\; arhiepiscopulFilaret al Cernigovului, `n Patrologia sa din secolul al XIX-lea, de[iidentific\ gre[elile lui Augustin, totu[i apreciaz\ contribu]ia teologic\a lui [i mai ales lucrarea Confesiuni.

Chiar dac\ Biserica Ortodox\ `i acord\ titulatura de fericit, nu`nseamn\ c\ se diminueaz\ importan]a pe care Augustin o are `n pan-teonul dogmatic universal, pomenindu-l an de an pe data de 15 iulie.

JJooii,, 22 iiuunniiee,, PPSS IIooaacchhiimm BB\\cc\\uuaannuull aa ff\\ccuutt ppaarrttee ddiinn ssoobboorruull ddee iieerraarrhhii ccaarree,, ssuubb pprroottiiaa IIPPSS TTeeooffaann,,

MMiittrrooppoolliittuull MMoollddoovveeii [[ii BBuuccoovviinneeii,, aa ooffiicciiaatt SSffâânnttaa L