invitatie somediu 21 22 iunie 2010 - unimed.ro somediu nr. 10 aprilie 2011.pdf · experienţe şi...

UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 1

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

OI POSDRU

Asociaţia Patronală a

Producătorilor şi Utilizatorilor

de echipamente Industriale

pentru Protecţia Mediului

Newsletter Nr. 10 APRILIE 2011

CSFPM – Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecţia Mediului, promotor al proiectului „PRO COMPETENT! Calificări şi certificări de competenţe pentru o dezvoltare durabilă”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, în vederea susţinerii activităţii de elaborare a două noi standarde ocupaţionale în domeniul protecţiei mediului în sprijinul dezvoltării Cadrului Naţional al Calificărilor a organizat:

SUMAR:

Seminarul de transfer de bune practici şi experienţe cu participarea experţilor desemnaţi de partenerii transnaţionali ai proiectului PRO COMPETENT! / pag. 1

Contextul normativ de Reglementări naţionale şi Europene privind Standardele Ocupaţionale şi rolul acestora în Formarea profesională în sectorul Protecția Mediului - JOHN SALTER, expert SQA Scoția / pag. 4

Identificare de componente structurale ale Standardelor Ocupaţionale în profilul ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia - Eleni-Kalliopi Bimpiri, expert ANCE Grecia / pag. 12

Ministerul Mediului şi Pădurilor. Direcţia de comunicare. Crosul Iepuraşilor Verzi – campanie de conştientizare a importanţei colectării selective a deşeurilor din surse de lumină / pag. 15

Informaţii privind standardele ocupaţionale de protecţia mediului, autori: Maria Ţarălungă, Mihaela Iordache, INCD ECOIND Rm. Vâlcea / pag. 16

Efectele poluării antropice cu surfactanţi (cationici şi amafoterici) asupra organismelor acvatice, autori: Gheorghe Ştefania, Stoica Cătălina, INCD ECOIND / pag. 17

Evoluţia spaţio-temporală a ecosistemului acvatic de tip deltaic în campaniile toamnă 2009 - primăvară 2010, autori: Cătălina Stoica, Luoana Pascu, Ştefania Gheorghe, INCD ECOIND / pag. 19

POSDRU/79/1.4/S/53587 Dezvoltarea capacităţii Comitetului

Sectorial pentru Formare

Profesională în Domeniul Protecţiei

Mediului în sprijinul îmbunătăţirii

calităţii formării profesionale

continue din România

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Seminarul de transfer de bune practici şi experienţe, cu participarea unor specialişti din Scoţia şi Grecia, experţi desemnaţi de partenerii transnaţionali ai proiectului PRO COMPETENT!

Evenimentul s-a desfăşurat în data de 28 martie 2011, la Palatul UGIR 1903, Sala Oglinzilor, Str. George Enescu Nr.27-29, secor 1, Bucureşti, între orele 10:00 – 16:00.

Au fost invitaţi membri ai CSFPM, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale, profesionale şi sindicale, reprezentanţi ai ministerelor şi organismelor de reglementare din sectorul protecţia mediului, experţi şi specialişti din domeniul formării şi evaluării profesionale, mass-media precum şi alte categorii de persoane interesate.

Accesul presei a fost permis pe tot parcursul desfăşurării lucrărilor Seminarului.

Evenimentul s-a încadrat în acţiunile de realizare a obiectivul major al proiectului care vizează implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor în corelare cu Cadrul European al Calificărilor şi dezvoltarea şi consolidarea capacităţii instituţionale a Comitetului Sectorial CSFPM prin elaborarea şi validarea a două noi standarde ocupaţionale şi înfiinţarea a 8 Centre de evaluare şi certificare de competenţe profesionale în domeniul protecţia mediului.

Agenda Seminarului centrată pe transferul de experienţe şi bune practici între experţii partenerilor naţionali şi transnaţionali implicaţi în implementarea proiectului a inclus prezentări şi dezbateri, desfăşurate într-un context dinamic şi participativ de tip workshop în care fiecare invitat poate interveni, în jurul unor teme relevante legate de elaborarea standardelor ocupaţionale în domeniu, cum ar fi :

″Contextul normativ de Reglementări naţionale şi Europene privind Standardele Ocupaţionale şi rolul acestora în Formarea profesională în sectorul Protecția Mediului″ (temă susţinută de JOHN SALTER – expert SQA Scoția)

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





″Identificare de componente structurale ale Standardelor Ocupaţionale în profilul ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia″ (temă dezvoltată de expert ANCE Grecia).

“Importanţa componentei de Promovarea realizării de Standarde Ocupaționale, atât în etapele de elaborare şi dezvoltare, cât şi după validarea şi intrarea în vigoare a acestora” (temă dezvoltată de expert EURO LINK CONSULTANTS)

″Realizări şi dificultăţi în activitatea de iniţiere, elaborare şi dezvoltare a unor noi standarde ocupaţionale în domeniul protecţia mediului în România″ (temă dezvoltată Virgil Criste – expert INCD – ECOIND).

În cadrul lucrărilor seminarului, invitaţii au fost informaţi şi asupra stadiului curent de implementare a proiectului PRO COMPETENT! (temă dezvoltată de Manager Proiect – ELENA LASLU).

Partenerii beneficiarului CSFPM – Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecţia Mediului – în cadrul proiectului PRO COMPETENT! sunt:

- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND - Asociaţia Auditorilor şi Evaluatorilor de Mediu din Industrie – ECOEVALIND - S.C. EUROLINK CONSULTANTS S.R.L. - Autoritatea Scoţiană pentru Calificări – SQA - Athens Network of Collaborating Experts – ANCE

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





1. Scopurile şi structura raportului

Acest raport a fost elaborat pentru a sprijini scopurile şi

obiectivele proiectului "ProCompetent!" prin:

• Asigurarea unei prezentări generale a

reglementărilor privind formarea şi instruirea în

sectorul de mediu în Scoţia;

• Identificarea şi semnalizarea principalelor

organisme implicate în reglementările de mediu în

Scoţia privind formarea profesională

• Exemplificarea de Standarde Ocupaţionale

Naţionale şi indicarea celor care se referă la

calificările profesionale în sectorul de mediu;

• Asigurarea unei imagini de ansamblu a procesului

de dezvoltare a calificărilor;

• Identificarea pregătirii profesionale specifice în

domeniul Protecţia mediului şi de Gestionare a

deşeurilor şi semnalizarea cadrelor de desfăşurare

a cursurilor, a modurilor de predare şi a

strategiilor de evaluare;

• Asigurarea unei scurte prezentări a procedurilor

externe de control a calităţii ale SQA.

2. Listă de acronime utilizate în acest Raport

SQA – Autoritatea Scoţiană a Calificărilor

CN – Calificări Naţional:

HNC – Certificat Naţional de pregătire/calificare

Superioară

HND – Diplomă Superioară Naţională

SVQ – Calificări Profesionale Scoţiene

IEMA – Institutul de Management şi evaluare de Mediu

CIWM – Institut Autorizat de Gestionare a Deşeurilor

SEPA – Agenţia Scoţiană de Protecţie a Mediului

SCQF – Cadrul Scoţian al Creditelor şi Calificărilor

SSC – Consiliul Sectorial al Calificărilor/Competenţelor

LMI – Sistem Informaţional despre piaţa muncii

UKCES – Comisia Regatului Unit pentru ocuparea forţei

de muncă şi calificări

SMM – Sistemul de Management de Mediu

SON – Standard Ocupaţional Naţional

NVQ – Calificare Profesională Naţională

ACG – Grupul de Coordonare al Acreditărilor

EQF – Cadrul European al Calificărilor

RWE – Mediu real de lucru

3. Generalităţi/contextul educaţiei şi formării în

sectorul protecţia mediului din Scoţia

Educaţia profesională/formarea profesională/

învăţământul profesional în sectorul terţiar în Scoţia

poate fi grupată în patru domenii principale:

• Certificatele Naţionale, Certificatele Superioare

Naţionale şi Diplomele Superioare Naţionale au în mod

normal la bază colegiul sau cursuri part-time şi cuprind

un număr de "unităţi". Un certificat este emis atunci când

un număr corespunzător de unităţi a fost atins. În

general, Calificarea Naţională se exprimă prin

Certificatele Naţionale, Certificatele Superioare

Naţionale şi Diplomele Superioare Naţionale. Deseori,

atunci când un candidat a obţinut un Certificat Superior

Naţional el va fi admis în al doilea an al programului de

acordare a titlului academic şi de asemenea o Diplomă

Superioară Naţională duce la admiterea în al treilea an.

Candidaţii pot, desigur, ocupa un loc de muncă la

încheierea oricăreia dintre aceste calificări;

• Gradele de bază, masteratele şi doctoratele obţinute în

mod normal prin cursuri cu normă întreagă şi deseori

prin cursuri de 3 sau 4 ani includ dobândirea pregătirii

formale la limita superioară a spectrului educaţional prin

învăţământ. Universităţile oferă din ce în ce mai des

pregătire de specialitate la toate nivelurile în Dezvoltarea

Durabilă, Gestionarea Deşeurilor, Management de Mediu

şi Protecţia Mediului.

• Calificările Profesionale Scoţiene se bazează exclusiv

pe activitatea de la locul de muncă şi pot fi asigurate/

furnizate de către angajator, de un furnizor de formare

profesională sau supravegheate de un colegiu la locul de

muncă al candidatului. Calificările SVQ acoperă un

spectru larg de competenţe de la nivelul 1 – operativ de

bază - până la nivelul 4 şi 5 – de conducere superioară.

Calificările SVQ de nivelul 4 au fost folosite de către

angajaţii cu un grad de bază sau echivalent pentru a

accede într-o funcţie specială la locul de muncă;

• Certificate de competenţă emise de către organismele

profesionale (IEMA, CIWM), sunt urmare a unor cursuri

în parteneriat cu o universitate. Având la bază

Standardele Ocupaţionale Nationale aceste cursuri sunt

oferite într-o gamă largă de moduri de predare centrate,

în mod normal, pe activitatea candidaţilor la locul de

muncă şi pregătesc candidaţii pentru responsabilităţi

speciale de la locurile de muncă particulare/concrete.

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





4. Furnizarea calificării/oferta de calificare,

asimilarea şi căi de evoluţie (în formarea continuă şi

la locul de muncă) în sector

Sectorul terţiar scoţian oferă o gamă largă de pregătire

profesională concentrată pe formarea profesională care

atinge toate toate nivelurile de calificare SCQF

5. Rolul şi mandatul operatorilor principali în

domeniul formării profesionale, de exemplu SQA,

SSCs (Lantra, UE Skills & Cogent), SEPA, CIWM,

IEMA

SQA este organismul naţional de acreditare şi de

decernare în domeniul calificărilor din Scoţia. În rolul lui

de acreditare, SQA autorizează toate calificările

profesionale care sunt disponibile în Scoţia şi aprobă

organizaţiile care doresc să le furnizeze.

Ca organism de decernare, de acordare a calificărilor,

SQA lucrează cu şcoli, colegii, universităţi, industria şi

guvernul, pentru a asigura calificări de o înaltă calitate,

flexibile şi relevante pentru diversele sectoare de

activitate. SQA se străduieşte să asigure că aceste

calificări sunt inclusive şi accesibile tuturor, astfel încât

prin aceste calificări să le fie recunoscute realizările celor

care învaţă, şi că acestea (calificările) oferă căi clare

pentru învăţarea continuă pe mai departe sau pentru

ocuparea forţei de muncă.

Funcţiile SQA sunt stabilite prin Legea Educaţiei

(Scoţia) din 1996, modificat prin Legea scoţiană a

calificărilor din 2002.

Organizaţia are două roluri principale: de acreditare şi

acordarea calificărilor.

Acreditarea SQA:

• este un sprijin distinct, autonom al Autorităţii Scoţiene

a Calificărilor

• Are un rol statutar de a autoriza şi acredita toate tipurile

de calificări (altele decât grade, titluri academice), care

sunt oferite în Scoţia.

• reglementează şi aprobă organismele de acordare a

calificărilor să furnizeze aceste calificări prin centre de

pregătire/învăţare – acestea includ colegii, angajatorii şi

furnizorii privaţi de formare profesională.

Organismul de acordare a calificărilor SQA

• concepe şi dezvoltă calificările

• validează calificările (se asigură că acestea sunt bine

scrise şi satisfac nevoile celor care învaţă şi a

formatorilor)

• verifică calificările pentru a se asigura că acestea sunt

la zi (actualizate)

• organizează, asistă şi efectuează evaluarea persoanelor

care dobândesc calificări SQA

• asigură calitatea actului de instruire/educaţie şi formare

profesională în instituţiile care oferă calificări SQA

• emite certificate candidaţilor

În cadrul acestor roluri SQA oferă o gamă de servicii

pentru întreprinderi şi furnizori de formare, variind de la

cursuri şi aprobarea de centre (de formare/evaluare) prin

acordarea de „avizări”/aprobări personalizate, la servicii

de promovare şi recompensare, evaluarea creditelor şi de

acordare a licenţelor.

Obiectivele anuale cheie, dezvoltate împreună cu

Guvernul scoţian, sunt prevăzute în planurile de afaceri

ale corporaţiilor şi intreprinderilor care sunt aprobate de

către Ministere.

Consiliile Sectoriale de Calificări Profesionale (Lantra,

UE Skills & Cogent)

Consiliile Sectoriale de Calificări Profesionale (SSC)

sunt recunoscute de guvernele din Marea Britanie ca

organizaţii independente, conduse de angajatori

(patronate), care asigură că sistemul de calificări/

competenţe este orientat spre nevoile angajatorilor.

Scopul SSC este de a spori competenţele şi

productivitatea forţei de muncă din sectorul lor. Ele

adună informaţiile referitoare la piaţa muncii din

sectoare prin Sistemul de Informatizare al Pieţii Muncii

(LMI), baze de date vitale pentru dezvoltarea

calificărilor/competenţelor. Prin influenţarea dezvoltării

calificărilor şi a uceniciei la locul de muncă, SSC au un

impact major asupra furnizării unuin sistem de formare

finanţat public şi privat în întreaga Marea Britanie.

LANTRA este Consiliul Sectorial de Calificări/

Competenţe Profesionale din Marea pentru industrii

terestre şi managementul şi protecţia mediului.

Calificări/Competenţe în domeniul Energie şi Utilităţi

(EU Skills) este Consiliul Sectorial de Calificări/

Competenţe (SSC) pentru industriile de gaz, energie,

gestionarea deşeurilor şi a apei, licenţiat/autorizat de

către Guvern şi care lucrează sub îndrumarea Comisiei

pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Calificări din Marea

Britanie (UKCES). Organizaţii conduse de angajatori

(patronate), scopul lor este să se asigure că industriile lor

au la dispoziţie calificările/competenţele de care au

nevoie acum şi în viitor.

Cogent este un organism de Calificări/competenţe

industriale din Marea Britanie, pentru industria chimică,

pentru întreprinderile de produse chimice, produse

farmaceutice, nucleare, petrol şi gaze, benzină şi

polimeri, şi are, de asemenea, un rol-cheie în asigurarea

necesarului de calificări/competenţe pentru tehnologiile

emergente. Cogent este în curs de elaborare/dezvoltare a

Standardelor Ocupaţionale Naţionale generale pentru

Managementul afacerilor într-o Dezvoltare Durabilă.

Aceste standarde ţintesc să atingă Nivelele 9-12 SCQF şi

să acopere toate domeniile profesionale / industriale

tradiţionale. Acestea sunt Standardele Ocupaţionale

Naţionale (Scoţiene) cele mai în măsură să constituie un

model (o sursă comparativă de studiu) pentru Echipa

română de Dezvoltare a SO în cadrul proiectului PRO

COMPETENT. Există o legătură (adresă web) către

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





aceste proiecte de standarde în Anexa 1.

SEPA Agenţia Scoţiană pentru Protecţia Mediului este

organismul de reglementare pe probleme de mediu, din

Scoţia. Rolul ei principal este de a proteja şi îmbunătăţi

mediul. Ea realizează acest lucru fiind autoritatea de

reglementare de mediu, ajutând afacerile şi industria să

înţeleagă responsabilităţile lor de mediu, asigurând

clienţilor informaţii şi direcţionare normativă ca să

respecte legislaţia de mediu şi bunele practici de

protecţie a mediului. Toate acestea vin în sprijinul

intreprinderilor de a realiza cele mai multe beneficii

economice de pe urma bunelor practici de mediu. SEPA

protejează comunităţile prin reglementarea activităţilor

care pot cauza o poluare dăunătoare şi prin monitorizarea

calităţii aerului, solului şi a apei în Scoţia.

Reglementările pe care le pun în aplicare acoperă, de

asemenea, deţinerea şi utilizarea, precum şi acumularea

şi eliminarea substanţelor radioactive.

SEPA este un organism public non-departamental, ce

răspunde prin Ministerele Scoţiene în faţa Parlamentul

Scoţian. SEPA a acordă, de peste un deceniu, consiliere

miniştrilor scoţiani, organizaţiilor, întreprinderilor de stat

şi private, industriei şi publicului cu privire la cele mai

bune practici de mediu.

SEPA protejează mediul înconjurător şi sănătatea umană,

prin activitatea celor 1300 de angajaţi, care acoperă o

gamă largă de domenii de specialitate, inclusiv chimie,

ecologie, reglementarea de mediu, hidrologie, inginerie,

controlul calităţii, planificare, comunicare, sprijin pentru

întreprinderi şi tehnici de conducere.Cele 22 de birouri

ale SEPA îi permite să lucreze pe întreg teritoriul Scoţiei

din Highlands şi Islands până la Frontiere şi sediul

societăţii este în Stirling.

SEPA monitorizează şi raportează despre starea mediului

din Scoţia şi foloseşte conceptele ştiinţifice solide pentru

a informa despre activităţi independente de propriile

reglementări care pot afecta calitatea mediului. SEPA

editează şi difuzează, de asemenea, o gamă largă de

publicaţii şi rapoarte de mediu.

SEPA este, de asemenea, responsabilă pentru furnizarea

sistemului de avertizare în caz de inundaţii al Scoţiei,

contribuie la punerea în aplicare a Strategiei Naţionale a

Scoţiei cu privire la deşeuri şi controlează, împreună cu

Executivul din domeniul Sănătăţii şi Siguranţei, riscul de

accidente majore la amplasamentele industriale.

CIWM Instituţia Autorizată pentru Gestionarea

Deşeurilor este organismul profesional (Organizaţia

profesională), care reprezintă peste 7000 profesionişti în

deşeuri care lucrează predominant în Marea Britanie, dar

şi peste hotare, în sectoarele resurselor durabile şi de

gestionare a deşeurilor. CIWM stabileşte standardele

profesionale pentru persoanele care lucrează în industrie

şi are grade diferite de afiliere a membrilor determinate

de instruirea/educaţia, calificarea şi experienţa acestora.

Instituţia organizează conferinţe, expoziţii, cursuri de

instruire şi editează/difuzează publicaţii tehnice pentru

industrie prin intermediul filialelor sale comerciale, IWM

Business Services Ltd.

IEMA Institutul de management şi evaluare de mediu

este o organizaţie profesională a experţilor pentru

promovarea standardelor de cele mai bune practici în

managementul de mediu, pentru audit şi evaluare de

mediu pentru toate sectoarele industriei.

Institutul oferă sprijin permanent pentru specialiştii din

domeniul mediului şi are scopul de a promova

dezvoltarea durabilă prin practici îmbunătăţite şi

performante de mediu. Constituită ca o comunitate de

peste 15.000 de membri individuali şi corporaţii, cu sedii

în 83 de ţări, IEMA este acum cea mai importantă

organizaţie internaţională alcătuită din membri afiliaţi,

dedicată promovării dezvoltării durabile, precum şi

dezvoltării profesionale a persoanelor implicate în

profesii din domeniul protecţiei mediului, fie ele din

sectorul public, privat sau din sectoare non-

guvernamentale.

IEMA este organismul competent în Regatul Unit pentru

EMAS (Sistemul de ecomanagement şi de audit de

mediu al Uniunii Europene) şi oferă, de asemenea,

sistemul Acorn; acesta este un Standard EMS (Sistem de

Management de Mediu) oficial recunoscut şi recomandat

de Guvern. Acorn oferă recunoaştere acreditată

organizaţiilor, evaluând şi îmbunătăţind performanţelor

lor de mediu prin implementarea treptată a unui sistem

de management de mediu (EMS).

6. Standarde Ocupaţionale Naţionale - scurtă

prezentare de utilizări şi scopuri

Standardele Ocupaţionale Naţionale (SON) descriu

performanţa prin competenţă în termeni de rezultate.

Acestea permit o evaluare clară a competenţelor

comparativ cu standarde de performanţă convenite la

nivel naţional, într-o serie de situaţii diferite la locuri de

muncă diferite, pentru toate rolurile.

SON sunt instrumente indispensabil pentru gestionarea

unei forţe de muncă calificate. Ele sunt utilizate pe scară

largă pentru a sprijini dezvoltarea individuală şi

organizaţională şi pentru asigurarea calităţii la toate

nivelurile. Ele oferă repere de bune practici în întreaga

Mare Britanie şi constituie baza calificărilor, cu

precădere pentru Calificările Profesionale Naţionale

(NVQ) şi Calificările Profesionale Scoţiene (SVQ).

Consiliile Sectoriale de Calificări/Competenţe se

angajează în mod regulat pentru a elabora/dezvolta

proiecte de SON noi şi revizuirea celor existente pentru a

se asigura că acestea sunt la zi şi că rămân relevante.

Unităţile de competenţe din Standardele Ocupaţionale

Naţionale sunt, de obicei, prezentate cu un rezumat care

spune despre ce este vorba în unitate, care este scopul

unităţii, modul în care este legată unitatea respectivă de

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





competenţe de alte unităţi şi modul în care se încadrează

în Cadrul Calificărilor Profesionale Naţionale/Scoţiene.

Prin gruparea unităţilor de competenţe din standardele

ocupaţionale Naţionale se poate specifica întreaga gamă

de performanţe, cunoştinţe şi deprinderi/abilităţi/

competenţe necesare pentru un anumit post/ ocupaţie.

Unităţile sunt, de obicei, împărţite în două sau mai multe

elemente care descriu activităţile pe care persoana

trebuie să le efectueze în cadrul respectivului post /

ocupaţii. Fiecare element conţine un număr de criterii de

performanţă clare care descriu ceea ce lucrătorii fac

efectiv şi standardele de calitate pe care aceştia trebuie

să le atingă.

Standardele Ocupaţionale Naţionale specifică adesea

gama de circumstanţe sau situaţii care ar putea avea un

impact important asupra activităţii. Acestea pot ajuta

persoana interesată (de exemplu în evaluarea

competentelor sale) să se pregătească pentru diferite

contexte sau situaţii neprevăzute cu care s-ar putea

confrunta. Fiecare unitate de competenţe din standard

include, de obicei, un sumar de cerinţe privind necesarul

de dovezi pe care trebuie să le furnizeze candidatul la

evaluare – aceste dovezi trebuiesc furnizate pentru ca o

persoană să poată fi evaluată ca fiind competentă

conform N/SVQ (Calificărilor Profesionale

Naţionale/Scoţiene). Obţinerea unei Calificări

Profesionale Naţionale/Scoţiene arată că titularul poate

îndeplini o activitate la standardele cerute.

Candidaţii trebuie să furnizeze dovezi că îndeplinesc în

mod constant criteriile de performanţă şi că au

cunoştinţele necesare, înţelegerea şi abilităţile pentru a

lucra competent. Ei, de obicei, trebuie să furnizeze

dovezi de la locul lor de muncă, că au acoperit aspectele

specifice ale domeniului – în circumstanţe diferite sau

situaţii diferite în care sarcina respectivă ar putea fi

efectuată. Pentru toate celelalte aspecte ale domeniului

de activitate este suficient să se arate că ei ar putea să

facă faţă în mod competent oricărei situaţii diferite, dacă

situaţia ar apărea.

7. Privire de ansamblu asupra procesului de

dezvoltare a calificării, cu accent pe utilizarea de

SON - principalele etape şi cine este implicat

Consiliile Sectoriale de Calificări /Competenţe

Profesionale (SSC) dezvoltă Standardele Ocupaţionale

Naţionale explorând/analizând un loc de muncă pentru a

vedea ce activităţi sunt efectuate, inclusiv:

• funcţii tehnice specifice ocupaţiei.

• funcţii transferabile, cum ar fi de comunicare şi

gestionarea volumului de muncă al persoanelor

Aceaste informaţii sunt apoi puse într-un o Hartă

ocupaţională şi funcţională.

O hartă funcţională, sau analiză ocupaţională, este un

instrument folosit pentru a dezvolta Standarde

Ocupaţionale Naţionale (SON). SON descriu ceea ce

persoanele dintr-o anumită ocupaţie sau zonă de lucru ar

trebui să poată face, standardul pe care ar trebui să-l

îndeplinească, precum şi cunoştinţele şi priceperea de

care au nevoie. În scopul de a dezvolta Standardele

Ocupaţionale Naţionale în cadrul Consiliilor Sectoriale

de Calificări/Competenţe Profesionale (SSC) trebuie să

analizeze zona de lucru/aria de activităţi specifice şi să

identifice funcţiile pe care oamenii le indeplinesc efectiv/

le efectuează. Atunci când vorbim despre funcţii ne

referim la activităţile pe care o persoană este de aşteptat

să le facă, ca parte a muncii lor (sarcinilor postului).

Funcţiile nu sunt activităţi aleatoare. Funcţiile trebuie să

aibă un scop şi rezultate clare care sunt valoroase/utile

pentru un angajator. Acestea (observaţii, identificări)

sunt apoi puse împreună pentru a face un Standard

Ocupaţional Naţional complet. Pentru a se asigura că

SON sunt corecte, ele sunt revizuite o dată la fiecare

câţiva ani.

Procesul de aprobare a „produselor” de calificare

Biroul de acreditare SQA are mandatul de a aproba

structurile SVQ, strategiile de evaluare SVQ,

evidenţierea competenţelor de bază şi clasificarea

creditelor Cadrului de Credite şi Calificări Scoţiene

SCQF a Calificărilor Profesionale Scoţiene (SVQ). Acest

mandat include acum şi aprobarea Produselor de

Calificare Scoţiene care au fost finanţate prin intermediul

Comisiei pentru Calificări şi ocuparea forţei de muncă

din Marea Britanie (UKCES). Sistemul de informaţii

privind piaţa forţei de muncă (LMI) al Consiliilor

Sectoriale de Calificări/Competenţe Profesionale (SSC)

şi Strategia de Calificare Sectorială ar trebui să

determine ce „produse” de calificare sunt necesare pentru

Scoţia.

Aceste „produse” de calificare sunt prezentate Grupului

nostru de Acreditare şi Coordonare (ACG), care se

întruneşte o dată pe săptămână. Cererile sunt depuse şi

prezentate, în numele SSC (Comitetelor Sectoriale), prin

Managerul fiecărui Comitet Sectorial desemnat de

Biroul de Acreditare SQA.

Următoarele documente trebuie să fie prezentate de către

Consiliului Sectorial al Calificărilor Departamentului de

Acreditare SQA pentru aprobarea calificării:

• Structurile calificării, intitulate în aşa fel încât să arate

tipul de calificare

• Strategia de evaluare

• Specificarea şi sublinierea Competenţelor de bază

SSC (Comitetul Sectorial) trebuie să trimită următoarele

în sprijinul cererii depuse (pentru aprobarea unei noi

calificări):

• Standardul Ocupaţional naţional pe care se vor baza

(noile) calificări

• Acceptul/acordul (şi suportul) din partea organismului

originar (iniţial emitent) pentru utilizarea de unităţi de

competenţe importate sau adaptate

• Acordul şi sprijinul de la organismele de acordare/

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





decernare a calificărilor pentru strategia de evaluare.

Aceasta este necesară în cazul în care cererea include

structuri ale calificării noi sau modificate, chiar dacă

strategia de evaluare rămâne neschimbată sau este

folosită o strategie de evaluare generală

• Acordul şi sprijinul de la organismele de acordare/

decernare a calificărilor care confirmă structurile

calificării, inclusiv orice căi propuse şi aprobări oficiale,

ce pot fi puse în aplicare

• Raportul proiectului (pentru noua calificare) care arată

angajamentul de conlucrare şi consultare cu şi a tuturor

părţilor interesate scoţiene, inclusiv Organismele de

acordare a calificărilor aprobate de către SQA

• Planul de implementare pentru modificările calificărilor

• Documente de urmărirea care arată schimbările faţă de

versiunile aprobate anterior

SQA ca agenţie de acreditare în Scoţia va confirma

primirea (cererii pentru aprobarea unei noi calificări), dar

SSC (Comitetul Sectorial pentru Calificări) poate fi

obligat:

• să ia legătura cu Managerul de acreditare

• să prezinte informaţii suplimentare solicitate de

Managerul de acreditare

Rezultatele proiectului (de introducere/aprobare a unei

noi calificări) destinate utilizării în calificările scoţiene

vor fi supuse aprobării de către SQA (Departamentul de

Acreditare) prin intermediul Grupului său de Coordonare

a Acreditării (ACG). Acest grup ia în considerare, în

prezent, propunerile de acreditare a (noilor) calificării

care provin de la organismele de acordare/decernare (a

calificărilor), aceasta dându-i o bază solidă pentru judeca

(a lua în considerare) produsele de calificare dezvoltate

de SSC/B (Comitetele Sectoriale) care să susţină aceste

(noi) calificări.

Grupul de Coordonare a Acreditării (ACG) poate decide

să nu aprobe, sau să accepte doar în principiu, sau cu

unele condiţii propunerile Comitetelor Sectoriale (SSC)

pentru (noi) calificări; În aceste cazuri SSC (Comitetele

Sectoriale) vor trebui să discute decizia cu Managerul de

Acreditare şi:

• să prezinte informaţiile suplimentare solicitate de ACG

• să fie de acord cu acţiunile propuse / sugerate de ACG

pentru eliminarea condiţionărilor.

Dacă ACG aprobă propunerea (de introducere a unei noi

calificări) sau, de îndată ce condiţiile au fost definitivate

şi semnate, SQA (Departamentul de Acreditare) va

returna versiunile aprobate la (Comitetul Sectorial

(CSS), care va trebui:

• să distribuie versiunea aprobată de ACG părţilor

interesate, după cum este cazul

SQA (Departamentul de acreditare) va notifica UKCES

(Comisia Regatului Unit pentru ocuparea forţei de

muncă şi calificări) despre aprobare pentru a permite

plăţi contractuale, după caz.

După ce acest proces este terminat, calificarea (nou

aprobată) este inclsă în Ghidul de evaluare – aceasta

conţine toate informaţiile relevante de care are nevoie un

centru (de formare/evaluare) pentru ca acesta să poată

oferi formarea personalului pentru acea calificare

(implicit şi evaluarea). În acest moment centrele (de

formare/evaluare) se pot înscrie la SQA (Organismul de

acordare a calificărilor) pentru Aprobarea de a acorda/

decerna, la rândul lor, noua calificare.

8. „Cadrul Creditelor şi Calificărilor Scoţiene” şi

relaţia sa cu „Cadrul European al Calificărilor” SCQF este cadrul în care se derulează „învăţarea

continuă, pe toată durata vieţii”, în Scoţia. Acesta

(SCQF) oferă un limbaj comun pentru a descrie toate

programele relevante de învăţare şi dobândire a

calificărilor din Scoţia. Nivelul atribuit unei calificări în

interiorul acestui Cadru (SCQF) este de fapt un indicator

a cât de greu este să dobândeşti acea calificare, iar

numărul de puncte de credit (alocat calificării respective)

indică durata de timp de care este nevoie pentru a

îndeplini toate cerinţele şi a dobândi complet respectiva

calificare. În SCQF există 12 nivele, de la nivelul 1 –

pentru acces primar într-o calificare, până la nivelul 12 –

pentru doctorate. Un punct de credit SCQF reprezintă o

medie de 10 ore de timp de învăţare.

Notă: Creditele reprezintă o măsură a rezultatelor

învăţării, pe care, în medie, un elev ar fi de aşteptat,

în mod rezonabil, să le obţină/producă după 60 ore de

învăţare teoretică (noţională). Aceasta reprezintă

competenţele pe care în mod rezonabil un elev le

poate obţine în medieîn cadrul a 60 de ore de

învăţare. Dobândirea unei serii de credite, drept

urmare a satisfacerii cerinţelor de evaluare, duce la

acordarea unei

calificări. SCQF (Cadrul Scoţian de Credite şi Calificări) a fost

abordat având ca referenţiat EQF (Cadrul European al

Calificărilor). „Parteneriatul SCQF” (organizaţia

responsabilă de gestionarea SCQF) a publicat raportul de

referinţă, în august 2009 în care sunt evidenţiate

raportările dintre nivelele de calificări stabilite în cele

două sisteme.

Vă rugăm să consultaţi anexa pentru mai multe

informaţii.

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





9. Consideraţii concentrate pe standardele/

calificările existente în Scoţia în domeniul

„gestionarea deşeurilor şi protecţia mediului” de

nivel SCQF 9, echivalent 10/EQF Calificări existente, tipul şi obiectivele acestora

Calificări Superioare Naţionale

Oferite de colegii, de unele universităţi şi de multe alte

centre de formare, Calificările Superioare Naţionale

(HNC) şi Diplomele Superioare Naţionale (HND) sunt

special concepute pentru a satisface nevoile angajatorilor

atât la nivel local cât şi naţional. Acestea se bazează pe

Standarde Ocupaţionale Nationale.

Exista cursuri pentru dobândirea de HNC şi HND într-o

gamă largă de subiecte/ocupaţii/calificări, de la

contabilitate la producţie video, care acoperă întreaga

gamă de ocupaţii din Marea Britanie. Cursurile superioare naţionale oferă cursanţilor

dobândirea atât de abilităţile practice cât şi cunoştinţe

teoretice pe care angajatorii se aşteaptă să le aibă

angajaţii din domeniu. Există o gamă largă de moduri de

predare/instruire/formare disponibile, incluzând metode

full-time/part-time/învăţare la distanţă şi nu există nici o

cerinţă pentru instruirea/formarea într-un mediu de lucru

real. Toate cursurile (modulele de formare/instruire) sunt

alcătuite din serii de credite de Unităţi de credit

Superioare Naţionale (un credit reprezintă aproximativ

40 de ore de învăţare). • Certificatele Superioare Naţionale sunt obţinute la

acumularea de 12 unităţi de credite şi, de obicei, durează

un an de instruire/formare pentru a le obţine • Diplomele Superioare Naţionale sunt obţinute la

acumularea 30 de credite şi, de obicei, durează doi ani de

instruire pentru a le completa Notă: Dobândirea unei serii de credite (12 sau 30

după cum s-a specificat mai sus) permite intrarea

candidatului într-un proces de evaluare,iar

rezultatele acestei acumulări pot fi probate urmare a

satisfacerii cerinţelor de evaluare şi duce la acordarea

unei calificări superioare.

Calificările Superioare Naţionale au fost dezvoltate de

către SQA (Autoritatea de Calificări Scoţiană) în

parteneriat cu colegiile, universităţile şi organizaţiile

(productive : furniziare de produse şi servicii) din

industrie. Calificările Superioare Naţionale nu doar califică

candidaţii pentru muncă (pentru a fi angajaţi în

organizaţiile active în diferitele sectoare economice).

Cele mai multe Certificate Superioare Naţionale (HNC)

permit intrarea directă a posesorului în al doilea an de

program de studii superioare (academice/universitare), şi

cele mai multe dintre Diplomele Superioare Naţionale

(HND) permit intrarea posesorului direct la al treilea an

de studii în invăţământul formal superior (studii

academice/universitare). Calificările Superioare

Naţionale pot oferi, de asemenea, candidaţilor nivelul de

cunoaştinţe şi de priceperi necesare pentru Calificările

Profesionale Scoţiene (SVQ). Acordarea de calificări superioare naţionale HN

(calificări superioare naţionale în Scoţia) se practică/ este

valabilă în domeniile: Ştiinţa Mediului, Tehnologia

Verde, Management de Mediu, Conservarea Mediului şi

Gestionarea Deşeurilor şi toate aceste acordări de

documente oficiale de recunoaştere a pregătirii şi

experinţei anterioare au stabilit rute de parcurs progresiv

către cursurile de studii superioare (pentru obţinerea unui

grad academic/universitar) SVQ – Calificările Profesionale Scoţiene sunt calificări

obţinute în principal prin formare la locul de muncă,

calificări care au stabilit nivelul de competenţă

profesională pentru fiecare sector al economiei.

Calificările au fost concepute de către organismele de

standardizare alcătuite din practicieni cu experienţă, care

reprezintă angajatorii (patronatele), organisme

profesionale, sindicate, institute de învăţământ/educaţie

şi organizaţiile bazate pe voluntariat. Fiecare organism de standardizare este responsabil

pentru elaborarea standardelor naţionale care definesc

ceea ce angajaţii (sau potenţialii angajaţi), trebuie să fie

capabili să facă, cât de bine trebuie să facă acea

activitate, şi în ce împrejurări trebuie să o facă, pentru a

arăta că sunt competenţi în activitatea lor. Fiecare Calificare Profesională Scoţienă SVQ pe care o

dezvoltă un organism de standardizare trebuie să se

potrivească într-un cadru mai larg de organizare/

structurare a calificărilor care să permită compararea

acesteia atât cu calificările din Marea Britanie şi cât şi cu

cele din întreaga Europă. Calificările Profesionale

Scoţiene sunt clasificate/specificate pe cinci niveluri care

reflectă care sunt cerinţele privind diferitele cunoştinţe

tehnice şi competenţele de supraveghere/conducere

precum şi experienţa, pe care angajaţii trebuie să le aibă

astfel încât ei să progreseze în domeniul lor industrial din

treaptă în treaptă (de la un nivel de calificare la cel

următor). Acordarea de calificări SVQ se practică şi este

disponibilă în următoarele domenii de activitate:

management de mediu, conservarea mediului şi

gestionarea deşeurilor la nivelele 1-4. Standardele

Ocupaţionale Naţionalee au fost dezvoltate pentru a

nivelul 10 SCQF şi peste. Instruirea/formarea bazată pe

aceste standarde ocupaţionale pentru specialişti de nivel

superior este adesea făcută într-un context de instruire

profesională/învăţământ profesional de către

organismele profesionale (CIWM, IEMA), în parteneriat

cu o universitate.

În prezent sunt în curs de dezvoltare la Cogent

(organism de Calificări/competenţe industriale din Marea

Britanie, pentru industria chimică, pentru întreprinderile

de produse chimice, produse farmaceutice etc.)

Standarde Ocupaţionale Naţionale în Managementul

Dezvoltării Durabile (nivele de calificare SCQF de la 9

la 12) - acestea au un conţinut larg intersectorial şi s-ar

putea să formeze un standard pentru managerii seniori de

afaceri într-o gamă variată de industrii pentru mulţi ani

de acum încolo. Încă nu a fost decis modul în care aceste

standarde vor fi prezentate şi livrate, dar ceea ce este

sigur este că acestea vor fi foarte potrivite pentru

formarea/instruirea/predarea la locul de muncă (corolar,

evaluarea îndeplinirii cerinţelor acestor standarde

ocupaţionale se va baza pe acumulările de la locul de

muncă/din activitatea practică)

Exemple de modalităţi de furnizare a pregătirii/

instruirii/formării pentru calificări şi strategii de

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





evaluare a acestora

În general, calificările superioare naţionale (de

asemenea, gradele universitare) sunt furnizate de

formatori/profesori şi dobândite de elevi/studenţi/

candidaţi (se învaţă) într-un anume context formal, adică

într-un sistem de învăţământ formal organizat în colegiu

sau universitate. Ele pot fi furnizate printr-o varietate de

moduri diferite de instruire/formare învăţare, incluzând:

cursuri full-time, part-time, sisteme de predare-învăţare

la distanţă; învăţarea pe module - trimiterea

participanţilor la cursuri pe o perioadă determinată, sau,

o combinaţie de moduri de formare/instruire, menţionată

uneori ca metoda de instruire/ învăţământ amestecat sau

combinat. Nu există nici o cerinţă specifică pentru

instruire/învăţare într-un mediu de lucru real (RWE) şi

unităţile de învăţare sunt evaluate prin proiecte,

examene, studii de caz şi alte metodologii de evaluare

convenţionale. Candidaţii sunt notaţi (cu A, B sau C) la

finalul unui curs de studii superioare naţionale HN

folosind o unitate de notare care reuneşte diferite

elemente ale învăţării a căror evaluare se face global/

holistic. Calificările profesionale scoţiene (SVQ) şi calificările

profesionale naţionale (NVQ) sunt exclusiv bazate pe

activitatea la locul de muncă şi mediul real de muncă

(RWE) este esenţial în acest context (formarea/instruirea

şi evaluarea se fac bazat pe activităţile concrete de la

locul de muncă). Aceste calificări pot fi furnizate de

către colegii, furnizorii de formare profesională,

organismele profesionale sau de către angajatorii înşişi

(învăţarea/formarea şi evaluarea se face de către şi în

cadrul acestora). Cursurile de formare/sesiunile de

instruire pentru respectivele calificări tind să fie full-time

şi evaluarea este complet integrată în mediul de lucru.

Evaluarea se bazează în întregime pe competenţă –

aceasta înseamnă că un candidat este considerat

competent atunci când acesta poate, după o perioadă de

practică, să demonstreze capacitatea de a efectua o

sarcină specială (particulară) la nivelul stabilit prin

Standardul Ocupaţional Naţional.

10. Asigurarea calităţii în furnizarea calificărilor

Superioare Nationale (HN) / Calificărilor

Profesionale Scoţiene (SVQ)

Verificarea modului de furnizare şi dobândire a

calificărilor Superioare Naţionale (HN) se realizează la

nivel de unitate de calificare. Centrele (de formare /

evaluare) selectate pentru verificarea Unităţilor care

asigură obţinerea gradelor de calificare vor primi o

înştiinţare cu cel puţin patru săptămâni înainte de

efectuarea verificării şi vor primi instrucţiuni complete

pentru pregătirea de materiale fie pentru vizitarea

centrului de către un Verificator (o echipă de

verificatori), fie pentru verificarea la nivel central. Verificatorul va inspecta / verifica de obicei activitatea în

curs de derulare (dovezile incomplete) în cursul oricărei

vizite de verificare la centrul respectiv (centru de

formare / evaluare), selectând (acolo unde este posibil)

un minim de trei unităţi de credit individuale.

Acest eşantion trebuie să cuprindă activitatea tuturor

Evaluatorilor şi Verificatorii Interni din Centrul (de

formare/evaluare) supus verificării.

Centrele (de formare/evaluare) pot dori să utilizeze

Exemplarele de evaluare ale SQA pentru evaluarea

candidaţilor. Acestea sunt disponibile în secţiunea

securizată a site-ului SQA şi au fost pe deplin verificate

înainte. Un centru (de formare/evaluare) poate prefera să producă

propriile sale instrumente de evaluare pentru Unităţile

HN. În astfel de cazuri, SQA recomandă ca orice

materiale de evaluare să fie transmise la echipa de

verificare (a SQA) pentru verificarea prealabilă înainte

de evaluarea efectivă a candidaţilor folosind acele

materiale (instrumente de evaluare) Centrele (de formare/evaluare) unde se predau şi

evaluează calificări SVQ (Calificări Profesionale

Scoţiene), vor primi cel puţin o vizită pe an din partea

Echipei de Verificare (SQA). Cu toate acestea, în unele

cazuri, centrele (de formare/evaluare) pot avea strategii

de evaluare ale calificărilor profesionale care necesită,

pentru verificarea corectitudinii şi eficacităţii lor, să se

facă mai mult de o vizită pe an. Cu candidaţi care se înscriu în programele de SVQ

(obţinere a calificărilor profesionale Scoţiene) în

momente diferite în cursul anului, verificatorul extern va

revizui iniţial lista curentă cu candidaţii şi datele de

începere a programulului (de formare/instruire/evaluare).

Aceste informaţii, de obicei, determină dacă şi când o

vizită la centrul respectiv (de formare/evaluare) va avea

loc. În cazul unei vizite, verificatorul extern va contacta

Coordonatorul SQA al Centrului respectiv pentru a

conveni o dată convenabilă pentru ambele părţi Ca parte a oricărei vizite, verificatorii externi vor urma

prevederile procedurilor de verificare prin sondaj

specifice verificărilor externe şi menţionate în strategia

de evaluare pentru acordarea de calificări ce urmează a fi

verificate extern. În cazul în care calificarea SVQ nu are

o strategie de verificare prin sondaj , verificatorii externi

vor alege cel puţin trei unităţi de credit individuale

pentru fiecare vizită de verificare şi va verifica prin

sondaj toţi evaluatorii şi verificatorii interni ai centrului.

Ghidul de Control al Calităţii (control făcut de SQA)

pentru centrele (de formare/evaluare) poate fi găsit la: http://www.sqa.org.uk/sqa/files_ccc/ExternalVerificationGuide

ForCentres.pdf

11. Concluzii

Acest raport este destinat să identifice zonele sistemului

scoţian de dezvoltare şi furnizare a calificărilor, care pot

să ofere informaţii pertinente ce pot fi utilizate pentru a

susţine proiectul în curs de desfăşurare PRO

COMPETENT! în România.

http://www.sqa.org.uk/sqa/files_ccc/ExternalVerificationGuideForCentres.pdf

http://www.sqa.org.uk/sqa/files_ccc/ExternalVerificationGuideForCentres.pdf

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Privire de ansamblu asupra profilului ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia MARTIE 2011 Eleni-Kalliopi Bimpiri

Elaborarea de standarde ocupaţionale Fundamentare • Procesul de elaborare şi de acreditare a

profilului ocupaţional pentru orice calificare în Grecia, este reglementat printr-o decizie

comună a miniştrilor Economiei, Educaţiei şi Muncii (decizia ministerială [110998/08.05.06

(Monitorul Oficial 566Β ")]) • În Grecia, dezvoltarea şi punerea în aplicare a

Sistemului Naţional de Acreditare pentru Formarea Profesională Continuă este în responsabilitatea Centrului Naţional de Acreditare pentru formarea profesională

continuă (EKEPIS). • Partenerii sociali, GSEVEE (Confederaţia

Elenă a profesioniştilor, meşteşugarilor şi comercianţilor), GSEE (Confederaţia Generală a Muncii), ESEE (Confederaţia Naţională a Comerţului Elen) şi SEV (Federaţia Elenă a

Întreprinderilor), în colaborare cu institutele

de cercetare şi centrele de formare proprii KEK GSEVEE, KEK INE/GSEE, KAELE şi IOVE, au preluat, prin EKEPIS, dezvoltarea a 202 profiluri ocupaţionale (până azi).

• Aceste asociaţii şi sindicate sunt cele care au co-semnat Acordul Comun Naţional General al Muncii. Cooperarea lor pentru dezvoltarea şi

acreditarea "Profilurilor ocupaţionale" este realizată în interiorul Cadrului Educaţiei şi Formării Profesionale pe tot parcursul vieţii.

• Această cooperare într-un cadru organizat constituie un pas esenţial pentru funcţionarea Sistemului Naţional prin conectarea sistemului

de Educaţie şi Formare Profesională cu

sistemul de ocupare a forţei de muncă (ESSEEKA) care vizează relaţionarea în mod activ a educaţiei şi formării profesionale cu nevoile angajaţilor şi a întreprinderilor şi, în general, cu nevoile economiei şi societăţii greceşti.

Au fost utilizate următoarele metode de selecţie de informaţii referitoare la ocupaţii:

• Cercetare bibliografică pentru studierea

bibliografiei relevante de specialitate la nivel naţional şi internaţional, pentru colectarea şi analiza datelor statistice ale Agenţiei Naţionale de Statistică şi a datelor deţinute de către sindicatele profesionale şi

ştiinţifice care activează în domeniul ocupaţiilor respective.

• O variantă a metodei Delphi bazată pe dezvoltarea unui chestionar elaborat de comitetul ştiinţific al partenerilor. Analizele

Ocupaţionale s-au efectuat pe 4 niveluri: 1. Funcţii cheie asociate ocupaţiei

2. Activităţile specifice ocupaţiei 3. Sarcini profesionale 4. Cunoştinţe, competenţe şi abilităţi/

deprinderi • Interviuri cu furnizorii tradiţionali de locuri

de muncă pe baza unui ghid de interviu cu

întrebări orientative pre-selectate, dezvoltat de către comitetul ştiinţific specializat.

• Procese de analiză a reacţiei de răspuns a factorilor implicaţi, realizate împreună cu organizaţiile patronale şi organizaţiile

angajaţilor, în cadrul proiectului de

elaborare a profilurilor ocupaţionale

Structura (Conţinutul) profilelor ocupaţionale de la locul de muncă Profilurile au fost dezvoltate în cadrul structurat de bibliografia europeană şi internaţională în ceea ce priveşte dezvoltarea profilului ocupaţional şi de descrierile internaţionale ocupaţionale, bazate pe

anumite reguli definite în Decizia Ministerială Comună în ceea ce priveşte acreditarea profilurile ocupaţionale. Aceste reguli definesc structura/conţinutul profilelor:

Secţiunea A: Titlu şi definirea ocupaţie/specializării

Secţiunea B: Analize ocupaţionale

Secţiunea C: Cunoştinţe, calificări şi competenţele necesare pentru practica la locul de muncă

Secţiunea D: Modalităţi recomandate pentru dobândirea calificărilor necesare

Secţiunea E: Modalităţi semnificative pentru accesarea cunoştinţelor necesare, calificărilor şi

competenţelor

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Profilul ocupaţional al ocupaţiei/calificării (postului) : "Tehnician pentru managementul şi controlul Sistemelor de Protecţie a Mediului" A. Titlul şi definirea ocupaţiei/specialităţi (specializării)

''Tehnician pentru managementul şi controlul Sistemelor de protecţie a mediului'‘ este considerat orice angajat din sectorul public sau privat care desfăşoară lucrări tehnice de operare, de întreţinere, de supraveghere şi control (pe căi legale, cu mijloace legale) a dispozitivelor,

instrumentelor şi instalaţiilor ce alcătuiesc

Sistemele de Protecţie a Mediului, ocupându-se cu controlul preventiv al poluării, reabilitarea zonelor supuse poluărilor intempestive sau permanente, precum şi cu minimizarea riscurilor, produse din orice sursă, care se ocupă cu sănătatea şi siguranţa umană, în domeniul operativ al sistemelor mai sus-menţionate.

• Specializarea 1: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru tratarea deşeurilor (gaz, lichid, solid)

• Specializarea 2: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru colectarea, transportul, depozitarea şi

eliminarea deşeurilor (lichid, solid, periculoase şi nepericuloase, speciale)

• Specializarea 3: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor alternative de gestionare a deşeurilor (şi reciclarea separată de sursa deşeurilor)

• Specializarea 4: Tehnician pentru

managementul şi controlul Unităţilor mobile de tratament şi reabilitare (de urgenţă) a zonei afectate în cazul poluărilor accidentale (aer, apă, sol)

• Sub-specializarea 1: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de

măsurare a parametriilor de mediu (aer, apă,

sol) B. Analiza ocupaţiei/specialităţii (specializării) Funcţii ocupaţionale şi sarcini de lucru Ocupaţia principală: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de Protecţie

a Mediului FUNCŢIE CHEIE 1: supraveghează parametrii funcţionali ai dispozitivelor şi ai instrumentelor şi ai instalaţiilor sistemelor de protecţie a mediului pe baza procedurilor aprobate de companie (organizaţie). FUNCŢIE CHEIE 2: Primeste, citeşte, colectează,

arhivează, procesează şi evaluează mesajele şi afişajele / înregistrările de la toate elementele individuale ale sistemelor de protecţie a mediului, cu utilizarea de mijloace şi metode convenţionale şi electronice. FUNCŢIE CHEIE 3: Supraveghează şi monitorizează funcţionarea tehnică / operarea

tehnică a tuturor elementelor individuale ale sistemelor de protecţie a mediului în conformitate cu reglementările de mediu existente, cu manualele de instrucţiuni şi specificaţiile tehnice şi

efectuează acţiuni corective sau preventive pentru a asigura buna funcţionare/operare constantă şi eficientă a sistemelor. FUNCŢIE CHEIE 7: Supraveghează şi coordonează/conduce activităţile efective/lucrările care se execută în sectorul lor de responsabilitate

şi personalul angajat. Specializarea 1 - Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru tratarea deşeurilor (gaz, lichid, solid)

FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. Specializarea 2 - Tehnician pentru managementul

şi controlul sistemelor pentru colectarea,

transportul, depozitarea şi eliminarea deşeurilor (lichid, solid, periculoase şi nepericuloase, speciale):

FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 4: Participă la activităţile de colectare şi eliminare finală a deşeurilor la terţi şi la supravegherea şi monitorizarea

activităţilor corespunzătoare, prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurilor tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale (politicii de mediu) companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate.

Specializarea 3: - Tehnician pentru

managementul şi controlul sistemelor alternative de gestionare a deşeurilor (şi reciclarea separată de sursa deşeurilor):

FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 5: Participă la activităţile de colectare şi prelucrare a deşeurilor în instalaţii specializate, de eliminare finală a

deşeurilor reciclate la terţi şi de urmărire şi monitorizare a activităţilor corespunzătoare, prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurilor tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale companiei (politica de mediu) şi prin utilizarea mijloacelor şi metodelor

adecvate.

Specializarea 4 - Tehnician pentru managementul şi controlul Unităţilor mobile de tratament şi reabilitare (de urgenţă) a zonei afectate în cazul poluărilor accidentale (aer, apă, sol):

FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 6: Participă la activităţile

de contracarare a poluării şi de reabilitare de urgenţă în urma poluării accidentale care vizează controlul complet al poluării şi remedierea / refacerea completă a mediului natural, prin aplicarea planurilor tehnice şi a liniilor directoare ale companiei (politica de mediu) şi folosind mijloace şi metode adecvate.

Sub-specializarea 1 - Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de măsurare a parametriilor de mediu (aer, apă, sol)

FUNCŢII CHEIE: 1, 2 şi 7. C. Cunoştinţe, aptitudini, abilităţi şi competenţe Pentru ocupaţia principală sunt necesare

cunoştinţe generale de: Fizică, Chimie, Matematică, Tehnologia

Informaţiei, Biologie, Limba greacă

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Cunoştinţe necesare pentru ocupaţia principală • Principii de inginerie electrică şi electronică • Principii de mecanică

• Reguli de bază privind sănătatea şi securitatea ocupaţională

• Cunoştinţe de bază de acustică şi de măsurare a zgomotului

• Despre mirosuri, originea şi sursa lor • Principiile de operare / funcţionare a

instalaţiilor de anti-poluare şi asigurarea reciclării

• Poluarea şi proceduri de control a poluării (Fizica şi Chimia Mediului)

• Principii de bază de inginerie mecanică şi automatizării

• Procedura de calibrare: teorie şi practică. • Cunoştinţe de bază despre sursele de poluare

şi poluanţii corespunzători (asociaţi surselor) • Principii şi exploatarea instalaţiilor anti-

poluare • Tehnologii de gestionare a deşeurilor lichide • Tehnologii de gestionare a emisiilor de gaze • Tehnologii de gestionare a deşeurilor solide • Tehnologii de transport şi depozitare/stocare

deşeuri • Legislaţie şi specificaţii pentru calitatea

deşeurilor gazoase, lichide şi solide, în relaţie cu obligativitatea eliminării acestora, etc.

Profilul ocupaţional al postului : "Tehnician pentru managementul deşeurilor periculoase (cu excepţia deşeurilor radioactive)" A. Titlul şi definirea ocupaţiei/specialtăţii (specializării)

Titlul de "Tehnician pentru managementul deşeurilor periculoase (cu excepţia deşeurilor radioactive)" se aplică oricărui angajat din sectorul public sau privat care desfăşoară activităţi tehnice de operare/ exploatare/ funcţionare a echipamentelor mecanice, întreţinere, supraveghere şi control a instalaţiilor în care sunt

tratate deşeurile periculoase. Acesta include angajaţii responsabili pentru efectuarea/realizarea activităţilor tehnice de prevenire (livrare, transport, depozitare, depozitarea temporară, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase), precum şi pe cei care desfăşoară

activităţi care vizează corectarea urmărilor poluării cauzate de deşeurile periculoase, prin curăţarea şi reabilitarea mediului natural. Cadrul legislativ privind managementul deşeurilor este guvernat de Directiva Europeană 75/442/CEE, care a fost amendată pentru managementul deşeurilor specializat pe sectorul deşeurilor

periculoase, cu Directiva 91/689/CE, care se aplică

în Grecia prin Hotărârea de Guvern KYA 13588/725/2006. B. Analiza ocupaţiei/specialităţii (specializării) Funcţii ocupaţionale şi sarcini de lucru Ocupaţia principală

FUNCŢIE CHEIE 1: Execută, operează, supraveghează, monitorizează şi întreţine echipamentele mecanice (staţionare, mobile şi auxiliare), pentru gestionarea deşeurilor periculoase conform procedurilor aprobate de

companie (Operare/ Funcţionare/ Supraveghere Tehnică/Întreţinere).

FUNCŢIE CHEIE 2: Efectuează activităţi în legătură cu recepţia, transportul, depozitarea temporară, prelucrarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurile tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate (acţiuni preventive)

FUNCŢIE CHEIE 3: Efectuează activităţi care au de-a face cu poluarea şi reabilitarea de urgenţă în cazul poluării accidentale produse de deşeurile

periculoase, ţintind controlul total al poluării şi curăţarea completă a mediului natural, prin aplicarea planurilor tehnice şi a liniilor directoare

ale companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate (acţiuni corective) C. Cunoştinţe, abilităţi, competenţe Pentru cupaţia principală sunt necesare cunoştinţe generale de:

Fizică, Chimie, Matematică, Tehnologia informaţiei, Biologie, Geologie, Limba

greacă, Limba engleză

Cunoştinţe necesare pentru ocupaţia principală • Principii de inginerie electrică şi electronică • Principii de bază ale ingineriei mecanice şi de

automatizare. • Regulile de bază privind sănătatea şi

securitatea ocupaţională • Principiile de bază ale operaţiunilor de

logistică pentru consumabile şi piese de schimb.

• Principiile de bază, legislaţia şi specificaţiile privind ambalarea corespunzătzoare a deşeurilor periculoase.

• Cunoştinţe de bază privind utilizarea mijloacelor de protecţie personală.

• Specificaţiile, reglementările şi procedurile de gestionare şi administrare a incidentelor şi accidentelor de mediu

• Cunoaşterea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale deşeurilor periculoase, care determină caracterul lor periculoas

• Cunoştinţe de bază privind materialele şi

metodele de curăţare a locurilor poluate de deşeuri periculoase

• Cunoaşterea modului de pregătire al Formularului de identificare a deşeurilor (cerinţă legală)

• Cunoaşterea modului de manipulare a paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul descărcării acestora

• Cunoaşterea modului de manipulare a paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul depozitării acestora

• Cunoaşterea modului de manipulare a

paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul descărcării şi livrării din/la mijloace specifice de transport (camion, tren, ambarcaţiune pe apă)

• Cunoaşterea procedurilor de prelucrare fizică şi chimică a deşeurilor periculoase

• Principiile de bază de prelevare probe • Principiile de bază de măsurare a parametrilor

de poluare produsă de deşeuri periculoase, etc.

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Direcţia de Comunicare 14.04.2011 INVITAŢIE

Crosul Iepuraşilor Verzi – campanie de conştientizare a importanţei colectării selective a

deşeurilor din surse de lumină

FII VERDE!

LASĂ PREJUDECĂŢILE ŞI ALEARGĂ

PENTRU MEDIU!

Ministerul Mediului şi Pădurilor, în parteneriat cu Asociaţia

Recolamp, organizează duminică, 17 aprilie 2011, Crosul

Iepuraşilor Verzi. Evenimentul a fost conceput ca o modalitate de

promovare a unui comportament ecologic.

Astfel, în schimbul unei taxe de participare simbolice – un bec ars,

oricine doreşte să participeva primi o pereche de urechi de iepure.

Numai asa, cu urechile “la purtător”, paticipanţii vor putea să

parcurgă traseul de 1,5 km, iar cei care vor trece primii linia de

sosire vor fi premiaţi de Omuleţii Verzi şi de noul lor prieten,

iepuraşul Becănilă, mascota evenimentului.

Toţi iubitorii de mediu sunt aşteptaţi în parcul Herăstrău, pe aleea

Trandafirilor (intrarea din piaţa Charles de Gaulle), începând cu

ora 11:00.

Înscrierile se pot face online, la adresa http://www.omuletiiverzi.ro/inscriere.html, dar și în ziua

concursului.

DIRECŢIA DE COMUNICARE

http://www.omuletiiverzi.ro/inscriere.html

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





Caracteristicile Standardelor ocupaţionale naţionale în Marea Britanie sunt descrise într-un Ghid Specific – Using National Occupational Standards în the development of SQA Group Awards (www.sqa.org.uk). Standardele naţionale ocupaţionale (NOS – National Occupational Standards) descriu standardele de performanţă pe care oamenii le aşteaptă în îndeplinirea unei sarcini precum şi cunoştinţele şi calificarea pe care trebuie să le aibă pentru a obţine performanţă. Ele trebuie să fie agreate de angajatori cât şi de reprezentanţii angajaţilor. Standardele sunt dezvoltate pe o serie de arii de specialitate, cum sunt: administraţie, management, tehnologia informaţiei, învăţământ şi dezvoltare.

1. Ce trebuie să conţină un Standard ocupaţional - Să identifice rolurile şi responsabilităţile dintr-o arie

ocupaţională definită; - Să reflecte practica cea mai bună a muncii – descriind

practica existentă cât şi pe cea necesară; - Descrie ce este esenţial pentru atingerea

performanţei; - Specifică cerinţele necesare de cunoaştere şi

înţelegere pentru o anumită ocupaţie; - Descrie cum se poate realiza individual lucrarea; - Include tehnici relevante, planuri şi abilitatea de a

rezolva problema şi de a lucra cu alte persoane şi de a utiliza tehnologia informaţiei;

- Include obligaţii statuare sau legale; - Include cerinţe de protecţie a sănătăţii şi de prevenire

a riscului; - Include aspecte de mediu relevante care sunt critice

pentru elementele de competenţă; - Cuprinde descrierea unor caracteristici ocupaţionale

etice, valorice şi de creativitate; - Să fie scrise într-un limbaj clar şi pe înţelesul celor

care îl vor utiliza; - Să excludă orice posibilitate de discriminare faţă de

oricare sector al comunităţii; - Să furnizeze o bază satisfăcătoare în scopul evaluării; - Să satisfacă toate nevoile şi să aibă un suport pentru

toate grupurile semnificative de angajaţi şi de potenţiali utilizatori;

- Să existe distincţie clară între standardele ocupaţionale şi calificări.

2. Structura standardelor naţionale ocupaţionale Standardele naţionale ocupaţionale sunt divizate în unităţi. Fiecare unitate descrie o parte cheie a fiecărei slujbe. Unităţile sunt impărţite în elemente, care conţin criterii de performanţă peste un domeniu de situaţii. Fiecare unitate va specifica cunoştinţele, înţelegerea şi calificarile pe care oamenii trebuie să le aibă la locul de muncă. Unităţile sunt de asemenea introduse cu un rezumat sau comentariu, explicând ce este unitatea, pentru cine este, cum se leagă de alte unităţi şi cum se încadrează în SVQ/NVQ lucrare cadru. Domeniul de performanţă, cunoştinţe şi îndemânare cerute pentru o slujbă particulară poate fi specificat prin gruparea impreună a unităţilor unui standard ocupaţional.

3. Rolul Standardelor naţionale ocupaţionale în dezvoltarea calificării Ca furnizori de educaţie şi formare profesională, Standardele naţionale ocupaţionale pot satisface doar nevoile de competenţe în cazul în care răspund la

cerinţele individuale sectoriale, dezvoltatorii de calificare trebuie să cerceteze şi să reflecte cerinţele stabilite de un sector. Dezvoltarea NOS se bazează pe grupurile de hotărâri şi pe unităţile care descriu necesităţile de cunoştinţe şi pricepere în îndeplinirea unei calificări necesare într-un domeniu de activitate. Persoanele implicate în dezvoltarea Standardelor ocupaţionale trebuie să aibă o calificare superioară în domeniul respectiv de activitate.

4. Etapele în dezvoltarea Standardelor naţionale ocupaţionale Este important ca Standardele naţionale ocupaţionale să fie luate în considerare la fiecare etapă a ciclului de calificare. Acestea includ: - Cercetarea: reprezintă un punct important în studiul pieţei, în relevanţa ariei de calificare. - Dezvoltarea: este stagiul care include alegerea NOS care trebuie luate în lucru şi informaţiile care există ca unitaţi care descriu calificările. - Validarea – documentul propus este analizat în funcţie de cercetarea de piaţă şi de necesarul din sectorul de slujbe. - Implementarea – documentul validat este considerat bun pentru NOS.

- Mentenanţa – un aspect important este păstrarea legăturii cu orice schimbări care pot să apară în calificările din orice sector de activitate. - Publicarea - NOS se face după toate schimbările şi verificările consiliilor de specialitate.

5. Standardele naţionale ocupaţionale în domeniul protecţiei mediului Calificările în domeniul protecţiei mediului continuă să se dezvolte şi să ia amploare în toata lumea, definind scopul activităţilor profesionale de mediu şi beneficiile competenţelor specifice nu numai în activităţile industriale şi ale resurselor dar şi în serviciile comunităţii academice de informare. ECO Canada are dezvoltată o metodologie de colectare materiale documentare care definesc National Occupational Standards for environmental employment (www.eco.ca/certification; www.eco.ca/public/services/research/national-occupational-standards-environmental). Cele mai căutate ocupaţii de protecţia mediului care sunt planificate pentru NOS sunt: evaluare de mediu şi remediere, managementul deşeurilor, protecţia mediului şi sănătăţii, calitatea apei, cercetare şi dezvoltare, conservarea/managementul faunei sălbatice şi a pescuitului, politica şi legislaţia de mediu, calitatea aerului, energie alternativă/regenerabilă, educaţie şi formare în domeniul protecţiei mediului, managementul resurselor naturale, atenuarea schimbării climatice şi a emisiilor de carbon, comunicare de mediu şi conştientizarea publicului. În sectoarele industriale, cele mai căutate ocupaţii de mediu sunt: ingineri de mediu, tehnicieni şi manageri de proiect. Pe viitor vor fi căutate următoarele ocupaţii de mediu: manageri de operaţii de protecţia mediului, manageri de proiect, tehnicieni pentru apă şi ape uzate, lucrători în managementul deşeurilor, ingineri tehnologi, tehnicieni pentru protecţia sănătăţii şi a mediului (http://cfr.vlex.com)

http://www.sqa.org.uk/

http://www.eco.ca/certification

http://www.eco.ca/public/services/research/national-occupational-standards-environmental

http://www.eco.ca/public/services/research/national-occupational-standards-environmental

http://cfr.vlex.com/

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





În cadrul industriei chimice, industria de detergenţi

a fost totdeauna o industrie competitivă, cu o mare

deschidere pentru inovaţie şi spre creşterea economică. În

ultimul secol a fost, şi va continua să fie, un factor cheie

pentru progresul societăţii. Aceasta este industria

responsabilă pentru creşterea nivelului de igienă al

oamenilor şi al spaţiilor locuite de oameni – locuinţe,

birouri, spaţii de producţie etc. şi în acelaşi timp pentru

reducerea timpului şi efortului necesar îndeplinirii acestui

scop. Consumul crescând de detergenţi a contribuit la

mărirea concentraţiilor acestora în reţeaua de canalizare a

oraşelor şi implicit, la impurificarea apelor de suprafaţă,

dar şi la crearea unor depozite de deşeuri solide atât în

faza de fabricare şi utilizare cât şi în faza de „sfârşit de

viaţă” al produselor.

Efectele negative pe care pot să le manifeste

concentraţiile crescute de detergenţi în apa uzată

orăşenească şi ulterior, prin intermediul reţelei de

canalizare în apa râurilor şi lacurilor, sunt în general

datorate proprietăţilor superficial-active ale detergenţilor

– caracteristică a agenţilor de suprafaţă (surfactanţii) din

compoziţia detergenţilor, indiferent de clasa din care fac

parte.

Cele mai importante substanţe chimice din

compoziţia detergenţilor – agenţii de suprafaţă

(surfactanţii) se încadrează în categoria chimicale HPV

(high-production-volume) şi sunt responsabili pentru

influenţa detergenţilor asupra factorilor de mediu. După

utilizare, detergenţii sunt eliminaţi în apele uzate fără să

sufere modificări structurale, ceea ce face ca agenţii de

suprafaţă să-şi păstreze proprietăţile superficiale şi deci

ecotoxicitatea. În sfera noţiunii de agenţi de suprafaţă sau

agenţi superficiali se înglobează o mare varietate de

compuşi chimici care, acumulându-se la suprafeţele de

separaţie, sunt capabili să modifice puternic, chiar în

concentraţii foarte mici, proprietăţile superficiale ale

lichidelor în care se dizolvă.

Datorită consumului din ce în ce mai mare de

produse de curăţare de uz casnic sau de îngrijire

personală, reţetele produselor sunt în continuă

îmbunătăţire a performanţele prin adăugarea de

surfactanţi cationici şi amfoterici, capabili să sporească

anumite calităţi (curăţare, spumare etc.). În acest context

se confirmă necesitatea de date experimentale în acest

domeniu, îndeosebi în ceea ce priveşte determinarea

efectelor ecotoxicologice a surfactanţilor cationici şi

amfoterici asupra organismelor acvatice, deoarece acestea

sunt cele mai afectate de poluarea antropică cu detergenţi.

În consecinţă, este absolut necesar

implementarea celei mai importante reglementări

legislative europene privind detergenţii şi produsele de

curăţare – Regulamentul european CE nr. 648/2004 şi

amendamentele sale ulterioare, prin care sunt stabilite

reguli stricte privind libera circulaţie a detergenţilor pe

piaţa U.E. Actualul Regulament impune producătorilor/

importatorilor/distribuitorilor de detergenţi şi produse de

curăţat, să furnizeze, prin intermediul fişelor cu date de

securitate, informaţii privind biodegradabilitatea agenţilor

de suprafaţă şi riscul datorat posibililor metaboliţi

recalcitranţi, evaluat pe baza datelor obţinute în urma

efectuării de teste de toxicitate acvatică acută şi cronică.

În conformitate cu normele Europene (OECD/

ISO/ASTM/EPA) privind testarea surfactanţilor şi

substanţelor chimice, Laboratorul Bioteste Cercetari

Ecotoxicologice din cadrul INCD ECOIND Bucureşti a

realizat evaluarea ecotoxicologică a două materii prime

surfactante utilizate în produsele de curăţare domestice

(cationic - dialchil hidroxietil amoniu metasulfat şi

amfoteric – cocoamidopropil betaine).

În ceea ce priveşte biodegradabilitatea

surfactanţilor Regulamentul CE nr. 648/2004 impune

evaluarea biodegradabilităţii aerobe ultime a acestora

(determinarea mineralizării – procent minim acceptat

60%), preferabil, în conformitate cu una dintre metodele

indicate în Anexa III.A a Regulamentului (metode OECD

indicate în Directiva 67/548/CEE şi/sau norme

internationale EN/ISO pe baza cărora se evaluează

biodegradabilitatea finală).

Testele de laborator au arătat că, în conformitate cu

criteriile de conformare ale testul de confirmare OECD

(biodegradabilitate primară) materiile prime de agenţi de

suprafaţă testaţi – surfactant cationic (dialchil hidroxietil

amoniu metasulfat 30%) şi surfactant amfoteric

(cocoamidopropil betaina 34,6%) – îndeplinesc condiţiile

impuse, procentul de biodegradabilitate obţinut fiind mai

mare de 90%.

Analizând rezultatele obţinute în urma testelor de

biodegradabilitate ultimă (SR EN ISO 10707:2008) s-a

constatat că materia primă cationică este ultim

biodegradabilă, înregistrându-se un procent de

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





biodegradabilitate >60%. În acest caz, după 28 de zile de

biodegradare a surfactantului cationic s-a obţinut un

procent de biodegradabilitate de 80-81% comparativ cu

95% obţinut pentru substanţa de referinţă (anilina). În

ceea ce priveşte materia primă amfoterică, rezultatele

testului de biodegradabilitate ultimă (SR EN ISO

7827:2001) au arătat că aceasta se biodegradează ultim

mai mult de 70% după 30 de zile.

Pentru evaluarea toxicităţii acute a surfactanţilor

menţionaţi mai sus s-a recurs la utilizarea unei baterii de

bioteste cu organisme acvatice din diferite nivele ale

lanţului trofic: peşti (crap – Cyprinus carpio sp.),

crustacee (Daphnia magna sp.), bacterii luminiscente

marine (Vibrio fischeri sp.), bacterii gram pozitive şi

negative (11 specii – testul MARA) şi alge (alge de apă

dulce verzi – Selenastrum capricornutum sp.).

Rezultatele testelor de toxicitate au arătat că

materia primă cationică a prezentat efect toxic asupra

tuturor organimelor, cu un efect mai pronunţat asupra

bacteriilor Vibrio fischeri.

În cazul peştilor, efectul determinat a fost încadrat

în clasa efectelor nocive pentru organismele acvatice, cu

posibilitatea de a provoca efecte adverse, pe termen lung

asupra mediului acvatic.

Materia primă amfoterică a prezentat efect toxic

asupra peştilor, crustaceelor şi algelor. În acest caz,

bacteriile luminiscente nu au fost afectate de intoxicaţia

cu această substanţă, înregistrându-se o valoare EC50

>100 mg/l – făra efect toxic asupra acestor organisme.

Efluenţii de biodegradare cu conţinut de surfactant

cationic au manifestat efecte toxice asupra organismelor

testate, gradul de toxicitate variind în funcţie de

organismul testat, astfel încât algele şi bacteriile au fost

organismele cele mai sensibile, aspect care poate fi

corelat cu efectul determinat de compuşii originali asupra

acestor specii. Din analiza datelor experimentale s-au

evidenţiat efecte toxice care ne conduce la ipoteza

existenţei unor metaboliţi de biodegradare cu potenţial

recalcitrant.

Studiul de evaluare a ecotoxicităţii surfactanţilor

cationici şi amforerici continuă prin evaluarea impactului

şi a mecanismelor biochimice de acţiune a agenţilor de

suprafaţă (în special al celor cationici şi amfoterici) la

nivelul formaţiunilor fiziologice a organismelor acvatice

şi stabilirea criteriilor de evaluare complementară a

riscului generat de detergenţii comerciali asupra

ecosistemelor acvatice.

Bibliografie selectivă:

1. Regulation (EC) no. 2004/648 of European Parliament and

European Council, Official Journal of European Union, L104/1,

April 2004;

2. Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 907/20.06.2006 – primul

Amendament al Regulamentului nr.648/2004;

3. Iuliana Ciurcanu, Irina Lucaciu, Elena Mihăilă, INCD ECOIND

Bucharest, Romania, „Experimental research to elaborate and

verify a spectrophotometer method for the determination of cationic

surfactants concentration în aqueous solution”, “Environment and

Industry” Symposium, organized by INCD-ECOIND Bucharest,

October 29 – 31, 2003, symposium volume -pag.102;

4. Luminiţa Bratucu, Iuliana Ciurcanu, Irina Lucaciu, Elena Mihăilă,

“Laboratory assimilation and implementation of analytical methods

used for cationic and amphoteric surfactants concentrations

assessment from aqueous solutions”, The XXIX National

Conference of Chemistry , Oltchim, Oct. 04-06, 2006, Calimaneşti-

Caciulata, Valcea;

5. Irina Lucaciu, Iuliana Ciurcanu, Elena Voinea, INCD ECOIND

Bucharest, Romania, „Techniques and methods of controlling and

evaluating the characteristics of biodegradation of anionic and non-

ionic surfactants”, poster, 1st International Conference on

Environmental Research and Assessment – ICERA 2003,

Bucharest, March 23 – 27, 2003;

6. Environmental Risk Assessment of Detergent Chemicals.

Proceedings of the AISE/CESIO Limelette III Workshop, 28–29

November 1995. AISE/CESIO, Brussels (1996);

7. Technical Guidance Document on Risk Assessment, European

Chemicals Institute for Health and Consumer Protection Bureau,

Part II, 2003;

8. M. Teresa Garcia, Encarna Campos, Agustí Marsal, Isabel Ribosa,

“Fate and effects of amphoteric surfactants în the aquatic

environment” Environment International 34 (2008) 1001–1005;

9. Madsen T. Environmental and health assessment of substances în

household detergents and cosmetic detergent products.

Environmental ProjectNo. 615.Miljøprojekt, CETOX; 2001;

10. Hildo Krop (IVAM) and Pim de Voogt (IBED, UvA),

Bioconcentration factors of surfactants în seawater, Amsterdam,

February 2007;

11. M.A. Lewis, Chronic toxicities of surfactants and detergent

builders to algae: A review and risk assessment, Ecotoxicology

and Environmentally Safety, Vol. 20, Issue 2, pp. 123-140, 2004

UNIUNEA EUROPEANĂ


GUVERNUL ROMÂNIEI



AM POSDRU

Fondul Social

European

POSDRU 2007-2013


2007-2013

OI POSDRU





În Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării ecosistemele acvatice reprezintă cea mai importantă resursă de mediu atât

din punct de vedere ştiinţific cât şi economic. De aceea, se pune un accent important pe calitatea apei, ca responsabil

principal pentru păstrarea biodiversităţii şi a sănătăţii oamenilor. Pentru investigaţiile ecologice s-a ales, ca areal de

referinţă, zona de sud-est a Deltei Dunării, componenta importantă a Deltei Dunării şi anume Braţul Sfântul Gheorghe.

În conformitate cu limitele impuse de Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii

stării ecologice a corpurilor de apă (ORDIN MMGA nr. 161/2006), s-a realizat evaluarea calităţii parametrilor biologici

ai ecosistemelor deltaice investigate. Probele analizate au fost prelevate lunar din diverse locaţii, cu excepţia lunilor

decembrie şi ianuarie când, datorită condiţiilor climatice (îngheţ si zăpadă), nu s-au putut preleva nici probele de apă,

nici probe de sediment.

Astfel, în apa de suprafaţă s-a analizat:

Comunitatea fitoplanctonică care reprezintă componenta esenţială care asigură intrarea de energie la nivelul

ecosistemelor, determină lanţurile trofice existente într-un ecosistem acvatic şi reprezintă baza structurii trofice din

multe ecosisteme acvatice.

Rezultatele analizelor biologice din apa de suprafaţă evidenţiaza prezenţa unor specii aparţinând grupurilor :

Bacillariophyta, Chlorophyta, Euglenophyta, pe tot traseul secţiunilor de control, sporadic apar specii din grupul

Chrysophyta si Cyanophyta, iar valorile indexului saprobic induce corpului de apă analizat o stare ecologică « foarte

bună » şi « bună » în perioada de investigare toamnă – primăvară, pentru toate secţiunile de control.

Comunitatea zooplanctonică care este utilizată ca bioindicator fiind deosebit de sensibilă la poluare, în acest caz,

s-a evidenţiat prezenţa zooplancterilor cu specii de ciliate, rotiferi, copepode, cladocere şi rhizopode,

În sediment s-a analizat:

Comunitatea bentonică care este reprezentată de populaţii integrate în biocenoze, care trăiesc pe fundul râurilor

sau fixate de pietre sau alte obiecte submerse. Astfel, s-a constatat o diversitate a macrozoobentosului destul de ridicată,

în locatţile cu activitate antropică scăzută reprezentată predominat prin gasteropode, lamellibranchiate, amphipode, iar

speciile de oligochete, chironomide, hirudinee şi nematode au fost predominante în locaţiile unde s-au identificat sursele

de poluare.

În concluzie, cursul de apă studiat se menţine din punct de vedere al componentelor fitoplanctonice, zooplanctonice

şi macronevertebratelor bentonice ca un sistem eutrof echilibrat, corespunzător clasei a II-a de calitate conform

Normativului nr. 161/2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a

corpurilor de apă. Încadrarea în clasa a II-a de calitate corespunde stării ecologica “bună” datorată valorilor indexului

saprobic şi predominantă speciilor oligobetamezosaprobe şi betamezosaprobe.

Bibliografie:

1. Elena Stănescu, Irina Lucaciu, Ştefania Ivan, Margareta Nicolau, F. Vosniakos, “Dynamics of the biotic components in the aquatic

ecosystems from Danube Delta biosphere”, JEPE (Journal of Environmental Protection and Ecology), vol.9, no.1, 111-118 (2008);

2. Anheluţă Vădineanu, Sergiu Cristofor – „Basic requirements for the assessment and management of large international water

systems: Danube River, Black Sea”. – In: Proceedings of the International Workshop: Monitoring Tailormade, 71-81. Beekbergen,

the Netherlands, 1994;

3. Sergiu Cristofor, Anheluţă Vădineanu, Gheorghe Ignat, Constantin Ciubuc – „Factors affecting light penetration in shallow

lakes”, Hydrobiologia, 275/276:493-498, 1994;

4. Ordinul Ministerului Mediului şi gospodăririi Apelor nr. 161/2006: Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în

vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197, 27.III.2003;

5. Cogălniceanu Dan, 1999 – Managementul capitalului natural, Editura Ars Docendi, Bucureşti.

invitatie somediu 21 22 iunie 2010 - unimed.ro somediu nr. 10 aprilie 2011.pdf · experienţe şi...

Documents