INVITAŢIE LA .....SPERANŢĂ Trăim într-o lume a contradicţiilor de tot felul, a comportamentelor care nu îşi găsesc întotdeauna sensul în raţiune şi în înţelepciunea echilibrului, a inimilorcare şi-au ferecat intrările cu suspiciune, deznădejde, pesimism şi dezamăgire. Int ră puţ ini aici, poa te cei car e ser ves c uno r interese, scopuri ori obi ect ive personale. Trăim într-o lume care a pierdut culoarea bucuriei şi care a înţepenit în acelaş i anoti mp al triste ţ ii !furiei", apatiei şi indiferen ţ ei , al nel ini ştilor şi frăm#ntărilor. $ingurele pete de culoare sunt cele date de un z#mbet în treacăt, un cuv#nt de încurajare, o îmbrăţişare a unui prieten drag, o lacrimă din colţul unui suflet care îţi înţelege durerea ş i suferinţa. To ate %&'( gratis.....doar că sunt puţini dispuşi să se mai ofere ş i să se împărtăşească pe sine în acest mod. Trăi m într-o lume în care cei care şi-au construit bogăţii morale şi spirituale sunt în urma celor )puternici* în declaraţii, vorbe înţepătoare, cei care )împart* dreptatea şi adevărul, cu cele mai alese g#nduri şi virtuţ i. +ricum se pare că umnezeu nu şi-a pierdut răbdarea şi c#ntăreşte faptele de caritate ale fiecăruia, aştept#nd pesemne să vadă mai puţină publicitate şi mai multă iubire, o faţadă mai subţire şi un conţinut al credinţei mai puternic, mai concret. 'e folos reclamele de tot felul, dacă nici una nu vorbeşte de veşnicie, de autentic, de valoare%n această lume care merge după busola materialului, aleg $/01&213 1leg încredereacă oamenii nu au închis de tot uşa şi că pot intra cu smerenie, aleg bucuriade a fi şi de transmite acest fior prin faptele mele, aleg cert itudi nea că umnezeu nu are pe nimeni de pierdut şi că mai avem încă şanse de însănătoşire. epinde de noi şi lupta interioară, de c#t de mult folosim darurile primite credinţa, nădejdea şi dragostea. 'hiar dacă aparent pierdem în faţa oamenilorimagine, statut c#ştigăm în faţa lui umnezeu calitatea de prieten. 4i de asta avem nevoie oriunde şi oric#nd. 1leg $/01&21 pentru că ştiu că fiecare om, fiecare zi sau clipă are taina ei, care ni se descoperă, are părticica de cer albastru şi senin care aduce în vieţile noastre pace şi linişte3 5iecare dintre noi putem fi pentru ceilalţi o invitaţie pentru comuniune, trăire autentică şi dăruire. &u avem nevoie de forme sclipitoare, ci de sănătatea spiritului, de puterea minţii, căci creştinul a luptat întotdeauna în cei 6777 de ani. 'riza care ne absoarbe este a celor care au îngropat optimismul şi încrederea, lăs#nd la suprafaţă superficialitatea, falsitatea şi aparenta neputinţă3 utem alege să fim mai aproape de păm#nt sau mai aproape de cer3 Invitaţ ia răm#ne deschisă pentru cine are timpul, atenţia şi interesul de a-i răspunde3
