humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 1 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

jurnalul de la tescani

1993

Andrei Plesu

TEXT

equivalences

h u m a n i t a s

2001

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 2 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

original edition: Donca Teodorescu (ed.)

Andrei Plesu Jurnalul de la Tescani

(graphics: Mai multe desene din caietele lui horia bernea)humanitas Bucuresti 1993 [ex libris]

c 1993 humanitas (Bucharest, Romania) [isbn 973-28-0426-2]

present edition: Adrian Rezus (ed.)

c 2001 Andrei Plesu & humanitas [text]c 2001 equivalences [pdfLATEX pdfscreen]c 2001 humanitas Humanitas [logo]

typeset by romanianTEX c 19942001 Adrian Rezusprinted in the netherlands September 23, 2001

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 3 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

equiv

alen

ces

Andrei PlesuJurnalul de la Tescani 2001

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 4 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 5 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

a dori sa te plimbi pe o pajiste nflorita, fara a calca nicio floare. E utopia exangua a celor care folosesc prea descuvntul spirit.

de ctiva ani vad, n preajma Tescanilor, pictori lu-crnd n peisaj, sur le vif. Unii, rapizi, ntreprinzatori, cuaerul de a exercita fara emotie un mestesug bine stapnit.Altii, cautnd

motivul, privind ndelung, cu capul lasat

ntr-o parte si cu ochii strmtati, pomul sau pajistea dinfata: putin afectati, umblnd printre lucruri ca niste

spe-

cialisti ai vazului, capabili sa identifice tabloul n imen-sitatea oricarei privelisti. Altii, concentrati, asudati, ab-sorbiti ntr-o transa ritmica, lacoma sa surprinda palpitulunui loc. Toti din ce n ce mai inactuali: singurii oameniai spiritului care mai muncesc, azi, n natura si care mai

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 6 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

au simtul pur al imediatului. Miraculosi n nevoia lor de acapta aerul unui loc.

Aerul. O achizitie fara corp, un abur, n care sa se simtamirosul lui Dumnezeu.

plasat n cmpul credintei, spiritul mediocru nca ga-seste ceva de spus. Bunul amplasament l ridica la nivelullui. Dimpotriva, spiritul cel mai nzestrat si mai exersatsfrseste daca e prost plasat prin a nu avea de spusnimic: e subtil n accidental si stupid sau inexpresiv ncele esentiale.

nu esti n apele tale mi spune un prieten.

Ai me-

reu ceva de obiectat. E adevarat. Cnd esti prost dispusdevii, brusc,

obiectiv. Vezi lucrurile si oamenii n lumina

loradevarata, adica insuficienta: vezi penumbrele lumii,

strnit de propria ta penumbra. Dimpotriva, cnd esti binedispus, totul ti se pare tolerabil. Ierti. Iertarea e un chip albunei dispozitii. Trebuie sa nu uitam asta cnd vorbim de

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 7 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

iertare n perimetrul crestinatatii. A obtine starea interi-oara din care sa emane, fara efort schimonositor, iertarea,e a obtine o egala si iradianta buna dispozitie. Crestinuladevarat e bine dispus. Credinta nsasi e o forma de bunadispozitie. Numai buna dispozitie salveaza iertarea de lamereu posibila ei alunecare n stricta condescendenta, nbonomie ipocrita, n ilustrare mieroasa a unei simple ide-ologii.

Dar cnd esti bine dispus? Cnd esti ndragostit. Saucnd tocmai ai raspuns unei ntrebari grele. A fi tot timpulca unul care e ndragostit si care a nteles. . . Aceasta arputea fi cheia bunei dispozitii. Si a credintei.

muzica: o imensa cheltuiala de precizie pentru a obtinevagul.

n regnul vegetal, moartea pare scutita de mizeria des-compunerii putride. Miresmele nu devin miasme. Moartea

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 8 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

nu cade niciodata n pestilential. Palire, uscare, dezagre-gare, toate pastreaza ceva curat si firesc, fara duhoare sifara nnoroire. Se trece doar dintr-o gama cromatica ntr-alta, dintr-un registru de parfumuri ntr-altul. Ceea ce sepercepe nu e putrefactie, ci stingere si deshidratare. Or-ganicul vegetal tinde, murind, spre sec, n contrast cu or-ganicul animal care balteste, ca ntr-o implozie de zemuri.Tandretea cadavrului vegetal n contrast cu racoarea nop-tateca a cadavrului animal; fnul fata de piatra; floareauscata fata de hoit.

la ctiva metri de mine, pe cmp, un iepure tsnestesperiat dintr-o tufa si se ndeparteaza vertiginos. Ca, zileletrecute, caprioara gonita de cini. Am senzatia ca sntemn centrul unui univers n regim de expansiune: e destulsa apari pentru ca salbaticiunile din preajma sa goneascacentrifugal, lasndu-te singur, ntr-o situatie de prestigiuvid. Omul ca centru resimte dublul tais al centralitatiisale: el e important si solitar. Marginalizeaza tot ce nu e

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 9 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

umanitate si ramne parasit n pustiul exceptiei pe care ontruchipeaza.

cteva secvente cu Michael Jackson. O marioneta per-fecta. Ce risipa de virtuozitate i trebuie omului pentru aparea mai putin dect este!

nu poate gustapitorescul unui loc dect cineva ca-

re nu traieste n locul acela. Localnicul resimte peisajulca destin, ca stihie barbateasca, de obicei tragica, n oricecaz straina de decorativism. Numai strainul e degustator.Caci el nu leaga ceea ce vede de nici o experienta, de nicio necesitate, de nici un trecut. Snt suspecti, prin urmare,romanii care vorbesc de

Romania pitoreasca. Romania

pitoreasca e o fictiune turistica: produsul unei mentalitatide roman sezonier, care si petrece timpul n strainatate,sau n nstrainarea citadina si plonjeaza, din cnd n cnd,

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 10 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

semiadormit, nsnul naturii, pentru a-si maguli patri-

otismul. A vorbi, ca strain, de pitorescul romanesc e legi-tim, dupa cum e legitim a vorbi, ca roman, de pitoresculpadurilor bavareze. Dar a vorbi, ca roman, de

Romania

pitoreasca e semn de inaderenta la tragicul romanesc, lapatosul tarii si al oamenilor.

exista un moment cnd barbatul trebuie sa se hota-rasca a abandona postura seductiei, pentru a o obtine peaceea a comunicarii. Rareori ele merg mpreuna. Seductiae o manevra de asalt, n care abilitatea primeaza asupracorectitudinii. Seductia vrea efectul, fie si inautentic. Co-municarea vrea autenticitatea, fie si nespectaculoasa. Incazul nti, traiesti voluptatea echivocului. In cazul al doi-lea, pe aceea a limpezimii. Ma decid, asadar, pentru co-municare. Dar, dintr-o data, femeia din fata mea surde sisimt, dezolat, ca efortul meu de a comunica se converteste,pentru ea, n valoare de seductie. . .

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 11 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

norii snt carnatia cerului. Fara ei si, noaptea, farastele cerul e o rece nedeterminare, o abstractiune. Dar,cu navigatia lor lenta, norii l transforma ntr-o vietate:i dau relief si biografie, dupa cum dau relief si biogra-fie pamntului, modelnd lumina care vine de sus. Noriiaduc cerul ntr-un spatiu al proximitatii. Snt, astfel, ntr-o perfecta analogie cu textele revelate care, si ele, aducpe Dumnezeu mai aproape, l

ntrupeaza si l pun

n

miscare. Marile texte revelate snt ntre Dumnezeu si oa-meni ceea ce snt norii ntre cer si pamnt: voaluri careapropie, accidente datatoare de personalitate, determinarimediatoare. A citi Biblia, sau Coranul, e a contempla noriicare aluneca, ncet, peste chipul lui Dumnezeu.

simt, a la maniere de Noca, ca exista, fara sa-l fiurmarit, un anumit

legato al publicatiilor mele de pna

acum, altul dect cel stilistic, sau al ctorva obsesii maimult sau mai putin evidente. Las la o parte cele doua vo-lume de eseuri (si pe cel de-al treilea, nca nepublicat),

file:www.humanitas.ro

humanitas

Pagina de titlu

JJ J I II

Pagina 12 din 81

Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Iesire

nascutela comanda n cea mai mare parte. Snt

oca-

zionale, n ele m-am implicat, fireste, dar reprezinta maicurnd prestatia mea sociala, raspunsul meu la ceea cealtii au asteptat, sau au cerut, de la mine. Pornite dintr-oexigenta interioara snt, deocamdata, numai celelalte douacarti: Pitoresc si melancolie si Minima Moralia. Le vad,acum, ca tentative de a lasa n urma doua domenii n ca-re, daca as persista, as sfrsi ntr-o competenta anchiloza:estetica si filosofia culturii pe de o parte, etica pe de alta.Ele trebuiau sa fie parcurse si depasite, ca

stadiile lui Ki-

erkegaard.Legato-ul meu e, asadar, al unor

despartiri

treptate, dupa care ar urma, probabil, un efort de dincolode carti.

Imi este tot mai limpede, n orice caz, ca rostul nsusial scrierii de carti e lasarea lor n urma, nu ca pe lucruriinutile, dar ca pe niste Nebenphanomene, ca pe niste rezi-du