Învierea domnului nostru iisus hristos (sfintele paşti) predici şi cuvântări preţioase

7/31/2019 Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paşti) predici şi cuvântări preţioase

http://slidepdf.com/reader/full/invierea-domnului-nostru-iisus-hristos-sfintele-pasti-predici-si-cuvantari 1/654

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos(Sfintele Paşti)

predici şi cuvântări preţioase

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului IisuUnuia elui fără de păcat!

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei!"anonul Învierii#$A%atistul Sfintei Învieri a Domnului#&A%atistul Sfintelor Paşti'&

nduiala "easurilor Sfintelor Paşti*&P+rintele Ilie "leopa , Predi%+ la Învierea Domnului-$

P+rintele Ilie "leopa , Predi%+ la Învierea Domnului-.Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos , Învierea lIisus Hristos se dovedeşte prin minunile Apostolilor0!

Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt 1n sfnta şi luminat+ zi a sl2vitei şi mntuitoarei Învierlui Hristos3 Dumnezeul nostru , "hemarea la osp+4ul %redin4ei , De a 1ntrziat %ineva pn

1n %easul al nou+lea3 s+ se apropie3 ni%ide%um 1ndoindu,se.'Sfntul Ioan /ur+ de Aur , Predi%+ la Învierea Domnului.-Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt la sfnta şi prea,luminata 1nviere a Domnului nostrIisus Hristos.!Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt despre Înviere şi %ontra 5e4iei!!

Sfntul 6eodor Studitul , "uvnt 1n Sfnta şi 7area Dumini%+ a Paştilor8 %uvnt 1nainte predi%a Sfntului Ioan /ur+ de Aur&&Sfntul 9i%olae :elimirovi%i , Evanghelia despre 5iruin4a asupra mor4ii , ;3 Doamne3 prÎnvierea 6a3 6u 6e,ai f+%ut toate lu%rurile pentru to4i oamenii<=#Sfntul 6eofan >+vortul , În ziua Sfintelor Paşti#$$

Sfntul Ioan 7aximovi%i , "uvnt de Sfintele Paşti#$.Sfntul Ioan 7aximovi%i , În ziua Sfintei Învieri , De %e ?iul lui Dumnezeu este numit"uvntul@ Deoare%e prin El 6at+l Îşi exprim+ voin4a#$=

Sfntul Simeon 9oul 6eolog ne 1nva4+ %um s+ pr+znuim duhovni%eşte S+r5+toarea Învierii ##Sfntul /rigorie3 epis%opul 9issei , "uvnt la sfnta şi %ea de mntuire Înviere a Domnulnostru Iisus Hristos#'$Sfntul Isaa% Sirul , Durerile de naştere ale Învierii#'-7itropolit Augustin de ?lorina , ;milie 1n Dumini%a Paştelui , ?+%+torul %elor %e sunt #'

:l+di%a Augustin de ?lorina "ele trei Paşti 8 B:+ dau %anon %u epitrahilul8 Înainte de

1n%epe s+ mn%a4i3 s+ des%hide4i Evanghelia lui Ioan3 s+ %iti4i %apitolul '$3 şi apoi %a niş%reştini s+ şede4i la mas+3 pe %are fie %a Domnul s+ o 5ine%uvntezeC#*$Sfntul Ioan de ronstadt , De %e 4inem s+r5+torile importante@#*0Sfntul Iustin Popovi%i8 În istoria neamului omenes%3 nimi% nu este att de sigur %u exa%tita%a Învierea Dumnezeului,;m Hristos#*!

Sfntul Iustin Popovi%i , "ondamnat la nemurire8 o medita4ie despre Înviere#-#Sfntul "hiril al Alexandriei , umina giulgiului Învierii#-*Prea "uviosul P+rinte Arhimandrit /heorghe apsanis Domnul %el r+stignit şi 1nviat umpde sens via4a noastr+#-0;are nu ardea 1n noi inima noastr+@ Implorarea st+ruitoare şi Bvn+toareaC Dumnezeul

%are ne aprinde taini% sufletele şi apoi Bse fa%e nev+zutCF#-&Sfntul :arsanufie de la ;ptina despre Gu%uria adev+rat+ a Învierii#0.Sfntul Am5rozie de la ;ptina ne atrage aten4ia asupra unor patimi grave %are ne pot ştir5iotr+vi prazni%ul Învierii8 >avistia şi osndirea altora#0&Gine%uvntata dezn+d+duire , Pogorrea la iad 1mpreun+ %u Hristos#..IPS Hierotheos :la%hos , Predi%+ şi tl%uirea patristi%+ am+nun4it+ la Învierea Domnului #!"uvinte la Dumini%a Învierii8 BPr+znuim omorrea mor4ii3 sf+rmarea iadului şi 1n%ep+tualtei vie4i3 veşni%e C "um Bs+ ne %ur+4im sim4irileC %a s+ vedem Învierea lu%r+toare şi 1ntrnoi3 sim4ind şi 5u%uria ei@'$-

Sfntul :asile al ineşmei despre 1nsemn+tatea Învierii 7ntuitorului8 BHristos a 1nviat şi na dat o via4+ nou+3 plin+ de puteri hari%e Partea %e ne revine e s+ ne folosim de puteria%esteaC'#0P+rintele :asile :asila%he , Predi%+ la Învierea Domnului , Dumnezeu este lumin+ ''&P+rintele Ia%hint al Putnei , Panegiri% la Învierea Domnului'**P+rintele Arsenie Go%a 7oartea %are do5ndeşte Învierea'-$

P+rintele Arsenie Go%a , Dup+ 1nvierea ta tneşte IisusF'--

P+rintele 6eofil P+r+ian , Despre Înviere'-.P+rintele 6eofil P+r+ian , Darurile Învierii'-=Arhimandritul 6eofil P+r+ian , :ia4a 1n Înviere'0'Arhimandritul 6eofil P+r+ian , 7artorii Învierii'!*Arhimandritul 6eofil P+r+ian , 6aina Învierii'=.Arhimandritul 6eofil P+r+ian , umina 5u%uriei pas%ale*$=Arhimandritul 6eofil P+r+ian , nde e omul %are 1l poart+ 1n sufletul s+u pe Dumnezea%olo e %erul3 a%olo e 5u%uria*#'Arhimandritul 6eofil P+r+ian , "e 1nseamn+ Paşti@*#-

Pr 9i%olae Steinhardt , Învierea presupune o %redin4+ 1n stare a tre%e din%olo de limite

min4ii omeneştiF*#0P+rintele Sofian Goghiu8 "uvnt 1n Dumini%a Învierii (#=&0)*#!P+rintele Arsenie 7us%alu , B:ia4a 1n Giseri%+C*''P+rintele Arsenie de la 7+n "ornu 1n B?amilia ortodox+C despre p+rt+şia vie %u Dumnezer+stignirea iu5irii de sine şi aşteptarea Învierii8 B:or fi r+z5oaie3 dar s+ nu ne %l+tin+m3 s+ nintr+m 1n z+p+%eal+3 1n pani%+C*'-

P+rintele Arsenie 7us%alu8 "e s+ fa%em %a s+ tr+im 5u%uria Învierii3 %um s+ p+str+m haru%um s+ ne re1nsufle4im rvna şi 5u%uria de a tr+i@**.

P+rintele 9i%olae 6+nase Predi%+ la Învierea Domnului , S+ nu, r+stignim iar+şi

Hristos<*-*P+rintele afail 9oi%a , Din %e moarte ne,a iz5+vit Hristos prin moartea si Invierea Sa @ *-afail 9oi%a , Din %e moarte ne,a iz5+vit Hristos@*0'P+rintele afail 9oi%a "uvnt important pentru deose5irea gndurilor 8 "e esmin%iuna@ "uvinte %are 1nviaz+ şi %uvinte %are omoar+*0!P+rintele afail 9oi%a , Drumul %+tre Emaus sau de %e era neverosimil+ Învierea@ *0=

P+rintele /heorghe "al%iu despre ar+t+rile 7ntuitorului dup+ Înviere şi sensurile lor mprofunde*.*

P+rintele /heorghe "al%iu , Hristos a Înviat<*!.7esaul de Paşti al P+rintelui "al%iu %+tre %reştini 8 BS+ ne iu5im unii pe al4ii3 a%um %n

ura invadeaz+ p+mntul<C*!&P+rintele /heorghe "al%iu , /nduri duhovni%eşti despre Paşti şi Înviere*&$P+rintele /heorghe "al%iu , 9ou %uvnt %+tre tineri8 "ine 4i ,a furat pe Dumnezeu@ *&P+rintele /heorghe "al%iu şi demonstra4ia %+ Hristos a Înviat*&&

P+rintele "onstantin Sr5u , umini de %uvnt3 din la%rim+ şi har3 pentru S+pt+mnluminat+3 s+pt+mna veşni%iei "um s+ aprindem lumina din noi@*='

P+rintele 7artir "onstantin Sr5u , 9e 1nva4+ o le%4ie fundamental+8 "um sunt adev+rau%eni%i ai lui Hristos şi fii ai Învierii @*=0

Pr "onstantin 9e%ula , "uvinte duhovni%eşti , Despre noi-$$

P+rintele Dumitru St+niloae , Învierea lui Hristos şi 1nvierea noastr+ 1n El -$'

P+rintele Savatie Gaştovoi , Învierea un semn f+g+duit Bneamului vi%lean şi desfrnatC -#P+rintele Ion "r%iuleanu , Predi%+ la Învierea Domnului-#*P+rintele Iosif 6rifa "uvnt la Învierea Domnului ; 1nv+4+tur+ despre 1nviere s%ris+ suputerea unui vis adus de la Ierusalim-#!

P+rintele Iosif 6rifa "uvnt la Învierea Domnului , 7ielul de Paşti3 %4i 1ns+ 1n4ele 1nsemn+tatea a%estui miel@-'#

6raian Dorz , Hristos a 1nviatF şi S,a ar+tat viu-'0

6raian Dorz , Iisus Hristos tre5uia s+ 1nvie-'&6raian Dorz , "+m+şu4a %ea de Paşti-*'6raian Dorz , "u Domnul spre /olgota-*06raian Dorz , :in Paştile-*=6raian Dorz , În >iua asta plin+--#

:lad /heorghiu , E ziua Învierii--*:lad /heorghiu Slav+--0

:asile 7ilitaru , Hristos a Înviat<--!/eorge "oş5u% "nte%e--=Alexandru :lahu4+ , Hristos a 1nviat-0$

7aria 7ourza , :eni4i de lua4i lumin+< , BAuzi@ Înviaz+ Hristos< Adi%+ tu3 adi%+ eu3 adi%+ toa%eştia pentru %are plngem<C-0*

7aria 7ourza , :ino3 Doamne Iisuse< , B9u te teme< Eu sunt Dumnezeul t+u şi te 4in mn+ şi te 1nt+res%FC-.-

Pr Sever 9egres%u , Paştele-.=Pr Sever 9egres%u , /olgot+ de Înviere-!$Pr Sever 9egres%u , >iua din mormnt-!'

:aleriu /afen%u , Imn al Invierii-!-Pr AnthonJ 7 "oniaris , Dumini%a Sfintelor Paşti , 7ul4umim lui Dumnezeu3 %are ne,a d

vi%toria Sa-!0Pr 6ertulian anga , Dumini%a Sfintelor Paşti , În tainele Învierii-&#Pr /eorge Dimopoulos , Dumini%a Sfintelor Paşti , Hristos a 1nviat<-&-Pr 7ihai 6egzeş , Darurile Învierii8 %redin4a Spiritul Sfnt şi iertarea (partea a I,a ) -&!

Pr 7ihai 6egzeş , Darurile Învierii8 ziua Domnului3 pa%ea şi 5u%uria (partea a II,a) -=Pr /heorghe 9eam4iu , Dumini%a Sfintelor Paşti , Învierea Domnului3 fapt istori% -==Pr Ioan A5adi şi Pr Alexandru Guzali% , Dumini%a Sfintelor Paşti , Sfnta şi 7area Duminia Învierii Domnului 9ostru Isus Hristos0$-

ug+%iune0$.Pr Ale%sandru 7arinovs%hi Predi%+0$&

Pr :asile /ordon (#) , Parenez+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului0#'Pr :asile /ordon (') , Parenez+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului 0#*Pr :asile /ordon (#) , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului0#!Pr :asile /ordon (') , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului0'$

"utremur+toarea 5u%urie a 1ntlnirii %u Hristos8 Bnde vom g+si un st+pn mai 5lnd3 u6at+ mai 5un3 un ?rate %are s+ pun+ um+rul a%olo3 %nd ne este greu3 un 7ire %are s+ Sertfeas%+ 1n lo%ul nostru şi pentru noi@C0'=P+rintele 6eofan de la 9era8 BÎnvierea nu poate fi 1n4eleas+ de%t %u un K"uget de om ne5un:a%an4a de Paşti pentru mul4i este un %on%ediu din %are Dumnezeu a fost B%on%ediatB şi pr

%are se adn%es% 1n moarte0-*

Pr Prof 6eodor 7 Popes%u Învierea0-&Andrei 7axim , Învierea marea provo%are a vie4ii noastre00-adu Alexandru , 7ai%a Domnului3 primul martor al Învierii00!Ieromonah Serafim P+trunel , Sfintele Paşti şi S+pt+mna luminat+3 %ulmea spiritualit+ortodoxe0.#:ia4a %a o s+pt+mn+ luminat+8 BA%um toate s,au umplut de umin+8 i %erul3 i p+mntul3ș ș

%ele dedesu5tCM B?+%lii s+ fi4i a%olo unde merge4i<C0!*

Pr ?lorin Gotezan , Întlnirea %u Hristos0!!Pr Eugen 6+n+ses%u , Învierea dragostei3 şansa unei lumi mai 5une0&$Arhim 7ihail Daniliu% , Învierea lui Hristos şi 1nvierea noastr+0&-+zvan "odres%u , Plin+tatea timpului pas%al0&!Preot Ion Andrei 6+rles%u , În %e perioad+ a anului a intrat Domnul Iisus Hristos 1n Ierusalişi %nd S,a r+stignit@0=07elania adu , Paştele Glainilor legend+3 tradi4ie şi mister.$$P+rintele Andreas onanos , Învierea lui Hristos este3 oare3 o poveste@.$*Pr Dr Ioan :alentin Istrati , Învierea Domnului , do%torie 1mpotriva mor iiț .$07arian Dumitriu , NÎnvierea lui HristosC , %ntarea de 5u%urie a Giseri%ii.$!

"+t+lin 6oma , :e%ernia din Dumini%a Paştilor.$&"+t+lin 6oma , S+rutarea p+%ii i imnul iu5iriiș .$=

9i%olae Pintilie , Este important s+ parti%ip+m la toat+ iturghia Învierii@ .##Preot Goris +duleanu , N:eni4i de lua4i lumin+C.#-"onstantin "iofu , IPS Ioa%him8 O"nd vezi totul 1n iu5ire3 te umpli de lumin+O .#0IPS Irineu Pop,Gistri4eanul , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului (#) , Hristos netre%ut din moarte la via4+.#.

IPS Irineu Pop,Gistri4eanul , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului (') , ÎnvierDomnului este uş+ spre eternitate.'$

Învierea lui Hristos şi %um poate fi ea 1n4eleas+ şi tr+it+ 1n duh şi adev+r8 BGu%uria Înviereste %eva pe %are noi o putem tr+i doar da%+ 1nv+4+m mai 1nti tragedia %ru%ii 9oi ştim Împ+r+4ia lui Dumnezeu este a noastr+ doar da%+ 1l urm+m<C.'-7itropolitul Antonie Pl+m+deal+ , Predi%+ la 1n%eputul Postului mare.**ÎPS Pimen3 Arhiepis%opul Su%evei şi +d+u4ilor , Pastoral+ la Învierea Domnului a ('$#'S+ nu ne 1mpu4in+m sufleteşte3 s+ nu ne pierdem %redin4a 1n Dumnezeu3 1n%rederea purtarea ui de gri+ fa4+ de neamul nostru omenes%.0#

ÎPS Pimen3 Arhiepis%op al Su%evei şi +d+u4ilor Învierea Domnului3 minunea minunil.0.

IPS 6eofan3 mitropolitul 7oldovei şi Gu%ovinei , "uvntul pastoral de Învierea Domnului ..

IPS 6eofan3 mitropolitul 7oldovei şi Gu%ovinei , N;mul Îl re%unoaşte pe Domnul Hrist 1n momentul 1mp+rt+şirii %u Sfintele 6aineB..0

PS /urie3 epis%op ortodox al Devei şi Hunedoarei Pastoral+ la Învierea Domnului ..!PS P+rinte Se5astian3 epis%opul Slatinei şi omana4ilor Predi%+ la Dumini%a Sfintelor Pa Hristos a 1nviat3 iar noi murim@.!*

PS P+rinte Se5astian3 epis%opul Slatinei şi omana4ilor , Pastorala (avertisment de Paşti)Iisus sau Gara5a@ 7ul4i dintre noi 1l aleg pe Gara5a<!$#

Preaferi%itul P+rinte Patriarh Daniel , Predi%+ la slu5a Învierii Domnului !$0Arhimandrit 7ihail Stan%iu 7+rturiile I%oanei Învierii!#$

Giseri%a Sfntului 7ormnt , Giseri%a Învierii!'-

Piatra Îngerului , piatra pe %are a şezut Sfntul Arhanghel /avriil 5inevestiind femeilÎnvierea Domnului!--9i%olae Pintilie , "e fa%em %u lumnarea folosit+ 1n noaptea de Înviere@!-.Puterea 1nvierii lui Hristos!-="onstantin Pavel Poem pas%al , D+ şi altora umina<!0$Istorioar+ umina lin+ a speran4ei!0#"um se spune Hristos a Înviat< in diferite lim5i!0*

I%oane!0!

Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



"v! Ioan #, #$#%

#!&a început era uvântul şi uvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era uvântul!'!(cesta era întru început la Dumnezeu!)!*oate prin "l s$au făcut şi fără "l nimic nu s$a făcut din ce s$a făcut!+!Întru "l era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor!!-i lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins$o!.!/ost$a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan!%!(cesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre &umină, ca toţi să creadă prin el!0!1u era el &umina ci ca să mărturisească despre &umină!2!uvântul era &umina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume!#3!În lume era şi lumea prin "l s$a făcut, dar lumea nu &$a cunoscut!##!Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu &$au primit!

#'!-i celor câţi &$au primit, care cred în numele &ui, le$a dat putere ca să se facă fii ai luDumnezeu,#)!are nu din sân4e, nici din poftă trupească, nici din poftă 5ăr5ătească, ci de la Dumnezeu au născut!#+!-i uvântul S$a făcut trup şi S$a sălăşluit între noi şi am văzut slava &ui, slavă ca a Unui1ăscut din *atăl, plin de har şi de adevăr!#!Ioan mărturisea despre "l şi stri4a, zicând6 (cesta era despre are am zis6 el care vine dupmine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era!#.!-i din plinătatea &ui noi toţi am luat şi har peste har!#%!7entru că &e4ea prin 8oise s$a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos!



Apostol

?aptele Sfin4ilor Apostoli

(p! /apte #, #$0

#!uvântul cel dintâi l$am făcut o, *eofile, despre toate cele ce a început Iisus a face şi a învăţa,'!7ână în ziua în care S$a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i$a ales)!ărora S$a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându$Se timp de patruzeci de zile şi vor5ind cele despre împărăţia lui Dumnezeu!+!-i cu ei petrecând, le$a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte fă4ăduin*atălui, pe care 9a zis "l: aţi auzit$o de la 8ine6!ă Ioan a 5otezat cu apă, iar voi veţi fi 5otezaţi cu Duhul Sfânt, nu mult după aceste zile!.!Iar ei, adunându$se, Îl între5au, zicând6 Doamne, oare, în acest timp vei aşeza *u, la loîmpărăţia lui Israel;%!"l a zis către ei6 1u este al vostru a şti anii sau vremile pe care *atăl le$a pus în stăpânirea Sa0!i veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi şi Îmi veţi fi 8ie martori în Ierusalim şi toată Iudeea şi în Samaria şi până la mar4inea pământului!

"anonul Învierii

Hristos a înviat din morţi<u moartea pe moarte călcând -i celor din mormânturi =iaţă dăruindu$le!

"ntarea I,a

Irmos8 Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare, Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, Cei ce-I cântăm cântare de iruinţă

Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi =iaţă dăruindle

"ă ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind, cu neapropiata lumină a Învierii ucuraţi-vă zicând# $luminaţi să-% auzim&, cântându-I cântare de iruinţă


Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se ucure şi să prăznuiască toată lumea cvăzută şi cea nevăzută că Hristos "-a sculat, veselia cea veşnică

"ntarea a *,a

Irmos8 'eniţi să em ăutură nouă, nu din piatră stearpă (ăcută cu minuni ci din Izvornestricăciunii care a izvorât din mormântul lui Hristos, Întru care ne )ntărim




*cum toate s-au umplut de lumină şi cerul şi pământul şi cele dedesut Deci să prăznuiască toa(ăptura Învierea lui Hristos, Întru care s-a )ntărit


Ieri m-am )n+ropat )mpreună cu tine, Hristoase, astăzi mă scol )mpreună cu ine, )nviind ăsti+nitu-m-am ieri, )mpreună cu ine, Însuţi )mpreună mă prea slăveşte, .ântuitorule, )ntÎmpărăţia a

Ipa%oi, +l al /-lea# 'enit-au mai )nainte de dimineaţă, cele ce au (ost cu .aria şi a(lând piatrăsturnată de pre mormânt, auzit-au de la )n+er# pe Cela ce este )ntru lumina cea pururea (iitoarpentru ce Îl căutaţi cu morţii ca pe un om0 'edeţi )n(ăşurările cele de )n+ropare, aler+aţi şi lum

propovăduiţi, că "-a sculat Domnul, omorând moartea, că este 1iul lui Dumnezeu, Cel ce a mântuneamul omenesc

"ntarea a -,a

Irmos8 %a dumnezeiasca stra2ă, de Dumnezeu +răitorul *vacum să stea )mpreună cu noi şi să arape )n+erul cel purtător de lumină care a +răit cu mare +las# $*stăzi este mântuirea lumii, că a ÎnvHristos, ca cel *totputernic!&


Parte ărătească, ca Cel ce a desc3is pântecele cel (ecioresc, (ost-a Hristos Iar ca un om, mieluş"-a c3emat şi (ără pri3ană Ca Cel ce n-a +ustat stricăciune, Paştile noastre şi ca un Dumnezeadevărat, Desăvârşit "-a numit


Ca un mieluşel de un an, Cea inecuvântată de noi, cununa Hristos, de voie pentru toţi "-a 2ert(Paştile cele curăţitoare şi iarăşi (rumos din mormânt "oarele Dreptăţii, nouă ne-a strălucit


*l lui Dumnezeu, părinte David )naintea c3ivotului umrei a săltat 2ucând iar noi poporul cel s(âal lui Dumnezeu, plinirea )nc3ipuirilor văzând să ne veselim dumnezeieşte că a )nviat Hristos ca c*totputernic!



"ntarea a 0,a

Irmos8 "ă mânecăm cu mânecare adâncă şi )n loc de mir cântare să aducem "tăpânului şi să vedepe Hristos, "oarele Dreptăţii, tuturor viaţa răsărind


.ilostivirea a, cea nemăsurată cei ţinuţi )n le+ăturile iadului, văzându-o la lumină au meHristoase, cu picioare vesele lăudând Paştile cele veşnice


"ă ne apropiem purtători de %umină la Hristos, Cel ce a ieşit din mormânt ca un .ire şi să prăznu)mpreună cu cetele cele iuitoare de Praznic, Paştile lui Dumnezeu, cele mântuitoare

"ntarea a .,a

Irmos8 Coorâtu-te-ai intru cele mai de 2os ale pământului şi ai s(ărâmat )ncuietorile cele veşnicare ţineau pe cei le+aţi, Hristoase şi a treia zi, precum Iona din c3it, ai )nviat din mormânt


Păzind peceţile )ntre+i, Hristoase, ai )nviat din mormânt, Cel ce n-ai stricat c3eile 1ecioarei pr

naşterea a şi ne-ai desc3is nouă uşile aiuluiHristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi =iaţă dăruindle

.ântuitorul meu, vie şi ne2ert(ită 2ert(ă ca un Dumnezeu pe ine )nsuţi, de voie aducându-te atălai )nviat pe *dam, )mpreună cu tot neamul sculându-te din mormânt

"onda%ul, +lasul al 4-lea# De e-ai şi po+orât )n mormânt, Cela ce eşti (ără de moarte, dar puteriadului ai roit şi ai )nviat ca un nemuritor, Hristoase, Dumnezeule Zicând (emeilor# $mironosi

ucuraţi-vă!& şi apostolilor ăi, pace dăruindu-le, Cela ce dai celor căzuţi sculare

I%os8 Pe "oarele, Cel mai )nainte de soare, Carele a apus oarecând )n mormânt, mers-au mai )nainde către ziuă, căutându-l ca pe o zi, .ironosiţe (ecioare şi una către alta stri+a# o, prietenelor, vensă un+em cu miresme trupul cel de viaţă purtător şi )n+ropat, trupul carele a )nviat pe *dam ccăzut şi Carele zace )n mormânt "ă mer+em, să ne sâr+uim ca şi ma+ii şi să ne )nc3inăm şi aducem miruri )n loc de daruri, Celuia ce nu )n scutece, ci )n +iul+iu este )n(ăşat şi să plân+em şi stri+ăm# o "tăpâne, scoală-e, Cela ce dai celor căzuţi sculare

Învierea lui Hristos văzând, să ne )nc3inăm "(ântului Domnului Iisus, 5nuia Celui (ără de păcat



Crucii ale ne )nc3inăm, Hristoase, şi "(ânta Învierea a o lăudăm şi o slăvim, că u eşDumnezeul nostru, a(ară de ine pe altul nu ştim, numele ău numim

'eniţi toţi credincioşii să ne )nc3inăm "(intei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, ucurla toată lumea otdeauna inecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea %ui, că răsti+nire rădânpentru noi, cu moartea pe moarte a călcat 6de 7 ori8

"ntarea a !,aIrmos8 Cel ce a izăvit pe tineri din cuptor, (ăcându-se om, pătimeşte ca un muritor şi prin patimpe cel muritor )l )mracă )n podoaa nestricăciunii, Cel ce 5nul este inecuvântat, Dumezepărinţilor şi prea slăvit


1emeile cele +ânditoare de Dumnezeu cu miruri )n urma a au aler+at, şi pe cale ca pe un mort

lacrimi te căutau, ucurându-se s-au )nc3inat, 9ie Dumnezeului celui viu şi Paştile cele de tain5cenicilor ăi, Hristoase, ine le-au vestit


Prăznuim omorârea morţii, s(ărâmarea iadului şi )ncepătura altei vieţii veşnice şi săltând lăudăm ppricinuitorul, pe 5nul Cel inecuvântat Dumnezeul părinţilor şi prea slăvit


Cât este de simţită cu adevărat şi mult prăznuită această noapte de mântuire şi strălucită, a zilei cepurtătoare de %umină a Învierii, mai-nainte vestitoare (iind)ntru care %umina cea (ără de ani, din mormânt trupeşte tuturor a strălucit


"ntarea a &,a

Irmos8 *ceastă numită şi "(ântă Zi, 5na a sâmetelor, Împărăteasă şi Doamnă,al praznicilor Praznic şi sărătoare este a sărătorilor )ntru care inecuvântăm pe Hristos )n veci


'eniţi cu rodul viţei cel nou al dumnezeieştii veselii )n ziua cea vestită a Învierii

Împărăţiei lui Hristos să ne )mpărtăşim lăudându-% pe Dânsul ca pe un Dumnezeu )n veci

idică )mpre2ur oc3ii tăi "ioane şi vezi că iată a venit la tine ca nişte (ăclii de Dumnezeu luminade la *pus şi de la .iazănoapte şi de la mare şi de la ăsărit (ii tăi, )ntru tine inecuvântând pHristos )n veci

Preasfnt+ 6reime3 Dumnezeul nostru3 Slav+ ie<

Părinte *totţiitorule şi Cuvinte şi Du3ule, 1ire ceea ce eşti 5na )n trei Ipostasuri,şi dumnezeiască, )ntru ine ne-am otezat şi pe ine te inecuvântăm, )ntru toţi vecii


"ntarea a =,a

Irmos8 În+erul a stri+at Celei pline de dar, curată 1ecioară, ucură-te şi iarăşi zic ucură-te, că 1iău a )nviat a treia zi din mormânt

8ăreşte suflete al meu pe el ce a înviat a treia zi din mormânt, Dătătorule de viaţă

%uminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit "altă acumte ucură "ioane, iar tu, curată :ăscătoare de Dumnezeu,veseleşte-te )ntru Învierea Celui născut al tău

Hristos, paştile cele nouă, >ertfa cea vie >ertfită, mieluşelul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatlumii

;, dumnezeiescul, o iuitul, o prea dulcele ău +las căci cu noi e-ai (ă+ăduit să (ii cu adevărapână la s(ârşitul veacului, Hristoase pe care )ntărire de năde2de, credincioşii avându-l, ne ucurăm

În4er strălucitor către femei a stri4at6 nu mai plân4eţi, că Hristos a Înviat<

;, Paştile cele mari şi prea s(inţite, Hristoase ;, )nţelepciunea lui Dumnezeu şi Cuvântul l

Dumnezeu şi Puterea dă-ne nouă mai adevărat să ne )mpărtăşim cu ine, )n Ziua ce ne)nseratăÎmpărăţiei ale

8ăreşte suflete al meu, pe el ce a Înviat a treia zi din mormânt, pe Hristos, dătătorul de viaţă

%uminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit "altă acum te ucură "ioane, iar tu curată :ăscătoare de Dumnezeu, veseleşte-te )ntru Învierea Celui născut al tău

uminnda

Cu trupul adormind ca un muritor, Împărate şi Doamne, a treia zi ai )nviat, pe *dam din stricăciuradicand şi moartea pierzând-o, Paştele nestricăciunii, lumii de mântuire

A%atistul Sfintei Învieri a Domnului

"e cântă de trei ori# Hristos a înviat din morţi,

u moartea pe moarte călcând, -i celor din morminte

=iaţă dăruindu$le<

ug+%iunile 1n%ep+toare

În numele *atălui, şi al /iului şi al Sfântului Duh! (min!

Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <

Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <Împărate ceresc, 8ân4âietorule, Duhul (devărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineş=istierul 5unătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe nde toată intinăciunea, şi mântuieşte, @unule, sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi!

Slavă *atălui şi /iului şi Sfântului Duh! -i acum şi pururea şi în vecii vecilor! (min!

7reasfântă *reime, miluieşte$ne pe noiADoamne, curăţeşte păcatele noastreAStăpâne, iartă fărădele4ile noastreASfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele *ău!

Doamne, miluieşte < Doamne, miluieşte <

Doamne, miluieşte <Slavă *atălui şi /iului şi Sfântului Duh! -i acum şi pururea şi în vecii vecilor! (min!

*atăl nostru, are eşti în ceruri, sfinţească$se numele *ău, vie împărăţia *a, facă$se voia *precum în cer aşa şi pe pământ! 7âinea noastră cea spre fiinţă dă$ne$o nouă astăzi! -i ne iarnouă 4reşalele noastre, precum şi noi iertăm 4reşiţilor noştri! -i nu ne duce pe noi în ispită, ci niz5ăveşte de cel rău! ă a *a este Împărăţia şi puterea şi slava, a *atălui şi a /iului şi a SfântulDuh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! (min!

8iluieşte$ne pe noi, Doamne, miluieşte$ne pe noi, că nepricepându$ne de nici un răspunaceastă ru4ăciune aducem ?ie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii ro5ii *ăi, miluieşte$ne pe noi!

Slavă *atălui şi /iului şi Sfântului Duh!

Doamne, miluieşte$ne pe noi, că întru *ine am nădă>duitA nu *e mânia pe noi foarte, nici pomefărădele4ile noastre, ci caută şi acum ca un 8ilostiv şi ne iz5ăveşte pe noi de vră>maşii noştri, c*u eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul *ău, toţi lucrul mâinilor *ale şi numele *ăchemăm!

-i acum şi pururea şi în vecii vecilor! (min!

Uşa milostivirii deschide$o nouă,5inecuvântată 1ăscătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei nădă>duim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamulcreştinesc!

rezul

red Într$Unul Dumnezeu, *atăl (toţiitorul, /ăcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celvăzute şi nevăzute!-i întru Unul Domn Iisus Hristos, /iul lui Dumnezeu, Unul$1ăscut, are din *atăl S$a născumai înainte de toţi vecii! &umină din &umină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevăra1ăscut, nu făcut, el de o fiinţă cu *atăl, prin are toate s$au făcut!are pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire!S$a po4orât din ceruri -i S$a întrupat de Duhul Sfânt şi din 8aria /ecioara -i S$a făcut om!-i S$a răsti4nit pentru noi în zilele lui 7ilat din 7ont, -i a pătimit şi S$a în4ropat! -i a înviattreia zi după Scripturi ! -i S$a suit la ceruri şi -ade de$a dreapta *atălui! -i iarăşi va să vină cu slavă, să >udece viii

morţii, ( cărui Împărăţie nu va avea sfârşit!-i întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă /ăcătorul, are din *atăl purcede,ela ce împreună cu *atăl şi cu /iul este închinat şi slăvit, are a 4răit prin prooroci!Întru$una Sfântă So5ornicească şi apostolească @iserică,8ărturisesc un 5otez întru iertarea păcatelor,(ştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie! (min <

"onda%ul #*părătorul cel mare şi Doamne, iruitorul morţii celei veşnice, ca cei ce ne-am izăvit de omorâr

cea du3ovnicească, cele de laudă aducem ţie, noi roii ăi şi zidirea a Cel ce ai iruinţă asupmorţii, de moartea păcatelor sloozeşte-ne pe noi, care +răim# Iisuse cel ce ai înviat din morînviază şi sufletele noastre<

I%osul lÎn+erii, Învierea a Hristoase .ântuitorule, ne)ncetat o laudă )n ceruri <i pe noi cei de pe pămâ)nvredniceşte-ne cu inimă curată a-ţi cânta ţie, unele ca acestea# Iisuse, Cel nepătruns, Care luminepe toţi credincioşii, luminează-ne şi pe noi cei ce trăim )n )ntunericul necunoştinţei=Iisuse, Cel ce ai )nviat din morţi şi la toate le dai viaţă, )nviază-ne şi pe noi, cei omorâţi )n păcate=Iisuse, Cel ce e-ai )nălţat la cer şi ai )nălţat pe cei ce nădă2duiesc )ntru ine, )nalţă-ne şi pe noi c

plecaţi spre pământ=Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta atălui şi părtaşi slavei ale )i (aci pe cei ce e iuesc pe ine, nu lipsi pe noi de slava a=Iisuse, el ce vei veni să >udeci viii şi morţii, nu ne >udeca pe noi, după fărădele4ile noastre, miluieşte$ne după mare mila *aAIisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al ',lea'ăzând, Doamne, oamenii căzuţi, e-ai )ntrupat şi ai )nviat pe toţi, dăruindu-le celor )nviaţi toa

spre mântuire Înviază-ne şi pe noi cei omorâţi din pricina păcatelor, ca să-ţi cântăm ţie# (liluia<

I%osul al ',lea.intea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieţii )nviază, omorând moartea Pentru aceasnumai cu inima simţind ucuria )nvierii şi ast(el (iind luminaţi, cu +las de ucurie du3ovniceas+răim către ine unele ca acestea#Iisuse, el ce ai intrat prin uşile încuiate, intră şi în casa sufletelor noastreAIisuse, el ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii tăi, întâmpină$ne şi pe noi, pe calea acestei vieţi,

ne mântuieşteAIisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele ale, aprinde şi inima noastră cea rece, spre dorirde slava a=Iisuse, el ce *e$ai cunoscut întru frân4erea pâinilor, dă$ne şi nouă a *e cunoaşte dumnezeiasca împărtăşanieAIisuse, el ce ai fă4ăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor *ăi, trimite$ne şi nouă pe acest Dumân4âietor de la *atălAIisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al *,lea

Cu puterea a, cea dumnezeiască, )nviind pe %azăr, )nviază-ne şi pe noi cei ce suntem doorâţi patimi şi zăcem )n păcatul nepocăinţei, ca sculându-ne după +lasul ău, să cântăm cântare# (liluia

I%osul al *,lea*vând putere asupra morţii, su(letele le-ai c3emat din moarte, Iisuse C3eamă-ne şi pe noi, dadâncul păcatelor noastre, că şi noi, curăţindu-ne simţirile, 9ie celui ce străluceşti cu lumina cneapropiată, cu ucurie să-ţi cântăm cântare de iruinţă, aşa#Iisuse, iruitorul morţii, iruieşte patimile noastre cele rele=Iisuse, Dătătorule de viaţă, dă-ne şi nouă o viaţă mântuitoare=

Iisuse, izvorul 5ucuriei, 5ucură inima noastră întru îndreptările *aleAIisuse, el ce ai săturat, cu cinci pâini şi doi peşti, cinci mii de 5ăr5aţi în pustie, afară de femeşi de copii, hrăneşte$ne şi pe noi cu pâinea *a cereascăAIisuse, năde2dea celor căzuţi, scoate-ne şi pe noi din adâncul răutăţilor noastre=Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al -,lea'i(orul patimilor ne tulură şi ne )neacă= ci e ro+ pe ine Iisuse, )ntinde-ne, ca şi lui Petru, mâna cea de a2utor şi cu puterea Învierii ale, ridică-ne şi ne )nalţă a cânta 9ie# (liluia<

I%osul al -,lea*vând )mucurătoarea veste a )nvierii ale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc şi pământul ucură= iar noi prăznuind veselia cea veşnică, )ndrăznim a-9i cânta unele ca acestea#Iisuse, Cel ce şezi )ntru lumina cea neapropiată, (ii aproape tuturor creştinilor, după )ndurările aleIisuse, el ce iu5eşti zidirea *a, nu ne uita pe noi cei de pe urmăAIisuse, Cel ce atra+i inimile noastre la ine, )ntoarce la ine şi inima noastră cea ticăloasă=Iisuse, Cel ce )mplineşti toate cererile cele une, )mplineşte şi doririle noastre cele une, ca mmult decât toate să e iuim pe ine=Iisuse, el ce primeşti orice picătură de lacrimi nu îndepărta ru4ăciunile noastreA

Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al 0,lea'iaţă de Dumnezeu plăcută izvorăşte din ine, o Iisuse, 1iul Dumnezeului celui viu Pentru acee ru+ăm pe ine, ca să nu ne piardă pe noi uci+ătorul de su(lete, nici să ne )nc3idă +ura ca murim nepocăiţi, ci )nvredniceşte-ne să-ţi cântăm# (liluia<

I%osul al 0,lea

'ăzând cu Du3ul pe Dumnezeu )nviat, veniţi să em ăutură nouă, nu din piatră stearpă neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii şi purtătorul de viaţă mormânt al .ântuitorului, care, pământul cel neroditor al su(letelor noastre udându-l, ne-a )nvăţat pe toţi a cânta unele ca acestea#Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sân+ele ău, )nvredniceşte-ne (ără de lipsă, a priacest prea cinstit sân+e=Iisuse, el ce trimiţi ploaie asupra celor drepţi şi asupra celor păcătoşi, stropeşte$ne şi pe noi charul *ău, ca să aducem roadă duhovniceascăAIisuse, Cel ce nu e-ai scârit de păcătoasa care ţi-a sărutat cu lacrimi de pocăinţă picioarele adă-ne şi nouă a-9i uda picioarele ale cu lacrimi de umilinţă=Iisuse, el ce ai întărit pe *oma în credinţa învierii *ale, dă$ne şi nouă credinţă nefăţarnicăA

Iisuse, el ce ai zis6 căutaţi şi veţi afla, dă$ne şi nouă a *e 4ăsi pe *ineAIisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<"onda%ul al .,leaPropovăduind cu du3ul ne)ncetat ucuria )nvierii ale, celei purtătoare de viaţă, Iisuse, Dumnezenostru, dă să (im şi noi, păcătoşii, părtaşi acestei )nvieri, ca ne)ncetat să cântăm )n Ierusalimul cel sus# (liluia<

I%osul al .,lea"trălucind la toată lumea cu )nvierea "a Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină#

cerul şi pământul şi cele de dedesut= ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, )ntru ca)ntăriţi (iind vom cânta unele ca acestea#Iisuse, el ce toate le umpli de lumina *a, luminează şi ochii noştri cei întunecaţiAIisuse, Cel ce ai )mpreunat cerul cu pământul, ridică-ne şi pe noi de pe pământ la cer=Iisuse, el ce *e$ai po4orât cu lumina *a cea dumnezeiască în cele de dedesu5t, po4oară$*e şi adâncul inimilor noastreAIisuse, Cel ce ai scos din temniţele iadului su(letele ce e aşteptau, scoate-ne şi pe noi, păcătoşii, d)ntunericul mâ3nirii, căci viaţa noastră de iad s-a apropiat=Iisuse, el ce tuturor le întinzi prea curatele *ale mâini, cuprinde$ne şi pe noi, ticăloşii, în 5raţe*aleA

Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al !,lea'rând Domnul Hristos ca să descopere oamenilor puterea dumnezeirii "ale, "-a acoperit cu pecetlui Caia(a şi nestricând-o, )naintea celor ce-% păzeşti, ca un purtător de iruinţă s-a sculat şi ne)nvăţat a-I cânta# (liluia<

I%osul al !,lea.inunat şi cu neputinţă este a pricepe, cum ieri ne-am )n+ropat )mpreună cu ine, Hristoase, iar a

ne sculăm )mpreună cu ine, )n Du3 Dar cu ucurie Îţi cântăm 9ie unele ca acestea#

Iisuse, el ce ai înviat şi ai dat în dar tuturor viaţă, întraripează mintea noastră, ca să$?i urme?ie purureaAIisuse, el ce ai sfinţit pământul cu picioarele *ale, sfinţeşte şi 4ândurile noastre, cele care înalţă la *ineAIisuse, el ce nu ai oprit a se zu4răvi prea cinstitul *ău chip, dă$ne şi nouă a avea pururea sufletele noastre chipul Învierii *aleAIisuse, Cel ce ai primit cei doi ani ai văduvei, primeşte şi de la noi cântarea aceasta=

Iisuse, Cel ce n-ai osândit pe (emeia des(rânată, ci, prin puterea a, ai )ndreptat-o pe calea cea unnu osândi nici uzele noastre cele )ntinate care e sărută pe ine, prin cântări de laudă=Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al &,lea"trăin lucru, că pe Dumnezeu Întrupat şi )nviat din morţi, noi astăzi cu cu+etul văzându-%, toa+ri2a cea lumească să o lepădăm <i ca pe Împăratul tuturor să-% primim şi să-I cântăm %ui# (liluia

I%osul al &,leaotul ai (ost iuire, Iisuse, către omul cel căzut şi ai pus la dumnezeiască stra2ă pe, de Dumnez

+răitorul, *vacum, să stea )mpreună cu noi şi să arate pe )n+erul cel purtător de lumină, care a +răluminat despre )nvierea a Pentru aceasta şi noi +răim 9ie unele ca acestea#Iisuse, el ce ai fost păzit de ostaşi, trimite la stra>a sufletelor noastre, pe în4erul păzitor, pe canoi îl alun4ăm cu păcatele noastre, ca să ne păzească şi să ne călăuzească spre mântuire, pentrînvierea *aAIisuse, el ce ai or5it cu dumnezeiasca *a strălucire ochii celor ce *e stră>uiau, întoarce ochnoştri de la deşertăciune şi$i luminează, spre cunoştinţa adevărului!Iisuse, Cel ce ai )ntreat pe apostolul Petru# >.ă iueşti0> dă-ne şi nouă să avem c3ipul dra+ostei lde la urmă=

Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru apostolul lepădarea de ine, iartă şi nouă lepădările cele din (iecaceas, de poruncile ale=Iisuse, Cel ce ai dat putere apostolilor ăi, a le+a şi a dezle+a, dezlea+ă-ne şi pe noi de nedreptăţinoastre!Iisuse, el ce ai înviat din morţi înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al =,leaoată (irea omenească, )n ine s-a prea slăvit, cu )nvierea a, Iisuse, şi prin aceasta s-a dărunestricăciune trupurilor s(inţilor, adeverindu-ne aceasta prin moaştele s(inţilor şi cântându-ţi umilinţă# (liluia<

I%osul al =,leaDe Dumnezeu +răitorii ritori mânecă cu du3ul )ntâmpinând ieşirea din mormânt, şi )n loc de mcântare Îţi aduce 9ie, ca "oarelui dreptăţii şi "tăpânului= cu ale căror cântări, primeşte şi acesru+ăciuni ale noastre#Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe ine, primeşte şi ale noastre cântări de laudă, mulţumire şi de cerere=Iisuse, Soarele dreptăţii, luminează sufletele noastre cele întunecateAIisuse, Cel ce pe pescari i-ai (ăcut vânători de oameni, atra+e şi voia noastră cea rea, spre ascultar

a=

Iisuse, Cel ce pe "aul l-ai pre(ăcut )n mai-marele *postol, )nţelepţeşte-ne şi pe noi cei ce rătăcim=Iisuse, pentru ru4ăciunile acestui (postol şi ale tuturor sfinţilor *ăi, fie$ţi milă de noi păcătoşiiAIisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al #$,lea'oind a mântui neamul omenesc, Iisuse, e-ai po+orât pe pământ şi Însuţi Dumnezeu (iind, ai primneputinţele noastre, ca şi )n ele să se arate puterea a, care ne )ndeamnă a cânta# (liluia<

I%osul al #$,leaCel ce ai )nviat, Iisuse Hristoase, .ântuitorul şi Dumnezeul nostru, u, Cel ce e-ai po+orât )n cemai de 2os ale pământului şi ai s(ărâmat le+ăturile cele veşnice, )n care se ţineau le+ate su(letelsloozeşte-ne şi pe noi de le+ăturile păcatului, ca să-9i cântăm 9ie unele ca acestea#Iisuse, el ce ai încredinţat pe iu5itul *ău ucenic 8aicii *ale, încredinţează$ne şi pe noi în4ri>iei, cele mântuitoareAIisuse, Cel ce su(erinţele .aicii ale le-ai pre(ăcut )n ucurie, dă-ne şi nouă, nevrednicilor, rădare să purtăm crucea noastră=Iisuse, el ce ai dat lumii ocrotitoare pe 8aica *a, dă$ne şi nouă, păcătoşilor, ca să fim su

acoperământul eiAIisuse, el ce nu ai oprit pe prunci a se atin4e de *ine, dă$ne şi nouă 5lândeţile şi curăţia inimpruncilorAIisuse, Cel ce ai lierat pe des(rânata şi i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, dă-ne şi noca de acum să nu e mai )ntristăm=Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al ##,leaCântare de umilinţă, despre )nvierea a, inevoieşte ca să-ţi aducem ţie, .ântuitorul nostru <i pr

aceasta să primească su(letele noastre mirul vindecării de nălucirile cele vătămătoare, ca săcântăm 9ie pururea# (liluia<

I%osul al ##,leaPrimind, prin )nvierea a, razele strălucitoare ale darului, şi prin aceasta, ca prin o+linddu3ovniceşte văzând scularea a cea aducătoare de viaţă, ne )nc3inăm cinstitei ale cruci şi slăvit)nvierii ale, pe care o lăudăm şi o slăvim, cântând aşa#Iisuse, el ce ai plecat cerul, primeşte şi ru4ăciunea noastră, ca un îndurătorAIisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoară po(tele noastre cele trupeşti=Iisuse, el ce *e$ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, dă$ne şi nouă cu totul a ne preda ?ie

Iisuse, Cel ce e-ai suit la ceruri, ca să pre+ăteşti locaşuri celor ce e iuesc pe ine, aşează-ne şi noi )n locaşurile ale=Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta atălui, numără-ne şi pe noi cu oile cele de-a dreapta a=Iisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al #',leaDarul ău dă-ni-l nouă Iisuse, Cel ce pe toţi ne-ai iuit, primeşte ru+ăciunea noastră, ca o pâr+ă, c9i aducem 9ie <i depărtează de la su(letele noastre tot +ândul cel viclean, ca (ără osândă să-cântăm 9ie# (liluia<

I%osul al #',leaCântând prea slăvită )nvierea a, e slăvim pe ine, o Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, credem că dăruieşti tuturor viaţă veşnică Pentru aceasta, )ntru această numită şi s(ântă zi, ca (raunul pe altul să ne )mrăţişăm Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru )nvierea a Deci cu+ură şi cu o inimă să cântăm unele ca acestea#Iisuse, el ce 5inecuvântezi pe cei ce *e 5inecuvântează pe *ine, 5inecuvântează şi acuosteneala noastră cea după putereA

Iisuse, el ce sfinţeşti pe cei ce nădă>duiesc întru *ine, sfinţeşte şi doririle şi 4ândurile noastreAIisuse, el ce *e$ai fă4ăduit să fii cu cei credincioşi până la sfârşitul veacului, fii neîncetat şi cnoi păcătoşiiAIisuse, uvântul cel (devărat al *atălui, curăţă cuvintele noastre cele nevrednice, ca să lăudăm pe *ineAIisuse, 7aştile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viaţă, sălăşluieşte$ne în locaşul *ăluminându$ne haina sufletelor noastreAIisuse, el ce ai înviat din morţi, înviază şi sufletele noastre<

"onda%ul al #*,lea 6de 7 ori8

;, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte şi celor din morminte le-ai dăruit viaţprimeşte ca un miros de ună mireasmă du3ovnicească această puţină ru+ăciune <i dăruieşte-nouă, celor ce suntem )n mormântul nesimţirii, viaţă veşnică, ca să-9i cântăm 9ie# *liluia!

"e cântă apoi# Hristos a )nviat 6de 7 ori8 şi se (ace )nc3eierea

7entru ru4ăciunile 7reasfintei 1ăscătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor 7ărinţilor noştri şi atuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, /iul lui Dumnezeu, miluieşte$ne pe noi! (min!

9acest acatist se citeşte de la 7aşti până la Înălţarea Domnulu

A%atistul Sfintelor Paşti

"e cântă# 6de trei ori8# Hristos a înviat din morţi,

u moartea pe moarte călcând, -i celor din morminte

=iaţă dăruindu$le<

ug+%iunile 1n%ep+toare

În numele *atălui, şi al /iului şi al Sfântului Duh! (min!

Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <Slavă ?ie, Dumnezeul nostru, Slavă ?ie <

Împărate ceresc, 8ân4âietorule, Duhul (devărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineş=istierul 5unătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe nde toată intinăciunea, şi mântuieşte, @unule, sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte *are, Sfinte fără de moarte, miluieşte$ne pe noi!


7reasfântă *reime, miluieşte$ne pe noiADoamne, curăţeşte păcatele noastreAStăpâne, iartă fărădele4ile noastreA

Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele *ău!

Doamne, miluieşte < Doamne, miluieşte < Doamne, miluieşte <


*atăl nostru, are eşti în ceruri, sfinţească$se numele *ău, vie împărăţia *a, facă$se voia *precum în cer aşa şi pe pământ! 7âinea noastră cea spre fiinţă dă$ne$o nouă astăzi! -i ne iarnouă 4reşalele noastre, precum şi noi iertăm 4reşiţilor noştri! -i nu ne duce pe noi în ispită, ci niz5ăveşte de cel rău!

8iluieşte$ne pe noi, Doamne, miluieşte$ne pe noi, că nepricepându$ne de nici un răspunaceastă ru4ăciune aducem ?ie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii ro5ii *ăi, miluieşte$ne pe noi!

Slavă *atălui şi /iului şi Sfântului Duh!

Doamne, miluieşte$ne pe noi, că întru *ine am nădă>duitA nu *e mânia pe noi foarte, nici pome

fărădele4ile noastre, ci caută şi acum ca un 8ilostiv şi ne iz5ăveşte pe noi de vră>maşii noştri, c*u eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul *ău, toţi lucrul mâinilor *ale şi numele *ăchemăm!

-i acum şi pururea şi în vecii vecilor! (min!

Uşa milostivirii deschide$o nouă,5inecuvântată 1ăscătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei nădă>duim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamulcreştinesc!

rezul red Într$Unul Dumnezeu, *atăl (toţiitorul, /ăcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celvăzute şi nevăzute!-i întru Unul Domn Iisus Hristos, /iul lui Dumnezeu, Unul$1ăscut, are din *atăl S$a născumai înainte de toţi vecii! &umină din &umină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevăra1ăscut, nu făcut, el de o fiinţă cu *atăl, prin are toate s$au făcut!are pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire!S$a po4orât din ceruri -i S$a întrupat de Duhul Sfânt şi din 8aria /ecioara -i S$a făcut om!

-i S$a răsti4nit pentru noi în zilele lui 7ilat din 7ont, -i a pătimit şi S$a în4ropat! -i a înviattreia zi după Scripturi ! -i S$a suit la ceruri şi -ade de$a dreapta *atălui! -i iarăşi va să vină cu slavă, să >udece viii morţii, ( cărui Împărăţie nu va avea sfârşit!-i întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă /ăcătorul, are din *atăl purcede,ela ce împreună cu *atăl şi cu /iul este închinat şi slăvit, are a 4răit prin prooroci!Întru$una Sfântă So5ornicească şi apostolească @iserică,

8ărturisesc un 5otez întru iertarea păcatelor,(ştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie! (min <

7salmul 38iluieşte$mă, Dumnezeule, după mare mila *a, şi după mulţimea îndurărilor *ale, şter4fărădele4ea mea! 8ai vârtos mă spală de fărădele4ea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte! fărădele4ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea! ?ie Unuia am 4reşit, rău înaintea *a am făcut, aşa încât drept eşti *u întru cuvintele *ale şi 5iruitor când vei >udec*u! ă iată întru fărădele4i m$am zămislit şi în păcate m$a născut maica mea! ă iată adevăruai iu5it, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii *ale mi$ai arătat mie! Stropi$mă$vei c

isop şi mă voi curăţi, spăla$mă$vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi al5i! (uzului meu vei d5ucurie şi veselieA 5ucura$se$vor oasele mele cele smerite! Întoarce faţa *a de către păcatemele, şi toate fărădele4ile mele şter4e$le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Dudrept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! 1u mă lepăda de la faţa *a, şi Duhul *au cel Sfânu$& lua de la mine! Dă$mi mie 5ucuria măntuirii *ale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreştÎnvăţa$voi pe cei fără de le4e căile *ale, şi cei necredincioşi la *ine se vor întoarce! Iz5ăveşte$mde vărsarea de sân4e Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii meleA 5ucura$se$va lim5a mea ddreptatea *a! Doamne, 5uzele mele vei deschide şi 4ura mea va vesti lauda *a! ă de$ai fi vo>ertfă, ?i$aş fi datA arderile de tot nu le vei 5inevoi! Bertfa lui Dumnezeu, duhul umilitA inim

înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va ur4isi! /ă 5ine, Doamne, întru 5unăvoirea *a, Sionului, să se zidească zidurile Ierusalimului! (tunci vei 5inevoi >ertfa dreptăţii, prinosul şi arderile dtotA atunci vor pune pe altarul *ău viţei!"onda%ul #8*leasă dintre toate zilele, această numită şi s(ântă zi, Praznic al praznicelor este şi "ărătoaresărătorilor, )n care Hristos a )nviat din mormânt, iadul prădându-? şi pe oameni )nviindu-i P*cesta preaslăvindu-l toţi să-I cântăm# Hristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

I%osul l8În+erii astăzi, Hristoase Dumnezeule, cântă )n ceruri Învierea ta din morţi şi pe noi pe pământ n

)nvredniceşte, cu inimă curată, să e slăvim şi cu ucurie să-9i cântăm#Hristos a )nviat, În+eri veseliţi-vă )n ceruriHristos a )nviat, oameni sărătoriţi pe pământHristos a )nviat, stri+aţi Domnului tot pământulHristos a )nviat, cântaţi Dumnezeului nostru cântare nouăHristos a )nviat, astăzi drepţii să se veseleascăHristos a )nviat, porţile iadului astăzi să se zdroeascăHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul '8

'ăzând pe 1iul @i şi Dumnezeu )nviat, Cea plină de Har, Curată, 5na cea Aună şi :epri3ănită )nt(emei, şi care, prima, a auzit de la Dânsul# $Aucură-te&, primind ucuria tuturor, .aiPreanevinovată, ucurându-se a +răit din inimă# (liluia!

I%osul '8Cerurile cu )nţelepciune să se veselească, iar pământul să se ucure, să prăznuiască toată lumea, cvăzută şi cea nevăzută, )nvierea lui Hristos= cântându-I %ui#

Hristos a )nviat, veselie veşnicăHristos a )nviat, nimeni să nu (ie )ntristatHristos a )nviat, să prăznuiască toată (ăpturaHristos a )nviat, să se ucure toate cele de su cer )mpreună cu noiHristos a )nviat, astăzi este mântuirea lumiiHristos a )nviat, astăzi "oarele cel Prea(rumos a strălucit tuturor din mormântHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul *8Cu putere Dumnezeiască l-ai mântuit pe strămoşul *dam, cu moartea a ai stricat locaşurile mor

şi pe toate le-ai luminat cu razele Învierii, ai trezit pe morţii cei din veac, Hristoase .ântuitornostru, (iind )ncepătura celor adormiţi, ca să auzi de la toţi# (liluia!

I%osul *8*vând nemăsurată unătate, e-ai po+orât din cer şi, )ntrupându-e, mai presus de minte, HristoaDumnezeul nostru, e-ai coorât )ntru cele mai de 2os ale pământului şi l-ai ridicat cu ine pe *daşi pe toţi cei le+aţi cu le+ăturile iadului %a lumină mer+ând, cu picioare vesele, Hristoase, Paşticele veşnice au lăudat aşa#Hristos a )nviat, unde )ţi este iadule iruinţa0

Hristos a )nviat, unde )ţi este moarte oldul0Hristos a )nviat, nici un mort să nu mai (ie )n mormântHristos a )nviat, să stăpânească acum viaţaHristos a )nviat, iadul s-a roit, cei morţi )ndrăzniţiHristos a )nviat, mormintele s-au desc3is, cei din iad sculaţi-văHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul -81urtuna de )ntristare a )ncetat acum, iar ceata de (emei aler+ând )n +raă, cu miresme, (oarte ddimineaţă la mormântul Dătătorului de viaţă, căutând mai )nainte de soare pe "oarele ce odinioară

apus )n mormânt Iar Preacuratul ău rup, Hristoase ne+ăsindu-? au +răit# cine a luat un om mo+ol şi )n+ropat0 'ăzând )nsă pe În+erul cel purtător de lumină, au cântat cu (rică lui Dumneze(liluia!

I%osul -8.ironosiţele (emei, auzind de la )n+er# De ce căutaţi pe Cel viu )ntre cei morţi0 De ce plân+eţi pCel :estricăcios ca şi cum ar (i )ntru stricăciune0 s-au ucurat, )nc3inându-se Dumnezeului Cel'iu <i pricepând Paştile tainice, au cântat cu ucurie#Hristos a )nviat, Paştile cele mari astăzi nouă ne-au strălucit

Hristos a )nviat, timpul suspinelor pentru noi a )ncetat

Hristos a )nviat, astăzi lestemul @vei s-a dezle+atHristos a )nviat, astăzi plânsul nostru s-a pre(ăcut )n ucurieHristos a )nviat, )n loc de mir să aducem cântare "tăpânuluiHristos a )nviat, )n loc de lacrimi să ne curăţim simţirile şi să-% vedem pe HristosHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul 08

Înviind Hristos cu slavă din morţi, .aria .a+dalena a venit )n +raă la mormântul Dătătorului viaţă şi văzând că piatra a (ost răsturnată de pe mormânt, cu lacrimi a +răit În+erului ce şedea# 5ns-a ascuns, deci 'iaţa 'eşnică0 "au pe Domnul meu .i-% daţi, sau toţi )mpreună cu mine săcântăm cu credinţă# (liluia<I%osul 08'ăzând lân+ă mormânt, ca pe un +rădinar, pe Hristos, .aria .a+dalena %-a )ntreat zicând# "punmi, unde l-ai pus, ca să-% iau! Cunoscând, )nsă Învierea a, Hristoase, la toată lumea a inevesaşa#Hristos a )nviat, (emei părăsiţi-vă de lacrimiHristos a )nviat, (ecioare, intraţi )ntru ucuria Domnului vostru

Hristos a )nviat, *postoli săltaţi cu ucurie DumnezeiascăHristos a )nviat, oameni )ndulciţi-vă cu toţi de această sărătoareHristos a )nviat, cei dintâi şi cei de pe urmă, cinstiţi această ziHristos a )nviat, o+aţii şi săracii )mpreună veseliţi-văHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul .8Propovăduitoarele (emei au inevestit (eciorelnicului *postol, că Domnul, Dătătorul de 'iaţă, astăa )nviat din mormânt *cesta repede aler+ând, s-a dus )n +raă la mormânt, mai repede decât Pet

şi aplecându-se, a văzut doar veşmintele zăcând <i a intrat )n mormânt şi a văzut şi a crezut <i )nnevăzând cu oc3ii trupeşti pe Hristos, %-a văzut cu iuirea inimii şi cu credinţa I-a cântat# (liluia!

I%osul .8"culându-se Hristos din mormânt s-a arătat )ntâi (emeilor, pentru că i-au dovedit iuire caldă cânera pe Cruce 'ăzându-%, )nsă, pe Petru, venind )ntristat la mormânt, s-a arătat şi lui, ca unul avea inimă ună şi era milostiv, )naintea celorlalţi ucenici *cesta s-a umplut de nespusă ucurie)ntre+ii lumi a inevestit aşa#Hristos a )nviat, astăzi celor morţi li s-a dat )nviereHristos a )nviat, astăzi )ntre+ii lumi s-a vestit mântuirea

Hristos a )nviat, astăzi oile cele rătăcite să se )ntoarcă la PăstorHristos a )nviat, astăzi oameni ai lui Dumnezeu să vă lieraţi de )ntristareHristos a )nviat, ucuraţi-vă toţi cu ucurie ne+răităHristos a )nviat, sărutaţi-vă unul pe altul cu sărutare s(ântăHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul !8'rând Domnul, Dătătorul de 'iaţă, să umple toată lumea de ucuria )nvierii "ale, le-a trimis (emei să vestească *postolilor că s-a sculat omorând moartea= acestea pe În+eri uimind prin cură

su(letelor, au aler+at la *postoli, cu picioare vesele, +răind# Cu adevărat, Hristos a )nviat şi viu va)n veci, cântaţi %ui, aşadar, cu ucurie# (liluia!

I%osul !8Cu minunată ucurie, Hristoase, au primit *postolii vestea )nvierii ale de la s(intele (emei, că dvoie e-ai 2ert(it pentru toţi, 2ert(ă vie, ca un miel de un an, Paştile Curăţitoare şi aşa au ineveslumii )ntre+i#

Hristos a )nviat, Paştile cele noiHristos a )nviat, Bert(a cea 'ieHristos a )nviat, .ielul lui Dumnezeu Cel ce ridică păcatele lumiiHristos a )nviat, prin rana "a pe toţi i-a vindecatHristos a )nviat, astăzi toată (ăptura să se ucure şi să se veseleascăHristos a )nviat, astăzi Aiserica lui Dumnezeu să prăznuiascăHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul &8În(ricoşătoare şi preaslăvită este Învierea a, Hristoase, că e-ai sculat din morţi şi nu ai ru

peceţile mormântului, precum porţile 1ecioarei nu le-ai desc3is )ntru :aşterea a *cum )nsă, Învierea a, ne-ai desc3is porţile aiului ca, )mpreună cu tâl3arul, să intrăm cu ine )n Palacântându-9i ca unui Dumnezeu# (liluia!

I%osul &8*stăzi, nouă, tuturor credincioşilor, Hristoase, ne-au strălucit Paştile cele "(inte şi ni s-au desc3uşile raiului, ca toţi să mer+em la lumina )nvierii ale De la apus şi de la miazănoapte, şi de răsărit, şi de la miazăzi, (iii ăi, inecuvântând Paştile cele veşnice cu ast(el de cântări stri+ă#Hristos a )nviat, din mormânt iertare tuturor ne-a strălucit

Hristos a )nviat, tuturor credincioşilor ne-a venit izăvire de )ntristareHristos a )nviat, să se )ndulcească toţi de acest ospăţ al credinţeiHristos a )nviat, primiţi toţi o+ăţia 3aruluiHristos a )nviat, nimeni să nu plân+ă pentru păcateHristos a )nviat, nimeni să nu se mai teamă de moarteHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul =8*cum toate s-au umplut de lumină cerul, pământul ,cele de dedesut# cerul că se urcă la atDomnul de 'iaţă Dătătorul, pământul că a strălucit astăzi din mormânt "oarele dreptăţii, ce

dedesut că a coorât 1iul lui Dumnezeu, Cel 5nul :ăscut, acolo unde este )nsuşi )ntunericul, toaplinindu-le )n c3ip de ne+răit "ă se )nc3ine %ui tot pământul şi să prăznuiască )nvierea %ui toa(ăptura, cântându-I# (liluia!

I%osul =8De Dumnezeu +răitorul Isaia să stea )mpreună cu noi şi să arate cum a văzut mai )nainte ziua cpurtătoare de lumină a Învierii ale, vorind despre ine, Hristoase# .oartea va (i iruită, morţii v)nvia şi se vor scula din morminte Iar noi, )mplinite văzând toate acestea, să ne veselDumnezeieşte, cântându-9i#

Hristos a )nviat, să prăznuim astăzi omorârea morţii

Hristos a )nviat, să vestim astăzi )nceputul vieţii veşniceHristos a )nviat, astăzi primăvara )şi revarsă miresmele şi (ăptura cea nouă se ucurăHristos a )nviat, astăzi s-a +onit (urtuna cea )ntunecată a păcatului şi oamenii cei noi ai iserisărătorescHristos a )nviat, toate cele vec3i, noi s-au (ăcutHristos a )nviat, astăzi cerul s-a desc3is şi tot trupul vede 1aţa %uiHristos a înviat, moartea a călcat, oameni, veseliţi$vă<

"onda%ul #$8'rând să mântuieşti toate, ai (ă+ăduit să (ii cu noi, Hristoase, până la s(ârşitul veacului Iar nauzind +lasul ău Dumnezeiesc, având )ntărire de năde2de, ne ucurăm de Învierea a, cântându-ca unui Dumnezeu# (liluia!

I%osul #$8'ăzându-% pe Împăratul Hristos ieşind din +roapă ca un .ire, (emeile de Dumnezeu )nţelepţite venit )n +raă după Domnul Iar noi purtând (ăclii, ieşim )n )ntâmpinarea .irelui şi prăznui)mpreună cu cetele cele iuitoare de praznice Paştile lui Dumnezeu cele mântuitoare, cântând

ucurie acestea#Hristos a )nviat, ieşiţi precum (ecioarele )ntru )ntâmpinare a .ireluiHristos a )nviat, veniţi purtătorii de lumină la HristosHristos a )nviat, umpleţi su(letele voastre de (rumuseţe DumnezeiascăHristos a )nviat, aprindeţi luminile voastre cu untdelemnul curăţieiHristos a )nviat, să ne ucurăm Dumnezeieşte, că .irele este )mpreună cu noiHristos a )nviat, să ne ucurăm prealuminat, că s-a +ătit lo+odnicei PalatHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul ##8Cântare de ucurie )n loc de miruri aducem astăzi şi sărătoarea de acum o prăznuim )n aceass(ântă, mântuitoare şi prealuminoasă zi, că )n ea %umina cea (ără de ani, cu trupul, a răsărit dmormânt, ca o vestitoare şi purtătoare de lumină zi a )mpărăţiei celei :e)nserate, iar pe inHristoase, e (ericim şi )ţi cântăm# (liluia!

I%osul ##8%umină nemăsurată, mai luminoasă decât soarele, nouă tuturor, celor ce şedem )n )ntuneric, nerăsărit din mormântul ău, Hristoase, şi lumea )ntrea+ă ai luminat, pentru aceasta se ucură toamar+inile pământului, se veseleşte şi cântă Aiserica a Hristoase, proslăvind aşa )nvierea a#

Hristos a )nviat, cu adevărat s(ântă şi luminoasă este această mântuitoare noapteHristos a )nviat, cu adevărat sărătoare a sărătorilor este această numită şi s(ântă ziHristos a )nviat, ucură-te şi te veseleşte acum, "ioane "(inteHristos a )nviat, luminează-te şi te ucură acum, Aiserică a lui HristosHristos a )nviat, că slava Domnului peste ine a strălucitHristos a )nviat, să se umple toţi (iii ăi de ucurie veşnicăHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul #'8

Harul ău, Hristoase, tuturor credincioşilor ai izvorât astăzi, )n această vestită zi a Învierii ale, pcare ai arătat-o preaslăvită 'eniţi să ne ucurăm să ne veselim )ntr-)nsa, să ne )mpărtăşim de veselDumnezeiască a )mpărăţiei lui Hristos, cântându-I ca unui Dumnezeu# (liluia!

I%osul #'8Cântând a a prealuminată Înviere, Hristoase, ne )nc3inăm 9ie, celui )nviat, şi cu credinţă şi cdra+oste cădem la picioarele ale, şi cu o sin+ură +ură )ţi cântăm, ca nişte (raţi aşa#

Hristos a )nviat, unul pe altul să ne )mrăţişăm cu ucurieHristos a )nviat, să-i iertăm şi pe cei ce ne urăsc pe noiHristos a )nviat, toate simţurile lăuntrice să le curăţimHristos a )nviat, unul pe altul să ne sărutăm cu sărutarea s(inţilorHristos a )nviat, cu cântări să intrăm )n curţile %uiHristos a )nviat, )n casa %ui vom petrece toate aceste zile luminoaseHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul #*8;, Paştile cele mari şi Preas(inţite Hristoase, o, )nţelepciunea şi Cuvântul lui Dumnezeu şi Putere

În loc de mir primeşte această cântare a noastră şi, ca un Dumnezeu Puternic, ridică-ne )mpreună cine şi pe noi şi ne )ndumnezeieşte, ca să ne ucurăm )n ziua cea ne)nserată a Împărăţiei ale, ceruri şi acolo cu toţi s(inţii să cântăm# (liluia, (liluia, (liluia!

*poi se zice#I%osul l8În+erii astăzi, Hristoase Dumnezeule, cântă )n ceruri Învierea ta din morţi şi pe noi pe pământ n)nvredniceşte, cu inimă curată, să e slăvim şi cu ucurie să-9i cântăm#Hristos a )nviat, În+eri veseliţi-vă )n ceruri

Hristos a )nviat, oameni sărătoriţi pe pământHristos a )nviat, stri+aţi Domnului tot pământulHristos a )nviat, cântaţi Dumnezeului nostru cântare nouăHristos a )nviat, astăzi drepţii să se veseleascăHristos a )nviat, porţile iadului astăzi să se zdroeascăHristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

"onda%ul #8*leasă dintre toate zilele, această numită şi s(ântă zi, Praznic al praznicelor este şi "ărătoaresărătorilor, )n care Hristos a )nviat din mormânt, iadul prădându-? şi pe oameni )nviindu-i P

*cesta preaslăvindu-l toţi să-I cântăm# Hristos a înviat, moartea a călcat, oameni veseliţi$vă<

ug+%iune

C 7reasfântă şi 7reaslăvită &umină Hristoase, care ai strălucit între4ii lumi întru Învierea *mai mult decât Soarele< În această prealuminată, preaslăvită mântuitoare zi a Sfintelor 7aşti toÎn4erii în ceruri se veselesc şi toată făptura se 5ucură pe pământ şi toată suflarea *e preaslăveşpe *ine, /ăcătorul ei!

(stăzi s$au deschis uşile raiului şi cei morţi au fost slo5oziţi prin co5orârea *a în iad! (cum toas$au umplut de lumină, şi cerul şi pământul şi cele de dedesu5t!Să vină, dar, &umina *a în sufletele şi în inimile noastre întunecate şi să lumineze noaptpăcatului ce se 4ăseşte acolo, ca şi noi să fim luminaţi şi curăţiţi cu lumina adevărului în acesluminoase zile ale Învierii *ale, ca o nouă făptură întru *ine! -i astfel luminaţi, să venim întîntâmpinarea *a, ca a unui 8ire ce iese din mormânt!

-i precum ai adus 5ucurie, cu arătarea *a, sfintelor femei, care au venit toate de dimineaţă c

miruri la mormântul *ău, aşa şi acum luminează noaptea adâncă a patimilor noastre, noudimineaţă a despătimirii şi a curăţiei, ca să *e vedem pe *ine cu ochii inimii, mai frumos decsoarele, şi să auzim preadoritul *ău 4las6 @ucuraţi$vă<

-i astfel 4ustând din Dumnezeiasca 5ucurie a Sfintelor 7aşti, încă aici de pe 7ământ, să fipărtaşi veşnicelor şi marilor 7aşti, în ceruri, în ziua cea neînserată a împărăţiei *ale, unde va5ucurie nespusă, 4lasul neîncetat al celor ce prăznuiesc şi dulceaţa celor ce privesc /aţa *a!

ă *u eşti &umina cea adevărată şi luminezi toate, Hristoase, Dumnezeul nostru, şi ?ie scuvine slavă în vecii vecilor!

(mi

9acest acatist se citeşte de la 7aşti până la Înălţarea Domnului:



nduiala "easurilor Sfintelor Paşti

În ziua luminatului praznic al Învierii lui Hristos, )n toată "ăptămâna %uminată, precum şi ;dovania Paştilor 6miercuri, )nainte de Înălţarea Domnului8, ru+ăciunile dimineţii şi ale serii su)nlocuite de rostirea Ceasurilor, după următoarea rânduială#

Pentru ru+ăciunile "(inţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostrmiluieşte-ne pe noi *min

Hristos a )nviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le 6dtrei ori8

Învierea lui Hristos văzând, să ne )nc3inăm "(ântului Domnului Iisus, 5nuia Celui (ără de păcCrucii ale ne )nc3inăm, Hristoase, şi "(ântă Învierea a o lăudăm şi o slăvim= că u eDumnezeul nostru, a(ară de ine pe altul nu ştim, numele ău numim 'eniţi, toţi credincioşii, să )nc3inăm "(intei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, ucurie la toată lumea otdeauninecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea %ui, că răsti+nire rădând pentru noi, cu moartea

moarte a călcat 6de trei ori8

P+rintele Ilie "leopa , Predi%+ la Învierea Domnului

Hristos a înviat din morţi, fiind începătură 9a învierii: celor adormiţi 9I or! #, '3:

Hristos a 1nviat <

Iuiţi credincioşi, astăzi prăznuim praznicul praznicelor şi sărătoarea sărătorilor (stăzi es5ucurie duhovnicească pretutindeni în lumea creştină! (stăzi Domnul şi Dumnezeul 8ântuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin învierea Sa! Cerul şi pământul după cuviinsă se veselească, căci lumina Învierii Domnului a umplut de lumină cerul şi pământul şi iadul şi ptoţi cei ţinuţi )n le+ăturile morţii cu năde2dea )nvierii, la veşnică veselie i-au adus prin coorâr.ântuitorului )n iad

•

Astăzi Hristos, viaţa noastră a pus temelie nouă neamului omenesc prin învierea Sa şiîncununat toate minunile preaslăvite făcute de El pe pământ.• Astăzi este ziua Învierii Domnului, iruinţa împăcării, surparea răzoiului, stricarea morţii

înfrân!erea diavolului.• Astăzi după dreptate ni se cade să repetăm cuvintele profetului "saia# Unde$ţi este, moar

5iruinţa ta; Unde$ţi este, moarte, 5oldul tău; $%sea &', &() " *orinteni &+, ++.• Astăzi uşile de aramă le-a zdroit Stăpânul "isus Hristos şi pe însăşi numirea morţii

scimat-o, căci nu se mai numeşte moarte, ci somn.

.ai )nainte de venirea lui Hristos şi de iconomia Crucii, )nsuşi numele morţii era (oarte )n(ricoşCă omul cel dintâi, după ce a (ost creat de Dumnezeu, cu moarte a (ost ameninţat# Din pomcunoaşterii 5inelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei mune4reşit 61acere , ?E8

<i proorocul David zice prin Du3ul "(ânt# 8oartea păcătoşilor este cumplită 6Psalm 77, 8 Dnu numai moarte se numea despărţirea su(letului de trup, ci şi iad *scultă şi pe patriar3ul Iacozicând# =eţi po4orî 5ătrâneţele mele în iad 61acere /, 748 Iar proorocul David zice# Dumnezeu iz5ăvi sufletul meu din mâna iadului 6Psalm /4, ?F8

Dar după ce Hristos Dumnezeul nostru "-a adus 2ert(ă pe cruce pentru noi şi a )nviat din morţi,trans(ormat moartea )n somn, ca un iuitor de oameni Căci )n loc de moarte, adormire şi somn zice mutarea noastră din cele de aici *scultă )nsuşi pe .ântuitorul, zicând# &azăr, prietenul nostra adormit şi mer4 să$l trezesc 6Ioan ??, ??8 Căci precum ne este nouă uşor a scula pe cel doarme, aşa şi "tăpânul nostru Cel de oşte poate )nvia pe cei morţi Însă de vreme ce cuvântul zde Domnul era nou şi străin şi ucenicii nu l-au )nţeles, mai arătat le-a zis# &azăr a murit< 6Ioan ??/8

Încă şi marele *postol Pavel, dascălul lumii, scriind tesalonicenilor, zice# Despre cei ce au adorm

nu voim să fiţi în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi care nu au năde>de! ă de credem cIisus a murit şi a înviat, tot aşa credem că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduîmpreună cu "l! 1oi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înaintecelor adormiţi 6I esaloniceni /, ?7-?G8

(ţi văzut, fraţilor, că pretutindenea moartea se numeşte adormire şi somn; (ţi văzut cât dstrălucită este 5iruinţa Învierii lui Hristos; Prin Învierea Domnului nenumărate unătăţi ni s-dat

/rin înviere amă!irea diavolilor s-a pierdut.

/rin înviere iruim moartea. /rin înviere trecem cu vederea viaţa cea de acum. /rin înviere către răsplata cea veşnică ne sâr!uim. /rin înviere, cu trup fiind înfăşuraţi, de cei fără trup ne apropiem dacă vovoi.

• Astăzi iruinţele cele strălucite ale noastre s-au făcut.

• Astăzi Hristos Domnul a iruit moartea şi pe tiranul diavol l-a surpat, iar nouă cale cătmântuire prin înviere ne-a dăruit.

Deci toţi să ne ucurăm, să săltăm şi să ne veselim că .ântuitorul a iruit moartea şi iadul şi pentmântuirea noastră pe toate le-a lucrat

Iuiţi credincioşi, )n cele ce urmează dorim să arătăm pe scurt cu ce (el de trup vor )nvia s(inţiidrepţii lui Dumnezeu, precum şi păcătoşii, )n ziua )nvierii cea de oşte de la s(ârşitul lumii Despacestea vorind, aducem )n mi2loc cuvântul "(intei "cripturi, care arată că patru vor (i )nsuşiriledarurile s(inţilor şi ale drepţilor la )nvierea cea de apoi

*cest adevăr )l arată prealuminat marele *postol Pavel, care zice#

Se seamănă trupul întru stricăciune, înviază întru nestricăciune Iată darul nestri%+%iuni Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă Iată darul str+lu%irii< Despre acest darstrălucirii, şi Domnul a zis# (tunci drepţii vor străluci ca soarele întru împărăţia *atălui l6.atei ?7, /78

Se seamănă întru slă5iciune, înviază întru putere Iată darul puterii!

Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc Iată darul su54ir+t+4ii! ei înviaţi v

avea trupuri uşoare, duhovniceşti, nestricăcioase, adică nemuritoare, asemenea în4erilorCorinteni ?G, /-//8

Dar (iindcă am amintit şi de trupurile păcătoşilor din vremea )nvierii, să ştiţi că mare deoseire vavea trupurile celor răi de ale s(inţilor şi drepţilor )n ziua 2udecăţii de apoi rupurile păcătoşilor varăta starea cumplită )n care au trăit pe pământ şi )n(ricoşatele pedepse ce )i aşteaptă, când le va ziDomnul# Duce$ţi$vă de la 8ine, 5lestemaţilor, în focul cel veşnic, care este 4ătit diavolului în4erilor lui 6.atei G, /?8

<i vor (i trupurile acestora )n(ricoşate la vedere şi pline de spaimă În locul strălucirii se vor )mrăcu adânc de )ntuneric, care va semăna cu )ntunericul cel din a(ară al iadului <i după cum strălucir(ericiţilor va (i )nsoţită de (rumuseţe preaminunată, tot aşa, trupurile păcătoşilor vor avea maspaimă şi urâciune <i măcar că vor avea nestricăciune ca şi drepţii, această nestricăciune o vor avpentru a se c3inui veşnic )n iad şi niciodată a se mistui

Însă, dacă dorim să avem fericire veşnică la învierea de apoi, să nu fim fără de 4ri>ă, ci cu fricăcutremur să slu>im 7rea5unului nostru Dumnezeu până la ultima noastră suflare! C3iar dacineva ar (i )mpodoit cu toate (aptele une, nu poate (i (ără +ri2ă )n veacul de acum .ântuitorul spune că# ine va ră5da până la sfârşit, acela se va mântui 6.atei ?, 8 "ă luăm pildă de



corăierii care vin cu corăiile pline de multe o+ăţii şi unătăţi @i prive+3ează pururea, c3iar câa2un+ la liman sunt cu mare +ri2ă ca nu cumva să se lovească cu coraia de vreo stâncă şi să li )ntâmple prime2die şi pa+uă mare

*uziţi ce zice dumnezeies%ul p+rinte Ioan /ur+ de Aur )n această privinţă# > Să nu finepăsători şi nerecunoscători faţă de 5inefacerile care le$am luat prin Învierea Domnului! 1isă zicem6 iată, 7ostul 8are a trecut, de acum putem să fim fără de 4ri>ă! ăci acum, mai mu

decât înainte, tre5uie să avem mare 4ri>ă pentru suflet ca nu cumva trupul întărindu$se, pe suflsă$l facă mai neputincios! a nu purtând 4ri>ă pentru ro5, de stăpân să ne lenevim! ănevoinţa noastră duhovnicească este pentru toată viaţa>

Iuiţi credincioşi, zice Sfntul Apostol Pavel# Cricine se luptă, se înfrânează de la toate Corinteni , G8 Iar Sfntul Ioan /ur+ de Aur zice# > (m lepădat povara postului, dar n$alepădat şi rodul postului! ăci este cu neputinţă şi osteneala postului a o lepăda şi rodul postula$l secera! ( trecut osteneala nevoinţelor, dar să nu treacă râvna faptelor 5une! S$a dus postudar să rămână evlavia! ( trecut postul cel trupesc, dar n$a trecut şi postul cel duhovnicesc, careste mai 5un decât acela, iar acela pentru acesta s$a făcut >

7rin postul duhovnicesc înţele4em lucrarea faptelor 5une, pe care suntem datori să le facem tocei ce suntem 5otezaţi în numele 7reasfintei *reimi şi credem în Hristos el înviat din morţi!

În fruntea faptelor 5une care ne a>ută cel mai mult la mântuirea sufletului este iu5irea creştin?+r+ iu5ire3 f+r+ iertare şi milostenie nu este mntuire3 nu sunt Paşti3 ni%i 5u%urie 1n sufleni%i 1nviere din moartea p+%atelor3 ni%i pa%e 1n inimile noastre

Iată o istorioară adevărată despre doi creştini certaţi unul cu altul, care s-au )mpăcat )n noaptea

Înviere

Doi oameni, 5uni prieteni creştini, au a>uns la o ceartă din lucrarea diavolului de la nişte lucrude nimic! Unul, din fire mai iute, l$a în>urat şi l$a insultat 4reu pe celălalt cu prile>ul unîntâlniri familiare! -i astfel s$a aşternut între ei o mare duşmănie! Deşi cel ocărit şi 5at>ocordorea să$l dea în >udecată pe cel ce l$a nedreptăţit şi l$a în>urat, mai ales că la acest lucru îndemnau mulţi, el totuşi n$a făcut aceasta şi dorea din toată inima să resta5ilească pacea prietenia cea mai dinainte! Dar celălalt nu voia cu nici un chip să$l înţelea4ă, ci spre duşmăniepornea prin purtările şi vor5ele sale cele rele!

( început 7ostul mare, se apropiau Sfintele 7aşti şi între ei nici o schim5are nu se făcuse, măccă mer4eau amândoi în fiecare Duminică la Sfânta @iserică! În Sâm5ăta 8are s$au spovedamândoi, urmând să se împărtăşească la Sfânta &itur4hie, în noaptea Învierii! 7reotul, cacunoştea 5ine ce se petrecea între ei, îl povăţuia de multe ori pe cel ce întreţinea starea dduşmănie, ca să$şi revizuiască 4ândurile şi vor5ele sale şi să$şi ceară iertare! (celaşi îndemn canon stăruitor de pocăinţă i$a dat şi la spovedanie! Dar el, deşi s$a fă4ăduit, n$a făcut aceastSpre miezul nopţii, clopotele cu sunetul lor duios, chemau poporul la Sfânta Înviere! Unul a păpra4ul 5isericii cu adâncă mâhnire în inimă, că nu este iertat de vecinul său! (l doilea a intrat

5iserică cu frică pentru că nu şi$a îndeplinit canonul, ci avea încă răutate şi duşmănie, la careîndemna mereu 5lestematul diavol!

Slu>5a Învierii se desfăşura înălţător în mireasma dumnezeiască ce plutea în Sfânta @isericDuios şi convin4ător a început la strană cântarea6 > iua Învierii şi să ne luminăm cu prăznuirşi unul pe altul să ne îm5răţişăm! -i să zicem, fraţilor, şi celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toapentru înviere şi aşa să stri4ăm6 Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi cel

din morminte viaţă dăruindu$leE! /iori puternici i$au z4uduit sufletul şi trupul, lacrimi fier5inţse prelin4eau pe o5raz şi rotea ochii în toate părţile ca să vadă pe vecinul său! 1u i$a fost 4resă$l descopere!

hiar în acel moment, acela se strecură prin mulţime către dânsul, i$a ieşit înainte şi s$aîm5răţişat, zicând încet6 EHristos a înviat<E După răspunsul plin de dra4oste al vecinuluE(devărat a înviat<E, a adău4at cu şi mai multe lacrimi în ochi6 EIartă$mă, dra4ul meu, iartămă< 1u se va mai întâmpla niciodată felul cum m$am purtat cu tine! Sfânta Înviere a lucrputernic asupra mea şi m$a învăţat că nu$i 5ine, nici evan4helic, nici creştineşte, nu$i omeneş

ceea ce am făcut eu cu tine, în timp ce tu ai ră5dat şi aşteptat cu încredere acest ceas împăcării!

(stfel satana s$a pră5uşit, Hristos Domnul S$a preaslăvit prin lucrarea puternică a Învierii Salduşmănia s$a spul5erat, pacea şi dra4ostea s$au reaşezat între ei la vremea cuvenită şi cu frică dDumnezeu, cu credinţă şi cu dra4oste au primit Sfânta Împărtăşanie! Domnul el pururea viu prezent în *aina Sfintei "uharistii i$a 5inecuvântat şi le$a întărit împăcarea, care n$a mai fotul5urată în timpul vieţii lor, deşi răutăciosul diavol căuta să$i tul5ure din nou!

Cât de mult are de )nvăţat (iecare din noi, din acest eemplu z+uduitor de re)ntoarcere sinceră

Hristos a acestor două su(lete şi de retrăire adevărată )n @l, prin iruinţa puternică a "(intei Învier"t de mult ar tre5ui noi s+ ne revizuim gndurile3 sim4irile şi purt+rile şi s+ ne apropiem inim+ 1nfrnt+ şi smerit+3 %u inima plin+ de %redin4+ şi dragoste de Potirul SfintÎmp+rt+şanii3 %a s+, primim pe Hristos Domnul nostru "el pururea viu şi gata ori%nd s+ s+l+şluias%+ 1ntre noi, precum spune aşa de limpede )n "(ânta "a @van+3elie# el ce mănân*rupul 8eu şi 5ea Sân4ele 8eu, rămâne întru 8ine şi "u întru el 6Ioan F, GF8

'rem noi să ne 3otărâm pentru aceasta0 @ste spre (olosul nostru, spre (olosul vieţii pământeşticereşti Pentru că numai uni4i %u Domnul nostru Iisus Hristos vom putea 1n4elege mai 5ine

mai adn% adev+ratul rost al vie4ii noastre p+mnteşti 'om păşi si+ur iruitori pe drumul s(indesăvârşiri morale şi spre slăvile nes(ârşitei vieţuiri )n cele cereşti

Iuiţi credincioşi, astăzi este 7aştile Domnului! (stăzi Hristos, =iaţa noastră, a 5iruit moarteiadul şi pe diavolul! (stăzi ni s$au deschis porţile Faiului şi ale Împărăţiei erurilor! (stăîn4erii se 5ucură împreună şi preamăresc pe Dumnezeu! Deci să lepădăm din casele şi iniminoastre toată răutatea, toată întristarea şi păcatul şi să primim cu 5ucurie pe Hristos el înviaSă ne închinăm rucii pe care S$a răsti4nit Hristos! Să sărutăm mormântul din care a înviDomnului! Să urmăm cu credinţă şi năde>de pe 8ântuitorul nostru, împreună cu 8aiDomnului, cu (postolii, cu toţi sfinţii, cu părinţii şi înaintaşii noştri! Să ne sărutăm duhovniceş

frate cu frate, să ne împăcăm, să ne iu5im unii pe alţii căci astăzi am do5ândit iertarea mântuirea prin Înviere! 1imeni să nu fie trist, nimeni să nu$şi piardă credinţa şi năde>dea necazurile vieţii, căci Hristos el înviat este cu noi! Îl purtăm în noi şi rămâne în veci cu noi, dvom rămâne în dra4ostea &ui şi$I vom păzi poruncile!

Cu această credinţă dătătoare de viaţă, care ne dă putere şi iruinţă, să cântăm )mpreună cântarÎnvierii# > Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte via

dăruindu$le> *min

Hristos a 1nviat<P+rintele Ilie "leopa , Predi%+ la Învierea Domnului

*u trupul adormind ca un muritor,Împărate şi Doamne, a treia zi ai înviat,pe Adam din stricăciune ridicând şi moarteapierzând) /aştile nestricăciunii, lumii de mântuire.

9&uminânda de la slu>5a Învier

Hristos a 1nviat<

"uiţi credincioşi, astăzi este ziua cea prealuminată şi preaveselitoare a Învierii Domnului *stă

este cel mai mare praznic al Aisericii lui Hristos şi sărătoarea sărătorilor De această sărătoarePreaslăvitei Învieri a lui Hristos atârnă mântuirea noastră *cestea )nţele+ându-le şi avându-le vederea minţii, vom )ndrăzni a vori câteva lucruri despre această slăvită sărătoare a ÎnvieDomnului, )ntru care Hristos, 7aştile nostru S$a >ertfit pentru noi 6I Corinteni G,E= @(eseni , ??/8 şi, prin Învierea Sa, ne$a trecut pe noi din moarte la viaţă 6I Ioan 7, ?/8

.ai )ntâi treuie să ştim că taina Învierii Domnului şi a învierii morţilor a fost descoperipatriarhilor, proorocilor şi drepţilor din &e4ea =eche şi celor mai înainte de &e4e! De aceea, voarăta mai )ntâi m+rturiile Sfintei S%ripturi )n această privinţă

• Patriar3ul Iaco, proorocind şi inecuvântând pe (iii săi, a arătat că din Iuda va răsări Domnnostru Iisus Hristos şi că %ui se vor supune, zicând# 1u va lipsi sceptru din Iuda, nici toiade cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni Împăciuitorul, ăruia se vor supun

popoarele 61acere /, ?8 • Iov cel mult-rădător, proorocind despre răscumpărarea neamului omenesc prin Hristos Iis

şi despre )nvierea trupurilor )n ziua cea mare a Budecăţii de apoi, a zis# -tiu Făscumpărătorul meu este viu şi că "l, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pul5e

această piele a mea care se destramă! -i afară din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu! 7 "l Îl voi putea vedea şi ochii mei Îl vor privi, nu ai altuia! -i de dorul acesta măruntaiemele tân>esc în mine 6Iov ?, G-E8

• Iar proorocul şi )mpăratul David se veselea cu năde2dea Învierii Domnului şi că nu va (i lăs)n iad su(letul lui şi zicea# 7entru aceasta, s$a veselit inima mea şi s$a 5ucurat lim5a medar încă şi trupul meu se va sălăşlui întru năde>de! ă nu vei lăsa sufletul meu în iad, nivei da pe cel cuvios al *ău să vadă stricăciunea 6Psalm ?G, -?= 1apte , F-E8

• Proorocul ;sea, arătând că .ântuitorul nostru Iisus Hristos pe cei credincioşi )i va izăvi droia iadului prin Învierea "a, zice# Din mâna iadului îi voi iz5ăvi pe ei şi din ro5ia morţii

voi scoate pe ei! *poi, arătând iruinţa .ântuitorului asupra morţii şi a iadului prin PatimaÎnvierea "a, zice# Unde îţi este, moarte, 5iruinţa ta; Unde îţi este, iadule, 5oldul tău; 6;s?7, ?/8

• .arele prooroc Isaia, arătând despre )nvierea morţilor prin porunca .ântuitorului la Budecade apoi, zice# 8orţii *ăi vor trăi şi trupurile lor vor învia< Deşteptaţi$vă, cântaţi de 5ucurvoi cei ce vă sălăşluiţi în pul5ere< ăci roua *a este rouă de lumină şi din sân

pământului, um5rele vor învia 6Isaia F, ?8• *celaşi lucru, arătându-l şi marele prooroc Daniel, zice# 8ulţi din cei ce dorm în ţărân

pământului se vor scula, unii la viaţă veşnică, iar alţii la ocară şi ruşine veşnică 6Daniel ?8

• 1ericiţii .acaei, când erau c3inuiţi de pă+ânul *ntio3 pentru că păstrau %e+ea lui .oise, mărturisit despre )nvierea morţilor, zicând# *u, dar, nele4iuitule, ne scoţi pe noi din aceasviaţăA însă Împăratul lumii pe noi, cei ce murim pentru le4ile &ui, iarăşi ne va învia, cînviere de viaţă veşnică 6II .acaei E, 8

• Încă şi proorocul Iezec3iel a văzut mai )nainte taina )nvierii morţilor, prin mulţimea oaseluscate ce i s-au arătat 6Iezec3iel 7E,?-?8 şi )nvierea mortului ce s-a atins de oasele s(ântul

prooroc @lisei, care )nc3ipuiau )nvierea morţilor 6I' e+i ?7, ?8 Dar şi Ilie proorocul, ru+ăciunea către Dumnezeu, a )nviat pe (iul văduvei din "arepta "idonului 6III e+i ?E, ?8, iar @lisei proorocul cu ru+ăciunea sa a )nviat pe (iul sunamitencei 6I' e+i /, 7-7G8

• %a (el proorocul Iona prealuminat a )nc3ipuit Învierea Domnului şi po+orârea %ui la iad, şederea )n pântecele c3itului şi revenirea la viaţă după trei zile şi trei nopţi 6Iona , ?-??8

Până aici am adus mărturii ale Învierii lui Hristos din 'ec3iul estament Iar în 1oul *estament cmai mare şi preasfânt şi adevărat vestitor al învierii din morţi a fost Însuşi Domnul Dumnezeul7ntuitorul nostru Iisus Hristos

• %a cererea cărturarilor de a le da un semn, @l a zis# 1eam viclean şi desfrânat cere semn, dsemn nu i se va da lui decât semnul lui Iona proorocul! ă precum a fost Iona în pântece



chitului trei zile şi trei nopţi, aşa va fi şi /iul Cmului în inima pământului, trei zile şi trnopţi 6.atei ?, 74-/8

• *ltă dată, .ântuitorul, vestind ucenicilor "ăi Învierea "a din morţi, le-a zis# =oi toţi vă vsminti întru 8ine în noaptea aceasta, căci scris este6 @ate$vor păstorul şi se vor risipi oiturmei! Dar după Învierea 8ea, voi mer4e mai înainte de voi în Galileea 6.atei F, 7?-7

• *ltă dată şi mai luminat a vestit despre patima şi Învierea "a din morţi, zicând ucenicilor "ă/iul Cmului tre5uie să pătimească multe şi să fie defăimat de 5ătrâni, de arhierei şi d

cărturari şi să fie omorât, dar după trei zile va învia 6.arcu 4, 7?8• În alt loc ne spune "(ânta @van+3elie despre patima şi Învierea Domnului, zicând# De atun

a început Iisus să arate ucenicilor &ui că "l tre5uie să mear4ă la Ierusalim şi s pătimească multe de la 5ătrâni, de la arhierei şi de la cărturari şi să fie ucis şi a treia zi sînvieze 6.atei ?F, ?8

• 7e când stră5ăteau Galileea, 8ântuitorul a zis iarăşi ucenicilor Săi6 /iul Cmului va să fdat în mâinile oamenilor! -i$& vor omorî, dar a treia zi va învia! -i ei s$au întristat foart6.atei ?E, -78

• %a (el spune şi evan+3elistul %uca# Iată, ne suim la Ierusalim şi se vor împlini toate ce

scrise prin prooroci despre /iul Cmului, căci va fi dat pă4ânilor şi va fi 5at>ocorit şi vaocărât şi scuipat! -i după ce Îl vor 5iciui, Îl vor ucideA iar a treia zi va învia 6%uca ?4, 7778

"uiţi credincioşi, am arătat până aici mărturiile Învierii Domnului care s-au vestit de s(inţii prooroşi de Însuşi Hristos

*cum vom aminti mărturiile ucenicilor &ui şi ale tuturor celor ce au crezut într$Însul şi au văzcu ochii lor Învierea &ui din morţi!

• ea dintâi mărturie despre Învierea Domnului ne$o arată Sfânta mare mironosiţă întocmai cu (postolii, 8aria 8a4dalena!

Iată ce zice dumnezeiasca @van+3elie după .arcu, )n această privinţă# -i înviindimineaţa, în ziua dintâi a săptămânii 9Duminică:, "l S$a arătat întâi 8ari

8a4dalena, din care scosese şapte demoni! (ceasta, mer4ând, a vestit pe cei fuseseră cu "l şi care se tân4uiau şi plân4eau! -i ei, auzind că este viu şi că a fovăzut de ea, n$au crezut 67ar%u ?F, -??8

Iar "(ânta @van+3elie de la .atei zice# După ce a trecut sâm5ăta, când se luminde ziua întâi a săptămânii 9Duminică:, au venit 8aria 8a4dalena şi cealal

8arie, ca să vadă mormântul! -i iată s$a făcut cutremur mare, căci în4er Domnului, co5orând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei! înfăţişarea lui era ca ful4erul şi îm5răcămintea lui al5ă ca zăpada! -i de frica ls$au cutremurat cei ce păzeau şi s$au făcut ca morţi! Iar în4erul, răspunzând,

zis femeilor6 1u vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răsti4nit Îl căutaţi! 1u este aiccăci S$a sculat precum a zis! =eniţi de vedeţi locul unde a zăcut! -i de4ra5mer4ând, spuneţi ucenicilor &ui că S$a sculat din morţi şi iată va mer4e înaintevoastră în GalileeaA acolo Îl veţi vedea 67atei 4, G-E8

Iar dumnezeiescul Ioan @van+3elistul, vorind despre arătarea Domnului du

Înviere s(intelor mironosiţe, zice# 8aria stătea afară lân4ă mormânt plân4ând! -

*l treilea (el de )nvieri au (ost %ele f+%ute de sfin4ii prooro%i şi Apostoli şi de al4i sfinpurt+tori de DumnezeuIar al patrulea (el de )nviere, despre care se voreşte (i+urat, este 1nvierea duhovni%eas%+ dmoartea p+%atului prin taina Sfntului Gotez3 a Po%+in4ei şi a Împ+rt+şaniei3 la o vianou+ 1n Hristos 6I Ioan 7, ?/= %uca ?G, 78

"uiţi credincioşi, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai vestită, mai mare, m

preamărită şi mai (olositoare mântuirii neamului omenesc .ai mărită şi preaminunată, pentru că s(ăcut cu a "a putere dumnezeiască, "l fiind însăşi Învierea şi =iaţa 6Ioan ??, G8 8ai preamăridecât toate, fiindcă şi în4erii şi oamenii au lăudat$o, o laudă şi o vor lăuda în veacul veaculucăci fără Înviere nu este mântuire neamului omenesc!Învierea Domnului este şi învierea noastră, este sfârşitul şi cununa "van4heliei lui Hristos! DaHristos n$ar fi murit şi înviat pentru noi, zadarnică ar fi fost credinţa noastră, năde>dea şi vianoastră, căci fără Înviere, moartea şi păcatul nu pot fi 5iruite! Învierea Domnului a avut marelene+răitul e(ect de salvare a tuturor credincioşilor, de trezire a )ntre+ii lumi din moartea păcatului, c3emare a oamenilor din moarte la viaţă 6Ioan 7, ?/= Ioan ??, G8, a2utaţi de lumina @van+3eli"ale şi de 3arul "(intelor aine

7rin Înviere, 8ântuitorul nostru Iisus Hristos a devenit începătorul învierii celor adormiţi Corinteni ?G, 8, adică a învierii 4enerale a trupurilor la sfârşitul veacului! De aceea, "l esnumit el întâi născut din morţi 6Coloseni ?, ?4= omani 4, 8

Învierile din morţi săvârşite de Domnul nostru Iisus Hristos sunt mult mai slăvite decât cele (ăcude s(inţii prooroci şi *postoli şi de alţi s(inţi ai lui Dumnezeu, deoarece .ântuitorul le-a (ăcnumai cu cuvântul şi porunca "a, (ără a se mai ru+a să (ie a2utat de cineva spre a le (ace Prin acesminuni şi )nvieri din morţi, Iisus Hristos <i-a arătat puterea dumnezeirii "ale, )ncredinţându-ne

"l are stăpânire peste moarte şi peste viaţă 6Ioan , ?= ?, ?48, deoarece, după mărturia "(int"cripturi, numai Dumnezeu poate face minuni cu a Sa putere 6Ieşire ?G, ??= Deuteronom 7, Psalm E?, ?4-?= 4G, = ?7/, F= ?7G, /8 Învierile din morţi (ăcute de s(inţii prooroci, de "(in*postoli şi de alţi s(inţi ai lui Dumnezeu sunt deoseite de cele (ăcute de Domnul, căci, s-au (ăctot cu puterea %ui, )nsă la ru+ăciunea, la cererea şi credinţa s(inţilor %ui 6III e+i ?E, = I' e+i 7-7G= 1apte , 7F-/?8

Iar despre învierea sufletească, adică învierea omului din moartea păcatului, tre5uie să ştim aceasta este mai mare decât învierea din morţi! (ceastă înviere tainică în duh se săvârşeşte în ccredincioşi prin învăţătura "van4heliei, prin harul Sfintelor *aine şi prin faptele 5une, dar m

ales prin Sfântul @otez, prin care murim şi înviem tainic cu Hristos 6omani F, -4= @(eseni , F= Coloseni , ?7= 7, ?-78 /ără această înviere duhovnicească, adică fără pocăinţă, nimeni dintnoi nu se poate mântui!

; asemenea )nviere tainică din moartea păcatului, vedem )n pilda (iului risipitor, când zice# *re5usă ne veselim şi să ne 5ucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s$a afl6%uca ?G, 78 Învierea tainică din moartea păcatului numai Dumnezeu o poate cunoaşte cadevărat, deoarece "l este (cela care cercetează inimile tuturor oamenilor 6Psalm E, 8Prin 1nvierea taini%+ şi spiritual+3 omul3 1n%+ fiind viu %u trupul3 tr+ieşte o 1nviere a sufletul

s+u prin harul şi puterea lui Dumnezeu În acest (el, el trăieşte )n Dumnezeu şi Dumnezeu trăieş

)n el şi poate zice ca marele *postol Pavel# 1u mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine 6Jalate, = II Corinteni G, ?G8

;3 de ne,ar da prea5unul Dumnezeu la to4i %ei 5ine%redin%ioşi o asemenea 1nviere taini%+3 pr%are vom putea tr+i %u Domnul 1n 5u%uria 1nvierii veşni%e<

"uiţi credincioşi, astăzi sunt "(intele Paşti! *stăzi a )nviat Hristos din morţi şi ne-a izăvit moarte, de roia păcatului şi de osânda iadului *stăzi iadul a (ost +olit şi aiul s-a desc3is *stăz)n+erii cântă )mpreună cu oamenii iruinţa vieţii asupra morţii *stăzi şi noi cu toţii să ne vesel)mpreună cu Aiserica lui Hristos că nu mai suntem su le+ăturile morţii şi ale )ntunericului lepădăm, dar, )ntristarea şi răutatea şi +ri2ile cele trecătoare, că Hristos a )nnoit lumea prin Învier

Deci, să ne 5ucurăm duhovniceşte, mulţumind lui Dumnezeu că ne$a învrednicit să a>un4em în anul acesta la Sfintele 7aşti şi să cântăm împreună această frumoasă cântare6

iua Învierii şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îm5răţişăm şi să zicefraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să stri4ăm6 Hristosînviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu$le<JE!

Am

Hristos a 1nviat<

Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos , Învierea luIisus Hristos se dovedeşte prin minunile Apostolilor



Domnul a înviat cu adevăratK 9&c! '+, )+:

.ulţi pun )ntrearea# pentru ce Hristos nu S$a arătat iudeilor îndată după învierea Sa; Daceasta este o )ntreare de prisos şi ne(olositoare Dacă Hristos ar (i nădă2duit că ei prin aceasta s-

(i )ntors la credinţă, ne+reşit @l n-ar (i pre+etat, după )nvierea "a, a "e arăta tuturor

Cum că ei n-ar (i crezut nici când @l li "-ar (i arătat după )nvierea "a, o dovedeşte )nvierea lui %az*cesta murise de patru zile, aşa că puţea şi trecuse )n putreziciune Dar Hristos ?-a rec3emat la via)naintea oc3ilor iudeilor, şi iarăşi i-a deşteptat= )nsă cu toate acestea, @l n-a putut a-i aduce credinţă= dimpotrivă, i-a (ăcut mai mari vră2maşi ai "ăi Căci ei au venit şi voiau pentru aceasta a-omor)

Dacă ei n$au crezut în "l când a sculat din moarte pe un altul, nu s$ar fi înfuriat ei oare asupr&ui mai tare, când "l li S$ar fi arătat iarăşi ca înviat ; @i prin aceea ne+reşit nu s-ar (i )ndreptat,necucernicia şi osânda lor ar (i sporit (şadar pentru ca "l să$i scape de o tul5urare de prisos, nS$a arătat lor, ci numai ucenicilor SăiA căci "l i$ar fi eLpus la o mai mare pedeapsă, dacă duprăsti4nire S$ar mai fi arătat lor!

*şadar, @l "-a retras de la oc3ii lor, pentru ca să-i cruţe, dar "-a arătat lor prin minunile *postolil"ăi "ra totuna ori să fi văzut pe el înviat, ori să fi auzit pe 7etru 4răind slă5ăno4ului6 Knumele lui Iisus Hristos, scoală$te şi um5lă& 61* 7, F8

În adevăr, aceste minuni ale (postolilor, săvârşite în numele lui Hristos, erau dovada cea mputernică despre învierea Domnului, convin4ând despre învierea Sa mai mult decât arătarea Spersonală! (ceasta se adevereşte din următoarele6 Hristos a înviat şi S$a arătat ucenicilor Să

dar totuşi şi între aceştia s$a 4ăsit unul, care nu voia să creadă în învierea Domnului, adic*oma! "l dorea chiar ca, înainte de a crede, să pună de4etul său pe semnele rănilor şi cu mânsa să poată pipăi coasta Domnului! (cest ucenic petrecuse cu Domnul în cur4ere de trei anmâncase cu Domnul de$a pururea la o masă, văzuse cele mai mari semne şi minuni, auzise pînsuşi Domnul vor5ind, iar şi acum, când el a văzut, pe Domnul înviat, nu voia să creadă, pânce mai întâi nu a văzut semnele cuielor şi rana cea pricinuită de suliţă< Spune$mi mie, asemenea împre>urări ar fi crezut oare toată lumea, dacă ar fi văzut pe el înviat ; ine ar putecuteza să afirme aceasta ;

Dar noi putem )ncă şi din o altă )mpre2urare a dovedi că minunile *postolilor ne convin+ desp)nvierea lui Hristos mai puternic decât privirea )nsuşi a )nviatului Când poporul a auzit cum a zPetru către slăăno+# Kîn numele lui Iisus Hristos, scoală$te şi um5lă&, au crezut mai multe m61*# /, /8 *cel *postol, oma, a văzut pe Cel )nviat, şi totuşi nu voia să creadă= dar aceşti vră2ma

ai lui Hristos au văzut minunea lui Petru, şi pentru ea au primit credinţa

*şadar, această minune a treuit să-i (i convins despre )nviere mai lămurit si mai puternic dec)nsăşi privirea De aceea minunile şi semnele *postolilor sunt dovada cea mai puternică desp)nvierea Domnului De aceea zice @l )nsuşi# K (devăr, adevăr zic vouă, cel ce crede în 8ine va faaceleaşi, lucruri, pe care "u le fac, 5a încă şi mai mari va face & 6In ?/,& ?8 Căci (iindcă )ntacestea urmase răsti+nirea si mulţi prin aceea se scandalizaseră, de aceea acum era treuinţă

minuni mai mari

Dacă )nsă Hristos, după repausarea "a, ar (i rămas )ntru mormânt, şi )ntru moarte, precum a(irmiudeii, şi n-ar (i )nviat, nici s-ar (i )nălţat la cer, atunci nu numai că minuni mai mari nu s-ar (i pu(ace )n numele %ui, dar nici una

%uaţi aminte, că )n cele zise se cuprinde dovada cea mai )ndestulătoare a )nvierii lui Hristos ep)ncă o dată# Hristos, în cursul petrecerii Sale pe pământ, a săvârşit semne şi minuni, a sculmorţi, a vindecat leproşi, a alun4at duhurile cele rele, după aceea a fost răsti4nit şi, după cuafirmă iudeii, nu a mai înviae tre5uie să răspundem noi acum iudeilor; :oi treuie să le zicem# Dacă Hristos nu a )nviat, cudupă răsti+nirea %ui au putut să se (acă )n numele %ui )ncă mai mari minuni decât acelea pe care la (ăcut @l )nsuşi0 :iciodată n-a (ăcut cineva după moartea sa lucruri mai mari decât )n viaţa sa= )ndupă moartea lui Hristos, numele "ău a lucrat minuni care, după (el şi )nsuşire şi )n tot c3ipul au (o

mai mari, căci niciodată )n timpul vieţii Domnului umra "a n-a sculat morţi, dar umra *postolilprin puterea lui Hristos, a (ăcut aceasta de mai multe ori

<i iarăşi minunile după )nviere au (ost mai mari, căci la minunile cele de mai )nainte era )nsuporuncitorul, iară după răsti+nirea "a, c3iar slu+ile %ui numai cu numele %ui au (ăcut minuni )ncămai mari şi mai )nalte, aşa că prin aceasta puterea "a a strălucit şi mai tare şi mai slăvit Căci acee

că un altul numai prin c3emarea numelui lui Hristos a (ăcut minuni, este mult mai mare decât cân@l sin+ur ar (i săvârşit minunile

=edeţi, iu5iţilor, că minunile (postolilor după învierea Domnului au fost mai mari decminunile lui Iisus Hristos însuşi; 1u este oare aceasta o îndestulătoare dovadă despre învierCăci precum am şi zis, mai adeverez o dată# dacă Hristos a murit şi nu a înviat iarăşi, atunci ar tre5uit să înceteze şi minunile &uiA dar în fapt ele nu numai n$au încetat, ci au urmat încă şi mmari şi mai slăvite, adică acele săvârşite prin (postoli! Iară dacă Hristos nu$ar fi înviat, atunnici (postolii nu ar fi putut săvârşi în numele &ui astfel de minuniA căci era una şi aceeaşi putea Domnului, care lucra minunile atât înainte, cât şi după răsti4nire, unele prin însuşi Domnualtele prin (postoli! Dar pentru ca dovada )nvierii să (ie cu atât mai clară şi mai adevărată, de acea treuit ca minunile cele de după )nviere să (ie mai presus decât cele dinainte

Dar de unde ştim noi, întrea5ă cel necredincios, că (postolii au săvârşit astfel de minuni

numele lui Iisus; Din "(ânta "criptură, răspund eu Dar tu nu voieşti a primi această dovadă tă+ăduieşti că *postolii au (ăcut minuni= atunci recunoşti tu )ntr-)nşii o putere a lui Dumnezeu )nmai mare, căci ei atunci (ără minuni ar (i )ntors tot +loul cel mare al pământului la cunostindumnezeieştilor adevăruri, )n adevăr, aceasta ar (i (ost cea mai mare şi mai etraordinară minune, nişte oameni săraci, ne)nsemnaţi, ne)nvăţaţi şi nevoiaşi, )n număr numai de doisprezece, să (aurmători ai lor, (ără minuni, aşa de multe cetăţi şi popoare, aşa de numeroase provincii, principi domnitori, )nvăţaţi şi oratori, a mai tot +loul pământului!

Dar poate tu ai dori să vezi şi astăzi săvârşindu-se minuni 0 "i 5ine, eu îţi voi arăta nişte lucruasemenea, 5a încă şi mai mari decât cele de mai înainte, nu numai un înviat, nu numai un orau făcut să vadă, ci tot pământul, care s$a eli5erat din întunericul amă4irii, îţi voi arăta nnumai un lepros care s$a curăţit, ci atâtea popoare între4i care s$au curăţit de lepra păcatuluprin 5aia renaştere minune mai mare doreşti, tu, omule, când vezi o schim5are atât de mare şi aşa de repedurmată; =oieşti tu să ştii cum a făcut Hristos tot 4lo5ul pământului să vadă; Iată# mai )nainoamenii priveau lemnul nu ca lemn şi piatra nu ca piatră= ei numeau dumnezei aceste lucruri (ără d



viaţă, dar %redin4a i,a 1nv+4at %ine este DumnezeuQ %+%i numai prin %redin4+ poate fi pri%epua%east+ fiin4+ veşni%+ şi feri%it+

'oieşti tu să mai ai )ncă o dovadă despre )nviere 0 Pre(acerea cea mare, care s-a săvârşit )n du3uri*postolilor după )nviere= această pre(acere este o dovadă pentru )nvierea Domnului, )ncă mai madecât (aptele cele minunate ale *postolilor @ste )ndeoşte constatat că c3iar omul care )n curs

vieţii sale a (ost iuit, după moartea sa adeseori nu se mai pomeneşte Dar dacă cineva nu a (ost destulă inimă ună către un om )n viaţă, şi )ncă ?-a şi părăsit, cu atât mai si+ur )l va uita dupmoarte De acolo vine că nu este nimeni care )n cur+erea vieţii părăsind pe prietenul sau )nvăţătorul său, după moartea lui să-? pre(ere la orice alta şi să-? pună mai presus de toate, şi mai seamă când ar vedea că din această dedare şi din această râvnă a sa ar ridica asupră-şi mii prime2dii Dar vezi că, aceea ce aiurea niciodată nu se face, s$a făcut la Hristos şi la (postoli! "pe când "l încă trăia, s$au lepădat de "l şi &$au părăsit, la prinderea &ui ei au fu4it şi s$adepărtat, iar acum, după ce "l a suferit nenumărate 5at>ocuri şi defăimări, 5a chiar şi moart

pe cruce, acum ei îl preţuiesc şi$& înalţă mai presus de toate, încât pentru mărturisirea numel&ui ei cu 5ucurie >ertfesc însăşi viaţa lor!

Însă, dacă Hristos după moartea "a nu ar (i )nviat, cum ar (i (ost cu putinţă ca aceia, care )n timpvieţuirii %ui (u+iseră de prime2die, acum, după moartea %ui, de la sine să se arunce )n prime2dnenumărate 0 *oţi odinioară fu4iseră, iar 7etru se lepădase de Domnul de trei ori, chiar c>urământ! -i acest ucenic, care în timpul vieţuirii lui Hristos se temea de o 5iată slu>nică, încât

trei ori se lepădase de Domnul său, la urmă chiar prin >urământ, acum, după învierea Domnuluaşa de neo5işnuit s$a schim5at, încât el nu se înspăimântă nici de toată lumea, ci pu5lic, mi>locul a tot poporul, predica, despre el răsti4nit şi în4ropat, că a înviat a treia, zi din morţiS$a înălţat la cer!

(ceasta o face el acum fără de nici o frică şi această schim5are a sa ne dovedeşte nouă, în faptcă într$adevărat el a văzut pe el înviat!

De unde a do5ândit 7etru această 5ăr5ăţie ; De unde decât de acolo că el era deplin convindespre învierea lui Hristos ; ă el &$a văzut, a vor5it cu "l şi &$a auzit vor5ind de cele viitoarde aceea înfruntă el acum toate ostenelileA ştiind că este vor5a despre un 8ântuitor viu, do5ândit acum un cura> mai mare şi o putere mai tare, încât chiar a si murit pentru Hristos, şi voia sa a lăsat a se răsti4ni cu capul întors spre pământ!

*şadar, când tu vezi că, după moartea lui Hristos, )ncă mai mari minuni se (ac )n numele %ui decmai )nainte şi că ucenicii %ui acum )i sunt mult mai devotaţi decât )nainte, că ei acum )ndeoşvădesc o mai mare si+uranţă şi )n toate ocaziile se arată o sc3imare atât de măreaţă şi aşa dadmirailă, (ă sin+ur )nc3eierea din aceste (apte şi )ntâmplări, că prin moartea lui Hristos n-a (ototul isprăvit, că mai vârtos @l a )nviat, trăieşte, şi că @l, Cel răsti+nit, pururea rămâne Dumnezeu c

viu şi nemuritor

Căci dacă @l n-ar (i )nviat, ucenicii lui n-ar (i putut, după moartea "a, să (acă minuni )ncă mai madecât )nainte Cândva )l părăsiseră c3iar *postolii %ui, iar acum toată lumea alear+ă la @l, nu numPetru, ci mii şi mii de alţii, care au vieţuit mai târziu şi nu au văzut ei )nşişi pe Cel )nviat, şi-au dviaţa lor pentru Dânsul, au (ost decapitaţi şi au su(erit nenumărate patimi, spre a rămâne statornicimărturisirea credinţei lor )ntru Dânsul şi a putea muri )ntru ea

Dar cum putea (cela, care după socotinţa ta, o, necredinciosule, a rămas în mormânt şi nu a mînviat, cum putea acest mort a Se arăta aşa de tare şi aşa de puternic în următorii Săîndemnându$i să$& adore, şi mai 5ucuroşi a suferi şi a ră5da toate decât a lăsa credinţa într"l ; =ezi tu cum toate acestea dovedesc nesmintit învierea &ui ; .inunile, care după moartea %s-au săvârşit şi )ncă şi astăzi se săvârşesc, dăruirea cea mare a ucenicilor, pe care au arătat-o

atunci şi pe care o arată şi astăzi, prime2diile cărora s-au supus credincioşii, toate acestea sunt dovedespre )nvierea Domnului

De aceea, iu5iţilor, să nu încetăm niciodată a lăuda şi a proslăvi pe el înviat, ca să putem a>un4em la 5unătăţile cele veşnice şi ne4răite, prin harul şi prin iu5irea de oameni a Domnulnostru Iisus Hristos, căruia împreună cu *atăl şi cu de viaţă făcătorul Duh se cuvine cinstea puterea, acum şi pururea şi în vecii vecilor< (min!

din MCmilii la 7ostul 8ar

Hristos a 1nviat<



Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt 1n sfnta şi luminat+ zi a sl2vitei şi mntuitoarei Învieri lui Hristos3 Dumnezeul nostru , "hemarea la osp+4ul %redin4ei , De a 1ntrziat %ineva pn+ 1

%easul al nou+lea3 s+ se apropie3 ni%ide%um 1ndoindu,se

De este cineva credincios şi iu5itor de Dumnezeu, sN se 5ucure de acest 7raznic frumos luminat!

De este cineva slu4N înţeleaptN, sN intre, 5ucurându$se, întru 5ucuria Domnului sNu! De s$a ostenit cineva postind, sN$şi ia acum rNsplata! De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, sN$şi primeascN astNzi plata cea dreaptN! De a venit cineva dupN ceasul al treilea, mulţumind sN prNznuiascN! De a a>uns cineva dupN ceasul al şaselea, sN nu se îndoiascN nicidecum, cNci cu nimic n

va fi pN4u5it! De a întârziat cineva pânN în ceasul al nouNlea, sN se apropie, nicidecum îndoindu$se! De$a a>uns cineva a5ia în ceasul al unsprezecelea, sN nu se teamN din pricina întârziercNci darnic fiind StNpânul, primeşte pe cel din urmN ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel dal unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâiA şi pe cel din urmN miluieşşi pe cel dintâi mân4âieA şi acelui plNteşte, şi acestuia dNruieşteA şi faptele le primeşteA

4ândul îl ţine în seamN, şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudN!

/entru aceasta, intraţi toţi întru ucuria Domnului nostru# şi cei dintâi şi cei de-al doilea luaplata.7o!aţii şi s8racii, împreun8 ucuraţi-v8.*ei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua.*ei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-v8 ast8zi.6asa este plin8, osp8taţi-v8 toţi.1iţelul este mult, nimeni s8 nu ias8 fl8mând.9ustaţi toţi din osp8ţul credinţei# împ8rt8şiţi-v8 toţi din o!8ţia un8t8ţii.S8 nu se plân!8 nimeni de lips8, c8 s-a ar8tat împ8r8ţia cea de oşte.:imeni s8 nu se tân!uiasc8 pentru p8cate c8 din mormânt, iertare a r8s8rit.

:imeni s8 nu se team8 de moarte, c8 ne-a iz8vit pe noi moartea 6ântuitorului) şi a stins-o pe cel ce a fost ţinut de ea.

/r8dat-a iadul, *el ce s-a po!orât în iad) umplutu-l-a de am8r8ciune fiindc8 a !ustat din ;rup0ui.<i aceasta mai înainte înţele!ând-o, "saia a stri!at# iadul s-a am8rât întâmpinându-te pe ;ine =oam8râtu-s-a c8 s-a stricat. S-a am8rât c8 a fost at=ocorit) s-a am8rât c8 a fost omorât, s-a am8rc8 s-a surpat, s-a am8rât c8 a fost le!at.A prins un trup şi de Dumnezeu a fost lovit.A prins p8mânt şi s-a întâlnit cu cerul.A primit ceea ce vedea şi a c8zut prin ceea ce nu vedea.

Unde$ţi este moarte, 5oldul;Unde$ţi este iadule, 5iruinţa;Înviat$a Hristos şi tu ai fost nimicit!Sculatu$s$a Hristos şi au cNzut diavolii!Înviat$a Hristos şi se 5ucurN în4erii!Înviat$a Hristos şi viaţa stNpâneşte!

Înviat$a Hristos şi nici un mort nu este în 4roapNA cN Hristos sculându$se din morţi, începNturacelor adormiţi S$a fNcut! &ui se cuvine slavN şi stNpânire în vecii vecilor!(min!

Hristos a 1nviat<

Sfntul Ioan /ur+ de Aur , Predi%+ la Învierea Domnului

ine sunt acei ce iu5esc pe Dumnezeu din tot sufletul;1ie ca ei să se ucure de această măreaţă sărătoare!ine sunt acei ce slu>esc Domnului cu credinţă;1ie ca ei să se veselească intru Domnul!ine sunt aceia ce sunt vlă4uiţi de atâta post;*cum )şi vor primi răsplata mult dorită!Cei ce au muncit cu râvnă )ncă din cel dintâi ceas,

"ă-şi primească răsplata ce li se cuvine=Cel care a venit după al treilea ceas,"ă se ucure şi acela de marea "ărătoare!<i cel ce a venit după al şaselea ceas,"ă nu se )ndoiască= pentru că nu va rămâne pe dina(ară!Iar cel ce a sosit )n cel din urmă ceas,"ă nu-i (ie (rică de )ntârzierea sa!Pentru că Domnul este inevoitor şi primeşte şi pe ultimul venit@l dă pace celui ce vine )n ultima clipăaşa cum dă şi celui ce a trudit din primul ceas

5nuia )i dă, iar pe celălalt )l )ndestulează@l preţuieşte truda şi salută cura2ul@l onorează atât (aptele cât şi +ândurile une

"ă ne ucurăm cu toţii de unăvoinţa Domnului!Cel dintâi şi cel de pe urmă sosit să primească aceeaşi răsplată=cel o+at şi cel sărac să se ucure deopotrivă!Cel 3arnic dar şi cel molcom să sărătorească această s(ântă zi!

Cel ce a postit cât şi cel ce nu a postitsă se ucure azi de .asa cea plină de unătăţi!.âncaţi cu toţi din viţelul cel +ras!"ă nu rămână nimeni (lămând"oriţi cu toţii din pa3arul credinţeiAucuraţi-vă de măreţia unătăţii "ale!

:imeni să nu (ie trist pentru că este sărac,pentru că )mpărăţia lui Dumnezeu ne-a (ost dezvăluită!"ă nu (ie nimeni aătut din cauza păcatelor sale=

pentru că iertarea ne-a venit din mormântul Domnului"ă nu (ie nimeni )n(ricoşat de moarte,pentru că moartea .ântuitorului ne-a elierat pe noi!@l a călcat pe moarte şi a )nvins-o

@l a distrus tărâmul morţii când a coorât )n el=l-a ă+at )n spaimă când acela a )ncercat să muşte din carnea "a*şa a proorocit Isaia#>*u iadule te$ai înfricoşat când &$ai întâlnit pe "l >

Iadul s-a )n(ricoşat pentru că a (ost )nvins"-a )n(ricoşat pentru că a (ost (ăcut de ruşine"-a )nspăimântat pentru că a (ost distrus"-a )nspăimântat pentru că i s-a luat puterea"-a )nspăimântat pentru că este acum neputincios

Iadul a luat un trup şi a descoperit pe Dumnezeu

* luat pământ şi a descoperit Cer* luat ce a văzut şi a (ost copleşit de ceea ce nu văzuse; moarte, unde-ţi mai este coasa0; iadule, unde )ţi mai sunt izânzile0

Hristos a înviat şi tu moarte ţi$ai pierdut puterea<Hristos a înviat şi cei răi s$au pră5uşit<Hristos a înviat şi în4erii se veselesc<Hristos a înviat şi viaţa a învins moartea<Hristos a înviat cu moartea pre moarte călcândA

-i celor din mormânturi viaţă le$a dăruit<ă &ui I se cuvine Gloria şi 7uterea acum şi în vecii vecilor!

(mi

Hristos a 1nviat<

Hristos, care au fost şi ei păcătoşi, au pierit dintre noi. Dacă nu este înviere a morţilor, înseamnă toţi cei ce au adormit întru credinţa lui Hristos, ducând viaţă strâmtorată şi ticăloşită, au pierit aceştia, şi în zadar s-au lipsit de lucrurile cele veselitoare şi pricinuitoare de ucurie ale lumii, dvreme ce nici după moarte nu nădă=duiesc să doândească vreun ine? $Sfinţitul ;eofilact, tâlcuirea epistolelor lui /avel.M

 6? esaloniceni /#?G8 L >6arele /avel zice aici, cu alte cuvinte, ceea ce zicea în episto

întâia către *orinteni, adică# întru o cirtă, în clipeala ociului $" *orinteni &+#+. *ăci, dvreme ce părea a fi !reu şi mai presus de otarele firii a se scula morţii cei putreziţi şi stricaţi cmult înainte, /avel zice că cei ce vor fi încă vii atunci nu o vor lua înaintea acelora întru învieradică nu-i vor întrece întru a se scima şi a se face nestricaţi. :u@ - ci toţi se vor face nestricaîntocmai, întru acea clipeală. *ăci, aşa cum îi e lesne lui Dumnezeu a-i face nestricaţi pe cei învii şi între!i, tot atât de lesne îi e a-i face nestricaţi, întru aceeaşi clipeală, şi pe cei morţi cu mumai înainte şi topiţi întru cele patru stiii Bpământul, aerul, apa şi foculC. însă, zicând# noi, cvii, /avel nu înţele!e această pentru sine $fiindcă el nu urma a fi în viaţa aceasta până la învierde oşte, ci pentru acei *reştini ce se vor afla vii atunci, căci pentru aceasta a adău!at zicere

cei rămaşi întru venirea Domnului. "ar fericitul 6etodie $în cuvântul despre înviere înţele!e pracest vii sufletele, iar adormiţi zice că a numit trupurile, învăţând că, întru înviere, sufletecele vii nu o vor lua înaintea trupurilor lor cele stricate cu mult înainte. *ăci trupurile se vor sculca să le doândească sufletele, de vreme ce acestea rămân şi se află până la venirea Domnului, efiind nemuritoare? $Sfinţitul ;eofilact, în tâlcuirea epistolelor lui /avel.M

<i, )n alt loc, iarăşi# Kăci, dacă credem că Iisus a murit şi a înviat, aşa şi Dumnezeu pe cadormiţi îi va aduce împreună cu "l > 6? esaloniceni /#?/8>L>Iice# /recum Dumnezeu 0-a sculat pe Domnul "isus, *el ce a pătimit şi a murit trupeşte, tot aş

ne va scula şi pe noi. 1ezi însă - o, cititorule@ - cum Apostolul zice cu îndrăzneală despre Domnul ca murit, fiindcă învierea 0ui s-a făcut de=a) iar despre noi, de vreme ce învierea noastră nu s-a făcîncă, zice# cei adormiţi, ca să arate că ne vom scula şi vom învia, căci zice David# (u doar cce doarme nu va adău4a să se scoale; $/salm (4#3. "ar zicerea pe cei adormiţi cu "isus îi aduce se înţele!e în două cipuri# sau că îi va aduce prin "isus, anume că "isus Se va facmi=locitor al învierii lor şi-i va înfăţişa înaintea /ărintelui) sau că adormiţi se uneşte cu zicerecu "isus, adică# Dumnezeu va aduce întru slava şi întru împărăţia Sa pe cei ce au adormit c"isus, adică pe reştinii cei credincioşi şi drepţi! /iindcă drepţii reştini, avându$& locuind inima lor pe Hristos prin dar, adorm şi mor cu Iisus! Deci /avel voreşte aici despre învierea dparte, adică despre învierea cu slavă a credincioşilor, care se va face împreună cu Domnul, desp

învierea drepţilor celor ce s-au săvârşit întru credinţă şi în dar. *ăci pe aceştia îi va aducDumnezeu împreună cu însuşi "isus, adică îi va răpi din toate părţile lumii, pe nori, împreună Domnul. Aşadar /avel voreşte aici despre învierea din parte, despre care ;esalonicenii nu ştiaiar nu despre aceea oştească, a tuturor oamenilor, căci despre aceasta ştiau. Deci acum Apostolvoieşte să-i mân!âie pe *reştini, dovedindu-le că învierea credincioşilor are să se facă cu cinste cu slavă multă, şi din aceasta să-i înduplece a nu se întrista pentru cei adormiţi. *ăci toţi oamenişi credincioşii, şi necredincioşii - au să învieze cu adevărat, însă nu toţi cu slavă şi cu cinste, doar cei credincioşi, adică cei ce au credinţa întovărăşită cu faptele une, adică drepţii? $Sfinţit;eofilact, în tâlcuirea epistolelor lui /avel.M

'ăzut-ai că de acum moartea se numeşte pretutindeni Kadormire> şi Ksomn> şi că ceea ce mai-nainde aceasta )şi avea (aţa )n(ricoşată s-a (ăcut lesne de(ăimată acum, după )nvierea lui Hristos0 =ăzuai cât de strălucită este 5iruinţa învierii;< 7entru învierea aceasta, nenumărate 5unătăţi ni s$au adus nouă6

pentru învierea aceasta, amă!irea dracilor s-a pierdut) pentru învierea aceasta, luăm în râs moartea) pentru învierea aceasta, trecem cu vederea viaţa aceasta de acum)

pentru învierea aceasta, către pofta celor ce vor să fie ne sâr!uim) pentru învierea aceasta, deşi suntem înfăşuraţi cu trup, ne vom afla cu nimic m pre=os decât cei fără de trupuri, dacă vom voi.

• Astăzi s-au făcut iruinţele noastre cele strălucite.• Astăzi Stăpânul nostru, după ce a pus iruinţă împotriva morţii şi după ce a stricat tiran

diavolului, ne-a dăruit prin înviere calea către mântuire.

Deci toţi să ne ucurăm, să săltăm, să ne veselim! Căci, deşi Stăpânul nostru a 5iruit şi a făc

5iruinţa, totuşi veselia şi 5ucuria sunt şi ale noastre, căci pe toate le$a lucrat pentru mântuirenoastră!

<i ?-a surpat pe diavolul c3iar prin acelea prin care el ne-a iruit pe noi <i cum0 *scultă! 1ecioarşi lemn, şi moarte au (ost semnele iruinţei noastre pentru că @va era (ecioară, căci nu cunoscu)ncă ărat când a pătimit amă+irea= lemn era pomul, moarte era certarea cea )mpotriva lui *dam(i văzut cum fecioara, şi lemnul şi moartea s$au făcut semnele 5iruirii noastre; Deci vezi cuaceleaşi s-au (ăcut iarăşi şi pricinile iruinţei )nseşi

În locul Evei, 6aria) în locul pomului cunoştinţei inelui şi răului, lemnul crucii) în locul morţii lui Adam, moartea cea stăpînească.

*i văzut că diavolul se iruieşte tocmai prin acelea prin care a iruit el0 7rin lemn #$a 5iruit p(dam diavolul, prin lemnul crucii #$a surpat şi Hristos pe el! <i lemnul acela Lal pomuluiM trimis pe om la iad, iar lemnul acesta al crucii i-a c3emat )napoi din iad pe cei duşi <i acelaascundea pe cel iruit ca pe un roit şi +ol, iar acesta )l arăta tuturor +ol pe Airuitorul pironit )nt)nălţime <i moartea aceea )i osândea şi pe cei de după *dam, iar aceasta i-a )nviat cu adevărat şi pcei mai-nainte de Hristos Deci cine va 4răi puterile Domnului, cine va face auzite toate laude

&ui; Din moarte, ne$am făcut nemuritoriA din cădere, ne$am sculatA din 5iruire, ne$am făc5iruitori<

*cestea sunt isprăvile crucii, acestea sunt prea-mare dovadă a )nvierii

• Astăzi, în!erii saltă şi toate /uterile cereşti se ucură împreună de mântuirea între!ulneam al oamenilor.

Căci, dacă se (ace ucurie )n cer şi pe pământ pentru un sin+ur păcătos ce se pocăieşte, cu mult mvârtos pentru mântuirea lumii

• Astăzi, sloozind firea omenească din tirania diavolului, Hristos a întors-o către unul neadintâi.

ăci, când văd că pâr4a mea L Hristos este >pâr!ă? a noastră ca întâi înviat din morţi, după cuarată /avel.M aşa a 5iruit moartea, nu mă mai tem, nu$mi mai este frică de răz5oi, nu mai privescătre neputinţa mea, ci iau în minte ne5iruita putere a elui ce îmi va a>uta! Căci Cel ce a irtirania morţii şi a 2e(uit toată diavolului ce nu va lucra de acum pentru cel de un neam, pe al cărc3ip a primit a-? lua asupră-<i pentru multa iuire de oameni, şi prin aceasta a da lupta cu diavolu

• Astăzi, este ucurie şi veselie duovnicească pretutindeni prin lume.• Astăzi şi !loatele în!erilor, şi ceata tuturor /uterilor celor de sus se ucură pentru mântuir

oamenilor.

Deci ia aminte, iuite, mărimea ucuriei# căci şi Puterile cele de sus prăznuiesc )mpreună cu n(iindcă )mpreună se ucură de unătăţile noastre Căci, deşi al nostru este darul de la "tăpânutotuşi dulceaţa şi veselia este şi a acelora Pentru aceasta, ele nu se ruşinează a prăznui )mpreună cnoi <i ce zic că nu se ruşinează a prăznui )mpreună cu noi cei )mpreună-roi0 )nsuşi "tăpânul loral nostru nu "e ruşinează a prăznui )mpreună cu noi! 6%uca #?G8 <i, dacă a po(tit să mănânce )mpreună cu n7aştile, apoi cu adevărat a po(tit şi a prăznui )mpreun

Deci - când vei îi vedea nu numai pe în4eri şi pe mulţimea tuturor 7uterilor cereşti,ci şi pe însuStăpânul în4erilor prăznuind împreună cu noi $ care cuvânt de veselie îţi mai lipseşte de aici;

Deci nimeni să nu fie mâhnit astăzi pentru sărăcie, căci este praznic duhovnicesc! 1ici 5o4atul nu se înalţe pentru 5o4ăţie, căci nu poate aduce ceva la praznicul acesta din 5anii săi! Căci

praznicele din a(ară 6zic de cele lumeşti8 - unde multă este nălucirea şi a )mrăcămintei din a(ară,a scumpetei )ntru masă - după cuviinţă săracul va (i acolo )ntru )ntristare şi mâ3nire, iar o+at)ntru dezmierdare şi strălucire Pentru ce oare0 Pentru că acela se )mracă cu 3aină strălucită şi pune )nainte masă mai )ndestulată, iar săracul se opreşte de sărăcie să arate aceeaşi )ndestulare Iaici nu este nimic într$acest fel, ci toată nepotrivirea este iz4onită şi o masă este pusă înainte 5o4atului, şi săraculuiA şi ro5ului, şi slo5odului! 8ăcar 5o4at de ai fi, aici nu ai nimic mai mudecât săracul! 8ăcar sărac de ai fi, nu vei avea nimic mai puţin decât 5o4atul, căci cele aospătării tale celei duhovniceşti nu se împuţinează pentru sărăcia ta! /iindcă darul esdumnezeiesc şi nu ştie deose5ire a feţelor OpersoanelorP!

<i ce zic că aceeaşi masă este pusă )nainte şi o+atului, şi săracului0 *ceeaşi masă )i stă )nainte)nsuşi celui )ncoronat cu coroana şi )mrăcat cu 3lamidă, celui ce are asupră-şi stăpânirea lumeascşi săracului ce şade pentru milostenie Căci ast(el sunt darurile cele du3ovniceşti# nu dre+ătoriil)mparte )mpărtăşirile, ci voinţei şi socotelii 0 Că de multe ori săracul cu mai multă )ndrăzneală Pentru ce0 Pentru că )mpăratul, (iin)ncon2urat cu +ri2i şi (iind )mulzit de multe )ncon2urări ca )ntr-un noian, e stropit de 2ur )mpre2ur valurile adunate unele peste altele de pretutindeni şi se mân2eşte cu multe păcate Iar săracul es

izăvit de toate acestea şi - doar pentru 3rana cea de nevoie +ri2indu-se şi viaţă (ără de +ri2ăliniştită trăind, ca )ntr-un liman alinat şezând - se apropie cu multă evlavie la masă

<i nu numai din pricina aceasta, ci şi dintru altele, multe (eluri de mâ3niri se nasc celor ce )ndeletnicesc )ntru praznicele lumeşti Căci, tot aşa, acolo săracul se a(lă )ntru mâ3nire şi o+at)ntru strălucire nu doar pentru masă şi pentru )ndestularea ucatelor, ci şi pentru 3ainele cestrălucite 1iindcă ceea ce pătimesc pentru masă, aceasta radă şi pentru 3aine Căci, când )l v

vedea pe o+at )mrăcat cu 3aină mai scumpă, săracul s-a rănit de durere, s-a ticăloşit pe sine, cnenumărate cuvinte s-a lestemat Iar aici s-a ridicat din mi2loc şi mâ3nirea aceasta, căci o 3aieste la toţi, adică )mrăcămintea cea mântuitoare 6Jalateni 7#E8

Deci mă ro4 să nu ruşinăm un praznic ca acesta, ci să luăm întru noi cu4et vrednic de cedăruite nouă de la darul lui Hristos! Să nu ne dăm pe noi înşine la 5eţie şi la lăcomia pântecelui $ luând în minte marea dăruire a Stăpânului nostru şi că asemenea i$a cinstit pe 5o4aţi şi psăraci, pe ro5i şi pe slo5ozi, şi spre toţi a vărsat dăruirea $ să răsplătim /ăcătorului de 5inpentru dra4ostea &ui către noi!

Iar răsplătire )ndestulată este petrecerea cea plăcută şi su(let treaz şi deşteptat Praznicul sărătoarea aceasta nu are treuinţă de ani, nici de c3eltuială, ci doar de voire şi de cu+et cur1imic trupesc nu se poate câşti4a de aici, ci pe toate duhovniceşti6 ascultare a cuvinteldumnezeieşti, ru4ăciuni ale 7ărinţilor, 5la4oslovenii ale preoţilor şi împărtăşirea dumnezeieştilşi ne4răitelor *aineA pace şi unire la un cu4et şi daruri duhovniceşti şi vrednice de dărnicia elce dăruieşte!

Deci să prăznuim praznicul acesta )ntru care a )nviat Domnul! ăci "l a înviat, şi împreună c

Sine a înviat lumea! @l a )nviat şi a rupt le+ăturile morţii, iar pe noi ne-a )nviat şi a dezle+lanţurile păcatelor noastre( păcătuit (dam, şi a muritA dar Hristos a murit fără să păcătuiască! &ucru nou şi prea$slăv(cela a păcătuit, şi a muritA (cesta a murit, dar nu a păcătuit! 7entru care pricină şi pentru cPentru că acela ce a păcătuit şi a murit să se poată sloozi din le+ăturile morţii prin Cel ce a mu(ără să păcătuiască *şa se )ntâmplă de multe ori şi la cei ce sunt datori cu ani Cineva este datcuiva cu ar+int, dar nu are să-i plătească, şi pentru aceasta se ţine )nc3is *ltul nu este dator= )nputând să plătească, ?-a sloozit pe cel vinovat plătind Aşa s,a f+%ut şi la Adam şi Hristos Adaa fost dator %u moarte şi era 4inut de diavolul Hristos nu a fost dator3 ni%i nu era 4inut3 darvenit şi a pl+tit moartea pentru %el 4inut3 %a s+,# slo5ozeas%+ pe a%ela din leg+turile mor4ii

(i văzut isprăvile învierii; (i văzut iu5irea de oameni a Stăpânului; (i văzut mărimea purtărde 4ri>ă; Deci să nu (im necunoscători şi nemulţumitori către 1ăcătorul de ine cel atât de marnici să ne (acem mai trândavi pentru că postul a trecut Ci acum să (acem mai multă purtare de +rpentru su(let decât )nainte Ca nu cumva, )n+răşându-se trupul, su(letul să se (acă mai neputincioCa nu cumva, purtând (rică de ro L;rupul.M, să ne lenevim despre stăpânul LSufletul.M

Căci spune-mi ce (olos este a se rupe mai presus de treuinţă şi a trece mai presus de măsur*ceasta şi trupul )l vatămă, şi unul neam al su(letului )l dă )n 2a( Ci să păzim măsura şi treuin

ca şi su(letului, şi trupului să-i )mplinim cuviinţa şi datoria Ca nu cumva să le vărsăm )ndată

de+raă pe toate cele adunate din postire Căci nu vă opresc a vă )mpărtăşi de 3rană şi a răsu(Lodi3niM :u opresc aceasta= ci vă s(ătuiesc să vă )mpliniţi treuinţa, dar să tăiaţi şi să curmaţi mudes(ătare, să nu treceţi peste măsură şi să vătămaţi neamul cel un al su(letului Căci nici nu se v)mpărtăşi de dulceaţă cel ce a trecut peste 3otarele treuinţei celei de nevoie <i aceasta o ştiu cu damănuntul mai ales cei ce au trecut prin cercarea ei şi de aici şi-au născut nenumătate (eluri de oşi multă +reaţă au pătimit Iar că vă veţi pleca s(ătuiţilor noastre, nu mă )ndoiesc, căci ştiu aşezarvoastră cea plecată

<i de aceea, după ce am )ncetat aici s(ătuirea pentru aceasta, voiesc a întoarce cuvântul către cei întru această noapte purtătoare de lumină s$au învrednicit darului dumnezeiescului 5otez, cătaceste 5une saduri ale @isericii, către florile cele duhovniceşti, către ostaşii cei tineri ai lHristos! .ai-nainte de ieri, "tăpânul era pe cruce, dar acum a )nviat *şa şi aceştia# mai-nainte dieri, erau ţinuţi de păcat, )nsă acum au )nviat *cela cu trupul a murit, şi cu trupul a )nviat= aceştia păcatul erau morţi şi, sloozindu-se de păcate, au )nviat

*i văzut mărimea dăruirii0! Păzeşte-o! :u ţi se cade să trăieşti cu ne-deoseire LM ăci nevoinşi luptă este toată viaţa aceasta de acum, şi celor ce au intrat odată în maidanul acesta al fapt

5une li se cuvine să se înfrâneze despre toate! Căci tot cel ce se nevoieşte despre toate )n(rânează :u vezi cum cei ce vor să se lupte cu oameni )ntru luptele cele iscusitoare au nevoie dmultă sâr+uinţă şi )şi iscusesc trupul cu toată )n(rânarea0 *şa şi aici# de vreme ce lupta nu ne esnouă cu oamenii, ci cu du3urile răutăţii, atunci şi iscusinţa şi )n(rânarea noastră să (du3ovnicească! L /recum zice /avel# ăci lupta noastră nu este împotriva sân4elui şi a cărnii, împotriva începătoriilor şi stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor lumii, ai întunericului veaculacestuia, împotriva duhurilor răutăţii, întru cele cereştiE $Efeseni #&.Stiuri pe care ;eofilact tâlcuieşte astfel#>*ăci lupta noastră nu este împotriva sân!elui şi a cărnii, /avel nu zice nici aiacest cuvânt ca să-i sperie pe *reştini, ci să-i facă mai cu luare-aminte, căci voievodul de oşti

arată ostaşilor supuşi lui puterea şi meşteşu!ul vră=maşului cu care au să se lupte îi face mîncredinţaţi şi mai îmărătaţi. <i zice# % fraţilor *reştini şi ostaşi împreună cu mine@ - nu avem sne luptăm cu oameni, pătimaşi ca şi noi, adică având putere întocmai cu noi. ci împotrivîncepătoriilor şi stăpâniilor, *i avem - zice - să ne luptăm cu domnii şi stăpânitorii !ândiţi nevăzuţi, adică cu demonii. *ăci - aşa cum Dumnezeu are în cer cete oseite de sfinţi în!erîncepătorii şi Stăpânii - tot astfel şi tiranul şi apostatul de la Dumnezeu diavol a făcut pe pămâoseite cete ca acestea, ca să fie socotit şi el oarecum ca un dumnezeu. împotriva stăpânitorilolumii, Aici, Apostolul îi numeşte stăpânitori ai lumii pe demoni nu pentru că ei ar stăpâlumea, adică făpturile lui Dumnezeu - să nu fie@ -ci pentru că Sfânta Scriptură oişnuieşte a numlume faptele cele rele şi viclene şi pe oamenii care le săvârşesc. De aceea a zis şi Domnul căt

Apostoli# =oi nu sunteţi din lume $"oan &+#&3, adică6 =oi nu sunteţi dintre aceia care ffaptele rele şi cu4etă lucrurile lumii acesteia! Deci demonii stăpânesc şi domnesc lucrurile acestrele şi pe oamenii cu!etători de rele, fiindcă de voia lor s-au roit pe sine demonilai întunericului veacului acestuia, /avel numeşte întuneric răutatea şi păcatul, care numîntru acest veac se săvârşeşte şi se arată, iar mai mult nu are să se lucreze. împotriva duurilrăutăţii, Aici, /avel îi numeşte duuri ale răutăţii pe demoni. *ăci, de vreme ce şi în!erii suduuri, a adău!at a zice# ale răutăţii, ca să arate că în!erii sunt duuri une, luminate şi sfint"ar demonii, dimpotrivă, sunt duuri rele, întunecate şi necurate. <i, după ce a zis că noi, *reştinnu purtăm răzoi împotriva sân!elui şi a cărnii, adică a vră=maşilor trupeşti şi văzuţi, fa

oseirea între vră=maşii noştri şi vră=maşii trupeşti, zicând că vră=maşii cu care ne luptăm su

duovniceşti, adică fără trup şi uşori. <i arată că sunt nevăzuţi şi cu totul vicleni, şi prin urmarsunt cu anevoie de luptat şi !reu de iruit, deci treuie să avem mare luare aminte întru răzoiul c!ândit dus asupra lor. întru cele cereşti. *u cuvântul acesta, /avel îi deşteaptă iarăşi pe *reştişi le zice# % *reştinilor@ - să nu socotiţi că demonii ne dau răzoi pentru lucruri pământeşti, stricăcioase şi mici. :u@ - ci pentru cele cereşti, pentru cele nestricăcioase şi pentru unătăţile cene!răite ale împărăţiei lui Dumnezeu. *ăci prepoziţia întru este în loc de pentru, adică# 0upnoastră cu demonii se duce pentru cele cereşti, anume ca să doândim unătăţile cereşti şi să nu nlipsim de dânsele. /entru aceasta, se cuvine să fim deştepţi, osârdnici şi cu luare-aminte? $tâlcuirea la epistolele lui /avel.M

Căci şi armele cu care ne-a )mrăcat "tăpânul sunt du3ovniceşti L > Să ne îm5răcăm cu armeluminii<? $Jomani &'#&. Sti pe care ;eofilact îl tâlcuieşte aşa# >/avel numeşte aici arme aluminii faptele virtuţii $adică ale faptei une) mai întâi, fiindcă sunt luminoase de la sine şi îi fape cei ce le săvârşesc a fi fără de frică, într-armaţi cu ele ca şi cu nişte arme puternice) şi, doilea, îi fac să strălucească şi să se înfăţişeze în lume ca nişte luminători? $în tâlcuirea epistolele lui /avel.M

Deci oc3iul să-ţi aiă 3otare şi canoane, ca nu aşa prost să sară la toate lucrurile ce )i cad )nainte lima să aiă )n+rădire, ca să nu aler+e )naintea minţii Căci pentru aceasta s-au şi zidit dinţii uzele, spre )ntemeierea limii# ca niciodată, zurând aşa prost, lima să nu iasă peste uşi Ci, duce se vor aşeza ine cele pentru sine, atunci să iasă cu toată una podoaă şi să scoată nişte +raiucare să dea 3ar celor ce le aud şi să le +răiască pe acelea care a2ută spre zidirea lor <i despre râscel (ără de rânduială se cade a te aate cu totul, şi umletul să-? ai domol şi liniştit, )mrăcămintea strânsă <i - )n scurt - prin toate se cuvine a se pune la rânduială cel ce s-a scris maidanul L Aici, întrecerea.M (aptei une 7entru că 5una rânduială a mădularelor celor din afaeste o icoană a aşezării ce este în suflet!

Dacă ne vom aşeza întru o o5işnuinţă ca aceasta dintru început, um5lând cu calea de aici, atunvom săvârşi cu lesnire toată fapta 5ună, neavând tre5uinţă de multă osteneală, şi mult a>utor dsus vom tra4e spre noi! Căci aşa vom putea trece cu )ntemeiere şi peste valurile vieţii acesteia acum şi, aşezându-ne mai )nalţi decât cursele diavolului, să do5ândim 5unătăţile cele veşnice6 cdarul şi cu iu5irea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos! ăruia, împreună şi *atălui Sfântului Duh, I se cuvine slavă, stăpânire şi cinsteA acum, şi de$a pururea şi în vecii vecilo(min<

9din Sfinţi 7ărinţi 8oarte şi Învierea Domnulu

Hristos a 1nviat<Sfntul Ioan /ur+ de Aur , "uvnt despre Înviere şi %ontra 5e4iei

slăi mai tare nervii, cine )şi poate slei mai mult puterile, cine poate )ntrista mai mult pe "tăpântuturor *tunci să vezi silinţe şi )ntreceri cu adevărat drăceşti!

Aeţivul este mai ticălos şi decât un mort *cesta din urmă zace (ără simţire şi nu poate (ace niine, nici rău= acela este )n stare să (acă rău, şi )n+ropându-şi su(letul )n trupul său ca )ntr-mormânt, mort )şi arată trupul său 'ezi cum eţivul e mai rău decât )ndrăcitul şi mai nesimţitdecât un mort0 Dacă voieşti, eu )ţi pot spune lucruri şi mai +rozave decât acestea!

Aeţivul nu poate să intre )ntru )mpărăţia lui Dumnezeu Cine spune aceasta0 Pavel K 1u amă4iţi &, ne zice el, Kcăci nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici cei ce fac adulter, nimalahienii, nici sodomiţii, nici lacomii, nici furii, nici 5eţivii, nici 5at>ocoritorii, nici răpitorii nvor moşteni împărăţia lui Dumnezeu& 6I Corinteni F, -?8

*ţi auzit )n ce ceată pune Pavel pe eţivi0 @l )i pune )mpreună cu des(rânaţii, cu cei ce (ac adultecu )nc3inătorii la idoli, cu 3ulitorii, cu răpitorii, cu 3oţii Dar cum asta, vei )ntrea poate, eţivul des(rânatul sunt tot una0 "e poate oare ca eţivul să (ie ca )nc3inătorul la idoli0

:u mă )ntrea pe mine, omule, de aceasta @u ţi-am citit o le+e dumnezeiască :u-mi cere msocoteală, ci )ntreaă pe Pavel, şi el )ţi va răspunde @u nu pot să-ţi spun dacă eţivul va (i sau npedepsit la un loc cu des(rânaţii şi cu )nc3inătorii la idoli, dar că el, )mpreună cu aceştia, va (i lipde Împărăţia Cerurilor, aceea ţi-o pot adeveri cu toată tăria Iar dacă aceasta e mai presus de ori)ndoială, atunci la ce-mi mai ceri socoteală, ca să-ţi arăt cât de mare e măsura acestui păcat0

Dacă eţivul va rămâne a(ară, dacă el va (i lipsit de Împărăţia Cerurilor, dacă nu va doânmântuirea, dacă va (i trimis )n munca veşnică, atunci, la ce-mi mai )n(ăţişezi tu cântar şi măsupentru măsurarea păcatului0

Cu adevărat, iuiţilor, mare şi +reu păcat este eţia Dar eu nu voresc de voi O să nu (ie una ca asO căci eu sunt pe deplin )ncredinţat că su(letul vostru este curat de această oală şi de aceapatimă Dovada sănătăţii voastre este că voi vă a(laţi aici, ascultându-ne cu luare aminte, pentru nimeni din cei ce se )mată de vin nu poate )nseta după +raiurile dumnezeieşti

K 1u vă îm5ătaţi de vin, întru care este desfrânare, ci vă umpleţi de Duhul & 6@(eseni G, ?48 Iatăminunată 5eţie< Hrăneşte$ţi sufletul tău cu Duh Sfânt, ca să nu$l saturi cu 5eţie! Umple cu DuSfânt sufletul şi cu4etele tale, pentru ca să nu +ăsească loc )ntr-)nsele acea patimă ruşinoasă, care numeşte eţie De aceea, Pavel nici n-a zis# )mpărtăşiţi-vă din Du3ul, ci# Kumpleţi-vă de Du3ul&

Da, umple sufletul tău cu Duhul Sfânt până sus, ca pe un pahar, pentru ca diavolul să nu mpoată turna într$însul nimic! 1u tre5uie numai a ne împărtăşi din Duhul Sfânt, ci tre5uie a ne umple de Duhul Sfânt prin psalmii, prin imnurile şi prin cântările duhovniceşti 9"feseni , #2de care v$aţi umplut astăzi! De aceea sunt )ncredinţat că voi sunteţi sănătoşi

*vem noi un minunat pa3ar de )mătare O pa3arul de )mătare care naşte )n(rânare, iar nu oalCare e acest pa3ar0 7aharul cel duhovnicesc, paharul cel mântuitor, paharul cel curat Domnului! "l nu naşte 5eţie, nu naşte 5oalăA el nu secătuieşte puterile, ci le sporeşteA el n

slă5eşte nervii, ci îi încordeazăA el izvorăşte trezvie, este o5iect de respect pentru în4eri, lucru 4roază pentru draci, o5iect de cinste pentru oameni, lucru de dra4oste pentru Stăpânul!

*ţi auzit ce zice David despre acest pa3ar du3ovnicesc pe care )l vedeţi pe această s(ântă mas*scultaţi cuvintele lui# KGătit$ai înaintea mea masă, împotriva celor ce mă urăsc, uns$ai cuntdelemn capul meu şi paharul tău este îm5ătându$mă ca un puternic& 6Psalmul , F8 Pentca tu, auzind cuvântul K)mătându-mă&, să nu te )n+rozeşti deodată şi să nu socoţi că aceas

)mătare naşte slăiciune, David adau+ă cuvintele# Kca un puternic&(cest nou chip de îm5ătare dă tărie şi face pe om 5un şi tare< (ceasta izvorăşte din piatra ceduhovnicească, nu vatămă cu4etele, ci deşteaptă 4ânduri duhovniceşti! "ă ne )mătăm, dar, această )mătare, iar de cealaltă să (u+im, ca să nu (acem de ocară această mare sărătoare, căaceastă zi este sărătoare nu numai pentru pământ, ci şi pentru cer

(cum 5ucurie este pe pământA acum 5ucurie este şi în cer! <i dacă la )ntoarcerea unui păcătos (ace ucurie pe pământ şi )n cer 6%uca ?G, ?8, apoi cu atât mai vârtos treuie să (ie ucurie )n cacum când toată lumea este smulsă din mâinile diavolului (stăzi se 5ucură în4erii, astăzi

veselesc arhan4helii! (stăzi heruvimii şi serafimii prăznuiesc împreună cu noi aceassăr5ătoareA ei nu se ruşinează de cei asemeni lor slu>itori, ci se 5ucură de 5inele nostru! Dacest dar al "tăpânului noi l-am primit, mulţumirea e oştească şi pentru dânşii, ca şi pentru no)nsuşi "tăpânul lor şi al nostru nu "e ruşinează a prăznui )mpreună cu n

De ce zicem că nici @l nu se ruşinează0 Pentru că, ascultaţi-% ce zice# Ku dor am dorit să mănânaceste 7aşti cu voi & 6%uca , ?G8 Iar dacă @l a dorit să prăznuiască )mpreună cu noi Paştile, atunne+reşit a dorit să prăznuiască şi Învierea Deci, când se 5ucură în4erii şi arhan4helii, şi cânStăpânul tuturor prăznuieşte împreună cu noi, ce pricină de întristare mai poate fi;

:imeni dintre cei săraci să nu se )ntristeze din pricina sărăciei, pentru că praznicul acesta esdu3ovnicesc :imeni dintre cei o+aţi să nu se mândrească cu o+ăţia, pentru că o+ăţia nu poate adau+e nimic la ucuria acestui praznic %a praznicele lumeşti, unde este neruşinare şi râs, undomneşte tot (elul de lu drăcesc, acolo cu dreptate săracul e trist, iar o+atul vesel Pentru cPentru că o+atul (ace masă mare şi se des(ată de elşu+, iar pe sărac, sărăcia )l )mpiedică de a (aşi el asemenea des(ătări *ici )nsă nu poate avea loc nimic de (elul acesta *ici o sin+ură masă espentru o+at şi pentru sărac De este cineva o+at, nu poate să adau+e nimic la această masă= de ecineva sărac, sărăcia sa )ntru nimic nu-l )mpiedică a şedea la această masă, pentru că aceasta este ddumnezeiesc

<i de ce te miri tu că-i o sin+ură masă şi pentru o+at şi pentru sărac0 Pentru )nsuşi )mpăratul, capoartă coroană pe cap, care este )mrăcat )n purpură şi căruia )i este )ncredinţată stăpânirea asuppământului, şi pentru acesta şi pentru săracul care cerşeşte milostenie la răspântiile drumului, pentamândoi este o sin+ură masă (şa sunt darurile StăpânuluiA când cheamă pe cineva să împărtăşească dintr$însele, nu se uită de este acela sau nu din neam mare, ci se uită la inima cu4etele lui!

Când tu vei vedea )n iserică pe sărac stând alături de cel o+at= când vei vedea acolo pe omul d

rând şezând )mpreună cu oierul, când vei vedea pe cel ce a(ară din iserică tremură )naintea cel

mari, că stă aici (ără (rică lân+ă dânşii, atunci să )nţele+i ce )nsemnează K că vor locui împreunlupul şi mielul & 6Isaia ??,

"criptura numeşte lup pe o+at, iar miel pe sărac De unde )nsă se vede că o+atul şi săracul vor )mpreună, ca lupul cu mielul0 *scultă cu luare-aminte *desea o+atul şi săracul stau )n iseri)mpreună= )nsă când soseşte timpul primirii s(intelor daruri, o+atul se depărtează, ca unul ce nu espre+ătit, iar săracul intră )n lăcaşul cel ceresc <i o+atul nu se supără, (iindcă ştie că el nu es

vrednic de dumnezeieştile aine Dar O o, 3ar dumnezeiesc! O nu numai )n iserică săracul esdeopotrivă cu o+atul, ci adesea săracul trece )naintea o+atului cu vrednicia= o+ăţia nu aduce nun (olos celor ce o au (ără să (ie virtuoşi

*şadar, în @iserică nu este nici ro5, nici slo5od! "criptura recunoaşte ro pe cel care este vândpăcatului, Kcăci cel ce lucrează păcatul, ro5 este păcatului & 6Ioan 4, 7/8, iar slood recunoaşte cel care este elierat de păcat prin 3arul lui Dumneze

Către această masă, şi o+atul şi săracul se apropie cu aceeaşi )ndrăzneală, cu aceeaşi cinste, câteodată săracul are mai multă cinste c3iar şi decât )mpăratul Pentru ce0 Pentru că )mpăratul, (iin

)ncurcat cu o mulţime de lucruri, din toate părţile este )nvăluit ca o coraie şi se (ace părtaş lamulţime de păcate= iar săracul, )n+ri2indu-se numai de 3rana zilnică, ducând o viaţă scutită de +ri2inetulurată, rămânând liniştit ca şi cum ar sta )ntr-un liman, se apropie de această masă cu o masi+uranţă <i iarăşi# %a prăznuirile lumeşti o+atul este vesel, iar săracul este trist, nu numai dpricina mesei, ci şi din pricina 3ainelor, deoarece acelaşi nea2uns )l su(eră şi din această parteCând săracul vede pe omul o+at )mrăcat cu 3aine scumpe, se )ntristează şi se tân+uieşte tuturasupra nenorocirii sale Dar aici se )nlătură şi acest nea2uns, deoarece toţi au aceeaşi 3aină O 3ainAotezului Kăci, câţi în Hristos v$aţi 5otezat, ne zice "criptura, în Hristos v$aţi şi îm5răca6Jalateni 7,

*şadar, să nu necinstim acest praznic cu eţii "tăpânul nostru a cinstit deopotrivă şi pe o+at şi psărac, şi pe ro şi pe stăpân Să plătim deci Stăpânului pentru această 5ună$voinţă a Sa către noşi plata cea mai 5ună nu poate fi alta, decât curăţia vieţii şi trezirea sufletului! Pentru un ast(el praznic nu treuie ani, nici c3eltuieli, ci unăvoinţă şi cu+ete curate, căci aşa sunt lucrurile ce târ+uiesc aici (ici nu se vinde ceva material, ci ascultarea dumnezeieştilor cuvinte, ru4ăciunipărinţilor, 5inecuvântările preoţilor, unirea 4ândurilor, pacea şi armonia, daruri şi răsplătduhovniceşti!

Să prăznuim deci acest mare şi luminat praznic al învierii Domnului, să$l prăznuim luminat şi

acelaşi timp cu sfinţenie! Domnul a )nviat, şi )mpreună cu "ine a )nviat şi lumea= @l a )nvis(ărâmând le+ăturile morţii *dam a +reşit şi a murit, iar Hristos n-a +reşit şi totuşi a murit *ceseste lucru supra(iresc şi minunat# acela a +reşit şi a murit, iar *cesta n-a +reşit şi, de asemeneamurit Pentru ce0 Pentru ca cel ce a +reşit şi a murit să poată (i sloozit din le+ăturile morţii prin Cce n-a +reşit şi a murit

*şa se petrece lucrul şi )n a(acerile ăneşti# *desea unul este dator şi, neputând plăti, este pus lanţuri= iar altul ne(iind dator, dar având putinţa de a plăti, plăteşte şi scapă din lanţuri pe vinov(şa a fost şi cu (dam! "l s$a îndatorat şi era în stăpânirea diavolului, dar nu avea putere

plătească! Hristos nu era dator şi nu Se afla în stăpânirea diavolului, dar putea să plăteas

datoria! "l a venit şi a plătit cu moartea pentru acela care era în stăpânirea diavolului, pentru csă$l iz5ăveasc

'ezi acum (oloasele )nvierii0 :oi am su(erit o )ndoită moarte, şi de aceea aşteptăm şi o )nvie)ndoită Hristos a su(erit o sin+ură moarte, şi de aceea @l a )nviat cu o sin+ură )nviere Cum aceast*scultă! *dam a murit şi cu trupul şi cu su(letul, a murit şi cu (irea şi cu păcatul# K în ziua în cavei mânca din pom, cu moarte vei muri & 61acerea , ?E8

Cu toate acestea, cu (irea nu a murit )n aceeaşi zi, ci a murit cu păcatul= aceasta a (ost moarsu(letului, iar aceea moartea trupului De alt(el, când auzi de moartea su(letului, să nu socoteşti su(letul moare= el este nemuritor .oartea su(letului, )nsă, este păcatul şi pedeapsa veşnică Daceea, şi Hristos zice# K 1u vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu$l pot ucideA ci vă tememai vârtos de el ce poate să piardă în 4heenă şi sufletul şi trupul & 6.atei ?, 48

.oartea noastră, după cum am spus, este )ndoită, de aceea şi )nvierea treuie să (ie )ndoită, iHristos o sin+ură moarte a avut, deoarece n-a +reşit *ceastă moarte unică a (ost su(erită pentru nodeoarece @l nu era supus morţii @l nu era vinovat de păcat, prin urmare, nici morţii nu era supu

De aceea, @l a şi )nviat numai dintr-o sin+ură moarte, iar noi, cei ce am su(erit o )ndoită moartvom avea o )ndoită )nvie

5na este iertarea păcatelor, iar cealaltă este )nvierea trupului @l ţi-a dat ce a (ost mai mare, aşteapşi ce este mai micPrima )nviere este mult mai )nsemnată decât a doua, deoarece e mult mimportant să te izăveşti de păcate, decât a-ţi vedea trupul )nviat rupul a căzut pentru că a +reşde aceea, dacă păcatul este )nceputul căderii, atunci )nceputul sculării este elierarea de păcat

:oi ne-am ridicat de2a prin )nvierea cea mare, aruncând moartea cea +rea a păcatului şi dezrăcân

de pe noi 3aina cea vec3e= să nu pierdem năde2dea că vom primi şi pe cea mai mică <i noi ne-aridicat cândva prin această )nviere, atunci când ne-am otezat, ca şi aceşti prea (rumoşi Kmiei& caaseară s-au )nvrednicit "(ântului Aotez

*laltăieri, Hristos a (ost răsti+nit, dar a )nviat astă-noapte= şi ei, alaltăieri, erau cuprinşi de păcat, ds-au sculat )mpreună cu Dânsul @l a murit cu trupul şi a )nviat cu trupul, iar ei erau morţi prin păcşi s-au sculat, izăvindu-se de păcPământul ne răsare nouă )n acest timp al primăverii roze, viorele şi alte (lori, iar apele ne arată+rădină )ncă şi mai minunată decât pământul

:u te minuna, că din ape au răsărit (lori= şi pământul produce plante nu după (irea lui, ci duporunca "tăpânului <i la )nceput, (irea apelor a născut (iinţe vii# K Să scoată apele vietăţi cu suflviu& 61acerea ?, 8, şi porunca s-a )mplinit .ateria cea ne)nsu(leţită a răsărit animale )nsu(leţitaşa şi acum, să scoată apele nu târâtoare cu su(let viu, ci daruri du3ovniceşti *tunci apele au născpeşti muţi şi necuvântători, iar acum ele nasc peşti cuvântători şi du3ovniceşti, pescuiţi de *postoK=eniţi după 8ine, le-a zis Hristos, şi vă voi face pe voi pescari de oameni & 6.atei /, ?8 ocmdespre acest pescuit a vorit @l atunci Cu adevărat, acesta este un nou meşteşu+ de pescuirpescarii scot din apă, iar noi ă+ăm )n apă şi aşa pescuim

"ra cândva o scăldătoare la iudeiA şi ascultă ce putere avea această scăldătoare, pentru ca



cunoşti sărăcia iudeilor şi să afli 5o4ăţia @isericii! (ceea era o scăldătoare de apă, şi în4erul spo4ora acolo şi tul5ura apa! După tul5urarea apei, primul din 5olnavii care intra în apă vindeca! 1umai unul sin4ur pe an se vindeca, şi îndată darul se lua, dar nu din pricina sărăcielui ce dăruia, ci din pricina slă5iciunii celor ce primeau! Deci, în4erul se po4ora scăldătoare şi tul5ura apa şi unul din 5olnavi se vindecaA po4orâtu$S$a Stăpânul în4erilor Iordan şi a tul5urat apa şi a vindecat toată lumea!

De aceea, acolo, cel de-al doilea care se po+ora după cel dintâi nu se mai vindeca, pentru că aşa dera dat iudeilor celor neputincioşi şi săraci= iar aici, dacă după primul va intra al doilea, după doilea al treilea, după al treilea al patrulea, şi c3iar zece, sau douăzeci, sau o sută, sau c3iar mii c3iar toată lumea de s-ar a(unda )n scăldătoare, darul nu va seca, 3arul nu se va )mpuţina, cur+ernu se vor spurca 5n nou (el de curăţire, netrupesc *colo, cu cât erau mai multe trupuri spălate )no apă, cu atât mai mult aceasta se murdărea= iar aici, cu cât va spăla ea mai multe persoane, cu atmai curată se (ace

'ezi ce mare dar0 Păstrează, omule, acest mare dar :u )ţi este )n+ăduit să trăieşti cum se )ntâmplpuneţi o le+e ine 3otărâtă, pentru că viaţa este luptă şi răzoi, iar cel ce se luptă, de la toate

înfrânează 6I Corinteni , G8

"ă-ţi spun ţie, oare, cel mai un şi mai si+ur mod de purtare0 Să aruncăm din suflet ceea ce paindiferent, dar care naşte păcatul! Dintre (apte, unele sunt păcate, iar altele nu sunt păcate, pricini ale păcatelor De pildă, râsul după (irea sa nu este păcat, dar devine păcat, dacă trece pesmăsură, căci de la râs )şi ia naştere luarea )n râs= de la luarea )n râs )şi iau naştere ocările= de la ocă)şi iau naştere (aptele ruşinoase, iar pentru (apte ruşinoase vine pedeapsa

Smul4e, deci, mai întâi rădăcina, pentru ca să nimiceşti toată 5oala! Dacă noi ne vom feri

lucrurile indiferente, atunci niciodată nu vom făptui lucruri oprite! Pentru mulţi se pare lucindi(erent a privi la (emeie= dar de aici se naşte po(ta neruşinată, din po(tă se naşte curvia, iar dcurvie iarăşi pedeapsa *şa şi luul, s-ar părea că n-are nimic de temut, dar de aici vin o mulţime rele De aceea, )ntru toate să căutăm a smul+e rădăcina răului

7entru aceasta, voi primiţi necontenit poveţe în fiecare ziA pentru aceea, noi, şapte zile derândul ne$am adunat şi v$am oferit masă duhovnicească, dându$vă să 4ustaţi din dumnezeieşticuvinte şi pre4ătindu$vă în fiecare zi pentru luptă şi înarmându$vă împotriva diavoluludeoarece acum el mai cumplit năvăleşte, căci cu cât e mai mare darul, cu atât e mai mare lupta!

Dacă diavolul n$a suferit să vadă pe un sin4ur om în Fai, apoi, spune$mi, cum va putea el sufesă vadă aşa de mulţi mer4ând la ceruri; u ai zădărât (iara, dar nu te teme! u ai primit mai muputere, o saie ascuţită# loveşte cu ea şarpele De aceea i-a şi )n+ăduit Dumnezeu să năvăleasasupra ta, ca tu să cunoşti )n (aptă tăria puterii tale

După cum un instructor iscusit, luând vreun soldat recrut, sla şi plin de ne+li2enţă, şi spălându)nvăţându-l şi )ndreptându-l, nu-i )n+ăduie nici după aceea să stea )n nelucrare, ci )i porunceşte iasă la luptă, ca să arate prin (apte ce putere i s-a dat, tot aşa a (ăcut şi Hristos "l ar fi putut nimpe duşmaniA dar pentru ca tu să cunoşti superioritatea harului şi mărimea puterii duhovniceşti p

care o ai primit la @otez, "l îi în4ăduie să iasă la luptă cu tine, dându$ţi multe prile>uri să cape

cununi! De aceea, şapte zile de-a rândul v-aţi (olosit de poveţe, pentru ca să deprindeţi inmeşteşu+urile luptei

Pe de altă parte, ceea ce se săvârşeşte acum este nuntă du3ovnicească, iar ceremonia nunţii ţişapte zile De aceea, noi am aşezat ca voi să veniţi aici şapte zile şi să luaţi parte la această nundumnezeiască Dar acolo, după şapte zile, sărătoarea )ncetează, iar aici, dacă vrei, poţi necontensă iei parte la dumnezeiasca nuntă

%a nunţile lumeşti, mireasa, după o lună sau două devine mai puţin iuită= dar aici nu-i aşa, ci cu ctrece mai multă vreme, cu atât mai aprinsă devine iuirea mirelui, cu atât mai sincere )mrăţişărilemai du3ovniceşti unirile, dacă vom prive+3e

%e+ea (irii arată că după tinereţe vine ătrâneţea, dar aici, după ătrâneţe vine tinereţea şi o tinerecare niciodată n-are s(ârşit, dacă vom voi aceasta .are este 3arul, dar va (i şi mai mare, dacă vovoi <i Pavel a (ost mare când s-a otezat, dar a devenit şi mai mare când a propovăduit, cândcomătut pe iudei După aceea, el a (ost răpit )n ai şi s-a ridicat până la al treilea cer (stfel puteşi noi, dacă dorim să creştem, să mărim harul care ne este dat la @otez! De mărit, el se măreş

prin fapte 5une, se face mai luminos şi ne câşti4ă şi nouă lumin

Dacă vom face aceasta, atunci cu multă îndrăzneală vom intra în cămara cea de nuntă împreuncu 8irele şi ne vom desfăta de 5unurile pre4ătite celor ce$& iu5esc pe Dânsul, cărora fie să nînvrednicim noi toţi cu darul şi cu iu5irea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, ăruîmpreună cu *atăl şi cu Duhul Sfânt se cuvine slava şi închinăciunea, în vecii vecilor! (min!

9uvânt rostit în anul )2 din M7redici la duminici şi săr5ători

Hristos a 1nviat<



În4erii laudă mântuirea noastră 5ucurându$se, proorocii dănţuiesc văzând împlinirea prorociillorA toată lumea se 5ucură şi saltă duhovniceşte, căci a strălucit această zi mântuitoare,strălucit soarele în dreptate!

ine poate lăuda cu vrednicie darul zilei, cine altul afară de 7ărintele nostru, vestitorul cel cmare 4las al milostivirii lui Dumnezeu, din al cărui rost izvorăsc dumnezeieştile cuvinte aDuhului, mai mult decât râul 1ilului, cel ce are mintea şi lim5a cu totul de aur, Hrisostom

:umai el poate să mărească, să laude, să plesnească cu mâinile şi să proslăvească ÎnvierDomnului @u puţine cuvinte +răiesc, dar dascălul este +ata, să +răiască )ntocmai ca un ritor mare este şi iscusit la cuvinte şi ca un clopot cu mare sunet al "(ântului Du3 :oi să (im +ata săascultăm, ca şi noi să vedem astăzi, ce (el de daruri şi vrednicii (ă+ăduieşte să ne dea vestitorpocăinţei, al doilea .er+ător )nainte Ioan

De este cineva creştin 5un, şi iu5itor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic 5un luminat! De este cineva slu4ă înţeleaptă, să intre 5ucurându$se de 5ucuria Domnului său! De lucrat cineva din ceasul dintâi, să$şi ia astăzi dreapta plată! De a venit cineva după ceasul treilea, mulţumind să prăznuiască! De a a>uns cineva numai după ceasul al şaselea, nimic să n

se îndoiască că de nimic nu se va pă4u5i! De s$a lipsit cineva şi de ceasul al noulea, să sapropie, cu nimic îndoindu$se! De a a>uns cineva numai în ceasul al unsprăzecelea, să nu steamă că a ză5ovit, căci milostiv fiind stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă ca şi pe cel dintâCdihneşte pe cel din al unsprăzecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi!

7e cel de pe urmă miluieşte şi pe cel dintâi mân4âie! (celuia plăteşte şi acestuia dăruieştfaptele le primeşte, voinţa o cuprinde, lucrul îl cinsteşteA îndemnarea o laudă! 7entru aceasintraţi cu toţi întru 5ucuria Domnului nostru şi cei dintâi şi cei de al doilea de luaţi plată!

@o4aţii şi săracii împreună dănţuiţi! ei ce v$aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua! ei ce apostit şi cei ce n$aţi postit veseliţi$vă astăzi! 8asa este plină, ospătaţi$vă toţiA viţelul este marnimeni să nu iasă flămând! *oţi vă îndulciţi de ospăţul credinţei! *oţi să luaţi 5o4ăţia 5unătăţnimeni să nu plân4ă pentru sărăcie, că s$a arătat împărăţia de o5şte!

1imeni să nu se tân4uiască pentru păcate, că iertarea din 4roapă a răsăritA nimeni să nu teamă de moarte, căci ne$a slo5ozit pe noi moartea 8ântuitorului! ( stins$o pe ea cel ce a foţinut de ea! 7rădat$a iadul cel ce S$a po4orât la iadA amărâtu$l$a pe el, 4ustând trupul &ui!

-i aceasta mai nainte apucând Isaia a stri4at6 QIadul s$a amărât, întâmpinându$te pe tine >o

amărâtu$s$a, că s$a stricatA amărâtu$s$a, că s$a 5at>ocoritA amărâtu$s$a, că s$a omorât, amărâts$a, că s$a surpatA amărâtu$s$a că s$a le4at R!

&uat$a trup şi de Dumnezeu s$a lovitA luat$a pământ şi s$a întâmpinat cu cerulA luat$a ce a văzşi a căzut în ce n$a văzut! Unde$ţi este moarte 5oldul; Unde$ţi este iadule 5iruinţa; Sculatu$SHristos şi au căzut dracii! Înviat$a Hristos şi nici un mort nu este în 4roapă! ă Hristsculându$se din morţi, începătorul celor adormiţi S$a făcutA (celuia este mărirea şi stăpânirea, vecii vecilor! (minK!

9din uvintele duhovniceşti ale Sfântului *eodor Studitul, "ditura "piscopiei CrtodoLe (l5Iulia, #22+ $ uvântul .2, pp!'#3$'#':

Hristos a 1nviat<

Sfntul 9i%olae :elimirovi%i , Evanghelia despre 5iruin4a asupra mor4ii , ;3 Doamne3 prinÎnvierea 6a3 6u 6e,ai f+%ut toate lu%rurile pentru to4i oamenii<

Cei )n+3eţaţi se strân+ )n 2urul (ocului, cei (lămânzi se strân+ )n 2urul mesei= cei care au rădsu(erinţa mare )n noaptea cea lun+ă se ucură la venirea zorilor= cei sleiţi de lupte apri+e se veselela venirea iruinţei neaşteptate

C, Doamne, prin Învierea *a, *u *e$ai făcut toate lucrurile pentru toţi oamenii<

;, Preao+atule Împărate, cu un dar, u ai umplut toate mâinile noastre )ntinse către cer! Aucuravă, o, tu, cerule şi, o, tu, pământule, ucuraţi-vă!

7ucură-te, o, tu, cerule, precum se ucură mama care îşi răneşte copiii cei flămânzi) 7ucură-te, o, tu, pământule, precum se ucură copiii la primirea ranei din mâinile mamlor@

@iruinţa lui Hristos este sin4ura 5iruinţă întru care se poate 5ucura întrea4a lume, chiar de începuturi până la sfârşit! ;ricare alta iruinţă de pe pământ a deoseit şi )ncă )i deoseeşte oameni, unii de alţii *tunci când un )mpărat pământesc câşti+ă o victorie asupra altui )mpărat, undintre ei se ucură, iar celălalt se plân+e *tunci când omul iese iruitor asupra vecinului său, su acoperiş este cântare, iar su celălalt este plân+ere :ici o izândă de ucurie de pe pământ nu eslipsită de otrava răutăţii# iruitorul oişnuit, de pe pământ, se ucură atât prin râsul său, cât şi prlacrimile duşmanului său iruit @l nici nu vede cum loveşte răul prin mi2locirea ucurieiCând amerlan l-a iruit pe sultanul Aaiazid, iruitorul l-a pus pe iruit )ntr-o cuşcă de (ier )n (acăreia a mâncat un ospăţ al iruinţei ăutatea lui i-a (ost )ntrea+a sa ucurie= ticăloşia lui a (o

3rana veseliei lui

;, (raţii mei, ce scurtă ucurie este răutatea! ;, răul este 3rana prea otrăvitoare pentru veselie! Câre+ele <te(an Duşan l-a iruit pe re+ele ul+ar, el nu a intrat )n pământul ul+ar, nici nu a lupoporul ul+ar ca prizonier, ci, cu durere adâncă, a plecat la o mănăstire ca să postească şi să roa+e *cest iruitor a (ost mai noil decât cel dintâi Dar aceasta iruinţă, ca (iecare iruinţă, nu elipsită de tăişul pre+ătit pentru cel care a iruit Dar c3iar şi cea mai )n(lăcărată istorie a lumii esca un soare, ale cărui raze sunt pe 2umătate luminoase, pe 2umătate )ntunecate



1umai 5iruinţa lui Hristos este ca soarele care revarsă raze strălucitoare peste toţi cei care află su5 el! 1umai 5iruinţa lui Hristos umple toate sufletele oamenilor cu 5ucurie de neînvin:umai aceasta sin+ură este (ără de răutate sau pizmă

=ei spune că aceasta este o 5iruinţă plină de taine; @ste= dar )n acelaşi timp este descoperită)ntre+ii omeniri, celor vii şi celor morţi

=ei spune că aceasta este o 5iruinţă plină de dar; @ste, şi mai mult decât atât :u este mama mplină de dar când, nu o dată sau de două ori )şi izăveşte copiii de şerpi, dar pentru a-i izăvi pe pentru todeauna, aceasta mer+e cu cura2 c3iar la cuiul şerpilor şi )i arde )n )ntre+ime0

=ei spune că aceasta este o 5iruinţă tămăduitoare; @ste, tămăduitoare şi mântuitoare pentru vevecilor *ceastă iruinţă aleasă mântuieşte oamenii de rău şi )i (ace (ără de păcat şi (ără de moart:emurirea (ără lipsirea de păcat ar )nsemna doar lăr+irea puterii răului, şi a răutăţii şi a pizmei, dnemuriea dimpreună cu lipsa de păcat aduce 5ucuria fără de mar4ini şi îi face pe oameni fraîn4erilor minunaţi ai lui Dumnezeu!

ine nu s$ar 5ucura întru 5iruinţa Domnului nostru Iisus Hristos; El nu a fost 5iruitor pentEl3 %i pentru noi Airuinţa %ui nu %-a (ăcut pe @l mai mare sau mai viu, sau mai o+at, ci pe noi na (ăcut ast(el @iruinţa &ui nu este e4oism, ci dra4oste, nu este înşfăcare, ci dăruire!

Cuceritorii pământeşti iau iruinţa asupra lor= Hristos este sin+urul Cuceritor care o aduce :măcar un sin+ur cuceritor pământesc, )mpărat sau căpetenie, nu doreşte ca iruinţa lui să-i (ie luaşi dată altcuiva= numai Domnul el Înviat dăruieşte 5iruinţa &ui cu amândouă mâinile, fiecărudintre noi şi nu este supărat, ci mai mult Se 5ucură atunci când noi, prin 5iruinţa &ui, ne face5iruitori - cu alte cuvinte# mai mari, mai vii şi mai o+aţi decât am (ost

Airuinţele pământeşti arată mai ine când sunt privite de departe, dar sunt mai urâte şi mrespin+ătoare când sunt privite de aproape= )n vreme ce, )n ceea ce priveşte iruinţa lui Hristos, nse poate spune de unde arată mai ine, de departe sau de aproape Privind această iruinţă departe, ne minunăm de aceasta, ca (iind (ără de asemănare )n strălucirea, curăţia şi 3arul mântuitor Privind această iruinţă de aproape, ne minunăm de aceasta, pentru că sunt )nvinvră2maşii cumpliţi şi pentru că au (ost slooziţi roi (ără de număr ai lor

*stăzi este ziua cea mai presus dintre toate zilele anului, )nc3inată sărătoririi acestei iruinţe a lHristos şi de aceea se cade să privim această iruinţă de aproape, atât pentru mai una noastcunoaştere, cât şi pentru mai marea noastră ucurie

(tunci să ne apropiem de Domnul nostru înviat şi 5iruitor şi să ne între5ăm6.ai )ntâi# asupra cui a fost 5iruitor Hristos prin Învierea Sa ;În al doilea rând# pe cine a slo5ozit Hristos prin 5iruinţa Sa ;

I 7rin Învierea Sa, Domnul a 5iruit pe cei doi dintre cei mai apri4i vră>maşi ai vieţii şi ai cinstomeneşti6 moartea şi păcatul! (ceşti doi vră>maşi ai oamenilor s$au născut atunci când primom s$a despărţit de Dumnezeu, călcând peste poruncile despre ascultare, faţă de /ăcătorul său!

@iruitorul era Domnul Iisus Hristos! =eşnic fără de păcat şi veşnic fără de moarte, "l a trecprin mormintele oamenilor, presărând florile nemuririi odată cu venirea &ui! "u(larea %uispulerat du3oarea păcatului şi morţii au )nviat la cuvântul %ui

Dar @l, din iuirea "a pentru oameni, a luat muntele de păcate asupra %ui, )n acelaşi c3ip )n cardin iuirea "a pentru oameni, "-a )mrăcat )n veşmânt de om, muritor Dar păcatul omenesc era a

de +reu şi de cumplit că, su povara lui, 1iul lui Dumnezeu a po+orât )n mormânt Însutit 5ine%uvntat a%el mormnt din %are a 4şnit ru 1ntreg de nemurire pentru 1ntreaga omenire

Airuitorul a po+orât dincolo de morminte, până )n iad, unde a răsturnat tronul lui "atan şi a stricpământul roditor al tuturor uneltirilor )mpotriva oamenilor Din adâncimea mormântului, Airuitor"-a )nălţat )n cerurile cele mai )nalte, desc3izând o cale nouă - către cetatea vieţii @l a stricat iad)ntru toată tăria %ui şi, )ntru tăria %ui, a slăvit trupul "ău şi "-a )nălţat din mormânt - )ntru puter%ui, care este nedespărţită de aceea a atălui şi a Du3ului "(ânt

@lând ca un miel, 5unul Domn Iisus a mers la suferinţă şi la moarte, şi puternic fiind Dumnezeu, "l a ră5dat suferinţa şi a 5iruit moartea! Învierea "a este adevărată şi este )n acelatimp proorocirea şi c3ipul )nvierii noastre - $căci trâm5iţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioş6I Corinteni ?G#G8

5nii se vor )ntrea# cum se poate spune că Domnul el înviat a 5iruit moartea, când oamenii înmor; Cei care vin )n această lume prin pântecele mamei lor o vor părăsi prin moarte şi mormân*ceasta este re+ula

:umai că, pentru noi, cei care murim întru Hristos, moartea nu mai este o prăpastie adânc

întunecată, ci naşterea la viaţa nouă şi întoarcere în patria noastră!

7entru noi mormântul nu mai este un întuneric veşnic, ci poarta la care ne aşteaptă în4eminunaţi ai lui Dumnezeu!

Pentru toţi cei care sunt )ndestulaţi de dra+oste pentru Prea(rumosul şi Iuitorul Domn Iisus Hristomormântul s-a (ăcut doar ultima )mpiedicare până a a2un+e )naintea (eţei %ui - şi aceas)mpiedicare este neputincioasă, ca pânza de păian2en <i ast(el slăvitul *postol Pavel stri+a# $ 7entmine viaţa este Hristos şi moartea, un câşti4 & 61ilipeni ?#?8

Cum să nu (i iruit Domnul moartea, când moartea nu se (ace văzută )naintea %ui0 .ormântul nmai este o prăpastie adâncă, pentru că @l a umplut-o cu "ine= nici mormântul nu mai este )ntunerpentru că @l l-a luminat= nici (rica şi +roaza nu mai este pentru că @l arată )nceputul, nu s(ârşitunici nu este patria noastră veşnică, ci numai uşa către patrie

Deoseirea dintre moartea dinainte de Învierea lui Hristos şi de după, este ca şi deoseirea dintre uincendiu (oarte )ntins şi (lacăra unei lumânări Airuinţa lui Hristos este esenţială, şi de aceea, prin @$moartea a fost în4hiţită de 5iruinţă& 6I Corinteni ?G#G/8



II :e )ntreăm acum# pe cine a slo5ozit Domnul el înviat prin 5iruinţa &ui asupra păcatului şimorţii ; ;amenii unui sin+ur popor sau ai unui neam0 ;amenii unei clase sau poziţii sociale0 :)n nici un c3ip ; asemenea sloozire ar (i, )n esenţă, iruinţa răutăcioasă a cuceritorilor pământeş

Domnul nu "e numeşte $Iuitorul iudeilor& sau $Iuitorul +recilor& sau $Iuitorul săracilor& s$Iuitorul aristocraţilor& ci $Iuitorul oamenilor&

El a pre!ătit iruinţa Sa pentru toţi oamenii, fără nici un fel de deoseire între oameni, pcare numai ei sin!uri le născocesc şi le socotesc.

"l a do5ândit 5iruinţa pentru totdeauna şi pentru a>utorul tuturor oamenilor zidiţi şi ledăruit$o tuturor! *elor care primesc această iruinţă şi aceasta se face şi iruinţa lor, "l le$a fă4ăduit viaveşnică şi sălăşluirea dimpreună cu "l în Împărăţia cea cerească.

El nu sileşte pe nimeni să primească această iruinţă, cu toate că are un preţ atât de scumci lasă oamenilor liertatea de a ale!e dacă o primesc sau nu.

*şa cum omul )n ai a ales )n c3ip lier căderea, moartea şi păcatul din mâinile lui "atan, tot la (omul este lier şi acum să alea+ă viaţa şi mântuirea din mâinile Domnului Celui Airuitor

@iruinţa lui Hristos este un 5alsam, 5alsam de viaţă dătător, pentru toţi oamenii, toţi cei care acăpătat lepra din păcat şi din moarte!

• Acest alsam îi face pe olnavi sănătoşi şi pe cei sănătoşi şi mai sănătoşi.• Acest alsam înviază morţii şi dă mai mare tărie vieţii celor ce sunt în viaţă.• Acest alsam înţelepţeşte omul, îl înnoilează şi îl îndumnezeieşte) îi sporeşte puterea însut

înmiit şi îi înalţă cinstirea cu mult deasupra între!ii celeilalte naturi, în starea ei d slăiciune, până la strălucirea şi frumuseţea în!erilor şi aran!elilor lui Dumnezeu.

;, alsam prea(rumos şi dătător de viaţă! e mână nu te$ar lua pe tine; e inimă nu te$ar pune prănile ei; are 4ură nu ţi$ar cânta cântări de laudă; are până nu ar scrie minunile pe care le$ai lucrat; are a5ac nu ar socoti toate vindecările pe care tu le$ai făcut celor 5olnavi învierile din morţi săvârşite de tine până acum; are lacrimi nu ar cur4e spre recunoştinţa fade tine;

*tunci, veniţi toţi (raţii mei, care vă temeţi de moarte

1eniţi mai aproape de Hristos *el Înviat şi *el care Înviază, şi El vă va sloozi pe voi dmoarte şi din frica de moarte.

1eniţi, toţi cei care trăiţi su ruşinea păcatelor voastre săvârşite în cip descis sau ascuns. Apropiaţi-vă de "zvorul de apă vie, care va spăla şi vă curăţeşte şi care poate să facdin vasul cel mai murdar vasul mai al decât zăpada.

1eniţi, toţi cei care căutaţi sănătatea, puterea, frumuseţea şi ucuria.

Iată, Hristos el înviat este Izvorul tuturor acestora! "l vă aşteaptă cu milă şi cu dra4os

aprinsă, voind ca nici unul să nu se piardă!



"imţămintele insu(late de cântarea Canonului pascal 5ra (aţă de toată necurăţia patimilor păcatelor, râvna pentru slava Domnului )nviat şi odi3nirea pe de-a-ntre+ul )n @l

Învierea *a, Hristoase 8ântuitorule, în4erii o laudă în ceruri, şi pe noi pre pământ nînvredniceşte cu inimă curată să *e slăvim $stiiră în Sfânta şi 6area Duminică a /aştilor

• Acum a venit la noi, fraţilor, praznicul praznicelor şi sărătoarea sărătorilor - vreme

laudă şi de slavoslovii.

Acum Domnul a făcut minunată mila Sa asupra noastră. Învierea &ui ne vesteşte tutur

sfârşitul pedepsei, iertarea păcatelor, îndreptăţirea, sfinţirea, răscumpărarea, înfierea moştenirea cerurilor6 Dumnezeu pe pământ $ omul în cer, toate în unire!

• Acum a devenit limpede că răzoiul cel străveci a încetat, că Dumnezeirea S-a împăcat c

firea noastră, diavolul a fost ruşinat, moartea a fost ferecată în lanţuri, Jaiul a fost descis marea năde=de în viitor a înviat.

e se poate asemui cu asemenea 5unătăţi şi fă4ăduinţe; 'eniţi să ne ucurăm Domnului, alcătuim cântare .ântuitorului - Dumnezeului nostru

u ce şi din ce vom alcătui însă cântare; În+erii cântă )n ceruri, şi nu pot să nu cânte Precurazele din soare, precum una mireasmă din crin, aşa şi cântarea din +urile )n+ereşti Puterile (iinţ

<i pentru ce, )n persoana Domnului )nviat, se )n(ăţişează credinţei şi dra+ostei noastre, )n c3ip atde măreţ şi de izitor, toate unătăţile răscumpărării, dacă nu pentru a deştepta şi a întări în nîndatorirea de a nu ne întoarce la păcate, pentru care am fost iertaţi, de a fu4i de nedreptate dvreme ce am fost îndreptăţiţi, de a nu ne da ro5i de vreme ce am fost răscumpăraţi, de a nu natra4e 5lestemul de vreme ce el a fost ridicat de>a, de a păzi curăţia şi sfinţenia de vreme ce afost curăţiţi şi sfinţiţi!

Ce-i drept, )n zilele "(intei Patruzecimi (iecare se curăţa după măsura puterilor şi osârdiei, ca intre )n "ăptămâna %uminată )ntru nedospirea curăţiei şi adevărului, iar nu )ntru dospeala răutăţii vicleniei= totuşi, şi acum )ndemnul la curăţirea simţămintelor du3ovniceşti este inevenit atdatorită s(inţeniei zilelor, care cer o mare )ncordare pentru curăţie, cât şi, mai ales, din pricismintelilor şi poticnirilor care, potrivit ciudatei rânduieli ce domneşte la noi, ne )ntâmpină delşu+, poticniri de care nu ne pot feri nici un fel de poveţe ale altora în afara înţelepciunii l

Hristos, care este trimisă de Sus celui ce însetează de ea şi o cere, şi a vra2ei şi urii ne)mpăca(aţă de tot ce e necurat sau (ie c3iar şi numai )ndoielnic )n ce priveşte curăţia

Doar prin asemenea povăţuitori primeşte curăţia )mpre2muire ocrotitoare şi puterea nu numai detăia patimile puternice - mânia, slava deşartă, ne)n(rânarea şi aşa mai departe -, ci şi de a se depărpână şi de la plăcerile şi distracţiile ce par nevinovate, căpătând )n sc3im dispoziţia de a mer+eiserică, )n aşezămintele plăcute lui Dumnezeu şi )n locuinţele celor năpăstuiţi de soartă

În Canonul pascal auzim +lasul )n+erului către (emeile mironosiţe# aler4aţi şi vestiţi lumii căînviat Domnul, omorând moartea 6Ipacoi8 *tunci, )nvierea lui Hristos era ceva cu totul nou neoişnuit Pentru a ne )ncredinţa de ea era nevoie de picioarele (rumoase ale celor ce inevestescde +urile celor ce propovăduiesc cu putere (ăcătoare de minuni *cum, adevărul creştinesc al )nvielui Hristos este atât de ne)ndoielnic şi răspândit pretutindeni, )ncât propovăduirea prin viu +rdespre ea pare cu totul de prisos, şi atunci când ne (elicităm unul pe altul# KHristos a )nviat!*devărat a )nviat!> nu atât stârnim credinţa, cât ne des(ătăm )mpreună de părtăşia noastră )ntcredinţă Cu toate acestea, şi acum, )ntre noi, este nu numai potrivită, ci c3iar neapărat treuincioapropovăduirea - )nsă propovăduire de un alt (el, propovăduire nu cu 4ura, ci cu faptele şi cu viaţcare, fără să rostească nici un cuvânt despre înviere, prin însuşi faptul că are în ea puterea elînviat dă încredinţare despre adevărul învierii cu mai multă putere decât orice cuvânt!



*r mai putea (i +ăsite şi multe alte lucruri care ne arată cum treuie să ne )ntocmim aşezarsu(letească pentru a-% slavoslovi pe Domnul cum se cuvine, )nsă şi acestea trei sunt de a2uns penta pricepe deplin cum treuie să (ie (elul acestei aşezări su(leteşti# c3iar şi dintr-una sin+ură se poaalcătui o cântare armonioasă, cu dumnezeiască cuviinţă

:u este +reu să ă+ăm de seamă că simţămintele acestea corespund (eluritelor tonuri ale unpsaltiri ine acordare 6@ste vora, evident, de psaltire ca instrument muzical 6n tr88

Avem aici şi tonul cel mai de =os - neplăcerea faţă de tot ce se împotriveşte curăţiei luminii elui înviat , neplăcere ce dăinuieşte lăuntric) şi

tonul de mi=loc - râvna pentru slava elui înviat , râvnă care e dovedită prin zu!răvir

însuşirilor 0ui în viaţa noastră şi trece pe pământ fără teamă)

este şi tonul cel mai înalt - odihnirea în el înviat , care a=un!e până la ceruri şi trece în ce

mai dinăuntru, dincolo de catapeteasmă.

:u este +reu, de asemenea, să ă+ăm de seamă că pentru o cântare care să sune ine este nevoie toate aceste tonuri 5nde lipseşte unul dintre ele, acolo psaltirea este dezacordată şi cântarea devinnevrednică de prăznuire#

(ără ura (aţă de curăţie ea va suna ca un +las de ţap,

(ără râvna pentru slava lui Dumnezeu va (i ca un c3imval zăn+ănitor şi ca un amestec urât d

tonuri=

(ără odi3nirea )n @l va (i un tunet ce se aude doar pe pământ

*şadar numai sufletul plin de toate aceste simţăminte alcătuieşte acum în sine o cântarîn4erească armonioasă pentru el înviat! *ţintindu-şi +ândul cu luare-aminte, el )l primeşte inimă curată, )n deplinătatea şi )ntre+imea ce I se potrivesc= )mrăcându-se, parcă, )n acest c3minunat, nu vrea să se mai arate lumii alt(el decât )n @l şi umlă pe pământ ca o asemănare a Cel)nviat, iar prin odi3nirea )n @l se )nalţă de pe pământ, intră )n corul )n+erilor şi )mpreună cu ei, du

asemănarea puterilor cereşti, cântă# Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând celor din morminte viaţă dâruindu$le!

Ami

Hristos a 1nviat<

Sfntul Ioan 7aximovi%i , "uvnt de Sfintele Paşti

Hristos a 1nviat<

Unde ţi$e, moarte, 5oldul; Unde ţi$e, iadule, 5iruinţa;

Iar )n :oaptea %uminată, primind dezle+are +enerală, să ne apropiem de .ielul Dumnezeiesc)ncepătura Învierii noastre 1ie ca nimeni să nu iasă din iserică )nainte de vreme, +răit să +uste dcarnea animalelor, )n loc de a +usta Preacuratul rup şi "ân+e al lui Hristos

9Sfântul Ioan 8aLimovici $ 7redici şi îndrumări duhovniceşti, olecţia 7ărinţi Fuşi, "ditu

Sofia, @ucureşti, '33#:

Hristos a 1nviat<



Sfntul Ioan 7aximovi%i , În ziua Sfintei Învieri , De %e ?iul lui Dumnezeu este numit şi "uvntulDeoare%e prin El 6at+l Îşi exprim+ voin4a

&a început a fost uvântul şi uvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era uvântul

%a %itur+3ie, )n ziua "(intei Învieri se citeşte )nceputul @van+3eliei lui Ioan despre Cuvântul cdumnezeiesc ând totul se umple de lumina Învierii lui Hristos şi cerurile se unesc cu pământîn proslăvirea @iruitorului morţii, "van4helia ne vesteşte ine este "l6 K &a început euvântul &

Despre Cuvânt s-a vorit )ncă din 'ec3iul estament# Ku cuvântul Domnului cerurile s$au întărşi cu duhul 4urii &ui toată puterea lor & 6Ps 7, F8, K*rimis$a uvântul Său şi i$a vindecat pe e6Ps ?F, 8

Deoseit de viu şi de +răitor se voreşte despre puterea lucrării Cuvântului lui Dumnezeu )n Cart)nţelepciunii lui "olomon Dar oamenii 'ec3iului estament su)nţele+eau prin Cuvântul Dumnezeu doar mani(estarea voinţei şi a lucrării lui Dumnezeu Iar acum Ioan inevesteşte despCuvântul lui Dumnezeu că este Însuşi 1iul lui Dumnezeu Cel 5nul-:ăscut, a doua Persoană"(intei reimi

De ce /iul lui Dumnezeu este numit şi uvântul; Deoarece prin "l *atăl Îşi eLprimă voinţa!



Cuvântul lui Dumnezeu nu este asemeni cuvântului omenesc ;mul )şi eprimă prin cuvâ+ândurile şi dorinţele sale Dar cuvântul rostit de om se stin+e şi dispare Dorinţa eprimată de uneori se )mplineşte, dar adesea rămâne ne)mplinită

uvântul lui Dumnezeu este veşnic şi atotputernic! "l este mereu la Dumnezeu!

uvântul omului este o putere care îl a>ută! uvântul lui Dumnezeu este a doua 7ersoanăSfintei *reimi! "l Însuşi este Dumnezeu! Dumnezeu$uvântul este /iul lui Dumnezeu şi iu5eşte pe *atăl şi face totul de 5unăvoie după voia &ui! 8ai precis, "i au o sin4ură voinţă!

Dumnezeu$*atăl Îl iu5eşte pe /iul Său şi face totul prin "l! 1imic nu a făcut *atăl fără /iuK*oate prin "l s$au făcut &- toate prin "l au început să fie şi fără "l nimic nu a început să fie, dtoate câte sunt # K*oate prin "l s$au făcutA şi fără "l nimic nu s$a făcut din ce s$a făcut & 6In ?, 7aşa cum spune despre aceasta al doilea articol al "imolului de credinţă

Când )n Cartea 1acerii se spune că atunci Ka zis Dumnezeu6 Să fie lumină!& şi Ka zis Dumnezesă fie o tărie&, )nseamnă că Dumnezeu-atăl a voit să (acă lumina, tăria şi celelalte, iar Cuvântu

1iul "ău, le-a adus la )mplinire

"uvntul lui Dumnezeu d+ via4+ El este Izvorul vie4ii# K Întru "l era viaţa şi viaţa era luminoamenilor & 6In ?, /8

Cuvântul lui Dumnezeu este %umină, prin @l Dumnezeu-atăl "e arată pe "ine şi )şi vesteşdumnezeiasca "a voie# Kera &umina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lum6In l, 8

*cea %umină nu poate (i acoperită de nici un )ntuneric# Klumina luminează în întuneric întunericul nu a cuprins$o& 6In ?, G8

Fenăscuţi prin har, dacă până la sfârşitul vieţii pământene vor rămâne în har şi vor mer4e pcalea arătată de Hristos, de &umina cea adevărată, se vor învrednici să primească de la "l darcel nou6 se vor desfăta veşnic în împărăţia *atălui eresc, privind la slava Unicului$1ăscut /al Său, slavă care întrece totul în lume, 5ucurându$se totodată cu 5ucurie şi fericire de nedescri

(celaşi uvânt de dinainte de veci al lui Dumnezeu, prin are s$a zidit lumea, a mântuit şirenăscut neamul omenesc spre o nouă viaţă plină de 5ucurie, prin întruparea şi învierea Sa!

uminoasa 1nviere este s+r5+toarea lui Dumnezeu,"uvntul3 ziua 5iruin4ei ui asupra iadulşi a mor4ii3 1n%eputul vie4ii %elei noi şi a veseliei veşni%e d+ruite de El

uvântul el dimpreună fără de început cu *atăl şi cu Duhul din /ecioară S$a născut pentmântuirea noastră, să$& cântăm, credincioşilor şi să ne închinăm &ui, pentru că a 5inevoit ctrupul să Se urce pe ruce şi moarte să sufere şi pe morţi să$i învieze, prin slăvită Învierea Sa!K

KUnule$1ăscut, /iule şi uvântul lui Dumnezeu, el e eşti fără de moarte, cu moartea pmoarte ai călcat, Unul fiind din Sfânta *reime, împreună slăvit cu *atăl şi cu Duhul Sfân

mântuieşte$ne pre noi !&

9din 7redici şi îndrumări duhovniceşti

Hristos a 1nviat<

Sfntul Simeon 9oul 6eolog ne 1nva4+ %um s+ pr+znuim duhovni%eşte S+r5+toarea Învierii

& 1u la lumini se uită el, nici la mulţimea poporului, nici la adunarea prietenilor săiA ci cu4etă numai la cele ce se întâmplă după aceea, când luminile se vor stin4e, când fiecare se v

duce acasă şi el va rămâne sin4ur în întuneric&

$Cum să prăznuim sărătorile şi ce simolizează cele pe care le (acem )n sărători şi )mpotriva celce (ac din ele un prile2 de laudă <i despre cei ce se )mpărtăşesc cu vrednicie sau cu nevrednicie şi deoseire este )ntre ei <i, )n s(ârşit, cum se uneşte sau nu se uneşte omul cu Dumnezeu )n "(ânÎmpărtăşanie

ine a înţeles şi şi$a dat seama că a fost scos din nimic şi că a venit 4ol în această lume, acelacunoscut pe /ăcătorul său @l nu se va mai teme de altcineva şi nu va iui pe altcineva mai mu

decât pe @l, %ui )i va slu2i din tot su(letul şi nu va pune mai presus de @l asolut nimic din ce

văzute Ci, pe deplin )ncredinţat că este străin de toate cele pământeşti, a c3iar şi de cele cereşti, )şi va pune toată năzuinţa su(letului său )n slu2a Celui ce l-a creat Căci dacă el este străin lucrurile )n care a (ost (ăcut, c3iar când )şi va duce viaţa )ntre ele, cu atât mai mult este străin de cede care se a(lă şi prin (elul său de viaţă -i cum nu se va tân4ui cel ce se socoate pe sine străin dlucrurile pământeşti şi ştie că a venit 4ol în acest teatru şi că tot 4ol va ieşi dintr$însul; um nse plân4e nu numai pe sine, ci şi pe toţi oamenii care sunt din acelaşi neam cu el şi sunt supuaceloraşi patimi;

Cel care nu iueşte decât pe Dumnezeu şi nu se va teme decât de Dânsul, cum se va ucura trupeşte şi cum va prăznui el trupeşte, după oiceiurile oamenilor, cu atâta nepricepere şi (ără minte, când )nsuşi Domnul nu conteneşte a spune# $ &umea se va 5ucura, iar voi vă veţi întrista! îndrăzniţi că "u am 5iruit lumea! -i voi învia între voi, pentru ca această lume de >os să fîn4hiţită de viaţa, care dă tuturor pe Duhul 8euA şi, văzându$8ă, inima voastră se va 5ucura această 5ucurie nimeni nu o va lua de la voi $0

um deci va mai dori vreun lucru pământesc, cel ce priveşte numai la Stăpânul cerului, sau cuva mai cu4eta ceva care nu place lui Dumnezeu; Cel ce se ştie cu totul străin, +ol şi sărac, c3i

dacă stăpâneşte toată lumea, cum zice *postolul, cum se va mai +ândi să se )n(rumuseţeze, să laude cu (aptele sale, sau cum va mai (ace mare caz de mulţimea lumânărilor şi a candelelor, aromate şi miresme, de )n+rămădirea poporului )n 2urul lui, de o masă )melşu+ată şi luoasă şi cuse va lăuda cu starea )naltă a prietenilor lui sau cu prezenţa celor slăviţi ai pământului0 În nici un (desi+ur! Căci el ştie că toate acestea O lucruri şi oameni- astăzi sunt şi mâine au trecut *stăzi se vcă sunt, iar peste puţin au dispărut

De aceea, omul care cunoaşte 5unul chip de a prăznui o săr5ătoare nu lasă deloc mintea simţurile sale să se le4e cât de puţin de cele trecătoare, căci acestea le fac numai cei ce nu m

văd nimic dincolo de cele văzuteA ci, în cele pe care le face la săr5ători, el vede ca şi cum ar fi dfaţă, lucrurile viitoare! Din care pricină se 5ucură cu inima, i se pare că de>a se află în ele împreună cu cei ce prăznuiesc în ceruri, în Duhul Sfânt! 1u la lumini se uită el, nici la mulţimepoporului, nici la adunarea prietenilor săiA ci el cu4etă numai la cele ce se întâmplă după aceecând luminile se vor stin4e, când fiecare se va duce acasă şi el va rămâne sin4ur în întuneric!

Deci nu veni să-mi dai socoteală de ani, de luni, de soroace sau să-mi spui# $Iată eu am prăznu:aşterea lui Hristos, Înălţarea, Po+orârea "(ântului Du3&, căci nu-i +reu să-mi numeşti toasărătorile= dar eu nu cred că ele a2un+ pentru mântuirea su(letului tău :u cumva să-ţi )nc3ipui sărătoarea stă )n 3aine strălucitoare, )n cai sprinteni, )n par(umuri scumpe, )n lumânări, )n candel

)n mulţimea poporului :u acestea dau strălucire sărătorii, nu acestea sunt adevărata sărătoare, numai simoluri ale sărătorii În adevăr, ce (olos pentru mine, scumpul meu, să aprind nu mullumânări şi candele )n temple şi )n iserica credincioşilor, ci, de aş putea, să am lumini asemensoarelui care străluceşte pe cer şi, )n loc de mulţime de candele, să pun stelele pe olta isericii şi (ac din ea un nou cer şi o privelişte nemaivăzută pe pământ, şi, pe deasupra, )n timp ce eu mă des(de această iluminaţie, să primesc şi laudele şi admiraţia celor de (aţă - ce (olos, zic, din toaacestea, dacă după puţin, când toate acestea s-au stins, eu rămân )n )ntuneric0 <i iarăşi, ce (olos daastăzi vărs peste mine şi peste cei )mpreună cu mine mireasmă a par(umurilor, iar mâine sunt plin putoarea propriului meu trup şi a murdăriei sale0 Ce (olos am0 Spune$mi$o, tu, care te lauzi c

săr5ători luminate, răspunde$mi< 1u este, cu adevărat, nici un folos, cu toate că tu taci, fiin

constrâns de cuvintele mele! Deci de astăzi sunt luminat şi mâine, în întuneric, dacă astăzi m5ucur, iar mâine sunt do5orât de întristare, dacă astăzi sunt sănătos, iar mâine cad 5olnav, câşti4 am; Spune$mi$o< şi ce folos pot avea de aici;

1u aceste săr5ători am ales, zice Domnul! $ine, zice "l, vi le ceruse;& 6Isaia, ?,?8 1u aşa neînvăţat Hristos să prăznuim! Dar cum; (scultă cu atenţie

Dar mai )ntâi să-ţi pun )nainte cuvintele celor ce +răiesc )mpotriva zicând# $De ce să nu maprindem lumânări şi candele0 "ă nu mai aducem miresme şi tămâie0 "ă nu mai c3emăm poporul cânte şi să nu ne mai )ntâlnim cu cunoştinţele, cu prietenii şi cu oamenii de seamă0 *şa spui tu, a3otărăşti tu0$ @u nu spun aşa ceva, (erească Dumnezeu! Aa, c3iar te s(ătui şi sunt de părere să (oarte lar+ )n această privinţă otuşi, treuie să ştii cum s-o (aci şi eu )ţi voi arăta taina prăznuircredincioşilor <i care este această taină0 *ceea )nsemnată simolic prin lucrările pe care tu )mplineşti

%umânările )şi arată tainic lumina cea )nţele+ătoare (şa cum 5iserica, această măreaţă casă, esluminată de mulţimea lumânărilor, tot aşa şi casa sufletului tău, mult mai de cinste decât aces

temple, tre5uie să fie luminată lăuntric şi strălucită de toate virtuţile duhovniceşti care se aprinşi ard în tine prin focul dumnezeiesc, în aşa măsură încât să nu rămână nici un colţişneluminat!

8ulţimea lumânărilor din policandru, aprinse de acest foc văzut, să$ţi dea o idee desp4ândurile cele luminoase care tre5uie să strălucească ca şi lumânările, şi nici un 4ând întunecsă nu se afle în casa sufletului tăuA ci toate să strălucească în focul Duhului, care le mistunecontenitA iar dreapta socoteală a cu4etelor tale să alcătuiască o cunună neîntreruptă, ca upolicandru!

=ărsarea miresmelor şi arderea tămâiei sim5olizează un4erea cea duhovnicească şi te învaţă cşi în tine tre5uie să fie din 5elşu4 această un4ere! 8ireasma care se răspândeşte în afară pentrcei duhovniceşti este ca roua care cade de pe munţii Sionului şi ca aceea care se varsă pe 5ar5lui (aron şi pe mar4inea veşmintelor lui! Iar ceea ce cur4e înlăuntru şi ca o apă răcoreşte mintva fi pentru cel mişcat de Duhul Sfânt un izvor care izvorăşte apele vieţii veşnice, un foc care saprinde răspândind un fum mirositor! =a fi în acelaşi timp şi o lumină vie şi o mireasmă duhovnicească, care pătrund simţurile fie calumină văzută pentru inimile curate, fie ca un lemn de viaţă dătător, care răsti4neşte poftecărnii, lemn care înmiresmează lumea şi aduce neîncetată 5ucurie duhovnicească credincioşilo

Dar simolul nu se opreşte aici, deoarece ne dezvăluie şi alte )nvăţături du3ovniceşti În adevădacă Dumnezeu a )nzestrat lucrurile ne)nsu(leţite cu podoaă şi cu cinstea par(umului, cu cât mmult nu te va împodo5i cu virtutea şi nu te va slăvi cu 5una mireasmă a Sfântului Duh pe tine, pcare te$a făcut după chipul şi după asemănarea Sa0 *ceste miresme alcătuite de mâna omului şcăror ună mirosire de untdelemn scump pătrunde simţurile arată )n c3ip minunat (elul )n care )nsuţi ai (ost plăsmuit Căci aşa cum mirurile, alcătuite din di(erite esenţe, sunt (rământate de mâomului, pentru ca (eluritele esenţe să se alcătuiască )ntr-una sin+ură, tot aşa şi tu ai (ost plăsmuit mâna lui Dumnezeu, printr-o meşteşu+ită )mpreunare şi alcătuire de părţi inteli+iile, adică d

3arismele Du3ului de viaţă (ăcător şi atoatelucrător Deci se cuvine ca şi tu să răspândeşti un

mireasmă a ştiinţei şi a )nţelepciunii acestui Du3, pentru că aceia care aud )nvăţătura ta să primeasmireasmă şi su(letele lor să doândească du3ovnicească ucurie

8ulţimile care se adună şi cântă cu 4las lui Dumnezeu îţi înfăţişează icoana cetelor cereşti şinenumăratelor puteri în4ereşti care slăvesc pe Stăpânul ceresc pentru mântuirea ta! &audelecântările mulţimii închipuie cântarea tainică pe care o înalţă cu 4lasuri netăcute în4erii, pentca tu să faci ca ei şi ca un în4er pământesc să lauzi fără încetare, tainic, cu 4ura nematerialnic

a inimii, pe Dumnezeu care te$a creat! Iar prietenii, cunoştinţele şi 5oierii care sunt de faţă învaţă prin prezenţa lor ca şi tu, prin împlinirea tuturor poruncilor şi prin îm5o4ăţirea cu virtutre5uie să intri în rândul (postolilor, a 7rorocilor, a 8ucenicilor şi a tuturor Sfinţilor, imitânfelul lor de viaţă!

Deci, dacă după părerea ta aşa prăznuieşti sărătorile şi dacă din aceasta ai devenit aşa cum ţi-aspus, sărătoarea ta este du3ovnicească şi tu o prăznuieşti )mpreună cu puterile cele de sus Dar danu-i aşa şi dacă n-ai a2uns aici prin )mplinirea poruncilor, ce câşti+ ai din prăznuirea unei sărător.ă tem să nu auzi şi tu ca vec3ii israeliţi# $=oi întoarce săr5ătorile tale, zice, în >ale şi voi schim55ucuria ta în întristare$

Ce, dar, dacă nu vom a2un+e, aşa cum spui tu, să nu mai prăznuim trupeşte şi la arătar$Prăznuieşte$, zice "criptura 1ă din toate puterile tot ceea ce este spre slava lui Dumnezeu şis(inţilor %ui *dună, dacă se poate, toată lumea# )mpăraţi, oieri, episcopi, preoţi, călu+ări, mirenpentru ca, datorită ţie, Dumnezeu să (ie slăvit de toţi, şi slava lor, ca şi cum ar (i adusă de tine lDumnezeu, )ţi va (i socotită ţie şi tu vei (i ine primit de @l

otuşi, să nu-ţi )nc3ipui că prin acest mi2loc slăveşti pe Dumnezeu şi s(inţii %ui sau că adau+i cela slava lor Cum ar (i cu putinţă aşa ceva când se spune# $ -i nici măcar nu este slăvit ceea ce e

slăvit în această privinţă de slava cea covârşitoareK 6II Corinteni 7,?8 şi când s(inţii n-au nimic câşti+at de la o slavă pământească şi omenească0 7răznuieşte săr5ătoarea simplu, numai pentrua4onisi milostivirea lui Dumnezeu prin mi>locirea lor! <i apoi, c3iar aşa (ăcând, să nu-ţi )nc3ipui adevărata sărătoare stă )n cele pe care le (aci, ci socoate-le mai de+raă o )nc3ipuire, umră simol al sărătorii În adevăr, spune-mi, ce le+ătură ar putea să aiă lucrurile materialnicne)nsu(leţite şi cu totul lipsite de simţire, cu cele )nţele+ătoare, dumnezeieşti, )nzestrate cu viaţa samai ine zis, du3ovniceşti şi vii şi (ăcătoare de viaţa veşnică0

7entru tine deci, care prăznuieşti după rânduială şi cu evlavie, săr5ătoarea să nu constea întrlumină de candelă de4ra5 trecătoare, ci în însăşi flacăra sufletului tău, în cunoaşterea lucruril

dumnezeieşti şi cereşti şi pe care Duhul Sfânt le dăruieşte adevăratului israelitean cu minte(ceastă strălucire să stră5ată toate faptele tale şi ea se va arăta oamenilor mai iluminată razele soareluiA o lumină curată, sărată cu sarea Duhului, după cuvântul care porunceşte6 $ (să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele 5une şi slăvească pe *atăl vostru, el din ceruri $ 6.atei G,?F8

În loc de mulţime de lumânări, să ai +ânduri luminoase= acestea ţes podoaele virtuţilor şi se aracu strălucirea celor ce văd ine podoaa templului du3ovnicesc şi a (rumuseţii sale



În loc de miresme şi de tămâie, Duhul Sfânt să te înmiresmeze şi cu 5una sa mireasmduhovnicească, ale cărei revărsări sunt ne4răite şi ale cărei miros este ca lumina pentru mirosir

• În loc de mulţimea poporului, să se adune la tine cetele sfinţilor în!eri care laudă p Dumnezeu pentru tine şi care neîncetat se ucură pentru a ta mântuire, înălţare şi sporire.

• În loc de prieteni, de oieri şi de împărăţire, să vină toţi sfinţii ca să fie împreună cu tine, cadevăraţi prieteni. /e ei să-i iueşti şi să-i cinsteşti mai presus de orice, pentru ca dup

moarte să te primească în corturile lor cele veşnice, aşa cum Avraam a primit pe 0azăr sânul său, deşi această pericopă se tâlcuieşte şi în alt cip.• În loc de masa încărcată cu elşu! de ucate, mulţumeşte$te cu pâinea vieţii , nu numai

cea materialnică şi văzută, ci şi cu aceea care ţi s-a dat prin aceasta, cu însăşi pâinea vieţicare co5oară din cer şi care dă viaţă lumii şi în care cei ce o mănâncă 4ăsesc nu nummâncare, ci însăşi viaţa care înviază din morţi! "ată folos şi mâncare care nu dez!ustă şi n

se sfârşesc niciodată. a vin să 5ei nu acest vin văzut, ci acela care numai la arătare esvin, iar duhovniceşte este sân4ele lui Dumnezeu, lumina ne4răită şi 5ucuria veşnică! 7acesta, dacă îl 5ei totdeauna cu vrednicie, te vei iz5ăvi de sete pentru veşnicie, numai să5ei cu conştiinţa curată şi cu pacea sufletului!

Ia aminte ine la )nţelesul cuvintelor mele# dacă te )mpărtăşeşti cu conştiinţă, te )mpărtăşeşti vrednicie= iar dacă nu, apoi mănânci şi ei totul cu nevrednicie Dacă ai primit cu contemplacurată ceea ce ai luat, iată că )n adevăr te-ai (ăcut vrednic de această masă= şi de nu te vei (acvrednic, apoi nu te vei apropia şi nu te vei uni )n vreun alt (el cu Dumnezeu "ă nu-ţi )nc3ipui decă cei ce se )mpărtăşesc cu nevrednicie cu "(intele aine, (ără de prea multă osteneală, ei se papropia şi uni cu Dumnezeul cel nevăzut, căci aceasta nu se )ntâmplă şi nu se va )ntâmpla niciodat

1umai aceia care sunt vrednici şi de descoperirea cea înţele4ătoare a dumnezeirii celei nevăzut

pe care ei o văd şi o mănâncă cu ochiul şi cu 4ura minţii, numai aceia, când se împărtăşesc cdumnezeiescul *rup al Domnului, cunosc că 5un este Domnul! (cestea nu mănâncă numpâinea cea văzută şi în chip văzut, ci, în acelaşi timp, ei mănâncă şi 5eau în chip înţele4ător pDumnezeu, şi hrănindu$se atât văzut, cât şi nevăzut, cu trupul şi cu sufletul, ei se unesc amândouă felurile cu Hristos cel îndoit în fire, fiind întrupaţi şi uniţi cu slava şi cu dumnezeire&ui! (şa sunt uniţi cu Dumnezeu cei ce mănâncă din această pâine şi 5eau din acest pahar cvrednicie, în cunoaşterea şi contemplarea tainei, cu sufletul şi cu inima simţitoare! Dar cei ce )mpărtăşesc cu nevrednicie sunt +oi de darul "(ântului Du3, )şi 3rănesc numai trupul, nu şi su(letu

Dar să nu te tuluri, prea iuite, auzind acest adevăr pe care ţi-l spun Dacă tu mărturiseşti )n adevcă trupul Domnului este pâinea vieţii şi care dă viaţă, dacă tu ştii că sân+ele %ui dă, de asemenviaţa celor ce se )mpărtăşesc cu el şi că se pre(ace, )n cel ce )l ea, )n izvor de apă care cur+e )n viaveşnică, spune-mi, de ce tu, care te )mpărtăşeşti, nu sporeşti cu nimic )n su(letul tău şi cu toate căresimţit o oarecare ucurie, din nou te a(li aproape tot aşa cum erai şi mai )nainte, (ără să oservi tine nici cea mai mică )naintare )n viaţă, nici izvor care cur+e, nici vreo oarecare lumină0

În adevăr, materialniceşte, această pâine nu este decât o )mucătură pentru cei care nu văd dincode simţire, dar du3ovniceşte, ea este o lumină cu neputinţă de cuprins şi neapropiată ot aşa vineste lumină, viaţă, (oc şi apă vie Deci dacă, mâncând dumnezeiasca pâine şi ând vinul veseliei, n

ai a2uns )n măsură să cunoşti că trăieşti o viaţă nestricăcioasă, că ai primit această pâine ca pelumină sau ca pe un (oc, asemenea prorocului, că ai ăut sân+ele Domnului ca pe o apă care cur+evoreşte, dacă nici un ast(el de rod nu ai văzut şi nu ai simţit, cum )ţi )nc3ipui că te-ai )mpărtăşit cviaţă0 Cum )ţi )nc3ipui că te-ai atins de (ocul cel neapropiat sau cum crezi că te-ai )mpărtăşit cât dpuţin din lumina cea veşnică0 <i nu s-a )ntâmplat aceasta vreodată niciunuia care a (ost tot aşa nesimţitor ca tine

Da, lumina te luminează, dar tu eşti or= (ocul te )ncălzeşte, dar tu nu te-ai )ncălzit= viaţa te-a aticu umra sa, dar tu nu te-ai unit cu ea= apa cea vie a trecut prin su(letul tău, dar ca printr-o conducdeoarece n-a +ăsit vasul vrednic de ea Dacă te )mpărtăşeşti ast(el, dacă te atin+i ast(el de tainecele nea2unse, numai )ţi )nc3ipui că mănânci, deoarece nu iei nimic, nu mănânci nimic şi nu primit asolut nimic )n tine Căci Cuvântul cel nea2uns, pâinea care se cooară din cer, nu escuprins de cele nevăzute @l mai de+raă cuprinde, ia şi se uneşte (ără amestecare cu cei vredniciine pre+ătiţi pentru primirea %ui

Deci dacă aşa prăznuieşti sărătorile şi aşa te vei )mpărtăşi cu "(intele aine, toată viaţa ta va (ine)ntreruptă sărătoare @a nu o săr5ătoare, ci un început de săr5ătoare şi un 7aşte unic, trece

şi ieşire din lumea simţită în lumea înţele4ătoare, acolo unde orice um5ră, orice închipuire, orisim5ol de acum ia sfârşit şi unde noi ne vom 5ucura veşnic T în toată curăţia, curaţi fiind nînşine T de Bertfa cea mai curată, în Dumnezeu *atăl şi Duhul cel de o fiinţă, văzând necontenpe Hristos şi fiind văzuţi de "l, trăind cu Hristos şi împărăţind cu Hristos, a cărui slavă cereaseste nea>unsă şi căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea împreună cu *atăl şi c7reasfântul şi de viaţă /ăcătorul său Duh, acum şi pururea şi în nesfârşiţii veci! (min<K

Hristos a 1nviat<

Sfntul /rigorie3 epis%opul 9issei , "uvnt la sfnta şi %ea de mntuire Înviere a Domnulunostru Iisus Hristos

Încetarea cea adevărată a s)metirii L>A sîmeti? - a se odini, saat $>sâmătă? însemnân>odină?.M - care a primit la+oslovenia lui Dumnezeu, )ntru care Domnul a )ncetat de toalucrurile "ale pentru mântuirea lumii, (iindcă a s)metit )ntru nelucrarea morţii - are acum s(ârşit, a arătat darul său şi oc3ilor, şi auzurilor, şi inimii

1iindcă prin toate acestea ni s-a săvârşit nouă prăznuire# prin cele ce am văzut, prin cele ce am auzprin cele ce am primit veselia )n inimă Pentru că ceea ce se vedea cu oc3ii era lumină purtată de n

noaptea )ntru nor de (oc, prin (ăcliiIar cuvântul ce răsuna toată noaptea )n auzuri prin psalmi, şi prin laude şi prin cântări du3ovniceşcur+ând prin auz )nlăuntrul su(letului ca un pârâu de ucurie, ne-a (ăcut plini de năde2dile cele un

Iar inima, veselindu-se de cele ce se ziceau şi de cele ce se vedeau, )nc3ipuia (ericirea cnetălmăcită, prin cele ce se vedeau ducându-se de mână către Cel nevăzut Pentru aceasta, c3ipacelor unătăţi pe care Knici oc3i nu le-a văzut, nici urec3e nu le-a auzit, nici la inimă de om nu s-suit> sunt unătăţile acestei )ncetări, care prin sine )ncredinţează năde2dea cea nearătată prin +lascelor +ătite

L /recum zice /avel# !!!cele ce ochiul nu a văzut, şi urechea nu a auzit şi la inima omului nu au suit, pe care le$a 4ătit Dumnezeu celor ce$& iu5esc pe "l $"saia (#(? $F *or. #3.MDeci - de vreme ce această noapte luminată a amestecat lumânările din (ăclii cu razele de dimineaale soarelui şi a (ăcut o zi necurmată, ne)mpărţită prin punerea )n mi2loc a )ntunericului - )nţele+em (raţilor, proorocia ce zice că Kaceasta este ziua pe care a făcut$o Domnul > 6Psalm??E#/8 L > 7iatra pe care nu au socotit$o ziditorii, aceasta s$a făcut în capul un4hiului! De Domnul s$a făcut aceasta, şi este minunată întru ochii noştri! (ceasta este ziua pe care a făcutDomnul, să ne 5ucurăm şi să ne veselim întru dânsa<? L/salmul &&F#-(. Stiuri pe ca*eodorit le tâlcuieşte astfel# i făcută de DumnezeuJ o numeşte pe cea întru care piatra

aceasta a înviat după patimăA căci, îndată după înviere, 8ântuitorul Hristos a poruncit Sfinţiţil(postoli să mear4ă şi să înveţe toate neamurile! <i zice că ziua aceasta este oseită între celelaltcăci - de vreme ce, la început, întru aceasta a făcut Dumnezeu lumina şi intru aceasta a învi6ântuitorul nostru - ea a sloozit în toată lumea razele Soarelui Dreptăţii. încă şi zidind luminDumnezeu a numit ziua lumină, şi în ziua aceea n-a mai făcut nimic altceva. Deci aceasta esziua cea dintâi cea care a primit zidirea luminii, căci întru cea de a doua a făcut tăria, întru cea da treia sadurile şi seminţele, iar întru celelalte a făcut altele. "ar în ziua cea dintâi - lumina şinumit lumina zi. Deci după cuviinţă a zis#? (ceasta este ziua pe care a făcut$o Domnul! Să n5ucurăm şi să ne veselim întru dânsa<J, fiindcă întru dânsa am primit izvoarele 5unătăţilorE $tâlcuirea psalmilorM Zi )ntru care nu este vreun lucru +reu şi cu anevoie de (ăcut, ci ucurie,

veselie şi săltare 1iindcă aşa a zis "criptura, să ne ucurăm şi să ne veselim )ntru dânsa ; ce ulucruri! ;, ce dulce punere de le+e! Cine )ntârzie spre a se supune unor porunci ca acestea0 <i cinnu socoteşte pa+uă c3iar şi puţina zăavă a lucrurilor0 'eselie este lucrul şi săltare este porunprin care se rupe osânda pentru păcat= şi )ntru ucurie se )ntorc şi se pre(ac cele de scâră

*cesta este +raiul acela al )nţelepciunii, că K)n ziua veseliei a (ăcut ne-pomenire de rele> Căci ziaceasta a (ăcut uitare acelei dintâi 3otărâri )mpotriva noastră L%sânda ce s-a dat Evei şi lui AdamIar mai ine zis nu uitare, ci şter+ere de istov LdesăvirşităM, pentru că a şters desăvârşit toapomenirea acelei osândiri )mpotriva noastră

• *tunci, )ntru scâre era naşterea L>în scâr5e vei naşte fii<? $2acerea '#&.M, iar acunaşterea este (ără de dureri L A doua naştere, cea a otezului, din apă şi din Du.M

• *tunci, ne-am născut trupuri din trup= acum, ceea ce s-a născut du3 este din Du3ul• *tunci, ne-am (ăcut (ii ai omului, iar acum (ii ai lui Dumnezeu• *tunci, ne-am iz+onit de la ceruri )n pământ, iar acum Cel ceresc ne-a (ăcut cereşti şi pe noi• *tunci, prin păcat, )mpărăţea moartea= iar acum )mpotrivă, prin dreptate viaţa primeş

stăpânirea• 5nul a desc3is atunci intrarea morţii, iar acum tot prin 5nul se aduce )nlăuntru viaţa• *tunci, prin moarte, am căzut din viaţă= iar acum moartea se strică de către 'iaţă• *tunci, de ruşine, ne-am ascuns su smoc3in L*ăci Adam şi Eva şi-au făcut veşminte d

frunze de smocin# > (tunci, li s$au deschis ochii la amândoiA şi au cunoscut că erau 4oi, au cusut frunze de smochin şi şi$au făcut acoperăminteK $2acerea '#F.M= acum prin slavne apropiem de lemnul 'ieţii

• *tunci, prin neascultare, ne-am scos şi ne-am sălăşluit a(ară din ai= acum, prin credinţă, (acem )nlăuntrul aiului

Iarăşi rodul vieţii ne zace )nainte spre des(ătare cu toată )ndreptăţirea Iarăşi izvorul Faiului, cel se împarte în patru părţi prin râurile cele evan4helic L Aici, Sfântul /ărinte asemuieşpropovăduirea celor patru evan!elii cu cur!erile celor patru râuri care izvorăsc din Jai# -i d"den ieşea un râu care uda Faiul, iar de acolo se împărţea în patru 5raţe! 1umele unuia e/ison! (cesta încon>ură toată ţara Havila, în care se află aur! (urul din ţara aceea este 5unA tacolo se 4ăseşte 5deliu şi piatra de oniL! 1umele râului al doilea este Gihon! (cesta încon>urtoată ţara uş! 1umele râului al treilea este *i4ru! (cesta cur4e prin faţa (sirieiA iar râul patrulea este "ufratulE $2acerea #&4-&(M, adapă toată faţa @isericii, încât îm5ată 5razdesufletelor noastre, pe care le$a tăiat cel ce seamănă cuvântul cu plu4ul învăţăturii, şi OastfelP

înmulţesc roadele faptei 5une!

Deci ce se cuvine să (acem pentru acestea0 Ce altceva decât să ne asemănăm cu săltările munţilordealurilor celor prooroceşti Căci zice# K 8unţii au săltat ca 5er5ecii şi dealurile ca mieii oilo6Psalmul ??7#/8 LSti pe care *eodorit îl tâlcuieşte aşa# >0e personifică pe cele zise, şi celneînsufleţite le pune împre=ur simţire cu cuvântul, propovăduind puterea lui Dumnezeu. <i zic7ovăţuind *u înaintea norodului, marea, temându$se, s$a depărtat într$o parte şi$ntr$alta şi a dcălătorie neoprităA şi râul s$a întors înapoi şi a oprit pornirea cur4erilor sale, nălucind în hiva *a putere, ca un cuvântător Oca o fiinţă raţionalăPA iar dealurile şi munţii s$au pornit şi păreacă dănţuiesc, fiindcă &$au primit pe Stăpânul cerurilor! -i zice de muntele Sinaiului şi de Horică întru acelea S$a arătat pe Sine Dumnezeu? $în tâlcuirea psalmilor.MDeci veniţi să ne 5ucurăm Domnului, elui ce a surpat puterea vră>maşului şi a ridicat pentrnoi semnul cel mare de 5iruinţă al crucii întru căderea potrivnicului!

"ă stri+ăm, iar stri+area este laudă de iruinţă care se ridică de cei ce au iruit )mpotriva celor ce a(ost iruiţi Deci - de vreme ce taăra vră2maşului a căzut şi )nsuşi acela ce avea stăpânirea oşcelei viclene a dracilor a pierit, şi s-a prăpădit şi s-a sc3imat acum )ntru a nu (i - să zicem K Dumnezeu mare este Domnul şi împărat mare peste tot pământul > 6Psalmul /#78 L Sti pe ca*eodorit îl tâlcuieşte aşa# ăci ne4răită este puterea Stăpânului nostru6 (cesta este Dumneze

adevărat, (cesta are stăpânirea asupra tuturor şi mustră mincinoasa numire a celor ce

numesc 9dar nu sunt: dumnezeiE $în tâlcuirea psalmilor.M, Cel ce a la+oslovit Kcununa anul5unătăţii Sale> 6Psalmul F/# II8 L Sti pe care *eodorit îl tâlcuieşte aşa# (n al 5unătăţiiJ este cnumit de Isaia anul Domnului primitJ, căci zice6 Duhul Domnului peste mine, pentru care ma uns, m$a trimis a 5ine vesti săracilor, a vindeca pe cei zdro5iţi cu inima, a propovădui ro5iţiloslo5ozenie şi or5ilor vedere, a numi anul Domnului primit!J Deci an al 5unătăţiiJ numeşvremea de după înomenirea 8ântuitorului nostru, ca pe ceea ce îi aduce roadă 5una$credinţ(cestei vremi îi roa4ă şi îi doreşte 5la4oslovenie proorocescul cuvântE $în tâlcuirea psalmilor.M

ne-a adunat )ntru această ceată du3ovnicească )ntru Hristos, Care este Dumnezeul şi .ântuitornostru cel inecuvântat )n veci *min!

9din Sfinţi 7ărinţi $ 8oarte şi Învierea Domnulu

Hristos a 1nviat<

Sfntul Isaa% Sirul , Durerile de naştere ale Învierii



1ie-ţi milă, Doamne şi mă ridică din căderea mea, dă )nviere morţii mele, trezeşte )n mine simţirvieţii, scoate su(letul meu din temniţa neştiinţei, ca să se mărturisească numelui ău, su(lă mădularele mele ceva din aerul vieţii celei noi, cercetează (iinţa mea stricată )n mormânt

Hristoase, des(ătarea neamului nostru omenesc, mân+âierea sărăciei noastre, spri2inul (irii noast

căzute 2os şi care se clatină, năde2dea celor (ără de năde2de, a Cărui cinstit nume s-a (ăcut cunosc)ntre neamuri, (ie-ţi milă şi mă ridică din căderea mea, dă )nviere morţii mele, trezeşte )n misimţirea vieţii, scoate su(letul meu din temniţa neştiinţei, ca să se mărturisească numelui ău, su()n mădularele mele ceva din aerul vieţii celei noi, cercetează (iinţa mea stricată )n mormânt, scoatmă din locul )ntunericului, (ă ca aurora descoperirii ale să mă cerceteze )n mi2locul iadul6s3eolului8 neştiinţei unde (irea mea cuvântătoare a tăcut, stârneşte Doamne, )ncă o dată puterea de viaţă naturală, că Kiadul nu te va mărturisi şi cei ce se po+oară )n mormânt nu vor lăuda numeău&

:-am +ură să spun mai multe 1ie ca Kviii să e laude pe ine& aşa cum o (ac eu acum

"imţurile mi-au asurzit, mişcările au tăcut, +ândurile au secat, toată lucrarea (irii mele e lipsită viaţă adevărată Pomenirea ta nu e )ntru mine, )n iadul )n care sunt nimeni nu se mărturiseşte 9ie, i

)n su(letul meu pierdut nu mai răsună vuietul vesel al laudelor tale oate mădularele mele moaraşteaptă durerile de naştere ale )nvierii

9"Ltras din Sfântul Isaac Sirul, uvinte către sin4uratici despre viaţa Duhului, taidumnezeieşti, pronie şi >udecată, "ditura Deisis, Si5iu, '33):

Hristos a 1nviat<

7itropolit Augustin de ?lorina , ;milie 1n Dumini%a Paştelui , ?+%+torul %elor %e sunt

*oate prin "l s$au făcut şi fără de "l nimic nu s$a făcut din ce s$a făcutK $"oan &,

Iuiţii mei, ezit să vă voresc acum la Dumnezeiasca %itur+3ie a Paştelui @zit, mai )ntâi pentru ora este )naintată şi toţi sunteţi oosiţi, )n al doilea rând pentru că )n seara aceasta se aude )mpărats(inţiţilor predicatori, "(inţitul Jură de *ur )ntr-o minunată omilie a sa, iar )n al treilea rând pentcă @van+3elia de astăzi este (ilozo(ică, ontolo+ică, meta(izică, teolo+ică şi mărturisesc că este di(ica cineva să o eplice )n câteva minute Cu toate acestea, )n+ăduiţi-mi să spun câteva cuvinte

:apoleon a zis# două principii eistă )n lume 5nul este al meu, cel prin care m-am impus suveran )n @uropa Însă va veni vremea )n care principiul meu va amuţi, iar alt principiu va triumpentru totdeauna <i acest principiu este @van+3elia *cestea le-a spus :apoleon (oarte potrivit Iun teolo+, completând, a spus că @van+3elia de astăzi este un (el de tun de asediu, adică un tun mare putere care prin ouzele lui pulverizează (orti(icaţiile potrivnicilor şi distru+e )nşelăciunea cadomină raţiunea multora re(eritor la persoana lui Iisus Hristos Dă un răspuns la )ntrearea secole# Ce este Hristos0

*şadar, ce este Hristos0 "e aud ?? păreri 5nul zice Keste (ilozo(&, altul zice Ksociolo+&, altul ziKrevoluţionar&, altul zice Kpoet&, şi alţii, multe altele ăspunsul corect )l dă @van+3elia aceasta spune# Hristos este Dumnezeu 6Ioan ?, ?8 rezi asta; "şti creştin! :u crezi asta0 :u eşti, poate aparţii vreunei teorii (ilozo(ice sau alteia, dar creştin nu eşti

*şadar, Hristos este Dumnezeu, nu doar un simplu om= este Dumnezeul-;m, Iisus :azarineanuCel răsti+nit şi Dumnezeu De aceea, auzim aici că nu a eistat un timp )n care să nu (i eistat 1iulCuvântul lui Dumnezeu

* eistat o epocă )n care nu a eistat omul O lucrul acesta şi ştiinţa )l acceptă O , dar nu a eistatepocă )n care să nu eiste Hristos, a doua Persoană a Dumnezeirii reimice celei 5na

Sfânta *reime, *atăl, /iul şi Sfântul Duh T împreună *atăl, /iul şi Sfântul Duh! *rei Sori întun Soare, Dumnezeire în *rei Sori! 7reasfântă *reime, miluieşte lumea *a!

În continuare, @van+3elia spune că Iisus Hristos, a doua Persoană a "(intei reimi, este Cel prcare s-au (ăcut toate, toate (iinţele, toate câte le vedem şi nu le vedem K*oate&, zice, K prin "l s$afăcut şi fără "l nimic nu s$a făcut din ce s$a făcut & 6Ioan ?, 78 %ucrul acesta treuie să-l analizăm

De Dumnezeu inspiratul cuvânt se re(eră aici la ontolo+ia lumii, adică la creaţia (iinţelor Undintre cele mai mari zece spirite ale umanităţii, Sfinţitul (u4ustin T al cărui nume îl port cnevrednicie T , zice că toate fiinţele văzute, cercetate fie cu telescopul, fie cu microscopul,

supun următoarelor patru cate4orii! Primei 1i apar4in %ele %are au Nexisten4+C3 pe Na fiC3 adi%+ fiin4a Care sunt acestea0 "u

3uma pământului, apa, pietrele, munţii, metalele ie(tine şi preţioase, minereurile, dar (iinţele cereşti au doar pe Ka (i&

"elei de,a doua %ategorii 1i apar4in fiin4ele %are au şi alt%eva 1n afar+ de pe Na fiC Au Na %reşteC Care sunt acestea0 "unt plantele şi arorii *cestea, )n a(ară de eistenţă, aucreşterea De unde )ncepe un arore0 De la o mică sămânţă *ceasta cade )n pământ şi desc3ide, se nutreşte şi )ncepe să crească Încolţeşte, se măreşte, se dezvoltă şi se (ace uarore uriaş Creatorul (iinţelor O Ktoate prin "l s$au făcut şi fără de "l nimic nu s$a făc

din ce s$a făcut & 6Ioan ?, 78 recem la a treia cate+orie ?iin4ele %ategoriei a%esteia3 dup+ Sfin4itul Augustin3 au

afar+ de pe Na fiC şi pe Na %reşteC3 şi alt%eva8 au pe Na sim4iC Care sunt acestea0 "uanimalele Ainecuvântatul mieluşel, de pildă, are pe Ka (i&, are pe Ka creşte&, are şi pe simţi& Îl doare <i câtă durere primeşte din partea omului care )n aceste zile )l 2un+3ie pento masă pascală! *nimalele au pe Ka simţi& Desi+ur, unele din ele au simţuri mai puternidecât alte (iinţe

De pildă, vulturul are un văz (oarte ascuţit, oc3i de cristal *re privirea speci(ică vulturului, pr

care priveşte ţintă la soare şi distin+e din )nălţime cele mai mici oiecte de pe pământ Iarăşi, câineare un miros şi un auz (oarte (in *m citit undeva că )n %ondra poliţia are câini speciali şi poliţişsunt dotaţi cu un (luier, care, atunci când se (luieră cu el, nu este auzit de vreun om, ci )l aud docâinii şi alear+ă imediat lân+ă ser+entul de poliţie Câinele, la (el, este primul animal care audcutremurul Îl depăşeşte şi pe seismo+ra(

epet8 pe Na fiC 1l au pietrele Pe Na fiC şi pe Na %reşteC le au ar5orii Pe Na fiC3 pe Na %reşteCpe Na sim4iC le au animalele

<i acum a2un+em )n capătul scării (iinţelor, la om ;mul3 nu neg3 este şi materie humare3 prin urmare3 şi el pe Na fiCQ are3 apoi3 şi pe Na %reşteC , devreme ce din emrion şi dmic copilaş devine ărat desăvârşit Are şi pe Na sim4iC3 devreme ce şi el simte durerea Dnu se limitează doar la acestea *re şi altceva Care este acest altceva0 @ste Na gndmintea

;, mintea omului! "ă zică şi să stri+e oricare că omul se tra+e din maimuţă şi din uran+utan @stemare +reşeală Ceea ce ne deoseeşte de animale este mintea .intea este un lucru etraordinar (aţa ei, computerul este un nimic 5n zero, o 2ucărioară este computerul, )n comparaţie cu aceadotare de neconceput care se numeşte cu+etarea omului @a )l deoseeşte de celelalte (iinţe Pr

cu+etare, omul concepe, plani(ică, inventează, creează Ia o maimuţă <i zece ani să o trimiţi şcoală, nu va )nvăţa al(aetul, doar va +ro3ăi ;mul, din mic elev devine )nţelept, om de ştiinţăinventator @ste receptiv la pro+res +raţie cu+etării lui

*şadar, sunt patru %ategorii de fiin4e Prima are pe Na fiC3 a doua pe Na fiC şi Na %reşteC3 a trepe Na fiC3 Na %reşteC şi Na sim4iC3 şi a patra Na %ugeta (a ra4iona)C

Dar oare am terminat scara (iinţelor0 Jreşit Pentru că nu eistă doar cele văzute @istă şi cenevăzute Cele văzute sunt puţine Cele multe şi nenumărate sunt cele nevăzute Dincolo de cevăzute, eListă lumea nevăzută, care este infinită şi minunată! (cesteia îi aparţin duhurile cenetrupeşti, puterile cereşti, în4erii şi arhan4helii, sufletele oamenilor care au trecut de ppământ, dar şi diavolul cu demonii care au căzut de 5unăvoie de la scopul pentru care au focreaţi!Iuiţii mei, aceasta este piramida tuturor (iinţelor, văzutelor tuturor şi nevăzutelorK 6"imoCredinţei, articolul ?8, şi )n capătul ei este Creatorul, Dumnezeul cel )n reime

Precum teolo+3isesc părinţii şi dascălii Aisericii noastre, atăl prin 1iul )n Du3ul "(ânt creea

toate <i do+ma O acest adevăr al Credinţei noastre O se spri2ină pe @van+3elia de astăzi care zidespre 1iul şi Cuvântul atălui# *oate prin "l s$au făcut şi fără "l nimic nu s$a făcut din ce sfăcutK! /iul şi uvântul lui Dumnezeu T care s$a plecat şi a venit pe pământ şi s$a întrupat, şi srăsti4nit, şi a înviat din morţi şi a cărui Înviere astăzi o prăznuim T este el prin care toate s$afăcutK 6Ioan ?, 8

Koate&, toate, de la cele mai mici, la cele mai mari, au (ost create prin Hristos De la ierişoara care o călcăm, până la arorii uriaşi, de la insectă, până la ele(ant, şi de la atom, până la s(erele+alaiile care se rotesc )n in(init

rezi asta; "şti creştin! :u crezi asta0 @ste dreptul tău Hristos şi Aiserica nu au nevoie de adep@u sunt pentru o Aiserică calitativă şi nu cantitativă Cât valorează unul care crede, nu valorează mde necredincioşi <i cel care crede nu zice Keu am părerea mea& Care Kpărerea ta&, domnule0 *icispus şi a +răit Dumnezeu şi @van+3elia care este veşnică# *oate prin "l s$au făcut şi fără de "nimic nu s$a făcut din ce s$a făcutK!

*cestui Hristos, veşnicului Dumnezeu, )n ciuda ateilor şi necredincioşilor din toate veacurile, %(ie slava şi cinstea şi )nc3inăciunea, )n vecii vecilor *min

9Cmilie a 8itropolitului de /lorina, părintele (u4ustin andiotis, în Sfânta @iserică a Sfântul7antelimon,/lorina, #+ + #20:

Hristos a 1nviat<

:l+di%a Augustin de ?lorina "ele trei Paşti 8 B:+ dau %anon %u epitrahilul8 Înainte de a 1n%epe s+ mn%a4i3 s+ des%hide4i Evanghelia lui Ioan3 s+ %iti4i %apitolul '$3 şi apoi %a nişte

%reştini s+ şede4i la mas+3 pe %are fie %a Domnul s+ o 5ine%uvntezeC

C, 7aştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase, o, Înţelepciunea şi uvântul lui Dumnezeu 7uterea, dă$ne nouă mai adevărat să ne împărtăşim cu *ine în ziua cea neînserată a împărăţi*ale 6Cântarea a IQ -a din Canonul Paştilor

"ărătoare a sărătorilor şi praznic al praznicelor este luminata zi de astăzi Cel mai răspândit numal ei din vremurile cele mai vec3i este KPaşte& K1acem Paştele&, Ksărătorim Paştele&, spunem

e înseamnă 7aşte; *vând )n vedere tradiţia Aisericii şi )nvăţătura Părinţilor distin+em trei Paşti

• Primul şi %el mai ve%hi este Paştele iudai% Cuvântul KPaşte& este evreiesc şi )nseamKtre%ere& sau Kpaşaport&

După cum pentru a se deplasa cineva dintr-o ţară )n alta are nevoie de un paşaport, ceva asemănătse )ntâmpla şi )n vremurile vec3i Dumnezeu a dat un paşaport, a )n+ăduit unui popor să treacă Caeste poporul0 <i unde i s-a )n+ăduit să treacă0

Două popoare )n lume au o mare istorie şi au (ost popoare alese ale lui Dumnezeu# Israel şi @lad:u o spunem noi ; spune istoria După cum noi / de ani am (ost sclavi la turci, aşa şi Israel /de ani a (ost sclav la e+ipteni O acesta este un (apt istoric

.unceau zi şi noapte, construiau marile piramide care se păstrează până astăzi şi sunt monumennu atât ale artei, cât ale sclaviei *u trăit )n aspra sclavie a (araonilor, a )mpăraţilor @+iptului DDumnezeu le-a dat liertate

* trimis pedepse peste @+ipt, cele zece plă+i, şi )n cele din urmă )n+erul Domnului i-a ucis pe tocopiii )ntâi-născuţi doar ai e+iptenilor, ocrotind copiii israelitenilor Cum au (ost salvaţi0 În ultimnoapte au primit o poruncă# În seara aceasta vă veţi culca sclavi şi vă veţi trezi li5eri! Să >un4hia

o oaie de un anK, un miel de un an 6Ieşire ?, G8, care să nu ai5ă nicio meteahnă, dar niciunu sân4ele lui să vopsiţi pra4ul de sus şi uşorii uşilor voastre! Îl veţi 4ăti fript, dar să fiţi atenţi nu rupeţi niciunul din oasele lui 6vezi Ieşire ?, ?8 Îl veţi mânca cu pâine azimă, pâine fădro>die şi cu ier5uri amare 6simol al amărăciunii sclaviei O nu eistă un lucru mai amar ca sclav-8 şi să fiţi 4ata să fu4iţi!

*ceasta a (ost porunca şi )ntr-adevăr aşa s-a şi )ntâmplat 1araon a (ost nevoit să semneze elierar

lor şi israeliţii au plecat (u trecut, au trecut 7aştile de la sclavie la li5ertate! (cest evenimentsăr5ătoresc până astăzi cu umilinţă reli4ioasă, noaptea, după apusul soarelui, pe #+ ale lun1issan, care corespunde cu luna noastră aprilie!

Bun+3ie mielul şi mănâncă ieruri amare cu pâine azimă Dar mai )nainte O Ce mustrare pentru noO nu mănâncă O nu atin+ nimic, dacă nu (ac ceva= mai marele (amiliei citeşte un (ra+ment din cărţistorice ale 'ec3iului estament, din Ieşire, unde este descris )n detaliu acel prim Paşti, primtrecere *poi mănâncă, )nalţă unul după altul patru pa3are, care au o importanţă pentru ei O cel mimportant (iind al treilea -, şi cântă câţiva psalmi ai lui David toţi )mpreună *şa (ac Paştile, caeste cea mai mare sărătoare la ei *şadar, primul Paşti este cel iudaic

• Al doilea este %el %reştin "e deoseesc0 .ult Cel iudaic este umra, cel creştin esrealitatea Pe cât de mult se deoseeşte un trup de umra lui, atât de mult un Paşte de celălal

Ce asemănări au0 *colo se 2un+3ie un miel, dar şi noi avem un miel Care este mielul nostru0 :este un animal @ste .ielul, care merită a se scrie cu Km& mare, Domnul nostru Iisus Hristos *ceseste K 8ielul lui Dumnezeu, el ce ridică păcatul lumii & 6Ioan ?, 8 "l se aduce >ertfă şi sân4e&ui iz5ăveşte umanitatea! *ltă importantă asemănare# %a primul Paşti Dumnezeu a spus să nu se s(ărâme nici un os <i

'inerea cea .are pe Jol+ota soldaţii, deşi au s(ărâmat oasele celor doi tâl3ari ca să moară mrepede, când s-au apropiat de trupul lui Iisus Knu i$au zdro5it fluierele& 6Ioan ?, 778= nu vătămat nici unul din oase Doar cu suliţa a (ost )mpuns )n coastă 1iul 1ecioarei 1usese pro(eţit# K s$a făcut aceasta ca să se împlinească Scriptura6 1ici un os nu I se va zdro5i & 6Ioan ?, 7F= Ieş?, ?8 *cesta este Paştele creştin, care este mult superior celuilalt

*şadar, un Paşte este cel iudaic, al doilea este cel creştin, şi al treilea Paşti care este0

• Este Paştele %el %eres%3 %el mai important dintre toate

:u-l vom prăznui aici pe pământ= )l vom prăznui )n Împărăţia Cerurilor *sta o spune troparul# K7aştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase, o, Înţelepciunea şi uvântul lui Dumnezeu şi 7uteredă$ne nouă mai adevărat să ne împărtăşim cu *ine în ziua cea neînserată a împărăţiei *al6Cântarea a IQ -a din Canonul Paştilor8

În cer! Dar cine crede astăzi )n cer, că eistă cer0 @ste nevoie de o sensiilitate a credinţei 6deantenă a credinţei8 :u )nvăţăm nici măcar de la "ocrate0 * trăit )nainte de Hristos= totuşi, ce a spcând l-au condamnat la moarte0 Plec, su(letul meu mer+e )ntr-o altă lume *colo )i voi )ntâlni p2udecătorii cei nepărtinitori, pe .inoa, pe adamantis, pe *iaRos, şi ei vor re2udeca pricina mea



Până acolo au a2uns undele antenei lui "ocrate Dar @iserica ne confirmă în acest tropar, dincolo de 7aştele acesta, eListă şi 7aştele într$o altă lume, desăvârşită!

Învredni%eşte,ne3 Hristoase3 s+ fim p+rtaşi a%estuia Nmai adev+ratC3 mai str+lu%itor3 s+ desf+t+m de 6ine 1n Împ+r+4ia "erurilor A%esta este Paştele %el veşni%

@istă astăzi credinţă )n acea lume0 Cu )ntristare am a(lat despre poziţia unei )nvăţătoare În ziua care au )ntrerupt lecţiile pentru Paşti, ea a spus copiilor# O Înc3eiem astăzi, se )nc3ide şcoala ')ncepe după ?G zile O De ce, doamnă, )nc3eiem0 O :u am a vă spune nimic, să vă duceţi la casevoastre! :u s-a )nvrednicit domniţa să spună copiilor că iau vacanţă pentru a-% cinsti Airuitorul morţii Cel răsti+nitIu5iţii mei, pe cât de si4ur e faptul că astăzi, aici pe pământ, este 7aştele, tot atât de si4ur e ceListă şi altă lume şi alt 7aşte! rezi lucrul acesta; "şti creştin! :u crezi lucrul acesta0 Îmi parău de tine Că dacă vii la iserică şi sărătoreşti poate că o (aci dintr-un oicei

1raţii mei! "ă )nvăţăm de la evrei *ceştia )şi respectă reli+ia lor De aceea, priviţi, o mână sunt şi

impun :u sunt pentru ei, nu simpatizez convin+erile lor, imperiul pe care vor să-l )ntemeiezplanurile sioniste, nu Dar mă simt dator să mărturisesc că ei domină )n .editerana şi la nivmondial De unde au atâta putere0 Dacă mer+eţi )ntr-o casă de evrei, capul (amiliei epli"criptura, ceilalţi ascultă *rătaţi-mi, arătaţi-mi o casă creştină, )n care tatăl, astăzi, va spune cevdespre Învierea Domnului! *proape toţi sunt ca )nvăţătoarea despre care am spus

*şadar să se scoale tatăl, să ia @van+3elia )n mâini şi să spună# copii, staţi Ce sărătorim astăzi0 Ceste sărătoarea aceasta0 @ste minciună sau adevăr0 Dacă este minciună, să mer+em şi noi materialiştii şi cu ateii să o des(iinţăm, deoarece nu se cuvine să trăim )n minciună Dacă )nsă es

adevăr O şi este adevăr , atunci Kveniţi să ne )nc3inăm şi să cădem& la Airuitorul morţii şi al iadulu Dacă (aci asta, tată, eşti creştin Într-o zi vei muri, dar copiii nu te vor uita

*şadar să nu (ie această sărătoare una +astronomică "ă (ie du3ovnicească Câţi sunteţi creştinKcâţi sunteţi credincioşi&, să nu sărătoriţi doar materialist, să nu cădeţi peste mâncare precuvulturii şi corii "ă prăznuiţi creştineşte "ă nu ne arătăm mai pre2os de evrei Desc3ideţi s(intetete, citiţi ceva, voriţi, apro(undaţi, cultivaţi credinţa Aisericii noastre

*şa eistă năde2de că )ntr-o zi ne vom )nvrednici să ni se )ntâmple şi nouă ceea ce spune aceminunat tropar#

C, 7aştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase, o, Înţelepciunea şi uvântul lui Dumnezeu 7uterea, dă$ne nouă mai adevărat să ne împărtăşim cu *ine în ziua cea neînserată a împărăţi*aleK!

=ă dau canon cu epitrahilul6 înainte de a începe să mâncaţi, să deschideţi "van4helia lui Ioasă citiţi capitolul '3, şi apoi ca nişte creştini să şedeţi la masă, pe care fie ca Domnul să5inecuvinteze!

*cestea Hristos cu noi, Hristos cu familiile voastre, Hristos cu oraşul nostru, Hristos cu tpoporul nostru! (min!

9Cmilie a 8itropolitului de /lorina, părintele (u4ustin andiotîn Sfânta @iserică a Sfântului 7anteleimon, /lorina, 0 #20):

Hristos a 1nviat<

Sfntul Ioan de ronstadt , De %e 4inem s+r5+torile importante@

De ce "(ânta Aiserică pomeneşte şi prăznuieşte )n (iecare an cele mai mari evenimente ale lum

creştine, cum ar (i# Aunavestire, :aşterea lui Hristos, Aotezul Domnului, Învierea şi celelalte0

Pentru a )ncălzi şi )ntări credinţa noastră, năde2dea noastră creştinească, recunoştinţa şi dra+ostnoastră (aţă de Dumnezeu şi .aica Domnului, mi2locitoarea noastră )naintea lui Dumnezeu, cne(ăcută de ruşine, ca să ne amintim şi să nu uităm de patria noastră cea cerească, veşnică, şi să navem )mpătimire de viaţa de aici, care e doar pre+ătitoare şi şcolitoare, vremelnică, trecătoare

De nu ar (i aceste praznice creştineşti, creştinii ar uita că ei sunt anume creştini, c3emaţi la patrcerească, şi nu ar şti de ce trăiesc, de ce au (ost )nscrişi )n oştea 6comunitatea8 creştinească, alt(

spus )n Aiserica lui Dumnezeu, care e ţelul vieţii lor, pentru ce este nevoie să credem )n Hristos, "(ânta reime, pentru ce treuie să ne ru+ăm lui Dumnezeu, .aicii Domnului şi să-i c3emăm ps(inţi

Iar praznicele isericeşti ne eplică toate aceste lucruri şi ne pun )ntru cunoştinţă cu privire purtarea de +ri2ă a lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, ne )nvaţă să Îl iuim pe Dumnezeu şi sămulţumim şi totdeauna să avem )n vedere viaţa viitoare, care nu va avea s(ârşit şi să ne pre+ătim dea

9Sfântul Ioan de ronstadt, Spicul viu, "ditura Sophia, @ucureşti, '332, p! '0:

Hristos a 1nviat<



despre dra+oste şi dreptate, despre păcat şi moarte, despre ai, despre iad, despre iruinţa asupmorţii, asupra păcatului şi asupra iadului, despre timp şi despre veşnicie, despre .ântuitorul mântuire, )n +eneral despre orice, care era indispensail eistenţei omeneşti, pentru viaţa cveşnică )n lumea lui Dumnezeu, văzută şi nevăzută

Da, toate aceste adevăruri se unesc cu unică atot adevărată Înviere a Domnului Iisus Hristopentru că aceasta este 5iruinţa asupra păcatului, asupra morţii şi asupra diavolului, dar

acelaşi timp şi certitudinea fiinţei omeneşti prin (ceasta despre viaţa veşnică!De aceea şi Învierea Dumnezeului-;m Hristos, )n realitate cuprinde )n (iinţa ei )ntrea+a mântuidupă cum de asemenea şi )ntrea+a viaţă a (iecărui creştin *cesta este motivul că Învierea este uniiruinţă )mpotriva morţii, a păcatului şi a diavolului :umai cu *ceasta s-au )n(ăptuit toate, s-arătat toate şi s-au dat toate

%a *ceasta se re(eră toată @van+3elia# Înviere V 8ântuire, "van4helie a Învierii V "van4heliemântuirii! 7entru aceasta Domnul cel Înviat este unicul 8ântuitor, dar şi 8ântuitorul esunicul are a înviat!

*cesta este şi motivul pentru care de Dumnezeu insu(latul *postol Pavel )ntrea+a @van+3elie)ndreptează spre Înviere şi )ntrea+a iconomie dumnezeiesc-omenească a mântuirii la (aptul Învie6se su)nţele+e că Învierea presupune )n mod natural Crucea şi moartea8 *cesta este (aptul pe ca*postolul )l are ca @van+3elie şi )l predă ca @van+3elie

Într-adevăr, )n această @van+3elie nu sunt toate de la .ântuitorul Dumnezeul-;m pentru om0 Daceastă pricină, )n @van+3elie nu se )n+ăduie nimic să se sc3ime, nici să se adau+e Pentru că oriera necesar să se scrie )n ea s-a scris *dică tot Dumnezeul-;m şi toată ineprimaila %desăvârşire

Întrea4a "van4helie este prezentă în Învierea lui Hristos şi în Dumnezeul$Cm cel Înviat! -i vreme ce aceasta este realitate, atunci şi mântuirea este asi4urată pentru toţi oamenii, dar pentru fiecare om separat, mântuirea de păcat, de moarte şi de diavol!

Dar oare această realitate este fiinţială, mărturisită, văzută, pipăi5ilă şi mai mult, autentică; Ddeoarece )n istoria neamului omenesc, nimic nu este atât de si+ur cu eactitate ca ÎnvierDumnezeului-;m Hristos şi mult mai mult, nimic nu este atât de )nvederat şi mai mult, atât dmultilateral demonstrat, precum şi atât de dinamic mărturisit (ceasta este realitatea care transmite neîntrerupt de la 4eneraţie la 4eneraţie ca viaţa vie şi putere făcătoare de viaţă, ca

izvorăşte din Dumnezeul$Cm el Înviat şi de la Sfinţii (postoli şi de la 7ărinţii @isericii, care îchip 5o4at, dar şi adânc, insuflă şi se revarsă asupra tuturor creştinilor, din veac în veac, d4eneraţie în 4eneraţie şi astfel tuturor până în ziua >udecăţii!

*ceastă realitate este o ne)ncetată trăire, )nsăşi viaţa tuturor creştinilor de la "(inţii *postoli pânănoi toţi şi de la noi până la acei ultimii, )n ziua universalei Învieri a morţilor

*ceasta este o realitate care se trăieşte de către creştini ca (iinţă şi conţinutul vieţii şi eistenţei l7entru că orice este creştin decur4e din Hristos, Dumnezeul$Cm el Înviat6

Fu4ăciunea în "l o îndreptează spre Înviere şi din pricina &ui spre Dumnezeul$Cm el purureviu!

redinţa în "l este credinţa în el înviat şi din pricina &ui în Dumnezeul$Cm cel veşnic viu dra4ostea în "l şi postul şi smerenia şi ră5darea şi toate celelalte virtuţi pentru "lA toate acestsunt din Dumnezeul$Cm el Înviat şi mulţumită Dumnezeului$Cm el Înviat!

Dar şi toate Sfintele *aine, împreună cu toate dumnezeieştile şi izvorâtoarele de har puteri, ca întrea4a viaţă în "l şi în lumea aceea, toate acestea sunt din Dumnezeul$Cm el Înviat pururea viu şi din pricina &ui şi mulţumită &ui!

Pentru că dacă @l nu )nvia, @van+3elia ar (i (ost literă moartă pe 3ârtie Pentru că dacă @l nu irumoartea, creştinismul nu ar (i eistat Cu si+uranţă va (i eistat atunci o oarecare )nvăţătu(iloso(ică, ca de eemplu a lui "ocrate, a lui Platon, a lui Sant, a lui Aer+onosRi

Doar El, care este pururea viu, pentru că este Domnul "isus cel Înviat, dă astfel de putecreştinilor M în viaţa lor# în viaţa cu credinţă, în viaţa cu dra!oste, în viaţa cu ru!ăciun

post, în viaţa cu nemurire, în viaţa cu veşnica viaţă. Doar El, *el pururea viu, îndreptează pe 6ucenici la mucenicie, pe pustnici la pustnicia lo

pe Apostoli la apostolicitatea lor, pe 6ărturisitori la mărturisirea lor, pe cei milostivi milostenia lor, pe postitori la postirea lor, pe cei înfrânaţi la înfrânarea lor, pe cei iuitori dîndurare la iuirea lor şi într-o propoziţie# pe toţi creştinii din toate veacurile multilateralele virtuţi evan!elice în care coeNistă viaţa după Evan!elie pentru mântuirenoastră.

<i )ncă aceste realităţi in(inite, acestea şi atâtea vieţi )ncă, aceştia şi atâţia .ucenici )ncă )nvederea

că )ntr-adevăr nimic şi nimeni nu este )n istoria lumii atât de mult puternic şi atât de cu totul )ntadevăr )ncredinţat 6+arantat8 ca Dumnezeul-;m Hristos Cel Înviat şi "(ânta "a Înviere

De aceea, această mărturie de la primii s(inţi ucenici ai lui Hristos, de la "(inţii *postoli# *ceştia pipăit, ca )nşişi văzători ai Cuvântului, dar %-au şi propovăduit pe Dumnezeul-;m Cel Învi;ricare ar (i aceştia şi lucrările lor, sunt doar o mărturie despre Dumnezeul-;m Cel Învia*postolicitatea lor nu este nimic altceva decât o simplă şi ne)ntreruptă mărturisire despre DomnIisus, Dumnezeul-;m Cel Înviat Din orice lucru al lor provine şi iradiază această a tot de via(ăcătoare şi nemuritoare a tot iruinţă a puterii lui Hristos, Dumnezeul-;m Cel Înviat şi pururea vi

Pentru că numai continua comuniune cu Domnul cel Înviat a dat toate acele dumnezeieşti minunate puteri simplilor pescari din Galileea, aşa încât să ro5ească lumea prin dra4oste şi pricredinţă, fără sa5ie şi daruri, ci dimpotrivă >ertfindu$şi chiar şi sân4ele lor pentru DumnezeuCm el Înviat, pentru dumnezeiasca Sa vedere, pentru credinţa în "l, pentru dra4ostea faţă d"l!

Pentru aceasta, cu tot sufletul şi cu toată fiinţa noastră stri4ăm atot fericiţi tuturor fiinţelor toate lumile6 Hristos a înviat<

9uvânt al Sfântului Iustin 7opovici la ultimul 7aşti pe acest pământ $ 7aştile anului #2%8ănăstirea elie, =alievo:

Hristos a 1nviat<

Sfntul Iustin Popovi%i , "ondamnat la nemurire8 o medita4ie despre Înviere



Camenii &$au condamnat pe Dumnezeu la moarte! cu Învierea &ui "l i$a condamnat nemurire!

7entru lovirea pe care a primit$o, Dumnezeu S$a întors îm5răţişândA pentru insulte, 5inecuvântândA pentru moarte, cu nemurire!

:iciodată oamenii nu au arătat atâta ură (aţă de Dumnezeu ca atunci când %-au răsti+nit şi niciodaDumnezeu nu a arătat dra+ostea lui (aţă de oameni ca atunci când a )nviat Cmenirea a vrut săomoare pe Dumnezeu, dar Dumnezeu, prin Învierea &ui, i$a adus pe oameni la viaţă , Dumnezecel răsti+nit şi )nviat )n prima zi dintr-o moarte +roaznică! :u mai este moarte :emurirea)ncon2oară pe om şi )ntrea+a lui lume

Cu Învierea Dumnezeu-;mului, natura umană este condusă ireversiil spre drumul nemuririi 6Dacă omul trăieşte în credinţa Învierii Domnului, el trăieşte în afara morţii, nu este atins de emoartea este la piciorul omului! Unde este moarte 5oldul tău; Unde este 5iruinţa ta, iadule;Iar când un om care crede )n Hristos moare, el părăseşte trupul său ca pe nişte 3aine )n care va (i dnou )mrăcat )n Ziua Budecăţii din urmă

Înaintea Învierii Dumnezeu-;mului moartea era a doua natură a omului, viaţa era prima şi moarta doua ;mul s-a oişnuit cu moartea ca (iind ceva natural Dar după Învierea "a, Domnulsc3imat totul# şi dacă era natural până la Învierea lui Hristos ca omul să moară, după Învierea l

Hristos este natural ca omul să nu moară

7rin păcat omul devine muritor şi vremelnic, cu Învierea Dumnezeu$Cmului el devine nemuritşi veşnic! În aceasta este forţa, în aceasta este puterea, în aceasta este tăria Învierii lui Hristos!

1ără Înviere nu eistă creştinism Printre minuni aceasta este cea mai mare= celelalte minuni )ncepse termină cu ea De la ea a răsărit credinţa şi dra4ostea şi năde>dea şi ru4ăciunea şi iu5irpentru Dumnezeu!

Hristos a 1nviat<

Sfntul "hiril al Alexandriei , umina giulgiului Învierii

:-ar (i rădat să stea acasă această (emeie atotrâvnitoare şi )nţeleaptă şi n-ar (i părăsit mormântdacă teama de le+ea sâmetei şi de condamnarea ce ameninţa pe cei ce o călcau nu i-ar (i scăzrâvna, şi dacă respectul (aţă de vec3ile oiceiuri n-ar (i oprit-o de la ceea ce dorea (oarte mult

KIar )n ziua )ntâi a săptămânii 6duminica8, .aria .a+dalena a venit la mormânt dis de dimineaţ(iind )ncă )ntuneric, şi a văzut piatra ridicată de pe mormânt Deci a aler+at şi a venit la "imon-Petşi la celălalt ucenic pe care )l iuea Iisus, şi le-a zis# *u luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim un%-au pus Deci a ieşit Petru şi celălalt ucenic şi veneau la mormânt <i cei doi aler+au )mpreună, dcelălalt ucenic, aler+ând )nainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi la mormânt aplecându-se, a văzut +iul+iurile puse 2os, dar n-a intrat * sosit şi "imon-Petru, urmând după el,a intrat )n mormânt şi a văzut +iul+iurile puse 2os, iar ma3rama, care (usese pe capul %ui, nu epusă )mpreună cu +iul+iurile, ci )n(ăşurată, la o parte, )ntr-un loc *tunci a intrat şi celălalt ucencare sosise )ntâi la mormânt, şi a văzut şi a crezut Căci )ncă nu ştiau "criptura, că Iisus treuia

)nvieze din morţi& 6In , ?-8

Dar trecând sâmăta şi răsărind ziua de după ea, porneşte +răită spre mormânt şi văzând piatrosto+olită de pe mormânt (urată de ănuieli )ndreptăţite, socoteşte că Iisus a (ost strămutatriuind şi această (aptă de necredinţă, )mpreună cu altele, duşmăniei (urioase a iudeilor Dadeoarece era (emeie, aceasta o (ace să se )ntoarcă la cei ce iueau pe Domnul, vrând să ceaa2utorul celor mai sinceri ucenici, )n căutarea %ui *vea o credinţă atât de puternic )ntemeiată neclintită, )ncât n-a (ost descura2ată de moartea %ui de pe cruce, ci Îl numeşte Domn, c3iar mo(iind, arătând cu adevărat dra+oste de Dumnezeu Când aceia 6adică Petru şi Ioan, scriitorul Cărţcăci el dă numele său şi al celuilalt ucenic8 a(lă de la (emeie vestea, pornesc cu +raă şi a2un

repede la mormânt, unde văd minunea cu oc3ii lor, (iind pre+ătiţi să dea spre mărturie acest (apcăci erau doi, cum cere %e+ea @i nu se )ntâlnesc cu Hristos cel sculat din morţi, dar vădesc Învierdin +iul+iurile )n(ăşurate şi cred că a rupt şi le+ăturile morţii, (apt prevestit de "(ânta "cripturDeci, privind cele )ntâmplate )n lumina pro(eţiilor, care se dovedesc )mplinite, primesc cea mneclintită credinţă

;servăm că (ericitul @van+3elist Ioan ne vesteşte şi timpul )nvierii, zicând# KÎn ziua )ntâi

săptămânii 6duminica8, .aria-.a+dalena a venit la mormânt dis de dimineaţă, (iind )ncă )ntuneric.atei amintindu-ne acelaşi (apt, a spus că )nvierea a avut loc după ce s-a (ăcut seară adâncă Dsocotesc că, ne(iind nici un dezacord )ntre purtătorii de Du3, nu prezintă nici timpul )nvierii )n modi(erit Căci, dacă ar voi cineva să )nţelea+ă sensul celor spuse de ei, va vedea că au acelaşi sencuvintele lor Dimineaţa adâncă şi seara adâncă se reduc, cum socotesc eu, la acelaşi )nţeles şi )ntâlnesc la punctul cel din mi2loc al nopţii Deci nu e nici un dezacord )ntre ei 5nul, )ncepând des(ârşitul nopţii, iar celălalt, de la )nceputul ei, se )ntâlnesc la mi2loc, adică, precum am spadineauri, la s(ârşitul nopţii

9"Ltras din Sfântul hiril al (leLandriei, omentariu la "van4helia lui Ioan, "ditura Sfint

8ănăstirii &acu, #222:!

Hristos a 1nviat<

Prea "uviosul P+rinte Arhimandrit /heorghe apsanis Domnul %el r+stignit şi 1nviat umpde sens via4a noastr+

e importanţă poate să ai5ă rucea şi Învierea lui Hristos pentru lumea noastră astăzi; Penlumea care trăieşte drama răzoiului din IraR Pentru lumea nedreptăţii, a terorismului celor mariputernici şi a terorismului celor mici şi neputincioşi care se )mpotrivesc celor puternici prin acsinuci+aşe Pentru lumea care omoară su(letele tinerilor cu depravarea, ateismul şi şoma2ul, itrupurile cu dro+urile Pentru )ntrea+a lume care este ameninţată din ce )n ce mai mult de catastro

ecolo+ică şi de Ka+e&*ceastă lume %-a răsti+nit pe Hristos, pe 1iul lui Dumnezeu şi 1iul ;mulDar şi pentru această lume "-a răsti+nit Hristos *ceastă lume a venit să mântuiască Hristos

Hristos S$a răsti4nit şi pentru răsti4nitorii Săi! (ceasta o arată şi ru4ăciunea Sa în momentul care Îl răsti4neau6 7ărinte, iartă$le lor, căci nu ştiu ce facK !

Situaţia lumii de atunci şi de astăzi arată cât de necesar era să intervină Dumnezeu ca să d

celor care vor prile> de eli5erare de su5 stăpânirea celui rău!"Listă o mulţime de oameni care de$a lun4ul veacurilor &$au urmat pe Hristos! "i nu au vrut si răsti4nească pe semenii lor pentru a limita răul, nici nu au primit 9slo4anul: că scopsfinţeşte mi>loaceleK, dar au vrut să răsti4nească răul care eLista înlăuntrul lor!

A%east+ lupt+ au dus,o Apostolii3 7u%eni%ii3 Sfin4ii Ierarhi3 7+rturisitorii3 Pustni%ii şi smeri%reştini %are tr+ind 1n milo%ul lumii adu%eau dragostea lui Hristos semenilor lor sa%rifi%ndse pe ei 1nşişi"ocietatea noastră este olnavă *r (i (ost )nsă şi mai olnavă, dacă n-ar (i eistat creştini ca

)mpreună să se răsti+nească cu Hristos

:imeni nu poate să )nvin+ă răul social, dacă nu )nvin+e răul )nlăuntrul său <i toţi cunoaştem că euşor să te lupţi )mpotriva e+oismului altora, dar di(icil să te lupţi )mpotriva propriului tău e+oism de o parte este ine, a c3iar uşor să participăm la demonstaţii antirăzoinice, dar e di(icil dezrădăcinăm dinlăuntrul nostru e+ocentrismul, ţinerea de minte a răului şi vră2măşia (aţă anumiţi semeni ai noştri

/ără lupta pocăinţei continue omul nu poate să 5iruiască răul, păcatul care se cui5ăreş

înlăuntrul său!De asemenea, fără Harul lui Hristos el răsti4nit şi înviat, lupta nu este socotită vrednică curăţirea de patimi şi de iu5irea dezinteresată faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni!

Dacă răul nu ar fi putut fi 5iruit, atunci toţi am fi deznădă>duit!

În timpul răsti+nirii Domnului adânc K)ntuneric a acoperit tot pământul& *cest )ntuneric (ără ieşiral nonsensului, al temporarei )mputerniciri a răului şi iruinţe a diavolului acoperă până astăzi pe ccare nu %-au văzut pe Hristos Cel răsti+nit să )nvie din morţi iruitor

ăsti+nirea lui Hristos este un (apt istoric şi pentru aceasta crezut de toţi Învierea &ui însă, în timce şi ea este un fapt istoric, a avut loc în taină şi de aceea pretinde credinţa noastră! *postolii văzut, au pipăit, au crezut )n Hristos Cel )nviat şi )n cele din urmă %-au mărturisit şi au murit pent@l

Iuda, cum cântă Aiserica, %-a trădat pe Domnul, nu s-a căit şi ast(el nu a văzut Învierea "a

Petru %-a ne+at de trei ori, dar s-a căit, a plâns cu amar şi s-a )nvrednicit printre cei dintâi să-% vad

)nviat şi să-% propovăduiască lumii

Suntem %hema4i s+ %redem 1n Hristos "el r+stignit3 dar şi 1nviat

(parţinem @isericii în care se continuă veşnic ina cea de *aină a lui Hristos! ădem, dar ne căim şi ne ridicăm! (şa putem să$& vedem pe Hristos înviat! După cum %-au văzut şi %-recunoscut )ntru (rân+erea pâinii cei doi ucenici )n(ricoşaţi care mer+eau spre @maus Desi+ur, I-spus# Fămâi cu noi, căci către seară este şi s$a plecat ziuaK 6%uca /# 8

Ri noi3 r+mnnd 1n Sfnta noastr+ Giseri%+ ;rtodox+3 1n Giseri%a adev+rat+ %are Îl are pHristos %a uni% "ap al ei3 Îl rug+m s+ r+mn+ %u noi3 pentru %+ toate din urul nostru ne apa1ntune%ate şi numai umina Învierii Sale 1mpr+ştie 1ntune%imile3 5iruind moartea3 p+%atudiavolul

*st(el, avându$& pe Hristos mântuireK 9antifoanele =inerii 8ari:, putem să trăim, nădă>duim, să iu5im, să ne căim, să avem 5ucurie şi pace în sufletele noastre, să ne >ertfim, sparticipăm activ la orice încercare 5ună care are în vedere 5inele omenirii!

:u uităm că Hristos prin Crucea "a a arătat că lumea noastră olnavă nu poate să devină nici sc)n sine, nici scop (inal al vieţii noastre 7rin Învierea Sa a arătat că în această lume poate strălucească lumina lui Hristos, iar lumea să$şi afle sensul ei, tămăduirea ei şi menirea ei îdra4ostea veşnicului Dumnezeu *reimic!

:e-a mai arătat şi că putem să aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fieK!

"lu2a Învierii )ncepe cu slavoslovia "(intei reimi#

NSlav+ Sfintei şi "elei de o fiin4+ şi de via4+ f+%+toarei şi nedesp+r4itei 6reimi totdeauna3 a%uşi pururea şi 1n ve%ii ve%ilor AminC

Într-adevăr *oată slava şi închinarea şi mulţumirea se cuvin *atălui, are Îl trimite pe /iul Săca 8ântuitor al lumii, /iului are S$a deşertat pe Sine şi S$a >ertfit pentru noi şi 7reasfântulDuh are a cola5orat şi cola5orează la lucrarea iz5ăvitoare a Domnului şi$& face prezent pHristos şi în 4eneraţia noastră!

97rea uviosul 7ărinte (rhimandrit Gheor4he apsanis, stareţul Sfintei 8ănăstiri a uviosulGri4orie din Sfântul 8unte (thos $ traducere şi adaptare din lim5a 4reacă de 8! &! din revis

5ilunară7araWatathiWiK, *esalonic, martie$aprilie '33), nr! '2, pp! )$+:

Hristos a 1nviat<;are nu ardea 1n noi inima noastr+@ Implorarea st+ruitoare şi Bvn+toareaC Dumnezeului

%are ne aprinde taini% sufletele şi apoi Bse fa%e nev+zutCF

0uca şi *leopa în drumul spre Emaus cu OstrăinulK Hristos

Domnul ne este alături, dar )ntr-un (el pe care noi nu-l putem )nţele+e

*stăzi de dimineaţă la 5trenie s-a citit cea de-a cincea evan+3elie a Învierii, care este d@van+3elia după %uca 6%uca /, ?-7G8 @ste vora despre această lun+ă pericopă evan+3elică, caeste una cutremurătoare şi pe care o ascultăm la (iecare a unsprezecea Duminică Ceva mimpresionat azi şi aş vrea să ne oprim puţin asupra acestui lucru

Doi dintre apostolii din cercul mai mare care Îl )nsoţea pe Hristos, %uca şi Cleopa, )n acea ziÎnvierii Domnului - de vreme ce trecuseră de2a tot şirul de evenimente al patimilor - s-au scul

(oarte de dimineaţă şi au pornit de la Ierusalim ca să mear+ă )n oraşul @maus :oi aproap)ntotdeauna trecem să vizităm şi oraşul acesta )n pelerina2ele noastre la %ocurile "(inte, la Ierusalim

Pe drum, cum mer+eau şi discutau despre evenimentele care se petrecuseră )n zilele precedenteera, cum am spus, ziua Învierii, cea )n care ăteau acest drum - "-a apropiat de ei Domnul, (ără )nsă dezvăluie cine era de (apt "ă avem acest lucru )n vedere De multe ori Domnul ne este alături, este aproape, )nsă )ntr-un (el pe care noi nu-l putem )nţele+e, nici măcar oserva @ste (oarte discreprezenţa %ui

<i i-a )ntreat# KDespre ce voriţi şi pentru ce sunteţi posomorâţi0$

*ceştia i-au răspuns# KAine, dar nu ştii0 @şti sin+ur aici )n Ierusalim şi nu ştii ce s-a )ntâmplat zileacestea0$

<i i-au enumerat toate câte se )ntâmplaseră Iar Iisus, (ără să se dezvăluie )ncă, le-a vorit )n nişcuvinte (oarte mustrătoare# K;, nepricepuţilor şi zăavnici cu inima ca să credeţi toate câte au spproorocii!$ *tât de nepricepuţi sunteţi, aşadar, şi atât de adormită şi (ără de simţire este inim

voastră, )ncât nu sunteţi )n stare să )nţele+eţi lucrurile şi să vi le eplicaţi0 "ă )nţelea+ă, adică, eatoate câte se )ntâmplaseră zilele acelea Prorocii au vorit despre toate acestea, iar cei ce au crezutspusele lor ar (i putut să )nţelea+ă despre ce este vora şi ce se va )ntâmpla

:u că %uca şi Cleopa nu ar (i crezut, dar nu le era )ndea2uns câtă credinţă aveau - şi la (el câcredinţă avem şi noi de oicei @ste )ntotdeauna loc de mai multă credinţă, de credinţă mputernică <i Dumnezeu nu ne iartă L)n sensul de $scuză&, $)n+ăduie& - nnM lucrul acesDumnezeu voreşte, iar omul treuie să asculte, treuie să cerceteze şi să creadă <i când credatunci se desc3ide drumul *tunci când crede, se luminează lucrurile *tunci când crede, )ncepe )nţelea+ă

* )nceput, deci, Domnul să le eplice, din proroci şi din le+ea lui .oise, că toate acestea treuiau se )ntâmple şi că a treia zi avea să )nvie 1iul lui Dumnezeu pe care Îl răsti+niseră oamenii Înttimp, discutând, au a2uns la @maus, iar *cesta Kse (ăcea că mer+e mai departe$ 'edeţi, un ast(el lucru se iartă L$se 2usti(ică&, $se )n+ăduie& - nnM, de vreme ce )l (ace şi Însuşi Iisus, )l putem (ace noi 1ireşte, numai atunci când acest lucru se 2usti(ică şi este necesar

"e (ăcea, deci, că mer+e mai departe, )ntr-un alt loc, dar cei doi i-au spus# $5nde vei mer+e acum@ste seară, ziua s-a terminat, soarele a apus 5nde vei mer+e0& Iar Iisus Ka intrat să rămână cu ei&

*u insistat, ca să spunem aşa, şi %-au convins să rămână cu ei, acolo )n casa care de (apt era a lCleopa

*cum când mer+em, cum am mai spus, la Ierusalim, la %ocurile "(inte, mer+em şi la @maus,ine)nţeles şi acolo unde con(orm tradiţiei era casa lui Cleopa Iar acolo ne )ntâmpină nişte zidurămase din acea epocă, dintre care unele ar treui să (ie c3iar rămăşiţe ale casei lui Cleopa Dasemenea eistă acolo şi un pava2, care treuie să (i (ost drumul din vremea aceea, şi se păstreazăo ucată din casă, )n mi2locul curţii, pe care astăzi o au catolicii

; dulce tiranie a su(letului

K<i a intrat să rămână cu ei <i, când a stat )mpreună cu ei la masă, luând pâinea, a inecuvântat-o (rân+ând, le-a dat lor$

"-a 3otărât, deci, să rămână cu ei *u intrat )n casă şi )n momentul )n care s-au )ntins să mănâncepentru că atunci oamenii mâncau )ntinşi - Ka luat pâinea şi a inecuvântat-o$ * luat pâinea Hristoa inecuvântat-o şi a (rânt-o, după cum (ăcuse şi la Cina cea de aină Însă această )ntrea+ă mişcaaşa cum a (ăcut-o Hristos, i-a a2utat să )nţelea+ă, să priceapă că @l era Căci le spuseseră şi (emei

care merseseră dis de dimineaţă la mormânt că au văzut )n+eri, care le-au spus că a )nviat Domnul

K<i s-au desc3is oc3ii lor şi %-au cunoscut$

*tunci s-au desc3is oc3ii lor şi %-au recunoscut, iar )n cea mai dulce clipă, )n cel mai crucimoment, K@l "-a (ăcut nevăzut de ei$

*cesta este lucrul care, aşa cum v-am spus şi la )nceput, mi-a atras atenţia astăzi şi aş vrea să-i dă

puţină atenţie acum, )mpreunăK@l "-a (ăcut nevăzut de ei$ Ce altceva )şi doreau aceştia0 *sta vroiau# să-% vadă pe Domnul "ăvadă şi să se sature de @l, să-% vadă şi să vorească cu @l *cesta )nsă "-a (ăcut nevăzut În +enerdupă Înviere, nu mai rămâne continuu cu ucenicii *pare, dispare, apoi iar se arată

Însă treuie să spunem două cuvinte aici despre această (rază, din cele pe care le a(lăm de la "(inPărinţi <i aceia au trăit asemenea situaţii

"(ântul "imeon, noul teolo+ spune )n mod special câteva lucruri, dacă )mi aduc aminte ine )n cli

aceasta, )ntrucât avusese ast(el de trăiri Îl iuea mult pe Hristos <i spune )n Imnele L'ezi "(ânt"imeon :oul eolo+, ;pere, esalonic ?, volumul 7, pp F-EM sale că, asemenea câinelcare (u+e după un iepure de câmp şi acum )l vede, acum nu-l mai vede, acum )l +ăseşte, apoi iarădispare - )ntrucât iepurele alear+ă mai iute decât câinele - aşa, spune "(ântul "imeon, Kaler+ şi după ine, Doamne <i atunci când, iată, am reuşit şi e-am zărit puţin, din nou ai dispărut= iar acounde am reuşit să-9i văd umră, iarăşi te-ai (ăcut nevăzut$

<i mai spune destule "(ântul, )ntr-un (el (oarte dulce şi dramatic @ste o dulce tiranie a su(letuludacă putem spune aşa, )ntrucât su(letul ţine la ceea ce iueşte, vrea să-% prindă pe Domnul şi, da

este posiil, să-% ţină, să nu-i mai scape, iar *cela se (ace nevăzut'-aş ru+a să ne oprim cu atenţie asupra acestui punct Desi+ur, nu ştiu acum câţi dintre noi sunt stare să )nţelea+ă, dar, )n orice caz, oricâţi dintre noi am reuşi să )nţele+em, ceilalţi se vor )n+ri2i şisă se iniţieze )n acest adevăr "ă luăm acest K"-a (ăcut nevăzut$ * dispărut <i a dispărut eact clipa )n care atât de mult )şi doreau aceştia ca @l să nu dispară, atât de mult )şi doreau ca @l rămână şi să petreacă acea noapte alături de ei, să vorească, să Îl vadă, să Îl audă *tunci şi-au adaminte că şi pe drum ardea )n ei inima lor *tunci )nsă nu ă+aseră de seamă prea mult *cum, )nscând li "-a arătat Domnul - când a apărut la ora cinei - şi-au adus aminte şi )şi spuneau )ntre eK;are nu ardea )n noi inima noastră, când ne vorea pe cale şi când ne tâlcuia "cripturile0$

$Dar ei Îl ru+au stăruitor&

Da, aşa sunt lucrurile cele du3ovniceşti <i v-aş ru+a )n aceste vremuri să nu ne rezumăm pur simplu la a (i creştini Da, suntem creştini, auzim la modul +eneral despre Dumnezeu, despHristos, despre Aiserică, )nsă nu avem nici o iniţiere )n acest sens, )n acest adevăr <i de ce0 Pentcă, aşa cum ştim, ceva-ceva avem şi noi cu toţii )n inimile noastre *vem (iecare dorul nostrdra+ostea noastră, să zicem aşa 5ndeva s-a )mpotmolit inima noastră şi, ine)nţeles, dacă es)mpotmolită nu-% mai +ăseşte pe Hristos :u cunoaşte ast(el de lucruri inima (iecăruia dintre no

din păcate, c3iar dacă este a unui creştin

Domnul se apropie de noi din prima clipă a eistenţei noastre, de)ndată ce ne-am otezat creştiortodocşi <i asta se continuă cu cât ne mărim Iată, şi )n această clipă, când suntem aici, cânascultăm, când citim - precum am (ăcut şi ieri şi alaltăieri - de )ndată ce avem o nelinişdu3ovnicească, se apropie de noi Domnul, vrând să ne )nveţe <i dacă suntem atenţi, atunci toacâte le ştie şi le spune Domnul şi vor a2un+e până )n stră(undul su(letelor noastre, pe acelea vo)ncepe să le simţim, puţin câte puţin @ste ceea ce am mai spus şi alte dăţi, anume că şi noi aici cev

ceva tot simţim, alt(el nu ne-am aduna aici iar şi iar, de (iecare dată Ceva, ceva din căldura lHristos tot a2un+e )n su(letele noastre, )n inimile noastre

K;are nu ardea )n noi inima noastră0&

Însă prolema aici este (aptul că, atunci când se apropie Domnul de noi, când ne )ncălzeşte, iniţiază şi ne )nvaţă adevărul, noi treuie să +ăsim un mod, aşa cum se spune aici, să-% K(orţăm&, s% oli+ăm, adică, să rămână lân+ă noi, când pare că )ncepe să se )ndepărteze

KDar ei Îl ru+au stăruitor$

*re importanţă acest lucru *re importanţă Dacă nu spunem# po(teşte, nu vine Domnul Dacă spunem# 3ai, nu vine Însă eact acelaşi lucru se )ntâmplă acum aici cu aceştia doi "e (ace că vrsă treacă mai departe, )nsă aceştia Îl K(orţează& să rămână

*şteaptă, aşadar, Domnul să-I spunem# Kpo(teşte!& Iar noi treuie să (im capaili să prindem asreuie, c3iar şi dacă suntem nepricepuţi, după cum spune şi Domnul despre aceştia că suKnepricepuţi şi zăavnici cu inima$ Pentru că, dacă nu vine lumina lui Dumnezeu, dacă nu vinaceastă naştere din nou, dacă nu vine 3arul lui Dumnezeu să-l (acă pe om nou, atunci nepricep

este omul )n lucrurile cele s(inte şi zăavnic şi (ără de simţire "ă nu ni se pară ciudat acest lucrÎnsă este nevoie să (acem şi noi ceva din cele ce ţin de noi Ceea ce puteau să (acă cei doi, au (ăcut, au insistat să intre cu ei )n casă "-a )ntâmplat acest lucru deoarece aşa a voit şi DomnuK"puneţi-mi să intru$, ca şi când le-ar (i spus, Kiar @u voi intra& De aceea i-a c3emat, de aceea lestat alături, de aceea a mers )mpreună cu ei# ca să a2un+ă la acel moment )n care au a2uns

de aceea a mers )mpreună cu ei

<i aici este marea prolemă Cred că (iecare su(let de creştin are - treuie să aiă - asemenea trăiasemenea eperienţe, )n care cumva se arată Hristos, )n care cumva se dezvăluie, cumva ca

lumină, o lumină strălucitoare, precum (ul+erul se arată )n su(letul omului, dar după iarăşi dispare

K"-a (ăcut nevăzut$

*ceasta este prolema K:evăzut$ <i este nevoie ca noi să-% vânăm *cesta este, ine)nţeles, ulucru pe care Domnul nu-l (ace )ntâmplător %uaţi aminte *şa suntem noi oişnuiţi cu trăiriomului celui vec3i - vrem să avem, să a+onisim, să (im mulţumiţi, să +ăsim una şi ună care să aiă pe toate şi să ne aşezăm şi să ne ucurăm de ea - credem că aşa, cumva, sunt şi lucrurile ces(inte :u este aşa *ceasta este trăirea omului vec3i

Iar )n clipa )n care se arată Domnul, când "e )ndură de tine şi ţi "e arată, apare şi )ţi arde su(letul - şi aici - aşa, pentru câteva secunde *cest lucru )l (ace Domnul ca să te trezească, ca să te mişte, să )ţi desc3idă po(ta, dacă se poate să spunem aşa Iar când Domnul dispare, omul se căieşte, nu căinţa cea ună "e căieşte eact pentru că se mişcă precum omul cel vec3i şi vrea, dacă se poatsă-% ţină pe Hristos lân+ă el, să nu-% piardă, să nu piardă această eperienţă ună, această trăirÎnsă se mişcă nu după cum treuie *m mai menţionat )n le+ătură cu asta acest eemplu# atunci câomul vede un tranda(ir super, care scoate mireasmă plăcută şi este (rumos şi la vedere, acela ca

ştie se va aşeză alături şi )l va privi şi )l va mirosi 5n altul, )nsă, se va arunca asupra lui ca să ş)nsuşească, să şi-l (acă al lui Îl va prinde cu mâinile sale şi )l va smul+e, şi aşa se duce tranda(iruaşa se duc toate

:u se arată Hristos sunetelor şi inimilor care +ândesc aşa şi lucrează aşa reuie să aler+ăm rădare )n urma lui Hristos "ă ne căim, desi+ur, atunci când dispare, dar căinţa cea ună, (ără să cuprindă pizma, (ără să ne tra+em )napoi, ci continuând să aler+ăm şi să aler+ăm <i prin urmardupă măsura dispoziţiei noastre, după măsură credinţei noastre şi a modului )n care suntem desc3ivom avea din când )n când parte de apariţii ale Domnului, )nsă tot de atâtea ori @l "e va (ace nevăzut

Dacă "e va arăta Domnul, cu si+uranţă "e va (ace şi nevăzut

"pun "(inţii Părinţi# KDacă vine un semn, ţine de el cât poţi $L "(ântul Isaac "irul, *sceticeM

%a un ast(el de lucru se re(eră, la atunci când ai o asemenea eperienţă, când simţi că te atinDomnul @ste ceva ceresc, nu se compară cu nimic din cele omeneşti şi pământeşti Da, ţine de cât poţi Desi+ur, ea va pleca= după cum vine, aşa şi pleacă <i să vrei să o ţii la nes(ârşit, nu st*tunci, )nsă, când se străduieşte omul să-şi adapteze viaţa la aceste trăiri şi devine din ce )n ce m

creştin, din ce )n ce mai credincios şi (ace poruncile Domnului, )ncep să se )nmulţească şi aceseperienţe, aceste arătări ale lui Hristos )n inima omului <i )ncet-)ncet, )ncet-)ncet va deveni o staconstantă )nlăuntrul său

"puneam şi mai demult, cândva, poate unii )şi mai aduc minte# *tunci când desc3idem un roindoar puţin, apa cur+e )ncet, doar câte o picătură, (oarte rar Dacă )l desc3idem un pic mai mult, iarăşi mai mult, se )nmulţesc picăturile Iar dacă )l desc3idem şi mai mult, va )ncepe să curcontinuu În (elul acesta - dacă privim cele du3ovniceşti prin meta(ora asta - va avea omul pHristos )nlăuntrul său ne)ncetat după un timp, aşa cum @l Însuşi o promite# KCel ce are porunci.ele şi le păzeşte, acela este care .ă iueşte= iar cel ce .ă iueşte pe .ine va (i iuit de atăl .

şi-l voi iui şi @u şi .ă voi arăta lui$ 6Ioan ?/, ?8, şi KIisus a răspuns şi i-a zis# Dacă .ă iueşcineva, va păzi cuvântul .eu, şi atăl .eu )l va iui, şi vom veni la el şi vom (ace locaş la el& 6Io?/, 78

'a veni Hristos )n inima creştinului, iar inima sa va deveni locaşul "(intei reimi, al atălui şi 1iului şi al "(ântului Du3, locaş al lui Dumnezeu

Însă astăzi vroiam să pun accent mai mult pe acest Kşi s-a (ăcut nevăzut$ :evăzut "ă nu aşteptăsă ni "e arate Hristos şi după aceea, +ata, %-am +ăsit şi am terminat Dacă "e va arăta cu adevăr

Domnul, "e va (ace şi nevăzut după aceea :evăzut <i asta se va mai )ntâmpla şi altă dată şi iar

iar Însă noi treuie să (acem ceea ce ţine de noi, datoria noastră, eact aşa cum au (ăcut cei ducenici#KDar ei )l ru+au stăruitor$ 6%uca /, 8

<i continuă evan+3elistul# K<i, )n ceasul acela sculându-se, s-au )ntors la Ierusalim şi au +ăadunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau )mpreună cu ei, care ziceau că a )nviat cu adevărDomnul şi "-a arătat lui "imon <i ei au istorisit cele petrecute pe cale şi cum a (ost cunoscut de ei

(rân+erea pâinii& 6%uca /, 77-7G8În acel moment, aşa oosiţi cum erau, poate că nu terminaseră nici să mănânce, s-au ridicat şi mers la Ierusalim - o considerau datoria lor - să spună celorlalţi că au văzut pe Domnul <i atunci a(lat că Domnul se arătase şi lui Petru

.ăcar aceste puţine cuvinte pe care le-am spus astăzi, (raţii mei, să ne (ie pretet de a iui aceascăutare, şi să ne )nvrednicească Domnul de asemenea apariţii şi de ast(el de realităţi# )n timp cevedem şi ne ucurăm de @l şi Îl vrem, @l să dispară, iar noi să continuăm să aler+ăm după @l, pâncând va sălăşlui Domnul continuu )n inima noastră

&'.&.&33G Duminica strămoşilor

*uvântul acesta aparţine seriei 1iaţa ;eandrică şi a fost ţinut la sinaNa de duminică în sala dconferinţe >Arim. ;imotei /apamiailK.

9din6 (rhim! Simeon raiopoulos, MÎn pustiul lumiiK, "ditura @izantină, '3#

Hristos a 1nviat<

Sfntul :arsanufie de la ;ptina despre Gu%uria adev+rat+ a Învierii

Miua Învierii, să ne luminăm popoare! 7aştile Domnului, 7aştile! ă din moarte la viaţă şi de ppământ la cer, Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi, cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţă!

'a putea +ăsi cineva ceva mai )nălţător şi mai veselitor decât cântarea aceasta0 'a putea +ăsi cinevundeva, epresia unei mai mari ucurii0

oată ucuria acestei vieţi, prin care putem vedea pe Dumnezeu $)n o+lindă şi )n +3icitură $, nu esnimic Aucuria aceea, acea ucurie adevărată şi desăvârşită va )ncepe după moarte, când vom vedpe Domnul $(aţă către (aţă $

Dar atunci nu vom vedea pe Dumnezeu toţi )n acelaşi (el, ci (iecare după măsura vredniciei şi putelui "ă nu uităm )nsă că vederea sera(imilor se deoseeşte de vederea celorlalţi )n+eri Dar treuie spunem şi aceasta# cel ce nu %-a văzut pe Hristos aici )n această viaţă, nu-% va vedea nici acolo

@ucuria de a$& vedea pe Dumnezeu se do5ândeşte cu osteneală în această viaţă! =iaţa fiecărcreştin se poate schiţa ca o linie neîntreruptă urcătoare! Da, este un suiş, c3iar dacă om$păşeşte& clătinându-se ca puiul de +ăină

Dar Domnul nu lasă pe om să-şi vadă această călătorie suitoare I-o ascunde deoarece cunoaşneputinţa omenească Deoarece ştie că, atunci când omul se )ncrede )n sporirea sa, )n aceeaşi clise şi mândreşte <i unde este mândrie, este şi cădere cumplită$

98itropolitul 8eletie de 7reveza, Stareţul =arsanufie T Sfaturi către monahi şi omiduhovniceşti, "ditura "van4helismos, @ucureşti, '33):

Hristos a 1nviat<

Sfntul Am5rozie de la ;ptina ne atrage aten4ia asupra unor patimi grave %are ne pot ştir5iotr+vi prazni%ul Învierii8 >avistia şi osndirea altora

Hristos a )nviat! "urorilor )n Domnul şi maicilor,Hristos a )nviat! Hristos a )nviat!

u prile>ul luminatului praznic al Învierii lui Hristos, vă urez toate cele de folos sufletului trupului şi vă doresc din inimă să întâmpinaţi şi să petreceţi această atotveselitoare săr5ătoacreştină în pace, 5ucurie şi mân4âiere duhovnicească, dacă nu cumva vreuna din voi es)mpiedicată de o neputinţă ne(irească

8ă veţi între5a6 care să fie, oare, această neputinţă;

'ă veţi +ândi, poate, că vor5esc de călcarea postului în Sfânta 7atru$zecimeA Sfântul IoaGură de (ur, însă, ne arată po4orământ în această privinţă, 4răind6 ei ce aţi postit şi cce n$aţi postit, veseliţi$vă astăziA cei ce v$aţi infrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziuaK!

Poate vă veţi +ândi, iarăşi, că voresc despre amintirea păcatelor făptuite in trecut, care )mpiedică să ne ucurăm *celaşi s(ânt ne voreşte, )nsă# 1imeni să nu se tân4uiască înt

păcate, că iertarea a strălucit din mormântK!

<i asa veţi a2un+e să )ntreaţi# care să fie, oare, această neputinţă;

Să ştiţi că este neputinţa aceea nefirească ce l$a împins pe ain să îl omoare pe (5el, în care nera nici o urmă de răutate, iar pe iudei i$a făcut să$& răsti4nească pe Hristos, 8ântuitorul Iz5ăvitorul lumii!

Puteţi să pricepeţi şi sin+ure că voresc despre patima zavistiei, care, aşa cum zice "(ân"criptură, nu ştie s+ aleag+ %ele de folos

7atima aceastaştir5eşte 5ucuria celui pe care îl stăpâneşte chiar şi în vremea celor mai mapraznice, chiar şi în cele mai fericite impre>urăriA roade totdeauna sufletul şi inima, ca uvierme, cu întristarea ei pricinuitoare de tul5urare, căci omul pizmaş socoteşte unăstarea reuşitele aproapelui ca o nefericire pentru sine însuşi, iar cinstirea mai mare arătată altuiapriveşte ca pe o =i!nire nemeritată.

Unul din împăraţii 4recilor a dorit cândva să afle care din doi este mai rău, iu5itorul de ar4insau piz maşul 6 căci nici unul din ei nu doreşte 5inele aproapelui! 7entru aceasta, a poruncit să faduşi înaintea sa un iu5itor de ar4inţi şi un pizmaş şi le$a zis lor6 ereţi de la mine ceea ce pare de folos fiecăruia dintre voiA să ştiţi însă că cel de$al doilea va primi îndoit ceea ce va ce

primulK!ei doi s$au 4ândit îndelun4, şi nici unul din ei nu voia să ceară primul, ca să fie el cel ce vprimi îndoit! În cele din urmă, împăratul i$a zis celui pizmaş să ceară el primul! (cesta, cuprifiind de rea voinţă către aproapele, a ales răutatea în locul câşti4ului şi a 4răit către împărat6Stăpâne< 7orunceşte să mi se scoată un ochiK!Uimindu$se, împăratul l$a între5at de ce doreşte aşa ceva! 7izmaşul a răspuns6a să porunceşti să$i scoată amândoi ochii tovarăşului meuK!

Iat+ %t este de rea şi pierz+toare de suflet patima zavistiei3 1n%+ şi doritoare de r+

%elorlal4i< 7izmaşul este 4ata să pătimească el însuşi numai de ar pă4u5i îndoit pe aproapele! *m arătat aici treapta cea din urmă a zavistiei= ea însă, ca şi toate celelalte patimi, are felurimăsuri şi trepte , iar de aceea tre5uie să ne străduim a o strivi şi nimici îndată ce simţim crăsare , ru+ându-ne *totputernicului Dumnezeu, Cunoscătorului inimilor, cu cuvintele psalmistuluDe cele ascunse ale mele curăţeşte$mă şi de cele străine fereşte pe ro5ul *ăuK 6?4, ?7-?/8

De asemenea, tre5uie să mărturisim cu smerenie această neputinţă înaintea părintelui dhovnicescA iar cel de$al treilea mi>loc este a ne strădui în tot chipul să nu vor5im nimic împotrivcelui pe care îl pizmuim!

Întreuinţând aceste mi2loace, putem, cu a2utorul lui Dumnezeu, deşi nu )ndată, să ne tămăduim neputinţa zavistiei avistia vine din trufie, deopotrivă şi din ne4ri>a către plinirea celtre5uincioase!

Cain nu s-a )n+ri2it să aducă 2ert(ă aleasă lui Dumnezeu= iar când Dumnezeu, pentru ne+ri2a lui Can-a căutat spre 2ert(a lui, şi a primit 2ert(a aleasă adusă cu osârdie de *el, atunci Cain, cuprins zavistie, s-a 3otărât să-l omoare pe dreptul *el, ceea ce a şi (ăcut el mai 5ine este, precum azis mai sus, să ne străduim a nimici zavistia în faşă, prin smerita ru4ăciune şi prin smeri

mărturisire şi prin tăcerea înţeleaptă! (cela care va putea, cu a>utorul lui Dumnezeu, să nim

icească în sine însuşi patima zavistiei, acela va putea să nădă>duiască a 5irui şi celelalte patimiar atunci el va putea să se 5ucure cu 5ucurie ne4răită nu doar în luminatul praznic al Învierlui Hristos şi în celelalte praznice creştineşti, ci şi în orice zi, 4ăsindu$se în 5ună întocmireduhului şi 5ună rânduială duhovnicească! (min <

Iar pe mine iertaţi-mă pentru (elicitarea prea puţin sărătorească 'oiam, )ntr-acest praznic, să spun şi ceva (olositor, dar (olositorul arareori dă mâna cu plăcutul

Cui nu are să-i placă această (elicitare, să o citească )n Duminica omei, şi să 5a4e de seamă zavistia se arată la început printr$o 4elozie şi rivalitate nelalocul ei, iar mai apoi prin privirea cciudă şi ocărârea celui pe care$l pizmuim!

*şadar, să (im )nţelepţi şi cu luare-aminte la cea dintâi arătare a vreunui simţământ de pizmstrăduindu-ne să-l +onim şi ru+ându-ne ca să primim atotputernicul a2utor al Celui Ce pentru noi voie "-a răsti+nit şi a )nviat a treia zi, al lui Hristos Domnul, Cel )nviat *min !

1evrednicul ierom! (m5roz

(prilie, anul #0

XXX "urorilor )n Domnul şi maicilor,Hristos a )nviat! Hristos a )nviat! Hristos a )nviat!

Iarăşi şi iarăşi ne )nvrednicim, prin milostivirea şi )ndelun+a rădare a lui Dumnezeu, a apupraznicul cel atotveselitor şi de lumină purtător al Învierii lui Hristos, prile2 cu care vă şi urez toacele priincioase su(letului şi trupului

După oiceiul meu, am să vă aduc spre cercetare, pentru a ne (olosi du3ovniceşte, următorul tropdin Cântarea a 7-a a Canonului Paştilor# (cum toate s$au umplut de lumină6 şi cerul şi pământ

şi cele de dedesu5t! Să prăznuiască, dar, toată făptura Învierea lui Hristos, întru care s$a întărit

Din cele spuse vedem că lumina Învierii lui Hristos a luminat cerul şi pământul şi cele ddedesu5tA peste tot, însă, a avut aceeaşi lucrare şi înrâurire; 1u< :u s-a )ntâmplat aşa

În4erii în cer s$au umplut de ne4răită 5ucurie, întrucât prin Învierea lui Hristos s$au învrednide descoperirea unor mari taineA de asemenea, ei s$au 5ucurat şi de mântuirea credincioşilor, cde a unor fraţi mai mici! Dimpotrivă, )n+erii aruncaţi pentru mândrie )n cele de dedesut s-umplut mai )ntâi de cea mai mare +roază şi tulurare, iar apoi şi de răutate, pizmă şi )ncrâncenar

căci Învierea lui Hristos a stricat stăpânirea lor cea vicleană şi puterea lor cea )ntunecată,iar su(lete



protopărinţilor şi ale tuturor celor care crezuseră )n venirea lui Hristos, care erau ţinute )n iad, (ost scoase de acolo de către Domnul şi aduse )n ai= doar sufletele scoase din iad s$au 5ucurat!

:ici pe pământ nu a avut Învierea lui Hristos aceeaşi lucrare şi )nrâurire ei care crezuseră Hristos s$au umplut de ne4răită 5ucurie, auzind despre învierea &ui , iar evreii cei răi şi pizmaşiau umplut, dimpotrivă, de răutate şi de zavistie şi de )ncrâncenare, lipsindu-se, pentru )mpietrirlor, de unăvoirea lui Dumnezeu, (iind )mprăştiaţi prin toată lumea şi dispreţuiţi de toate popoare%a (el şi cu pă+ânii# unii au primit credinţa )n Hristos, iar alţii nu numai că s-au )ncăpăţânat )n rătcire, ci mai rău s-au )ncrâncenat asupra credincioşilor şi i-au supus la (elurite c3inuri

Din toate acestea, ce învăţătură ziditoare de suflet şi înţelepciune duhovnicească aflăm; (numaceea că credinţa, nerăutatea, smerenia, dra4ostea şi 4ândul cel 5un către aproapele sunt mpresus decât toate virtuţile, precum mărturiseşte Domnul Însuşi )n @van+3elie, zicând# K 8ivoiesc, iar nu >ertfăK, adică mai mult decât 2ert(ă

Dimpotrivă, necredinţa şi viclenia, zavistia şi răutatea, dimpreună cu ura, sunt mai rele decât toapăcatele şi mai vătămătoare decât toate patimile şi )ntinăciunile

um e, oare, cu cei care, parcă împotriva voii lor, sunt tul5uraţi şi neliniştiţi de neiu5ire răutate, de zavistie şi ură, ori se smintesc din pricina necredinţei; .ai )nainte de toate, se cuvica unii ca aceştia să ia aminte la pricinile patimilor sus$pomenite, şi )mpotriva acestor pricini)ntreuinţeze doctoria du3ovnicească potrivită

Pricina necredinţei este iu5irea de slav+ deşart+3 precum mărturiseşte Domnul Însuşi )n "(ân@van+3elie# um puteţi voi să credeţi, când primiţi slavă unii de la alţii, şi slava care vine de unicul Dumnezeu nu o căutaţi;K!

Iar zavistia şi răutatea şi ura vin de la trufie şi de la lipsa dra4ostei către aproapele!

Do%toriile 1mpotriva a%estor patimi sunt urm+toarele8mai )ntâi mărturisirea smerită şi nefăţarnică a propriei neputinţe înaintea lui Dumnezeu a părintelui duhovnicesc) )n al doilea rând, silinţa , după Evan!elie, de a nu făptui nimic su5 înrâurirea acest

patimi , ci de a (ace lucrurile potrivnice lor=

a treia doctorie este a căuta în toate numai slava lui Dumnezeu şi de la Dumnezeu=a patra doctorie, a cere cu smerenie a>utorul lui Dumnezeu, cu vore

psalmistului# Doamne< De cele ascunse ale mele curăţeşte$mă şi de cele străine iartă pro5ul *ăuK - şi a cere aceasta (ără )ndoială şi cu credinţă că ceea ce este cu neputinţă oameni este cu putinţă la Dumnezeu * cincea doctorie este mustrarea de sine ,adică )n orice )ntâmplare neplăcută şi anevoioatreuie să dăm vina doar pe noi )nşine, iar nu pe altcineva, spunându-ne că nu am reuşit să n

purtăm cum se cuvenea şi de aceea păţim asemenea neplăcere şi asemenea necaz, de caresuntem vrednici, cu )ncuviinţarea lui Dumnezeu, pentru lenevia şi pentru păcatele noastre cevec3i şi cele noi

Doamne Iisuse Hristoase3 "are de voie ai p+timit pentru mntuirea noastr+ şi ai 1nviat a trezi din mor4i3 miluieşte,ne pe noi3 p+%+toşii3 şi pre%um ştii aut+,ne şi 1nt+reşte neputinnoastr+ Amin<

1evrednicul ieromon! (m5roz (prilie, anul #0

"urorilor )n Domnul şi maicilor,Hristos a )nviat! Hristos a )nviat! Hristos a )nviat!

=ă felicit cu prile>ul praznicului praznicelor T luminata zi a Învierii Domnului nostru IisuHristos, şi vă doresc din inimă ca într$acest praznic atotveselitor să vă 5ucuraţi cu 5ucurne4răită şi să vă mân4âiaţi cu mân4âiere duhovnicească!

În ziua aceasta, Sfântul Ioan Gură de (ur îi cheamă pe toţi la 5ucurie, fără deose5ire, precum spune în cuvântul său la acest praznic6 Intraţi toţi întru 5ucuria Domnului vostruA 5o4aţii şi sracii, împreună săltaţiA cei înfrânaţi şi cei leneşi, cinstiţi ziuaA cei ce aţi postit şi cei ce n$aţi postveseliţi$vă astăziA cu toţii îndulciţi$vă de ospăţul credinţeiA veniţi toţi de luaţi 5o4ăţia 5unătăţiiK!

/ericit cel care nu otrăveşte cu nici o neputinţă omenească 5ucuria duhovnicească a săr5ătoriar neputinţa noastră, a tuturor, de suntem veseli ori nemulţumiţi, este a >udeca şi a osândi psemenii noştri! :eputinţa aceasta pare ne)nsemnată pentru mulţi dintre noi, dar de (apt ea este (oarte mare şi aduce mare osândă )naintea lui Dumnezeu

"(ântul *postol Pavel scrie# în ceea ce >udeci pe altul, pe tine însuţi te osândeşti, căci acelealucruri faci şi tu care >udeciK 6om , ?8 , arunci, adică, asupra ta aceeaşi răspundere ca şicelui care 4reşeşte şi pe care îl osândeşti!

"(ântul Iacov, (ratele Domnului, scrie# Unul este Dătătorul le4ii şi Budecătorul6 el e poate mântuiască şi să piardă! Iar tu cine eşti, care >udeci pe aproapele;M 9+, #':!

<i Domnul Însuşi spune )n "(ânta @van+3elie# 1u osândiţi, ca să nu fiţi osândiţiK!

Sfântul Dimitrie al Fostovului aseamănă păcatul osândirii şarpelui cu şapte capete care a trcu coada sa a treia parte din stelele ceruluiK, adică din în4eri! <i păcatul osândirii,după spuseacestui ineplăcut al lui Dumnezeu, smul+e din cer a treia parte din oamenii virtuoşi, care ar (i (oca stelele, dacă n-ar (i avut păcatul osândirii

Unii cad în păcatul osândirii din o5işnuinţă, alţii din pricina pomenirii răului, alţii din zavistie urăA însă în cea mai mare parte cădem în păcatul acesta din părere de sine şi înălţare T fără a lu

seama la marea noastră neîndreptare şi păcătoşenie, cu toate acestea ni se pare că suntem m5uni decât mulţi alţii!

Dacă vrem să ne iz5ăvim de păcatul osândirii, datori suntem a ne sili în tot chipul, să ne smeriînaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, cerând pentru aceasta a>utorul lui Dumnezeu şi pomenincuvintele evan4helice6 u sila se ia Împărăţia erurilor şi silitorii o do5ândesc pe eaK îndemnul evan4helic al Domnului elui Înviat a treia zi6 &uaţi >u4ul 8eu asupra voastrăînvăţaţi$vă de la 8ine, că sunt 5lând şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastrcă >u4ul 8eu este 5un şi sarcina 8ea este uşoarăK!

(mi

1evrednicul ierom! (m5roz (prilie, anul #0

9din6 Sfântul (m5rozie de la Cptina, M1aşterea de Sus şi Învierea prin harM, 8ănăstirea Sfânt7antelimon, #220:

Hristos a 1nviat<



Gine%uvntata dezn+d+duire , Pogorrea la iad 1mpreun+ %u Hristos

*r3im "o(ronie "a3arov#

$LM Ainecuvântata Kdeznădă2duire& pe care mi-a dat-o Domnul izvora )n mine o ru+ăciune ce nmi dădea vreme a mă opri )ndelun+ asupra nici unui lucru= acea minunată deznădă2duire mă arunintr-un 3ău de nedescris, unde se a(undau toate necazurile 1ie slava lui Dumnezeu, .ântuitormeu, )n vecii vecilor!

Când noi trăim ceva deoseit de +reu, )n )nsăşi acea vreme, (ireşte, doar su(erim După trecerea unrăstimpuri de vreme amintirea acelor eperienţe devine plăcută, deoarece am ieşit din ele )mo+ăţdu3ovniceşte

În pustie am cunoscut o sărăcie pe care )n @uropa de-aia de şi-o poate )nc3ipui cineva În)ntorcându-mă la Paris, iar apoi a2un+ând )n *n+lia mă simţeam )ndreptăţit 6du3ovniceşte8 a cuvânt de mân+âiere săracilor, celor zdroiţi şi respinşi, celor olnavi şi pri+oniţi, deşi starea mmaterială se sc3imase radical are cazurile când mă a(lu )n (aţa vreunuia care să (i su(erit intrmai mare măsură decât mi s-a dat mie a răda )n viaţă În asemenea cazuri eu nu mai )ndrăznesc



mân+âi, ci doar mă ro+ pentru ei lui Dumnezeu, dar şi pentru mine, a ni se trimite puterea de a ră(ără cârteală ceea ce cade asupră-ne prin Pronia "a pentru noi

.ai mult# acum, la apusul zilelor mele, mă 3otărăsc să scriu până şi despre darurile lui Dumnezrevărsate asupra mea Jândesc aşa# Dacă pe mine m-a miluit Domnul, )nseamnă că @l pe tot omva milui, şi mai mult decât pe mine - desi+ur, dacă acel om se va )ntoarce către Dumnezeu ru+ăciune de pocăinţă pentru +reşalele săvârşite :u este om să (ie curat de păcat# prin urmare to

avem nevoie de pocăinţă .ă tem a tăcea milosârdiile .ântuitorului nostru= am năde2dea că şi prcuvântul meu cineva se va deştepta )n du3 şi cu ărăţie )şi va lua pe umeri povara lui HristoDespre multe sunt nevoit să tac, spre a nu plini acum cu +3icituri şi )nc3ipuiri ceea ce mi s-a ştedin amintiri :u (ără un simţământ de ruşine )ndrăznesc a-mi săvârşi actul mărturisirii )naintea (eţmultora .ă cuprinde (rica, dar mă )mărătează cuvintele date de sus prorocului Ieremia# K"ă nutemi căci eu cu tine sunt ca să te scot Da-vor răzoi asupra ta, ci eu cu tine sunt ca să te sco6Ier ?# ?E şi ?8

LM

@ste oare nevoie să repet că nici o clipă nu am uitat cât de mare este distanţa )ntre mine Dumnezeu0 Dar distanţa nu eclude totuşi o oarecare analo+ie, (ără de care nu s-ar putea a2unnicicum la cunoaşterea lui Hristos

* urma %ui ne aruncă ne)ncetat, când )n su(erinţe din cale a(ară de mari, când )n tărâmul de luminpurtător al iruinţei dra+ostei lui Dumnezeu, ce de nimic şi de nimeni nu este zdruncinată Iacestea deloc nu sunt depresii isterice care alternează cu părute entuziasme, tot isterice :u %)nceput această stare se poate asemăna cu ele intr-o oarecare măsură, dar, la drept vorind, este totul altceva Însă după multe reveniri ale aceloraşi trăiri ale po+orârii până la iad şi )nălţării până

ceruri ea devine cuprinsul du3ului nostru, )mpreună-petrecând )n sânurile (iinţei noastre*st(el este Hristos# @l cuprinde toate adâncurile, şi nu este altul asemenea %ui %a (el se petrececu cei cari au iuit pe Hristos

9Din6 (rhim! Sofronie Saharov, *aina vie ii cre tine, "ditura (ccent 7rint, '3#ț ș

*r3im Za3aria Za3arou#

După cum spuneam la )nceput, calea lui Hristos este mai )ntâi o po+orâre la cele mai de 2os şi a

mai apoi o )nălţare la cele mai )nalte ale cerului *ceastă )ndoită cale a Domnului i-a ruşinat pe mmarii lumii acesteia şi a dat nepreţuite daruri oamenilor În Po+orârea şi Înălţarea Domnului escuprinsă )ntrea+a avuţie a darurilor "(ântului Du3 Îndemnul lui Hristos K9ine-ţi mintea )n iad şi ndeznădă2dui& cuprinde, printr-o dulă mişcare, )ntrea+a cale a Domnului

.ai )ntâi, prin K9ine-ţi mintea )n iad& ni se arată calea smereniei, calea )nspre cele de 2os, iar prKnu deznădă2dui& ni se dă puterea de a ne ridica şi a ne )nălţa spre Domnul, aşa cum Însuşi Domnne-a spus# Kcel ce se smereşte pe sine se va )nălţa& Cu prima mişcare )nspre cele de 2os, )n c3ip lişi de ună-voie ţinându-ne mintea )n iad sau, după cum eplică mai apoi "(ântul "iluan, )n inimă

)n iad, ne pre+ătim su(letul să primească darurile lui Dumnezeu KCu cât te smereşti mai mult, atât mai mult vei primi daruri de la Dumnezeu&, spune "(ântul

Po+orârea minţii )nspre cele de 2os, )nsoţită de osândirea de sine la iad, smereşte inima şi atra3arului Dumnezeu, ne zdroeşte du3ul şi ne tămăduieşte su(letul :u treuie să uităm că numinima zdroită şi du3ul smerit pot să ne unească cu Dumnezeul părinţilor noştri Dumnezeu ateste părintele )ndurărilor şi Dumnezeul a toată mân+âierea <i 1iul şi Cuvântul lui Dumnezeu es

mân+âietor Pe @l Îl avem mi2locitor către atăl, pe Iisus Hristos cel drept 1iul este deci mân+âietşi trimite )n lume alt .ân+âietor, Du3ul *devărului Care să rămână cu noi şi să ne călăuzească la tadevărul .ân+âietor este atăl, mân+âietor este 1iul, mân+âietor este şi Du3ul "(ânt .ân+âieteste Dumnezeul creştinilor

Prin urmare, de vreme ce (irea lui Dumnezeu este aceea de a (i mân+âietor, noi izutim să stailimle+ătură cu el şi ne )nvrednicim de mân+âierea dumnezeiască numai dacă ne apropiem de @l inima zdroită şi cu du3ul umilit

.ântuitorul nostru are o slăiciune# @l se pleacă asupra celor zdroiţi cu inima şi )i adumreşte

3arul "ău Însă tocmai această slăiciune este cea care mântuieşte, după cum adevereşte "(ânt*postol Pavel# Kslăiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât tăria oamenilor& Cu sâr+uindacă avem o inimă )n(rântă, atunci )ncepem să-% cunoaştem pe sin+urul Dumnezeu adevărat şi Iisus Hristos pe care %-a trimis )n lume

Într-atât de ineplăcut este Domnului atunci când ne apropiem de @l, recunoscând că avem nevode vindecare, )ncât ni se dăruieşte ca tămăduitor şi zice# K:u cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci colnavi&

Prin zdroirea inimii, pe care o doândim din )mplinirea primei părţi a cuvântului lui Dumnezecătre "iluan# K9ine-ţi mintea )n iad&, ni se tămăduieşte )ntrea+a (ire Du3ul smerit al acestui cuvâatra+e 3arul Domnului, iar 3arul mân+âie su(letul @l alun+ă, de asemenea, du3urile răutăţii cardin pricina mândriei lor, nu pot să-l urmeze pe om )n mişcarea lui po+orâtoare de osândire de sine)nzestrează cu ener+ie dumnezeiască ce-i )ntăreşte (irea şi )i dă puterea su(letească să continue 3otărâre şi plin de insu(lare nevoinţa pocăinţei şi să se )n(ăţişeze )naintea lui Dumnezeu cu adânură de sine pentru toate păcatele pe care le-a săvârşit el )nsuşi, dar şi pentru păcatele )ntre+ul*dam ;mul cunoaşte atunci )n c3ip (iinţial şi deplin că viaţa sa este in(luenţată numai )n mimăsură de semenii săi muritori pentru că )nlăuntrul său nu creşte simţământul viu că )n (iecare clise a(lă )naintea Domnului *totţiitor care omoară şi )nvie, po+oară până la sălaşurile morţilor şi iară

ridică <i acest simţământ este mult mai puternic decât orice vătămare pricinuită de semenii săi

Împlinirea acestei părţi prime a cuvântului ne sloozeşte du3ul de toată alipirea pătimaşă şi n)ntăreşte inima ca să poată sta )nainte lui Dumnezeu şi, cu deşertare de sine, să aler+e pe calporuncilor lui (ăcându-ne ast(el prieteni ai crucii Cu alte cuvinte, ea dă naştere la o strânsă le+ătucu Dumnezeu, le+ătură care va continua şi )n veacul ce va să, (ie )ncă mai desăvârşită, mai puternişi mai deplină ocmai )n aceasta constă viaţa veşnică şi mântuirea noastră

Harul zdroirii inimii dă naştere lacrimilor, care sunt cea mai desăvârşită epresie a dra+ost

smerite a omului (aţă de Dumnezeu %acrimile devin pâinea ce-i 3răneşte şi )ntăreşte inima ca

poate rămâne )n prezenţa lui Dumnezeu şi să primească de la acesta pâinea cea dumnezeiascăcuvintele cereşti ale vieţii care se po+oară de la Părintele %uminilor %acrimile ne )ntre+esc (irea(ac din inima noastră aşternut picioarelor marelui Împărat *ceasta este cea mai mare minune d)ntrea+a zidire

Prin a doua mişcare, Kşi nu deznădă2dui&, dăm slavă şi mulţumită lui Dumnezeu *tunci când omprimeşte cu smerenie 3arul şi voieşte cu adevărat să se vindece de ciuma păcatului, el se umple

recunoştinţă (aţă de Aine(ăcătorul său, Care, (ără plată, lucrează la rezidirea lui ;mul )nvaţă atunsă nu se mai )ncreadă )n sine, ci )n Dumnezeul părinţilor săi, Care dăruieşte mântuire păcătosuluipoate şi din pietrele acestea să ridice (ii lui *vraam De dra+ul poruncii lui Dumnezeu, prosândirea de sine pe care o presupune po+orârea la cele de 2os, credinciosul )nvaţă să +uste (iecare zi moartea de unăvoie a omului său celui vec3i, care este arvuna şi c3ezăşia )nvierii lui ziua cea de pe urmă a venirii lui Hristos )n slavă

Credinciosul nu deznădă2duieşte, căci, prin )ndoita mişcare a du3ului său, el )nvaţă să trăiască c3ip proorocesc *dică să ia asupră- i ocara căderii lui şi să dea slavă .ilostivului Dumnezeu @l ș

)ncetează să se micşoreze pe sine pentru ca să crească )n lăuntrul său Aunul Dumnezeu

Cuvântul lui Dumnezeu către "iluan cuprinde )n el )ntrea+a tradiţie isericească a Aisericii noastrDacă cercetăm cu luare aminte ru+ăciunile Aisericii, vedem că ele sunt alcătuite din două părţi

"ă luăm de pildă una dintre ru+ăciunile de dinainte de "(ânta Împărtăşanie

KDoamne, măcar că sunt nevrednic cerului şi pământului şi acestei vieţi trecătoare, pentru că m-asupus cu totul păcatului şi m-am (ăcut ro dezmierdărilor şi am necinstit c3ipul tău, dar (iind (ăptuşi zidirea ta, nu deznădă2duiesc de a mea mântuire&

;servăm că, )n prima parte, credinciosul se osândeşte pe sine ca (iind nevrednic cerului pământului pentru ca să doândească du3 de smerenie şi să se unească cu Domnul cel .ân+âietCare )şi dăruieşte viaţa ca 3rană şi ăutură vră2maşilor săi <i cu adevărat toţi Îi suntem vră2maşcăci, precum zice "criptura, toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu, iar păcatul esvră2măşie )mpotriva lui Dumnezeu

În partea a doua a ru+ăciunii, odată cu acest dar al credinţei care alun+ă orice urmă de deznăde2şi-l (ace pe om să-şi pună toată )ncrederea )n mila şi unătatea lui Dumnezeu, credinciosul )şi )naldu3ul la cer, aducând )naintea Domnului cererile sale *st(el el simte apropierea lui Dumnezeu, i

Du3ul aceste prezenţe, după cum spune *postolul )n Întâia @pistolă către esaloniceni, nimiceşdu3ul vră2maşului care ne prime2duieşte viaţa, re)nnoindu-ne cu ener+ia (eţei "ale

Cuvântul pe care "(ântul "iluan ni l-a lăsat moştenire de la Dumnezeul părinţilor noştri are şidimensiune es3atolo+ică Cu prima parte a cuvântului, prin smerita coorâre la cele de 2os, ieşim dtaăra lumii patimilor şi a deşertăciunilor şi cu asprime (aţă de noi )nşine ne )ntărim inima ca poată primi şi )mplini poruncile evan+3elice care nu sunt după om, nici primite de la om, ci prdescoperirea lui Iisus Hristos În lumina cuvintelor lui Hristos ne 2udecăm pe noi )nşine şi dăm vilea+ du3ul )nşelăciunii vră2maşului care ne-a pân+ărit viaţa, ne mărturisim păcătoşenia şi deven

adevăraţi, atră+ând ast(el asupra noastră Du3ul *devărului, care ne curăţeşte de toată )ntinăciunea

(ărădele+ea *tunci suntem sloozi de toată alipirea pătimaşă de cele ale vieţii acesteia şi de toa)nşelarea care voieşte să ne pri3ănească viaţa du3ovnicească şi suntem +ata să-% primim pe *ceCare a venit şi va veni din nou din ceruri de unde şi aşteptăm .ântuitor pe Domnul Iisus Hristos

KDumnezeu nu 2udecă de două ori&, după cum spunea părintele "o(ronie Dar credinciosul se punpe sine ne)ncetat su 2udecata cuvântului lui Dumnezeu şi, de ună voie, se osândeşte pe sine (iind cel mai ticălos dintre oameni, măr-turisindu-şi (ărădele+ile şi considerându-se vrednic până

de iad, atunci când se sloozeşte din le+ătura păcatelor lui şi primeşte 3arul Du3ului În (elul acesel pre)ntâmpină 2udecata Domnului din ziua când *cesta va veni iarăşi la s(ârşitul veacurilor, câns(ârşitul veacurilor a2un+ la el

De aceea părintele "o(ronie spunea că,$cu cât coorâm mai adânc spre cele de 2os, cu atât mdeplin ne curăţim de urmările căderii )n mândrie a strămoşului nostru *dam şi când inima noastdevine curată, atunci "e sălăşluiesc )n noi şi atăl, şi 1iul şi "(ântul Du3 şi noi pătrundem realitatea nestrămutată a Împărăţiei lui Dumnezeu, unde nespusa măreţie se uneşte cu smerenia(rumuseţea mai presus de cuvânt&

ot el spunea, de asemenea, că Kcei călăuziţi de Du3ul "(ânt nu )ncetează niciodată să se osândeaspe sine ca (iind nevrednici de Dumnezeu, )n vreme ce aceia care se )ndreptăţesc pe sine )şi urământuirea su(letului&

Po+orârea la cele de 2os, (iind )nsăşi calea Domnului, aduce )n su(let mân+âierea Du3ului "(ânt mântuieşte pe om din )nşelăciunea mân+âierilor mincinoase ale plăcerilor Cura2ul de a ne asumzdroirea inimii, care )nsoţeşte această cale po+orâtoare, prevesteşte izânda totală a lui Hristasupra du3ului vră2maş al răutăţii şi ne tămăduieşte de du3ul deznăde2dii, care slăăno+eşte su(letemultor oameni Cuvântul Domnului către "iluan K9ine-ţi mintea )n iad şi nu deznădă2dui& a (ost d

pentru +eneraţia noastră roită de patimi ruşinoase, de deznăde2de şi de necredinţă @l vindedeplin omul şi dă slavă *totţiitorului şi .ilostivului Iisus

Părintele "o(ronie nu )nceta să se minuneze de măreţia c3emării noastre )n Hristos, cea mai )nainde )ntemeierea lumii, păstrând ast(el un cu+et smerit Însuşindu-şi du3ul marii ştiinţe a )nvăţătorulsău "iluan, el a eprimat )n cuvinte proprii aceeaşi cunoaştere, aceeaşi )nţele+ere .işcarea )n 2os )ntunericul cel din a(ară este de neapărată treuinţă nouă tuturor pentru a ne ţine )n adevăratul ducreştin @a se eprimă printr-o necontenită amintire a nimicniciei noastre dintru )nceput prin cea maspră osândire de sine )n toate <i cu cât mai adânc se po+oară omul )n osândirea de sine, cu atât mmult )l )nalţă Dumnezeu

KZic vouă# că tot cel ce se )nalţă pe sine smeri-se-va, iar cel ce se smereşte pe sine, se va )nălţa&

Cu alte cuvinte, pentru ca omul să (ie desăvârşit treuie să străată )ntrea+a cale a Domnului această cale cuprinde şi cele mai de 2os ale pământului De aceea, Dumnezeu )n+ăduie ca toţi s(insă treacă prin mari )ncercări, ca su(letele lor să se cooare c3iar )n iad, nu pentru a pieri, ci ca poată cerceta şi cunoaşte c3iar şi aici taina prezenţei 1iului lui Dumnezeu Cu aceeaşi uimire )n(lăcărare el ne )n(ăţişează pe scurt esenţialul acestei mari ştiinţe

'oi )ncerca să pun )nainte această cu adevărat mare ştiinţă a Du3ului )n puţine cuvinte



Airuieşte toată ştiinţa pământească a(undându-te )ntr-o mai mare su(erinţă 9ine-ţi mintea )n ia;sândeşte-te pe sine )nsuţi iadului ca unul nevrednic de Dumnezeu, )nsă nu deznădă2dui ; ast(el nevoinţă te va duce la iruinţa asupra lumii @a te va duce )n Împărăţia cea neclintită Care es3otarul acestei ştiinţe pe pământ0 @l ne-a (ost arătat )n Hristos, Care cu moartea pe moarte a călca1ie numele Domnului inecuvântat, de acum şi până )n veac

Cuvântul pe care "(ântul "iluan l-a primit de la Hristos presupune o nevoinţă mai presus de puteriomeneşti, minunate şi mântuitoare, care )nsă nu este pentru toată lumea

Părintele "o(ronie mărturiseşte )n cartea sa $'om vedea pe Dumnezeu precum este& că scâra pcare o resimţim (aţă de noi )nşine, care sporeşte odată cu po+orârea noastră smerită spre cele de 2opresupune o anumită (amiliarizare, o cunoaştere, a c3iar o vedere a lui Hristos Pentru că atunomul nu se mai compară cu semenii săi, supuşi şi ei aceloraşi patimi, ci se 2udecă pe sine dupmăsura dumnezeiască ce a arătat pe pământ pilda smereniei şi a iuirii până )ntru s(ârşit a lDumnezeu Pe de o parte contemplarea (rumuseţii lui Iisus şi pe de altă parte vederea urâţenpropriului nostru c3ip nasc )n noi ura de sine şi reaprind insu(larea ca să răspundem iui

desăvârşite a celui ce ni s-a arătat nouă

Când ne osândim la iad, (ără să cădem )n deznăde2de, un simţământ puternic ne stăpâneşte inimcăci mărturisim un adevăr (undamental# Da, este adevărat că suntem vrednici de iad, căci l-amâniat pe Dumnezeu cu păcatele noastre şi nu am slăvit cum se cuvine "(ânt :umele %ui *ceasnu )nseamnă )nsă că Dumnezeu vrea să ne osândească De aceea zicem# Da, Doamne, este adevărcă sunt vrednic de pustia iadului otuşi am )ncredere şi nădă2duiesc )n milostivirea a @ste nevode prima parte a ru+ăciunii, dar este nevoie şi de cea de a doua În prima parte zdroim tru(ia minşi )n (elul acesta ne păzim de tot +ândul străin şi vătămător În parte a doua, punându-ne )ncreder

)n milostivirea lui Dumnezeu, Îi aducem slavă Dacă deznădă2duim, e ca şi cum am considera Dumnezeu este neputincios, că nu este )n stare să ne mântuiască din orice situaţie oricât de +rea area *proape o las(emie, căci @l Însuşi a spus# KCele ce sunt cu neputinţă la oameni, sunt cu putinla Dumnezeu&

; ast(el de credinţă este ineplăcută Domnului, prin urmare noi mărturisim adevărul ca să atra+ela noi du3ul, iar simţământul puternic al unei inimi (ierinţi şi )n(rânate arde +ândurile străine avră2maşului, care roiesc precum muştele )n 2urul nostru

*ceastă recunoaştere şi mărturisire sunt de neapărată treuinţă pentru că numai atunci deveni

adevăraţi )naintea lui Dumnezeu *vem )nsă nevoie şi de a doua parte - să nu deznădă2duim, pentcă ast(el ne punem )ncrederea )n Dumnezeu pe Care Îl slăvim şi Îl prea mărim, pentru că numai pentru mântuirea noastră poate să (acă cu putinţă cele ce sunt cu neputinţă

LM&

9din6 onferinţa de la @ucureşti a 7ărintelui aharia de la "sseL 9prima parte6 MÎnalta ştiinţăSfântului Siluan (thonitul şi a stareţului Sofronie SaharovK6 7uterea inimii zdro5ite şi a duhulumilit:

Hristos a 1nviat<

IPS Hierotheos :la%hos , Predi%+ şi tl%uirea patristi%+ am+nun4it+ la Învierea Domnului

M1ici o altă săr5ătoare nu ţinteşte atât de sus şi nu potoleşte setea şi foamea duhului omenescK

Învierea lui Hristos

$ Învierea lui Hristos este cel mai mare eveniment din istorie. Este ceea ce diferenţiază creştinismde orice altă reli!ie. *elelalte reli!ii au capi muritori, în vreme ce *apul 7isericii este Hristo*are a înviat din morţi. Învierea lui Hristos a însemnat înnoirea firii omeneşti, replămădireneamului omenesc şi trăirea realităţii esatolo!ice. :u putem vori despre Înviere în afaJăsti!nirii, deoarece Jăsti!nirea şi Învierea sunt cei doi poli ai vieţii mântuitoare, aşa cum se cânîn 7iserică# Ka venit, prin ruce, 5ucurie la toată lumea! *otdeauna 5inecuvântând pe Domnulăudăm Învierea &ui &, sau# Krucii *ale ne închinăm, Hristoase, şi sfânta Învierea *a o slăvim&

Deoarece Învierea lui Hristos are o mare )nsemnătate pentru viaţa credinciosului, )n Aiserică voreşte )n permanenţă despre ea :u credem )n revoluţii sociale, pentru că cel mai mare ine de plume a venit prin Înviere, nu prin vreo răzvrătire a maselor Dacă )nţele+em că Învierea esadevărata revoluţie, atunci am a(lat adevărul, deoarece prin Învierea lui Hristos omul şi



recăpătat locul pe care îl avea cândva, urcând chiar şi mai sus! Cuvântul epanastasi 6revoluţprovine din verul epanistimi, )nsemnând revenire la starea anterioara 6 În lima română, cuvântrevoluţie provine din latinescul revolutio, având tot sensul de revenire la starea anterioarăÎndreptarea şi reaşezarea omului pe locul avut mai )nainte s-au (ăcut prin Învierea lui Hristos

"(ântul *postol Pavel spune )n mod clar# Iar dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este credinvoastră 6I Cor ?G,?E8 *devărul şi puterea credinţei se datorează marelui eveniment al Învierii l

Hristos /ără acest adevăr, creştinii sunt mai de plâns decât toţi oamenii 6I Cor ?G,?8@iserica prăznuieşte învierea lui Hristos începând din momentul po4orârii Sale la Iad, undeslo5ozit sufletele drepţilor =echiului *estament de su5 stăpânirea morţii şi a diavolului! *ceaeste rânduiala prăznuirii Învierii )n Aiserica noastră *şa cum oservăm din tetele litur+icprăznuirea Învierii )ncepe din 'inerea .are, o dată cu slu2a 5treniei "âmetei .ari, atunci câare loc purtarea @pita(ului ;miliile Părinţilor Aisericii din 'inerea .are sunt, )n realitate, cuvinpurtătoare de lumina iruinţei Învierii

*cest lucru se vede şi din 3a+io+ra(ia Învierii Giseri%a a sta5ilit %a imaginea pogorrii l

Hristos la Iad s+ fie %onsiderat+ o adev+rat+ i%oan+ a Învierii 7ntuitorului Desi4ur, eListăicoane ale Învierii care descriu arătarea lui Hristos către mironosiţe şi către ucenici, dar icoanÎnvierii prin eLcelenţă este cea a triumfului asupra morţii, care s$a făcut prin po4orârea lHristos la Iad, atunci când sufletul Său unit cu Dumnezeirea a purces în lumea întunericului, dunde a eli5erat sufletele drepţilor =echiului *estament care îl aşteptau pe Iz5ăvitor!

Înfăţişarea Învierii su5 forma po4orârii lui Hristos la Iad are mai multe motivaţii teolo4iimportante!

Prima motiva4ie este le+ată de (aptul că nimeni nu %-a văzut pe Hristos )n ceasul )n care)nviat, (iindcă @l a ieşit din Kmormântul )nc3is& 'enirea )n+erului care a dat piatra la o parde pe mormânt şi cutremurul s-au (ăcut doar pentru ca mironosiţele să se )ncredinţeze (aptul că Hristos a )nviatA doua motiva4ie se lea+ă de (aptul că Hristos a zdroit stăpânirea morţii şi a diavolului ceasul )n care su(letul "ău unit cu Dumnezeirea "-a po+orât la Iad Cu alte cuvinte, @l a irumoartea prin propria "a moarte *st(el, radiţia ortodoă vădeşte (aptul că, prin moartea lHristos, stăpânirea morţii a (ost zdroită cu totul De aceea, )n Aiserica se intonează# K Hrista înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând!!!& @iruinţa lui Hristos asupra morţiiavut loc eLact în momentul în care sufletul Său unit cu Dumnezeirea a zdro5it moartea!

A treia motiva4ie a unei ast(el de reprezentări a Învierii provine din (aptul că prin po+orâr"a la Iad Hristos i-a elierat pe *dam şi pe @va de su stăpânirea morţii Dacă prin căderlui *dam a căzut )ntre+ul neam omenesc, pentru că *dam a (ost părintele din care ne-am trcu toţii, o dată cu )nvierea sa am +ustat şi noi din (ructele )nvierii şi ale mântuirii Datorile+ăturilor (ireşti care eistă )ntre descendenţi şi ascendenţi, ceea ce s-a petrecut

protopărintele nostru s-a petrecut cu )ntrea+a (ire omenească

Din aceste motive, cea mai reprezentativă icoană a Învierii este considerată po+orârea lui HristosIad *şadar, după cum vom vedea şi )n continuare, punctul central al Învierii este omorârea mor

şi iz5ăvirea de diavol! În Aiserică se cântă# K 7răznuim omorârea morţii, sfărâmarea iaduluIz5ăvirea de Iad şi desfiinţarea morţii constituie înţelesul adânc al săr5ătorii Învierii!Întrearea care se pune este următoarea# ce înţele4em cu adevărat atunci când vor5im despre Iaşi despre po4orârea lui Hristos acolo; *tât )n 'ec3iul, cât şi )n :oul estament eistă mu(ra+mente care se re(eră la Iad :u le voi epune aici pe toate, deoarece scopul meu este )n(ăţişar)nvăţăturii le+ate de omorârea şi de nimicirea Iadului

5nul dintre aceste (ra+mente )l )n(ăţişează pe Hristos spunând# -i tu, apernaume6 1$ai fost înălţpână la cer; 7ână la Iad te vei co5orî 6.atei ??, 78 În mod vădit, Hristos (oloseşte ima+inIadului )n opoziţie cu cerul, care se identi(ică cu slava Capernaumului, pentru că această cetate s)nvrednicit să )l vadă pe Dumnezeul-;m Hristos= prin urmare, Iadul )nseamnă umilinţa totalăcetăţii şi căderea ei pentru că nu s-a arătat vrednică de această mare cinste

*uvântul "ad din :oul ;estament corespunde cuvântului eraic <eol, care înseamnă peşter prăpastie, ais şi desemnează împărăţia întunecoasă şi nevăzută a morţilor, adică locul un se află sufletele celor plecaţi din această lume.

*uvântul Hades L"adP provine din mitolo!ia !recească. Hades este >fiul lui *ronos şi

Jeei, frate al lui Ieus, al lui /oseidon, al Herei, al Hestiei şi al lui DemeterK. Hades participat la lupta ;itanilor, purtând un coif din piele de câine, care l-a făcut nevăzut pentceilalţi zei, iar acest lucru a contriuit la victoria zeilor. 0a împărţirea lumii prin tra!ere

sorţi, Hades a primit stăpânirea asupra lumii supământene a morţilor, unde era întuner !ros. Hades a rămas acolo şi nu a mai ieşit decât o sin!ură dată, atunci când a răpit-o p /ersefona, fiica lui Demeter, şi îi primeşte la el pe morţi, luându-i su stăpânirea sa.

1ireşte, atât )n 'ec3iul, cât şi )n :oul estament, aceste teorii despre Iad nu sunt acceptate Iadul este un anume zeu care are stăpânire asupra su(letelor morţilor şi care, aşa cum se credea )n vec3

@lada, putea (i uneori şi un, ci este )mpărăţia şi puterea morţii şi a diavolului )n 'ec3iul estameIadul este considerat un loc anume, a(lat )n cele mai de 2os ale pământului, )n acord cu concepţiacelei epoci, potrivit cărora Pământul este la mi2loc, Cerul este deasupra pământului, iar Iadul +ăseşte )n tenerele de su pământ Desi+ur, aceste lucruri treuie )nţelese )n mod simolic Dator(aptului că su(letele nu sunt materiale, ci sunt (ără materie, nu putem considera că Iadul este un loanume

*st(el, )n "(ânta "criptură, ima+inea Iadului este (olosită simolic pentru a desemna stăpânirmorţii şi a diavolului "(ântul *postol Pavel spune# Deci, de vreme ce pruncii s$au făcut părtasân4elui şi trupului, în acelaşi fel şi "l S$a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa p

cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să iz5ăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinîn ro5ie toată viaţa 6@vrei , ?/-?G8 Cu alte cuvinte, stăpânirea morţii se identi(ică cu puterdiavolului

*şadar, )n radiţia ortodoă, Iadul nu este considerat un loc anume, ci este reprezentat de stăpânirmorţii şi a diavolului De aceea spunem că su(letele oamenilor care se a(lă su puterea diavolului a morţii se a(lă )n Iad Între aceste coordonate treuie analizată )nvăţătura Aisericii despre po+orârlui Hristos la Iad Hristos a primit moartea şi a intrat în împărăţia morţii, făcând$o pe aceasta ctotul fără vla4ă şi fără putere şi dând fiecărui om posi5ilitatea ca, prin puterea lui Dumnezeu,

poată fu4i de împărăţia şi de stăpânirea morţii şi a diavolului!



@pistola "oornicească a "(ântului *postol Petru ne dă mărturie despre po+orârea lui Hristos la Ia7entru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, "l, el drept, pentru cnedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut în duh, întrcare S$a po4orât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare 6I Petru 7, ?4-?8 *şadprin Dumnezeirea Sa, Hristos a co5orât în închisoarea duhurilor, adică a sufletelor, unde propovăduit pocăinţa! *celaşi lucru se spune şi )ntr-un alt loc din @pistola# ă spre aceasta s

5inevestit morţilor, ca să fie >udecaţi ca oamenii, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu, cduhul 6/,F8

În radiţia Aisericii, se voreşte mult despre po+orârea lui Hristos la Iad, )n sensul pătrunderii "a)n )mpărăţia morţii roparele care se cântă la 'ecernia Paştelui sunt cutremurătoare @le )ncast(el# Kastăzi Iadul stri4ă suspinând & *şadar, Iadul se tân+uieşte În aceste tropare se mai spuprintre altele că puterea Iadului a (ost nimicită pentru că Hristos i-a elierat pe toţi cei care (usesede veacuri su stăpânirea sa Jrăitoare sunt )n acest sens cuvintele# K dro5itu$s$a stăpânirea me7ăstorul S$a răsti4nit şi pe (dam l$a înviat! De cei peste care eram împărat sunt lipsit, şi pe cai$am în4hiţit, puternic fiind, pe toţi i$am vărsat! Deşertat$a mormintele el ce a fost răsti4ni

slă5it$a puterea morţii &

Deoseit de important pentru )nţele+erea acestor (apte este cuvântul de învăţătură al Sfântulloan Gură de (ur care se rosteşte în timpul sfintei &itur4hii din Duminica 7aştelui! 7rintraltele, în acest cuvânt se spune că, atunci când l$a întâlnit pe Hristos, Iadul s$a amărât s$stricat a fost 5at>ocorit a fost omorât s$a surpat a fost le4atK! În continuare, se adau+ă cprin moartea lui Hristos pe ruce, Iadul a răpit un trup muritor, dar s$a aflat dintr$o dată în falui DumnezeuA a în4hiţit pământ$ţărână, dar a primit cerul în pânteceA a luat ceea ce a văzuadică trupul omenesc şi firea omenească, dar a fost 5iruit de ceea ce nu vedea, adică d

Dumnezeire!Sfântul Ioan Damaschin epune )nvăţătura Aisericii despre po+orârea lui Hristos la Iad )ntr-tropar din canonul Paştelui 'om prezenta )n )ntre+ime acest tropar, deoarece este (oarte cunoscu7o4orâtu$*e$ai în cele mai de >os ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, caţineau pe cei le4aţi, HristoaseA iar a treia zi, ca şi Iona din chit, ai înviat din mormântK!

În cadrul unei omilii prin care tâlcuieşte un psalm al lui David ce se re(eră la acest suiect 6Ps E-?8, Sfântul "pifanie, "piscopul iprului , (ace o descriere minunată a po+orârii lui Hristos la Işi a tuturor lucrurilor care s-au petrecut )n acest răstimp În cuvinte epresive, el spune că Hrist

S$a po4orât la Iad ca un Dumnezeu, ca un răz5oinic ca un împăratK, însoţit nu douăsprezece cete de în4eri, ci de mii de mii şi de milioane de milioane de în4eri!

Înainte ca Hristos să a>un4ă în locaşurile necercetate de lumina soarelui ale Iadului, a co5oracolo (rhan4helul Gavriil ca să vestească tuturor sosirea lui Hristos, aşa cum tot el vestiodinioară şi /ecioarei 8aria zămislirea 8ântuitorului în pântecele ei!

(rhan4helul Gavriil a spus6 Fidicaţi, căpetenii, porţile voastre!

După aceea a 4răit (rhan4helul 8ihail6 şi vă ridicaţi porţile cele veşnice!



7uterile în4ereşti au stri4at6 daţi$vă la o parte stră>eri ai răului, iar stăpâniile6 sfărâmaţi$lanţuri care nu aţi fost nicicând dezle4ate înfricoşaţi$vă tirani şi călcători de le4e!

(poi a venit Hristos şi a semănat frică, tul5urare şi 4roază! (tunci, stăpânitorii Iadului aîntre5at cu 4las mare6 cine este acesta împăratul slavei; Iar puterile cerului au răspuns6 Domncel tare şi puternic, Domnul cel tare în răz5oi Domnul puterilor, (cesta este împăratul slav

97s! '),%$#3:!În continuare, Sfântul "pifanie face o descriere minunată a convor5irii lui Hristos cu (dam(dam a auzit paşii lui Hristos, are Se apropia, aşa cum i$a auzit cândva şi în Fai, după căderîn păcat! Cdinioară, a simţit frică, însă acum, simte 5ucurie şi desfătare! uprins de pocăinţ(dam a stri4at tuturor sufletelor6 Domnul meu să fie cu voi cu toţiK, iar Hristos a răspuns6 cu duhul tăuM! După aceea, Hristos l$a prins de mână, l$a înviat şi i$a spus tot ce făcuse pentmântuirea lui şi a între4ului neam omenesc!

Din tot ceea ce am spus până, putem să )nţele+em scopul po+orârii lui Hristos la Iad *devărul es

că Hristos a intrat )n )mpărăţia diavolului pentru a o duce la pieire În continuare, vom analiza mamănunţit motivele pentru care .ântuitorul a mers )n Iad

În primul rnd, aşa cum am mai spus, po4orârea la Iad a fost făcută cu scopul de a zdro5i porţîmpărăţiei întunericului, adică de a pune capăt morţii şi stăpânirii diavolului! *cest lucru (useproorocit )ncă din 'ec3iul estament Pro(etul David a spus# a sfărâmat porţi de aramă şi zăvoade fier a frânt 6Ps ?F, ?F8 De asemenea, Pro(etul Isaia s-a (ăcut şi el purtător al cuvântului lDumnezeu# "u voi mer4e înaintea ta şi drumurile cele muntoase le voi netezi, voi zdro5i porţicele de aramă şi zăvoarele cele de fier le voi sfărâma 6Isaia /G,8

âlcuind aceste (ra+mente, Sfântul Ioan Gură de (ur notează că Dumnezeu nu a spus că deschide porţile de aramă, ci a fă4ăduit că le va zdro5i, pentru a se pierde cu totul închisoaresufletelorA în e4ală măsură, "l nu a spus că va deschide zăvoarele, ci le va sfărâma, pentru cînchisoarea să rămână neputincioasă, deoarece nimeni nu poate fi ţinut acolo unde nu este usau zăvor! (tunci când Hristos nimiceşte ceva, nimeni nu poate să facă acel lucru la loc!

În al doilea rnd, Hristos S$a po4orât la Iad pentru a$l prinde şi a$l supune pe Diavol, care pânatunci era stăpânul morţii şi al Iadului! De alt(el, Însuşi Hristos a propovăduit )n timpul vieţii "acă nimeni nu poate să intre în casa celui tare ca să$i >efuiască lucrurile şi să$i prade avuţia dac

mai întâi nu l$a le4at pe cel tare 6.atei ?, 8 *şadar, prin po+orârea "a la Iad, Hristos l-a le+pe Diavol, ceea ce )nseamnă că acesta nu mai are nici o putere asupra oamenilor

În al treilea rnd, Hristos S$a po4orât la Iad pentru a umple totul cu lumina Sa! "(ântul *posPavel )nvaţă acelaşi lucru atunci când spune# Iar aceea că S$a suitK ce înseamnă decât că Spo4orât în cele mai de >os ale pământului; el ce S$a po4orât, (cela este are S$a suit mpresus de toate cerurile, ca pe toate să le umple 6@(es /,8

*st(el, po4orârea în cele mai de >os ale pământului s$a făcut pentru ca toate să se umple

lumina lui Hristos şi, în esenţă, pentru ca împărăţia morţii să se piardă! Desi+ur, treuie (ăcu



distincţie )ntre 3arul lui Dumnezeu care le plineşte 6le umple8 pe toate şi 3arul indumnezeitor al lDumnezeu, din care se )mpărtăşesc numai cei )ndumnezeiţi Sfântul Gri4orie *eolo4ul afirmă cdacă toate s$au umplut de slava lui Dumnezeu, înseamnă în mod si4ur că eListau închinători lui Dumnezeu atât pe pământ, cât şi în împărăţia morţilor! *cesta este sensul troparului Aisericcare spune# Ka să umpli toate de slava *a, *e$ai po4orât în cele de dedesu5tul pământului $

Sfântul Ioan Damaschin cântă cu +las de iruinţă# (cum toate s$au umplut de lumină6 şi cerul

pământul şi cele de dedesu5t! Deci să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos, întru as$a întăritK!

În al patrulea rnd, Hristos S$a po4orât la Iad pentru ca şi acolo să ai5ă loc cele ce petrecuseră pe pământ! Pe pământ, Hristos a inevestit pacea, i-a iertat pe cei păcătoşi, a dat orillumina oc3ilor şi "-a (ăcut pricină de mântuire pentru cei care au crezut, dar şi mustrarenecredinţei pentru cei necredincioşi *celeaşi lucruri treuiau să se petreacă şi )n Iad, unde se a(lsu(letele celor care muriseră, ast(el )ncât )ntrea+a (ire omenească, adică )ntrea+a omenire, să auvestea de mântuire adusă de Hristos După ce a răsărit soarele dreptăţii pentru cei care trăiau ppământ, tre5uia să strălucească lumina lui Dumnezeu şi pentru cei ce locuiau în întuneric şi

um5ra morţii 9 Sfântul Ioan Damaschin:!

*nalizând po+orârea lui Hristos la Iad, treuie să răspundem la două )ntreări interesante Prim)ntreare este# de vreme ce Hristos a mers la Iad numai cu sufletul, cum de Iadul a recunoscrănile de pe *rupul Său; Iar a doua )ntreare este# s$au mântuit toţi cei care erau prizonieri morţii în Iad;

ăspunsul la prima )ntreare nu treuie să aiă caracter şcolastic, ci teolo+ic, dar mai alantropolo+ic @l are le+ătură cu (aptul că Hristos a luat atât trup, cât şi su(let, (iind om )ntre+

desăvârşit*ceastă )ntreare a (ost pusă deoarece, )ntr-un tropar din canonul "âmetei .ari, se spune că Iads-a amărât văzând om muritor care s-a )ndumnezeit şi care era plin de rănile Crucii K IadÎntâmpinându$*e, uvinte, s$a amărât văzându$*e om îndumnezeit rănit de 5ătăi şi (totputernişi de înfricoşătorul *ău chip a rămas fără 4las&

De aici )nţele+em că, deşi era plin de răni, Hristos era atotputernic

Se ştie faptul că la Iad s$a po4orât sufletul lui Hristos unit cu Dumnezeirea, în vreme ce trup

unit cu Dumnezeirea a rămas în mormânt! 7rin urmare, rănile pe care Hristos le avea în Iaerau fie răni ale sufletului, fie ale Dumnezeirii! ea de$a doua variantă se eLclude, drept cartre5uie spus că rănile erau ale sufletului! Dar cum se putea ca rănile trupului care s$au făcut pruce să fie considerate şi răni ale sufletului;

Într-o analiză anterioară, am spus că, )n timpul Patimilor, atunci când trupul pătimea, Dumnezeirnu pătimea )mpreună cu trupul, rămânând nepătimitoare Dar )mpreună cu trupul, pătimea şi su(letlui Hristos Sfântul 1icodim (4hioritul eLplică faptul că unele ener4ii ale sufletului lucrează făparticiparea trupului, ca de eLemplu, mintea, raţiunea, >udecata, care acţionează atunci cân

trupul se linişteşte, în vreme ce alte ener4ii ale sufletului, aşa cum sunt ima4inaţia şi simţirea, n



lucrează fără participarea trupului! *st(el, atunci când trupul lui Hristos era 5iciuit, semnele ima4inile transfi4urate 6;ransformate din ima!ini $amprente materiale în ima!ini $amprentspirituale. 8 ale 5iciuirilor şi ale patimilor se imprimau şi în sufletul lui Hristos! Prin urmasemnele de pe trup s-au imprimat şi pe su(let, şi aceasta este ceea ce a văzut Iadul

De alt(el, acelaşi lucru se petrece şi cu su(letele oamenilor Sfântul =asile cel 8are spune oamenii care au săvârşit lucruri rele şi viclene vor învia spre osândire şi spre ruşine căci vo

purta în ei ruşinea şi semnele păcatelorK!Cu adevărat, această ruşine este mai )n+rozitoare decât )ntunericul şi decât (ocul cel veşnic căci, acum a(irmă "(ântul 'asile cel .are, aceşti oameni vor păstra pentru vecie )n memoria su(letulsemnele păcatului pe care l-au săvârşit cu trupul, ca o vopsea care nu se mai ia niciodată Poate că acest (el putem să )nţele+em cum de o+atul din paraola lui Hristos a văzut şi a recunoscut su(letlui %azăr

În le+ătură cu cea de-a doua )ntreare, treuie şi spunem că, prin po4orârea lui Hristos la Iad, ns$au mântuit toţi cei ce se 4ăseau acolo, ci numai drepţii, adică numai cei care a>unseseră

diferite trepte ale îndumnezeirii! Sfântul "pifanie spune că nu s$au mântuit toţi oamenii care aflau în Iad, ci numai cei care au crezut! *ceste cuvinte treuie interpretate )n sensul că %-recunoscut pe Hristos numai cei care, atâta vreme cât au (ost )n viaţă au avut comuniune Dumnezeu Cuvântul ne)ntrupat

Din alte )nvăţături ale "(intei "cripturi şi din radiţia patristică, ştim că şi oamenii 'ec3iulestament au avut parte de iluminare şi de )ndumnezeire, pentru că s-au )nvrednicit să-% vadă pCuvântul ne)ntrupat, cu di(erenţa că moartea nu (usese )ncă iruită şi de aceea, ei mer+eau )n IaÎnsă, prin po+orârea "a la Iad, Hristos a s(ărâmat stăpânirea morţii, iar cei care aveau comuniune c

@l au cezut că @l este puternic şi stăpânitor şi mântuitorul oamenilor şi, ast(el, au (ost elieraţiÎn Sâm5ăta 8are, sufletul lui Hristos unit cu Dumnzeirea era în Iad, iar trupul unit cDumnezeirea se afla în mormânt! 7entru că în acest fel s$a 5iruit stăpânirea diavolului şimorţii, Sâm5ăta de dinaintea învierii este considerată de @iserica CrtodoLă mare, ea fiind strânsă le4ătură cu Duminica ce a urmat!

În tetele litur+ice, "âmăta .are, )n care Hristos "-a odi3nit după toate câte săvârşise pentmântuirea omului, este corelată cu cea de-a şaptea zi a creaţiei, )n care, după zidirea lumii şiomului, Dumnezeu K S$a odihnit de toate lucrurile Sale& De aceea, se cântă# Kacesta este Sâm5ă

cea prea 5inecuvântată&

În cartea 1acerii vedem că după ce a creat lumea )ntrea+ă şi l-a zidit pe om )n şase zile, )n cea deşaptea zi, Dumnezeu "-a odi3nit de tot ce (ăcuse .oise scrie# -i a 5inecuvântat Dumnezeu ziuaşaptea şi a sfinţit$o, pentru că într$însa S$a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care &e$a făcut &e$a pus în rânduială 61acerea ,78

Din acest motiv, .oise a stailit ca cea de-a şaptea zi O adică sâmăta, care se tâlcuieşte odi3nă O (ie pentru iudei zi de odi3nă, )nc3inată slăvirii lui Dumnezeu şi )nc3inăciunii Porunca a (o

limpede# în ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântăA şi în acele zi



să nu faceţi nici un fel de lucru, decât numai cele ce tre5uie fiecăruia de mâncat, numai acelsă vi le faceţi 6Ieşirea ?,?F8@istă o tâlcuire care spune că porunca odihnei din ziua de sâm5ătă a fost dată de Dumnezeu males cu referire la rezidirea şi reînnoirea omului care urma să ai5ă loc prin >ertfa şi prin moartelui Hristos pe ruce, prin po4orârea Sa la Iad şi prin omorârea păcatului şi a morţii 9Iosalothetis:! Cu toate acestea, treuie suliniat (aptul că, deşi începutul rezidirii şi al reînnoiriifost în ziua Sâm5etei 8ari, în mod cert, renaşterea a început cu adevărat în ziua de Duminic

atunci când Hristos a ieşit cu trupul din mormânt 9Sfântul 1icodim (4hioritul:! De aceea, c3dacă cinstim ziua de sâmătă, cinstim mai mult duminica, pe care, mai )ntâi de toate, o considerăziua rezidirii şi a re)nnoirii Cu toate acestea, preţuim şi ziua de sâmătă, după cuvântul SfântulGherman, 7atriarhul onstantinopolului6 instită este această sâm5ătă, ca zi a rezidinoastreK!

În radiţia ortodoă, cinstirea sâmetei mai are şi o altă )nsemnătate În esenţă, sâmăta este le+ade odi3na omului, de isi3asm, adică de aşa-numita linişte s(ântă, cu tot ceea ce )nseamnă ea Dupce spune că cinstirea sâmetei este necesară pentru poporul lui Dumnezeu, "(ântul *postol Pavrecomandă# să ne silim, deci, să intrăm în acea odihnă 6@vrei /,??8

Sfântul Gri4orie 7alama afirmă că, atunci când omul îndepărtează din mintea sa orice 4ând când, cu ră5dare şi cu ru4ăciune neîntreruptă, 4ândul său se întoarce în inimă, el intră în sfânodihnă, adică în vederea de Dumnezeu şi în contemplarea &ui! *ceastă odi3nă, acest isi3asm, este o inerţie, ci o adevărată mişcare C3iar dacă "-a odi3nit )n cea de-a şaptea zi, Dumnezeu nu "oprit din a conduce lumea cu ener+ia "a necreată (cest lucru este vala5il şi pentru om, caratunci când se află în stare de vedere duhovnicească, săvârşeşte cea mai înaltă lucrare, pentru se uneşte cu Dumnezeu şi a>un4e să iu5ească ceea ce iu5eşte şi Dumnezeu! De aceea, spunem omul poate să trăiască Învierea lui Hristos prin propria sa odi3nă, adică printr-un mod de via

isi3ast "u %t omul gust+ mai mult din sfnta Sm5+t+3 adi%+ din sfnta odihn+3 %u att mintens tr+ieşte momentul Învierii 5rarea K)nvierea cu ucurie$ 6Qrare care se rosteşte în 9recîn prea=ma şi în timpul sărătorii /aştelui. În lima română, corespunde urării >/aşte fericitK.8treui să (ie )nsoţită şi urmată de urarea Kodi3nă cu ucurie&

Într-un anumit moment, vorind )n paraole, Hristos "-a re(erit la )nvierea "a din morţi de după trzile, spunând# Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica! "udeii au crezut că vorea desptemplul lui Solomon, pentru înălţarea căruia a fost nevoie de patruzeci şi şase de ani, dar El vordespre templul trupului Său. *iar şi ucenicii au înţeles acest lucru aia după Învierea Sa 6Io,?-8

Cu alte prile2uri, Hristos a vorit (ără ascunzişuri despre Învierea "a cea de-a treia zi# -i a începsă$i înveţe că /iul Cmului tre5uie să pătimească multe şi să fie defăimat de 5ătrâni, de arhierei de cărturari şi să fie omorât, iar după trei zile să învieze 6.arcu 4, 7?8

*tât de mult se răspândise această )nvăţătură, )ncât cei care se a(lau pe Jol+ota )n ceasul 2ert(ei pe Cruce, Îl 3uleau spunând# *u, el ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti, mântuieşte$*e p*ine Însuţi 6.atei E, /8

De asemenea, ar3iereii şi (ariseii i-au cerut lui Pilat să păzească mormântul, pentru că şi-au ad

aminte că, atunci când trăia, Hristos spusese# După trei zile 8ă voi scula 6.atei E, F78



Cu toţii spunem că Hristos a )nviat din morţi după trei zile Desi+ur, atunci când vorim despÎnviere, nu )nţele+em că a )nviat Dumnezeirea, ci că su(letul, care se despărţise de trup (ără a separat de Dumnezeire, a revenit )n trup, şi ast(el Hristos a ieşit din mormânt

(pare însă o pro5lemă în le4ătură cu cele trei zile! De când începe numărătoarea lor şi cum suele socotite, având în vedere faptul că Hristos a murit la ora trei după$amiază în =inerea 8are a înviat în primele ore ale Duminicii;

Sfântul Ioan Damaschin a formulat o tâlcuire potrivit căreia, cu adevărat, Hristos a stat mormânt timp de trei zile şi trei nopţi! (nalizând faptele le4ate de Făsti4nire, el spune că, =echiul *estament, Dumnezeu a numit întunericul noapte şi lumina zi! (şadar, întunericul cas$a aşternut peste toate în timpul Făsti4nirii, de la ora douăsprezece şi până la ora trei dupăamiază, este considerat noapte, fiindcă soarele nu s$a întunecat din cauza vreunui nor care ar acoperit raza solară! Întunericul a căzut pe tot pământul pentru că a lipsit ener4ia 4eneratoare lumină ce izvorăşte din corpul solar! De la ora trei şi până la apusul firesc al soarelui, a fost zÎn continuare, a fost noaptea de vineri spre sâm5ătă, care se socoteşte ca fiind cea de$a dounoapte, iar sâm5ătă este cea de$a doua zi! În fine, noaptea de sâm5ătă este a treia noapte, ia

începutul zilei de duminică, în care a înviat Hristos, este socotit ziua a treia!

Sfântul 8ucenic (nastasie Sinaitul alcătuieşte o altă tâlcuire, care se încadrează aproLimaîntre aceleaşi coordonate! "l spune că, în =echiul *estament, ziua este socotită împreună cseara! În cartea /acerii, este scris6 -i a fost seară şi a fost dimineaţă6 ziua întâi 61acerea ?,G8 Dasemenea, o parte este considerată ca )ntre+Prin urmare, după spusele "(ântului *nastasie, ora la care Hristos a murit este parte a zilei de vinecare a )nceput 2oi după-amiază şi se )ncadrează )n prima zi "eara de vineri şi ziua de sâmătă suconsiderate ca (iind cea de-a doua zi, iar seara de sâmătă până )n zorii zilei de duminică, atun

când Hristos a )nviat, sunt socotite a treia zi, pentru că includ o parte din ziua de duminicăPersonal, consider că interpretarea "(ântului Ioan Damasc3in este mai veridică, (ără )nsă a ecluinterpretarea "(ântului *nastasie ert este că Hristos a stat în mormânt trei zile şi trei nopţi!

@ste important şi motivul pentru care Hristos a )nviat după trei zile, nu la un interval mai scurt smai lun+ de timp Hristos ar fi putut s+ 1nvieze imediat dup+ moartea Sa pe "ru%e3 dar a 1nvidup+ trei zile pentru a se adeveri taina mor4ii3 %are 1n alte %ondi4ii ar fi putut fi pus+ 1ndoial+

De asemenea, nu a rămas în mormânt o vreme mai îndelun4ată pentru că, dacă ar fi trecut mmult timp, taina Învierii ar fi putut provoca neorânduială, deoarece, cu cât întârzia mai mult, catât ar fi pricinuit mai multe pro5leme şi între5ări iudeilor şi ucenicilor 9 8acarie HrisochefaluDe aceea, intervalul de trei zile a (ost cel mai potrivit pentru ca nici taina morţii să nu (ie pusă)ndoială, şi nici taina Învierii lui Hristos să nu stârnească )mpotriviri

Hristos a )nviat )n primele ore ale duminicii :u cunoaştem timpul eact când a avut loc Învierea "pentru că nimeni nu %-a văzut )n acel ceas 1aptul a (ost constatat dis-de-dimineaţă, pe când era )n)ntuneric, de (emeile mironosiţe care mer+eau la mormânt ca să un+ă trupul lui Hristos cu miresm

(şadar, duminică, adică prima zi din săptămână, este ziua Învierii lui Hristos! Dacă sâm5ă



Hristos a 5iruit stăpânirea morţii, duminica a făcut cunoscută tuturor Învierea Sa şi faptul că "este 5iruitorul morţii şi al diavolului!

Duminică este prima zi din săptămână 6 În 1eciul ;estament, ziua cinstită îndeosei de iudei fiind cea de-a şaptea zi a săptămânii M ziua în care Dumnezeu S-a odinit după facerea lumii M esâmătă şi, drept urmare, duminică era considerată prima zi a săptămânii. *reştinii au înlocucinstirea zilei de sâmătă cu cinstirea duminicii mai ales pentru că Hristos a înviat în zi dduminică. Acest lucru nu a scimat însă numerotarea zilelor săptămânii, pentru că, în continuarsâmătă a fost considerată ultima zi a săptămânii, iar duminică prima zi. Acest lucru rezultă şi ddenumirea !recească a zilei de luni# Deutera $a doua zi.8, )ncepând de la care se numără toacelelalte zile, dar şi a opta zi, pentru că se păşeşte la s(ârşitul perioadei unei săptămâni, adică dupsâmătă În 'ec3iul estament este considerată o zi importantă, pe de o parte pentru că este primaa zidirii lumii, )n care s-a (ăcut lumina, iar pe de altă parte pentru că este considerată s(ântă, duporuncă# -apte zile să aduceţi >ertfă Domnului şi în ziua a opta va fi adunare sfântăA să aducearderi de tot Domnului 6%eviticul 7, 7F8

Cea dintâi zi nu este numită de .oise prima zi, ci ziua una 6 În teNtul ilic românesc, apa

varianta ziua întâi $2acerea &, +, însă traducerea eNactă din Septua!inta este ziua una, pentru cnu are numai sensul de prima zi, ci şi acela de o sin!ură zi, adică sin!ura zi care eNistă. 8 âlcuiacest (apt, Sfântul =asile cel mare spune că sfânta Duminică în care a înviat Hristos este numiziua una 9I5idem: pentru a ne îndrepta nouă atenţia înspre veacul ce va să fie! *cum, duminieste preinc3ipuirea veacului ce va să (ie, )nsă atunci, va (i cu adevărat cel de-al optulea veac Dane +ândim că ciclul săptămânii simolizează )ntrea+a durată a vieţii omului, iar duminică espreinc3ipuirea celui de-al optulea veac ce va să (ie, atunci duminică este ziua una 6 "idem8, adicăsin+ură zi Sfântul =asile cel 8are spune că duminică este începutul zilelorK şi de o vârstă cluminaK!

După cum afirmă Sfântul Gri4orie 7alama, duminică este considerată cea de$a opta zi şi pentrcă în această zi a avut loc Învierea lui Hristos, care este cea de$a opta înviere din istorie! =echiul *estament, au avut loc trei învieri 9una săvârşită de 7rofetul Ilie şi două de "lisei:, iar 1oul *estament, patru 9a fiicei lui Iair, a fiului văduvei din 1ain, a lui &azăr şi a morţilor d=inerea 8are:! Dar cea mai mare )nviere este cea de-a opta, adică Învierea lui Hristos În esenaceasta din urmă nu este numai cea de-a opta )nviere, ci şi prima, care este )n strânsă le+ătură )nvierea tuturor morţilor, pe care o aşteptam

În zi de duminică, adică în prima zi a creaţiei, s-a făcut lumina.

;ot în zi de duminică, adică în prima zi a rezidirii, ni s-a arătat 0umina Învierii, care este uncu 0umina Scimării la 2aţă şi a *incizecimii.;ot în zi de duminică, firea omenească a lui Hristos a lepădat ce era muritor şi sup

pătimirii, aşa cum vom vedea în continuare.

Duminică mai este numită zi s(ântă şi aleasă pentru că toate marile evenimente )mpărăteşti au avloc )n această zi Sfinţii 7ărinţi spun că @unavestire a 8aicii Domnului, 1aşterea lui Hristos Învierea, adică cele mai însemnate evenimente împărăteşti, au avut loc în zi de duminică! Darcea de$a Doua =enire a lui Hristos T ca şi învierea morţilor, desi4ur T se va petrece tot în aceas



zi 9 uviosul 7etru Damaschin:! De aceea, creştinii acordă o mare importanţă acestei zile şi străduiesc să o s(inţească, pentru că venirea neaşteptată a lui Hristos se va (ace )ntr-o asemenea ziDin aceste motive, Sfântul Ioan Damaschin cinsteşte cu oseire sărătoarea Paştelui# (ceasaleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este săr5ătoare a săr5ătorilor, în care 5inecuvântăm pe Hristos în veciK!

@ste emoţionant să ne +ândim la (aptul că, prin minunatele sale tropare, Giseri%a pr+znuieş

Învierea lui Hristos 1n fie%are dumini%+ *st(el, alături de 7aştele săr5ătorit în fiecare an, eLisşi 7astele din fiecare săptămână, adică aşa$zisul 7aşte mic, care este ziua luminată a duminicii!Învierea lui Hristos diferă în mod evident de alte învieri din =echiul sau din 1oul *estament praceea că, fiind Dumnezeu adevărat, Hristos S$a înviat pe Sine Însuşi, adică firea omeneascăfost înviată de firea dumnezeiască datorită unirii ipostatice, în vreme ce toate celelalte învieri au făcut prin puterea şi prin harul lui Dumnezeu! "-ar putea spune că, aşa cum Hrist)ndumnezeieşte, )n vreme ce s(inţii primesc )ndumnezeirea, la (el Hristos a )n(ăptuit Învierea, adiridicarea "a din morţi, )n vreme ce s(inţii au primit )nvierea 'erul a primi arată că s(inţii su(erăacţiune eterioară, )n vreme ce Hristos este izvor al 3arului nezidit

Desi+ur, )n "(ânta "criptură eistă unele (ra+mente )n care se voreşte despre (aptul că Hristos a (o)nviat de Dumnezeu atăl e(erindu-se la Hristos, )ntr-un cuvânt rostit )n ziua Cincizecimii, "(ânt*postol Petru a spus# pe are Dumnezeu &$a înviat, dezle4ând durerile morţii, întrucât nu ecu putinţă ca "l să fie ţinut de ea 61apte , /8 De asemenea, *postolul Pavel scrie )ntr-una depistolele sale# precum Hristos a înviat din morţi, prin slava *atălui, aşa să um5lăm şi noi întînnoirea vieţii 6om F, /8 Într-o altă epistolă, el a(irmă# după lucrarea puterii tăriei &ui 9Dumnezeu a lucrat$o în Hristos, sculându$& din morţi 6@(es ?,?-8

*ceste (apte treuie interpretate )n lumina triadolo+iei, potrivit căreia 7ersoanele Sfintei *reimi a

aceeaşi fiinţă şi aceeaşi ener4ie, diferind numai în ceea ce priveşte ipostasul! *şadar, nu exist+energie 6*uvântul ener!ie treuie înţeles şi cu sensul de lucrare. 8 a 6at+lui3 una a ?iului şi unaDuhului Sfnt3 pentru %+ energia Dumnezeului 6reimi% este uni%+ Ceea ce vrea atăl este voitde 1iul şi de Du3ul "(ânt, ceea ce vrea 1iul este voit şi de atăl şi de Du3ul "(ânt şi ceea ce (aDu3ul "(ânt este voit de atăl şi de 1iul (şadar, atunci când se spune că *atăl &$a înviat pHristos înseamnă că Însuşi Hristos S$a înviat pe Sine, deoarece *atăl nu face nimic care să nfie făcut şi de /iul!

*oate câte sunt ale *atălui sunt şi ale /iului, în afară de faptul că *atăl este nenăscut! 7rurmare, este o lipsă de cucernicie a pune numai pe seama *atălui cceea ce s$a petrecut cu /iu

Dar a le pune pe toate pe seama /iului nu este în afara adevărului, deoarece /iul este Dumnezcu aceeaşi putere ca şi *atăl şi poate să facă tot ce poate face *atăl 9onaras:! *şadar, a spune atăl %-a )nviat pe Hristos ec3ivalează cu a spune că Dumnezeul reimic, adică DumnezeireaCare este tot una cu (irea dumnezeiască O a )nviat (irea omenească

După Înviere, Hristos "-a arătat (emeilor mironosiţe şi ucenicilor "ăi 5nii )şi pun )ntrearea de anume Hristos nu S$a arătat tuturor oamenilor, dar mai ales celor care &$au răsti4nit sau celcare l$au ne4at învierea, pentru a$i face şi pe aceştia să creadă în "l!



Dacă s-ar cunoaşte sustanţa teolo+iei ortodoe, asemenea )ntreări nu ar mai apărea *rătarea lHristos nu se (ace pentru spectacol sau pentru ca omul să (ie (orţat să creadă De (iecare dată,asemenea apariţie are un anumit scop şi o motivaţie precisă

.ai )ntâi, treuie să notăm (aptul că Hristos nu vrea s+ o5lige pe nimeni s+ %read+ Apoar+tarea lui Dumnezeu este un moment %ru%ial 1n via4a omului În cealaltă viaţă, la cea deDoua =enire a lui Hristos, cu toţii îl vor vedea pe Dumnezeu, dar pentru cei care vor fi curăţiţi

pre4ătiţi pentru aceasta, "l va fi lumină, în vreme ce pentru oamenii necuraţi "l va fi iad! *cellucru s-ar (i putut petrece şi )n situaţia de (aţă *şadar, Dumnezeu "-a ascuns din dra+oste de oame(aţă de cei care %-au răsti+nit sau care n-au crezut )n @l

*rătarea lui Hristos )n slavă se (ace numai şi numai pentru a-i )ndruma pe oamenii care supre+ătiţi pentru )ndumnezeire şi pentru slăvire 5cenicii erau pre+ătiţi şi tocmai de aceea, cu puţ)naintea Patimilor "ale, Hristos le-a spus# (cum voi sunteţi curaţi pentru cuvântul pe care vi &$aspus 6Ioan ?G, 78 *uzind cuvântul lui Dumnezeu vreme de trei ani, iniţiindu-se )n tainele ÎmpărăţCerurilor şi alun+ând demonii, ucenicii au parcurs etapa curăţirii lor interioare

De aceea, ei au (ost pre+ătiţi pentru primirea )ndumnezeirii şi pentru )mpărtăşirea din 3arul ÎnvierDar, mai mult decât atât, aşa cum vom vedea )n continuare, şi după Înviere Hristos i-a pre+ăpentru )mpărtăşirea )ntr-o măsură mult mai mare din )ndumnezeire şi din vederea de Dumnezecare avea să se petreacă )n ziua Cincizecimii *rătarea lui Hristos către ucenicii "ăi nu a (ost un (acare s-a petrecut numai pentru aceştia, deoarece ştim că toţi cei care trec un anumit pra+ vindecării şi al curăţirii lor personale se )nvrednicesc să se )mpărtăşească din Înviere şi să-% vadă Hristos )nviat din morţi În această lumină treuie să )nţele+em spusele "(ântului *postol Pavel, caare certitudinea (aptului că şi lui i "-a arătat Hristos )nviat din morţi Iar la urmă tuturor, ca unnăscut înainte de vreme, mi S$a arătat şi mie 6? Cor ?G, 48

"e ştie că pe vremea Învierii lui Hristos, "(ântul *postol Pavel era zelot iudeu, el venind la credin)n Hristos aia după Cincizecime *şadar, prin aceste cuvinte, el se re(eră la o arătare a lui Hrist)nviat din morţi care s-a petrecut după Înălţarea "a şi după Cincizecime

*cest (apt ne arată că vederea lui Hristos )nviat din morţi depinde de starea du3ovnicească a omulueemplele )n acest sens continuând de-a lun+ul )ntre+ii istorii a omenirii Pe parcursul veacurilor, eistat tot timpul martori ai Învierii lui Hristos

În teLtele Sfintei Scripturi sunt prezentate unsprezece apariţii ale lui Hristos înviat din mor

dintre care zece au avut loc în intervalul dintre Înviere şi Înălţare, iar una, după incizecimUnele dintre aceste apariţii sunt descrise în amănunt, iar altele sunt numai pomenite! .ai treusuliniat că nu sunt descrise toate de aceiaşi @van+3elişti, adică nu sunt amintite toate ceunsprezece apariţii )ntr-o anumită @van+3elie, ci o parte sunt amintite de către unii @van+3elişti, icealaltă parte, de alţii

Cu si+uranţă, au mai eistat şi alte apariţii ale lui Hristos *cest (apt rezultă din cuvântul "(ântul@van+3elist %uca, ce este cuprins )n 1aptele *postolilor# cărora S$a şi înfăţişat pe Sine viu duppatima Sa prin multe semne doveditoare, arătându$li$Se timp de patruzeci de zile şi vor5ind ce

despre Împărăţia lui Dumnezeu 61apte ?, 78



&ucrul acesta era firesc să se întâmple pentru că, pe de o parte, Hristos a vrut să$i mân4âie pucenici, iar pe de altă parte, a dorit să îi pre4ătească pentru Înălţarea Sa, dar şi pentru venire7reasfântului Duh!

"ele unspreze%e apari4ii ale lui Hristos sunt urm+toarele8• 0ui Simon /etru $" *or. &+, +) 0uca (, '+.

• 6ariei 6a!dalena $6arcu &, 3-&&) loan 4,&& -&G.• 2emeilor mironosiţe $6atei G,3-&4.• *elor doi ucenici care mer!eau spre Emaus $6arcu &,&-&') 0uca (,&'-&+.• *elor zece Apostoli, atunci când ;oma nu era de faţă $6arcu &,&() 0uca (,'-(') "oa

4,&3-+.• *elor unsprezece ucenici, atunci când ;oma era de faţă $"oan 4, -3.• *elor şapte Apostoli, pe 6area ;ieriadei $"oan &,&-'.• *elor unsprezece din 9alileea $6atei G,&.• Apostolilor în 7etania, atunci când S-a înălţat la cer $6arcu &, &3-4) 0uca (, +4) 2ap

&, -&&,& *or. &+, F.• 0ui "acov, ruda Domnului $" *or. &+,F.• Sfântului Apostol /avel $" *or. &+, G-3.

*ceste apariţii ale lui Hristos de după Învierea "a din morţi sunt consemnate )n :oul estamen"Listă totuşi multe alte eLemple de sfinţi care s$au învrednicit să$& vadă ei înşişi pe Hristos! Dalt(el, Aiserica ;rtodoă, care este rupul )nviat al lui Hristos, ne o(eră eperienţa Înviere(erindu-se la ru+ăciunea K Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului DomnulIisus, Unuia elui fără de păcat $, Sfântul Simeon 1oul *eolo4 învaţă că, prin această ru4ăciun

nu ne referim numai la Învierea pe care au văzut$o ucenicii! Cu alte cuvinte, nu este vora despo simplă menţiune istorică, ci mai ales despre Învierea, sau mai ine zis, despre Hristos )nviat dmorţi, pe Care Îl vedem )n Aiserică :u spunem Kcrezând )n Învierea lui Hristos&, ci KÎnvierea lHristos văzând& Desi+ur, sunt mulţi cei care cred )n Înviere, dar mai sunt şi alţii, c3iar dacă puţincare Îl văd )n tot ceasul pe Hristos )nviat, )mrăcat )n lumină K şi strălucind cu strălucirnestricăciunii şi a Dumnezeirii &, căci cu adevărat, Învierea lui Hristos Keste învierea celor de ppământ & *şadar, unii sunt martori Kauditivi& ai Învierii lui Hristos, iar alţii sunt martori KvizualCei din a doua cate+orie sunt, prin ecelenţă, martorii Învierii lui Hristos

În continuare, vom analiza unele aspecte re(eritoare la apariţiile lui Hristos de după Învierea "a, males la cele care au o mai mare le+ătură cu temele 3ristolo+ice pe care le dezvoltăm aici

/aptul că femeile mironosiţe au fost primele care &$au văzut pe Hristos înviat din morţi aresemnificaţie deose5ită! Înspăimântaţi de ceea ce se petrecuse, *postolii s-au ascuns )ntr-o casă, vreme ce femeile, pline de dra4oste, de căldură sufletească şi de 5ăr5ăţie, s$au dus la mormâîncă dinainte de a se ivi zorile pentru ca să un4ă *rupul lui Hristos cu miresme! 1u le$a fost fricnici de întuneric, nici de sin4urătate şi nici de soldaţi! (ceasta înseamnă că, pentru a sînvrednici să$& vadă pe Hristos înviat, omul are nevoie de dra4oste şi de 5ăr5ăţie!



După cum spune "(ântul Jri+orie Palama, (aptul că Hristos "-a arătat mai )ntâi (emeilor mironosiare un pro(und )nţeles teolo+ic Sfântul Gri4orie învaţă că Învierea lui Hristos este înnoirea învierea firii omeneşti, rezidirea şi reîntoarcerea la viaţa fără de moarte pe care a avut$o prim(dam! După facerea sa, primul (dam a fost văzut mai întâi de femeie, care a fost zidită imedidupă (dam, pentru că în acel ceas nu mai era nimeni altcineva care să îl vadă! în e4ală măsurpe noul (dam nu &$a văzut nimeni atunci când a ieşit din mormânt, dar mai târziu, prima datăfost văzut de femei!

*şadar, mironosiţele au devenit evan4heliste ale "van4heliştilor şi apostoli ai (postolilor! *c(apt are o deoseită )nsemnătate "va a fost aceea care a adus lui (dam vestea căderii, iar acumtot femeia este cea care aduce (postolilor vestea Învierii! În acest fel s$a făcut reaşezarea firfemeieşti pe locul avut înainte de păcat! 1imeni nu o mai poate învinui acum pe femeie încălcarea poruncii şi de cădere!

1ichita *âlcuitorul face şi alte o5servaţii în le4ătură cu numele femeilor mironosiţe! *ceste num)n(ăţişează trăsăturile personale ale acestora şi ne arată (elul )n care treuie să trăim şi drumul cărei treuie să-l urmăm pentru a-% vedea pe Hristos )nviat din morţi

• 7aria 7agdalena, din care Hristos a scos şapte du3uri necurate, simolizează acel su(lcare se curăţă de aluatul diavolului prin supunerea (aţă de poruncile evan+3elice

• Salomeea, al cărei nume )nseamnă pa%e, reprezintă omul care a doândit pacea interioa prin iruirea patimilor, care a supus trupul su(letului şi a primit lumina cunoştinţei prvederea de Dumnezeu şi prin )nţele+erea adâncimilor du3ovniceşti

• Ioana, al cărei nume )nseamnă porum5i4+, simolizează su(letul (ără răutate şi plin virtuţi, care a scăpat prin lândeţe de orice patimă şi care izvorăşte )nţelesuri pline discernământ du3ovnicesc

Atun%i %nd omul se distinge prin a%este st+ri duhovni%eşti şi se apropie de mormntul inimsale3 el vede dndu,se la o parte piatra indiferen4ei şi a tul5ur+rii %ugetului3 iar 1ngerii3 %areprezint+ %onştiin4a sa3 1i vestes% %+ a 1nviat 1n el gndul virtu4ii şi al %unoştin4ei %are fusemort şi3 mai mult de%t att3 omul se va 1nvredni%i s+ vad+ ar+tarea 1n inima sa a lDumnezeu "uvntul Însuşi3 f+r+ %a a%east+ apari4ie s+ mai fie o prein%hipuire sau un sim5ol

În concluzie, pentru a se învrednici de închinarea în faţa lui Hristos înviat din morţi şi de auzircuvântului învieriiK, omul are nevoie de curăţire interioară!

În troparele Aisericii, se spune că vestea Învierii lui Hristos a fost dusă la 7reasfânta 1ăscătoade Dumnezeu de în4erul Domnului! În4erul a stri4at celei pline de har6 urată /ecioar5ucură$teA iarăşi zic6 @ucură$te, că /iul tău a înviat a treia zi din mormântK!

Desi+ur, din tetele evan+3elice nu rezultă clar că .aica Domnului %-a văzut pe Hristos )nvia@istă )nsă (raze care se re(eră la Kcealaltă .arie& "(ântul @van+3elist .atei scrie# După cetrecut sâm5ătă, când se lumina de ziua întâi a săptămânii 9duminică:, au venit 8aria 8a4dalenşi cealaltă 8arie, ca să vadă mormântul 6.atei 4,?8 De asemenea, )n altă parte, se voreşdespre .aria lui Iacov 6%uca /, ?8 *âlcuind aceste situaţii, Sfântul Gri4orie 7alama spune



este vor5a despre 8aica Domnului, care a venit prima la mormânt! "a a aflat de la început d4ura (rhan4helului Gavriil că /iul ei a înviat, după care &$a văzut pe (cesta, şi numai ea sînvrednicit să$I cuprindă picioarele cu mâinile sale!

*şa cum a(irmă "(ântul Jri+orie Palama, era drept şi corect ca Preas(ânta :ăscătoare de Dumnezsă (ie prima care să a(le vestea Învierii şi prima care să-% vadă pe Hristos )nviat Desi+ur, acest lucare le+ătură şi cu (aptul că .aica Domnului a2unsese la o mare curăţie, pentru că de mic copil trăi

)ndumnezeirea/aptul că Sfinţii "van4helişti au evitat să spună direct că prima care &$a văzut pe Hristos a fo7reasfânta 1ăscătoare de Dumnezeu are o motivaţie importantă, după cum afirmă SfântGri4orie 7alama, pentru că ei nu au vrut să dea necredincioşilor prile> de a pune la îndoialînvierea, de vreme ce aceasta a fost constatată de 8aica lui Hristos!

8aica Domnului a fost ultima care a plecat de lân4ă ruce! *ot ea a fost şi prima care s$a dus mormânt ca să un4ă cu miresme *rupul lui Hristos! (cest fapt s$a petrecut nu numai pentru eera 8aica &ui, dar şi datorită stării ei duhovniceşti înalte, pentru că cei care au vedere d

Dumnezeu într$un 4rad ridicat au o cunoştinţă mai mare şi o dra4oste mai desăvârşită!

Începând din ziua Învierii au avut loc mai multe apariţii ale lui Hristos Între acestea au (ost arătar)n (aţa ucenicilor care se a(lau )nc3işi )ntr-o casă, atunci când oma nu era printre ei, şi cea dduminica următoare, după opt zile, când era de (aţă şi oma 6Ioan , ?-8 Ar+tndu,u%eni%ilor3 Hristos le,a 1mp+r4it daruri Primul dar a fost pa%ea3 iar al doilea a fost DuhSfnt spre iertarea p+%atelor :imeni nu poate da ceva din ceea ce nu are (ceasta înseamnă cfiind Dumnezeu, Hristos este izvorâtorul păcii, pentru că pacea este ener4ia 9harul: Dumnezeul*reimic! 7rin întruparea şi prin >ertfa Sa, "l a făcut pace între cele cereşti şi cele pământeş

între în4eri şi oameni, între oameni şi Dumnezeu, între oameni şi întrea4a zidire şi desi4ur,revărsat pacea peste toate ener4iile sufleteşti! De asemenea, "l a dat Duh Sfânt, deoarece DuhSfânt Se odihneşte în /iul! 7ersoanele Sfintei *reimi au comuniune şi unire în fiinţă şi ener4ie, pentru că sunt de o 4ândire, de o fire şi de o putere! Duhul Sfânt purcede din *atăl, daeste împărtăşit prin /iul!

:e putem pune )ntrearea# care este diferenţa dintre darul Duhului Sfânt de după Înviere po4orârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor din ziua incizecimii; Cunoaştem (aptul că uceniau primit Du3 "(ânt )n ziua Cincizecimii În aceste condiţii, cum putem oare spune că Hristos ledat Du3 "(ânt imediat după Învierea "a0

Sfântul Gri4orie *eolo4ul învaţă că, fără nici o îndoială, aici este vor5a despre o intensitadiferită a lucrării Duhului Sfânt! Duhul Sfânt era în permanenţă unit cu /iul! Însăşi întrupare/iului, ca şi întrea4a Sa lucrare, s$a făcut prin impreuna$lucrarea celei de$a treia 7ersoaneSfintei *reimi! 7rin urmare, Duhul Sfânt lucra în ucenici atât cât puteau ei să îl încapă, adică fsla5K, fie cu mai multă putereK, fie desăvârşitK!

Înainte de Patima lui Hristos, Du3ul "(ânt lucra )n ucenici Ksla&, după puterea pe care aceştiaprimiseră, de a alun+a du3urile şi de a vindeca olile În timpul )n care ucenicii )l urmau pe Hristo



ei se curăţeau prin lucrarea Du3ului "(ânt .ai apoi, )nsă, adică după Înviere, Du3ul "(ânt a lucrcu mai multă intensitate, ca Ko )mpărtăşire mai s(ântă&

8otivele pentru care Hristos le$a dat ucenicilor Duh Sfânt imediat după Înviere au fost două!

• .ai )ntâi, "l a vrut să$i pre4ătească pe aceştia pentru marea împărtăşire cu Duhul Sfâdin ziua incizecimii , deoarece nimeni nu se poate )mpărtăşi )ntr-o măsură mai mare d

Du3ul "(ânt dacă nu este pre+ătit corespunzător• În al doilea rând, acest dar al Duhului Sfânt avea le4ătură cu iertarea păcatelor , nu

)mpărtăşirea din Du3ul "(ânt

7otrivit învăţăturii Sfântului Gri4orie 7alama, împărtăşirea din Duhul Sfânt nu este acelalucru cu iertarea păcatelor prin harul Duhului Sfânt! (5ia în ziua incizecimii, pre4ătiţi fiinduhovniceşte, ucenicii au primit marele dar şi s$au făcut mădulare ale *rupului înviat al lHristos! În ziua Învierii, Hristos nu Se afla încă în ucenicii Săi, dar în ziua incizecimii, aceşts$au făcut mădulare ale *rupului lui Hristos!

*tunci când a avut loc prima arătare a lui Hristos către ucenicii "ăi, "(ântul *postol oma nu era (aţă Cu toate acestea, şi el s-a )nvrednicit de vederea lui Hristos după opt zile, adică )n duminiurmătoare 6Ioan , /-78

După cum spune Sfântul Gri4orie 7alama, de o5icei Hristos Se arată ucenicilor atunci cânaceştia erau strânşi laolaltă! De aceea, ne(iind de (aţă, *postolul oma nu a putut să-% vadă şi el duminica următoare )nsă, atunci când se a(la printre ceilalţi, s-a )nvrednicit şi el să aiă parte această mare eperienţă Prin urmare, suntem s(ătuiţi să nu lipsim de la )ntâlnirile de duminicpentru ca să nu păţim şi noi ceea ce a păţit oma

@istă o motivaţie pro(undă pentru care oma nu s-a )nvrednicit să-% vadă pe Hristos din prima (şa cum tâlcuieşte uviosul *eofilact, *oma era şovăitor şi considera imposi5ilă Învierea lHristos! *şadar, el nu a2unsese )ncă la o asemenea stare du3ovnicească )ncât să-% vadă pe Hrist)nviat *nterior, am suliniat (aptul că Hristos "e arată celor care se +ăseau )ntr-o stadu3ovnicească corespunzătoare, pentru ca arătarea "a să reprezinte pentru ei mântuire, nu iad "pare )nsă că oma nu a2unsese )ncă la maturitatea du3ovnicească cerută de o asemenea )mpărtăşire

De alt(el, (aptul că Hristos a )ntârziat o săptămână până să i "e arate lui oma a )nsemnat că i-a lăsacestuia timp pentru a se pre+ăti Hristos a amânat apariţia în faţa lui *oma pentru ca să fînvăţat de ceilalţi ucenici, iar cele auzite să$l facă mai râvnitor şi, în viitor, să$l facă mcredinciosK 9uviosul *eofilact:! *şadar, a (ost nevoie de o săptămână )ntrea+ă pentru ca oma primească de la ceilalţi ucenici )nvăţătura treuincioasă şi pentru ca să a(le cele petrecute )n le+ătucu arătarea lui Hristos, ast(el )ncât să se aprindă )n el o mare râvnă, dar şi să se pocăiască pentnecredinţa sa, iar arătarea lui Hristos să )i (ie spre mântuireDupă ce oma s-a pre+ătit )n mod corespunzător, )n momentul apariţiei lui Hristos, el s-a (ăcteolo+ 6;eolo!ul prin ar este cel care >voreşte despre DumnezeuK ca urmare a inspiraţidumnezeieşti ce provine din împărtăşirea cu arul dumnezeiesc şi a mărturisit# Domnul meu Dumnezeul meu 6Ioan , 48 (ceste cuvinte arată certitudinea sa privind cele două firi ale l

Hristos unite într$un sin4ur ipostas, pentru că Domn desemnează firea omenească, iDumnezeu, pe cea dumnezeiască, şi amândouă aceste firi sunt unite în Hristos înviat din mor9uviosul *eofilact:!

(şadar, *oma nu a fost necredincios în sensul ateismului, ci în sensul că nu era în stare primească credinţa prin vederea de Dumnezeu! Pentru multă vreme, el s-a a(lat la treapta credinKdin auzite&, dar după aceea a a2uns la credinţa ce se naşte din vederea de Dumnezeu @istă aşad

o mare di(erenţă )ntre ateu, care este un om )mpotriva lui Dumnezeu, şi cel necredincios sau cne)ncrezător, care )şi are credinţa din auzite, nu din vederea de Dumnezeu

Una dintre apariţiile lui Hristos în faţa ucenicilor s$a făcut pe 8area *i5eriadei, în ceasul în caaceştia pescuiau în lar4 6Ioan ?,?-?/8 :u vom epune aici (aptele le+ate de această apariţie şi n(elul )n care Hristos "-a arătat, ci vom sulinia numai câteva aspecte interesante

Primul aspect este că ucenicii nu &$au recunoscut pe Hristos# Kdar ucenicii n$au ştiut este Iisus& *cest lucru se eplică prin (aptul că, )n realitate, apariţiile lui Hristos nu sunumai prezenţa *cestuia, ci reprezintă adevărate revelaţii dumnezeieşti "(ântul @van+3el

Ioan spune limpede# După acestea, Iisus S$a arătat iarăşiK! Hristos "e arată pe "ine Însuşi atunci când voia *semenea apariţii sau trans(ormări ale lui Hristau (ost multe, atât )nainte, cât şi după Înviere *l doilea aspect este că apariţia lui Hristos se face în funcţie de starea duhovnicească

oamenilor! *st(el, după pescuitul minunat, primul care %-a recunoscut pe Hristos a (ost Ioaiar acesta i-a spus şi lui Petru# -i a zis lui 7etru ucenicul acela pe care$l iu5ea IisuDomnul este<JK Iar atunci, Petru şi-a )ncins 3aina şi s-a aruncat )n apă pentru ca să a2unmai repede la Hristos De aici, vedem că ucenicul pe care )l iuea Hristos şi care este epresvederii de Dumnezeu Îl recunoaşte pe Hristos, )n vreme ce Petru, care se +ăsea )ncă la treap

(ăptuirii, tocmai din cauza lepădării şi a stării de pocăinţă )n care se a(la, alear+ă către HristoSfântul Gri4orie 7alama spune că Ioan era mult mai pre4ătit decât toţi ceilalţi pentru a primcunoştinţa dumnezeiascăK, în vreme ce 7etru era mai 4ra5nic în faptă decât toţiK! *şadar, Ioera la treapta teoriei, )n vreme ce Petru era sâr+uincios spre practică *cest lucru arată că teoriarecunoaşte pe Dumnezeu, iar practica urmează teoriei Câteodată, se mani(estă mai )ntâi practicdupă care urmează teoria, iar alteori, teoria O care naşte cunoştinţa O este urmată de practică *l treilea aspect are le+ătură cu (aptul că, atunci când au venit pe ţărm, ucenicii au văz

>ar pus >os şi peşte pus deasupra şi pâineK!După cum spune "(ântul Jri+orie Palama, cuvântul ant3raRiar( 6 În lima !reacă acest cuvâînseamnă =ar şi este tradus ca atare în teNtul ilic românesc.8 desemnează )n realitate un (el piele pe care drumeţii o aşezau 2os, )n loc de masă *şadar, ucenicii au văzut un peşte care nu a (opescuit din lac, ci a (ost creat din nimic, alături de o pâine /aptul că i$a chemat să prânzească că le$a dat "l însuşi să mănânce arată că "l este el care va dărui desfătarea ce va să fie după (postolii vor prinde peşti în mre>ele lor, prin propovăduire şi prin strân4erea tuturor laolalintru credinţa cea adevărată!

Din epunerea "(ântului @van+3elist %uca )n le+ătură cu una din apariţiile lui Hristos )n (aucenicilor, reiese că Hristos a mâncat )n (aţa acestora o ucată de peşte (ript şi miere dintr-un (a+urDesi+ur, după Înviere, rupul lui Hristos nu mai avea nevoie de 3rană, )nsă @l a procedat )n acest



pentru ca ucenicii să se )ncredinţeze că nu aveau )n (aţa lor o nălucă, ci un trup trans(ormat indu3ovnicit 1ireşte, deoarece )n rupul lui Hristos de după Înviere nu mai eistă sistem di+esti3rana )n+3iţită a (ost dizolvată prin putere dumnezeiască *şadar, ea nu a (ost trans(ormată )n mod)n care se petrece acest lucru )n or+anismul omului Dumnezeirea a consumat 3rana pe caremâncase Hristos aşa cum (ocul consumă ceara (cest eLemplu se foloseşte în mod convenţionapentru că nu eListă o corespondenţă perfectă, deoarece focul care topeşte ceara este întreţinut dun material com5usti5il, în vreme ce trupurile duhovniceşti nu au nevoie de hrană pentru a

întreţine 9 Sfântul Gri4orie 7alama:!1aptul că Hristos a +ustat din peştele (ript şi din (a+urele de miere are o semni(icaţie simolic/irea omenească seamănă cu peştele care înota în apele vieţii pline de iuţeală şi de desfătătrupeşti! Hristos a luat asupra Sa această fire şi a unit$o în ipostasul Său cu firea dumnezeiasca curăţit$o prin focul Dumnezeirii 9peştele fript: de toată aplecarea spre înverşunare şi a umpluo de foc sfânt, făcând$o asemenea lui Dumnezeu! /a4urele cu miere seamănă cu firomenească, pentru că, la fel cum mierea stă în fa4ure, aşa stă şi comoara minţii în trupul nostriar mai ales la cei care cred, harul Duhului Sfânt sălăşluieşte în suflet şi în trup! Hristos 4usdin acestea, deoarece consideră că hrana Sa este mântuirea fiecăruia dintre noi 9Sfânt

Gri4orie 7alama:!

În plus, (olosirea de către Hristos, după Învierea "a, a simolurilor pâinii şi a peştelui )n(ăţişeac3ipul lucrării "ale pentru mântuirea omului, mai ales su (orma tainei s(intei Împărtăşanii, pentcă omul se )mpărtăşeşte din pâinea vie şi din peştele viu, care este Însuşi Dumnezeul-;m HristoCel care a luat asupra "a (irea noastră omenească şi a indumnezeit-o, după care "-a o(erit pe "inouă, pentru ca şi noi să ne )ndumnezeim Desi+ur, )ndumnezeirea prin s(intele aine şi, mai aleprin "(ânta Împărtăşanie nu se (ace )n mod mecanic sau ma+ic, ci )n (uncţie de starea du3ovniceas)n care ne a(lăm *şadar, taina sfintei Împărtăşanii lucrează după starea noastră duhovnicească!

Într-una din apariţiile "ale )n (aţa ucenicilor, văzând că )n inima acestora se a(lau )ndoieli )n ceea )l privea, Hristos a spus# =edeţi mâinile 8ele şi picioarele 8ele, că "u Însumi suntA pipăiţi$8ăvedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum 8ă vedeţi pe 8ine că am 6%uca /, 78

De aici ne dăm seama că Hristos avea trup, deci nu era doar )n ima+inaţia ucenicilor, dar rupul "nu era ca mai )nainte

"e cunoaşte (aptul că, prin )ntruparea "a, Hristos a luat (ire omenească şi "-a (ăcut om desăvârşluând, desi+ur, asupra "a şi aşa-numitele patimi nepăcătoase, )ntre care, posiilitatea ca trupul

su(ere vătămări, moarte 6 :u însă şi stricăciunea, adică descompunerea trupului după moardeoarece ;rupul lui Hristos era unit cu Dumnezeirea.8, (oame, sete, ooseală, somn etc DupÎnviere, însă, Hristos a lepădat toate aceste patimi fireşti, adică vătămarea trupului, foamesetea, somnul, o5oseala şi toate cele asemenea lorK! Deşi a lepădat aşa$zisele patimi nepăcătoas"l a rămas cu trup şi cu suflet! (tunci când S$a înălţat la cer, Hristos a luat cu Sine trupul sufletul, raţiunea şi 4ândul, voirea şi fapta! (şadar, "l şade de$a dreapta *atălui cu întrea4a fiomenească îndumnezeită! În acest fel, Hristos lucrează şi ca Dumnezeu, prin pronie, dar şi com, amintindu$-i de lucrarea Sa de pe pământ şi cunoscând că I se închină întrea4a făpturraţională 9 Sfântul Ioan Damaschin:!

*rupul înviat al lui Hristos nu mai era supus patimii şi morţii, ci era împodo5it în slava sfântdar la înfăţişare era ca mai înainteK 9 8acarie Hrisochefalul:! *st(el, chiar dacă a lepădat toapatimile nepăcătoase, a păstrat trăsăturile naturale, adică înfăţişarea eLterioară, cum era, cera, aşezarea părului şi liniile trupuluiK! Dacă S$ar fi lepădat şi de acestea, nu ar mai fi avut truadevărat, ci numai o eLtindere a acestuia sau o ieşire din canoanele firii omeneşti 9 uvios1icodim (4hioritul:!

Prin )ntrupare, Hristos nu a ieşit din canoanele (irii omeneşti În acelaşi (el, după Învierea "a, trupomenesc )ndumnezeit nu a trecut peste cele ce sunt (ireşti naturii umane, adică nu a elimintrăsăturile omeneşti (cest lucru a avut loc deoarece, după unirea celor două firi total diferitrăsăturile acestora au rămas neschim5ateK 9 Sfântul Ioan Damaschin:! De alt(el, acesta estemotivul pentru care, deşi Se află în ceruri, Hristos este înfăţişat de @iserică cu trup! În cerurHristos nu are nici carne, aşa cum o ştim noi, dar nici nu este fără trup sau fără materie, ci esundeva pe la mi>loc 9 Sfântul Gri4orie *eolo4ul:! @l are trup du3ovnicesc, nesupus stricăciunii, catotuşi, este trup Hristos va rămâne )n veac Dumnezeu-;m, pentru că, de când s-au unit, cele do(iri ale "ale sunt nedespărţite

În plus, şi sufletul lui Hristos ştie fără vreo îndoială că este unit în ipostas cu Dumnezeuvântul şi că este închinat şi slăvit alături de Dumnezeu, ca suflet al lui Dumnezeu, nicidecuca un simplu suflet 9 Sfântul Ioan Damaschin:!

*şadar, lepădându-se de moarte şi de patimile nepăcătoase, trupul )nviat al lui Hristos a rămas trdu3ovnicesc, asemenea lui Dumnezeu, )nsă descriptiil şi având toate trăsăturile caracteristice care le avusese şi )nainte @l străătea distanţe uriaşe )n interval de secunde, intra şi ieşea prin uşi)nc3ise şi a ieşit prin Kmormântul )nc3is&, (iind )nsă trup adevărat, nu o (antomă De multe oHristos nu era înţeles de ucenicii Săi, care îl considerau un om o5işnuit, deoarece "l nu voia

Se descopere! Hristos Se descoperea numai atunci când voia, iar ucenicii recunoşteau că "l esDomnul!

Până )n acest moment, am văzut că Învierea lui Hristos a adus oamenilor 5ucurie şi desfătardeoarece prin ea, a fost 5iruită stăpânirea morţii, a diavolului şi a păcatului! *re5uie însu5liniat că Învierea lui Hristos a folosit şi în4erilor şi tuturor făpturilor raţionale!

Într$o omilie rostită în ziua de 7aşte, Sfântul Gri4orie *eolo4ul spune6 astăzi se face mântuiîn lume, a celor văzute şi nevăzuteK! *ici se voreşte despre mântuirea )n+erilor um ar tre5ui înţele4em aceste cuvinte;

<tim că, după căderea lui %uci(er, )n+erii se )ndreptau cu +reutate spre rău, adică, deşi nu puteau se +ândească la rău, )ncă nu doândiseră caracter nesc3imat uviosul 1ichita Stithatul spune cprin Învierea lui Hristos, în4erii s$au lepădat de orice posi5ilitate de a cădea! *cum ei nu se mtem de modi(icare sau de trans(ormare spre rău şi de căderea care ar rezulta dintr-o asementrans(ormare *şadar, )n+erii au doândit nesc3imarea Însă această nesc3imare nu este doândprin (irea lor, ci prin 3arul lui Dumnezeu

În plus, Învierea lui Hristos le$a adus puterilor în4ereşti şi o altă desfătare, pentru că ta4m

în4erească, văduvită după căderea diavolilor, s$a reîntre4it cu sufletele oamenilor care s$a

mântuit, drept care, s$au adeverit cuvintele6 cele de sus s$au împlinitM! De asemenea, )n+erii s-des(ătat pentru mântuirea oamenilor Dacă, aşa cum a spus Hristos, în cer se face multă 5ucurpentru fiecare om care se pocăieşte, cu atât mai mare a fost 5ucuria atunci când s$a mântuîntre4 neamul omenesc 9 onaras:!

Sfântul Gri4orie *eolo4ul afirmă că este convins de faptul că, în ziua Învierii, puterile în4eres$au 5ucurat şi au prăznuit alături de noi, pentru că în4erii sunt iu5itori de Dumnezeu şi d

oameni! Jândindu-se la aceste cuvinte, Sfântul 1icodim (4hioritul spune că este un lucru neînţeles ca în4erii să se 5ucure pentru mântuirea noastră, iar noi, care ne$am mântuit, să nu n5ucurăm şi să nu prăznuim alături de în4eri această săr5ătoare a mântuirii lumii!

Ziua Învierii se mai numeşte şi Paşte *cest cuvânt este repetat )n multe tropare ale Aisericii aduce creştinilor ucurie du3ovnicească

(şa cum spune Sfântul Gri4orie *eolo4ul, cuvântul 7asha 97aşte: provine din evreiescul /asclitera f devenind p, iar litera c devenind h 6 În lima română, cuvântul /aşte a pătruns pe filielimii latine, care cunoaşte forma pasca. În lima eraică, cuvântul Paşte )nseamnă trecere, (ii

cunoscută sărătoarea Paştilor, )n timpul căreia evreii )şi aminteau de trecerea minunată prin .aroşie Desi+ur, după cum a(irmă şi "(ântul Jri+orie eolo+ul, eListă unii care cred că 7ashprovine din cuvântul pashin 9a pătimi: şi înseamnă 7atima lui Hristos pentru noi, însă cea m5ună interpretare este prima!

*şa cum poporul israelit sărătorea trecerea .arii oşii şi doândirea liertăţii, la (el şi Ierusalimcel după 3ar sărătoreşte noua trecere de la moarte la viaţă *ceasta este interpretarea pe ca"(ântul Jri+orie eolo+ul o dă )ntr-o predică rostită )n ziua de Paşte 7reluând aproape fămodificare anumite teLte ale Sfântului Gri4orie *eolo4ul, Sfântul Ioan Damaschin scrie6 iu

Învierii, popoare, să ne luminăm< 7aştile Domnului, 7aştile< ă din moarte la viaţă şi de pământ la cer, Hristos$Dumnezeu ne$a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de 5iruinţăK!

"ărătorind Paştele, Cuviosul Iosi( 'rienios, care a (ost ucenic al "(ântului Jri+orie Palama )ndrumător al "(ântului .arcu @v+3enicul, analizează )nţelesul teolo+ic al acestui prazn)mpărătesc Paştele 1nseamn+ tre%erea de la 1ntuneri% la lumin+3 ieşirea din iad pe p+mnridi%area de la p+mnt la %eruri3 mutarea de la moarte la via4+3 1nvierea muritorilor %+zure%hemarea exila4ilor alunga4i din ai3 s%oaterea din stri%+%iune a %elor ro5i4i3 via4a adev+raa %elor %redin%ioşi3 5u%uria 1ntregii lumi şi %instea Sfintei 6reimi "emni(icaţiile Paştelui su(ără număr, pentru că la (el de multe sunt şi (eţele 3arului care )nsoţeşte această sărătoare Paşte

este alinarea sufletelor3 desf+tarea gndurilor3 odihna trupurilor3 luminarea o%hilor3 dul%earostirii3 veselie3 %+ldur+3 pa%e şi 5u%urie

Săr5ătoarea Învierii lui Hristos are loc o dată pe an, dar mai eListă şi 7aştile din fiecasăptămână! Sfnta iturghie şi 1mp+rt+şirea %u 6rupul şi %u Sngele lui Hristos fa% posi5il fie%are om s+ se 1mp+rt+şeas%+ din lumina Paştelui

Sfântul Ioan Gură de (ur afirmă în acest sens6 7aştele nu înseamnă post, ci >ertfă şi daînseamnă fiecare strân4ere laolaltă a credincioşilorK, pentru că, de fiecare dată când ne adună

la sfânta &itur4hie, plinind ceea ce ne cere @iserica, puterile lui Satana sunt nimicite 9SfântI4natie *eoforul:, iar noi do5ândim simţirea că moartea a fost 5iruită!

Paştele nu este numai sărătoarea )n sine, ca mutare de la moarte la viaţă, ci este Însuşi Hristos Dalt(el, mântuirea omului nu poate (i concepută (ără Dumnezeul-;m, pentru că @l este caleadevărul şi viaţa @l este )nvierea oamenilor De aceea, în canonul săr5ătorii 7aştelui, SfântIoan Damaschin îl numeşte pe Hristos 7aşte! "l scrie6 C, 7aştile cele mari şi preasfin

Hristoase< C, înţelepciunea şi uvântul şi 7uterea lui DumnezeuK!*ceastă caracterizare are le+ătură cu ceea ce a spus şi "(ântul *postol Pavel# 7aştile nostru HristS$a >ertfit pentru noi 6I Cor G,E8

*şadar, prin Hristos, Care este Paştele cel viu, putem şi noi să trăim Paştile, care )nseamnă trecerenoastră de la moarte la viaţă

Sfântul Gri4orie *eolo4ul spune că eListă trei feluri de paşte6 7aştele după le4e, 7aştele după hşi 7aştele veacului ce va să fie!

• Paştele dup+ lege, )n timpul căruia iudeii sărătoreau trecerea prin .area oşie, erarememorare a amărăciunii roiei din @+ipt, dar şi a elierării lor cu a2utorul lui Dumneze@ra un Paşte Kal recunoştinţei şi al ru+ăciunii& În realitate, acest Paşte reprezen

preinc3ipuirea propriului nostru Paşte• Paştele sfntului har este Învierea lui Hristos prin care se (ace trecerea Kde la moarte la via

şi de la pământ la cer&Sfântul Gri4orie *eolo4ul spune6 C, 7aşte mare şi sfânt şi curăţirea între4ii lumiK! 1ă)mpărtăşirea din Hristos şi (ără comuniunea cu @l eistă numai moarte şi roie (şa cum afirm

Sfântul Gri4orie Sinaitul, cel care nu vede, nu aude şi nu simte duhovniceşte este mortK! Prurmare, Paştele este venirea lui Hristos 1n inim+

Sfântul 8aLim 8ărturisitorul se eLprimă foarte su4estiv6 7aştele este venirea uvântului 4ândul oamenilorK! (tunci când Îl primeşte pe Hristos, omul trăieşte cu adevărat, iar Hristos Sface în el viaţă şi suflet al sufletului său, suflet al celei de$a doua învieri a oamenilorK 9 uvios1il:!

• Paştele vea%ului %e va s+ fie este Kmai desăvârşit şi mai curat$ Cu puţin timp )nainte moartea "a, atunci când săvârşea Paştele, la Cina cea de aină, Hristos a spus# nu voi mai 5de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi 5ea cu voi, nou, întrîmpărăţia *atălui 8eu 6.atei F, 8 /ără îndoială, prin aceste cuvinte, "l vor5eşdespre 7aştele Împărăţiei erurilor!

7aştele vieţii de acum este o ceremonie în comparaţie cu 7aştele veacului ce va să fie! (tunîn4erii vor avea mai multă comuniune cu Hristos, deoarece uvântul va descoperi şi va învăceea ce acum este învăţat numai în parteK 9 Sfântul Gri4orie *eolo4ul:!

Creştinii se nevoiesc pentru a trece de la Paştile ca ceremonie la Paştile s(ântului 3ar, iar de acolo,Paştile veacului ce va să (ie *şadar, această sărătoare are un )nţeles şi un scop pro(und :ici o asărătoare nu ţinteşte atât de sus şi nu potoleşte setea şi (oamea du3ului omenesc



În timpul sărătoririi Paştelui evreilor, se 2un+3ia un miel de un an nepri3ănit şi (ără metea3n*cesta era preinc3ipuirea mielului creştin, adică a lui Hristos, Care este nepri3ănit şi desăvârşit "-a 2ert(it şi "e dă pe "ine creştinilor pentru ca aceştia să se unească cu @l

Învierea lui Hristos nu tre5uie săr5ătorită ca un eveniment istoric şi social, ci ca unul eListenţiaceea ce echivalează cu împărtăşirea din harul Învierii! 7ostul de dinaintea săr5ătorii, ca

durează şapte săptămâni, şi nevoinţa ascetică ţintesc spre desăvârşita împărtăşire din tainÎnvierii!

Însă, aşa cum ne )nvaţă toţi "(inţii Părinţi, pentru acest lucru, este nevoie atât de curăţirea simţuriltrupeşti, cât şi de cea a celor su(leteşti ;mul are trup şi su(let, şi de aceea are simţuri trupeşti simţuri su(leteşti Într-un tropar, Sfântul Ioan Damaschin scrie6 Să ne curăţim simţurile şi vedem pe Hristos strălucind cu neapropiata lumină a Învierii! -i, cântându$I cântare de 5iruinţluminat să$& auzim zicând6 5ucuraţi$văK!

*şadar, curăţirea este o condiţie necesară pentru vederea de Dumnezeu şi pentru comuniunea

*cesta Sfântul Gri4orie *eolo4ul spune6 De aceea, să te curăţeşti mai întâi pe tine pentru ca se curăţească şi cei din >urul tăuK!

S%opul vie4ii duhovni%eşti este %a omul s+ se uneas%+ %u Hristos 1nviat din mor4i şi s+ 1l vad+ A%esta 1n inima sa Hristos înviază în inimă, omorând 4ândurile de răzvrătire care sunt sădiacolo de diavoli şi zdro5ind patimile şi atacurile păcatului, la fel cum a zdro5it peceţimormântului 9 Sfântul 8aLim 8ărturisitorul:! Prin urmare, nu suntem )n (aţa unei sărătoeterioare şi ceremoniale, ci a unui praznic lăuntric şi eistenţial *st(el privind lucrurile, SfântGri4orie *eolo4ul ne îndeamnă să nu facem din Înviere o petrecere lumească, ci să o săr5ători

cu sfinţenie şi să ne îndepărtăm de duhul lumesc!Împărtăşirea din taina Învierii înseamnă trăirea îndumnezeirii! el care a început să înţelea4puterea tainică a Învierii a cunoscut din eLperienţă scopul pentru care Hristos a zidit lum9 Sfântul 8aLim 8ărturisitorul:! Cu adevărat, omul a fost creat pentru a a>un4e la îndumnezeiriar lumea T pentru a se sfinţi prin om! Prin urmare, cei care )ncep să )nţelea+ă puterea tainicăÎnvierii a2un+ la )ndumnezeire şi )mplinesc scopul eistenţei lor pe pământ În acest (el, aceştdoândesc o mare cunoştinţă

"(ântul *postol Pavel ne recomandă tuturor să dăm vieţii noastre un asemenea curs, scriind că, pr

Aotez, ne-am )n+ropat cu Hristos )n moarte, K pentru că, precum Hristos a înviat din morţi, prslava *atălui, aşa să um5lăm şi noi întru înnoirea vieţii & 6om F, /8 *ceastă renaştere esasolut necesară, pentru că alt(el, omul moare du3ovniceşte, după cuvântul *postolului Pavel# cădacă vieţuiţi după trup, veţi muri, iar dacă ucideţi cu Duhul faptele trupului, veţi fi vii! ăci câsunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, sunt fii ai lui Dumnezeu 6om 4,?7-?/8

Învierea lui Hristos este cel mai mare eveniment din istorie @a )nseamnă )nvierea şi )ndumnezeir(irii omeneşti şi năde2dea de )ndumnezeire şi de )nviere a propriului nostru ipostas Pentru că s+ăsit tratamentul, acum eistă speranţă de viaţă Prin Învierea lui Hristos, viaţă şi moartea capătă u

alt )nţeles De2a nu mai considerăm că viaţa este reprezentată de totalitatea evenimentelor istorice,

de comuniunea cu Dumnezeu De asemenea, nu mai considerăm că s(ârşitul acestei vieţi )nseammoarte, pentru că moartea este )ndepărtarea omului de Hristos, )n vreme ce despărţirea su(letului trup nu este decât un somn temporar ocmai pentru că se simte )n comuniune cu Hristos )nviat dmorţi, "(ântul *postol Pavel poate să mărturisească# ăci sunt încredinţat că nici moartea, niviaţa, nici în4erii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, niînălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dra4ostea lDumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru 6om 4, 74-78

Într$un cuvânt de învăţătură T un adevărat imn de 5iruinţă T al Sfântului Ioan Gură de (ur, spune că, prin Învierea lui Hristos, au fost depăşite toate pro5lemele omeneşti6

:imeni nu treuie să plân+ă pentru sărăcie şi, )n +eneral, pentru lipsa celor necesare, pentcă Ks-a arătat Împărăţia cea de oşte&

:imeni nu treuie să 2elească pentru păcatul pe care l-a (ăcut, pentru că Kdin mormânt iertaa răsărit$

:imeni nu treuie să se teamă de moarte, pentru că Kne-a izăvit pe noi moart.ântuitorului&

*cest Knimeni& este asolut, pentru că izvorăşte din Învierea lui Hristos Cu cât ne )nc3idem mmult )n relativ şi ne )ndepărtăm de asolutul lui Knimeni&, cu atât mai mult vom plân+e, vom 2eli ne vom teme$

9sursa6 8itropolit Hierotheos =lachos, 7redici la 8arile Săr5ători, "d! "4umeniţa, '330:

Hristos a 1nviat<

"uvinte la Dumini%a Învierii8 BPr+znuim omorrea mor4ii3 sf+rmarea iadului şi 1n%ep+turaltei vie4i3 veşni%e C "um Bs+ ne %ur+4im sim4irileC %a s+ vedem Învierea lu%r+toare şi 1ntru

noi3 sim4ind şi 5u%uria ei@



"uvnt la Dumini%a ÎnvieriiM@ucuratu$s$au ucenicii văzând pe DomnulK 9Ioan, cap!YY:

.ă ucur şi eu )mpreună cu voi, o, dumnezeieştilor ucenici ai Celui ce a )nviat, "tăpânul nostr

.ai vârtos să se ucure )mpreună cu voi toate popoarele cele purtătoare de Hristos care au văzut s(ârşit licoarea cea strălucitoare a prea luminatei duminici a Învierii "e ucura de sus cea de trei o(ericită cetate şi, )ncon2urând scaunul Împăratului puterilor, cântă )n+erii păcii cântare de iruin"e ucură dedesut )nsuşi iadul şi străluceşte peste tot, la cea prea luminată arătare a soarelumăririi celui ce a răsărit care aduce ne)nserată ziua vieţii către cei )ntristaţi strămoşi ai noştri "

ucură luminându-se mireasa lui Hristos Aiserica, şi pe cel ce a ieşit din mormânt ca dintr-o cămape dumnezeiescul .ire ucurându-se Îl )mrăţişează

"c3imatu-s-a (aţa şi )nsăşi Jol+ota, şi acolo unde era o privelişte a unei vrednice de plân+etra+edii s-a (ăcut privire prea slăvită de ucurie a toată lumea Crucea, suliţa, cununa cea de spincare au (ost or+ane c3inuitoare ale )n(ricoşatelor patimi, cu cuviinţă dumnezeiască )mpodoe)ntâmpinarea dumnezeiescului Airuitor .ormântul care a (ost locuinţa posomorâtă a stricăciuncelei dintâi, acum s-a arătat cămara purtătoare de viaţă a nestricăciunii, şi ranele cele ce au (opricina aducerii de moarte sunt acum izvor de viaţă (ără de moarte

Aucuratu-s-au ucenicii văzând pe Domnul, să ne ucurăm dar şi noi dimpreună, o, luminaţilascultători, şi să ne minunăm astăzi de darul cel de Dumnezeu dat al prea slăvitei Învieri a lHristos *tunci când s-a )nc3is uşa aiului din care s-a iz+onit omul, s-a desc3is uşa păcatului, prcare a intrat moartea )n lume * intrat )nsoţită de lestem şi de stricăciune Împărăţit-a ca un tirpeste tot neamul omenesc, ce ţinea ticăloşeşte 2u+ul cel +reu cu multă osteneală şi trudă şi plătea seecuţie datoria cea +rea cu viaţa Însă precum *dam a +reşit mai )nainte de toţi oamenii, aşa cădea *dam )naintea tuturor oamenilor să moară Dar cu toate acestea, )naintea tuturor, şi a acest*dam, a murit cel mai drept şi nevinovat, *el, (iind omorât de cel zavistnic, Cain, (ratele lui D

oare nu ar (i (ost cu dreptate, de vreme ce de la *dam a )nceput păcatul, de la *dam să )nceapă moartea, şi nu de la *el0

*scultătorilor mei! 1iecare )mpărăţie atunci este neclintită şi )ntărită, când este pe drepta)ntemeiată Când )mpărţeşte dreptatea este şi )ncepătura )mpărăţiei neclătită, şi )ntărirea ei veşnicDimpotrivă, )mpărăţia este (oarte nesi+ură când este nedreptăţitoare, şi este (oarte puţin trăitoarcând este tiranică Când )ncepe de la nedreptate, )ncepătura ei este mincinoasă, şi când ţine cu si

este aproape de s(ârşit 1ireşte, nedreptul niciodată nu este ine până )n s(ârşit, silnicia nu rămâ)ndelun+ 'edeţi acum (apta )naltă a iuitoarei de oameni providenţe a lui Dumnezeu

Dumnezeu "-a depărtat şi n-a murit )ntâi *dam care a +reşit )ntâi 6precum a (ost şi cu dreptate8, cimurit )ntâi cel nevinovat, *el *ici iată că )mpărăţia morţii a )nceput de la nedreptate, pentru ca aiă şi )ncepătura nesi+ură <i nu numai că a murit )ntâi *el cel nevinovat, dar nu a murit dmoarte (irească, ci de moarte silnică, (iind omorât de (rate *ici )mpărăţia morţii care s-a )nceput la nedreptate avea )ncă cu sine o soaţă şi pe silnicie, pentru ca să (ie aproape de s(ârşit Împărăţitdar moartea )n lume, cu o )mpărăţire şi nedreaptă, pentru ca să (ie ne)ntărită, şi silnică pentru ca (ie trecătoare @ste )nţele+erea marelui *tanasie la F? de )ntreări şi răspunsuri De-ar (i răpos

)ntâi *dam, ar avea moartea )ntărire puternică, adică de vreme ce n-a primit )ntâi pe cel cepăcătuit, iar de vreme ce a primit )ntâi pe acela ce a (ost omorât cu nedreptate, este )mpărăţia mincinoasă şi putredă

Dintru )nceput s-a arătat că moartea, deşi era tirană, nu avea asupra neamului omenesc )mpărăţ)nsăşi stăpânitoare, de vreme ce a (u+it din mâinile ei @no3, care de viu s-a mutat *şa şi Iliescăpat din mâinile ei, suindu-se cu căruţa de (oc la cer *cest Ilie a mântuit din tirania morţii pe (isaratinencii, iar ucenicul lui, @lisei, pe (iul sumanitencii * venit )n zilele cele de pe urmă c)ntrupat 1iul lui Dumnezeu, Domnul viilor şi al morţilor, cel )n(ricoşat surpător al morţii, şi i-a ară

cât este de slaă :umai cu un cuvânt a luat pe (iica lui Iair, moartă, şi a sculat-o ca dintr-un somnviaţă %-a luat pe (iul văduvei care era purtat cu patul către mormânt şi l-a )nviat numai cu atin+ermâinii= l-a luat pe %azăr, pe care patru zile l-a ţinut iadul le+at, şi numai cu un sin+ur +rai l-a scdin stricăciune * luat atâtea trupuri ale celor adormiţi "(inţi morţi, pe care le ţinea de atâta vremmoartea, şi i-a scos vii din mormânturi <i după acestea toate l-a surpat pe tiranul, a omorât moartea tulurat )mpărăţia ei când "-a sculat a treia zi din morţi cu slavă

:oi, strănepoţii lui *dam, eram toţi ca nişte păsări prinşi )n cursa nenorocirii, pe care o ţinea )ntinmoartea de toate părţile În această cursă vrând au căzut şi Dumnezeu omul Iisus murind de voidar *cesta a căzut cu dumnezeiasca %ui putere, a s(ărâmat cursa, a zurat @l )ntâi cu )nvierea c

prea slăvită şi ne-a mântuit şi pe noi din stricăciunea morţii

$Cursa s-a zdroit şi noi ne-am mântuit, a2utorulnostru )ntru numele Domnului&

:e-am mântuit, nu mai suntem de-acum roi morţii :oi o vedem şi nu ne mai temem de vedereacea sălatică Înaintea Învierii lui Hristos moartea era +roază omului, iar după Învierea lui Hristomul s-a (ăcut +roază morţii După ce a iruit moartea şi a )nviat Iisus, nu o iau )n seamă niucenicii Domnului Hristos "(inţi mucenici micuţi, micuţi prunci, tinere (ecioare o at2ocores

*cesta este darul Celui ce a )nviat, al "tăpânului nostru, aceasta este puterea prea slăvitei Învieri

)nviat Hristos şi s-a omorât moartea * )nviat Hristos şi s-a dezle+at stricăciunea * )nviat Hristosa )ncetat lestemul * )nviat Hristos şi a răsărit nemurirea * )nviat Hristos şi iarăşi s-a desc3aiul 5nde-ţi este moarte acum acul0 5nde )ţi este iadule iruinţa0 :oi cădem ca nişte muritodar apoi ne sculăm ca nişte nemuritori :oi ne )nc3idem la )nc3isoarea unui )ntunecos mormânt, dşi acolo a2un+e să ne )nvieze lumina cea (ericită a stăpâneştii Învieri :oi aşteptăm moartea, dar naşteptăm şi viaţa nemuritoare, a cărei arvună ne-a dat-o Învierea .ântuitorului Hristos a )nviat

C, 7reaînalte 5iruitor al morţii, 8ire veşnic al sufletelor noastre, Dumnezeule Iisuse, către *inse întoarce lim5a mea, către *ine prive4hează duhul meu, la *ine las sufletele iu5iţilor mascultători! (colo unde eu am aruncat sămânţa evan4helicescului adevăr, trimite *u ploadarului *ău celui dumnezeiesc, ca să răsară roada mântuirii! 7rimeşte, o, Dumnezeule, cuvintemele ca o >ertfă cuvântătoare pe care o aduc întru slava slăvitului *ău nume, întru mântuirepăcătosului meu suflet şi a acestor ascultători ai mei! Înfăţisează$te 4ânditor ca să ne 5ucuri clumina slăvitei *ale Învieri! -i de vei 4ăsi uşile inimii noastre închise, treci înlăuntru precum trecut la ucenicii *ăi fiind uşile încuiate, şi insuflă acolo înlăuntru darul 7reasfântului *ău Duşi al dumnezeieştii păci, zi încă o dată către noi6 &uaţi Duh Sfânt! 7ace vouăK!

9din6 uvinte folositoare şi de suflet mântuitoare ale Sfântul "frem Sirul şi ale altor Sfin7ărinţi, "d! @izantină, '33+:

Stare4ul Efrem ?ilotheitul8 ;milia a T:III,a , NSmeri4ii dup+ fireC U#V

$Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm, Paştile Domnului, Paştile&

Hristos ne-a )nvrednicit şi )n acest an să prăznuim această mare şi strălucitoare zi a Învierii %u

KPaştile Domnului, Paştile&Paşte )nseamnă trecere :eamul omenesc a primii 3arul, inecuvântarea lui Dumnezeu să urce de pământ la cer, să treacă prin moartea vremelnică spre viaţa nemuritoare Hristos ne-a miluit (ămar+ini, "-a milostivit spre noi şi a coorât pe pământ, ca să ne ridice la cer

În (iecare an, prăznuim "(ântul Paşti şi aşteptăm cu mare ardoare să simţim această ucurie speciaşi lumina "(intei Învieri )n su(letul nostru 'rem să +ustăm din des(ătarea nemăr+inită a Paştelveşnic, să vedem puţin lumina aceea ce luminează lumea cealaltă, să eperiem ceva din (ericirveşnică pe care o simt )n cer su(letele care s-au )nvrednicit să se mântuiască şi prăznuiesc de

Paştele nes(ârşit

Ca să simţim )ntr-adevăr Paştele şi să vedem adevărat lumina "(intei Învieri, treuie să ne curăţisimţirile de orice pornire pătimaşă# K"ă ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind intlumina cea neapropiată a Învierii <i să ne ucurăm zicând&, +răieşte melodul

Dacă inima n-a (ost curăţită şi izăvită de e+oismul urât, de )nălţimea tru(iei, dacă nu şi-a (ăcut l)n inimă smerenia lui Hristos, oc3ii su(letului nu văd lumina Învierii, iar inima n-o simte Hristne-a arătat drumul curăţiei# Învăţaţi de la .ine, că sunt lând şi smerit cu inima şi veţi a(la odi3

su(letelor voastre 6.atei ??, 8

Dacă nu ne smerim cu+etul şi nu ne plecăm capul, nu credem (ără să ne )ndoim că suntem nimic, (iecare dintre noi este ultimul om, cel mai păcătos, cel care va mer+e )n iad, nu vom putea să simţiucuria specială a "(intei Învieri, nici să prăznuim tainic şi ne+răit )n inimă Paştele lui Hristooată inima semeaţă este urâciune )naintea Domnului= 3otărât, ea nu va rămâne nepedepsită 6Pil?F, G8 <i Celor smeriţi le dă 3ar 6Iacov /, F8

Dumnezeu ascultă ru+ăciunea celui smerit, căci numai prin smerenie se curăţă )n mod special inim1iecare virtute, (iecare strădanie şi nevoinţă are drept scop curăţirea inimii "merenia emedicamentul cel mai tămăduitor care a )nclinat cerurile şi Hristos a coorât, "-a umilit, "-a smera venit lân+ă noi ca om, dar şi ca Dumnezeu, Dumnezeu ;mul

:oi oamenii - şi cel dintâi, eu - nu ne plecăm +ruma2ii )naintea Domnului, nu ne smerim cu+etupentru că )n noi vieţuieşte mândria Cu toate că ne nevoim să depăşim această patimă, atunci câncredem că simţim smerenia, la câteva momente, apare din nou mândria că am trăit ru+ăciunea, am (ăcut ceva un, că am reuşit Aoldul mândriei şi al slavei deşarte ne )nţeapă şi ne )nalţă, ca credem că am realizat ceva

Un frate era stăpânit de 4ândul trufiei şi s$a dus la un 5ătrân şi i$a zis6$ 7ărinte, simt în mine că se ridică duhul mândriei şi, deşi mă nevoiesc, nu pot să$l 5iruiesc! tre5uie să fac;

Într$adevăr, fratele se nevoia şi părintele i$a răspuns6

$ /iule, tu ai făcut cerul şi pământul;

$ 1u, părinte, Dumnezeu să mă păzească<$ -i dacă "l, care a făcut cerul şi pământul, care a creat lumea spirituală a în4erilor şi Împărăţiei de sus, la a ărui poruncă s$a adus din nefiinţă la fiinţă tot trupul, a zis că este smerşi 5lând, tu, tina, lutul, păcătosul, pătimaşul, cel miluit de 5o4ăţia lui Dumnezeu, de ce mândreşti şi crezi că eşti cineva; (cela S$a aplecat şi a spălat picioarele ucenicilor, a sufer5at>ocură, în>urături, de la o mulţime mare de oameni! -i$& vedem 4ol pe cruce, murind diu5ire pentru noi, "l, care ar fi putut cu un semn să le prefacă pe toate în nimic! (cela, atât dsmerit, n$a vor5it, nu -i$a deschis 4ura, iar noi oamenii ne ridicăm capul şi credem că sunteceva;

/ratele, auzind toate aceste sfaturi înţelepte, s$a smerit şi s$a întors mai folosit la chilia lui!

.intea omului se )ntinează, dar se şi curăţă uşor, )n timp ce inima se curăţă şi se )ntinează +reu @este )mpovărată de rădăcinile pătimaşe, căci toate patimile se tra+ din ea De aceea, toţi simţidurerea când Dumnezeu, Care voieşte mântuirea omului şi urăşte moartea su(letului lui, străduieşte )n timp cu o secure du3ovnicească, apucă una câte una rădăcinile patimilor şi le smul+ast(el )ncât inima, izăvită de această stare de pătimire, să vină la liertate, să simtă ucuria Învieşi să vadă cu oc3ii ei du3ovniceşti lumina acesteia

Ispitele, durerile, mâ3nirile care ne apar, (ie de la diavol, (ie din pricina noastră, (ie de la lumea care o purtăm )n noi, toate acestea sunt medicamente trimise de pronia divină ca să redoândisănătatea su(letească pierdută "ănătatea aceasta a su(letului, a inimii este LnepătimireaM, s(inţentăria cea adevărată, care va continua şi )n lumea cealaltă Înţele+em că suntem stăpâniţi de e+oismatunci când un (rate ne aruncă o voră sau când părintele du3ovnicesc, )ndrumătorul, cel c3emat dDumnezeu să ne (acă această educaţie pentru doândirea LnepătimiriiM ne (ace o oservaţie, simţim )n interiorul nostru tulurare, răzvrătire, tristeţe, nerădare, mânie *tunci cunoaşte

mărimea, adâncimea, lăţimea şi lun+imea e+oismului pe care-l purtăm )n noi Când omul essmerit, primeşte cuvântul, cercetarea şi oservaţia Dacă nu are puterea să se ucure )n sinea lui s-a )nvrednicit să primească acest medicament sau, mai mult, să a(le ce mărime are e+oismul lui, cpuţin să se +ăsească )n stare de nevoinţă

7ărinţii sciţi, în acei ani înfloritori ai monahismului, s$au 4ândit să$l ispitească pe (vva 8oietiopianul, ca să vadă dacă are smerenie şi 5lândeţe, şi la ce 4rad de nepătimire a a>uns! (cesse învrednicise de darul preoţiei şi, într$o zi când a intrat în 5iserică pentru ca să îm5raveşmintele şi să slu>ească, i$au zis6$ e cauţi aici, ne4riciosule; *u nu eşti vrednic să intri în acest loc< Ieşi afară<

(vva 8oise a tăcut şi a ieşit din 5iserică! După câteva zile, l$au atacat din nou! 7rima datătăcut, şi$a înă5uşit revolta, în schim5, a doua oară s$a simţit li5er, s$a mustrat pe sine şi a zis6

$ Într$adevăr, sunt ne4ru şi la trup şi la piele şi la suflet! 1u sunt vrednic de preoţie, nici să intraici, 5ine mi$au spus$o părinţii!

(ceştia l$au aşteptat afară şi l$au între5at6$ (vva, nu te$ai tul5urat când ţi$am spus acele cuvinte răutăcioase;

$ Da, părinţilor, prima dată m$am tul5urat, dar am înă5uşit în mine tul5urarea şi răzvrătirea,doua oară, însă, n$a mai eListat împotrivire, căci Dumnezeu m$a a>utat şi am simţit o linişsufletească! -i m$am osândit pe mine însumi, şi am 4ăsit de cuviinţă că este eLact aşa cum aţi zi

"(inţii Părinţi ne spun că prima (ază se numeşte nemâniere, iar a doua lândeţe Când vedesu(letul şi inima răzvrătite, treuie să )nţele+em că suntem stăpâniţi de e+oism şi să ne ru+ăm, cerem lui Dumnezeu, ca să primim puterea să )n(runtăm şi să )năuşim revolta tru(iei, avându-% eemplu pe .ântuitorul Iisus Hristos Însuşi# Învăţaţi de la .ine, că sunt lând şi smerit cu inim6.atei ??, 8

<i când vedem revolta e+oismului, năvala lui, +ândurile ne(ireşti, atunci treuie să sloozireproşul lăuntric, să ne osândim pe noi )nşine Ce arată tulurarea, +ândurile, mânia, (uria0 :imaltceva decât e+oism

1iară urâtă, locuieşti )n mine şi când te voi ucide, când voi pune )nceput luptei celei adevărate, cânvoi lua saia du3ului, cuvântul lui Hristos, ca să te pierd0 1iara aceasta se va +ăsi )n ceasul mor)naintea noastră şi vom vedea că ne mustră prin conştiinţă, că nu ne-am luptat cât treuia la timppotrivit, atunci când am (ost c3emaţi să ne luptăm şi s-o ucidem @+oismul )n(ricoşător aduce toa

relele )n viaţa noastră, deci, să cercetăm şi vom vedea că )n toate lucrările noastre, cele de la )ncep

şi cele din adâncime, cauza este aceasta Deci să ne osândim pe noi )nşine, să ne aruncăm la pămâşi să ne dăm seama că suntem tină, lut şi nimic mai mult ;amenii )nşişi le calcă )n picioare acestea, ei care sunt tină Dumnezeu are (ire divină şi "-a (ăcut atât de smerit, iar noi, smeriţi du(irea noastră, ridicăm capul şi spunem# K@u sunt cel tare şi nimeni altul& Când nu ne pre(eră cinevvedem că (iara se răscoală şi )ncepe un lanţ )ntre+# KDe ce, de ce, de ce eu0& *cest Keu& treuie (ie zdroit

.ona3ismul este dăruit cu puterea Kuciderii& Le+oismului, voii proprii, nnM @ste su(icient să luă)n mâinile noastre această putere şi să purtăm cu a2utorul ei şi al lui Dumnezeu o mare iruinţă cava (i veşnică Cei smeriţi vor vedea pe Dumnezeu, dar )n lumea cealaltă, iar omul mândru va (i sca(ară din Împărăţia Cerurilor <i la Budecata viitoare va (i )ntreat dacă a acceptat e+oismul, dacă sucurat de vederea lui şi, după aceea, vor continua )ntreările, dacă s-a nevoit ine, dacă a urmcalea şi povăţuirea cea către smerenie În ceasul )n care suntem revoltaţi, deşi vedem (iara din nonu vrem s-o ucidem De multe ori, ne orim voluntar, trecem cu vederea, )nc3idem oc3ii, şi aceseste e+oismul

De ce, (iul meu, să nu duci lupta cea ună, căci n-avem )n mâini viaţa noastră, din clipă )n clip

putem s-o pierdem0 "ărătoarea se va )nc3eia şi, după moarte, prin )nc3iderea oc3ilor noştri, vocunoaşte cât ne-a distrus e+oismul 'om cere măcar un minut din mulţii ani pe care i-am trăit, dnici acesta nu ni se va da <i atunci vom vedea scris# K'ai de noi!& :-am cunoscut )n (apt, n-asimţit cu inima sentimentul morţii, ce va (ace su(letul când se va urca la cer, +ândurile acelea pe cale vom purta cu noi când vom trece prin vămile văzdu3ului! :u ne-au venit )n minte +ânduri de Dumnezeu, n-am eperiat acel sentiment

Cum se va simţi atunci su(letul nostru când )şi va da seama că nu se va mai )ntoarce din nou la viade pe pământ0 @l va intra, va (i )ndrumat la veşnicie, la o viaţă (ără s(ârşit, iar )n cazul eşecului

trăi veşnic )n iad, )n tovărăşia demonilor, nu va vedea niciodată lumină şi n-o va cunoaşte nici pe enici pe Dumnezeu <i, )n continuare, va avea sentimentul şi conştiinţa că toţi (raţii se a(lă )n ceprăznuiesc Paştele veşnic, )n slava lui Dumnezeu, )mrăcaţi )n veşminte ale pe care *cesta le dărui su(letelor care vor avea 3aine de nuntă *tunci va vedea că su(letele (raţilor se ucură la nun)mpreună cu .irele, se a(lă )n cămara nupţială cerească şi că această viaţă plină de lumină nu se s(ârşi %ucrurile, +ândurile, sentimentele acestea nu le-am cunoscut şi, )ntr-un oarecare mod, sunteori su(leteşte Inima noastră, (iind moartă du3ovniceşte, nu mai simte nimic

De câteva ori, am simţit )n ru+ăciune că dormeam şi )ntre timp m-am trezit, iar mintea mea nu edoar curată, ci mult mai mult Când cineva se scoală )n timpul somnului, este posomorât şi tulur

la minte, lucru pe care eu nu l-am simţit @ram )ntr-o stare de limpezire a minţii şi a inimii şi asimţit că, )ntr-adevăr, am plecat din această viaţă şi am intrat )n veşnicie "entimentul nesi+uranţera puternic#KCe se va )ntâmpla acum, cum voi da oc3ii cu Budecătorul, )n cazul unei căderi şi al ameninţăc3inurilor veşnice, ce se va )ntâmpla cu mine0&

*tunci am simţit real plecarea, sentimentul că mă a(lu )naintea Budecătorului, a iadului, a veşniciceva ce nu pot să eprim prin cuvinte După aceea, m-am +ândit )n timpul zilei# K;are acestea s-a)ntâmplat )n su(letul meu când eram cu oc3ii )nc3işi0 Ce treuie să (ac acum0 Dacă viu (iind a

avut acest sentiment )n(ricoşător şi ne+răit al acestei realităţi şi al adevărului, ce se va )ntâmp)nsă, atunci când Dumnezeu va voi şi mă voi a(la a(ară din trup0&oate acestea arată cât de )nc3işi sunt oc3ii su(letului nostru, nici măcar nu-i simţim, nu că credem În contemplare se cuprind toate acestea, dar inima nu participă pentru că, dacă nu )ntre+ime, )n parte cu si+uranţă n-a (ost curăţită, şi de aceea nici nu simte *ceasta nu s-a trudit, navut rădare )n su(erinţă pentru vindecarea de e+oism, n-a su(erit smul+erea rădăcinilor acestuPrin urmare, avem eact consecinţele lenevirii ei

reuie, )n tot cazul, să )nţele+em puţin câte puţin, să vedem e+oismul din noi, să luăm atitudine să )ncepem lupta *tunci când suntem mustraţi, ni se (ac oservaţii, să ne certăm pe noi )nşine, să osândim, să ne iciuim, să ne lovim, să dăm vina pe noi *poi să-l )ndreptăţim pe omul care ne2udecat, pe acuzatorul nostru, şi să (im recunoscători lui Dumnezeu că ne a2ută să scăpăm )ntinare <i purtând ast(el lupta, cu a2utorul 3arului divin, vom (i izăviţi

Inima se va eliera, rădăcinile pătimaşe vor (i smulse şi vom a2un+e la starea aceea de sănătasu(letească a simţurilor care au le+ătură cu lumea cealaltă, şi atunci vom putea să vedem lumiÎnvierii KÎnvierea lui Hristos văzând& spunem, mărturisim, dar, oare, o simţim, o vedem0 :u,

personal n-o văd 'om (i vrednici să o vedem când am doândit curăţirea "ă purtăm lupta )mpotrie+oismului )narmaţi cu ru+ăciunea KDoamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă&, care nu treuie )nceteze zi şi noapte, dacă este posiil rupul părăsit de su(let miroase, putrezeşte, se umple dviermi, devine pricină de in(estare Când su(letul este lipsit de ru+ăciune, se )ntâmplă acelaşi lucr*cum le avem pe toate )naintea oc3ilor noştri, ştim cum să lovim, cum să ucidem (iara din noi cum să ne ru+ăm continuu Deci să tămâiem cu ună mireasmă templul lui Dumnezeu care estrupul şi su(letul omului, prin ru+ăciune# KÎntr-un trup şi )ntr-un du3 să prea mărim pe Dumnezeu&

@ste necesară lupta şi, pentru primul şi principalul atac, noi suntem cei responsaili reuie să dă

eemplul cel un, continuu, ca să-l urmeze şi luptătorii ce vin după noi, )ncât toată (răţietatea, toţi ne )nvrednicim să prăznuim Paştele veşnic şi (ără s(ârşit al mântuirii noaste *ceasta o vom (ace cealaltă lume, )n viaţa cea veşnică, )n Ierusalimul de sus, )n lumina cea neapropiată şi prstrălucitoare, )n ucuria necuprinsă a lui Dumnezeu, acolo unde )n+erii prive+3ează, dau slavă stau )naintea "(intei reimi şi )nalţă doolo+ii şi cântări nes(ârşite *min!

6L?M Cuvântare ţinută la "(ânta .ănăstire 1ilot3eu, ?E/?4?8

9din6 1e vor5eşte Stareţul "frem /ilotheitul! 8eşteşu4ul mântuirii, "ditura "4umeniţa:

Doxologia8 Învierea lui Hristos este 1nvierea noastr+

Învierea lui Hristos este )nvierea noastră a celor ce zăceam 2os, la pământ 68 Învierea i slava ș

Hristos este )nsă, precum s-a spus, slava noastră, care are loc, se (ace arătată i văzută nouă prș

Învierea %ui )ntru noi= căci )nsu indu- i o dată 6prin Întrupare8 cele ale noastre, cele pe care le (aș Ș

)ntru noi i le atriuie %ui Însu i Învierea su(letului este deci unirea cu via a= căci a a cum trupȘ ș ț ș

mort, dacă nu prime te )ntru sine su(letul viu i nu se amestecă )n c3ip neamestecat cu acesta, nu ș ș

spune că este i nu poate să (ie viu dacă nu se une te )n c3ip ne+răit i necontopit cu Dumnezeș ș ș

care e cu adevărat via a ve nică 6I Ioan, G, 8 68ț ș

Cei mai mul i oameni cred )n Învierea lui Hristos, dar (oarte pu ini sunt cei ce o au i o văd )n c3ț ț ș

curat= cei ce n-au văzut-o )nsă nici nu se pot )nc3ina lui Iisus Hristos ca unui "(ânt i Domn, căș

Knimeni, zice, nu poate să spună că Iisus este Domn decât numai )n Du3ul "(ânt& 6I Cor ?, 78,altundeva# KDu3 este Dumnezeu i cei ce se )nc3ină %ui treuie să I se )nc3ine )n Du3 i *devăș ș

6Ioan /, /8 Căci nici prea s(ântul cuvânt, pe care-l avem acum )n (iecare zi )n +ură, nu spunKÎnvierea lui Hristos crezând&, ci# KÎnvierea lui Hristos văzând, să ne )nc3inăm Domnului IisuCelui si+ur (ără de păcat&

um deci Duhul Sfânt ne îndeamnă să zicem acum6 Învierea lui Hristos văzândK, ca unii ce avăzut$o, de i n$am văzut$o, de vreme ce Hristos a înviat odată pentru totdeauna acum o mie d ș

ani, i nici atunci nu &$a văzut cineva înviind; Care dumnezeiasca Scriptură vrea ca noi ș

min im;ț "ă nu (ie! Dimpotrivă, ea ne )ndeamnă mai de+raă să spunem adevărul# i anume că ș

(iecare din noi, cei credincio i, are loc Învierea lui Hristos, i aceasta nu o dată, ci )n (iecare clipș ș

atunci când, precum spuneam, Însu i "tăpânul Hristos )nvie )ntru noi, strălucind i (ul+erând ș ș

(ul+erările nestricăciunii i Dumnezeiriiș

9Sfântul Simeon 1oul *eolo4, ateheze, Scrieri II, ateheza #) $ Învierea tainică cu Hristos,

#%'$#%+:

Dumnezeu prin 1nvierea ui 1i N%ondamn+C pe oameni la nemurire

Pentru noi, creştinii, viaţa aceasta pe pământ este o şcoală, )n care )nvăţăm cum să ne asi+urănemurirea şi viaţa veşnică Căci ce (olos avem de la viaţa aceasta, dacă prin ea nu o putem doânpe cea veşnică0 Dar, ca să )nvie )mpreună cu Hristos, omul treuie mai )ntâi să moară )mpreună @l şi să trăiască viaţa lui Hristos, ca şi cum ar (i viaţa lui proprie Dacă va (ace aceasta, atunci ziua )nvierii va putea spune, )mpreună cu "(ântul Jri+orie eolo+ul# KIeri m-am răsti+nit cu Hristo

astăzi sunt slăvit )mpreună cu @l, ieri am murit )mpreună cu @l, astăzi )nviem )mpreună cu @l&;amenii %-au condamnat pe Dumnezeu la moarte, Dumnezeu )nsă, prin )nvierea %ui, )i Kcondamnpe oameni la nemurire, )n locul loviturilor pe care I le-au dat oamenii, @l )i )mrăţişează= )n lococărilor, @l le )mpărtăşeşte inecuvântări= )n locul morţii, @l le dă nemurirea :icicând oamenii n-arătat ură (aţă de Dumnezeu ca atunci când %-au răsti+nit, şi niciodată Dumnezeu n-a arătat iu(aţă de oameni ca atunci când a )nviat ;amenii au vrut să-% (acă pe Dumnezeu muritor, @l )nsprin )nvierea %ui, i-a (ăcut pe oameni nemuritori

9Sfântul Iustin 7opovic

Hristos a 1nviat<



Sfntul :asile al ineşmei despre 1nsemn+tatea Învierii 7ntuitorului8 BHristos a 1nviat şi na dat o via4+ nou+3 plin+ de puteri hari%e Partea %e ne revine e s+ ne folosim de puterile

a%esteaC

Însemn+tatea Învierii 7ntuitoruluiB;âlcuire din Evan!elia după 6arcu M $*apitolul &

* trecut noaptea de după sâmătă, pe care ucenicii lui Iisus Hristos şi (emeile devotate %uipetrecuseră )n nelucrare desăvârşită, aşa cum o cerea %e+ea lui .oise În ziua aceea ei nu putusesă (acă nimic, dar inimile lor erau neliniştite, şi noaptea zuciumată, c3inuitoare, nu le uşurase nimic necazul De-aia puseseră +eană peste +eană, +ândindu-se cu tristeţe cât de sărăcăcioasă+răită (usese )n+roparea scumpului lor Învăţător şi cât de puţin se potrivea cu vrednicia .arelProroc puternic )n cuvânt şi )n (aptă



Inima iuitoare şi )ntristată cerea cu putere să I se aducă ultimul oma+iu Iuitului ăposat şi să ()nc3eiate ceremoniile ritualului (unerar, săvârşindu-se deplin un+erea rupului, pe care Iosi( :icodim o (ăcuseră )n mare +raă De aia se iviseră zorile, destrămând )ntunericul nopţii pascacând ucenicele credincioase ale lui Hristos mer+eau de2a cu +raă pe străzile Ierusalimului, ducânmiresme Despre stra2a pusă de ar3ierei la .ormântul Domnului şi despre (aptul că intrarea peşteră (usese pecetluită ele nu ştiau, după cât se vede, )nsă le (rământa altă )ntreare# cum

prăvălească piatra de la intrarea )n .ormânt0 *ceasta era prea +rea şi se părea că a o clinti din leste o sarcină cu neputinţă de )n(ăptuit pentru puterile (emeieşti - şi cât de mare le-a (ost mirarcând au văzut că piatra (usese dată deoparte!

*u intrat )n peşteră cu (ior şi nedumerire, şi le-a cuprins (ără să vrea +roaza# locul unde zăcea iuitrup era pustiu! Domnul nu se a(la )n peşteră! Înainte de a-şi putea lămuri taina dispariţiei rupulmort şi de a-şi veni )n (ire după uimirea şi durerea acestei amărăciuni noi, au ă+at de seamă partea dreaptă un tânăr )mrăcat )n veşminte ale Din +ura acelui tânăr a răsunat pentru prima davestea cea mare, care la )nceput s-a auzit )n peştera pustie şi a (ost repetată după aceea de milioande +uri, veste care a sc3imat toată viaţa lumii

Căutaţi pe Iisus :azarineanul, Cel răsti+nit0 * )nviat! :u este aici Iată locul unde %-au pus

1emeile mironosiţe, ieşind, au (u+it de la mormânt, că erau cuprinse de (rică şi de uimire, şi nimănnimic n-au spus, (iindcă se temeau

'estea a (ost cu adevărat neoişnuită, uluitoare, şi erau atât de puţin pre+ătite pentru ea!

;r, această veste a stat la temelia )ntre+ii noastre credinţe! Doar două cuvinte# * )nviat, dar ce pute

uriaşă este )n ele! *ceste două cuvinte au )ntors lumea cu susul )n 2os, au răsturnat şi au dărâmpă+ânismul din temelie şi au zidit marea Aiserică a lui Hristos, puternică nu atât prin număr, nu atprin mi2loacele materiale, cât prin credinţa sa şi prin puterea sa morală

ecunoscând marea )nsemnătate a Învierii lui Hristos, "(ântul *postol Pavel spune de-a dreptuDacă Hristos n$a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinvoastră 9I or! #,#+:!

1ără credinţa )n Hristos Cel )nviat nu eistă creştinism

Iată de ce toţi adversarii credinţei noastre, )ncepând cu pă+ânul Celsus, scriitor antic, şi )nc3eind cnecredincioşii contemporani de toate soiurile se străduie cu o deoseită )nverşunare să clatiadevărul Învierii şi să discrediteze relatările evan+3elice pe care se )ntemeiază el

Înainte de a trece la lămurirea marii )nsemnătăţi pe care o are pentru noi (aptul Învierii lui Hristoeste de (olos să ne ocupăm puţin de oiecţiile acestor sceptici şi, după ce le vom (i demontat măcpe cele mai răspândite dintre ele, să curăţăm terenul de +unoiul născocirilor samavolnice şi )ndepărtăm posiilele )ndoieli

*şadar, mai )ntâi de toate, ei spun că Învierea lui Hristos nu poate (i )nţeleasă )n sensul )n care)nţele+e Aiserica ; asemenea )nţele+ere presupune moartea lui Hristos - or, se poate crede Hristos nu a murit pe cruce, ci numai a căzut )ntr-un leşin adânc, din care "-a trezit după aceea răcoarea peşterii

KAun, şi după aceea0& - vom )ntrea noi În continuare treuie, evident, să presupunem 6anume presupunem, deoarece tetul evan+3elic nu ne o(eră nici un (el de ază )n acest sens8 că Hristos "

sculat din locul unde (usese pus, a prăvălit uriaşa piatră de la intrarea )n mormânt şi a ieşit dacolo <i asta cu mâinile şi picioarele străpunse! Cum se poate aşa ceva0 Pe lân+ă asta mai treuadău+at şi că )n aceeaşi zi, după cum povesteşte "(ântul %uca, Domnul a călătorit )mpreună cu ddintre ucenici până )n satul @maus, a(lat la vreo ? Rilometri de Ierusalim oate acestea sunt atât imposiile, )ncât ipoteza leşinului Domnului treuie redusă la treapta de invenţie asurdă

>Qn om cu picioarele străpunse, scrie profesorul Sistov, doctor în medicină, nu numai că n-arputut să mear!ă până la Emaus în a treia zi de la răsti!nire, ci, din punct de vedere medical, nu ar fi putut ţine pe picioare înainte să treacă cel puţin o lună de la coorârea lui de pe cruceK $ASistov, 9ânduri despre Dumnezeu-%mul.

Pe lân+ă asta, după cum remarca pe ună dreptate )nşişi raţionaliştii, un pătimitor ne(ericit, mai muviu decât mort, care s-a târât cu mare +reutate din mormânt, iar după aceea a murit totuşi, nu le-arputut lăsa ucenicilor impresia unui iruitor asupra morţii şi a mormântului

În (ine, eistă )ncă un (apt, oservat de "(ântul Ioan, martor al ultimelor clipe din via.ântuitorului, care nu lasă nici umră de )ndoială asupra realităţii morţii lui Hristos ;staşii, venila Iisus şi văzându-% mort, scrie *postolul Ioan, nu I-au zdroit (luierele, ci unul din ostaşi cu sula )mpuns coasta %ui şi )ndată a ieşit sân+e şi apă <i cel ce a văzut a mărturisit, şi mărturia lui

adevărată= şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi 6In ?, 77-7G8Puterea de epresie cu care Ioan suliniază autenticitatea mărturiei sale nu ne dă voie să o punem )ndoială, iar vec3ii Părinţi ai Aisericii (ăceau )ntotdeauna trimitere la acest (apt )n polemica lor ereticii doc3etişti, care considerau aparentă moartea .ântuitorului Prolema este că, )n măsura care ne putem da seama din spusele @van+3elistului, lovitura de lance a rupt, )n mod evidenpericardul, iar sân+ele care a curs de acolo era amestecat cu un lic3id seros - semn ne)ndoielnicdecesului, după cum a(irmă numeroşi medici Întrucât teoria pe care am eaminat-o este asurdrăsună alte +lasuri# KDa, Hristos a murit pe cruce, nu )ncape )ndoială Dar putem crede că @l n)nviat, că la scurtă vreme după moartea %ui trupului %ui a (ost răpit, după care au (ost lansa

zvonurile (alse privitoare la Învierea %ui, căci nu de+eaa a(irmau asta ar3iereii& 6v .t 4, ?7-?G

Dar cine ar fi putut răpi trupul 8ântuitorului; ⇒ *ărturarii5 Ariereii5 2ariseii5 :u se poate, fiindcă la primul zvon că Hristos a înviat, e

fiind interesaţi în eliminarea rumorilor de acest !en, le-ar fi arătat tuturor cadavrul 0ui prin aceasta ar fi pus capăt, fără îndoială, oricăror zvonuri şi presupuneri. Asta în primrând. În al doilea rând, din Evan!elia după 6atei se vede că ariereii şi cărturarii ciar stemeau în această privinţă de ănuieli la adresa lor.

⇒ /oate că ostaşii romani din stra=ă 0-au furat pe 6ântuitorul5 :u, nu se poate susţine aceva. În primul rând, aceştia nu aveau nici un interes. Apoi, în condiţiile disciplinei de ficare domnea în armatele romane, ale severităţii cumplite cu care erau traşi la răspundere asemenea împre=urări, nu s-ar fi apucat niciodată de o treaă atât de prime=dioasă şi driscantă.

⇒ Jămâne, prin urmare, ipoteza că înşişi ucenicii lui Hristos au furat trupul Învăţătorului lorapoi au răspândit zvonul Învierii 0ui.

Dar dacă nici ar3iereii, nici ostaşii n-au putut (ace asta, cu atât mai puţin puteau )ndrăzni s-o (a*postolii :işte oameni cuprinşi de +roază, care (u+iseră cu laşitate din J3etsimani, nu puteau nici un caz ca după câteva ceasuri, )n toiul nopţii, su privirile stră2ii romane, să pătrundă )n adâncpeşterii şi să răpească Preacuratul rup al .ântuitorului Hristos, +ăsindu-se )ntr-o stare de epuizaa su(letului şi trupului

*poi, pentru propovăduirea Învierii lui Hristos *postolii au (ost pri+oniţi, c3inuiţi, arşi de vrăsti+niţi pe cruci <i atunci, de ce ar (i recurs la o asemenea )nşelătorie0 Pe urmă, cum ar (i putaceastă minciună să prindă rădăcini )n mintea oamenilor şi să dăinuie veacuri )ntre+i (ără să se d)n vilea+0 e )ntrei (ără să vrei# oare acei pescari simpli puteau (i nişte actori atât de iscusiţi, )ncsă proclame cu cel mai mare aplom posiil un lucru de a cărui (alsitate )şi dădeau seama, iar dupaceea să nu iasă din rol nici măcar o dată )n viaţă0 ;are nici unul dintre ei n-ar (i protestat )mpotriunei asemenea amă+iri0 :u! .ai devreme sau mai târziu, minciuna treuie să se dea )n vilea+, şiasemenea )nşelăciune +rosolană n-ar (i putut rămâne mult timp ascunsă

Dacă *postolii au răspândit zvonuri mincinoase despre Învierea lui Hristos, cum de i-au crez.aica lui Hristos şi (raţii %ui0 Deoarece (raţii %ui nu crezuseră )n @l atunci când era viu ;are iconvins acum o minciună0 Pe lân+ă asta, o asemenea născocire putea să apară numai )n cazul

care *postolii s-ar (i aşteptat ca Învăţătorul lor să )nvie - dar tocmai că ei nici nu se +ândeau Înviere, şi atunci când Domnul i-a prevenit că treuie să (ie omorât şi apoi să )nvie nici măcar nu au )nţeles 6v .c , ?, 7?-78 - aşa departe era de ei +ândul acesta

C3iar dacă admitem că *postolii au răpit rămăşiţele pământeşti ale Învăţătorului lor, se poate spuncu toată )ncrederea că un asemenea plan ar (i rămas asolut steril

%umea nu poate (i convertită la o credinţă nouă prin asemenea amă+iri şi trucuri, (ăcute de nişamă+itori Pentru a-i convin+e pe alţii treuie ca propovăduitorul să (ie, )n primul rând, pro(unconvins de adevărul propovăduirii lui Dacă )n el )nsuşi nu eistă această convin+ere, niciodată nuva putea atra+e pe alţii )n urma sa

*şadar, nici aceste ar+umente ale potrivnicilor reli+iei noastre nu clatină câtuşi de puţin credinnoastră )n Hristos Cel Înviat

* treia oiecţie O cea mai răspândită şi, treuie remarcat - cea mai mincinoasă, este următoareKHristos a murit şi n-a )nviat, dar unii dintre ucenicii %ui, T+raţie stării lor de ecitaţie nervoasăU, văzut (antoma lui Hristos şi li s-a părut că %-au văzut pe Însuşi Învăţătorul De atunci au luat naştezvonurile despre Înviere&

*ceastă presupunere se a(lă )n totală contradicţie cu relatarea evan+3elică despre arătar.ântuitorului Înviat În tetul @van+3eliei citim următoarele# Iisus a stat )n mi2locul lor şi le-a zKPace vouă!& Iar ei, )nspăimântându-se şi )n(ricoşându-se, credeau că văd du3 <i Iisus le-a zis# KDce sunteţi tuluraţi şi pentru ce se ridică ast(el de +ânduri )n inima voastră0 'edeţi mâinile .elepicioarele .ele, @u Însumi sunt= pipăiţi-.ă şi vedeţi, că du3ul nu are carne şi oase, precum .vedeţi pe .ine că am& <i zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele "ale Iar ei )ncă necrezân

de ucurie şi minunându-se, @l le-a zis# K*veţi aici ceva de mâncare0& Iar ei i-au dat o ucată dpeşte (ript şi dintr-un (a+ure de miere, şi luând, a mâncat )naintea lor 6%c /, 7F-/78Din tetul citat mai sus se vede că şi *postolii s-au +ândit că este vora de o (antomă atunci când au văzut pe Domnul arătându-"e pe neaşteptate, )nsă .ântuitorul a respins )n cel mai decisiv moaceastă idee, )ndemnându-i să-% pipăie şi cerând mâncare Aine)nţeles că o (antomă nu poate nici ea, nici să mănânce, şi este imposiil de pipăit cu mâinile *şadar, raţionaliştii sunt oli+aţi aici ne+e una din două# ori relatarea evan+3elică, ori propria născocire despre (antome Pe lân+ă asucenicii lui Hristos nu erau nicidecum nişte oameni cu nervii slai, isterici, )nclinaţi spre 3alucinaţcum se străduie unii să )i prezinte, ci erau pescari zdraveni, cu 2udecată sănătoasă, care nu erpredispuşi la tulurări psi3ice şi 3alucinaţii

%ăsând deoparte celelalte oiecţii la adresa Învierii, care sunt şi mai şurede, şi (ăcând ilanţul celspuse mai sus, treuie să recunoaştem că dacă ucenicii ar (i amă+it ori s-ar (i autoamă+it nu ar putut eista consecinţe atât de minunate şi trainice *2un+i (ără să vrei la concluzia că aşa-numiteeplicaţii naturale ale Învierii lui Hristos cer mai multă credinţă decât epunerea evan+3eliprivitoare la ea

Pe lân+ă asta, )n @van+3elie avem temeiuri atât de limpezi, precise, ne)ndoielnice pentru credinnoastră )n Domnul Cel )nviat, )ncât (ără a tă+ădui sau a răstălmăci cu desăvârşire tetul evan+3el

nu putem ne+a nicidecum realitatea Învierii Domnului.ai )ntâi de toate, Însuşi .ântuitorul a vorit despre Învierea "a - şi nu o dată, ci de câteva ori vorit nu )n aluzii tuluri, nu )n paraole, ci direct, clar şi convin+ător

⇒ Astfel, atunci când se aflau în 9alileea, "isus le-a spus ucenicilor# 2iul %mului va să fie dîn mâinile oamenilor, şi-0 vor omorî, dar a treia zi va învia $6t. &F, -') v. şi 6c. 3,'4-'&

⇒ După ce Apostolul /etru 0-a mărturisit că "isus este 2iul lui Dumnezeu, a început "isus arate ucenicilor 0ui că El treuie să mear!ă la "erusalim şi să pătimească multe de ătrâni şi de la arierei şi de la cărturari şi să fie ucis, şi a treia zi să învieze $6t. &, &)

şi 0c. 3, .⇒ După Scimarea la 2aţă, când ucenicii coorau de pe munte, "isus le-a poruncit, zicân

>:imănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când 2iul %mului Se va scula din morţiK $6&F,3.

⇒ *uvintele acestea le-au fost amintite ucenicilor şi de în!eri, atunci când, arătându-se ldupă învierea lui Hristos, au zis# >De ce căutaţi pe *el viu între cei morţi5 :u este aici, ci a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorit, fiind încă în 9alileea, zicând că 2iul %multreuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răsti!nit, iar a treia zi să înviezeK ei şi-au adus aminte de cuvântul 0ui $0c. (, +-G.



(şadar, Hristos a vor5it nu o dată despre Învierea Sa! -i atunci, ce drept avem noi să nu$credem, să$I punem la îndoială cuvintele; Care a spus "l vreun neadevăr vreodată; Care a fovreo fă4ăduinţă de$a &ui care să nu se împlinească; 7rorociile &ui nu s$au împlinit; Dimpotrivtoate prezicerile %ui s-au )mplinit literal *şadar, nici )n cazul dat nu avem dreptul să ne )ndoim,treuie să credem că Hristos a )nviat, (iindcă @l Însuşi a vorit despre asta, iar cuvintele %ui s-a)mplinit )ntotdeauna

Pe urmă, credem )n Învierea lui Hristos deoarece după moartea %ui, care a (ost reală, a (ost văz)nviat Dacă studiem cu atenţie tetul evan+3elic, vedem că au eistat cel puţin zece asemenarătări către di(erite persoane

/rima arătare a fost către 6aria 6a!dalena $v. 6c. &, 3) În 4, &&-&G. După aceea, Domnul S-a arătat nemi=locit şi celorlalte femei mironosiţe $v. 6t. G, 3-&4. A treia arătare a fost înaintea Apostolului /etru $v. 0c. (,'() " *or. &+,+. Amănunte

acestei arătări sunt cu totul necunoscute. *ea de-a patra a fost către cei doi ucenici pe drumul către Emaus $v. 0c. (,&'-'+. *ea de-a cincea - către cei zece ucenici adunaţi, dintre care lipsea Apostolul ;oma $v.

4,&3-'. A şasea - către aceiaşi ucenici şi către ;oma $v. În 4,-3. A şaptea - către şapte Apostoli pe lacul ;ieriadei, şi despre ea povesteşte amănun

Apostolul "oan $v. În &, &-'. A opta - pe munte în 9alileea, în faţa a peste cinci sute de ucenici şi a celor unspreze

Apostoli, care erau împreună cu ei $v. 6t. G,&F) " *or. &+,. A noua - către Sfântul Apostol "acov. Despre această arătare nu se po-meneşte în Evan!el

însă o aminteşte Sfântul Apostol /avel $v. " *or. &+, F. A zecea a fost cea de rămas-un şi s-a înceiat prin Înălţarea Domnului $v. 0c. (, +4-+&.

Pe lân+ă aceste arătări amintite )n @van+3elie, (ără )ndoială că au eistat şi altele, despre care nu s-au păstrat in(ormaţii, deoarece, după mărturia cărţii 1aptelor, după Învierea "a Domnul "-a arăucenicilor de-a lun+ul a patruzeci de zile, vorindu-le despre Împărăţia lui Dumnezeu 6v 1apte 78

LM

1ără Învierea lui Hristos este ineplicailă şi trans(ormarea care s-a petrecut )n su(letele *postolil

(iindcă *postolii şi ucenicii %ui n-au ştiut până )n ultimul moment de ce a venit DumnezeiescÎnvăţător, n-au )nţeles )nvăţătura %ui, au )ncercat să Îl (erească de pătimirile care-% aşteptau @i lutoate cuvintele lui Hristos )ntr-un sens pământesc, material - şi deodată, după trei zile, nu mai muau )nţeles totul, au priceput totul, au pătruns )nvăţătura lui Hristos atât de adânc, cum poate că nreuşit s-o (acă nici unul dintre contemporanii noştri Din nişte oameni slai, speriaţi, devin deodapropovăduitori )ndrăzneţi, 3otărâţi, convinşi ai noii )nvăţături, pentru al cărei trium( şi-au dăruaproape )ntrea+a viaţă @ste limpede că )n acel scurt interval de timp s-a petrecut ceva neoişnucare i-a z+uduit până )n adâncul su(letului, punând o pecete de neşters asupra convin+erilor loDacă respin+em Învierea lui Hristos, trans(ormarea aceasta este asolut de ne)nţeles şi ineplicaipe când, dacă recunoaştem acest (apt minunat, totul va (i simplu, limpede şi accesiil minţii noastr

1ără (aptul Învierii, neoişnuitul entuziasm al comunităţii apostolice nu ar avea destul temei şi, +eneral, toată istoria creştinismului primar ar reprezenta o serie de lucruri imposiile Învierea lHristos (ormează )n su(letele ucenicilor punctul de plecare al vieţii noi# @a le pre(ace )ntristarea )no ucurie neoişnuită Celor căzuţi cu du3ul le insu(lă 3otărâre ărătească şi din nişte pescasăraci )i (ace propovăduitori şi )nvăţători ai )ntre+ii lumi :ici un eveniment nu a lăsat urme atât dadânc )n istorie cum a lăsat acesta oată istoria veacurilor ce au urmat este indisoluil le+ată d

dezvoltarea şi răspândirea ideilor creştine, dintre care centrală este vestea Învierii 1ărecunoaşterea acestui (apt toată istoria s-ar trans(orma )ntr-o (antasma+orie asurdă şi +rosolanimposiil de )nţeles şi de eplicat Dacă vestea Învierii ar (i o )nşelăciune sau un 2oc al ima+inaţiecum de toată omenirea - sau cel puţin omenirea civilizată - s-a putut a(la veacuri )ntre+i su 3ipnoacestei )nşelăciuni0 :imeni nu ar putea eplica aşa ceva

:u, orice ar spune potrivnicii creştinismului, noi vom spune totuşi cu convin+ere (ermă şi credinţa plină de ucurie# KHristos a )nviat!&

În acest (apt al Învierii lui Hristos constă trium(ul credinţei noastre, trium(ul dreptăţii, trium(

virtuţii, trium(ul vieţii, trium(ul nemuririi Hristos Cel )nviat este pentru credinţa noastră Kpiatra dcapul un+3iului&

Zidiţi (iind, zice "(ântul *postol Pavel, pe temelia apostolilor şi a prorocilor, piatra cea din capun+3iului (iind Însuşi Iisus Hristos 6@(es ,8Dacă Hristos a )nviat, @l nu este un muritor la (el ca noi Putem crede )n Dumnezeirea %ui şi oârşia dumnezeiască a credinţei noastre Dacă @l nu a )nviat, ine)nţeles că e numai om, nDumnezeu )ntrupat Dacă @l nu a )nviat, avem dreptul de a pune la cea mai mare )ndoială toaminunile %ui, tot ce a spus despre "ine Însuşi, tot ce le-a (ă+ăduit oamenilor Dacă @l a )nvi

aceasta e minunea minunilor, )naintea căreia pălesc toate celelalte minuni evan+3elice, pe care vom accepta atunci (ără nici o di(icultate

1ără Învierea lui Hristos ar (i cu neputinţă şi propovăduirea *postolilor, )ntemeiată pe credinţa Domnul Cel )nviat, care a răspândit )n )ntrea+a lume credinţa aceasta :u s-au )ndoit toţi *postode (aptul că Hristos este .esia până când nu s-au )ncredinţat de Învierea %ui0 :u s-au risipit tocum a prezis .ântuitorul, Kca oile care n-au păstor&0 Până şi după Învierea Domnului unora dintei le-a (ost atât de +reu să creadă că @l a )nviat cu adevărat! Iar (ără această convin+ere s-ar (i duoare, să propovăduiască )n toată lumea0 <i această lume, cu(undată )n )ntunericul pă+ânismului, s-(i convertit, oare, la creştinism (ără această pro-povăduire0 <i ce ar (i )nceput să propovăduiasc

Cum ar (i zis# KCel ce crede )n 1iul lui Dumnezeu are viaţa veşnică& 6I In G,?78, dacă Însuşi 1iul lDumnezeu ar (i rămas mort0 Cum ar (i zis# $Iisus Hristos, ieri şi azi şi )n veci, este acelaşi& 6@v?7,48, dacă ar (i ştiut că @l a (ost viu, iar după aceea a rămas mort0

*şadar, (ără Învierea lui Hristos mormântul %ui ar (i (ost şi mormântul credinţei creştine, deoaretoţi cei ce crezuseră )n @l ar (i )ncetat să mai creadă, deoarece nimeni nu şi-ar (i asumat osteneala a propovădui credinţa )n @l, deoarece, )n (ine, această propovăduire nu ar (i meritat, )n sin)ncredere *cum )nsă mor-mântul lui Hristos a devenit altar (iindcă )n el s-a săvârşit trium(credinţei noastre

Învierea lui Hristos nu este doar trium(ul credinţei noastre, ci şi al dreptăţii )n +eneral

Dacă Hristos n-a )nviat, suntem siliţi să recunoaştem un lucru +roaznic şi incrediil# că (arisecărturarii şi ar3ierii au avut dreptate, iar 1iul ;mului n-a avut De ce0 1iindcă Hristos, adeverinvrednicia "a dumnezeiască, arată că va )nvia a treia zi

:eam viclean şi des(rânat cere semn, dar semn nu i se va da, decât semnul lui Iona prorocul,

precum a (ost Iona )n pântecele c3itului trei zile şi trei nopţi, aşa va (i şi 1iul ;mului )n inimpământului trei zile şi trei nopţi 6.t ?, 7-/8

Prin spusele acestea, Domnul arată cât se poate de limpede Învierea "a ca pe semnul că a (ost trimde Dumnezeu şi, prin urmare, dacă @l a )nviat mărturia %ui e adevărată, prezicerea s-a )mplinputem crede )n @l şi )n )nvăţătura %ui Dacă @l nu a )nviat, )nseamnă că )n răspunsul pe care %-a d(ariseilor a minţit= aşadar, @l era rătăcit şi au avut dreptate ar3iereii care )l socoteau un simplu om %-au răsti+nit ca pe un amă+itor pentru (aptul că, om (iind, "e (ăcea pe "ine Dumnezeu 6v În ?778

Dacă respin+em Învierea, va treui să-% respin+em şi pe Dumnezeul Cel drept şi s(ânt, nu vom mputea crede )n iruinţa dreptăţii şi inelui dacă Iisus Hristos a murit de o moarte ruşinoasă, dacămurit la (el ca Iuda, la (el ca tâl3arul care 3ulea

Cum mai poate (i vora, )ndeoşte, despre iruinţa asupra răului, asupra nedreptăţii, dacă Hristos a )nviat0

Dacă această personalitate atotdesăvârşită moral, (ără pată, (ără pri3ană, curată, nes(ârşit de măreaşi de puternică )n dra+ostea "a dezinteresată, a (ost iruită de ură, )năuşită de nişte oameni păcăto

şi nevrednici, dacă a su(erit cel mai mi-zerail eşec )n năzuinţele "ale idealiste, dacă *ceastă 1iinPreacurată, Care era a(lată )ntr-o unire atât de strânsă cu "tăpânul lumii, ca 1iu al *cestuia, şi slu2ea doar %ui, a (ost condamnată de o 2udecată nedreaptă, c3inuită, (ăcută de ocară şi omorâtă cruce, iar Dumnezeu, (ără nici o compătimire, a )n+ăduit ca @l să piară acoperit de ruşine şi nu %proslăvit prin trium(ul Învierii, )nseamnă că nu eistă dreptate pe pământ, că nu eistă nimic curats(ânt )n această lume păcătoasă, murdară şi 2osnică

Dacă au )nvins Caia(a şi Iuda, este nimicit )nsuşi principiul dreptăţii *tunci, inele n-are niciputere şi nu va putea )nvin+e niciodată nedreptatea *tunci, răul e )mpărat le+iuit al vieţii *tunci, cruce s-a săvârşit ceva )n+rozitor# răul a trium(at asupra inelui )ntrupat, minciuna asup

adevărului, 2osnicia asupra măreţiei, mizeria asupra curăţiei, e+oismul şi ura asupra iuirii devotamentului dezinteresat <i atunci, după toate acestea, cine va mai crede )n iruinţa (inalăinelui şi dreptăţii0

Dar dacă Hristos a )nviat, )nseamnă că dreptatea şi inele s-au dovedit a (i mai puternice decât rău*tunci, Învierea %ui este c3ezăşia trainică a posiilităţii mântuirii oricărui om şi a iruinţei (inaledreptăţii pe pământ *tunci, putem crede că eistă Dreptul Budecător, că eistă dreptate, că eisine .ai mult decât atât, putem crede că 1iul ;mului va veni )ntru slava atălui "ău şi va răspl(iecăruia după (aptele sale



În (ine, Învierea lui Hristos este trium(ul nemuririi *ici viaţa a trium(at asupra morţii, şi putespune )mpreună cu *postolul# 5nde )ţi este, moarte, iruinţa0 5nde )ţi este, moarte, oldul0 6I Co?G, GG8

Dacă Hristos n-a )nviat, putem a(irma că le+ea morţii este de ne)nvins şi că moartea, până la urmurmei, nu va da drumul nimănui din (ălcile sale :-am avut )ncă nici un eemplu de iruinţă depliasupra morţii, şi c3iar dacă ştim cazuri de )nviere 6%azăr, (iul văduvei din :ain şi alţii8, aceas

iruinţă e doar vremelnică# moartea şi-a cedat victimele numai pentru o vreme, apoi le-a )n+3iţit dnou 1ără Învierea lui Hristos, ideea de nemurire rămâne pentru totdeauna su mare )ndoială - ddacă 1iul ;mului a )nviat şi nu a (ost )n+3iţit de moarte, )nseamnă că nemurirea nu este doar un vnu este doar o (antezie deşartă= )nseamnă că ea este cu putinţă )n veşnicie ca (apt real, şi )n aceasavem o c3ezăşie ne)ndoielnică şi pentru propria noastră nemurire - nemurirea tuturor (iilomeneşti= atunci putem crede că o să )nviem şi noi )n urma lui Hristos, drept care *postolul Pavela(irmă# Hristos a )nviat din morţi, (iind )ncepătura celor adormiţi Precum )n *dam toţi mor, aşa)n Hristos toţi vor )nvia, dar (iecare )n rândul cetei sale# Hristos )ncepătura, apoi cei ai lui Hristos,venirea %ui 6I Cor ?G,,-78

De aici treuie să tra+em şi concluzia următoare, ce are pentru noi o uriaşă )nsemnătate# dacă eisnemurire, )ntrea+a viaţă doândeşte un sens pro(und, ca perioada pre+ătitoare pentru veşnicviitoare Dacă nu eistă nemurire, viaţa nu este altceva decât o aeraţie, o asurditate ciudată, ne)nţeles

De ce, vom spune (olosind cuvintele apostoleşti, mai suntem şi noi )n prime2die )n tot ceasul0 em şi să mâncăm, căci mâine vom muri! 6I Cor ?G,7,78

Devine de )nţeles (antezia )ntunecată a unui scriitor necredincios, care s-a locat )n (aţa prolem

(atale# KPentru ce0 K"unt )n sicriu, scrie acesta, viermii )mi rod trupul, iar cârtiţa )şi sapă tăctunelul peste mormântul meu Ce linişte ciudată şi (ără noimă .erită să prie+eşti prin lumatâţia ani ca până la urmă să a2un+i )n acest loc )n(iorător0 .erită să treci prin nenumăratele c3inumorale şi (izice pe care le-am trăit eu de-a lun+ul vieţii mele doar pentru a cădea )n mâininecruţătoare ale morţii - această unică divinitate reală - care m-a aruncat cu ucurie răutăcioasă )ntunericul nepătruns al mormântului0 Care este scopul de ne)nţeles pentru noi pe care )l urmăreşnatura prin acest proces straniu al descompunerii0 De ce eu şi atâţia alţi muritori ne-am străduit acumulăm )n creierele noastre, de-a lun+ul )ntre+ii noastre vieţi, acest a+a2 de in(ormaţii, aceaso+ăţie de cunoştinţe0 *m studiat zece limi străine, am (ăcut şcoli )nalte, am cercetat muproleme ale ştiinţei omeneşti, c3eltuind pentru toate acestea o ener+ie nervoasă enormă *cu

trupul meu este )n mormânt 5nde s-au dus şi )n ce s-au pre(ăcut toate e(orturile mele0 *u pierit (ăputinţă de )ntoarcere 5n vierme uriaş s-a târât )n nara mea dreaptă şi, croindu-şi drum cu +reutaprin mucoasa um(lată, )n descompunere, a a2uns la materia nervoasă a creierului şi a )nceput pătrundă tot mai adânc )n ea, mâncând treptat şi divinele particule care cuprindeau preţioasecunoştinţe pe care le-am acumulat )n timpul vieţii .erită să te naşti, merită să trăieşti, merită munceşti după toate acestea0&

Aine)nţeles că nu merită dacă nu eistă )nviere, dacă nu eistă nemurire!

<i pentru cei ce nu cred )n viaţa viitoare nu eistă răspuns la toate c3inuitoarele )ntreări# KDe cePentru ce0& Doar )ntuneric, disperare, +roază

Însă Hristos a )nviat, şi pentru noi totul devine limpede, transparent, accesiil )nţele+erii PrÎnvierea %ui sunt dezle+ate toate prolemele privitoare la scopurile şi sarcinile vieţii 'iaţa nu meste Kdar zadarnic, dar )ntâmplător&, cum spune poetul, nu K+lumă deşartă şi prostească&, ci madar dat de 1ăcător omului - dat pentru ca acesta să poată atin+e (ericirea veşnică şi suprem

*ctivitatea noastră, slu2irea pe care o aducem aproapelui nu e ca munca Danaidelor, care umpleun vas (ără (und, nu este osteneala deşartă, (ără vreo năde2de de a-l (ace pe om (ericit cu adevărat,părtăşie la lucrarea lui Hristos, care treuie să se )nc3eie )n Împărăţia iuirii şi slavei dumnezeieşti

:ici măcar pătimirile de care este plină viaţa nu ne mai tulură, (iindcă )ncepem să )nţele+em aceste pătimiri ne pre+ătesc pentru viaţa (ericită )mpreună cu Dumnezeu, că viitorul )i va (ace pe cce su(eră acum nu numai să uite trecutul, ci să şi inecuvânteze acest trecut ca pe o cale spre ucurşi (ericire :ici măcar de moarte nu ne mai temem, (iindcă pentru noi ea este doar o trecere )n aviaţă, mai luminoasă, mai plină de ucurie - dacă, desi+ur, vom (i vrednici

Hristos a )nviat, şi ni s-au desc3is porţile Împărăţiei, care după căderea lui *dam şi a @vei (erecaseră )naintea omului Hristos a )nviat şi a intrat c3iar )n cer, ca să "e )n(ăţişeze pentru n)naintea lui Dumnezeu 6@vr , /8 :u mai rămâne decât să mer+em )n urma %ui

Hristos a )nviat şi ne-a dat o viaţă nouă, plină de puteri 3arice Partea ce ne revine e să ne (olosim puterile acesteaIată de ce pentru noi este un sens atât de pro(und, de tainic, de ucuros )n troparul "(intelor Paşti, care niciodată nu vom )nceta să )l repetăm# KHristos a )nviat din morţi, cu moartea pe moarcălcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!&

9din6 Sfântul =asile al ineşmei, "van4helia pentru omul modern! Învă ături din "van4helț

după 8arcu $ vol! ', "ditura Sophia, '3#):

Hristos a 1nviat<



P+rintele :asile :asila%he , Predi%+ la Învierea Domnului , Dumnezeu este lumin+

> Întru lumina *a vom vedea lumină> 6Psalmul QQQ' 8

1raţi creştini, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, totdeauna, pune prolema luminii *cum voreşte de lumina lui Hristos, acum toţi creştinii sunt c3emaţi de a veni să primească lumin

>veni4i de lua4i lumina> Iar prin cântările isericeşti suntem )ndemnaţi >ca luminaţi prăznuim> acest praznic al luminii > iua Învierii să ne luminăm popoare> e )ndemnul părintescAisericii A%um fie%are %reştin e un purt+tor de lumin+3 un f+%lier al lui Hristos

umina 5u%uriilor e 1n suflete3 ea str+lu%eşte 1n %ugetele milioanelor de %reştini şi,nv+lu1ntreaga lor fiin4+ 1n veşmntul luminilor

Întrea+a (ire e pre+ătită pentru această sărătorire a luminii *cum soarele iruitor scaldă )n lumişi )mrăţişează cu căldură )ntrea+a (ire, pe care o )mpodoeşte )n c3ip atât de minunat

Pe drept putem spune că s+r5+toarea Învierii e s+r5+toarea luminii În aceste clipe prăznutrium(ul luminii asupra )ntunericului, victoria vieţii asupra morţii După cum spune şi cântarisericească# >acum toate s$au umplut de lumină6 şi cerul şi pământul şi cele dedesu5t >

1raţilor, această revărsare de lumină, de strălucită ucurie şi de viaţă (ericită, desi+ur că ne vine la cineva :oi nu o aveam şi nici nu puteam să ne-o o(erim sin+uri, ci numai suspinam după e

Intru )nceput au avut-o primii oameni de la Dumnezeu, dar au pierdut-o, (iind depărtaţi din caupăcatului, de lân+ă *cel ce este lumina şi strălucire (ără de patimă

> Dumnezeu e lumină şi în "l nu este întuneric> 6I Ioan I, G8 ne spune sfntul apostol Ioan, ca)n avântul lui vulturesc, s-a )nălţat până la cele mai de taine )n(ăţişări ale dumnezeirii "l e lumina cea neînserată, pe care Îl proslăvesc veacurile cele (ără de 3otar Dumnezeu e spirit strălucitor , care se )nvăluie )n veşmânt luminos şi către care oc3ii omul

nu pot privi ine se apropie de această lumină strălucitoare, a>un4e şi el la rândul lui lumină, căt

care nu poţi să priveşti! .oise, după ce s-a coorât de pe muntele "inai, )şi )n(ăşura (aţa un voal, intru atâta-i strălucea (aţa, pentru care evreii nu puteau privi la el

 &umină din &umin

Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat >

1raţilor, dar Dumnezeu nu este numai lumin+ şi str+lu%ire 1n dumnezeirea Sa3 %i El e %reatorul luminii Ailia ne spune că, pe când >întunericul era deasupra adâncurilor, şi Duhul lDumnezeu se purta deasupra apelor, a zis Dumnezeu6 Să fie lumină6 şi a fost lumină! -i a văzDumnezeu că lumina este 5ună şi a despărţit lumina de întuneric> 61acerea I -/8 1umai un

care este el însuşi lumină, poate să creeze lumină, căci noi ştim că lumină din lumină e tot ceece avem! Iară noi nu putem da altuia decât ceea ce avem :e este doar prea ine cunoscu)nţeleapta zicere, care pe ază de eperienţă rezumă această constatare# din nimic nu iese nimÎnceputul, creatorul luminii )n univers e Însuşi Părintele luminilor, Dumnezeu

;rice creştin şi orice pământean, care a citit Ailia sau a auzit de cele cuprinse )n ea de la alţii,a(lat că Dumnezeu a %reat mai 1nti lumina În prima zi a creaţiei a (ăcut lumină 1raţilor, oaaceasta nu ne voreşte nouă de ceva mai mult, decât cele ce v-am spus până acum0 Desi+ur că dDumnezeu nu numai că este lumină, şi a creat lumină, dar şi iu5eşte în chip deose5it lumina! aceasta o putem vedea şi prin această )ntâietate de care se ucură lumina )n ordinea creaţiei .)ntâi a (ăcut lumina şi apoi tot ceea ce )mpodoeşte acest univers <i, după ce a creat acest minuncosmos, pre+ătit pentru re+ele creaturii, l-a (ăcut şi pe om :ici nu se putea o ordine mai (ireasdecât aceasta, ca re+ele universului să intre deodată )n palatul şi )mpărăţia sau toţii ştim că omului, spre deose5ire de întrea4a creatură, Dumnezeu i$a suflat viaţă din viaSa! Din spiritul lui Dumnezeu s$a dat şi omului viaţa prin suflare, la creaţie! Sufletul, vianoastră, este scânteie din spiritul divin! 1oi ştim că EDumnezeu e spiritE! Iar noi, atât suntere4i ai firii, întrucât avem viaţa, avem acest spirit dumnezeiesc! ăci din momentul în caz5oară de la noi această suflare dumnezeiască, trupul se dă firii! 8oartea pentru noi este

pedeapsă, dată pentru păcat! =iaţa e o 5inecuvântare! Sufletul viu stăpâneşte firea, îi dstrălucire, şi o înfăţişează în toate frumuseţile ei!

'iaţa prin ecelenţă o )ntrupează *cela care ne-a dat-o, Dumnezeu Iar atunci când am pierdutprin păcat, tot Dumnezeu ne-o dă iarăşi prin Învierea "a Până la Învierea lui Hristos, odată cu trupşi su(letul era pierdut, (iind dat muncilor veşnice, )n )ntunericul pedepselor Cu venirea şi ÎnvierDomnului nostru Iisus Hristos, noi am redoândit viaţa cea veşnică pe care să o petrecem

Părintele luminilor Pentru noi 7ntuitorul este numit >uvântul vieţii > El e soarele sufletelnoastre El e lumina vie4ii E 1ns+şi via4a

;mul (ără Dumnezeu 3ălăduieşte )n )ntuneric şi )n imperiul morţii Ceea ce este cerul şi soarepentru pământ, aceea e Dumnezeu pentru su(letul omenesc Proa o avem )n viaţa omenirii dinainde venirea .ântuitorului şi )n acea din zilele noastre ;ri de %te ori nu d+m as%ulta1nv+4+turilor lui Dumnezeu3 de attea ori p+%+tuim Păcatul nu este socotit decât ca o pată caacoperă su(letul nostru <i având )n vedere aceste )ndepărtări de la voia lui Dumnezeu, noi spunede omenirea dinainte de Domnul nostru Iisus Hristos, că ea a orecăit )n noaptea păcatelor

*ceste pete ale păcatului, noi creştinii le şter+em prin aina "( Aotez Aaia otezului dă din noaleaţa şi strălucirea nevinovăţiei su(leteşti <i ca o mărturie a acestei lumânări su(leteşti n)mrăcăm pe cei de curând otezaţi )n crizma alelor )n(ăşări Iar cine )şi pătează din nou cu păcaacest veşmânt su(letesc, nu-şi poate şter+e aceste pete decât prin "( aină a .ărturisirii

Pentru noi3 %reştinii3 p+%atul e 1ndep+rtarea de Dumnezeu3 e 1ndep+rtarea de lumina vie4ii

Iat+ pentru %e lupt+ Sfnta noastr+ Giseri%+3 %a ori%are p+mntean s+ fie un fiu al luminpentru %+ numai astfel poate s+ fie un adev+rat fiu al P+rintelui din %eruri3 %are e via4a %

adev+rat+Iată, pentru ce îndemnul nostru de orice clipă este ca noi creştinii să um5lăm în lumină, ca nişfii ai luminii!

( um5la în lumină înseamnă a fi cu Hristos, a cărui strălucită lumină a Învierii &ui o săr5ătoriastăzi! (ceasta ne$o spune Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos6 > "u sunt lumina lumii! el 8i urmează 8ie, nu va um5la prin întuneric, ci va avea lumina vieţii > 6Ioan 'III ?8

( fi cu Hristos înseamnă a fi împlinitor al învăţăturii &ui > De veţi rămânea în cuvântul 8eu, c

adevărat îmi sunteţi ucenici, şi veţi cunoaşte adevărul!!! şi de veţi păzi cuvântul 8eu, în veac nveţi vedea moartea> 6Ioan 'III 7? şi G?8, căci, >cuvintele care vi le 4răiesc "u, sunt Duh şi viaţă6Ioan 'I F78 Înv+4+tura lui Hristos e pinea vie4ii "ine are 1nv+4+tura ?iului lui Dumnezeu sfin4eşte şi se lumineaz+

n urm+tor al lui Hristos e un %reştin luminat3 plin de 5un+tate şi 1mpodo5it %u str+lu%itoavirtu4i @l e ucuria şi (ericirea unei societăţi ;rice (ace, ca pentru Domnul (ace În orice, e călăude inele şi (ericirea aproapelui şi de slava lui Dumnezeu

"reştinul fiind fiu al luminii3 toate le lu%reaz+ pe fa4+ %a dânsul nu-i nimic de taină, care urmărească nimicirea societăţii Potrivit )nvăţăturii .ântuitorului, ei toate le (ac la lumină, căci n-de ce se ruşina >ăci tot cel ce face fapte rele urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i svădească faptele lui, pentru că sunt rele! Iar cel ce face adevărul vine la lumină, ca să svădească faptele sale, pentru că în Dumnezeu sunt lucrate!> 6Ioan III -?8

Îndemnul pe care )l (ace "(ânta noastră Aiserică prin Sf Apostol Pavel, e ca >să ne purtă

cuviincios, ca ziua, nu dedându$ne la ospeţe şi 5eţii, la petreceri şi desfrânări, la certuri şi intri4i > 6om QIII ?78

<i creştinul, odată descătuşat şi sloozit su(leteşte din atâtea patimi, care-i ţintuiau (iinţa de ceea este 2osnic şi trecător, numai atunci )şi )nalţă (runtea către cele de sus şi-şi dă zor su(letului căDumnezeu din Ceruri "piritul (iindu-ne lier de păcatele care-l omoară, năzuieşte cu mulţi sorţi izândă pe căile luminilor idealurilor dumnezeieşti

a %reştin sufletul e mai de pre4 de%t 1ntreaga lume3 căci el mărturiseşte cu "( Carte# >e folosi omului de va do5ândi lumea toată, dar îşi va pierde sufletul său;> 6.at Q'I F8

*ceastă trăire )n spirit e trăirea )n lumină @ mi2locul de creare a tuturor valorilor lumii acesteia atculturale cât şi ale civilizaţiei reştinul e un om luminat, e un om iu5itor şi creator de cultură civilizaţie! Proa o avem că )n (runtea culturii şi a civilizaţiei omeneşti totdeauna stau popoarecreştine, iar când este vora să se civilizeze şi să (ie luminate popoarele pă+âne, prin creştinism (ace

%umina lui Hristos, străătând )ntunericul )ndepărtatelor nopţi su(leteşti )n care dormiteapă+ânătatea, a adus viaţă, cultură, civilizaţie, acolo unde (raţii se mâncau unii pe alţii Iar acolo unnecreştinii se (olosesc de cultură şi ştiinţă (ără conştiinţa morală a răspunderilor creştineşti, s-a a2u

la o sălăticie de nedescris# omoară oameni, distru+ toate operele şi instituţiile de cultură, nimicetot ceea ce )nalţă acele popoare @i ine, pentru tot su(letul ec3ilirat, nu poate (i o izăvire a acestpopoare decât tot prin lumina )nvăţăturii lui Hristos "reştinismul nu distruge3 %i el zideşte El nomoar+3 %i din %ontr+3 %+l+uza lui e deviza 7ntuitorului# >ca mai multă viaţă să dea, căpentru aceea a venit în lume>

1raţilor, calea, adevărul şi viaţa pentru întrea4a omenire nu e decât în Domnul nostru IisuHristos! &umina şi fericirea nu o putem avea din deplin decât de la el e ne$a creat! "l ne poate da întrea4a fericire după care suspinăm! "l ne poate da şi lumina strălucirilor, fiind "Însuşi lumină!

:ouă nu ne rămâne decât să mărturisim, dimpreună cu psalmistul, care a zis# >Prin lumina 6Doamne3 vom vedea lumin+>

Iar dacă vom (i ispitiţi să ne depărtăm de Domnul, să zicem şi noi ca Sfntul Apostol Petr>Doamne3 la %ine s+ ne du%em@ "uvintele vie4ii veşni%e 6u le ai3 şi noi am %rezut şi a%unos%ut %+ 6u eşti Hristosul3 ?iul Dumnezeului %elui viu> 6Ioan 'I F4-F8 <i prin ine nerăsărit nouă viaţă şi ne-am (ăcut (ii ai )nvierii noastre, atât )n veacul de acum, cât şi )n cel (ără d3otar, pe care cu nestrămutată credinţă )l aşteptăm *min

9din volumul EDumnezeu este &uminăE $ 7redici rostite la Iaşi între anii #2)$#2)2:

Hristos a 1nviat<

P+rintele Ia%hint al Putnei , Panegiri% la Învierea Domnului

M=eniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei învierii lui Hristos, că iată a venit prin ruc5ucurie la toată lumeaK 9*roparul Învierii:

1raţi creştini,

Hristos a înviat<

<i această ne+răită minune care s-a săvârşit pe muntele Jol+otei a străătut ca un (ul+er ţărcerului, a s(ărâmat zăvoarele iadului, a )n(ricoşat pe )n+eri, a rănit de moarte pe diavoli, a rucatapeteasma templului )n două şi cu puterea slavei ei s-a născut o lume nouă

Hristos a înviat din morţi<<i lumina )nvierii %ui a izvorât ca o văpaie din mormânt, s-a văzut de tot Ierusalimul, a trec3otarele Palestinei, a strălucit până la mar+inile lumii şi-ntru lumina slavei ei ni s-a dat o le+e nou<i această dumnezeiască minune a răsunat ca o trâmiţă )n ezna adâncului, a risipit pe cele vec3iscos la viaţă pe cei pierduţi rupând zapisul osândei şi pe ruina celor vec3i a )nălţat 2ert(elnic nou

• Ast+zi a 1nviat Hristos< <i această veste de iruinţă, pe care a adus-o )ntâi )n+erul mormânt, a străătut ca o să+eată străzile Ierusalimului, a cutremurat pe ar3iereii uci+aşi

)nspăimântat ătrânul templu şi trecând peste (runtea tuturor veacurilor, răsună iruitoare supra(aţa a tot pământul

• Ast+zi a 1nviat Hristos< -i această mare 5ucurie care s$a atins întâi de inima 8ari 8a4dalena a făcut pe în4eri să cânte în cer, pe apostoli să se veselească, pe uci4aşi fu4ă, pe păcătoşi să se întoarcă din nou la pocăinţă!

• Ast+zi a 1nviat Hristos din mor4i< <i )nviind @l, a vindecat pământul de ranele păcatelor+olit iadul de su(lete, a şters zapisul lui *dam a )ntărit credinţa )n lume, a sporit năde2dea

inimi, a unit su(lete, a )mpăcat conştiinţele, a uscat lacrimile şi a )nălţat su cer iserica nocu le+e nouă, ce s-a păstrat de credincioşi cu preţul vieţii lor• Ast+zi a 1nviat din mor4i 7ntuitorul lumii (stăzi s$a săvârşit împăcarea desăvârşită

omului cu Dumnezeu, a pământului cu cerul, a celor de >os cu cele de sus! (stăzi s$a făcuminune mare în Ierusalim! (stăzi Gol4ota a văzut lumină mare şi s$a înspăimântat, ostaşau văzut slava dumnezeirii şi s$au făcut ca nişte morţi, mironosiţele au văzut pe în4evestindu$le învierea şi s$au umplut de frică şi de nespusă 5ucurie!

*stăzi muntele Jol+otei a intrat )n istoria Aisericii şi a lumii )ntre+i *stăzi 1iul lui Dumnezcălătoria pe pământ a săvârşit

*el ce era pecetluit în mormânt de om dintru acesta a ieşit cu slavă.

*el spânzurat pe lemn de mâna omului a ieşit iarăşi să vindece ranele omului. *el vândut de păcătoşi cu treizeci de ar!inţi a fost cumpărat acum de 7iserică cu pr

de sân!e. *el ulit de !urile oamenilor este acum slăvit de mulţimea în!erilor. *ărturarii Îl vând, 7iserica îl cumpără. Ariereii Îl răsti!nesc ca pe un uci!aş, iar Domnul învie ca un dătător de viaţă. Evreii cu pietre Îl ameninţă, iar credincioşii cu inecuvântări Îl întâmpină. /oporul ales se leapădă de El, iar străinii şi neamurile Îl primesc. ;emplul Îl vinde cu ar!inţi, 7iserica Îl cumpără în dar. *ei ce au vorit cu Dumnezeu pe 6untele Sinai se leapădă de El pe munte

9ol!oteiR

Cât sunt de mari precuvântările )nvierii lui Hristos!

(stăzi /iul S$a proslăvit! (stăzi *atăl ne4răit Se 5ucură, astăzi Duhul Sfânt neştiut Se veseleşt(stăzi cerul în cor de în4eri cântă, pământul în 4las de 5ucurie prăznuieşte! *oate s$au îm5răcîn veşmânt de săr5ătoare! ele vechi au trecut, altele noi s$au făcut!

(stăzi Hristos a făcut 5iruinţă asupra lui =eliar! *stăzi iadul, prădându-se, se tân+uieşte= satanrănindu-se, se amă+eşte, iar lumea, mântuindu-se, cu mare ucurie prăznuieşte "e amărăşte iadul a rămas (ără porţi, dar se ucură aiul că nu mai are nevoie de porţi "e tân+uieşte templul dupcatapeteasmă, dar se veseleşte Aiserica că nu mai are nevoie de catapeteasmă Ierusalimul suspinpentru ce a (ăcut, iar creştinismul se ucură pentru ce a ieşit "ionul de mire lipsindu-se plân+e, i:oul "ion, cu Hristos lo+odindu-se, de-a pururi dănţuieşte *r3iereii, de ruşine umplându-

3ainele lun+i şi le s(âşie, iar .arele *r3iereu, cu 'eşmânt de lumină )mrăcându-"e, )n vestăpâneşte

;3 %t sunt de sl+vite minunile 1nvierii lui Hristos< Căci astăzi 3lamida )mpărătească at2ocoreşte de cămaşa cea de in, coroana cea de aur de cununa cea de spini, palatul lui Irod mormântul lui Hristos, mândria omei de smerenia Domnului, veşmintele ar3iereilor de +iul+iuri.ântuitorului

*stăzi templul se +oleşte, iar sânurile Aisericii se umplu de (ii *stăzi "ionul pierzând comoară 2eleşte, iar noi, a(lând .ăr+ăritarul, prăznuim Ierusalimul şade )n doliu, iar noi )n 3aine ale Hristos ne veselim Deci )n zadar se mai tulură ătrânii şi ar3iereii, )n zadar se mânie ătrântemplu, căci dincolo de "ion clopotele )nvierii lui Hristos răsună iruitoare )n mii de iserici, pânămar+inile pământului, vestind tuturor minunea ce s-a săvârşit pe muntele Jol+otei @i se mânie pentru că s-au )nşelat, ci pentru că nu au reuşit )n răutatea lor Căci au semănat ce nu au vrut, iar nam cules ce am dorit *u semănat spini, iar noi am cules cununi de pietre scumpe *u semănat raşi durere, iar noi am cules deplină vindecare *u semănat moarte şi lestem, iar noi am cules viaţăinecuvântare ât de mari sunt isprăvile învierii lui Hristos<

'eniţi deci, popoarelor, să lăudăm )nvierea lui Hristos 'eniţi, credincioşilor, să cântăm şi să ucurăm de minunea )nvierii Domnului *stăzi toate +urile cântă, toate inimile saltă, toţi oc3prive+3ează, toate urec3ile se des(ătează *stăzi clopotele mai (rumos ca oricând sună, )ncepând dmiezul nopţii şi duc departe, )n (iecare colţ de sat şi de ţară, ucuriile )nvierii lui Hristos *stăzi tomul se veseleşte# şi săracul şi priea+ul şi (lămândul şi olnavul Căci ranele se uşurează, durerse potolesc, năde2dile se )ntemeiază, lacrimile din oc3i se usucă, ucuriile şi speranţele omului capde capăt se lea+ă şi scară la cer )ntăresc (iinţei omeneşti

*stăzi satele iau veşmânt de sărătoare, natura )ntrea+ă )nverzeşte, tulurările, străzile se potoles(rământările materiei ruşinându-se tac, mările se liniştesc, săltările patimilor se opresc, prăvăliplăcerilor se )nc3id, râsurile se domolesc iar isericile lui Dumnezeu, adunându-şi (iii lor, cuinimă şi cu o limă slăvesc Paştile Domnului cele prea slăvite

"ă se ucure (ăptura, căci astăzi s-a izăvit= să se veselească omul, căci astăzi trupul i s)ndumnezeit= să salte toată lumea, căci acum s-a mântuit "ă ia )ndrăzneală păcătosul, că iertarea dpământ a răsărit "ă se ucure tâl3arul, că s-a izăvit de moarte Aucură-te, :azaret, că pe 1iul %-adăpostit Aucură-te, Jalilee, că tu pe Domnul %-ai ţinut :u te tân+ui, "amarie, căci "amarineanlumii acum a )nviat 'eseleşte-te, 1ecioară, că 1iul tău prin )nviere .ântuitorul lumii "-a arătat I

voi, s(intelor (emei, nu mai amestecaţi cu miresme şi aloe, căci astăzi +iul+iurile sin+ure s-au arăta

7ucură-te, munte sfânt, căci tu ai văzut lumina întâi. 7ucură-te, dumnezeiesc mormânt, căci de acum toate limile creştinilor te vor lăuda. 7ucură-te, sfântă *ruce, căci de azi toate uzele cu evlavie te vor săruta. 7ucuraţi-vă, săracilor, veseliţi-vă, olnavilor, mân!âiaţi-vă, străinilor, flămânzilneamurilor, popoarelor, căci astăzi a înviat 6ântuitorul şi Doctorul şi "zăvitorul sufletelnoastre.



-i voi, sfinţilor apostoli, ce mai staţi ascunşi în casă; =ă temeţi poate de arhierei; Dar ace)n+roziţi, nu ştiu cum ar ascunde minunea )nvierii =ă înspăimântaţi de 7ilat; Dar el )nsuşi, auzide )nviere, stă uimit, cuprins de (rică 8ai mult vă poate păzi un lacăt încuiat decât mâna elînviat din morţi; Sau nu ştiţi ce s$a întâmplat pe muntele Gol4ota; =oi sin4uri sunteţi nemerniîn Ierusalim; %ăsaţi dar (rica, s(ărâmaţi uşa cea )ncuiată Ieşiţi la propovăduire, pescari ai lumii! 'aşteaptă Ierusalimul nedumerit 'ă caută Jalileea neamurilor Ieri3onul şi Damascul suspină duvoi *sia şi @uropa )ntreaă de voi "amaria şi Cipru, .acedonia şi *3aia şi toate popoarele lum

vor să vă vadă, să urmeze cuvântului vostruIeşi4i3 Apostoli3 la propov+duire şi spune4i tuturor minunea 1nvierii lui Hristos 'ă aşteap)nţelepţii *tenei, voievozii şi )mpăraţii şi )nşişi cezarii omei vor să vă audă vorind!

-i iată că minunea s$a făcut! Hristos a înviat, 7escarii în lume au plecat! 7opoarele au crezCezarii s-au smerit, )nţelepţii *tenei loc pescarilor au (ăcut 1ilozo(ii au ascultat, capiştile s-risipit Aiserici măreţe s-au ridicat Învierea peste tot s-a crezut şi toată lumea a sc3imat Cele vers-au uscat şi altele noi au răsărit Cele )nţelepte s-au tâmpit şi altă )nţelepciune s-a propovăduit Cepline s-au vărsat şi altă ăutură lumii s-a +ătit Cele alese s-au părăsit şi cele de ocară s-au cinst

oate s-au sc3imat, toate s-au )nnoit prin Înviere

Cele vec3i s-au lăsat şi altele noi s-au (ăcut emplul dormitează şi )n 2urul lui Aiserica nouă ridică %e+ea vec3e se )nc3ide şi alta nouă )n inimi ni se scrie *r3iereii nedumeriţi )n zadar mânie Aătrânii oosiţi de +ânduri mor, cărturarii dorm )n pridvorul lui "olomon, poporul alaţipeşte toropit de soarele cald al Palestinei, iar din tulpina lui răsare o lume nouă, un nou 2ert(elncu un aşezământ - creştinismul, Aiserica vie, @van+3elia dra+ostei! Cât sunt de mari isprăvi)nvierii lui Hristos!

5nde-ţi este, iadule, iruinţa ta0 5nde-ţi este, moarte, oldul tău0 5nde-ţi sunt, satano, slu+ile tal5nde-ţi sunt, Iudo, ar+inţii tăi0 5nde-ţi este, Caia(o, proorocirea ta0 5nde-ţi este acum, Ierusalimcinstea ta0 5nde-ţi este, templule, catapeteasma ta0 5nde vă sunt, ar3iereilor, veşmintele voastremeşteşu+urile voastre0 'eşmintele vi le-aţi s(âşiat, dar de Hristos nu aţi scăpat 5şile iadului s-s(ărâmat, slu+ile diavolului s-au iruit, răutatea cărturarilor s-a vădit, ar+inţii Iudei s-au risipmândria evreilor s-a smerit Cele din urmă s-au lăsat, altele noi s-au luat

În locul templului M 7iserica, în locul lui 6oise M Hristos, în locul lui David M Împăratul Slavei, în locul toia!ului lui Aron M *rucea, în locul =ertfelor de animale - sân!ele Domnului, în locul 0e!ii veci M Evan!elia împăcării, în locul muntelui Sinai M muntele 9ol!otei. În locul morţii M viaţa veşnică, în locul întristării M ucuria, în locul iadului M Jaiul desfătării.

7rin învierea Domnului toate s$au schim5at, s$au înnoit, s$au desăvârşit Cuiul s-a prădat, curs-a stricat, zidul s-a dărâmat, pasărea a zurat şi lumea s-a vindecat Cele de sus cu cele de 2os acus-au amestecat, orizonturile s-au unit, cerul cu pământul s-au )mprietenit, căci astăzi a )nviat IisHristos

Aăraţi ai Palestinei, )n zadar vă tuluraţi, )n zadar spre alte zări cu privirea căutaţi şi din alte ţări .esia )l aşteptaţi! "unt două mii de ani de când @l a venit, de când a )nviat din morţi :oi toţi %-a

văzut, ranele le-am pipăit, rupul %ui am mâncat, din "ân+ele %ui am ăut, Crucea I-am sărutÎnvierea i-am vestit oate mar+inile lumii cred Aisericile răsună de cântări, veacurile se pleaczările răspund )n ecou de veselie, căci astăzi a )nviat .ântuitorul lumii Cât sunt de mari minuniJol+otei! "t de mare este Dumnezeul nostru< Că %ine este Dumnezeu mare %a Dumnezenostru@ 6u eşti adev+ratul Dumnezeu3 "arele fa%i minuni<

Dar de teama slavei lui Hristos, (iii lui Israel O cu o ultimă putere O )ncă se )mpotrivesc *r3iereii mânie, cărturarii clatină din cap, (iii minciunii minciuni )nc3ipuiesc, ătrânii "ionului iar s(ătuiesc, iar se adună, se a+ită, 3otărăsc Ce 3otărăsc0 Cu minciuni să )ncuie *devărul, prcuvinte să le+e Cuvântul vieţii, cu ar+inţi să vândă minunea )nvierii lui Hristos $ -i sfat făcân

ar4inţi mulţi au dat ostaşilor &, ca aceştia să spună lumii că nu a )nviat Domnul, ci ucenicii %noaptea %-au (urat 6.atei 4, ?-?78 Ci )n zadar se c3inuiesc, )n zadar se a+ită, numără ar+inţşoptesc minciuni şi (ac s(at asupra Dreptului, căci nimeni dintre muritori nu mai poate ascunlumina )nvierii lui Hristos, pe care noi toţi am văzut-o şi o credem şi o mărturisim până la mar+inipământului

1raţi creştini, astăzi sunt Paştile Domnului cele mari şi prea slăvite <i asemenea unei mame caadună )n cămara casei sale tot ce are mai un pentru copiii ei, la (el şi Aiserica O maica noastră cde oşte O păstrează )n vistieriile sale pentru ziua aceasta tot ce are ea mai de preţ <i precum

mamă O când vine o zi de mare ucurie O scoate din dulapul casei cele mai alese unătăţi şi +ăteşmasă plină de veselie (iilor ei, asemenea şi @iserica noastră astăzi, în această zi de ne4răi5ucurie, îşi deschide cămările sale duhovniceşti şi întinzând ospăţ de aleasă prăznuire tuturfiilor ei, le pune înainte tot ce are ea mai 5un, tot ce are mai de preţ şi mai frumos6 cântările cemai alese, slu>5ele cele mai strălucite, 5ucuriile cele mai curate, veşmintele cele mai împodo5itpentru ca toţi creştinii să se desfăteze şi să se îndestuleze cu 5inecuvântările învierii lui Hristos!

%a acest ospăţ al credinţei suntem c3emaţi şi noi astăzi, iuiţi credincioşi, pentru ca )mpreună )n+erii să slăvim )nvierea şi să mâncăm Paştile Domnului

Deci, după cum ne )nvaţă şi Sfntul Ioan /ur+ de Aur, nimeni să nu lipsească de la acest mapraznic! 1imeni să nu întârzie, nimeni să nu ză5ovească! *oţi să se adune azi la Sfânta @iserictoţi să se 5ucure, toţi să prăznuiască, toţi să cânte învierea lui Hristos T şi cel sărac şi cel 5o4at cel simplu şi cel înţelept şi cel suferind şi cel sănătos, toţi să vină să vadă slava învierii &ui, slavca a Unuia născut din *atăl! 1imeni să nu fie trist, căci azi e ziua 5ucuriei! 1imeni să nu ftul5urat, căci astăzi împăcarea între cer şi pământ s$a întemeiat! 1imeni să nu plân4ă, căci astăIisus Hristos a şters toată lacrima de la toată faţa! 1imeni să nu mai um5le în întuneric, căastăzi şi &umina a 5iruit întunericul! 1imeni să nu sufere de foame, căci Hristos cu trupul Săne$a hrănit! 1imeni să nu mai zacă în pat, nimeni să nu se lenevească, nimeni să nu s

îndoiască, nimeni să nu se în4reuneze astăzi de somn, ci cu toţii T mici şi mari, tineri şi 5ătrâniveniţi la ospăţul lui Hristos, să ne veselim, să cântăm, să ne împăcăm!

Iată, toate sunt 4ata! Uşile deschise, făcliile aprinse, masă întinsă, ospăţul pre4ătit, viţel>un4hiat, 8irele înviat, pâinea este frântă, paharul plin de dumnezeiască 5ăutură, clopote5isericii sună, preotul în veşminte ne aşteaptă! =eniţi la 5iserică să mâncăm 7aştile Domnului$să 5em 5ăutura nouă, nu din piatră stearpă, făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii

care dăruieşte tuturor viaţă veşnică!(ţi postit, acum hrăniţi$văA v$aţi ru4at, acum 5ucuraţi$văA v$aţi trudit, acum odihniţi$văA v$apocăit, acum prăznuiţiA aţi suferit pentru Hristos, acum fiţi fericiţi, căci astăzi a învi8ântuitorul lumii!

*oţi 5ucuraţi$vă, toţi veseliţi$vă, toţi hrăniţi$vă din ospăţul cel mare al învierii Domnului nostrIisus Hristos! Iar dacă cineva dintre noi mai este încă întristat sau lipsit, 5olnav sau cu cinecertat, să mer4em în casa lui ca să$l mân4âiem, să$l hrănim, să$# împăcăm şi apoi, 5ătând la uşinimii lui, cu 4las plin de 5ucurie, aşa să$i cântăm6

Miua Învierii şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îm5răţişăm şi să zicefraţilorJ şi celor ce ne urăsc pe noiA să iertăm toate, pentru Înviere, şi aşa să stri4ăm6 Hristosînviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu$leJ9Slu>5a Învierii:!

(mi

9din6 7ărintele Iachint al 7utnei, "ditura @izantină, '33

Hristos a 1nviat<

P+rintele Arsenie Go%a 7oartea %are do5ndeşte Învierea



(proape n$aş putea spune când S$a smerit Dumnezeu mai mult înaintea omului6 când Srăsti4nit pe cruce, sau când S$a po4orât din slava &ui de Dumnezeu, întrupându$Se în 5iata fiomenească!

1ăcându-"e om se (ace carne, cu toate )nclinaţiile ei Dar Iisus n-a ascultat de ele de toate )nclinarsenzuală a (ost iruită, ca să treuiască a (i iruită şi de noi *ceasta se petrece )n viaţă prne)ncetata lepădare de sine, prin crucea noastră cea de (iecare zi - cât aia de rămân zile neumri

de tristeţe - şi desăvârşit se iruie prin moarte *şa se restaileşte temelia cea străvec3ePrin moartea pe cruce trupul se puri(ică şi a2un+e epresie şi mi2loc direct al Du3ului dumnezeiesdevine adevărat trup spiritual al Dumnezeului-;m, )nviatot aşa şi noi, ne ru+ăm lui Dumnezeu să ne curăţească viaţa de )ntinăciune @l ne trimite câterăsti+nire )n (iecare zi, câte-o săptămână a patimilor, câte-o viaţă pe cruce, iar noi, )n nepricepernoastră, neştiind căile lui Dumnezeu, ne ru+ăm mai cu (oc să ne scape de cruce Iisus n-a (ăcut aşnici noi să nu (acem

"-ar putea spune că Iisus "-a născut pe cruce oată viaţa lui Iisus a (ost ca atare Iar din cea m

+rea cruce# moartea, a izucnit şi iruinţa cea mai mare# )nvierea, sau omorârea morţii Căci Iisusiruise )n viaţă= iar cu moartea "a, cea de ună voie a iruit-o şi pentru toţi oamenii, de la )nceputpână la s(ârşitul lumii

u învierea lui Iisus avem chezăşia că vom învia şi noi, ca Iisus, căci "l e începătorul, pentrnoi, în toate!*ltă mărturie a veşniciei noastre, mai tare ca aceasta, nu ne-a dat nimeni Poate că tocmai (iindcăcea mai tare, uluieşte oişnuitul )n care dormim, şi poate tocmai de aceea nu )ndrăznim să credem)nvierea noastră Iar (ără această credinţă, viaţa noastră parcă n-are sens, nici scop )n sine, tare

decolorată şi neliniştităCreştinismul se )ntemeiază şi dăinuieşte pe )ntemeietorul său# pe )nvierea %ui din morţi, ultimcuvânt

:oi suntem care de oicei cădem din creştinism, iar nu creştinismul :oi cădem, nu lisus .inciuiudeilor n-a surpat )nvierea lui lisus Dumnezeu nu cade Dar căzând noi din creştinism ni se pare a căzut creştinismul, ni se pare că a căzut altcineva nu noi

"unt (oarte strânse# moartea cu )nvierea .ultora li se pare că se isprăveşte totul cu mormântu

Creştinul )nsă )şi scrie pe crucea de la căpătâi# K*ştept )nvierea morţilor>

Credinciosul nu se teme de moarte, (iindcă a des(iinţat-o lisus lisus i-a sc3imat sensul, )ntorcândi alt(el rostul *cum, moartea pentru credincios e ultimul otez, ultima curăţire a vieţii

"untem )n +ândirea s( Pavel, spunând că otezul nostru, prin care am intrat )n creştinism, desăvârşeşte cu otezul cu care s-a otezat lisus= şi că s(ânta noastră )mpărtăşanie se )mplineşte pa3arul pe care ?-a ăut lisus

"pre aceste s(ârşituri# Aotez şi Pa3ar, - convin+eri ca munţii -, (ireşte că treuie nevoinţă, treuvirtuţi Dar unde s(ârşesc virtuţile= unde duc 0

@le nu sunt scopuri )n sine :u urmărim virtuţile pentru ele )nsele= ele sunt mi2loace pentdoândirea *devărului <i Dumnezeu e *devărul

*şa )nţelese virtuţile, cu acest rost urmărite, ele duc pe om până la moartea pentru *devăr, ceea ce

)nviere Că a-ţi prime2dui viaţa pentru Dumnezeu şi oameni, nu poate (i moarte, c3iar trecând prea, ci cu atât mai vârtos )nviere şi ucurie a )nvierii

De ce nu ne temem noi de moarte ; 7entru a răspunde la între5area aceasta mă folosesc învăţătura celui dintre sfinţi, 7ărintelui nostru 8aLim 8ărturisitorul, despre răsturnarrostului morţii! Sfântul ne învaţă că6 de unde, înainte de răsti4nirea lui lisus moartea erapedeapsă dată firii, după po4orârea lui lisus în împărăţia morţii, şi stricarea ei, lisus i$a răpit ptoţi morţii, care erau drepţii =echiului *estament, şi a întors moartea asupra ei însăşi, asuprpăcatului, şi nu mai mult asupra firii omului!

;mul a (ost renăscut )n lisus, iar morţii nu i s-a mai dat decât păcatul lui

Primul dintre oameni care a (ost sustras morţii, a (ost tâl3arul de pe cruce, care a intrat )n )mpărăţ'ieţii Kastăzi> 6- Kvei (i cu .ine )n ai!>8 adică din )nsăşi această viaţă

Cu stricarea )mpărăţiei morţii, cu desc3iderea )mpărăţiei Cerurilor, sensul morţii s-a sc3imat, dino pedeapsă )ntr-o ine(acere De acum moartea nu mai e o pedeapsă dată (irii, ci o pedeapsă dapăcatului - Iar la aceasta ne )nvoim din toate puterile De aceea nu ne temem de moarte Dacă vianoastră a (ost o viaţă a lui lisus, nici moartea noastră nu va (i deoseită Căci zice s(ântul Pave

*oţi cei ce vor să trăiască viaţa în Hristos, pri4oniţi vor fi <EDar credinţa a (ost superioară celor mai )n(ricoşate c3inuri ;r+anic, c3inuri de moarte, )n+rozitoase dovedeau neputincioase )n (aţa vieţii s(inţilor @i nu mureau când voiau muncitorii, ci când voDumnezeu *şa ca şi lisus# că deşi oricare dintre c3inurile prin care a trecut, omeneşte puteau să-scoată din viaţă, totuşi a supravieţuit tuturora, şi a murit când a )mplinit toate cuvintele +răite prProoroci Precum la lisus aşa şi la s(inţi vedem, de nenumărate ori, această superioritate a credinţasupra morţii, când mucenicii supravieţuiau (ocului, strivirii )ntre pietroaie, mutilărilor celor m)n+rozitoare, treuind - spre a pune capăt ruşinii pe care o mâncau pri+onitorii - să le taie capul csaia

*ot şirul sfinţilor mucenici au 5iruit moartea, că i$au ştiut neputinţa şi n$au fu4it de ea, cânîmpre>urarea le$a îm5iat$o! "i au 5iruit moartea, ca moarte!

Iată )n ce )nţeles primim moartea, ca o elierare, ca o ultimă spălare a vieţii, un câşti+ al morţii llisus şi o arvună a )nvierii "ale, premiza şi concluzia tuturor )nvierilor

Iată câtă )nviere e )n crucea noastră cea de toate zilele= câtă )nviere e )n săptămâna patimilor noastcare e viaţa aceasta toată Iar de vom (i vrednici şi de asemănarea cu Iisus, aceasta numai din acest

se dovedeşte

Deci viaţa noastră )n Hristos şi viaţa lui Iisus )n noi ne duc de la c3ip la asemănare, de la )nceppână la s(ârşitIar a trăi pe Hristos, e a învia din morţi< Slavă învierii *ale, începătura învierii noastre!

7rislop! '!I=!+

Hristos a 1nviat<

P+rintele Arsenie Go%a , Dup+ 1nvierea ta tneşte IisusF

Darul iertării păcatelor e mai mare decât darul minunilor, )ntrucât priveşte su(letul, pe când minunprivesc de oicei trupul ; iertare a su(letului, o curăţire a lui, uneori e o adevărată )nviere din morşi-i mai de preţ aceasta decât a tămădui un picior

1ără darul minunilor )ntre oameni ne putem mântui, dar (ără darul preoţilor, al iertării păcatelonimeni nu se mântuieşte Ce n-a dezle+at preotul pe pământ, aşa rămâne# nedezle+at nici )n C6.atei ?4, ?48 <i preotul nu te poate dezle+a dacă tu nu vii să-ţi mărturiseşti asupra ta păcatele taDe asemenea, preotul nu te poate dezle+a - ca oarecum cu sila - dacă nu-ţi dai )nsuţi toată silinţa da te dezle+a de toate năravurile tale rele

Iertarea păcatelor )nsemnează şi )ncetarea de a le mai (ace Iertarea păcatelor nu )nseamnă să spovedeşti mereu şi să le iei iarăşi de la capăt şi iar să le spovedeşti şi iar să le iei de la capCreştinismul mai e şi c3estiune de re(acere a voinţei Preotului )i treuie unăvoinţa voastră ca să(acă voinţa, să o (acă tărie de caracter, să o (acă simţire de oraz

;amenii umlă după (ăcătorii de minuni, (ie ei şi vră2itori Dar vă spun că minunea cea mai mare)nvierea vieţii tale pe temelia ei, Iisus Hristos= e )ncreştinarea vieţii tale *sta-i minunea cea mmare - K)nnoirea vieţii tale& - care ne stă cu adevărat la )ndemână şi ni s-a dat nouă, preoţilporuncă# Înviaţi pe cei morţi! După )nvierea ta tân2eşte Iisus Ce )nsemnează aceasta, n-ar putea

ţi-o spună nimeni mai ine decât )nşişi cei ce au )nviat din moarte si+ură, ca dintr-un vis

9Din învăţăturile 7ărintelui (rsenie @oca $ Despre durerile oamenilor, vol! ), "ditura redinStrămoşească, '33, pp! +'$+):

Hristos a 1nviat<

P+rintele 6eofil P+r+ian , Despre Înviere

Când eram eu copil )mi aduc aminte - Dumnezeu să-i odi3nească pe ai mei pe toţi, că nu mai sunt lumea asta - că mama mea m-a trimis la unica mea să zic# >Hristos o )nviat, mama tana!> Hristos a )nviat, mam

tana!> *devărat că a )nviat! Hai să-ţi dau un ou> Cu asta mi-am )nceput credinţa )n Înviere, dar târziu am a2uns să-mi dau seama ce )nseamnă

@u când eram tânăr, şi mai ales când eram student la eolo+ie, mi-am propus să cercetez ce e scris@van+3elii despre Învierea Domnului Hristos şi să citesc )n 1aptele *postolilor ceea ce au scr"(inţii *postoli despre Învierea Domnului Hristos <i, până la urmă, mi-am dat seama că totuşi nuconvin+ător *dică noi avem in(ormaţie, dar convin+eri nu putem avea pe aza celor citite <i

(apt cred că nimenea nu a avut )ncredinţarea despre Învierea Domnului Hristos pe aza celor citdin @van+3elie De ce0 Pentru ca Învierea (iind mai presus de ceea ce poate aştepta cineva, na2un+e nimenea să se )ncredinţeze despre Înviere din in(ormaţie :ici din in(ormaţia @van+3elinici din in(ormaţia prin cuvânt, prin predică, ci a2un+e să se )ncredinţeze prin ceea ce s-a)ncredinţat cei care au a2uns să-şi spună# >Hristos a )nviat>, nu ca (ormulă, ci ca realitate, mărturisire de credinţă, şi aceia, de la )nceput, au a2uns prin puterea lui Dumnezeu "ă ştiţi că numDumnezeu ne poate )ncredinţa despre lucrurile dumnezeieşti

%a Paşti se spune# > Să ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind cu neapropia

lumina Învierii şi 5ucuraţi$vă zicând, luminaţi să$& auzim cântându$I cântare de 5iruinţă> ânpoate a>un4e omul să se încredinţeze despre Învierea Domnului Hristos; ând îşi curăţeşsimţirile, când se face receptiv pentru Învierea cea mai presus de lume, când îl învredniceşDumnezeu să fie încredinţat, nu numai informat, despre Învierea Domnului Hristos!

*ş vrea să reţineţi aceste lucruri şi mai ales (aptul că Învierea Domnului Hristos e mai presus lume, că Învierea Domnului Hristos e o taină, că Învierea Domnului Hristos nu o putem )nţele+e nu o putem primi ca adevăr decât )n măsura )n care .ântuitorul )nsuşi, .ântuitorul Cel )nviat, n)ncredinţează cum l-a )ncredinţat pe "(ântul *postol oma, cum l-a )ncredinţat pe "(ântul *postPetru, cum i-a )ncredinţat pe ucenicii de la .area ieriadei, cum i-a )ncredinţat pe ucenicii cu ca

"-a )ntâlnit )n ziua Învierii "ale, cum i-a )ncredinţat pe cei cinci sute care pe muntele din Jalileea au )ntâmpinat pe Domnul Hristos şi s-au )ncredinţat de Învierea %ui şi cum i-a )ncredinţat pe tooamenii care au mărturisit cu adevărat Învierea Domnului Hristos 7entru ca să ştiţi că până urmă toţi care credem în Înviere suntem martori ai Învierii Domnului Hristos! <i suntem martoai Învierii Domnului Hristos )n măsura )n care primim ca adevărat tot ceea ce ne spune "(ânAiserică ca realitate, deci şi că a )nviat străătând prin piatră, prin piatra de pe mormânt, şi căintrat prin uşile )ncuiate la apostoli, şi că a păzit )ntre+i peceţile şi a )nviat din mormânt aşa cum "născut din Preas(ânta :ăscătoare de Dumnezeu

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos nu este ceva separat de noi, ci este ceva care treuie să )ntâmple şi )n noi =iaţa unui creştin adevărat, a unui creştin 5otezat şi trăitor al "van4heliei esde fapt o viaţă în Înviere! 1oi am înviat împreună cu Domnul Hristos, trăim în Înviere, suntefiii Învierii şi avem în faţă înălţarea, suntem candidaţi ai înălţării la cer împreună cu DomnHristos şi aşteptăm înălţarea noastră la cer! Ca să a2un+em la )nălţarea la cer treuie mai )ntâi să )nălţăm peste lumea aceasta, să ne )nălţăm peste păcatele noastre, să nu mai admitem )n vianoastră nici un (el de lucru rău şi atunci )nălţaţi (iind peste păcate, )nălţându-ne prin virtuţi, putea2un+e şi la )nălţarea )mpreună cu Domnul nostru Iisus Hristos

;rtodoia nu este atât cu tra+ismul su(erinţei .ântuiorului, ci este cu ucuria Învierii ând ave5ucuria Învierii suntem în miezul CrtodoLiei!

Învierea lui Hristos este în centrul 4ândirii noastre!

.ântuitorul a vrut să punem accent mai mult pe Înviere C, nepricepuţilor şi ză5avnici cu inima

crede toate câte le$au spus proorocii, nu se cădea oare că Hristos să pătimească şi să intre întrmărirea &ui;> Deci noi ne )ntâlnim cu Hristos intrat >întru mărirea &ui > Celor doi .ântuitorul a pus )ntrearea# > 7entru ce sunteţi trişti;> Domnul Hristos nu vrea să stăm în întristare, ci vrsă fim în 5ucurie<

Hristos a 1nviat<

P+rintele 6eofil P+r+ian , Darurile Învierii

Darul cel mai deoseit, darul care izvorăşte din Învierea 8ântuitorului nostru Iisus Hristos, esiertarea păcatelor! 1ără iertarea păcatelor, nu pot (i trăite celelalte daruri ale Învierii

Sfntul Evanghelist Ioan, istoriseşte că Domnul Hristos, )n cea dintâi zi a Învierii "ale, a su(lpeste ucenicii "ăi şi a zis# > &uaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele le vor fi iertate şi cărora veţi ţine, vor fi ţinute>, deci iertarea păcatelor este )n le+ătură cu Învierea

<tiţi că Sfntul Ioan /ur+ de Aur, )n Cuvântul de la Paşti zice# > 1imeni să nu se tân4uiaspentru păcate, că iertarea din mormânt a răsărit >, şi asta pentru totdeauna, pentru toată viapământească, pentru cât va (i omul pe pământ, până la s(ârşitul lumii, pentru că până la s(ârşitlumii este şi putinţă de a păcătui, este şi darul de a ierta

el dintâi lucru care l$a spus Domnul Hristos după Înviere este cuvântul6 >Gu%ura4i,v+!> 5)ndemn la ucurie şi un salut, )n acelaşi timp :oi ştim că +recii din vremea aceea 6poate şi cei acum8 se salutau cu cuvântul >ucură-te!> *şa )ncât unii au şi tradus cuvântul acesta ca un cuvâde salut, dar poate (i şi un cuvânt de )ndemn la ucurie Când Domnul Hristos "-a )ntâlnit cu (ememironosiţe care se )ntorceau de la .ormântul +ol le-a spus# > @ucuraţi$vă!> 1u vă temeţi !> Pentru că ele au intrat )ntr-un (el de temere, le-a cuprins (rica şi atunDomnul Hristos le-a zis#> 1u vă temeţi !> Aucuraţi-vă şi nu vă temeţiSunt cuvinte spuse femeilor mironosiţe după Înviere, cuvinte din care înţele4em că DomnHristos vrea să ne 5ucurăm şi că din mormântul dătător de viaţă al 8ântuitorului izvoră5ucuria şi cura>ul, netemerea! Cura2ul este o virtute creştină, o virtute morală pe care cu toţii vois-o avem, pentru că numai aşa ne putem mani(esta credinţa noastră )n .ântuitorul, Care a zi> Îndrăzniţi! "u am 5iruit lumea> 9u din puterea noastr+ ne 5u%ur+m şi nu numai din puternoastr+ ne liniştim3 aungem la netemere3 %i %u autorul lui Dumnezeu şi mai ales pentr%redin4a noastr+3 %t+ o avem3 1n 7ntuitorul %are ne aut+ >*oate le pot întru Hristos, cel mă întăreşte>, scria Sfntul Apostol Pavel creştinilor din 1ilipi

*poi mai avem )ncă două daruri ale Învierii Domnul Hristos, după Învierea "a din morţi, de (iecadată când "-a )ntâlnit cu ucenicii "ăi, le-a zis#> 7ace vouă!> Cuvântul acesta, pace vouă, e un cuvâ

de salut al evreilor= evreii se salutau cu salom V pace Deci, Domnul Hristos nu numai că Isalutat pe ucenici cu cuvintele pace vouă, ci le$a şi dat pacea Domnul Hristos spune şi despucurie şi despre pace că sunt lucruri pe care @l le dă Înainte de "(intele Patimi, )n cuvântarea despărţire pe care a reţinut-o )n @van+3elia sa "(ântul @van+3elist Ioan, e scris că Domnul Hristoszis# > 7ace vă las vouă, pacea 8ea o dau vouă> 1u daruri cum dă lumea vă dau "u, ci o să dau pace, care$i mai presus de orice, dar şi prin care şi celelalte lucruri primesc valoare!

Despre ucurie, Domnul Hristos a zis# > Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea, şi va 5ucura inima voastră şi 5ucuria voastră nimeni n$o va lua de la voi > "-au ucurat ucenicii %-au văzut pe Domnul după Înviere, au primit pacea .ântuitorului după Înviere şi ast(el s-)mplinit cuvintele .ântuitorului dinainte de Pătimire

Avem patru daruri ale Învierii8 iertarea p+%atelor3 5u%uria3 netemerea şi pa%ea

<i )ncă unul, al cincilea - 5ine%uvntarea Domnul Hristos, după ce <i-a )mplinit aici, pe pămâncele pentru care a venit @l, (iul lui Dumnezeu, "-a )nălţat la ceruri inecuvântându-I pe ucenici

Ainecuvântarea este mare lucru= inecuvântarea arată )ntotdeauna unăvoinţă, inecuvântarea ara)ntotdeauna lăr+ime de su(let Pentru a primi inecuvântarea treuie să ducem o viaţă pe caDomnul Hristos s-o poată inecuvânta, o viaţă asemănătoare cu cea a ucenicilor, o viaasemănătoare cu cea a .aicii Domnului, pentru că )n radiţia Aisericii este că şi .aica Domnulu(ost la Înălţarea .ântuitorului, aşa cum a (ost şi atunci când Du3ul "(ânt s-a po+orât peste "(in*postoli

oate aceste ştiindu-le, e ine să ne cercetăm pe noi )nşine nu numai dacă (acem lucruri care nu potrivesc cu o viaţă s(ântă, ci să ne +ândim şi la darurile Învierii# )n ce măsură suntem oameni

ucurie, cu netemere, cu pace, )n ce măsură suntem oameni care suntem su inecuvântarDomnului nostru Iisus Hristos "ă ne cercetăm dacă suntem oameni care primim iertarea păcatelocare se dă la "(ânta "povedanie, )mpărtăşindu-ne cu dumnezeieştile aine care şi ele se dau spiertarea păcatelor, luând parte la slu2a "(ântului .aslu, care este tot spre iertarea păcatelor

Să ştim că, dacă vedem că nu avem 5ucurie, ceva nu e în re4ulăAsă ştim că, dacă nu avem pacea sufletului, ceva nu e cum vrea Dumnezeu, ceva nu$i rânduială!

Să ştim că, dacă n$avem cura>, dacă suntem cuprinşi de teamă, ceva e rău în eListennoastră, pentru că nu suntem în le4ătură cu 8ântuitorul care ne susţineA dacă vedem clucrurile nu mer4 aşa cum le doreşte Domnul Hristos, tre5uie să schim5ăm felul de

4ândi, de a lucra, de a acţiona în lumea aceasta!

În această zi de ucurie, care se continuă tot cu zile de ucurie, )n această zi de pace, care continuă cu alte zile care sunt dătătoare de pace, )n această zi )n care stăm cu sărătorire )n (a.ântuitorului Înviat, să ne +ândim la Domnul Hristos Cel Înălţat şi să ne +ândim la Du3ul "(ânCare şi @l este Du3ul "(ânt care dă ucurie Cu viaţa noastră, cu cele a+onisite de su(letul nostru, căutăm să (im oameni care pot da )ncredere celorlalţi oameni

( fi cu Domnul Hristos înseamnă a fi su5 5inecuvântare, a fi su5 iertarea păcatelor, a fi mar4inile păcii, în mar4inile 5ucuriei şi ale netemerii! Dumnezeu să ne a>ute<

Hristos a 1nviat<

Arhimandritul 6eofil P+r+ian , :ia4a 1n Înviere

Înalt Prea "(inţite Părinte .itropolit, stimaţi ascultători În ultima vreme, dacă m-a )ntreat cine

când vin la imişoara, am spus că vin )n mai, după "(intele Paşti <i iată că am a2uns aici )nainte vremea 3otărâtă de mine *m venit cu ucurie şi năde2dea ucuriei, aşa cum am venit de (iecadată până acum "unt la a opta cuvântare aici )n imişoara Pentru )ntâlnirea din seara aceasta mi spropus tema >'iaţa )n Înviere> *r (i vora despre viaţa cea nouă, )ntemeiată pe Învierea Domnulnostru Iisus Hristos, despre viaţa )nvăluită de Învierea .ântuitorului nostru, despre viaţa cu ÎnvierDomnului nostru Iisus Hristos, despre o viaţă izvorâtă din conştiinţa Învierii .ântuitorului nostIisus Hristos, despre viaţa )ntemeiată pe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos

Învierea 8ântuitorului nostru Iisus Hristos este pentru noi credincioşii o realitate pe care

trăim şi o săr5ătorim! Fânduielile @isericii noastre sunt făcute în aşa fel încât noi suntepătrunşi de credinţa în Învierea 8ântuitorului şi o trăim! ; trăim )n +eneral şi o trăim )n speciÎn special o trăim la "(intele Paşti când se spune# > iua Învierii, popoare să ne luminămA 7aştDomnului, 7aştileA că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne$a trecut pnoi, cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţă> <i# >erurile după cuviinţă să se veselească şi pământsă se 5ucure şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută, că Hristos a înviat, veselcea veşnică> %a "(intele Paşti totul e )n aşa (el rânduit )ncât se poate spune# > (cum toate lumină s$au umplut, şi cerul, şi pământul şi cele de dedesu5tA deci să prăznuiască toată făpturÎnvierea lui Hristos întru care s$a întărit > "unt cuvinte pe care s(ânta noastră Aiserică ni le pune)ndemână ca să )nţele+em că )nvierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos este o realitate pentru to

credincioşii, nu numai )n )nţelesul că ne +ândim la )nviere, ci )n )nţelesul că )nvierea .ântuitorulnu este numai )nvierea %ui, ci este şi )nvierea noastră

Dar Învierea .ântuitorului nu se prăznuieşte numai la Paşti, ci, cu câteva ecepţii, )n (iecaduminică de peste an /iecare duminică este un rezumat al 7aştilor, fiecare duminică nan4a>ează întru trăirea şi prăznuirea învierii 8ântuitorului nostru! %a slu2a de dimineaţă dduminici, la 5trenie, este rânduială să se citească din "(ânta @van+3elie părţi )n care este relata

)nvierea Domnului şi arătările de după ea După ce se citeşte din "(ânta @van+3elie despre )nvier.ântuitorului, urmează o alcătuire la s(intele slu2e care ne )ndeamnă la )nc3inarea ce treuie săaducem )nvierii, şi ni se spune aşa# > Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm SfântulDomnului Iisus> @ste ine să reţinem cuvântul >Învierea lui Hristos văzând, să ne )nc3ină"(ântului Domnului Iisus>, adică nu ni se spune# auzind noi despre )nvierea .ântuitorului, ci ni spune >văzând> noi Învierea .ântuitorului De ce se spune aşa0 Pentru că credinţa noastră )nvierea .ântuitorului )nseamnă vederea )nvierii Cine crede )n )nvierea .ântuitorului nostru IisHristos vede pe Domnul Hristos Cel )nviat @ convins de (aptul că Domnul Hristos a )nviat, şi (iinconvins, vede )nvierea Credinţa ţine loc de vedere Deci >Învierea lui Hristos văzând, să )nc3inăm "(ântului Domnului Iisus>

S$au închinat oamenii şi înainte de înviere 8ântuitorului!Se spune de pildă că 6a!ii de la răsărit au căzut cu feţele la pământ şi s-au încin

/runcului "isus.Se spune că ucenicii, după ce Domnul Hristos a mers pe mare şi după ce a potolit furtuncare era atunci, fiind în coraie cu 6ântuitorul, au căzut în faţa 0ui şi s-au încinat şi au zi?;u eşti 2iul lui Dumnezeu?.Se spune despre un om din mulţime care s-a dus în faţa 6ântuitorului şi " s-a încinat 0ui,iar tânărul cel o!at s-a dus şi s-a încinat 6ântuitorului şi a vorit cu 6ântuitorul.

Deci )nc3inări aduse .ântuitorului au (ost şi )nainte de )nviere, dar )nc3inarea cea după )nvier)nc3inarea mironosiţelor de pildă, care au căzut la picioarele Domnului nostru Iisus Hristos şi le-cuprins şi s-au )nc3inat %ui, era alt(el de )nc3inare decât )nc3inarea celorlalţi dinainte de )nviere de aceea când spuneam EÎnvierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisusînseamnă că şi noi tre5uie să avem în vedere închinarea cea deplină din conştiinţa că DomnHristos cu moartea pe moarte a călcat!Domnul Hristos este 5nul Cel (ără de păcat După ce mărturisim dorinţa noastră de a ne )nc3in.ântuitorului, mărturisim totodată şi dorinţa de a ne )nc3ina Crucii .ântuitorului, care este simal 2ert(ei .ântuitorului şi care, ca simol al 2ert(ei .ântuitorului, este o amintire despre iuirea %urucii *ale ne închinăm Hristoase, şi Sfântă Învierea *a o lăudăm şi o mărim'orim cu .ântuitorul, Îi cinstim Crucea, deci 2ert(a, iuirea arătată )n 2ert(ă, şi apoi şi Învierea lăudăm şi o mărim> şi zicem mai departe >că *u eşti Dumnezeul nostru, afară de *ine pe altul nştim, numele *ău numim> =eniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristocă iată a venit prin ruce 5ucurie la toată lumea > *otdeauna 5inecuvântând pDomnul, lăudăm Învierea &ui, că răsti4nire ră5dând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricaÎn această alcătuire de la s(ânta slu2ă de dimineaţă din zilele de duminică noi arătăm că sunte

convinşi de )nvierea Domnului Hristos, că trăim din )nvierea Domnului Hristos, că prăznui)nvierea lui Hristos şi preamărim )nvierea .ântuitorului nostru

ot )n zilele de duminică, la aceeaşi s(ântă slu2ă, spunem şi un cuvânt adresat .aicii Domnului spunem aşa# > 7rea 5inecuvântată eşti 1ăscătoare de Dumnezeu /ecioară, că prin el ce Sîntrupat din tine iadul s$a ro5it, (dam s$a chemat, 5lestemul s$a pierdut, "va s$a mântumoartea s$a omorât şi noi am înviat! 7entru aceasta cântând stri4ăm6 5ine eşti cuvânt

Hristoase Dumnezeul nostru, el ce 5ine ai voit aşa, mărire ?ie> *ducem mărire .ântuitorunostru pentru că a inevoit să (acă tot ce treuie de (ăcut ca să putem (i si+uri de liertate, dliertatea de lestem, să (im iruitori ai iadului, să nu mai eiste pentru noi )ntunecare şi asuprisu(letească, dar cuvintele acestea le spunem .aicii Domnului# >Prea inecuvântată eşti :ăscătoade Dumnezeu 1ecioară - de ce0 - că prin Cel ce "-a )ntrupat din ine>, adică prin Iisus Hristos, snimicit iadul, s-a nimicit moartea, s-a nimicit lestemul, *dam a scăpat de păcat, @va s-a elierat ea <i noi )nşine )nţele+em )n alt c3ip moartea şi nu ne mai temem de moarte pentru că .ântuitornostru Iisus Hristos a iruit moartea De aceea aducem mărire şi .ântuitorului nostru şi aducecinstire şi .aicii Domnului

.ai departe vorind cu .ântuitorul, spunem# > Înviat$ai din mormânt Hristoase Dumnezeule le4ăturile iadului ai ruptA stricat$ai osânda morţii Doamne, pe toţi din cursele vră>maşulmântuindu$i, arătându$*e pe *ine (postolilor *ăi i$ai trimis pe ei la propovăduire şi printr$înşpacea *a ai dăruit lumii, Unule mult milostive> Îi spunem .ântuitorului nostru credinţa noastconvin+erea noastră, că @l care a )nviat, a dăruit pace celor ce cred )n @l, celor ce cred )n )nvier%ui <i a dăruit Domnul Hristos şi pace, şi ucurie, şi iertarea păcatelor, şi inecuvântare, şi toaacestea sunt roadele )nvierii

"ă ne aducem aminte de pildă de cei doi călători spre @maus care au vorit cu .ântuitorul pe cale

care s-au ucurat de prezenţa .ântuitorului şi care au mărturisit că era inima lor )ntru ei arzâncând le vorea .ântuitorul, cel )nviat, pe cale <i aşa au (ost cuprinşi de ucurie, )ncât s-au )ntors ceilalţi ucenici să le spună că Domnul Hristos a )nviat din mormânt

Sfântul Ioan Gură de (ur în cuvântul său de la 7aşti îndeamnă pe credincioşi să se îndulceasde ospăţul credinţei, să ia din 5o4ăţia 5unătăţii şi spune6 E1imenea să nu plân4ă pentru sărăcică s$a arătat împărăţia cea de o5şte! 1imenea să nu se tân4uiască pentru păcate, că iertare dmormânt a răsărit! 1imenea să nu se teamă de moarte, că ne$a iz5ăvit pe noi moarte8ântuitorului! ( stins$o pe ea $ adică pe moarte $ el ce a fost ţinut de aceea! 7rădat$a iadul ce S$a po4orât la iad! (mărâtu$l$a pe el fiindcă a 4ustat trupul &ui! -i aceasta mai înain

apucând Isaia, a stri4at6 QQIadul $ zice $ s$a amărât întâmpinându$*e pe *ine >os! S$a amărât cs$a stricat! S$a amărât că s$a 5at>ocorit! S$a amărât că s$a omorât! S$a amărât că s$a le4at! ( lutrup, şi de Dumnezeu s$a lovit! ( luat pământ şi s$a întâmpinat cu cerul! ( luat ce a văzut şicăzut întru ce n$a văzut! Unde$ţi este moarte 5oldul; Unde$ţi este iadule 5iruinţa; ÎnviatHristos şi tu te$ai surpat! Înviat$a Hristos şi au căzut dracii! Înviat$a Hristos şi se 5ucură în4erÎnviat$a Hristos şi viaţa vieţuieşte! Înviat$a Hristos şi nici un mort nu este în mormânt! Hristos înviind din morţi, începătură celor adormiţi S$a făcut! (celuia este slava şi stăpânirea vecii vecilor! (min!RRE Sunt urmările pentru credincioşi ale învierii Domnului nostru IisuHristos6 omorârea morţii, sfărâmarea iadului, cum zicem noi într$una din stihirile de la 7aş

E7răznuim omorârea morţii şi sfărâmarea iaduluiA şi lăudăm pe 7ricinuitorul, pe el Un

5inecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri şi prea măritE! Credem )n puterea )nvierii .ântuitorunostru Iisus Hristos şi de aceea o prăznuim, o sărătorim

Pentru noi )nvierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos este o realitate, o realitate aşa cum a (opentru ucenicii care %-au )ntâlnit pe .ântuitorul )nviat, o realitate aşa cum a (ost pentru (ememironosiţe care %-au auzit pe .ântuitorul spunând E@ucuraţi$văE şi E1u vă temeţiE 6.atei 4, ?8 Învierea Domnului Hristos este pentru noi o realitate cum a (ost pentru "(ântul *postol om

care a zis > Domnul meu şi Dumnezeul meu> 6Ioan ?, 48 Învierea Domnului nostru Iisus Hristeste o realitate cum a (ost o realitate pentru toţi cei care au venit )n le+ătură cu .ântuitorul c)nviat 1e 5ucurăm şi noi de învierea Domnului Hristos cum s$au 5ucurat ucenicii văzând că esDomnul, şi primim în sufletul nostru pacea pe care o dă 8ântuitorul şi pe care a dat$o ucenicilSăi când, după înviere, a spus6 E7ace vouă<E ! -i de fiecare dată când S$a întâlnit cu ucenicii lespus E7ace vouă<E 9&uca '+, ).A Ioan '3, '#! '.:! (ceasta este credinţa noastră şi temei pentruviaţă curată, pentru o viaţă sfântă! Învierea Domnului nostru Iisus Hristos intră în eListennoastră!

După ce ne-am convins de realitatea acestui (apt, pentru noi realitatea aceasta este o realitate, s

treuie să (ie o realitate sc3imătoare de su(let Întrearea este# cum poate cineva să a>un4ă să convin4ă că Domnul Hristos a sfărâmat moartea şi iadul, cum poate cineva să a>un4ă să fîncredinţat de adevărul că Domnul Hristos a înviat din mormânt; Pentru că cei care au a2uns mărturisească )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos, cei care au a2uns la convin+erea acesta n-a2uns dintr-o dată, ci mai )ntâi s-au )ndoit .ulţi s-au )ndoit "-a )ndoit "(ântul *postol oma, dar numai el s-a )ndoit "-au )ndoit şi ceilalţi ucenici Cei doi călători care mer+eau spre @maus şi ei spus# am auzit de la nişte femei din cercul nostru că ar fi văzut şi vedere în4erească mer4ând mormânt, şi au 4ăsit mormântul 4ol de trupul Domnului Hristos, şi că li s$a spus că Hristosînviat 6c( %uca /, -/8 @i spuneau aceasta ca o in(ormaţie, Îi spuneau .ântuitorului de ceea

se spune, nu de ceea ce credeau ei Pentru că dacă ar (i crezut, n-ar (i (ost )n )ntristare DomnHristos le$a şi spus6 E7entru ce sunteţi trişti;E @i şi-au mărturisit pricina )ntristării lor şi numdupă ce s-au )ntâlnit cu Domnul Hristos s-au convins de )nvierea Domnului Hristos oţi citim d"(ânta @van+3elie, sau putem să citim, relatările "(inţilor @van+3elişti despre )nvier.ântuitorului, dar aceasta )ncă nu este destul De ce0 Pentru că nu toţi care citesc relatările desp)nviere se şi convin+ despre )nviere Ci numai .ântuitorul cel )nviat ne poate convin+e pe ndespre o realitate mai presus de lume, despre >cea mai presus de lume Înviere a lui Hristos>

%ucrurile mai presus de lume, mai presus de (ire, nu pot (i )nţelese cu puterile (irii Jândiţi-vă cuvântul acela din @van+3elie rămas de la Domnul Hristos, care a (ost rostit către "(ântul *pos

Petru# >/ericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sân4e ţi$a descoperit ţie aceasta, ci *at8eu el din ceruri > 6.atei ?F, ?E8 1umai Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, darul lDumnezeu poate deschide sufletul şi$l poate face pe om încrezător în cele ce sunt mai presus fire, în cele ce sunt mai presus de lume! *şa )ncât şi noi, având credinţa )n )nviere, o avem de .ântuitorul cel )nviat <i dacă nu o avem, şi cine nu o are, )nseamnă că )ncă nu s-a )ntâlnit Domnul nici pe drumul care duce la @maus, nici ca (emeile mironosiţe )n prea2ma mormântului dcare ieşise .ântuitorul, nici ca "(ântul *postol oma care %-a mărturisit ca Domn şi Dumnezenici ca ceilalţi ucenici care totuşi au rămas o vreme )n )ndoială, dar care s$au convins atunci cân&$au auzit pe Domnul Hristos zicând > 7ace vouă> şi s$au învrednicit de 5inecuvântarea pe ca

le$a dat$o când S$a înălţat la cer! -i pentru că au primit acea 5inecuvântare, au putut să reverdin sufletul lor 5ucurie mare şi să fie în templu şi să laude şi să 5inecuvinteze pe Dumnezeu!

"timaţi ascultători, din clipa )n care cineva, crezând )n .ântuitorul nostru Iisus Hristos şi )n )nvier%ui, are această convin+ere că Domnul Hristos a )nviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, dacea clipă este +ata pentru o viaţă nouă, pentru o viaţă )n care se mărturiseşte )nvierea "(ânt*postol Pavel )n @pistola către omani are cuvinte )n care se arată taina sc3imării omului pr

Aotezul creştin <i anume, )n capitolul al F-lea al @pistolei către omani spune "(ântul *postPavel că noi ne-am (ăcut una cu @l, o tulpină ne-am (ăcut cu .ântuitorul prin Aotez, )n moartea %şi )n )nvierea %ui @otezul creştin este taina morţii cu Domnul Hristos, taina morţii omului vecşi taina învierii omului nou! > 7recum Hristos a înviat din morţi prin mărirea *atălui, aşa şi nsă um5lăm întru înnoirea vieţii > 6omani F, /8 zice "(ântul *postol Pavel :oi credem )n )nvierDomnului Hristos şi ne unim la )nvierea Domnului Hristos %a slu2a Aotezului aşa cumcunoaştem noi, )n Aiserica noastră drept măritoare, după ce cel nou otezat a primit Aotezul şiprimit şi aina 5n+erii cu "(ântul .ir, preotul vorind cu el )i spune# > @otezatu$te$ai, luminatu$tai, miruitu$te$ai, sfinţitu$te$ai, spălatu$te$ai în numele *atălui şi al /iului şi al Sfântului Duh*cesta este punctul de plecare al vieţii celei noi Cel nou otezat s-a luminat şi treuie să ştie că

luminat Cel nou otezat s-a miruit şi treuie să ştie că e miruit Cel nou otezat s-a s(inţit şi treusă ştie că participă la s(inţenia lui Dumnezeu Cel nou otezat s-a spălat şi treuie să ştie că a primcurăţirea su(letului Dar lucrurile care se )ntâmplă tainic sunt )mpiedicate de multe ori, sau su)ntunecate de multe ori de nepăsarea omului, şi atunci se a2un+e la un (el de )ntunecare, se a2un+e un (el de moarte su(letească, la un (el de lâncezeală, se a2un+e la un (el de nepăsare pentru că adau+ă iarăşi păcatele şi patimile, şi păcatele şi patimile duc la moartea su(letului

atăl (iului risipitor din pilda cu (iul risipitor, pe care eu aş numi-o mai ucuros pilda cu tatprimitor, când (iul său s-a )ntors spunea celor din 2urul lui# > Se cădea să ne 5ucurăm, că fiul meu

fost mort şi a înviat, a fost pierdut şi s$a aflat > Se cădea să ne 5ucurăm, că fratele tăacesta a fost mort şi a înviat, a fost pierdut şi s$a aflat > 6%uca ?G, / 78 Învierea din învierDomnului nostru Iisus Hristos este învierea care se realizează prin întoarcerea de la rău la 5inse realizează prin întoarcerea de la păcat la virtute, se realizează în special prin pocăinţă, careste în primul rând şi în mod special părăsirea păcatului! ând cineva părăseşte păcatul, câncineva socoteşte păcatul drept păcat, atunci ni se deschid perspective noi şi de înţele4ere şi dtrăire a unei vieţi superioare, a unei vieţi în care se mărturiseşte învierea 8ântuitorului nostIisus Hristos!

În @pistola către Coloseni, )n al 7-lea capitol, +ăsim cuvintele "(ântului *postol Pavel care)ndeamnă pe credincioşii care au )nviat )mpreună cu Hristos, deci pe credincioşii despre care poate spune >5otezatu$te$ai, luminatu$te$ai, miruitu$te$ai, sfinţitu$te$ai, spălatu$te$ai în nume*atălui şi al /iului şi al Sfântului Duh>, despre cei ce s-au (ăcut o tulpină )n moarte cu Hristostulpină )n )nvierea Domnului Hristos, despre aceia "(ântul *postol Pavel zice# > Dacă aţi înviîmpreună cu Hristos, căutaţi cele de sus> 6Coloseni 7, ?8 Semnul 1nvierii 1mpreun+ %u DomnHristos este %+utarea %elor de sus Cu+etaţi cele de sus> Înainte de a căuta ceva treuie să cu+eţi la ceva Prin urmarunul care a )nviat cu Domnul Hristos cu+etă cele de sus, caută cele de sus, >unde Hristos - zi

"(ântul *postol Pavel - Se află şezând de$a dreapta *atălui! ăci voi aţi murit şi viaţa voastră es

ascunsă cu Hristos în Dumnezeu> Pentru că s-a )ntâmplat aşa ceva, spune mai departe "(ânt*postol Pavel, treuie să >omorâţi mădularele voastre cele de pe pământ >, şi spune care suacestea# >desfrâul, necurăţia, patima, pofta rea şi z4ârcenia sau lăcomia, care este o închinare idoli! 7entru unele ca acestea vine mânia lui Dumnezeu asupra fiilor neascultării > &epădaţi deci şi voi toate acestea6 mânia, iuţimea, răutatedefăimarea, cuvântul de ruşine din 4ura voastră - şi adau+ă - şi lepădaţi minciuna, pentru că v$adez5răcat de omul cel vechi şi v$aţi îm5răcat cu omul cel nou> Dacă ne +ândim la aceste cuvin

ale "(ântului *postol Pavel )nţele+em că nu trăieşte )n )nviere şi nu trăieşte o viaţă din )nviere,viaţă )ntemeiată pe )nviere, omul care trăieşte )n păcate ca acelea pe care le pomeneşte "(ânt*postol Pavel, adică )n des(rânări, )n necurăţii, )n patimi, )n po(ta cea rea sau )n z+ârcenie şi lăcomie @ste )ncă )n moarte acela care (ace păcate ca acestea# mânie, iuţime, răutate, de(ăimarcare are cuvânt de ruşine şi cuvânt de minciună <i nu se opreşte "(ântul *postol Pavel numai atât, ci adau+ă şi cuvinte din care se vede că viaţa unui creştin care ştie de )nvierea DomnulHristos, viaţa unui creştin care trăieşte din )nvierea Domnului Hristos treuie să (ie o viaţă pozitivDe aceea zice "(ântul *postol Pavel# > Îm5răcaţi$vă ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiu5icu milostivirile îndurării, cu 5unătate, cu 5lândeţe, cu smerenie, cu îndelun4ă ră5daîn4ăduindu$vă unul pe altulA dacă are cineva ceva împotriva cuiva, precum Hristos v$a iert

vouă, asemenea să iertaţi şi voi! -i peste toate acestea îm5răcaţi$vă cu iu5ire, care este le4ătudesăvârşirii, şi pacea lui Hristos care covârşeşte toată mintea să stăpânească în inimile voastre>Iată, stimaţi ascultători, nişte lucruri care arată că cineva care crede )n )nvierea Domnului Hristosau )n Hristos cel )nviat, şi arată că nu-i destul să nimicim ne+ativele din viaţa noastră, ci treuie arătăm şi cele pozitive, cum e lândeţea, cum e unătatea, cum e smerenia, cum e )ndelun+rădarea, cum este )n+ăduinţa şi iertarea, cum este iuirea, şi dacă toate acestea se realizează, atunpacea lui Hristos stăpâneşte )n inimile credincioşilor Pace vouă> @ o (ă+ăduinţă pe care a )mplinit-o Domnul Hristos )nvierea "a, iar (ă+ăduinţa a (ăcut-o când a zis )n cuvântarea de despărţire# > 7acea 8ea dau vou

pacea 8ea las vouă, nu daruri cum dă lumea vă dau eu vouă> 6Ioan ?/, E8 Pacea şi ucurpentru că Domnul Hristos de (apt a (ă+ăduit şi ucurie ucenicilor "ăi când le-a zis# > (cestea vi spun, ca 5ucuria 8ea să fie întru voi, şi ca 5ucuria voastră să fie deplină > 6Ioan ?G, ??8 DomnHristos le-a şi dat ucurie ucenicilor "ăi după )nvierea "a, pentru că s-au ucurat ucenicii văzând Domnul "-au ucurat oamenii de .ântuitorul nostru Iisus Hristos şi )nainte de )nvierea %ui dmorţi, dar s-au ucurat de )nvierea .ântuitorului )ncă şi mai mult, s-au ucurat de @l după )nvier*cestvi le spun pentru ca ucuria mea să (ie )ntru voi şi ca ucuria voastră să (ie deplină> *şa ceva )ntâmplă cu omul care crede )n )nviere, cu omul care se )ntemeiază pe )nvierea .ântuitorului nostIisus Hristos, cu omul care a scăpat de puterea păcatului care este pricină de moarte, pentru că pla

păcatului, spune "(ântul *postol Pavel, este moartea >e roade aveaţi atunci când eraţi neştiinţă;> )ntreaă "(ântul *postol Pavel )n @pistola către omani, > Foade de care acum vă esruşine> 6omani F, ?-78 De ce0 Pentru că cei ce (ac unele ca acestea sunt vrednici de moartplata păcatului (iind moartea iar plata virtuţii (iind viaţa veşnică

1iecare dintre noi avem o viaţă (irească, o viaţă naturală Dar treuie să avem şi o viasupranaturală, o viaţă care porneşte din Dumnezeu, o viaţă care ne dă ceva din puterea lDumnezeu, din darul lui Dumnezeu, din lumina lui Dumnezeu

Săr5ătorile noastre toate sunt săr5ători ale luminii!

• :aşterea Domnului nostru Iisus Hristos aduce lumina cunoştinţei# > 1aşterea *a, Hristoa Dumnezeul nostru, răsărit$a lumii lumina cunoştinţeiA că întru dânsa cei ce slu>eastelelor de la stea s$au învăţat să se închine ?ie, Soarelui dreptăţii, şi să *e cunoască p*ine, Făsăritul cel de sus, Doamne mărire ?ie> zicem noi la sărătoarea :aşterii Domnunostru Iisus Hristos, pomenind de >lumina cunoştinţei >

• %a sărătoarea Aotezului Domnului nostru Iisus Hristos iarăşi pomenim de lumină şi zicem

> În Iordan 5otezându$*e *u, Doamne, închinarea *reimii s$a arătatA că 4lasul 7ărinteluimărturisit ?ie, /iu iu5it pe *ine numindu$*e, şi Duhul în chip de porum5el a adeverîntărirea cuvântului! el ce *e$ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminatiarăşi e vora de lumină - mărire ?ie> .ărire 9ie Doamne pentru toate câte au (ost la Aotemărire 9ie Doamne că e-ai arătat lumii şi lumea ai luminat > (rătatu$*e$ai astăzi lumizicem noi mai departe la Aotezul Domnului Hristos - şi lumina *a Doamne s$a însemn

peste noi, care cu cunoştinţă *e lăudăm! =enit$ai şi *e$ai arătat lumina cea neapropiată>• .ai vorim cu Domnul Hristos şi cerem lumină de la @l când zicem# >ămara

8ântuitorule o văd împodo5ită şi îm5răcăminte nu am ca să intru într$însa! &uminează$mhaina sufletului meu, dătătorule de lumină, şi mă miluieşte>

• În roparul din Boia cea .are vorim cu cuvinte ca acestea la s(ânta slu2ă şi zicem# > ânmăriţii ucenici la spălarea cinei s$au luminat - e vora de Cina cea de aină şi de spălar

picioarelor pe care le-a (ăcut-o Domnul Hristos ucenicilor "ăi - atunci Iuda cel răcredincios cu iu5ire de ar4int 5olnăvindu$se, s$a întunecat şi >udecătorilor celor fără dle4e pe *ine, Budecătorul cel drept, *e$a dat = - unii s-au luminat şi altul s-a )ntunecat - veiu5itorule de avuţii pe cel ce pentru aceasta - deci pentru )ntunecare - spânzurare şia4onisit; /u4i de sufletul nesăţios, cel ce a îndrăznit unele ca acestea asup

Învăţătorului, ela ce eşti spre toţi 5un, Doamne, mărire ?ie>• .ai departe, la "(intele Paşti, tot ca o lumină a )nvierii pomenim lumina când zicem

> &uminează$te, luminează$te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tinestrălucitA saltă acum şi te 5ucură Sioane, iar tu, urată 1ăscătoare de Dumnezeveseleşte$te întru Învierea elui născut al tău>

Învierea Domnului Hristos este prile> de luminare, de lumină, de lumină care izvorăşte dmormântul dătător de viaţă al 8ântuitorului, de lumina credinţei, de lumină care lumineazsufletele noastre şi ne fereşte de întunecarea păcatului, de întunecarea cu care s$a întunecat Iudcare s$a îm5olnăvit de iu5irea de ar4int!

•

%a "c3imarea la 1aţă a Domnului nostru Iisus Hristos iarăşi avem )n vedere lumina, lumin pe care a revărsat-o Domnul Hristos din (iinţa "a pe muntele "c3imării la 1aţă, pe .unteaorului, )n prezenţa a trei ucenici, Petru, Iacov şi Ioan şi )n prezenţa a doi din prooroc'ec3iului estament, .oise şi Ilie Schim5atu$*e$ai la faţă în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând ucenicilor *mărirea *a, pe cât li se puteaA strălucească şi nouă păcătoşilor lumina *a cea purur

fiitoareA - nu ne mulţumim să ştim că Domnul Hristos <i-a arătat mărirea "a )ntru lumină (ade ucenicii "ăi şi (aţă de cei doi prooroci din 'ec3iul estament, vrem şi noi păcătoşii

primim lumină din lumina %ui - pentru ru4ăciunile 1ăscătoarei de Dumnezeu, dătătorude lumină, mărire ?ie>

"timaţi ascultători, lumina 8ântuitorului nostru Iisus Hristos tre5uie să ne lumineze, luminînvierii &ui, lumina venirii &ui în lume, lumina izvorâtă din mormântul dătător de viaţă tre5usă fie o lumină şi pentru noi, o lumină care să ne depărteze de întunericul relelor, de întunericupăcatelor! *sta )nseamnă să ai o viaţă )ntemeiată pe )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos, să (iele+ătură )ntre viaţa noastră şi )ntre )nvierea .ântuitorului, să se )ntrepătrundă )nvierea .ântuitorucu viaţa noastră, cu o viaţă care să se arate mai presus de viaţa oişnuită 'orind )n zile

duminică cu Domnul Hristos, spunem uneori cuvinte ca acestea# >ând *e$ai po4orât la moartela ce eşti =iaţa cea fără de moarte, atunci iadul l$ai omorât cu strălucirea dumnezeiriiA iacând ai înviat pe cei morţi din cele de dedesu5t, toate puterile cereşti au stri4at6 Dătătorule dviaţă, mărire ?ie>

%ucrul acesta care s-a )ntâmplat )n istorie, care s-a )ntâmplat la vremea )nvierii Domnului nostIisus Hristos treuie să se )ntâmple şi pentru noi, pentru (iecare dintre noi 'iaţa cea (ără de moarte>, a murit, a primit moarte pentru noi >Când e-ai po+orât moarte, Cela ce eşti 'iaţa cea (ără de moarte, atunci iadul l-ai omorât>, ai nimicit iadul Iadul n

poate sta )mpreună cu aiul, nu poate sta lumina )mpreună cu )ntunericul 5nde e lumină nu)ntuneric, unde e )ntuneric nu e lumină, lumina covârşeşte )ntunericul, )l )nlătură Deci 'iaţa cea (ăde moarte care este Domnul nostru Iisus Hristos s-a po+orât la moarte şi atunci a zdroit iadulnimicit iadul <i unde e Domnul Hristos acolo nu este şi iadul, nu poate (i şi iadul Poate să (numai lumină, poate să (ie numai ucurie, poate să (ie numai pace <i asta se )ntâmplă pentoamenii care au a2uns la nepătimire, nepătimirea (iind izvor de pace

Sfântul 8arcu (scetul vor5ind despre pace zice că E7acea este nepătimireaE! 5nde-i nepătimacolo-i pace, unde-i pătimire acolo e )ntunecare, acolo-i zucium, nemulţumire, nelinişte, acolo nu

+ând de )nviere >*tunci iadul l-a omorât cu strălucirea dumnezeirii> Ceea ce s-a )ntâmplat istorie treuie să se )ntâmple şi )n noi 5nde-I Domnul Hristos de (aţă, acolo e liniştea şi ucuria, dacă Domnul Hristos este de (aţă, atunci iadul >s-a omorât cu strălucirea dumnezeirii> >Iar când )nviat pe cei morţi din cele de dedesut - şi asta s-a )ntâmplat când a )nviat Domnul nostru IisuHristos şi când i-a scos din )ntuneric şi din umra morţii pe cei ce erau ţinuţi )n )ntuneric şi )n ummorţii - atunci toate puterile cereşti au stri+at - uimite de măreţia .ântuitorului şi de (apta %ui )ndreptare, de )nviere a oamenilor -# Dătătorule de viaţă, mărire 9ie>

:oi spunem cuvintele acestea ca nişte cuvinte de ritual, dar treuie să le spunem şi ca nişte cuvincare se adeveresc )ntru noi "e adevereşte (aptul că Domnul Hristos a omorât moartea şi a s(ărâm

iadul "puneam mai )nainte cuvântul >Prăznuim omorârea morţii, s(ărâmarea iadului şi )ncepătualtei vieţi veşnice> "(ărâmarea iadului pentru noi, omorârea morţii pentru noi, sunt lucruri catreuie să (ie nişte realităţi până la acea măsură )ncât să nu ne temem de moarte, până la acmăsură )ncât să nu ne temem de iad, să avem )ncredinţarea că (iind Domnul Hristos )n noi, nu se papropia vră2maşii noştri de noi, după cuvântul de la Paşti# > Să învie Dumnezeu şi să se risipeasvră>maşii &ui, şi să fu4ă de la faţa &ui toţi cei ce$& urăsc pe "l > *ceasta treuie să se )ntâmpleviaţa noastră# să (u+ă răutatea, să (u+ă viclenia, să (u+ă toate c3ipurile răutăţii de la noi şi să (Domnul Hristos o realitate )n eistenţa noastră, şi atunci viaţa noastră trăieşte din )nvierea Domnunostru Iisus Hristos, atunci viaţa noastră este pătrunsă de )nvierea Domnului nostru Iisus Hristo

atunci viaţa noastră este o viaţă )n care nu mai are loc răutatea, ci )n care primează unătatea

7ateric se spune despre un părinte că din multa 5unătate nu mai ştia ce$i răutatea! ( a>uns măsura aceea încât nu mai putea să presupună răutatea! De ce; 7entru că a a>uns la îm5unătăţire sufletească!

*şa ceva se poate )ntâmpla - şi se )ntâmplă - şi cu noi, )n măsura )n care ne )munătăţim su(leteşt)n măsura )n care Domnul Hristos cel )nviat este lucrător )n noi Când Domnul Hristos este lucrăt)n noi, atunci (u+ vrăşmaşii noştri de +ând, vră2maşii noştri de simţire, (u+e )ndoiala, (u+e răutate

se depărtează tot ce este dătător de nemulţumire din su(letul nostru, şi asta se )ntâmplă mai alatunci când ne unim cu Domnul nostru Iisus Hristos )n "(ânta aină a @u3aristiei, când ncuminecăm cu rupul şi cu "ân+ele Domnului nostru Iisus Hristos, pentru că 1iul lui Dumnezcare "-a )ntrupat )n om, "-a (ăcut om rămânând mai departe Dumnezeu, 1ui al lui Dumnezeu,devenind şi (iu al omului * (ăcut aceasta )n istorie ca să se )ntâmple şi )n viaţa credincioşilor când ne )mpărtăşim cu dumnezeieştile aine ale .ântuitorului, atunci spunem )ntre altele# > Intră alcătuirea mădularelor mele, în rărunchi şi inimă! (rde spinii tuturor păcatelor mele! urăţeştmi sufletul, întăreşte$mi 4ândurile, încheieturile şi oasele! Îm5unătăţeşte$mă, curăţeşte$mluminează$mă, arată$mă sălaş numai Duhului *ău şi să nu mai fiu sălaş păcatului > a de foc să fu4ă de mine tot lucrul rău, toată patima

adică puterea .ântuitorului nostru Iisus Hristos să (ie ca un (oc care arde totul, care nimiceşte tot treuie ars, nimiceşte tot ce treuie nimicit Dacă se )ntâmplă aceasta )n viaţa noastră, s-a )ntâmplcuvântul# > Să învie Dumnezeu şi să se risipească vră>maşii &ui, şi să fu4ă de la faţa &ui toţi cce$& urăsc pe Dânsul >

"timaţi ascultători, )n (elul acesta )nţele+em noi o le+ătură )ntre viaţă şi )nviere, )ntre viaţa noastră)nvierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos, )ntre )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos şi )nviernoastră, )ntre puterea lui Dumnezeu şi neputinţa omului -tiţi că cel ce iu5eşte împlineşte, iu5irare darul de a împlini, de a da ceea ce lipseşte celuilalt! &e4ătura noastră cu Domnul Hristos es

o le4ătură de iu5ire, o iu5ire care se revarsă dinspre Dumnezeu spre om şi dinspre om sprDumnezeu! În "(ânta "criptură, anume )n @pistola I "oornicească a "(ântului @van+3elist Ioan esscris că > Dumnezeu este iu5ire> 6I Ioan /, 4 ?F8 Dacă Dumnezeu este iuire - şi Dumnezeu de (aeste iuire - )nseamnă că şi omul treuie să (ie iuire <i Dumnezeu care este iuire "e revarsă cătom şi omul care se sileşte să (ie iuire - şi )n măsura )n care este iuire - se revarsă către Dumnezeşi iuirea are darul de a )mplini Împlineşte ceea ce lipseşte Dumnezeu împlineşte ceea ce lipseşspre 5ine în viaţa noastră şi nimiceşte tot ceea ce este rău în viaţa noastră, iar noi prin iu5irenoastră ne revărsăm către Dumnezeu, şi atunci se face o prietenie între om şi Dumnezeu! :u)ntâmplător că s(inţii sunt numiţi >prieteni ai lui Dumnezeu> De ce0 Pentru că Dumnezeu vrea aiă prieteni )ntre oameni <i pentru că omul vrea să-% aiă prieten pe Dumnezeu <i se poa

)ntâmpla lucrul acesta, pentru că Dumnezeu (iind iuire vrea să-l cuprindă pe om, )l )nvăluie pe om"e revarsă spre om, şi omul Îl iueşte pe Dumnezeu după puterea lui şi )i iueşte pe oameni, iuirea e (ericire şi (ericirea este semn al unei trăiri superioare, a unei trăiri )n )nviere

1oi când ne împărtăşim cu dumnezeieştile *aine ne 4ândim şi la 8aica Domnului, şmulţumim şi 8aicii Domnului pentru 5ucuria de a ne fi întâlnit cu 8ântuitorul nostru IisuHristos în dumnezeiasca "uharistie! 7reasfântă Stăpâna meacoperământul, scăparea, mân4âierea şi 5ucuria mea, mulţumescu$ţi ţie că m$ai învrednicit a mîmpărtăşi cu 7reacuratul *rup şi cu Scumpul Sân4e al /iului tău! i tu care ai născut &umin

cea adevărată, luminează$mi ochii cei înţele4ători ai inimii mele! eea ce ai născut Izvor

nemuririi, înviază$mă pe mine cel omorât de păcat, 8aica Dumnezeului celui milostiv! urăţeştmi sufletul, sfinţeşte$mi 4ândurile, ridică$mă din ro5ia cu4etelor, dăruieşte$mi smerenie 4ânduri şi ridicare din ro5ia cu4etelor > Domnul Hristos cel )nviat )n viaţa noastră nu ne lastăpâniţi de +ândurile cele rele, nu ne lasă asupriţi de vreun c3ip al răutăţii şi ne dă putere )nvin+em toate )mpotrivirile, toate nemulţumirile, toate c3ipurile răutăţilor, ne )nvredniceşte să (imai presus de patimi şi asta )nseamnă nepătimire, şi unde e nepătimire e )nviere, unde e nepătimirepace, unde e nepătimire e ucurie, unde e nepătimire e inecuvântarea lui Dumnezeu @ste ceea

vă doresc din tot sufletul tuturor celor ce sunt de faţă, să a>un4eţi să simţiţi darul lui Dumnezedarul 8ântuitorului cel înviat, să avem cu toţii un izvor de putere din învierea Domnului Hristşi să fim şi noi înviaţi din morţi , >vii, sculaţi din morţi > 6omani F, ?78, cum zice Sfântul (post7avel, şi să facem mădularele noastre roa5e ale dreptăţii, roa5e ale curăţiei spre îndreptare spre sfinţire! Dumnezeu să ne a>ute<

=or5iţi$ne despre curăţirea 4ândurilor şi despre ru4ăciunea minţii!Curăţirea +ândurilor se (ace şi prin ru+ăciunea minţii Jândurile cele rele nu pot (i )nlăturate decprin +ânduri une, şi de aceea părinţii cei du3ovniceşti au rânduit o ru+ăciune scurtă care se repe

mereu )n minte, este vora de ru+ăciunea > Doamne, Iisuse Hristoase /iul lui Dumnezemiluieşte$mă pe mine păcătosul >, ru+ăciune care nu are un re+im anume, ci se poate (ace oriundeoricând, )n orice poziţie ar (i cineva, c3iar şi culcat )n pat şi mai ales noaptea când te trezeşti dsomn poţi să-ţi ale+i poziţia cea mai comodă şi să zici cu cuvântul +ândit >Doamne, Iisuse Hristoa1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul> Când se realizează ru+ăciunea aceasta )nţelesul că se )ndeseşte ru+ăciunea, se )nmulţeşte ru+ăciunea, atunci ai totdeauna un +ând paravade care se lovesc şi prin care se risipesc +ândurile cele rele ineva care se ocupă cu ru4ăciunaceasta are posi5ilitatea să se întâlnească cu sine însuşi, să$şi cunoască mizeria din suflet, să$cunoască înclinările de 4ând şi de simţire şi să se lupte împotriva lor, mai ales cerând a>utor de

Dumnezeu, pentru că mântuirea nu şi$o face omul ci i$o dă Dumnezeu omului care este interespentru mântuire şi care şi sin4ur se an4a>ează spre 5inele lui!

oate ale omului pornesc de la +ând, de aceea se recomandă ru+ăciunea aceasta pentru curăţir+ândului, şi +ândul se curăţeşte Sfântul Ioan Scărarul vor5eşte despre mai multe feluri ru4ăciune6 despre ru4ăciune întinată sau spurcată, despre ru4ăciune furată, despre ru4ăciunpierdută şi despre ru4ăciune curată! %a ru+ăciunea curată a2un+ cei nepătimaşi şi cei nepătimitocelelalte (eluri de ru+ăciune le au cei cu viaţă mai scăzută sau cei cu viaţă in(erioară, important essă te an+a2ezi )n ru+ăciune Aine)nţeles, lucrul acesta nu se (ace cu eclusivitate, şi nu se poate (acu eclusivitate De alt(el s(ânta noastră Aiserică are şi slu2e ale ru+ăciunii litur+ice 1iecare poa

avea un pro+ram de ru+ăciune, de ru+ăciune de dimineaţă, de ru+ăciune de seară, şi poate să (acăalt(el de ru+ăciune decât ru+ăciunea aceasta >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezemiluieşte-mă pe mine păcătosul> u+ăciunea aceasta se recomandă să (ie lipită de respiraţie# spune )ntre respiraţii >Doamne>, concomitent cu inspirarea >Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeuconcomitent cu epirarea >miluieşte-mă pe mine păcătosul> :u e asolut necesar aşa, nu e un (oldu3ovnicesc din această ritmizare, dar e pentru unii mai uşor aşa şi atunci se recomandă lucracesta Dar se poate (ace şi alt(el, se poate spune şi cu cuvântul vorit, se poate spune cu cuvânt+ândit (ără să (ie le+ată ru+ăciunea de respiraţie Important este să-ţi (ie mintea an+a2ată )n +ânduune, an+a2ată )n ru+ăciune

De alt(el să ştiţi că ru+ăciunea aceasta >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mpe mine păcătosul> nu este cea mai )naltă (ormă de ru+ăciune, este ru+ăciunea )ncepătorului urmă, mai )naltă este ru+ăciunea preamăritoare de Dumnezeu, de eemplu >Slav+ ie Doamnslav+ ie>, sau ru+ăciunea )n care zici >7are eşti Doamne şi minunate sunt lu%rurile 6ale şi nun %uvnt nu este de auns spre lauda minunilor 6ale>, sau >Sl+ves%u,6e Doamne %+ suminunat 1nto%mit>, ori >"t de minunate sunt lu%rurile 6ale Doamne3 toate %u 1n4elep%iune lai f+%ut> Însă )nainte de a a2un+e la izucnirile acestea de preamărire este ru+ăciunea aceas

curăţitoare, ru+ăciunea de toată vremea, care treuie urmărită mai ales )n vremea )n care mintea esnean+a2ată )n ceva Aine)nţeles că cineva care are preocupări de studiu nu poate să (acă ru+ăciunodată cu studiul, dar când mintea )i este lieră, când nu mai este preocupată de un anumit lucratunci poate să zică >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mipăcătosul> Dar asta cere şi o +ri2ă )n ceea ce priveşte primirea +ândurilor şi a impresiilor, adică nudestul să zici >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul> daprimeşti )n su(let ima+ini necurate, dacă mer+i )n mediu poluat moral, dacă nu ocoleşti pricinrăutăţilor, pricinile patimilor Dacă te a2uţi cu toate acestea atunci ru+ăciunea aduce şi curăţirsu(letului şi ucurie şi dar de la Dumnezeu

Însă Sfântul 8aLim 8ărturisitorul în Euvânt asceticE din /ilocalia volumul II spune Eru4ăciunea de toată vremea este a avea mintea pururea lipită de Dumnezeu cu multă dra4osşi cu dor, a atârna de "l şi a$ţi pune năde>dea în "l în orice ai face şi ţi s$ar întâmplaE! Prurmare "(ântul .aim .ărturisitorul nu vede ru+ăciunea ne)ncetată ca o simplă repetareru+ăciunii >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul>, ci mmult ca o stare su(letească de conştiinţă că mintea este lipită de Dumnezeu şi că omul atârnă cu toaale lui de DumnezeuÎn ce constă pre4ătirea pentru a deveni călu4ăriţă;Dra+ă, când vrei să (ii călu+ăr, ar (i ine să (ii călu+ăr )nainte de a (i călu+ăr Cineva zice căt

mine# >Părinte, şi eu sunt călu+ăr de rasă dar sunt (ără rasă, că sunt şi călu+ări cu rasă şi nu sunt drasă> Pre+ătirea ar sta )n aceea ca să duci o viaţă superioară acolo unde te +ăseşti până când - dacţi va rândui Dumnezeu - vei a2un+e şi la mănăstire Deci să iei parte la s(intele slu2e ale Aisericdupă posiilitate, să-ţi păzeşti mintea de +ândurile cele rele, simţurile de impresii necuviincioase, (ii )mplinitor al poruncilor lui Dumnezeu, dacă ai părinţi să (ii cinstitor de părinţi, iuitor de păriniuitor de oameni <i toate acestea te pre+ătesc ca să poţi a2un+e cândva şi )ntr-o mănăstire unde sţi )mplineşti rânduielile de viaţă călu+ărească

e e 5lestemul şi ce e 5inecuvântarea;Cred că nu treuie o de(iniţie a lestemului oată lumea ştie că lestemul este ceva ce aduc

nemulţumire, nelinişte, iar inecuvântarea este ceva care aduce ucurie, linişte, pace su(leteascAinecuvântarea o dă Dumnezeu şi de lestem se (ace vrednic omul prin păcatele lui Cine (apăcate, uitaţi-vă )n cărţile din 'ec3iul estament, )n special )n Deuteronom, %evitic, se spune pe cilestemă Dumnezeu şi pe cine inecuvintează Dumnezeu :e (erim de păcate, suntem sinecuvântare 1acem păcate, suntem su lestem

e este soarta, să luptăm sau nu împotriva ei;;amenii zic că >soarta-i ca moartea>, nu poţi să lupţi )mpotriva unor lucruri care nu depind de tinÎnsă o viaţă după voia lui Dumnezeu te scoate de su necazurile care vin peste oamenii păcătoşi "

ne (erim de păcate şi atunci scăpăm de necazuri Dacă nu ne (erim de păcate, nu putem avea linişt

su(letească, păcatul aduce nelinişte, nemulţumire, zucium su(letesc, e un (el de )nainte-trăireiadului "ă ştiţi că iadul )n "criptură nu se spune nicăieri că a (ost creat de Dumnezeu După cum spune că moartea n-a (ost creată de Dumnezeu, tot aşa nici iadul 1iecare om care e vrednic de ialăr+eşte iadul, este un constructor al iadului, după cum (iecare om care-i slu2eşte lui Dumnezlăr+eşte aiul :oi spunem la "(ânta %itur+3ie că eistă posiilitatea să )mplinim )mpărăţia lDumnezeu După ru+ăciunea de pre(acere a Cinstitelor Daruri spunem de ce anume cerem de Dumnezeu lucrul acesta, şi zicem# >a să fie celor ce se vor împărtăşi spre trezirea sufletului, sp

iertarea păcatelor, spre împărtăşirea cu Sfântul Duh, spre plinirea Împărăţiei erurilor, spîndrăznirea cea către *ine, iar nu spre >udecată sau spre osândă> Prin urmare, >spre plinirÎmpărăţiei Cerurilor>, adică să se mai adau+e oameni pentru )mpărăţia lui Dumnezeu ot aşa iadul )l lăr+im atunci când (acem cu osândă lucruri care ar treui să le (acem spre (olosul nostru

În postul "(intelor Paşti este o ru+ăciune )n care zicem către Dumnezeu să ne )nvrednicească să n)nc3inăm (ără osândă s(intei )nvieri, ceea ce )nseamnă că eistă şi posiilitatea să ne )nc3inăm cosândă Să zicem QQfraţilorRR şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru ÎnviereDacă nu iertăm, dacă nu iuim, atunci ne )nc3inăm cu osândă s(intei )nvieri a Domnului Hristo

"au )nainte de ru+ăciunea >atăl nostru> zicem# > -i ne învredniceşte pe noi Stăpâne, cu îndrăznirfără osândă, să cutezăm a *e chema pe *ine, Dumnezeul el ceresc, *ată, şi a ziceE E*atnostruE! De ce0 Pentru că se poate )ntâmpla să spunem cu osândă ru+ăciunea >atăl nostru>, )nţelesul că dacă nu iertăm +reşelile celor ce ne +reşesc nouă, dacă nu ne (erim de cel rău, dacă ne (erim de ispite, şi aşa mai departe, atunci cu osândă spunem ru+ăciunea >atăl nostru> şinumim pe Dumnezeu >atăl nostru> cu osândă, pentru că nu suntem (iii %ui, pentru că nu trăim (ii ai %ui :e putem şi )mpărtăşi cu osândă, că zicem > să ne împărtăşim nu spre >udecată saspre osândă> <i o (acem cu osândă atunci când nu părăsim păcatele, când o (acem cu (ăţărnicie, cazul acesta ni se (ac spre osândă lucrurile care nu ne sunt date spre osândă ci ne sunt date sp

(olos=ă ru4ăm să ne vor5iţi despre meditaţie!.editaţia este cu+etare la adevărurile de credinţă, cu+etare la +ândurile care ne ţin )n le+ătură cDumnezeu, este cercetarea de noi )nşine În ceea ce priveşte meditaţia, nu toţi oamenii sunt măsură să (acă meditaţie :oi nici nu suntem prea oişnuiţi cu meditaţiile, dar putem să adânciadevărurile de credinţă aşa cum sunt prezentate )n s(intele slu2e, să ne oprim asupra unor alcătude la s(intele slu2e, asupra unor ziceri de la s(intele slu2e Dacă ne oprim asupra lor şi apro(undăm, suntem de (apt )ntr-un (el de meditaţie, c3iar dacă meditaţia nu este o meditaţsistematică Important este să ne +ândim# un contet din "(ânta @van+3elie, de eemplu la (eme

păcătoasă, să ne +ândim la pilda (iului risipitor, să avem )n vedere di(eritele aspecte câte ne vin minte, şi asta de (apt este o meditaţie

=or5iţi$ne despre smerenie şi cu4etare!*dică poate despre smerita cu+etare "merenia este o virtute pe care treuie să o urmăreascredincioşii Sfântul Isaac Sirul spune că Edesăvârşirea este un adânc de smerenieE! 1iul Dumnezeu "-a (ăcut om )ntru smerenie, nu poţi să porţi c3ipul .ântuitorului )n su(let dacă nu smerenie În ce constă smerenia0 Smerenia constă în primul rând în supunerea cu mintea faţă dDumnezeu, în a$I slu>i lui Dumnezeu! "ă ne +ândim la "(ântul *postol Petru care nu avea smeren

adevărată când se )mpotrivea ca Domnul Hristos să-i spele picioarele, dar care a primit smerenia c

adevărată atunci când a zis către Domnul Hristos > Doamne, nu numai picioarele, ci şi mâinile capul >, când s-a supus cu totul .ântuitorului atunci a avut smerenie Smerenia este de două felursmerenia care vine din conştiinţa că ai făcut păcate, din conştiinţa păcatului, şi este şi smerencare vine din mulţimea virtuţilor! ;mul care a păcătuit are smerenia vameşului care zic> Dumnezeule milostiv fii mie păcătosului >, sau smerenia (emeii păcătoase care ştia că a păcătuitcerea iertare de la .ântuitorul, dar eistă şi o smerenie )mpreunată cu virtutea, cum este smeren.aicii Domnului care a zis, vorind cu Dumnezeu, >că a căutat spre smerenia roa5ei Sale, că ia

de acum mă vor ferici toate neamurile>, sau smerenia "(ântului Ioan Aotezătorul, care a spu> (cela - adică Domnul Hristos - tre5uie să crească, iar eu să mă micşorez >

Iar smerita cu+etare )nseamnă să te supui cu mintea lui Dumnezeu 7ărintele (rsenie, Dumnezsă$l odihnească, zicea că Enoi avem mintea care discută cu Dumnezeu în loc să se supună fărdiscuţieE! Sfântul /rancisc de Salles spune că ESmerenia este virtutea care nu se aratăE! Davrei să te arăţi smerit, poţi să (ii si+ur că nu eşti smerit <i )ncă ceva# smerenia este o virtute ca)nvăluie celelalte virtuţi, este virtutea care-l (ace pe om să se asemene mult cu Dumnezeu, cu 1ilui Dumnezeu care "-a (ăcut om

=ă ru4ăm să ne spuneţi ce efect are 4ândul rău asupra trupului!*oate răutăţile câte vin în sufletul nostru atin4 fiinţa umană în între4imea ei, şi sufletul şi trupuJândul rău poate să atin+ă trupul atunci când este )n le+ătură cu trupul şi când se (ace pricină patimi, de patimi trupeşti, şi atunci şi mai mult atin+e trupul Iar )n +eneral când este de altă naturslăăno+eşte (irea, depărtează pe om de Dumnezeu şi atin+e )ntrea+a (iinţă umană, deci şi trupul

1u credeţi că omul a complicat viaţa şi ritualul reli4ios; (m putea trăi mai simplu, dar la fel 5ine;*dică dacă nu ar (i complicaţiile acestea de ritual, de pildă0 "ă ştiţi că pentru noi ritualul este u

a2utor, nu este ceva care complică, este ceva care simpli(ică Complică pentru acela care nu trăieşritualul itualul are darul de a ne aduce )n minte +ânduri care să ne ridice mai presus de no"(intele slu2e ale Aisericii noastre, poate par unora complicate, )nsă nu sunt complicate, ci sua2utătoare, ne pun )n le+ătură cu Dumnezeu, (ac ca noi să intrăm )ntr-o atmos(eră )n care simţiprezenţa lui Dumnezeu, )n care suntem )n (aţa lui Dumnezeu Dacă ar (i lăsat omul numai +ândurile lui, numai la puterile lui, nu ar putea a2un+e la conştiinţa de pildă că .aica Domnului es>mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui >, n-ar zice, poate, >de tine 5ucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura, so5orul în4eresc şi neamul omenesc >, decia>ută sfintele slu>5e să avem în conştiinţa noastră, în 4ândurile noastre nişte adevăruri pe ca@iserica le pune la îndemâna credincioşilor şi ne creează o atmosferă în care să ne simţim

prezenţa lui Dumnezeu! *şa )ncât eu cel puţin nu m-aş putea lipsi de s(intele slu2e, să cred că trăi mai ine dacă nu ar (i s(intele slu2e răiesc tare ine că sunt s(intele slu2e

De oicei căutăm numai ce ne interesează, dar nu )ntotdeauna ne interesează ceea ce ne treuie spmântuire

Păi să ne intereseze ceea ce treuie spre mântuire

um să facem să ne placă să căutăm ceea ce tre5uie;



Dra+ă, dacă te an+a2ezi spre ine )ţi desc3ide Dumnezeu calea spre mai ine Sfântul 8ar(scetul are în /ilocalie un cuvânt care zice aşa6 E/ă 5inele de care îţi aduci aminte şi cel de canu$ţi aduci aminte ţi se va descoperi ţie, că nu$ţi foloseşte să cunoşti alt 5ine până nu faci 5inepe care$l ştiiE!

(re nevoie poporul român de o nouă catehizare;Cam are *dică nu se poate zice că s-a părăsit vreodată cate3izarea Dacă nu s-a (ăcut alt(el, s

(ăcut cel puţin prin s(intele slu2e, important este să dăm viaţă slu2irii, să medităm la cuvintele ds(intele slu2e şi )n cazul acesta suntem totdeauna cate3izaţi Însă contează totuşi să i se atraomului atenţia asupra lucrurilor care alt(el )i scapă, pe care le trece cu vederea De pildă odată aparticipat la o cununie şi când s-a terminat cununia am spus şi un cuvânt de )nvăţătură, şi mi-au spmirii că ar (i (ost ine să le spun cuvântul de )nvăţătură la )nceput, că ar (i trăit mai ine cununia

Fitualul nu te face să pierzi puţin contactul cu realitatea;*r (i ine să pierzi contactul cu realitatea, cel puţin )n vremea cât eşti an+a2at )n supra-real, s(intele slu2e ale Aisericii noastre, alt(el nu te (ace să pierzi contactul cu realitatea, pentru că nu ar putea zice că cei care Îi slu2esc lui Dumnezeu sunt asenţi din viaţa oişnuită %e+ătura c

Dumnezeu te (ace să (ii cu Dumnezeu şi )n a(ară de s(intele slu2e :oi spunem la "(ânta %itur+3>u pace să ieşim> şi se răspunde > Întru numele Domnului >, adică să prelun+im slu2a şi )na(ade iserică, trăind ca oameni credincioşi, oameni superiori, )n condiţiile noastre de viaţă "ă cunoască (aptul că noi suntem credincioşi şi )n viaţa care o ducem )na(ară de iserică "ă prelun+iiserica )n viaţa noastră cotidiană

ine este Dumnezeu, unde este "l, cine suntem noi, încotro mer4em, de ce eListă rău în lumeaceasta;Dra+ă, Dumnezeu este *atăl nostru el din ceruri, o fiinţă personală cu care intrăm în le4ătur

este atotputernic, atotştiutor, atotînţelept, şi aşa mai departe, omul este făptura lui Dumnezepoate deveni fiu al lui Dumnezeu, în măsura în care are conştiinţa le4ăturii cu Dumnezeu d*ată şi de fiu este fiu al lui Dumnezeu, mer4em spre împărăţia lui Dumnezeu, şi nu mai ştiu, că (ost cam multe deodată

e părere aveţi despre persoanele care pretind că primesc mesa>e de la Dumnezeu sau despre ccare se pretinde fiu al lui Dumnezeu;

Dacă e vora a te pretinde cava, atunci nu-i năde2de de ine Important este să ne ţinem de cesi+ur, nu de ce-i nesi+ur În istorie au mai (ost cazuri din acestea )n care oamenii s-au mai prezent

a că este )ntruparea Du3ului "(ânt, a că este un alt Hristos, şi aşa mai departe *cestea sunt lucrunesi+ure, să ne ţinem noi de )nvăţătura Aisericii şi atunci nu +reşim

redeţi că vremurile de acum sunt o apropiere de apostazierea care precede a doua venireDomnului; redeţi că indiferenţa reli4ioasă se va accentua;Pentru cei care sunt indi(erenţi se va accentua, că cei răi vor mer+e din rău )n mai rău Pentru cuni nu se va accentua :oi nădă2duim că inele totuşi va irui 'or mai (i oameni şi vor cădea decredinţă mai mulţi, şi mai ales aceia care nu au credinţă şi care nu se silesc să aiă credinţă, şi canu se silesc să aiă o viaţă curată *postazia este un păcat, adică căderea de la credinţa adevăra

1ără )ndoială că nu putem să prevedem lucrurile cum se vor des(ăşura, dar răutăţile câte sunt p

aduce, şi vor aduce de (apt, mai multe răutăţi Domnul Hristos spune cuvântul# ECare când va ve/iul Cmului va mai 4ăsi credinţa pe pământ;E 6%uca ?4, 48 Înseamnă că de (apt va scădea mcredinţa, nu numai acum )n vremea noastră ci şi după noi, şi ştie Dumnezeu cât va mai ţine lumaceasta Credinţa poate să scadă şi scade de (apt la cei necredincioşi, şi să ştiţi că oricine care (a(apte de necredinţă creşte )n necredinţă, şi cine (ace (apte ale credinţei )şi )nmulţeşte credinţEând îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulţeşte ru4ăciunea, ca atunci când Îl vei uita, Domnsă$-i aducă aminte de tineE, este un cuvânt al Sfântului 8arcu (scetul din /ilocalie! Sau

Sfântul 8unte este o vor5ă6 E&a Dumnezeu să te 4ândeşti ca la Dumnezeu nu ca la om, şi respiri pe Dumnezeu cum respiri aerulE, adică să ai mereu 4ândul la Dumnezeu şi cu cinstircuvenită, şi atunci înaintezi în credinţă! Iar dacă eşti nepăsător )naintezi )n nepăsare *sta şi omsin+uratic şi societatea )n +eneral

e înseamnă cuvântul6 E-i iată "u sunt cu voi până la sfârşitul veacurilorE 98atei '0, '3: ;Înseamnă că Domnul Hristos este de fapt cu noi, e o fă4ăduinţă pe care a dat$o înaintea înălţăSale ucenicilor Săi şi care se împlineşte, Domnul Hristos fiind cu toţi cei credincioşi şi mai alcu cei curaţi cu inima, care vor vedea pe Dumnezeu!

Feli4ia hindusă vor5eşte mult despre reîncarnare! Dumneavoastră ce credeţi despre reîncarnar

:u cred ce cred cei care mă )ntreaă, proail Dra+ă, re)ncarnarea este o idee din reli+iile asiaticdin credinţele asiatice, )n care mântuirea este realizată ca un lucru pe care )l realizează )n speciomul prin eperienţă 1oi credem că mântuirea ne$o dă Dumnezeu, ne$o dă 8ântuitorul nostIisus Hristos, prin Bertfa &ui, prin Învierea &ui, prin Înălţarea &ui, 5ineînţeles prin Întrupar&ui, şi nu tre5uie să facem o eLperienţă ca să ne depărtăm de păcate!"(ântul *postol Pavel )n @pistola către 1ilipeni scrie că )şi doreşte să (ie aproape de Domnul, )doreşte să treacă din această viaţă ca să (ie mai aproape de .ântuitorul nostru Iisus Hristos 6c

1ilipeni ?, 78 :u )mi pot )nc3ipui că "(ântul *postol Pavel, care ştia că dincolo de lumea aceaspoate să (ie mai mult cu Domnul Hristos, ar (i crezut că după aceea iarăşi nu va (i cu DomnHristos, va mai veni )n lumea aceasta şi va mai (ace alte eperienţe De alt(el se ştie că oamenii nnumai ine acumulează )n lumea aceasta, ci acumulează şi rele şi (ace şi o eperienţă a răului omunu numai o eperienţă a inelui :u ştiu de ce l-ar trimite Dumnezeu din nou pe pământ cândpoate mântui şi milui şi dincolo de lumea aceasta

Un Zo4hin poate a>un4e la înălţimile unde a>un4 sfinţii;Păi eu cred că numai s(inţii pot a2un+e unde a2un+ s(inţii <i asta este o c3estiune a creştinilor, treuie să (ii Wo+3in ca să a2un+i s(ânt, treuie să (ii creştin, credincios, să ţii le+ătura cu Domn

Hristos, să (ii prieten al .ântuitorului, să )naintezi )n ine, şi asta nu se (ace prin aceea că stai )ntun picior sau stai plecat sau că stai pe spate, că-ţi ridici mâinile, că stai )n cap şi aşa mai depart*stea nu sunt lucruri care ţin de s(inţenie, astea sunt lucruri (ără importanţă, doar din punct vedere al eerciţiilor, ştiu eu, că dacă stai cu mâinile )n sus şi le ţii mult aşa parcă nu te simţi ine,dacă le ţii mai mult poate altă dată le poţi ţine şi mai mult, dar nu ştiu cum te duce la s(inţenie

=ă ru4ăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre sfânta *aină a Spovedaniei!"(ânta aină a "povedaniei este o c3estiune despre care nu treuie să ştii prea mult, doar să socoteşti păcătos, să te mărturiseşti şi să (ii sincer şi 3otărât pentru ine <i atunci darul l

Dumnezeu si+ur că te a2ută Cel mai mare rău pe care-l poate (ace cineva care se spovedeşte es

acela să nu (ie sincer, să nu spună păcatele pe care le are, şi atunci nu se (oloseşte de "(ân"povedanie, iar dacă este sincer e năde2de de ine Important este să te socoteşti, să te ştii păcătosă te mărturiseşti ca păcătos, să doreşti darul lui Dumnezeu şi să fii sincer! :umai să ştiţi că toaale omului sunt la nivelul omului, la mine vin şi oameni care-mi spun că m-au minţit rândul trecu.ă, ştii că te mint oamenii şi )n +enunc3işi am constatat şi eu treaa asta Dar ce să (acem, ne ucurăm că totuşi oamenii )şi dau seama neputinţa de altădată, şi )ntr-un (el, (aptul că a minţit rândul trecut şi recunoaşte că te-a minţ

)nseamnă că nu stă pe +ândul acela şi că totuşi detestă păcatul, pentru că alt(el nu ar (i avut motivsă nu-l spună

Fomânia va fi al doilea Ierusalim;:u ştiu, adică sunt prea păcătoşi românii

=ă între5 dacă sunt adevărate apariţiile 8aicii 7reacurate în Iu4oslavia!@ (oarte curios cu treaa asta, am citit şi eu o carte )n lima +ermană despre arătările din Iu+oslav:u mi se par nişte lucruri etraordinare, dar e curios că iserica romano-catolică - pentru că asta s)ntâmplat )n iserica romano-catolică - )ncă nu şi-a spus cuvântul, sau cel puţin eu nu ştiu să-şi

spus cuvântul ca să spună că sunt adevărate *şa că eu nu pot avea altă opinie, nu pot să spun# dsunt adevărate, pentru că asta e o c3estiune )n care nu ai nişte criterii să ştii că sunt adevărate "uadevărate pentru cei care le cred adevărate Important este )nsă nu (aptul că s-a arătat sau nu sarătat .aica Domnului la .ed2u+orie, ci important este ce credem noi despre ele

4 noiemrie ?

9din volumul $ 7rescuri pentru cuminecături

Hristos a 1nviat<

Arhimandritul 6eofil P+r+ian , 7artorii Învierii

Hristos a )nviat! "timaţi ascultători, sunt la a noua cuvântare aici la imişoara *m )nceput )n ?7 m? cu >Aucuria creştină>, am continuat apoi )n toamnă, )n noiemrie, cu trei cuvântări, şi anumam vorit despre >"copul şi ţinta vieţii creştine>, despre >Patimi şi nepătimire> şi apoi desp>5rcuşul du3ovnicesc> *nul trecut )n mai am vorit despre >@van+3elia ca izvor de năde2de şi ucurie>, despre >5nele aspecte ale raportului )ntre Dumnezeu şi om> şi a (ost şi o seară de poez>.edalion Zorica %aţcu> În toamnă, )n 4 noiemrie, am vorit despre >'iaţa )n Înviere> şi de atunam anunţat că )n ?? mai voi vori despre martorii Învierii .ântuitorului nostru Iisus Hristos * venvremea să-mi )mplinesc +ândul acesta şi sunt ucuros ca )n perioada aceasta de ucurie izvorâtă dmormântul dătător de viaţă al .ântuitorului nostru Iisus Hristos, )n această perioadă luminată lumina )nvierii, să stăruim cu +ândul )mpreună asupra martorilor )nvierii .ântuitorului 'oi vordespre martorii cei de la )nceput, voi aminti ceva despre martorii cei din istorie şi voi stărui )n mospecial asupra martorilor )nvierii din vremea noastră, asupra noastră ca martori ai )nvie.ântuitorului nostru Iisus Hristos

În privinţa martorilor de odinioară şi mai ales )n privinţa martorilor de la )nceput voi avea )n vedecâteva documente, şi anume# cele patru "(inte @van+3elii, 1aptele "(inţilor *postoli )n treacăttotodată al ?G-lea capitol din @pistola I către Corinteni a "(ântului *postol Pavel

În privinţa documentelor care sunt cele patru "(inte @van+3elii putem spune că (iecare dintre ele, mod separat, este un document despre )nvierea .ântuitorului şi despre martorii )nvierii În oricaz, (iecare din cei patru "(inţi @van+3elişti care au scris separat şi care au scris (iecare independede ceilalţi, "(inţii @van+3elişti )nşişi sunt martori ai )nvierii Domnului nostru Iisus Hristos de vremce )n @van+3eliile lor au cuprins cele )n le+ătură cu )nvierea .ântuitorului

<i anume Sfântul "van4helist 8atei în capitolul '0, Sfântul "van4helist 8arcu în capitolul #.$lea, Sfântul "van4helist &uca în capitolul al '+$lea şi Sfântul "van4helist Ioan în capitolul 'şi '#! 5ltimele capitole din @van+3elii sunt )n le+ătură cu )nvierea .ântuitorului nostru IisHristos, relatări )n le+ătură cu )nvierea, cu arătările .ântuitorului, cu martorii )nvierii .ântuitorunostru Iisus Hristos 1iecare din cei patru "(inţi @van+3elişti au luat )n consideraţie ceea ce li spărut lor mai important din cele ce se puteau spune )n le+ătură cu )nvierea .ântuitorului

.ântuitorul nostru Iisus Hristos @% Însuşi a vorit despre )nvierea "a din morţi, )nsă ucenic

.ântuitorului nu au luat aminte la )nviere, aşa )ncât atunci când Domnul Hristos a (ost răsti+nit cruce, şi-au pierdut năde2dea )n +eneral, nu s-au +ândit la )nvierea .ântuitorului nostru IisHristos

"(ântul Iosi( din *rimateea, care I-a o(erit .ântuitorului mormântul )n care a (ost pus trup.ântuitorului, %-a )nmormântat ca şi cum .ântuitorul nu ar (i urmat să )nvieze Înmormântarea

(ăcut-o )n aşa (el )ncât să (ie o )nmormântare adevărată, (ără să se (i +ândit la putinţa ca DomnHristos să )nvieze <i .ântuitorul a )nviat din mormânt Învierea nu a văzut$o nimenea şi nici nputea să o vadă cineva, pentru că lucrurile dumnezeieşti sunt mai presus de lume, mai presus dfire şi nu pot fi cunoscute în mar4inile firii omeneşti! Despre înviere au mărturisit în4e5inevestitori de la mormântul 8ântuitorului nostru Iisus Hristos şi apoi cei care &$au văzut pDomnul Hristos înviat, cei cărora Domnul Hristos li S$a arătat după învierea Sa din morţi!

1iecare din cei patru "(inţi @van+3elişti, scriind despre )nvierea .ântuitorului, amintesc mai alarătările .ântuitorului, )mpre2urările )n care s-a petrecut )nvierea, şi ne prezintă anumiţi martori )nvierii care după ce s-au convins de )nvierea Domnului, au mărturisit )nvierea şi pentru alţii,

propovăduit )nvierea, au răspândit vestea )nvierii

Sfântul "van4helist 8atei în "van4helia sa spune că atunci când Domnul Hristos a înviat dmormânt s$a făcut cutremur mare, a apărut un în4er cu faţa strălucitoare ca ful4erul şi chainele al5e ca zăpada, şi că de frica în4erului şi de frica cutremurului stră>erii au căzut cu feţela pământ! În această condiţie a )nviat Domnul Hristos din mormânt, a ieşit din mormânt, (ără ca cei care erla mormânt să vadă )nvierea )nsăşi Cei care au (ost puşi să stră2uiască mormântul ca nu cumva mear+ă ucenicii %ui şi să-% (ure, au rânduit ca să (ie pusă stra2ă la mormânt şi să (ie pecetlu

mormântul, ca nu cumva ucenicii %ui să-% (ure şi să spună apoi că a )nviat din mormânt rătăcirea cea de pe urmă va fi mai rea decât rătăcirea cea dintâi > 6.atei E, F/8

În+erul a apărut la mormânt, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului şi Domnul Hristos )nviase dmorţi redinţa @isericii noastre şi învăţătura @isericii noastre este că Domnul Hristos a învitrecând prin piatră6 E7iatra fiind pecetluită şi ostaşii stră>uind preacurat trupul *ău, înviat$aitreia zi 8ântuitoruleE spune o alcătuire de la slu2ele noastre E7ăzind peceţile între4i Hristoasai înviat din mormânt, el ce n$ai stricat cheile /ecioarei întru a *a naştere şi ne$ai deschis nouuşile FaiuluiE se spune )ntr-o alcătuire de la slu2a de Paşti *sta )nseamnă că sfânta noast@iserică învaţă, crede, mărturiseşte, propovăduieşte adevărul că Domnul Hristos a înviat Epiat

fiind pecetluităE, fără să fi fost dată la o parte piatra de pe mormânt! (poi a fost înlăturată piatde pe mormânt ca să se vadă că Domnul Hristos nu mai este acolo şi să se vadă 4iul4iurile care a fost înfăşurat Domnul Hristos!

/emeilor mironosiţe care au mers la mormântul 8ântuitorului , după mărturia "(inţil@van+3elişti, ca să vadă mormântul sau ca să un+ă cu miresme trupul Domnului Hristos - detrupul Domnului Hristos a (ost )n(ăşurat )n +iul+iu )mpreună cu miresme, ele au vrut ca şi ele să$arate iu5irea faţă de 8ântuitorul şi să aducă şi ele miresme din partea lor $ în4erul le$a spus cDomnul Hristos nu mai este în mormânt, că a înviat aşa cum a spus mai înainte că va înv

1emeile au plecat de la mormânt şi s-au )ntâlnit cu .ântuitorul Cel )nviat - după mărturia "(ântu

@van+3elist .atei - şi .ântuitorul Cel )nviat le-a spus )ntâi > @ucuraţi$vă> şi apoi > 1u vă teme6.atei 4, -?8 "unt cuvinte ale .ântuitorului rostite după )nviere# >Aucuraţi-vă> şi >:u vtemeţi> /emeile care s$au întâlnit cu Domnul Hristos au devenit martori ai învierii DomnulHristos, încredinţându$se ele mai întâi de înviere, apoi le$a spus ucenicilor!

Dintre (emeile mironosiţe, după mărturia "(ântului @van+3elist Ioan, .aria .a+dalena când a văzcă piatra era dată la o parte de pe mormânt şi că trupul Domnului Hristos nu mai era )n mormânt, s

dus la ucenici şi le-a spus# >*u (urat pe Domnul şi nu ştiu unde %-au pus> "-a )ntors apoi mormânt şi s-a )ntâlnit cu Domnul Hristos şi nu %-a cunoscut pe Domnul Hristos Cel )nviaDomnul Hristos a )ntreat-o# >/emeie de ce plân4i, pe cine cauţi;>, ea a răspuns# >ă au luat pDomnul şi nu ştiu unde &$au pus> Fa5uniE adică EÎnvăţătorule> 6Ioan , ?7-?F8 .aria .a+dalena, după ce s-a )ncredinţat )nvierea Domnului Hristos, s-a dus la *postoli şi dacă mai )nainte le-a spus# >*u (urat pe Domnuacum a zis# > (m văzut pe Domnul >, cu alte cuvinte >Hristos a )nviat> Deci nu a zis >Hristos)nviat> )nainte de a (i )ncredinţată de )nvierea Domnului Hristos "(ântul @van+3elist .arcu spucă Domnul Hristos după )nvierea din morţi > S$a arătat întâi 8ariei 8a4dalena din care scoseseine)nţeles cândva - şapte draci > 6.arcu ?F, 8

@ o mare ucurie pentru noi să ştim că cel dintâi moştenitor al aiului a (ost un tâl3ar pocăit, utâl3ar care nu mai era tâl3ar, tâl3arul de pe cruce, tâl3arul care a zis către Domnul Hristo> 7omeneşte$mă Doamne întru împărăţia *a> 6%uca 7, /8 <tim că Domnul Hristos a (ost numărcu tâl3arii, răsti+nit ca un tâl3ar, )mpreună cu doi tâl3ari dintre care unul %-a ru+at pe DomnHristos să-l pomenească )ntru )mpărăţia "a (devăr îţi zic ţie, astăzi vfi cu 8ine în Fai > 6%uca 7, /78

" o mare 5ucurie să ştim că cel dintâi moştenitor al Faiului a fost un tâlhar pocăit! De ce; Pent

că avem )ncredinţarea că 1iul lui Dumnezeu "-a (ăcut om, .ântuitorul "-a răsti+nit pentmântuirea celor păcătoşi şi cel dintâi dintre păcătoşi care a (ost mântuit a (ost un tâl3ar a îndrăznească toţi cei ce, făcând rele, se întorc la Domnul Hristos, să îndrăznească şi să ştie cDomnul Hristos nu are pe nimenea de pierdut şi că mântuieşte pe toţi aceia care vor să fmântuiţi, numai să se mute de la rău la 5ine, să se întoarcă de la cele rele la cele 5une!

Ca o paranteză spun că "(ântul Ioan Casian )n relatarea convoririlor cu părinţii din pustia sReticscriere cuprinsă )n 1ilocalia volumul I, spune că dintre părinţii din pustia sRetică cel mai iscusit pcare l-au )ntâlnit a (ost "(ântul .oise cel din tâl3ari, cel care )nainte a (ost tâl3ar şi după aceeadevenit s(ânt

*âlharul de pe cruce $ spune Sfântul Ioan Gură de (ur $ a sărit de pe cruce în Fai! De ce0 Pentcă Domnul Hristos l-a (ăcut vrednic de ai, pentru că pocăinţa l-a pre+ătit ca să poată (i )n ai :ca tâl3ar a intrat )n ai, ci ca unul care a (ost tâl3ar dar s-a )ntors la Dumnezeu a a2uns )n ai

@ o mare ucurie pentru noi să ştim aceasta, e o mare ucurie să ştim că .aria .a+dalena a (ost cdintâi care %-a văzut pe Domnul Hristos )nviat, ea din care Domnul Hristos cândva scosese şapdraci, ceea ce )nseamnă că Domnul Hristos este inevoitor (aţă de toţi oamenii, (aţă de toţi păcătocare nu vor să rămână păcătoşi, (aţă de toţi păcătoşii care )şi sc3imă viaţa prin darul lui Dumnez

şi devin s(inţi prin puterea lui Dumnezeu



.ai departe "(ântul @van+3elist .atei relatează )n @van+3elia sa )n le+ătură cu )nvierea desp(aptul că stră2erii de la mormânt s-au dus unii dintre ei şi au spus sinedriului, mai marilor evreilocă .ântuitorul nu mai este )n mormânt, şi ei i-au )ndemnat să spună că a (ost (urat )n vreme ce dormeau @i au primit ani pentru aceasta şi au răspândit cuvântul că trupul Domnului Hristos a (o(urat din mormânt, )nsă se vede (oarte ine că era o )nscenare lucrul acesta de vreme ce dacă dormnu poţi să ştii ce se )ntâmplă Într-adevăr ei au căzut cu (eţele la pământ, au rămas ca morţi şi nu

ştiut ce se )ntâmplă, nu au văzut )nvierea .ântuitorului, au văzut doar mormântul +ol de trup.ântuitorului şi nu puteau să dea mărturie despre (aptul că a (ost (urat În orice caz, dacă au datast(el de mărturie, mărturia lor nu putea (i adevărată ne(iind )ntemeiată, pentru că dormind nu ştii se )ntâmplă )n 2urul tău

În s(ârşit, "(ântul @van+3elist .atei mai prezintă o arătare a Domnului Hristos )n Jalileea, unucenicii %-au văzut pe .ântuitorul )nviat şi s-au )nc3inat %ui, ei care se )ndoiseră Iar "(ânt*postol Pavel voreşte despre o arătare a Domnului Hristos la mai mult de cinci sute de (radunaţi, proail erau )mpreună cu ucenicii pe muntele Jalileii "(ântul *postol Pavel mărturiseşcă dintre cei care %-au văzut pe Domnul Hristos mulţi mai trăiau )n vremea când a scris el @pisto

I-a către Corinteni, ceea ce )nseamnă că puteau (i )ntreaţi, puteau da mărturie despre )nvierDomnului Hristos "(ântul @van+3elist .atei spune că atunci Domnul Hristos le-a spus ucenicil"ăi# > 8er4ând, învăţaţi toate neamurile 5otezându$le în numele *atălui şi al /iului şi Sfântului Duh, învăţându$i să păzească toate câte v$am poruncit vouă! -i iată "u cu voi sunt toate zilele până la sfârşitul veacurilor > 6.atei 4, ?-8

"(ântul @van+3elist .arcu spune şi el despre )n+erul care s-a arătat (emeilor mironosiţe, desp(aptul că Domnul Hristos "-a arătat după )nvierea din morţi mai )ntâi .ariei .a+dalena *minteşpe scurt despre o călătorie a Domnului Hristos cu doi dintre ucenici )n ziua )nvierii "ale şi apoi de

)ntâlnire a .ântuitorului cu toţi ucenicii (ără să precizeze că aceasta s-a )ntâmplat )n ziua )nvierii dcred că e aceeaşi arătare pe care o prezintă "(inţii @van+3elişti %uca şi Ioan 1oarte pe scurt, şi(oarte curios că "(ântul @van+3elist .arcu, deşi a scris cea mai scurtă @van+3elie, )n toac3estiunile pe care le prezintă el dă mai multe amănunte decât ceilalţi @van+3elişti În le+ătură )nvierea Domnului Hristos a dat amănunte mai puţine @l ne spune )nsă că Domnul Hristos le-a spucenicilor "ăi după )nviere# > 7ropovăduiţi "van4helia la toată făptura! el ce va crede şi se 5oteza se va mântui, iar cel ce nu va crede se va osândi! Iar celor ce vor crede le vor urma acessemne6 în numele 8eu demoni vor scoate, în lim5i noi vor 4răi, şerpi vor lua în mână, chiar cevdătător de moarte de vor 5ea nu$i va vătăma şi pe 5olnavi mâinile îşi vor pune şi 5ine le va f6.arcu ?F, ?G-?48 "unt cuvinte rostite de Domnul Hristos după )nvierea "a din morţi, păstrate

"(ânta @van+3elie de la .arcu

"(ântul @van+3elist %uca prezintă şi el in(ormaţii )n le+ătură cu mormântul +ol de trupul Domnulnostru Iisus Hristos, despre (aptul că (emeile mironosiţe au primit vestea )nvierii de la )n+eri, desp(aptul că "(ântul *postol Petru s-a prezentat la mormânt şi a văzut +iul+iurile sin+ure zăcând mormânt *poi despre o )ntâlnire a Domnului nostru Iisus Hristos )ntr-o călătorie de la Ierusalispre @maus, o călătorie )n care a (ost şi Domnul Hristos )mpreună cu cei doi care mer+eau sp@maus %e-a tâlcuit "cripturile, le-a dat )ncredinţarea )nvierii "ale )n @maus În timp ce călător.ântuitorul cu cei doi care mer+eau spre @maus, dintre care unul se numea Cleopa, Domnul Hrist

le-a dat lămuriri )n le+ătură cu cele )ntâmplate cu @l, pentru că cei doi care mer+eau spre @mau

ştiau ceva despre )nviere dar nu credeau )n )nviere *dică ei ştiau despre (emeile care au mers mormânt, ştiau despre )n+erii care s-au arătat, ştiau despre (aptul că se zice că a )nviat DomnHristos, dar ei nu erau )ncredinţaţi de acest lucru, nu erau )ncredinţaţi de )nviere

"puneau in(ormativ Domnului Hristos ce ştiu ei, nu ce cred ei Că dacă ar (i (ost vora să spună cred ei nu credeau )n ce spuneau De unde ştim0 Pentru că Domnul Hristos le-a spus# >nepricepuţilor şi ză5avnici cu inima a crede toate câte le$au spus proorocii! 1u se cădea oare c

Hristos să pătimească, să fie răsti4nit şi să intre întru mărirea Sa;> 6%uca /, F8 <i apoi @maus li "-a arătat, şi Domnul Hristos i-a )ncredinţat @l Însuşi despre )nviere Până la aşa măsu)ncât cei doi care ziceau către .ântuitorul să rămână cu ei peste noapte, nici ei nu au mai rămpeste noapte )n @maus, ci plini de ucurie s-au )ntors la Ierusalim, spunându-le cole+ilor lor ucenicie, celor care erau adunaţi )ntr-o casă )n Ierusalim, despre )nvierea Domnului Hristos, adică zis că Hristos a )nviat După mărturia "(ântului @van+3elist %uca, şi ceilalţi erau )ncredinţaţi )nviere, )ntr-un (el )ncredinţaţi, pentru că ziceau# >u adevărat S$a sculat Domnul şi S$a arătat l7etru> 6%uca /, 7/8

*poi Domnul Hristos @l Însuşi "-a arătat ucenicilor care erau adunaţi şi i-a )ncredinţat desp

)nvierea "a 5cenicii, ei care ziceau >Cu adevărat "-a sculat Domnul şi "-a arătat lui Petru>, când au văzut pe Domnul Hristos )nviat au stat la )ndoială, aşa )ncât ei credeau că văd o arătare, un du3(antomă 7entru ce astfel de 4ânduri se suie în inimile voastr7riviţi mâinile şi picioarele 8ele, pipăiţi$8ă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase precum 8vedeţi pe 8ine având > 6%uca /, 74-78 *poi a mâncat )n (aţa lor ca să-i )ncredinţeze, ucenicii I-dat .ântuitorului o ucată de peşte şi un (a+ure de miere şi Domnul Hristos a mâncat )n (aţa lor să-i )ncredinţeze despre )nviere .ai spune "(ântul @van+3elist %uca că apoi Domnul Hristos lespus că )ntru numele %ui se va propovădui @van+3elia, pocăinţa spre iertarea păcatelor, şi că ei v(i martori despre acestea "(ântul @van+3elist %uca )şi s(ârşeşte @van+3elia sa cu o relatare scur

despre )nălţarea la cer a .ântuitorului nostru Iisus Hristos, )nălţare care s-a )ntâmplat )n (aucenicilor, Domnul Hristos inecuvântându-i > -i$a ridicat mâinile şi i$a 5inecuvântat şi pe când5inecuvânta S$a înălţat la cer > 6%uca /, G-G?8 (şa încât ucenicii Domnului Hristos au devenşi martori ai înălţării, aşa cum au fost martori ai învierii Domnului Hristos!

"(ântul @van+3elist Ioan aminteşte şi el despre (emeile mironosiţe care au (ost la mormânt.ântuitorului, despre .aria .a+dalena care a spus mai )ntâi că trupul Domnului Hristos a (ost (urdin mormânt şi care după aceea s-a )ncredinţat de adevărul )nvierii prin arătarea Domnului Hristo<i apoi despre cei doi ucenici care s-au dus la mormânt şi anume "(ântul *postol Petru şi "(ânt@van+3elist Ioan, care au văzut +iul+iurile din mormânt şi ma3rama deoparte, au văzut şi )n+eri ca

au spus că @l este viu, s-au )ncredinţat de )nvierea Domnului Hristos &uaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele vor fi iertate şi cărora le veţi ţinţinute vor fi > 6Ioan , -78, când le-a zis de două ori# > 7ace vouă> - de alt(el de (iecare dată câ"-a )ntâlnit Domnul Hristos cu ucenicii "ăi le-a zis >Pace vouă> - şi apoi o altă arătare după opt zil

%a prima arătare lipsea "(ântul *postol oma de la adunarea ucenicilor, şi ceilalţi care s-au ucurvăzând că este Domnul - spune "(ântul @van+3elist Ioan - i-au spus "(ântului *postol oma# > (văzut pe Domnul > şi el a zis# > Dacă nu voi pune de4etul meu în semnul cuielor şi dacă nu v

pune mâna mea în coasta &ui nu voi crede> 6Ioan , G8 Cu aceste cuvinte de necredinţă a

"(ântului *postol oma se s(ârşeşte relatarea )n le+ătură cu prima arătare din ziua )nvierii şi aceste cuvinte se s(ârşeşte şi @van+3elia care se citeşte )n ziua de Paşti la 'ecernie 1u cuafirmare a învierii ci cu o afirmare de necredinţă în înviere! "ste foarte interesant de reţinulucrul acesta, pentru că nici cei doi care mer4eau spre "maus, nici ceilalţi ucenici nu au a>undintr$o dată la 4ândul învierii Domnului Hristos, chiar dacă ei au ştiut că Domnul Hristos lespus şi că "l va învia! "ă ne +ândim de eemplu la (aptul că Domnul Hristos i-a mustrat pe cei dcare mer+eau spre @maus pentru necredinţa lor şi tot aşa spune "(ântul @van+3elist .arcu că i

mustrat pe ucenici pentru necredinţa lor şi ştim că Domnul Hristos @l Însuşi a treuit să intervinspre )ncredinţarea ucenicilor

După opt zile "-a arătat Domnul Hristos ucenicilor "ăi de (aţă (iind şi "(ântul *postol oma, şi linvitat pe "(ântul *postol oma să se )ncredinţeze aşa cum şi-a dorit el, adică să pună de+etul semnul cuielor, să pună mâna lui )n coasta .ântuitorului străpunsă de suliţă şi care păstra semnstrăpun+erii Domnul meu şi Dumnezeul meu>, la care Domnul Hristos a răspuns# >ăci 8$ai văzut *omă crezut, fericiţi sunt cei ce n$au văzut şi au crezut > 6Ioan , 4-8

"timaţi ascultători, "(ântul *postol oma prezintă o mărturie specială )ntre ceilalţi ucenici .ântuitorului, şi anume prezintă o mărturie specială )n )nţelesul acesta că el s-a )ncredinţat prpipăire " adevărat că în Sfânta "van4helie nu se spune că Sfântul (postol *oma a pipăit coas8ântuitorului, că a pus de4etul în semnul cuielor din mâinile 8ântuitorului! 1u se spune lucracesta, de aceea sunt unii care au îndoială în ceea ce priveşte mărturia prin faptul că Sfânt(postol *oma a pipăit pe 8ântuitorul! Cine poate să ne )ncredinţeze pe noi de adevărul că DomnHristos a (ost pipăit, sau cine poate să ne dea mărturie despre (aptul că "(ântul *postol oma c3iarpipăit coasta .ântuitorului, c3iar s-a )ncredinţat punând de+etul )n semnul cuielor0 Aine)nţeles nu altcineva decât s(ânta noastră Aiserică, cea care a primit @van+3elia, care a răspândit @van+3el

s(ânta noastră Aiserică cea care tălmăceşte @van+3elia, s(ânta noastră Aiserică cea care )nvadespre )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos În sfânta noastră @iserică se afirmă, mai ales ziua de pomenire a întâlnirii Domnului Hristos cu Sfântul (postol *oma, la slu>5ele @isericii dDuminica *omii şi din toată săptămâna care urmează, face afirmaţia că Domnul Hristos a fopipăit de Sfântul (postol *oma!

"ă ştiţi că )nvăţătura Aisericii este neinterpretailă "criptura se interpretează şi din pricina aceasAilia este pricină de neunire )ntre creştini oţi creştinii care +ândesc alt(el decât ortodo, toţi ace+ândesc alt(el pentru că se )ntemeiază pe interpretări eronate ale "(intei "cripturi, ale Ailiei *)ncât "(ânta "criptură se poate (ace pricină de neunire, şi de (apt se (ace pricină de neunire, nu pr

ea )nsăşi, ci prin interpretarea care se dă Deci Aiserica noastră are o )nvăţătură unică care nu se minterpretează, se primeşte aşa cum este :orma credinţei noastre nu e Ailia, ci norma credinnoastre este )nvăţătura Aisericii noastre <i s(ânta noastră Aiserică ne )ncredinţează că "(ânt*postol oma a pipăit semnele cuielor şi semnul din coasta .ântuitorului nostru Iisus Hristos, s)ncredinţat prin pipăire*m să vă spun din slu2a de la Duminica omii şi din toată săptămâna care urmează două alcătudin care reiese clar că "(ântul *postol oma a pipăit pe .ântuitorul u dreapta cea osârduitoacoasta *a cea de viaţă dătătoare *oma o a cercat, Hristoase DumnezeuleA că dacă ai intrat uşi

fiind încuiate, cu ceilalţi (postoli a stri4at6 Domnul meu şi Dumnezeul meu<> Deci cu dreap

cea osârduitoare, cea doritoare de )ncredinţare, cu dreapta sa, oma a cercat coasta .ântuitoruluZice mai departe alcătuirea# >ă dacă ai intrat $ e vor5a de Domnul Hristos $ uşile fiind încuiaHristoase Dumnezeule, cu ceilalţi (postoli a stri4at6 Domnul meu şi Dumnezeul meu<> Deceilalţi *postoli au zis )n conştiinţa lor >Domnul meu şi Dumnezeul meu> la prima arătare.ântuitorului, iar "(ântul *postol oma a zis şi el aşa cu ceilalţi *postoli, dar numai după ce s)ncredinţatCea de-a doua alcătuire de la slu2a din duminica omii este Icosul, alcătuirea care se spune )nda

după cea pe care v-am prezentat-o )nainte şi care are următorul cuprins# >ine a păzit mânucenicului nearsă când s$a apropiat de coasta Domnului cea de focA cine i$a dat ei putere deputut pipăi osul cel de văpaie, cu adevărat ceea ce s$a pipăit; ă dacă n$ar fi dat coasta putedreptei celei de lut, cum ar fi putut pipăi patimile care au z4uduit şi cele de sus şi cele de >os(cest dar lui *oma i s$a dat a o pipăi pe aceasta şi a stri4a lui Hristos6 Domnul eşti şi Dumnezemeu<>

În alcătuirea aceasta se a(irmă de patru ori că "(ântul *postol oma a pipăit coasta .ântuitorului anume alcătuirea este (ăcută )n aşa (el )ncât este mai mult o meditaţie, o meditaţie )n le+ătură cu ce)ntâmplate Cine a dat putere dreptei celei de lut de a putut pipăi osul cel

văpaie> Cine a dat putere dreptei celei de lut0 Coasta care s-a pipăit Cum a putut pipăi osul cel dvăpaie0 De ce0 Pentru că e vora de .ântuitorul nostru Iisus Hristos care e mai presus de (irDumnezeirea e mai presus de ceea ce poate omul cuprinde <i mai departe, cum ar (i putut pipcoasta .ântuitorului, cum ar (i putut pipăi patimile care au z+uduit şi cele sus şi cele de 2os0 Coasi-a dat putere, .ântuitorul Însuşi i-a dat putere, l-a )nvrednicit pe oma să se )ncredinţeze >Că de ar (i dat coasta putere dreptei celei de lut, cum ar (i putut pipăi patimile care au z+uduit şi cele dsus şi cele de 2os0 *cest dar i s-a dat lui oma a o pipăi pe aceasta - adică coasta - şi a stri+a lHristos# Domnul meu şi Dumnezeul meu!> *şa )ncât )n această perspectivă, "(ântul *postol omadat o mărturie cu totul specială (aţă de ceilalţi ucenici ai .ântuitorului, prezintă ceva deoseit pr

mărturia lui.ai prezintă "(ântul @van+3elist Ioan )n @van+3elia sa şi o altă arătare a .ântuitorului, la .arieriadei, când erau de (aţă şapte dintre ucenici, printre care "(ântul *postol Petru, :atanail cel dCana Jalileii, oma şi (ii lui Zevedeu, Iacov şi Ioan şi )ncă doi pe care nu-i numeşte "(ânt@van+3elist Ioan, şi care au (ost de (aţă când Domnul Hristos li "-a arătat, şi care ine)nţeles că şila rândul lor au dat mărturie 8ărturie apoi au dat toţi ucenicii 8ântuitorului nostru IisHristos, propovăduirea din /aptele Sfinţilor (postoli este o propovăduire din care înţele4em Sfinţii (postoli sunt martori, au rămas martori în conştiinţa @isericii, martori ai învie8ântuitorului nostru Iisus Hristos! Între aceştia Sfântul (postol 7avel prezintă o situaţie cu tot

specială, pentru că şi el s$a încredinţat tot prin arătarea 8ântuitorului după înviere!

Când mer+ea să pri+onească pe creştinii din Damasc s-a convertit )ntâlnindu-se cu Domnul Hristşi a devenit propovăduitor al )nvierii Domnului Hristos, iar propovăduirea lui este prezentată sinteză - )n le+ătură cu )nvierea - )n al ?G-lea capitol din @pistola I către Corinteni, unde a(irmă clcă Domnul Hristos "-a arătat ucenicilor "ăi, "-a arătat lui Petru, "-a arătat lui Iacov, "-a arătucenicilor )n +eneral şi "-a arătat şi "(ântului *postol Pavel# > În cele din urmă mi S$a arătat mie, ca unuia care nu sunt vrednic să mă numesc apostol pentru că am pri4onit @iserica lHristos> 6I Corinteni ?G, 4-8 * pri+onit-o )n vremea neştiinţei, dar a mărturisit )nvierea după ce s

)ncredinţat de )nvierea Domnului Hristos

@ (oarte, (oarte important de oservat şi de reţinut (aptul că după ce s-a )ncredinţat nu l-a mai putclinti nimeni din credinţa, din convin+erea că Domnul Hristos a )nviat Când s-au )ncredinţat numai putut nimenea să-i oprească să mărturisească )nvierea Domnului Hristos, dar până nu s-)ncredinţat nu au mărturisit credinţa ci au mărturisit )ndoiala, au mărturisit necredinţa, şi-mărturisit scepticismul " important de reţinut şi faptul că pe cei dintâi martori ai învieDomnului Hristos, Însuşi 8ântuitorul i$a încredinţat despre înviere! Însă să ştiţi că lucrul aces

se )ntâmplă cu toţi oamenii care cred )n )nviere, nu )n )nţelesul că Domnul Hristos "e arată (iecărucum "-a arătat "(ântului *postol oma sau celorlalţi ucenici, ci că încredinţarea despre învierDomnului Hristos este o încredinţare pe care numai Dumnezeu o poate da omului! Cmul prputerea lui nu poate a>un4e să se convin4ă de învierea Domnului Hristos!

"ă ne aducem aminte de pildă de (aptul că .ântuitorul i-a )ntreat pe ucenicii "ăi - relatarea+ăsim )n "(ânta @van+3elie de la .atei )n capitolul ?F -# >ine ziceţi că sunt "u, /iul Cmului;>"(ântul *postol Petru - zicem noi )n numele tuturor - a răspuns# >*u eşti Hristos, /iul lDumnezeu elui viu> Când Domnul Hristos a auzit cuvintele acestea ale "(ântului *postol Petrle-a )ntâmpinat zicând# >/ericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sân4e ţi$a descoperit ţ

aceasta, ci *atăl meu el din ceruri > 6.atei ?F, ?G-?E8 Prin urmare, (aptul că Domnul Hristos es1iul lui Dumnezeu Celui viu, că este Hristos, că Iisus din :azaret este Hristos, 1iul lui DumnezCelui viu, mărturisit de "(ântul *postol Petru, este ceva ce "(ântul *postol Petru a cunoscut dputerea lui Dumnezeu Cu puterile (irii - >trup şi sân+e nu ţi-a descoperit ţie aceasta, ci atăl .Cel din ceruri>- nu se putea a2un+e la această )ncredinţare >atăl .eu Cel din ceruri ţi-a descopeţie> *şa e şi cu )nvierea# numai prin puterea lui Dumnezeu poţi a2un+e să crezi )n )nviere

Dacă nu vine Dumnezeu să te )ncredinţeze, dacă nu te )ncredinţează .ântuitorul Cel )nviat, nu poavea )ncredinţarea despre )nviere De ce0 7entru că învierea este mai presus de lume! Cri lucrur

mai presus de lume nu pot fi înţelese la nivelul vieţii omeneşti, la nivelul vieţii materiale, nivelul cunoştinţelor pe care le avem noi din lumea aceasta, ci învierea, fiind mai presus de fireste mărturisită de Însuşi 8ântuitorul înviat şi nu se poate a>un4e altfel la încredinţarea despînviere decât prin certitudinea interioară pe care o dă Domnul Hristos!

Când eram eu student la eolo+ie, ine)nţeles după ce am (ost martor al )nvierii, după ce aveacredinţa )n )nviere, m-am apucat să citesc din @van+3elii şi din 1aptele "(inţilor *postoli şi d@pistolele "(inţilor *postoli tot ce am +ăsit despre )nviere <i ştiţi la ce concluzie am a2uns0 %concluzia că nu sunt convin+ătoare În ce sens nu sunt convin+ătoare0 Dacă e să te reţii numai la se scrie )n @van+3elie despre )nviere, citind @van+3elia sau 1aptele *postolilor, sau @pistole

"(ântului *postol Pavel şi celelalte @pistole unde se aminteşte ceva despre )nviere, nu +ăsecertitudinea )nvierii din ceea ce se scrie acolo <i atunci am a2uns la concluzia că altceva treuie (ie care să te )ncredinţeze, şi mi-am dat seama de atunci că .ântuitorul Cel )nviat i-a )ncredinţat oameni despre )nviere :u au a2uns ei la concluzia că Domnul Hristos a )nviat De pildă, că s-+ăsit +iul+iurile sin+ure )n mormânt era o mărturie că Domnul Hristos nu mai e acolo, dar nu eramărturie despre )nviere ci o mărturie că mormântul a rămas +ol ;ri pe noi nu ne interesează (aptcă mormântul a rămas +ol de trupul .ântuitorului, pentru că atunci se putea pune prolema şi a un(urt al trupului, ci pe noi ne interesează )nvierea )nsăşi Învierea )nsăşi )nsă o mărturiseşte numai C)nviat, @l ne dă )ncredinţarea @ adevărat că noi suntem )ntr-o atmos(eră de credinţă )n )nvier



atmos(era pe care o creează Aiserica noastră prin slu2ele ei, dar cu toate acestea )ncredinţarea nedă totuşi Domnul Hristos Cel )nviat

*m să vă aduc aminte - am să vă pun )n atenţie, că poate puţini sunt cei la care vă aduc aminte - utet din >"cara> "(ântului Ioan "cărarul .ai )ntâi un tet din @van+3elie, şi anume din @van+3elde la .atei capitolul ??, unde citim )ntre altele următoarele cuvinte pe care le-a spus DomnHristos# > Învăţaţi$vă de la 8ine că sunt 5lând şi smerit cu inima şi veţi avea odihnă sufletel

voastre> %a aceste cuvinte din @van+3elia de la .atei (iindu-i luare aminte, "(ântul Ioan cel cescris >"cara>, Sfântul Ioan Sinaitul - poate ştiţi, >"cara> este o scriere a "(ântului Ioan "inaituscrisă la s(ârşitul veacului al 'I-lea, o scriere )n 7 de capitole pe care, din câte ştiu, v-a prezentatcândva ÎP" :icolae aici )n sala aceasta -, reia cuvintele acestea ale .ântuitorului şi le prezintă următorul contet# > ( zis Domnul6 Învăţaţi$vă $ nu din carte, nu de la în4er, nu de la om, ci $ de 8ine $ adică de la lucrarea 8ea cea din voi $ că sunt 5lând şi smerit cu inima şi veţi avea odihnsufletelor voastre $ de patimile care sunt în voi > Deci "(ântul Ioan "cărarul atra+e atenţia Domnul Hristos a spus >)nvăţaţi-vă de la .ine> şi interpretează că a zis Domnul Hristos >)nvăţaţi-de la .ine - nu din carte, nu de la )n+er, nu de la om ci de la .ine= ce0 - că sunt lând şi smerit cinima>

*sta treuie să )nvăţăm Dacă 5lândeţea şi smerenia Domnului Hristos tre5uie să o învăţăm de Domnul Hristos Însuşi, atunci cu atât mai mult învierea Domnului Hristos de la Domnul HristÎnsuşi tre5uie s$o învăţăm! >Din lucrarea .ea cea din voi> zice Domnul Hristos, >de la .ine, adide la lucrarea .ea cea din voi>

Domnul Hristos lucrează convin+erea pe care o avem noi, care suntem şi noi martori .ântuitorului nostru Iisus Hristos după martorii cei din istorie oţi cei care au crezut )n )nvierDomnului nostru Iisus Hristos au (ost şi martori ai )nvierii Domnului Hristos )n istorie *oţi sfinţ

toţi credincioşii creştini au mărturisit învierea Domnului Hristos! 1e adău4ăm la ei şi noi! 1suntem martorii cei din vremea noastră! 1oi care zicem EHristos a înviatE, noi care ziceE(devărat a înviatE, noi care credem, noi care mărturisim, noi care săr5ătorim învierea DomnHristos şi noi care ne înnoim viaţa după învierea Domnului Hristos!

Pentru că asta )nseamnă mărturie, dacă am crede )n Domnul Hristos (ără )nvierea Domnului Hristonu am crede )n Domnul Hristos, am crede )ntr-un (ilozo(, Iisus din :azaret, am crede )ntr-u)nvăţător, am crede )ntr-un +ânditor, )ntr-un descoperitor al unor lucruri la care nu poate a2un+e omsin+ur şi (iecare om, ci un +ânditor, un pătrunzător Cri noi credem în Domnul Hristos ca /iu lui Dumnezeu care a înviat din morţi, care a omorât cu moartea pe moarte şi mărturisi

împreună cu femeile mironosiţe, împreună cu în4erii, împreună cu (postolii, împreună cu tosfinţii, mărturisim că Hristos a înviat, mărturisim adevărul că 8ântuitorul este viu, că a învidin mormânt, că a 5iruit moartea, toate acestea le mărturisim! -i le mărturisim când spuneEHristos a înviatE şi E(devărat a înviatE, le mărturisim când slu>im la toate slu>5ele noastre, mărturisim la 7aşti, mărturisim învierea Domnului Hristos la 7aşti prin slu>5ele de la 7aşti şi dtoată Săptămâna &uminată!

Cred că ştiţi că S+pt+mna uminat+ este Oaiul anului 5iseri%es%O *dică )n timpul "ăptămân%uminate toate +ândurile se +rupează pe )nviere până la aşa măsură că dacă se )ntâmplă ca )n timp

"ăptămânii %uminate să se (acă o )nmormântare, (ie că este o )nmormântare a mirenilor, (ie că este

)nmormântare a preoţilor, (ie că este o )nmormântare a călu+ărilor, (ie că este o )nmormântarepruncilor, nu se (ace )nmormântarea prescrisă pentru ast(el de cate+orii de oameni credincioşi, ci (ace )nmormântarea din "ăptămâna %uminată, care-i slu2a de la Paşti :u are Aiserica de spnimic altceva decât slu2a de la Paşti

uvântul Sfântului Ioan Gură de (ur de la 7aşti ilustrează 5ucuria învierii când zice6 E*oţi să îndulciţi de ospăţul credinţei, toţi luaţi 5ucuria 5unătăţii, nimenea să nu se tân4uiască pentr

păcate că iertare din mormânt a răsărit, nimenea să nu plân4ă pentru sărăcie că s$a arătîmpărăţia cea de o5şte, nimenea să nu se teamă de moarte că ne$a iz5ăvit pe noi moarte8ântuitorului! ( stins$o pe ea el ce a fost ţinut de ea! 7rădat$a iadul el ce S$a po4orât la ia(ceasta mai înainte apucând Isaia a zis6 QQIadul s$a amărât întâmpinându$*e pe *ine >os! Samărât că s$a omorât, s$a amărât că s$a stricat, s$a amărât că s$a 5at>ocorit, s$a amărât că sle4at! ( luat trup şi de Dumnezeu s$a lovit! ( luat pământ şi s$a întâmpinat cu cerul, a luat cevăzut şi a căzut întru ce n$a văzut! Unde$ţi este moarte 5oldul, unde$ţi este iadule 5iruinţaÎnviat$a Hristos şi tu te$ai surpat, înviat$a Hristos şi au căzut dracii, înviat$a Hristos şi se 5ucuîn4erii, înviat$a Hristos şi viaţa vieţuieşte, înviat$a Hristos şi nici un mort nu este în mormânt, cHristos înviind, începătură celor adormiţi S$a făcutE!

@ o perspectivă de pe poziţia credinţei )n )nviere *celaşi lucru treuie să-l credem şi noi, sămărturisim şi noi

Îl mărturisim când zicem >Hristos a )nviat> dar se poate să (ie doar o simplă (ormulă dacă nu sunte)ncredinţaţi de )nviere până la aşa măsură )ncât )nvierea să (acă parte din componenţa eistenţnoastre Putem să (im martori numai cu un (el de salut, cum (ac copii De eemplu eu )n copilărmea Cea mai vec3e mărturie pe care am dat-o eu, nu ca martor ci ca colportor al unui adevăr, a (ocând aveam cinci, cel mult şase ani, nu-mi mai aduc aminte .-a trimis mama la unica mea

mama tatălui meu care locuia cu noi, )i ziceam noi mama tână - şi a zis mama către mine# >Du-te mama tână şi zi XXHristos a )nviat, mama tână!YY şi mama tână )ţi dă un ou> Hristos a )nviat, mama tână!> *devărat a )nviat, stai că-ţi dă mama tână un ou> *sta )mi aduc eu amindin copilăria mea

Deci ne-am )ncadrat )ntr-o societate )n care )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos era o realita)nsă o realitate la care (iecare participa după puterea lui Aine)nţeles că un copil nu poate damărturie cum dă un om mare, dar cu vremea m-am validat cumva, adică (aptul acesta că am spu>Hristos a )nviat> din copilărie s-a )ntemeiat )n eistenţa mea până la aşa măsură că nu se poate

nu spun acest adevăr, pentru că )l spun şi eu ca *postolii, crezând )n el

În ceea ce priveşte sărătorirea ca atare, am spus că slu2a de Paşti e )n aşa (el alcătuită )ncât eizucnire din su(let a adevărului că Domnul Hristos a )nviat 7răznuim omorârea morţsfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând, lăudăm pe 7ricinuitorul, pe Unel 5inecuvântat, Dumnezeul părinţilor şi preamărit > "au# > iua învierii, popoare să nluminămA 7aştile Domnului, 7aştile, că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer HristoDumnezeu ne$a trecut pe noi cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţă>



E(cum toate de lumină s$au umplut, şi cerul şi pământul şi cele de dedesu5t! Deci să prăznuiastoată făptura învierea lui Hristos întru are s$a întăritE!

Eerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se 5ucure şi să prăznuiască toată lumecea văzută şi cea nevăzută, că Hristos a înviat, veselia cea veşnicăE!

otul e +rupat )n +ândul despre )nviere, )n 2urul +ândului că Domnul Hristos a )nviat şi totul e

izucnire de ucurie, totul este o revărsare a ucuriei 1oi credem că în veşnicie Faiul cel dincolo de lumea aceasta va fi aşa cum e Faiul anului 5isericesc, o iz5ucnire de 5ucurie le4ătură cu învierea Domnului nostru Iisus Hristos!

*şa suntem noi martori, martorii cei din vremea noastră suntem noi, suntem noi cei convinsuntem noi care nu putem să ne oprim din a spune la )nvierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos, cele patruzeci de zile de după )nviere, >Hristos a )nviat>

Sfântul Serafim de Sarov, un sfânt din secolul trecut $ a murit în #0)) $ când se întâlnea ccineva totdeauna spunea EHristos a înviatE, şi pe fiecare om îl numea E5ucuria meaE! EHristos

înviat, 5ucuria meaE zicea el când se întâlnea cu cineva! Aine)nţeles că dacă am (ace şi noi aceva nu s-ar potrivi, pentru că nu ţine de stilul nostru de vieţuire, dar mărturia ca atare noi treuie o dăm

Să ştiţi că învierea Domnului Hristos nu o mărturisim numai în ziua învierii şi în Săptămân&uminată, în vremea Faiului anului 5isericesc, ci în toate duminicile! Cu mici ecepţii, duminieste o prăznuire a )nvierii Domnului nostru Iisus Hristos De pildă la slu2a de dimineaţă din zi)nvierii spunem aşa# > 7rea5inecuvântată eşti 1ăscătoare de Dumnezeu /ecioară, că prin el S$a întrupat din tine iadul s$a ro5it, (dam s$a chemat, 5lestemul s$a pierdut, "va s$a mântu

moartea s$a omorât şi noi am înviat! 7entru aceasta cântând stri4ăm6 5ine eşti cuvântHristoase Dumnezeul nostru, el ce 5ine ai voit aşa, mărire ?ie>

'orim cu .aica Domnului, vorim cu Domnul Hristos, vorim cu .aica Domnului şi amintim darul )nvierii, că zicem# >Preainecuvântată eşti :ăscătoare de Dumnezeu 1ecioară, că prin Cel "-a )ntrupat din tine iadul s-a nimicit> :u mai eistă pentru noi iad, nu că nu mai eistă oiectiad, eistă, dar nu mai eistă pentru noi cei care credem )n )nviere Într-o alcătuire de la s(inteslu2e se spune aşa# >ând *e$ai po4orât la moarte el ce eşti viaţa cea fără de moarte, atuniadul l$ai omorât cu strălucirea dumnezeirii > Dacă străluceşte Dumnezeu în noi, da8ântuitorul nostru Iisus Hristos ne dă certitudinea învierii &ui şi străluceşte în inima noastr

nu mai are loc iadul!

Iadul are loc acolo unde omul este lipsit de Dumnezeu, unde nu simte prezenţa lui Dumnezeu, dunde se simte prezenţa lui Dumnezeu nu mai poate (i iad Deci noi credem că iadul s-a nimicpentru noi nu eistă iad, aşa cum nu eistă )nc3isoare pentru cei ce nu sunt vrednici de )nc3isoaC3iar dacă eistă undeva )nc3isoare, poţi să zici că nu eistă pentru omul care nu a2un+e acolo *e şi cu iadul, eistă oiectiv - adică suiectiv cumva, nicăieri )n "criptură nu se spune când a creDumnezeu, sau cine a creat iadul, pentru că nu l-a creat Dumnezeu, Dumnezeu nu a creat iaduIadul l-au creat cei care au (ost vrednici de iad, mai )ntâi )n+erii căzuţi şi după aceea oamenii ca

sunt vrednici de iad şi care a2un+ )ntr-o stare de iad, aceia sunt )n iad, dar nu a2un+ undeva unde s-creat nişte condiţii de iad

Condiţiile de iad le creează omul şi )n lumea aceasta, când (ace rele, când e (ăcător de răutate, adu)n 2urul lui o atmos(eră neplăcută, este o atmos(eră de iad, dar iadul nu eistă de la sine ca o realita)n care intri *i (ăcut un rău şi intri acolo ca şi cum ai intra )n )nc3isoare, ci iadul este iadul tăiadul )n care a2un+i, din care nu poţi ieşi, zuciumul lăuntric de pe urma păcatelor, nelinişt

su(letească, toate acestea sunt stări de iad cu care )ncepe iadul aici pe pământ, aşa cum )ncepe dalt(el şi aiul pentru cei credincioşi aici pe pământ şi se continuă şi dincolo de lumea aceasta

Cri, când Domnul Hristos este în noi, "l e 5iruitorul morţii, e 5iruitorul iadului, e 5iruitortuturor împotrivirilor, şi atunci noi intrăm într$o atmosferă pe care o mărturiseşte slu>5a de 7aşti de eLemplu, când zice6 ESă$nvie Dumnezeu şi să se risipească vră>maşii &uiE! avră>maşi; =ră>maşii cei de 4ând! E(şa să piară păcătoşii de la faţa lui DumnezeuE! apăcătoşi; Fealităţile lăuntrice împotrivitoare unei linişti sufleteşti, unui rai pe care îl vrDumnezeu şi în care vrea Dumnezeu să a>un4em!%a noi la mănăstire, Dumnezeu să-l odi3nească, era un părinte .ăi (rate - Părinte

"era(im )l c3ema - aici poate să (ie aiul pe pământ> <i eu ziceam# da părinte, dar cu alţi oamen*dică raiul e o realitate pe care o (ace omul de rai Dacă eşti un om care (ace raiul, atunci raiulacolo unde eşti tu .ie )mi place să spun că mănăstirea e tinda Faiului, că mănăstirea e poarcerului, că mănăstirea e casa lui Dumnezeu şi locul împlinirilor! <i zic totdeauna# să ştiţi că danu e locul )mplinirilor, adică dacă nu te )mplineşti )n mănăstire prin Dumnezeu, şi-ţi mai treulucruri din lumea asta ca să te )mplineşti, deci dacă nu-i locul )mplinirilor nu-i nici tinda aiului, ni nici casa lui Dumnezeu, nu-i nici poarta cerului

Dar tot aşa oamenii )şi pot (ace din căminul lor o tindă a aiului, o casă a lui Dumnezeu, o poartă

cerului "e )mină cerul cu pământul acolo unde este omul cel credincios Cerul este o realitate case răspândeşte, nu e un loc, un spaţiu anume# acesta e cerul, de aici )ncepe pământul şi de aici )ncecerul Unde e omul care Îl poartă în sufletul său pe Dumnezeu, unde e omul purtător dDumnezeu, acolo e cerul, acolo e 5ucuria, acolo e pacea, acolo e 5inecuvântarea, acolo e iertarpăcatelor, acolo sunt darurile învierii!

"timaţi ascultători, mai am ceva de spus, şi anume că prin participarea aceasta la adevărul )nvie.ântuitorului nostru Iisus Hristos prin toate ucuriile pe care le aduce )nvierea, prin trans(ormarsu(letească pe care o aduce credinţa )n )nviere, se a2un+e la )nnoirea vieţii

"(ântul *postol Pavel )n @pistola către omani scrie aşa, )n capitolul F# > 7recum Hristos a înviprin mărirea *atălui, aşa şi voi să înviaţi întru înnoirea vieţii > e înseamnă aceasta, înnoirvieţii; Să duci o viaţă de credincios nu de necredincios! Înseamnă o viaţă pozitivă întru lucrare5inelui!

În @pistola către Coloseni capitolul 7 citim cuvintele# > Dacă aţi înviat împreună cu Hristos $ şi ncredem că am înviat împreună cu Hristos la @otez, când am murit împreună cu Hristos şi aînviat împreună cu Hristos $ căutaţi cele de sus, cu4etaţi cele de sus>

Cmorâţi mădularele voastre cele de pe pămândesfrâul, necurăţia, patima, pofta rea şi z4ârcenia sau lăcomia care este o închinare la idoli >

 Drept aceea, lepădaţi şi voi toate acestea6 mânia, iuţimea, răutatea, defăimarecuvântul de ruşine din 4ura voastră, nu vă minţiţi unii pe alţii pentru că v$aţi dez5răcat de omcel vechi şi v$aţi îm5răcat în omul cel nou>

 Îm5răcaţi$vă ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiu5iţi, cu milostiviriîndurărilor, cu 5unătate, cu 5lândeţe, cu smerenie, cu îndelun4ă ră5dare în4ăduindu$vă unul paltul, dacă are cineva ceva împotriva cuiva, precum Hristos v$a iertat aşişderea iertaţi şi vo7este toate îm5răcaţi$vă cu dra4ostea care este le4ătura desăvârşirii şi pacea lui Hristos stăpânească în inimile voastre>

Iată ce tre5uie să facă omul cu viaţă înnoită6 să înlăture păcatul şi să realizeze virtuţile, ca poată fi şi prin viaţă martor al învierii Domnului Hristos!

"(ârşesc aceste consideraţii cu o poezie de =asile 8ilitaru )n care se cuprinde (oarte ine )nvier

Domnului Hristos, adică omul care crede )n )nvierea Domnului Hristos ca martor al )nvieDomnului Hristos Poezia se numeşte Hristos a )nviat#

?Hristos a înviat? *e voră sfântă,Îţi simţi de lacrimi calde ocii uzi,<i-n suflet parcă Serafimi îţi cântă,De câte ori, creştine, îl auzi.Hristos a înviat în firul ierii,A înviat Hristos în adevăr,

În poieniţa-n care zurdă cerii,În florile de piersic şi de măr.

În stupii de aline fără !reş,În vântul care suflă mân!âios,În ramura-nflorită de cireş.Dar vai, în suflet ţi-a-nviat Hristos5

Ai cântărit cu mintea ta creştine*ât ine ai făcut su cer umlând5

;e simţi măcar acum pornit spre ine,6ăcar acum te simţi mai un, mai lând5

Simţi tu topită-n suflet vecea-ţi ură56ai vrei pieirea celui plin de ar5i-ai pus zăvor pe ârfitoarea-ţi !ură5"uirea pentru semeni o simţi =ar5%, dacă aceste le!i de-a pururi sfinte,În aur măcar azi te-au îmrăcat,

*u Serafimi în suflet imn fierinte,

Ai drept să cânţi ?Hristos a înviat?.

'ă mulţume

alea Sfântului (postol *oma poate fi considerată ca pozitivă;Da, Aiserica noastră o consideră ca pozitivă şi c3iar zice > C, 5ună necredinţă a *omei, că prnecredinţa lui noi toţi ne$am încredinţat > Poate (i socotită pozitivă şi )n )nţelesul acesta că "(ânt

*postol oma a (ost sincer, el a vrut să se )ncredinţeze dar voia o dovadă pe care de alt(el ucenicceilalţi )ntr-un (el o primiseră @i se )ntâlniseră cu Domnul Hristos, el a vrut totuşi ceva mai mudecât ceilalţi, proail pentru că se +ândea că (aptul de a-% )ntâlni pe Domnul Hristos poate rămâtotuşi ca o iluzie optică şi ştim că o iluzie optică este o iluzie cel mai uşor de realizat <i atun"(ântul *postol oma, poate prin voia lui Dumnezeu, a vrut o dovadă mai deoseită *şa )ncât poa(i considerată ca ceva pozitiv

În condiţiile actuale în ce mod poate fi percepută învierea de către fiecare creştin şi trăită carealitate incontesta5ilă;1umai în măsura în care Domnul Hristos ne încredinţează lăuntric! :u eistă posiilitatea un

raţionamente )n le+ătură cu )nvierea Domnului Hristos, c3iar dacă zicem că noi suntem urmamartorilor de odinioară, e totuşi ceva care nu e su(icient când e vora de )nviere *dică noi tre5usă ne ru4ăm lui Dumnezeu, 8ântuitorului elui ce a înviat, să ne încredinţeze "l despre învier:u eistă nişte modalităţi de a ne )ncredinţa despre )nviere alt(el decât printr-o certitudine interioacare vine de la Dumnezeu

=ă ru4ăm să ne vor5iţi despre 4iul4iul din *orino!>Jiul+iul din orino> este o carte scrisă de un părinte romano-catolic din Iaşi, pe nume ClaudDumea @ o istorie a +iul+iului de când se ştie de el, )nsă tra+e şi o concluzie, şi anume conside

+iul+iul din orino acelaşi lucru cu c3ipul cel ne(ăcut de mână al Domnului Hristos şi cumvamestecă lucrurile, cel puţin pentru o anumită perioadă În le+ătură cu +iul+iul din orino s-au (ăcmulte aprecieri, s-au (ăcut şi multe investi+aţii ca să se constate dacă este cu adevărat +iul+iul cdespre care voresc @van+3eliştii "unt şi unele reţineri )n le+ătură cu aceasta @u cred totuşi pentru noi +iul+iul cel adevărat este )ncredinţarea despre )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos, treuie neapărat să-l cunoaştem, să-l atin+em, să vedem, să ştim ce analize s-au (ăcut, la ce rezultas-a a2uns, ci important este să avem noi credinţa )n )nvierea Domnului nostru Iisus Hristos ca şi câam (i văzut +iul+iul

Însă am pierdut ceva din vedere, şi anume la slu2a de (iecare duminică se citeşte dimineaţa d

@van+3elie despre )nvierea Domnului Hristos După ce se termină @van+3elia şi se zice ca de oic>7+rire ie Doamne3 m+rire ie>, urmează o alcătuire )n le+ătură cu @van+3elia Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus> Învierea lui Hristvăzând Când am văzut-o0 Prin credinţă Pentru noi, (aptul că despre )nviere se relatează )n "(ân@van+3elie este ca şi când am (i văzut noi şi mormântul +ol, şi +iul+iurile şi ne-am (i )ntâlnit c(emeile mironosiţe, cu )n+erul inevestitor, cu *postolii care %-au mărturisit pe Domnul Hristos, "(ântul *postol oma, cu toţi martorii de atunci, ne-am (i )ntâlnit cu ei şi am (i văzut şi noi lucruracestea :u pentru că le-au văzut ei, ci pentru că le vedem noi prin credinţă> Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia elui fără

păcat! rucii *ale ne închinăm Hristoase $ vor5im cu Domnul Hristos $ şi Sfântă Învierea *a

lăudăm şi o mărim! ă *u eşti Dumnezeul nostru, afară de *ine pe altul nu ştim, numele *ănumim> =eniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin ruc5ucurie la toată lumea! *otdeauna 5inecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea &ui, că răsti4niră5dând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat > @ o alcătuire )n care noi de2a primim ceauzite din "(ânta @van+3elie, ne an+a2ăm cu convin+erea noastră, cu conştiinţa noastră *cesta+iul+iul nostru, nu +iul+iul de la orino, pe care )l poate vedea cineva care se duce la orino,

credinţa noastră este +iul+iul nostrue ne puteţi spune despre lumina din noaptea de 7aşti;:u vă pot spune nimic, dacă vreţi să ştiţi ceva, relatează Părintele Ioanic3ie Aălan )ntr-o carte scride el >.ărturii de la locurile s(inte> @ o carte )n care spune şi despre lumina )nvierii @u cu cei care am vorit, care au (ost acolo, de la toţi am a(lat că lumina apare, de undeva din mormânt, dsus, nu ştiau să spună Ceea ce i-a impresionat pe toţi este (aptul că lumina aceasta se răspândeş(oarte repede şi inundă toată iserica Cum, de unde vine, ce se )ntâmplă, au ei nişte metode răspândire a luminii, vine )ntr-adevăr de sus cum mărturisesc cei mai mulţi, e o c3estiundiscutailă Însă ceea ce este important este (aptul că )nvierea pentru noi este lumină Că mer+em,

nu mer+em la Ierusalim, că se aprinde că nu se aprinde, că vine de sus că vine de 2os, e o c3estiunsecundară Important este pentru noi să (im luminaţi de lumina )nvierii

e părere aveţi despre acele persoane care nu se spovedesc toată viaţa lor, considerându$nevrednici de Sfintele *aine, dar au încredere şi năde>de deose5ită că 5unul Dumnezeu le vrândui înainte de moarte vreme de pocăinţă şi împărtăşirea cu Sfintele *aine;

'in la mine unii şi zic# >Părinte, a murit tata şi nu a (ost )mpărtăşit Ce pot (ace pentru el0> Zic# ştde ce nu a (ost )mpărtăşit la moarte0 Că nu a (ost )mpărtăşit )n viaţă Dacă se )mpărtăşea )n viaţă,

)nvrednicea Dumnezeu să se )mpărtăşească şi la moarte, dar dacă nu-l interesa lucrul acesta )n viauite, nu l-a )nvrednicit Dumnezeu nici la moarte :oi dorim din toate puterile noastre să n)mpărtăşim, nu pentru vrednicia noastră @u mă )mpărtăşesc (oarte des, la (iecare "(ântă %itur+3iecare iau parte şi pot să mă )mpărtăşesc, dacă nu am cumva ceva, nu pot să stau până la s(ârşit%itur+3iei să zicem În cazul acesta nu mă )mpărtăşesc, dar şi dacă nu slu2esc mă )mpărtăşesc Dce0 :u pentru că mă socotesc vrednic, deşi să ştiţi că nu mi-e (rică că nu mă duc )n ai *dică de nu mi-e (rică )n (ond0 Pentru că ştiu că Dumnezeu ne dă aiul, nu noi realizăm aiul <i atundacă duc o viaţă care să mă recomande pentru ai, nu are Dumnezeu de ce să mă respin+ă când vmer+e )n ai :u am să-i spun lui Dumnezeu că am (ăcut asta şi asta, că am stat /? de ani mănăstire, că ar putea zice Dumnezeu cum ziceam noi către un părinte de la noi care a stat G de a

la mănăstire şi )n ultimii ani nu mai ştia cât a stat @u sunt aici de / de ani> .ă, păi dacă ştii tu că sunt de /G, atunci sunt de /G> zicea părintele că-i de atâţia ani şi eu ziceam# părinte, dar să nu vă lăudaţi cu asta, că aţi stat la in*şa şi eu, nu o să pot să spun lui Dumnezeu că am stat la mănăstire atâţia ani, că ar putea ziDumnezeu (oarte ine către mine# >Da, dar să ştii că ai stat la ine Poţi să stai şi mai multImportant este )n c3estiunea aceasta să dorim inele şi să-l (acem pe cât putem, şi atunci pent)mpărtăşire nu treuie să te pre+ăteşti )n mod special, dacă toată viaţa e o pre+ătire, şi poţi să )mpărtăşeşti mai des De ce0 Pentru unătatea lui Dumnezeu, nu pentru vrednicia ta *dică nu zic sunt vrednic să mă )mpărtăşesc, că doar totdeauna când te )mpărtăşeşti zici că eşti nevrednic D

Dumnezeu te )nvredniceşte, adică dacă Dumnezeu vrea să-ţi dea darul acesta, care e cel mai ma

dar din câte daruri sunt şi de care nu sunt vrednici nici )n+erii, dacă e vora, dacă Dumnezeu vrea te )nvrednicească, nu ai motive să re(uzi Aine)nţeles totuşi, trăind o viaţă care să te recomandepre+ătindu-te cu spovedanie şi după aceea )mpărtăşindu-te cu )ncredinţarea că Dumnezeu vine su(letul tău

(m auzit acum de curând un cuvânt al /ericitului (u4ustin care zice aşa, că EDumnezeu esatotputernic şi cu toate acestea nu a putut să ne dea ceva mai mult decât Sfânta Împărtăşani

Dumnezeu este atotînţelept şi nu a ştiut să ne dea ceva mai mult decât Sfânta ÎmpărtăşanDumnezeu este atot5o4at şi cu toate acestea nu a putut să ne dea ceva mai mult decât SfânÎmpărtăşanieE! *şa că acesta este lucrul cel mai de căpetenie, dar pentru ceva de căpetenie treusă duci o viaţă care să te recomande pentru )mpărtăşire *şa că am păreri (oarte rele despre cei canu se )mpărtăşesc C3iar dacă zic ei că sunt nevrednici, nu au dreptate, pentru că nimenea nu poasă zică că e vrednic, şi totuşi Dumnezeu ne-a )nvrednicit Cum zicem > Învredniceşte$ne Doamne seara aceasta fără de păcat!!!> tot aşa zicem > Învredniceşte$mă să mă împărtăşesc cu Sfintele *a*aine>

e este mai important6 să stai acasă şi să te ro4i sau să stai în 5iserică şi să nu fii atent la ce

petrece acolo;@ mai important să (ii )n iserică şi să nu (ii atent acolo decât să stai acasă să te ro+i De ce0 Pentcă mai )ntâi de toate 5iseri%a e %erul %el de pe p+mnt În al doilea rând Sfnta iturghie1mp+r+4ia lui Dumnezeu %ea de pe p+mnt, şi apoi ce ai la iserică nu poţi avea acasă, nu poavea acasă inecuvântările care se dau )n iserică *sta nu )nseamnă că treuie să (ii neatent iserică reuie să (ii atent şi să te sileşti să (ii atent, dar e mai important să (ii la iserică oricumcum poţi să (ii, decât să stai acasă să te ro+i, unde nu e atmos(era din iserică

"Listă vreo le4ătură între învierea Domnului şi învierea lui &azăr;

Doar atât, că )nvierea lui %azăr poate (i considerată o )nainte-)nc3ipuire a )nvierii celei de oştepoate c3iar şi a )nvierii Domnului Hristos Învierea lui %azăr este o minune pe care a (ăcutDomnul Hristos Cel ce a )nviat, )nainte )nsă de )nvierea "a

7ărinte, sunteţi între5at cât tre5uie să se roa4e omul ca să$l miluiască Dumnezeu;.-am )ntreat şi eu# de câte ori treuie să zică cineva >Doamne miluieşte-mă> ca să-l miluiasDumnezeu0 8ă voi duce la tatăl meu şi voi spune6 tată, am 4reşit la cer şi înaintea ta, nu suvrednic să mă numesc fiul tău, primeşte$mă ca pe unul din slu>itorii tăi > <i când s-a apropiat casă, tatăl l-a văzut de departe şi a aler+at )naintea lui şi a căzut pe +rumazul lui şi l-a sărutat De

nu l-a pus )n studiu, să zică# să vedem ce (ace acesta acum când se )ntoarce, să vedem ce zice, vedem cum se prezintă De ce nu l-a pus )n studiu0 Pentru că nu era cercetător ştiinţi(ic ci era tată,inima de tată )l )n+3esuia să-l primească :oi credem că Dumnezeu e tatăl nostru Când l-a primit)nceput să zică# >*ată, am 4reşit la cer şi înaintea ta nu sunt vrednic să mă numesc fiul tău> :umai zis şi >primeşte-mă ca pe unul din slu2itorii tăi>, cum şi-a (ăcut el socoteala Doamne3 Iisuse Hristoase ?iul lui Dumnezeu3 miluieşte,m+ pe minp+%+tosul> de atâtea ori de câte putem să zicem, deşi nu cred că la s(ârşitul vieţii va zice Dumnezcătre mine# tu mai puteai să zici de un milion de ori şi nu ai zis :u cred lucrul acesta De ce0 Pent

că aceasta e o metodă de )munătăţire su(letească, nu o metodă de a cere mila lui Dumnezeu

)nţelesul acesta că numai atunci ţi-o dă Dumnezeu dacă ai zis de nu ştiu câte ori Important este avem încredinţarea în mila lui Dumnezeu, dar noi cerem mila lui Dumnezeu ca să ne puteo5serva pe noi înşine, e o metodă de îm5unătăţire, de a ţine le4ătura cu Dumnezeu şi de a ncurăţi sufletul!

"ă ştiţi că )nainte de a ne )ntâlni cu Dumnezeu prin ru+ăciunea aceasta ne )ntâlnim cu noi )nşine @v-am mai spus şi altădată că ne )ntâlnim cu mizeria din noi @u le spun la oameni# (iţi atenţi, eu m

am )ntâlnit cu mizeria din mine şi vă puteţi )ntâlni şi voi cu asta 1iţi atenţi că nu rămâneţi la aststăruiţi )n ru+ăciune, se limpezesc lucrurile cu vremea *şa )ncât noi (olosim ru+ăciunea aceasta npentru că noi nu am avea )ncredinţarea că Dumnezeu ne miluieşte dintr-o dată, sau ne miluieşc3iar prin (aptul că ne an+a2ăm )n ru+ăciunea aceasta, ci facem ru4ăciunea aceasta ca să ne puteo5serva pe noi înşine, ca să ne putem urmări, să putem înlătura 4ândurile cele rele, să putem sfim în le4ătură cu Dumnezeu! De alt(el să ştiţi că acesta nu-i ultimul (el de ru+ăciune, deşi m-a+ândit aşa, că dacă m-aş )ntâlni cu Domnul Hristos şi aş avea conştiinţa că m-am )ntâlnit cu @l - aconştiinţa că mă )ntâlnesc cu @l )n ru+ăciune, dar zic aşa, cum s-a )ntâlnit de pildă "(ântul *postPavel pe drumul Damascului - ce I-aş cere eu, ce I-aş spune eu Domnului Hristos0 Cred că asta I-spune# >Doamne, Iisuse Hristoase 1iul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul> *sta este,

aşa o zicem până la moarte Aine)nţeles că după ce te )ntemeiezi )n ru+ăciunea aceasta, )ţi mai vinalte +ânduri# >.ărire 9ie Doamne, mărire 9ie>, >.are eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile aşi nici un cuvânt nu este de a2uns spre lauda minunilor ale> - asta zic eu că e tunetul pământuluaşa cum eistă un tunet al cerului eistă şi un tunet al pământului 8aeşti Doamne şi minunate sunt lucrurile *ale şi nici un cuvânt nu este de a>uns spre laudminunilor *ale> "au >ine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru; *u eşti Dumnezeu cafaci minuni >

?? mai ?

9din volumul $ 7rescuri pentru cuminecătur

Hristos a 1nviat<



Arhimandritul 6eofil P+r+ian , 6aina Învierii

Preacuvioase părinte, dra+i studenţi, ieri seara )n le+ătură cu taina Bert(ei am venit şi cu uneaprecieri )n le+ătură cu taina Învierii, pentru că numai aşa se poate )nţele+e taina Bert.ântuitorului :umai )n perspectiva Învierii are valoare de 2ert(ă ăsti+nirea .ântuitorului nostIisus Hristos, pătimirea pe care a su(erit-o pentru noi 1ără Înviere ziceam că ăsti+nirea ar (i (oun (apt oişnuit *r (i putut conta pentru mulţi ca o pedeapsă, cum a şi contat pentru cei care nu aştiut de Înviere şi care nu au crezut )n Înviere, care au zis că un tâl3ar a primit o pedeapsă ;ri nocare ştim că Domnul Hristos a )nviat din morţi şi că este Dumnezeu adevărat şi om adevărat, credecă ăsti+nirea Domnului nostru Iisus Hristos a (ost o 2ert(ă, pătimirea %ui a (ost o 2ert(ă adupentru ispăşirea păcatelor noastre, pentru ispăşirea păcatelor lumii, pentru mântuirea lumii

"unt unii dintre creştini care nu sunt cinstitori ai Crucii Domnului nostru Iisus Hristos, spunând crucea a (ost o unealtă de c3inuire :oi )nsă credem altceva Credem că crucea a (ost un altar 2ert(ă @ adevărat că a (ost c3inuit Domnul Hristos pe cruce dar @l a intrat )ntru mărirea "a, du(irea omenească, prin cruce, şi după Învierea "a din morţi, vorind cu cei doi călători spre @maule-a spus mustrându-i# >Care nu tre5uia Hristos să pătimească şi să intre întru mărirea Sa6%uca /, F8 *ceasta arată că Domnul Hristos pune accent pe 2ert(a %ui şi o arată ca (iind umi2loc de mântuire 1irea omenească a Domnului nostru Iisus Hristos a (ost )nviată din mor

respectiv a )nviat Domnul Hristos cu trupul din morţi, pentru că su(letul nu moare niciodată şi nidumnezeirea nu poate muri

:oi ştim că la moartea .ântuitorului nostru Iisus Hristos s-a )ntâmplat lucrul următor# orice moar)nseamnă despărţirea su(letului de trup Domnul Hristos are (ire omenească deplină şi (omenească )nseamnă trup şi su(let, su(let şi trup :oi vorim de )ntruparea 1iului lui Dumnezeu, )nomenirea 1iului lui Dumnezeu, dar prin aceasta nu )nţele+em că (irea dumezeiască s-a unit doar

trupul omenesc, s-a )ntrupat <i când zicem că s-a )ntrupat )nţele+em că s-a unit cu (irea omeneasconstătătoare din su(let şi trup, din trup şi su(let Deci Domnul Hristos, 1iul lui Dumnezeu, nu a luun trup, un simplu trup )n care "-a )ntrupat dumnezeirea, ci a luat omenitatea, adică a luat pe om acum este el )n )ntre+ime De ce0 Pentru că alt(el nu avea cum să mântuiască (irea omenească, canu e numai trup ci e şi trup şi su(let

Prin urmare, la moartea .ântuitorului s-a )ntâmplat despărţirea su(letului de trup şi despărţirea (iomeneşti de (irea dumnezeiască, nu )n )nţelesul că s-a (ăcut o separare, ci că dumnezeirea de (aptrămas cu cele două elemente ale (iinţei omeneşti, cu su(letul şi cu trupul, cu su(letul "-a po+orât iad, cu su(letul şi cu dumnezeirea, cu trupul şi cu dumnezeirea a rămas )n mormânt şi c

dumnezeirea, care e pretutindeni, Domnul Hristos a (ost şi )n ai cu tâl3arul, căci i-a promtâl3arului# > (stăzi vei fi cu 8ine în Fai > 6%uca 7, /78, i-a promis că vor (i )mpreună )n ai

Învierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos este şi rămâne taină, oricât am vori noi despre ÎnvierDomnului Hristos nu putem a2un+e la )nţele+ere deplină <tiţi, poate ştiţi mai ine zis, că estealcătuire )ntre catavasiile Crucii )n care Învierea este prezentată epres >cea mai presus de lumÎnviere a lui Hristos Dumnezeu>, adică ceva care e mai presus de ceea ce putem noi )nţele+e puterile (irii şi de (apt e mai presus de ceea ce putem )nţele+e noi deplin În orice caz nu a2un+eniciodată să )nţele+em Învierea .ântuitorului, pentru că este mai presus de (ire

Deci în ce a constat Învierea 8ântuitorului Hristos; ( constat în învierea trupului, în unirea lcu sufletul, deci sufletul la Învierea Domnului Hristos s$a unit cu trupul Domnului Hristos prin putere dumnezeiască a înviat din morţi! Despre acest lucru e scris )n "(intele @van+3elii, cele patru @van+3elii 1iecare @van+3elist prezintă Învierea Domnului Hristos ca realitate, nueplică, nici nu (ace aprecieri asupra Învierii, ci (iecare @van+3elist prezintă Învierea ca o realitaca ceva care s-a )ntâmplat

Domnul Hristos a rânduit ca 2ert(a %ui să (ie pomenită până la s(ârşitul veacului prin "(ân%itur+3ie# > (ceasta să o faceţi întru pomenirea 8ea> 6%uca , ?8 Deci Domnul Hristos nu a

nici o ezitare când e vora de a se pomeni 2ert(a, ci c3iar a lăsat să I se pomenească 2ert(a <i npomenim 2ert(a Domnului Hristos )mpreună cu celelalte câte s-au )ntâmplat pentru noi şi pentrunoastră mântuire, deci ăsti+nirea, )nmormântarea, Învierea, Înălţarea la cer, toate acestea sucuprinse )n "(ânta %itur+3ie care este o sărătorire cuprinzătoare :u se (ac aprecieri )n "(ân%itur+3ie )n le+ătură cu valoarea Bert(ei, cu valoarea Învierii, cu valoarea Înălţării .ântuitorulnostru Iisus Hristos, ci ni se prezintă ca nişte lucruri reale )n care noi credem

"(intele slu2e ale Aisericii )nsă, slu2ele de la Paşti )n special, slu2ele de dumineca, suprăznuitoare ale Învierii .ântuitorului Hristos Paştile se prăznuiesc cu sărătorire deoseită

Paşti, dar Paştile se repetă )n (iecare duminecă, cu câteva ecepţii doar# nu se prăznuieşe Învier

Domnului Hristos ca o prelun+ire a Paştilor la usalii, )n dumineca usaliilor, pentru că atunci sărătoreşte po+orârea Du3ului "(ânt= )n Dumineca 1loriilor, pentru că atunci se prăznuieşte intrar)n Ierusalim, deci altceva decât Învierea= şi apoi dacă )ntr-una din dumineci cade o sărătoa)mpărătească, cum este "c3imarea la (aţă, Ziua Crucii, :aşterea .ântuitorului nostru Iisus HristoAotezul Domnului Hristos, atunci se anulează )nsemnătatea de praznic a Învierii pe care o adumineca şi se prăznuieşte numai praznicul respectiv, sărătoarea care coincide )ntr-o zi duminecă În rest toate duminecile sunt pomenitoare, săr5ătoritoare a Învierii Domnului Hristo

(şa încât am putea zice că în fiecare duminică avem şi 7aştile! Iar Sfânta &itur4hie este prăznuire de 7aşti, o continuare a 7aştilor şi chiar se spune la Sfânta &itur4hie, de către clericcare se împărtăşesc, după ce se împărtăşesc spun şi cuvintele EC 7aştile cele mari şi preasfinţiHristoase, o Înţelepciunea şi uvântul lui Dumnezeu şi 7uterea, dă$ne nouă mai adevărat a nîmpărtăşi cu *ine în ziua cea neînserată a împărăţiei *aleE :oi pomenim deci Învierea Domnunostru Iisus Hristos nu numai la Paşti, ci )n toate duminicile, cu mici ecepţii, şi )n toate %itur+3iiavem o prelun+ire a Paştilor

*m zis că despre Învierea Domnului Hristos ne relatează "(inţii @van+3elişti În (iecare @van+3eavem istorisiri ale Învierii, ale )mpre2urărilor )n care a )nviat Domnul Hristos, şi a arătăril

.ântuitorului care au urmat după Înviere "(ântul @van+3elist .atei )n capitolul 4 al @van+3elsale are aprecieri )n le+ătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au (ost )n le+ătură Învierea %a (el "(ântul @van+3elist .arcu, avem )n capitolul ?F ast(el de relatări, )n "(ân@van+3elie de la %uca )n capitolul /, tot capitolul, şi )n "(ânta @van+3elie de la Ioan, doucapitole, şi ? De (apt cercetările (ăcute asupra @van+3eliei de la Ioan au a2uns la concluzia @van+3elia de la Ioan se s(ârşeşte cu ultimul verset din capitolul , iar capitolul ? din @van+3eeste un adaos scris de ucenicii "(ântului Ioan @van+3elistul În realitate noi citim din @van+3elia la Ioan, zicem că şi capitolul ? e tot de la Ioan, nu se spune altceva )n le+ătură cu aceasta, dcercetările mai noi au a2uns la concluzia că ultimul capitol e un adaos În 1aptele *postolilor se (

la (el unele a(irmaţii )n le+ătură cu Învierea Domnului Hristos "(ântul *postol Pavel )n capitolul din @pistola I către Corinteni, )ntr-o ună parte din capitol, mai ales )n partea de )nceput, aaprecieri )n le+ătură cu cele ce s-au )ntâmplat la Înviere

Cât priveşte Învierea )nsăşi, este o taină *dică noi am spus şi ştim aceasta că )nviere )nseamrevenirea trupului la viaţă, unirea cu su(letul şi cu dumnezeirea )n cazul .ântuitorului nostru IisHristos <tim că aceasta )nseamnă )nvierea Dar ea rămâne totuşi o taină <i de (apt Învierea nuvăzut-o nimenea :imeni nu %-a văzut pe Domnul Hristos )nviind, %-a văzut )nviat "(ânt@van+3elist .atei )n @van+3elia sa relatează că )n dimineaţa celei dintâi zile după sâmătrespectiv )n dumineca de după răsti+nirea .ântuitorului, după moartea .ântuitorului, dimineaţ

când s-au dus mironosiţele la mormânt, Domnul Hristos )nviase @ucuraţi$vă<> 6.atei 4, 8 şi > 1u vă temeţi<> 6.atei 4, ?8

ot "(ântul @van+3elist .atei spune că )n dimineaţa acelei zile, )n dimineaţa zilei )n care a )nvDomnul Hristos, s-a prezentat un )n+er la mormântul .ântuitorului nostru Iisus Hristos, şi lumina )n+erului stră2erii care erau de (aţă, şi despre care voreşte numai "(ântul @van+3elist .at- deci ceilalţi evan+3elişti nu spun că a (ost stră2uit mormântul, dar "(ântul @van+3elist .atei in(ormează că mormântul a (ost stră2uit de ostaşi puşi de mai marii iudeilor, cu )nvoirea lui Piladupă ce ei au pecetluit mormântul şi stră>erii au fost puşi ca nu cumva, ziceau ei, să se întâmp

ceea ce a zis EînşelătorulE acela - aşa Îl numeau pe Domnul Hristos, )nşelător - că "l va învia

ucenicii să$& fure şi să zică ei că de fapt a înviat 6c( .atei E, F-FF8 *u pus stra2ă, au pecetlumormântul Ceilalţi evan+3elişti nu spun despre aceasta, de (apt (iecare dintre evan+3elişti a scceea ce a crezut el că este important pentru cititorii săi @van+3eliile nu au (ost scrise pentru noi, (ost scrise pentru primii cititori * rânduit Dumnezeu să a2un+ă @van+3eliile până la noi şi noi citi@van+3eliile, avem elemente de istorisire cuprinse )n @van+3elii şi aceste elemente de istorisire in(ormează Dar de (apt nici unul dintre noi, eu cred că nici unul dintre câţi sunteţi aici n-aţi )nvăţdespre Învierea Domnului Hristos din @van+3elie C3iar dacă am ascultat cu toţii @van+3e

citindu-se la s(intele slu2e, am putea zice că am )nvăţat de la s(intele slu2e )n cazul acesta, dcuprinsul s(intelor slu2e, am )nvăţat din atmos(era din 2urul nostru, am )nvăţat din credin)naintaşilor noştri

<tiţi că la Paşti se oişnuieşte ca atunci când se )ntâlnesc credincioşii )ntre ei, să zică, ca cel dintcuvânt, >Hristos a Înviat!>, şi se răspunde >*devărat a Înviat!> @ o mărturie De (apt nu e un salutcuvintele acestea de )ntâlnire, ci e o mărturie despre Înviere @a pare ca un salut, că )n loc de >Aunziua>, de pildă, zici >Hristos a Înviat> Poţi să zici >Hristos a Înviat> şi după aceea să zici >Aunziua> Hristos a Înviat> De pildă eu, când eracopil, ştiu eu, oi (i avut patru, cinci ani, )mi aduc aminte - şi zic aşa, cumva )ntâmplător că )mi adaminte, nu ştiu cum de mi s-a )mplântat )n minte lucrul acesta - că a zis mama către mine# >Du-te mama tână - mama tână era unica, mama tatălui meu, şi noi locuiam )n aceeaşi casă, )n camedi(erite - şi zi 0Hristos a Înviat0, şi apoi mama tână )ţi dă un ou> .-am dus la mama tână şi am z>Hristos a Înviat, mama tână!> şi mama tână a zis >*devărat că a Înviat, 3ai să-ţi dea mama tână uou> .i-aduc aminte de lucrul acesta şi de ce )l amintesc0 Pentru că eu de (apt atunci nu ştiam c)nseamnă >Hristos a Înviat> şi pentru că de (apt nu ştiam ce )nseamnă >*devărat a Înviat>, dar era

introdus )ntr-o atmos(eră de Paşti pe care cei care erau )n 2urul meu o )nţele+eau şi o trăiau, pe câneu participam la atmos(era aceasta dar nu o )nţele+eam *u trecut ani şi ani peste mine, ine)nţelam participat la slu2ele Aisericii şi când nu ştiam ce se spune la Aiserică Când eram copil credeacă nici nu se spune nimic, decât se scot nişte sunete la iserică Cu vremea am )nceput să-mi dseama că totuşi se spune ceva, după aceea am )nvăţat tete pe de rost, din copilărie ştiam %itur+3itot ce spune preotul ştiam, dar nu )nţele+eam, sau )n orice caz nu apreciam )n adânc lucrurile pe cale puteam eprima cu cuvântul, ca o poezie

Aiserica )nsă, introducându-ne )n această atmos(eră a Învierii .ântuitorului nostru Iisus Hristovine şi cu nişte lămuriri, cu nişte aprecieri asupra Învierii, mai ales )n slu2a de la Paşti Pentru n

slu2a de la Paşti nu este un simplu cadru )n care se citeşte @van+3elia, pentru că la drept vori@van+3elia ar treui să (ie temeiul credinţei noastre )n Învierea Domnului Hristos pentru că @van+3elie se scrie despre Înviere ;ri temeiul credinţei noastre e credinţa celor din 2urul nostrucredinţa celor care mărturisesc aceeaşi credinţă *poi slu2ele )n +eneral, şi temeiul din @van+3evine, am putea zice noi, )n ultimul rând, deşi cei care vor să studieze despre Învierea DomnulHristos, despre ceea ce spun evan+3eliştii, despre ceea ce se spune )n 1aptele *postolilor, pot citească şi să studieze Însă nimenea nu )nvaţă despre Înviere, nu se )ncredinţează despre Învieprin studiu :u poţi să zici către cineva uite, ia @van+3elia şi citeşte şi te convin+i despre ÎnvierDomnului Hristos :ici noi nu ne-am convins aşa

@u când eram tânăr, şi mai ales când eram student la eolo+ie mi-am propus să cercetez ce e scris @van+3elii despre Învierea Domnului Hristos şi să citesc )n 1aptele apostolilor ceea ce au sc"(inţii *postoli despre Învierea Domnului Hristos şi până la urmă mi-am dat seama că totuşi nuconvin+ător *dică noi avem in(ormaţie, dar convin+eri nu putem avea pe aza celor citite <i (apt cred că nimenea nu a avut )ncredinţarea despre Învierea Domnului Hristos pe aza celor citdin @van+3elie De ce0 Pentru că Învierea (iind mai presus de ceea ce poate aştepta cineva, na2un+e nimenea să se )ncredinţeze despre Înviere din in(ormaţie :ici din in(ormaţia @van+3eli

nici din in(ormaţia prin cuvânt, prin predică, ci a2un+e să se )ncredinţeze prin ceea ce s-a)ncredinţat cei care au a2uns să-şi spună >Hristos a Înviat>, nu ca (ormulă, ci ca realitate, mărturisire de credinţă, şi aceia, de la )nceput, au a2uns prin puterea lui Dumnezeu "ă ştiţi că numDumnezeu ne poate )ncredinţa despre lucrurile dumnezeieşti

*tmos(era din 2urul nostru ne introduce )ntr-o +ândire şi )ntr-o trăire realizate de cei din 2urul nostrdar putem rămâne ca persoane sin+uratice, putem rămâne asenţi de la )ncredinţare Încredinţareadă Dumnezeu :u eistă nici unul dintre câţi sunt prezentaţi )n @van+3elii ca oameni care s-convins de Învierea Domnului Hristos şi care au dus mai departe convin+erile lor şi au (ăcmărturisiri despre Înviere, nici unul nu s-a )ncredinţat alt(el decât prin prezenţa Domnului Hristo

prin ceea ce a lucrat Domnul Hristos )n ei

1emeile mironosiţe De eemplu să o luăm pe .aria .a+dalena )ntâi .aria .a+dalena s-a dus mormântul Domnului Hristos dis de dimineaţă <i a +ăsit mormântul descoperit, piatra a văzutdată la o parte, mormântul a rămas +ol (u furat pe Domnul şi nu ştiu unde &$au pus> 6Ioan , 8 5cenicii au luat aminteceea ce a spus .aria .a+dalena dar nu ni se spune că ar (i zis >*, nu %-a (urat nimeni, a Înviat dmorţi, că doar a spus )nainte de pătimirea %ui că va )nvia> :ici ei nu s-au +ândit la aceas

posiilitate "-au dus şi au văzut mormântul (ără trupul Domnului Hristos, dar au văzut +iul+iurrămase )n mormânt ca mărturie despre Înviere Între timp .aria .a+dalena %-a văzut pe DomnHristos )nviat şi a crezut că e +rădinarul Când a )ntreat-o Domnul Hristos >/emeie, de ce plân4pe cine cauţi;>, ea şi-a spus +ândul ei# > 7entru că &$au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde &$apus pe "l > Dacă &$ai luat *u şi &$ai pundeva, spune$mi unde &$ai pusE, să mă duc să$l iau! -i atunci Domnul Hristos a zis din noE8arie<> şi 8aria 8a4dalena şi$a dat seama că e Domnul Hristos, i$a cunoscut 4lasul, şi a zEFa5uni<E 6Ioan , 7-?F8, atât a zis Cel puţin @van+3elia nu ne spune că a zis mai mult %-au (urat> ci a z>Hristos a Înviat>, E(m văzut pe DomnulE 6Ioan , ?48 *ceasta )nsemna >Hristos a Înviat>, %-a

văzut eu, sunt )ncredinţată că Hristos a )nviat

1emeile mironosiţe la (el, după ce %-au văzut pe Domnul Hristos )nviat, au mărturisit că DomnHristos a )nviat *poi cei doi care mer+eau spre @maus "-au )ntâlnit cu Domnul Hristos şi şi-mărturisit in(ormaţiile pe care le-au spus, adică nu şi-au mărturisit credinţa )n Înviere "puneau au (ost unele dintre (emei la mormânt, au spus că %-au văzut, au văzut vedere de )n+eri, dar spuneau aceasta nu ca o )ncredinţare a lor, ci spuneau aceasta ca o in(ormaţie "e zice că e posiproail şi aşa mai departe ;ri cu proailitate, cu posiilitate nu a2un+i la convin+eri <i aia duce s-au )ntâlnit cu Domnul Hristos şi s-au )ncredinţat că Domnul Hristos a mers cu ei pe cale, şi

au cunoscut la (rân+erea pâinii, când Domnul Hristos a şi dispărut de lân+ă ei, aia atunci au a2u

ei să-şi dea seama că Domnul Hristos a )nviat şi că %-au văzut pe Domnul Hristos -i nu au mputut sta în "maus, s$au dus la Ierusalim să le spună celorlalţi că Hristos a Înviat şi ceilaucenici ziceau că e adevărat că a înviat, că S$a arătat lui hefa, lui Simon 7etru 6%uca /, 7/8

.are lucru, să ştiţi *dică Domnul Hristos nu l-a lăsat pe "(ântul *postol Petru )n )ntristarea de urma lepădărilor, ci )ndată după Înviere i "-a arătat şi lui :u ni se spune )n ce )mpre2urări "(ânt@van+3elist %uca dă mărturie despre (aptul că ziceau ucenicii >u adevărat S$a sculat Domnul

S$a arătat lui 7etru> *poi şi ceilalţi care %-au cunoscut pe Domnul Hristos, a(ară de "(ânt*postol oma <tiţi că nu a (ost de (aţă când Domnul Hristos "-a arătat ucenicilor şi a zis că el nu crede Dacă nu va pune el mâna să se convin+ă, nu va crede @ o mărturisire de necredinţă şi e (oarinteresant că )n ziua de Paşti, la 'ecernie, e rânduit să se citească din "(ânta @van+3elie desp)ntâlnirea Domnului Hristos cu ucenicii "ăi )n ziua Învierii, )n seara zilei )n care a )nviat @van+3elia care se citeşte )n ziua de Paşti la 'ecernie se termină cu această necredinţă a "(ântul*postol oma > 1u voi crede> 6Ioan , G8 Cu aceste cuvinte se termină :u le-a (ost (ris(inţilor care au rânduit lucrul acesta că nu vor crede oamenii dacă vor a(la despre necredinţa unudintre ucenici Până la urmă s-a convins şi "()ntul *postol oma Cum s-a convins0 %-a conviDomnul Hristos, i "-a arătat Domnul Hristos care i-a zis > (du mâna ta şi o pune în coasta 8e

adu de4etul tău şi îl pune în urmele cuielor şi nu fi necredincios, ci credincios> 6Ioan , E8

"timaţi ascultători, aici este o c3estiune care e ine să o avem )n vedere, şi anume )n "(ân@van+3elie nu ni se spune dacă "(ântul *postol oma a pus sau nu a pus mâna acolo unde erasemne ale Învierii .ântuitorului nostru Iisus Hristos, )n coastă sau pe mâini sau pe picioare Deşi ştiţi că şi "(ântul @van+3elist %uca relatează că ucenicii, când %-au văzut pe Domnul Hristos, au sla )ndoială şi erau cuprinşi de teamă şi de ucurie, şi )n această stare nu au putut să se )ncredinţede Înviere @i credeau că văd un du3 şi atunci Domnul Hristos a zis către ei# > 7ipăiţi$8ă şi vedcă duhul carne şi oase nu are, precum 8ă vedeţi pe 8ine având > 6%uca /, 78 @ vora

materialitatea trupului, deşi nu e o materialitate cum sunt trupurile noastre şi cum a (ost trupDomnului Hristos )nainte de Înviere, dar )n orice caz e şi ceva din materie, pentru că şi matertreuie salvată @ adevărat că Domnul Hristos după Înviere a intrat prin uşile )ncuiate la aposto"ăi, )n două rânduri, şi condiţiile trupului sunt altele decât cele de dinainte de Înviere, dar realitateste că Domnul Hristos le-a spus >Pipăiţi-.ă şi vedeţi> Încredinţaţi-vă şi prin pipăire, nu numprin vedere

:u ni se spune că "(ântul *postol oma a pus mâna şi de aceea sunt unii, cu +reşeală, care spun nici nu a pipăit "(ântul *postol oma pe Domnul Hristos Însă toţi aceştia contrazic AisericAiserica mărturiseşte clar şi apăsat, din ziua de pomenire a "(ântului *postol oma, deci de

Dumineca omii şi până la s(ârşitul săptămânii care urmează Duminecii omii, că "(ântul *postoma a pipăit coasta Domnului ine a păzit mâna ucenicului nearscând s$a apropiat de coasta Domnului cea de foc; ine i$a dat ei putere de a putut pipăi osul cde văpaie; u adevărat ceea ce s$a pipăit! ăci dacă n$ar fi dat coasta putere dreptei celei de lucum ar fi putut pipăi patimile care au z4uduit şi cele de sus şi cele de >os; $ ne 4ândim la cele cs$au întâmplat la pătimirea Domnului Hristos, când s$a cutremurat pământul şi celelalte! adevărat, acest dar lui *oma i s$a dat a o pipăi pe aceasta şi a stri4a6 Domnul meu şi Dumnezemeu<>

*ici e o teolo+ie de2a :u e numai o constatare, o relatare, o in(ormare, ci e o teolo+ie Dar )n oriccaz se a(irmă de patru ori )n alcătuirea aceasta scurtă că "(ântul *postol oma a pipăit coas.ântuitorului, aşa )ncât +reşesc toţi aceia care contrazic Aiserica sau care socotesc că au o păremai ună când a(irmă că "(ântul *postol oma nu a )ndrăznit, nu a )mplinit ceea ce i-a zis DomnHristos - >pipăie> - ci s-a )ncredinţat (ără pipăire :u avem voie să (acem aşa ceva Dacă Aiseriare un punct de vedere, noi treuie să ne unim cu punctul de vedere al Aisericii dreapta cea lut> a lui oma, mâna materială a lui oma s-a apropiat de >coasta Domnului cea de (oc>, coasDomnului o prezintă ca (iind coastă de (oc pentru că era pătrunsă şi de dumnezeire ;dumnezeirea e prezentată de multe ori ca (oc mistuitor >Cine a păzit mâna ucenicului nearsă cânda apropiat de coasta Domnului cea de (oc0 Cine i-a dat ei putere de a putut pipăi - ce0 - osul cel văpaie0 Cu adevărat ceea ce s-a pipăit Căci dacă nu ar (i dat coasta putere dreptei celei de lut, cuar (i putut pipăi patimile - respectiv e Învierea care cuprinde şi patimile - care au z+uduit cândvacele de sus şi cele de 2os Cu adevărat, acest dar - e un dar - lui oma i s-a dat - a pipăi coasta,pipăi pe Domnul Hristos, a pipăi semnul lăsat de suliţa care a străpuns coasta .ântuitorului - apipăi pe aceasta şi a stri+a# - lui Hristos - Domnul meu şi Dumnezeul meu!>

@ o teolo+ie a Învierii )n ;rtodoie @ ;rtodoia, credinţa ortodoă despre Învierea DomnulHristos <i mai e ceva )n ;rtodoie, )n le+ătură cu taina aceasta a Învierii mai presus de lume :avem a(irmaţii la s(intele slu2e că Învierea s-a petrecut )nviind Domnul Hristos străătând piatra pe mormânt Deci nu a (ost )nlăturată )ntâi piatra ca să poată ieşi Domnul Hristos din mormânt, prin piatră a )nviat Domnul Hristos, a ieşit din mormânt prin piatră *ceasta e credinţa Aiserinoastre 7iatra fiind pecetluită şi ostastră>uind prea curat trupul *ău, înviat$ai a treia zi, 8ântuitorule, dăruind lumii viaţă! 7entraceasta 7uterile cerurilor stri4au ?ie, Dătătorule de viaţă6 8ărire Învierii *ale, HristoaseA mări

împărăţiei *aleA mărire purtării *ale de 4ri>ă, Unule, Iu5itorule de oameni > 6roparul Învierii +lI8 Deci >piatra (iind pecetluită şi ostaşii stră2uind preacurat trupul ău, )nviat-ai a treia .ântuitorule, dăruind lumii viaţă>

"au la Paşti %a Paşti, la alcătuirile de la slu2a de Paşti se zice aşa# > 7ăzind peceţile între4Hristoase, ai înviat din mormânt, el ce n$ai vătămat cheile /ecioarei întru a *a naştere şi ne$deschis nouă uşile Faiului > "au +ândiţi-vă, de pildă, la o alcătuire din *catistul Domnului nostIisus Hristos )n care, de asemenea, se spune că Domnul Hristos a ieşit din mormânt prin piatpecetluită După aceea a (ost dată piatra la o parte de către )n+eri - se spune )n "(ânta @van+3elidesi+ur cu scopul ca să se vadă mormântul +ol de trupul .ântuitorului, să se vadă +iul+iurile )n ca

a (ost )n(ăşurat Domnul Hristos

Iată atâtea lucruri, atâtea elemente care ne menţin )n s(era tainei Învierii .ântuitorului nostru IisHristos, care ne (ac cunoscută Învierea ca realitate, dar care ne )ncredinţează că Învier.ântuitorului nostru Iisus Hristos e mai presus de lume şi rămâne taină, una dintre cele mai mataine

Dra+i studenţi, iată nişte +ânduri care ar treui să le avem )n vedere mai ales dumineca, mai alesPaşti, mai ales când ni se pune )n (aţă Învierea Domnului Hristos :oi )nşine am a2uns

certitudinea despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos printr-o lucrare a .ântuitorului Însuşi

su(letele noastre :u din simplă in(ormaţie Dacă ar (i su(icientă in(ormaţia, atunci toţi oamenin(ormaţi ar şi crede *veam un cunoscut )n tinereţea mea care ştia multe despre ale credinţeisoacra lui zicea ><tie dar nu crede> *dică nu e destul să ştii, ca să crezi treuie să realizezi o stasu(letească, care, deşi porneşte de la in(ormaţie, nu e numai in(ormaţie

7ărintele (rsenie @oca zicea că Ecea mai lun4ă cale e calea care duce de la urechi la inimăadică de la informaţie la convin4ere! Când eşti numai in(ormat e prea puţin Când eşti convins e c

treuie Credinţa )nseamnă convin+ere Credinţa )n Învierea Domnului Hristos )nseamconvin+ere %a Paşti toate alcătuirile de slu2ă sunt izucniri de )ncredinţare a Învierii şi anume spun cuvinte ca acestea#

Eiua Învierii, să ne luminăm popoare, 7aştile Domnului, 7aştile! ă din moarte la viaţă şi de ppământ la cer Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţăE!

E7răznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltânlăudăm pe 7ricinuitorul, pe Unul el @inecuvântat Dumnezeul 7ărinţilor şi 7reamăritE!

E(cum toate de lumină s$au umplut6 şi cerul şi pământul şi cele de dedesu5t! Deci sprăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos întru care s$a întăritE!

Eerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se 5ucure şi să prăznuiască toată lumecea văzută şi cea nevăzută, că Hristos a Înviat, veselia cea veşnicăE!

Dar este şi o intervenţie )n care ni se arată calea pe care putem să ne )ncredinţăm @ de (apt ceea zice Domnul Hristos )n "(ânta @van+3elie )n 1ericiri# >/ericiţi sunt cei curaţi cu inima, căci acevor vedea pe Dumnezeu> 6.atei G, 48, şi anume c3iar la Paşti se spune# > Să ne curăţim simţirile

să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumina Învierii şi 5ucuraţi$vă zicând, luminaţi s& auzim cântându$I cântare de 5iruinţă> ând poate a>un4e omul să se încredinţeze despÎnvierea Domnului Hristos; ând îşi curăţeşte simţirile, când se face receptiv pentru Învierecea mai presus de lume, când îl învredniceşte Dumnezeu să fie încredinţat, nu numai informadespre Învierea Domnului Hristos!*ş vrea să reţineţi aceste lucruri şi mai ales (aptul că Învierea Domnului Hristos e mai presus lume, că Învierea Domnului Hristos e o taină, că Învierea Domnului Hristos nu o putem )nţele+e nu o putem primi ca adevăr decât )n măsura )n care .ântuitorul Însuşi, .ântuitorul Cel )nviat )ncredinţează cum l-a )ncredinţat pe "(ântul *postol oma, cum l-a )ncredinţat pe "(ântul *postPetru, cum i-a )ncredinţat pe ucenicii de la .area ieriadei, cum i-a )ncredinţat pe ucenicii cu ca

"-a )ntâlnit )n ziua Învierii "ale, cum i-a )ncredinţat pe cei cinci sute care pe muntele din Jalileea au )ntâmpinat pe Domnul Hristos şi s-au )ncredinţat de Învierea %ui şi cum i-a )ncredinţat pe tooamenii care au mărturisit cu adevărat Învierea Domnului Hristos 7entru că să ştiţi că până urmă martori ai Învierii Domnului Hristos nu sunt numai cei care &$au văzut înviat îndată dupÎnviere, ci toţi care cred în Înviere, toţi care credem în Înviere suntem martori ai ÎnvieDomnului Hristos! <i suntem martori ai Învierii Domnului Hristos )n măsura )n care primim adevărat tot ceea ce ne spune "(ânta Aiserică ca realitate, deci şi că a )nviat străătând prin piatrprin piatra de pe mormânt, şi că a intrat prin uşile )ncuiate la apostoli, şi că a păzit )ntre+i peceţilea )nviat din mormânt aşa cum "-a născut din Preas(ânta :ăscătoare de Dumnezeu Dumnezeu să n

a2ute!

ând ne împărtăşim cu Sfintele *aine, în ce constă aceasta, în fiinţa lui Hristos sau în ener4iinecreate;%ucrurile acestea au )ncercat să le elucideze unii şi alţii 1oi credem că ne împărtăşim cu Hristîntre4! um, nu ştim! *dică nu ne )mpărtăşim cu o parte din Hristos, nu numai cu rupul şi "ân+e

%ui ne )mpărtăşim rupul şi "ân+ele .ântuitorului este ceea ce ni se o(eră, dar nu ni se o(eseparat de .ântuitorul Deci unde e rupul şi "ân+ele .ântuitorului, acolo e .ântuitorul .ântuitorul )ntre+# şi )n lăr+ime, adică nu primim o parte din Domnul Hristos, o parte din rup%ui, ci-% primim )ntre+, tot rupul şi tot "ân+ele .ântuitorului Îl primim (iecare dintre noi, şi acum primim pe Hristos )ntre+ )n ceea ce priveşte rupul şi "ân+ele, cât e necesar să primim aprimim, nimenea nu a spus că primeşte o parte din rupul Domnului Hristos Cum primim Domnul Hristos )ntre+ )n ceea ce priveşte rupul şi "ân+ele - şi e un lucru tainic, un lucru pes)nţele+ere - tot aşa primim şi pe Hristos )ntre+ )n ceea ce este @l, adică nu numai rupul şi "ân+elci rupul unit cu su(letul şi cu dumnezeirea

*m putea răspunde la )ntrearea aceasta că Îl primim cum ştie Domnul Hristos şi cum nu ştim noPentru noi important este să avem )ncredinţarea că Îl primim )n )ntre+imeDumnezeirea 8ântuitorului vine în fiinţă, în fiinţa în sine, sau e vor5a de ener4iile necreate;Sfântul Gri4orie 7alama spune că dumnezeirea e de infinite ori infinit mai presus de ceea putem noi înţele4e din Dumnezeu şi că dumnezeirea e de infinite ori mai presus de ener4iile Sael mănâncă *rupul 8eu şi 5ea Sân4ele 8eu - nu zice >cel ce primeşte nişte ener+ii> $ are viaveşnică> :oi nu (acem nici o teorie )n privinţa aceasta ci suntem )ncredinţaţi că Îl primim p

Dumnezeu, aşa cum ştie @l că ni se dă, nu cum ştim noi că-% primim"ă ştiţi că rupul şi "ân+ele Domnului Hristos care ni se dă, deci Domnul Hristos )ntre+, este Cel după Înviere şi de după Înălţare, nu ceva care a (ost )nainte de pătimire * (ost şi )nainte de pătimipentru că trupul din Înviere şi din Înălţare cuprinde şi pe cel dinainte de Pătimire, dar credinnoastră este că Îl primim pe Domnul Hristos aşa cum este @l după Înviere şi după Înălţare

Sfinţii (postoli s$au împărtăşit şi ei cu *rupul de după Înviere şi Înălţare, înainte de a pătim8ântuitorul;"-au )mpărtăşit cu rupul pe care li l-a dat .ântuitorul Proail s-au )mpărtăşit cu acelaşi rup c

care ne )mpărtăşim şi noi :u se )mplinise )ncă, dar putea (i o anticipare

e le4ătură este între harul primit la @otez şi harul primit cu Sfânta Împărtăşanie;@ acelaşi

În le4ătură cu ce era vor5a aseară, şi anume că dacă omul nu ar fi păcătuit, era nevoie sau nu >ertfa 8ântuitorului!"i+ur că nu era nevoie, dar nici nu avea cum să se )ntâmple, pentru că nu era răutatea care să ducărăsti+nire

Dar 2ert(a e o epresie a iuirii

"i+ur că da "u am zis aseară că rucea este Efaţa lui Dumnezeu îndreptată către oameniE aceasta înseamnă iu5irea lui Dumnezeu, Dumnezeu fiind iu5ire! Iar relaţiile lui Dumnezeu oamenii sunt relaţii de iuire şi iuirea este aceea care %-a determinat pe Dumnezeu să-% trimită 1iul "ău pentru mântuirea lumii, mântuirea lumii (iind o necesitate după căderea )n păcat

Dar Sfântul 8aLim 8ărturisitorul spune că în planul lui Dumnezeu din veşnicie a fost ca /ilui Dumnezeu să Se unească cu omul, şi chiar dacă nu ar fi păcătuit omul, tot S$ar fi întrup/iul lui Dumnezeu! Însă aseară s-a pus şi prolema aceasta, că dacă nu ar (i căzut omul )n păcaatunci Bert(a mai avea loc0 Aine)nţeles că acestea sunt nişte lucruri asupra cărora ne dăm npărerile, să zicem, căci nu poate (i alt(el decât aşa cum a (ost Dar să zicem, )n cazul când omul ar (i păcătuit şi 1iul lui Dumnezeu "-ar (i )ntrupat, după cum spune "(ântul .aim .ărturisitorude Bert(ă nu ar (i (ost nevoie, iar condiţiile Bert(ei, ăsti+nirea ca atare nu s-ar (i putut )ntâmpla din motivul că răutatea oamenilor nu era ca să poată să (acă lucrul acesta, ca să eiste lucrul acestal Bert(ei, al ăsti+nirii, căci Bertfa de fapt e iu5irea 8ântuitorului arătată în Făsti4nirea pentnoi!

Hristos nu este înfăţişat ca 8ielul >un4hiat de la facerea lumii;.ântuitorul e prezentat ca 2ert(ă, ca miel )n2un+3iat şi e văzut aşa )n perspectiva (aptului că @l (apt treuia să se 2ert(ească, )n condiţiile noastre :oi nu cunoaştem alte condiţii Dar Sfânt8aLim 8ărturisitorul când spune aceasta că /iul lui Dumnezeu S$a întrupat şi S$ar fi întrupşi dacă omul nu păcătuia, vrea să scoată în evidenţă faptul că nu păcatul &$a adus pe /iul lDumnezeu în lume, ci iu5irea lui Dumnezeu care urmăreşte îndumnezeirea omului!

/ iulie ?

9din volumul Gânduri 5une pentru 4ânduri 5un

Hristos a 1nviat<

Arhimandritul 6eofil P+r+ian , umina 5u%uriei pas%ale

Arhim 6eofil8 Credincioşii se an+a2eaz )n pre+tire pentru "(intele Pasti cu ceea ce consideesenţial pentru viaţa lor 1r )ndoial c acolo unde eist ucurie, acolo eist şi des(tare <i navem conştiinţa c Dumnezeu ne-a dat roadele pmântului spre des(tarea noastr, cum se spune ru+ciunea colivei Dar ucuria care ţine de (apt de Învierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos esucuria du3ovniceasc @ ucuria pe care au avut-o (emeile mironosiţe când au )ntâmpinat .ântuitorul )nviat @ ucuria pe care au avut-o *postolii când %-au vzut pe Domnul )n ziua Învie"ale Dorim s avem ucuria pe care au avut-o *postolii la Înălţarea .ântuitorului, când s-au )nto

)n Ierusalim cu ucurie mare 'rem s avem ucuria celor doi care mer+eau spre @maus, despre caştim c >inima lor ardea, când 8ântuitorul le vor5ea şi le tâlcuia Scripturile>

Deci, e vor5a de o 5ucurie a credinţei, a Învierii, care o pot avea doar aceia care preţuielucrurile mai presus de lume!

A8 De ce Învierea 8ântuitorului este consideratN cea mai mare sNr5Ntoare a creştinătăţii;

Arhim 6eofil8 .ai )ntâi de toate, aşa e prezentat srtoarea "(intelor Paşti, ca > sNr5NtoaresNr5Ntorilor şi praznic al praznicelor > *poi, )n centrul +ândirii ortodoe este .ântuitorul Iis

Hristos şi )n centrul preocuprilor le+ate de Persoana Domnului Hristos este Învierea .ântuitorulu:u se poate spune c celelalte srtori nu au importanţa lor oate au importanţ, pentru c npoate (i Învierea .ântuitorului, dac n-ar (i şi celelalte evenimente de mântuire Dar Aiserica prezint Învierea .ântuitorului Iisus Hristos ca mai presus de lume, ca (iind >srtoaresrtorilor şi praznic al praznicelor>

A8 Slu>5ele Sfintelor 7aşti au o frumuseţe aparte! /aceţi câteva precizNri la teLte referitoare aceste slu>5e şi care v$au impresionat în mod deose5it!

Arhim 6eofil8 De (apt toat slu2a de Paşti e o revrsare de ucurie, este un c3ip, al tridu3ovniceşti >=eniţi sN 5em 5NuturN nouN, nu din piatrN stearpN, ci din izvorul cel pururecur4Ntor al 8ântuitorului Iisus Hristos întru care ne întNrirNm> "au avem c3emri# >erurdupN cuviinţă sN se veseleascN şi pNmântul sN se 5ucure, sN se prNznuiascN toatN lumea cevNzutN şi cea nevNzutN cN Hristos a înviat veselia cea veşnică> > iua Învierii popoare sN nluminNm, 7aştile Domnului, 7aştile, cN din moarte la viaţă şi de pe pNmânt la cer HristoDumnezeu ne$a trecut pe noi, cei ce$i cântNm cântare de 5iruinţN>

"rtoarea "(intelor Paşti este srtoarea când prznuim >omorârea morţii, sfNrâmarea iaduluiîncepNtura altei vieţi veşnice şi sNltând îl lNudNm pe 8ântuitorul, pe cel unul 5inecuvântat

preamNrit, Dumnezeul părinţilor noştri >

Dar ca s se )ntâmple acestea )n viaţă şi conştiinţa noastr este nevoie ca s zicem > fraţilor şi celce ne urNsc pe noi şi sN iertNm toate pentru Înviere şi aşa sN stri4Nm6 Hristos a înviat din morţi cmoartea pe moarte cNlcând şi celor din morminte viaţN dNruindu$le>

A8 7Nrinte, într$o societate 5ulversatN de tot felul de schim5Nri, în care oamenii devin tot mdezorientaţi, neîncrezNtori, în ce mNsurN sNr5Ntoarea Sfintelor 7aşti ne poate aduce raze dluminN şi de speranţă;

Arhim 6eofil8 "rtoarea "(intelor Paşti aduce raze de lumin şi de speranţe numai celor care cr)n Domnul Hristos, celor care sunt convinşi de Înviere :u poţi s (ii )n a(ar de credinţ şi s ucuriile credinţei Cel mult, )ntr-o ast(el de societate poţi s te )ncadrezi )n şuvoiul de ucurie care-l revars credinţa, c3iar (r s ai o )ntemeiere )n credinţă, )n sensul c te alturi celor care ucur

( consemnat (drian &eme

Hristos a 1nviat<

Arhimandritul 6eofil P+r+ian , nde e omul %are 1l poart+ 1n sufletul s+u pe Dumnezeu3 a%oe %erul3 a%olo e 5u%uria

5nde e omul care )l poartă )n su(letul său pe Dumnezeu, unde e omul purtător de Dumnezeu, acolocerul, acolo e ucuria, acolo e pacea, acolo e inecuvântarea, acolo e iertarea păcatelor, acolo sudarurile Învierii

În ai va (i cam cum e la Paşti, iar la Paşti e ucurie, )n ai e o ucurie În aiul cel din lumecealaltă, cel de deasupra pământului, este ceva asemănător cu ceea ce trăim noi la Paştile cemântuitoare, la Paştile cele curăţitoare, la Paştile cele veşnice, la Paştile care sunt izăvirea )ntristare @ ceva ce trăim noi la Paştile Domnului

Dacă vrea să ştie cineva cum e )n ai, ce se (ace )n ai, să se +ândească ce se (ace la "(ân%itur+3ie şi mai ales ce se (ace )n "ăptămâna %uminată

:oi credem că )n veşnicie aiul cel de dincolo de lumea aceasta va (i aşa cum e raiul anulisericesc, o izucnire de ucurie )n le+ătură cu Învierea Domnului nostru Iisus Hristos

9(rhimandritul *eofil 7ărăian, =eniţi de luaţi 5ucurie, "ditura *eo4nost, lu>$1apoca, '33#, p##2:

Hristos a 1nviat<

Arhimandritul 6eofil P+r+ian , "e 1nseamn+ Paşti@

Când spunem cuvântul $Paşti&, (iecare dintre noi ne +ândim la sărătoarea aceasta mare, sărătoarea care ne stă )n (aţă acum Cuvântul $Paşti& vine de la pas3a, un cuvânt evreiesc, ca)nseamnă trecere *u (ost Paşti şi sunt Paşti şi pentru evrei Paştile noastre sunt Paşti creştine @vrsărătoareau şi sărătoresc la Paşti ieşirea din roia e+ipteană, trecere prin .area oşie, trecere prpustie şi a2un+erea lor )n Canaan :oi la "(intele Paşti, sărătorim altceva decât evreii şi anumtrecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer

97ărintele *eofil 7ărăian, Sfintele 7aşti în cultul ortodoL, "ditura DoLolo4ia, Iaşi, '3#), p!'3$'

Hristos a 1nviat<

Pr 9i%olae Steinhardt , Învierea presupune o %redin4+ 1n stare a tre%e din%olo de limitelemin4ii omeneştiF

Învierea, mister care depăşeşte şi s(ărâmă )nţele+erea omenească, presupune o credinţă )n staretranscede totul, a trece dincolo de limitele minţii omeneşti, a sesiza ori ănui că ea nu este din lumaceasta, că staileşte o le+ătură directă cu Dumnezeu, a realiza că prin credinţă )n ce este dnecrezut intrăm - aşa cum enunţa marele nostru .ircea @liade - )n relaţie cu misterele din urmă acreaţiei şi cu lucrările necreate ale lui Dumnezeu

În ziua Învierii, )n prima zi de Paşti, creştinul are parte de o părtăşanie cu ceea ce se a(lă dincolo d(runtariile )nţele+erii omeneşti Pentru oarecare vreme izuteşte a nu mai (i nici el $din lumaceasta& În duminica omei )nsă revenim cu toţii la nivelul minţii omeneşti Hristos Însuşi recurla dovezi materiale, rute, simpliste, potrivite vrerii lui oma, adică ale (ăpturii Îşi arată mâinile

picioarele şi coasta, cere de mâncare ca să demonstreze că nu este du3Da, se revine cu desăvârşire la nivelul minţii omeneşti "-a zis cu săptămâna 3arică, luminată supralumească de după Înviere Zilele acelea parcă luminate de lumina necreată au trecut Hristdin nou se smereşte, se umileşte printr-o nouă c3enoză După c3enoza )ntrupării, )ntr-o sărmaţărişoară )nvinsă şi cotropită, )n modesta (amilie a unui dul+3er dintr-un ne)nsemnat orăşel provincie descon-siderată, a morţii şi anume a morţii )n cumplite c3inuri pe lemn lestemat, acu)n duminica omei se smereşte consimţând să "e supună aducerii de proe materiale, ca orice osuspectat a nu spune adevărul şi silit a-şi dovedi una credinţă prin irezistiile proe concrete Cece şi (ace )n această ultimă c3enoză a "a

91icolae Steinhardt, 8onahul 1icolae Delarohia, Dăruind vei do5ândi, "ditura Dacia, #22%, #3#:

Hristos a 1nviat<

P+rintele Sofian Goghiu8 "uvnt 1n Dumini%a Învierii (#=&0)

68 Dumnezeu să fie cu noi mereu, Iisus el Înviat să învieze şi în inimile noastre cele adeseoîn4heţate ca iarna care a trecut<

1raţi creştini, am petrecut pe Iisus Hristos Cel evan+3elic, Cel un şi lând, %-am petrecut până 1lorii, şi după aceea până la Cruce, şi până la Înviere @ra Iisus Cel Istoric, Iisus de care vore@van+3eliile, *cest Iisus care a anunţat )n timpul vieţii %ui de trei ori că va (i răsti+nit şi )nviat Cadevărat, aşa s-a )ntâmplat# Iisus a (ost răsti+nit, spre mare durere a ucenicilor "ăi, şi a )nviat spmarea lor ucurie

După înviere, Iisus Hristos apare în prima zi, în chipul 4rădinarului, 8ariei 8a4dalencare nu cunoaşte decât un cuvânt6 când i$a spus 8arieK, şi$a dat seama că este Iisus!

uita la "l şi nu$& cunoştea, deşi acelaşi Iisus era!

8er4e Iisus către "maus, cei doi ucenici mer4 cu "l, vor5esc cu "l şi nu$& cunosc, ochii lor erau închişi ca şi nu$& cunoască! un4e la cina din "maus către seară, intră cu ei şi încă nu$& cunosc! în momentul când Iisus frân4e pâinea la cină, se deschid ochii lor şi$& cunosc pe Iisus! D)n clipa următoare Iisus nu mai era )ntre ei u inimile arzând, ucenicii îşi dau seama că "era, Iisus care vor5ea pe cale, acelaşi Iisus care acum nu mai era lân4ă ei! Iisus intrase

pâinea pe care o 5inecuvântase!

De asemenea, Iisus apare din nou seara, ca în duminica de astăzi, la cina din Sion, în caunde erau apostolii adunaţi de frica iudeilor! <i oma nu era cu ei %a )nceput nu-% cunosIisus se simte oli+at să des(acă 3aina %ui de lumină de la piept, ca să vadă rana unde a foîmpuns, să arate mâinile care au fost străpunse şi picioarele, ca apoi să$& cunoască! De

Iisus acelaşi era, însă Iisus înviat nu era aşa uşor de recunoscut!

•

Din nou se arată Iisus )n nordul Jalileei, la marea Jalileei @ra )ntr-o dimineaţă, Iisus sta malul mării, ucenicii Îl văd, erau )n lar+, Îl văd şi se miră, )nsă nu-% recunosc

Ioan aia, apostolul Ioan cel cu oc3ii s(inţiţi de curăţia vieţii lui, spune# Domnul este<K După aceÎl cunosc apostolii ăratic! *)ncât Iisus cel înviat, acelaşi Iisus care a fost răsti4nit, nu e recunoscut uşor, decât de inimi şi ochi curaţi! A%esta3 fra4i %reştini3 este un mod 1n %are Iisus Hristos supravie4uieşte

După moarte, Iisus Hristos înviat intră printre apostoliA când vrea, Se arată, arată trupul &umănâncă împreună cu ei, Îşi arată ranele de la mâini şi de la picioare, însă OnumaiP după acecontact, sau după 4lasul &ui, după cum &$a cunoscut 8aria 8a4dalena, după aceea Îl cunope Iisus că era aceeaşi persoană! *cesta este al doilea mod 1n %are Iisus Hristos este %unos%ut lume

Al treilea mod3 fra4i %reştini3 este modul euharistic, în sfânta Împărtăşanie! &a "maus IisHristos, după ce stă de vor5ă cu ei cale de vreo %$0 Wm, 5inecuvântând pâinea T dispare! Unera Iisus; Intrase în pâinea cu care s$au împărtăşit apostolii! Se împărtăşesc, ochii se deschid Îl cunosc că era Iisus!

Iisus Hristos "-a arătat mereu apostolilor "ăi, )nsă "e arată de-a lun+ul veacurilor până astăzi L)

acest mod eu3aristic al s(intei Împărtăşanii E Iisus as%uns 1n pinea sfnt+ pe masa ertfelor3 sfntul altar şi )n vinul eu3aristic, e (celaşi Iisus Hristos care S$a răsti4nit pe Gol4ota, care a fopeceduit în mormânt şi care a înviat! (celaşi care S$a arătat apostolilor după Înviere, timp de +de zile! (celaşi Iisus este prezent în viaţa fiecăruia din noi, mai ales atunci când ne puteîmpărtăşi cu vrednicie cu *rupul şi Sân4ele &ui! @ al treilea mod de viaţă prin care Iisus Hristsupravieţuieşte )n lume<i mai este )ncă un mod de eistenţă pe care )l anunţă )nsuşi Iisus Hristos# este acela despre cavoreşte @l )n momentul când descrie uriaşa des(ăşurare a Budecăţii din urmă, când Iisus Hristos apărea pe norii cerului, cu slavă multă, între sfinţii în4eri trâm5iţând în tot văzduhul şi va >udeclumea şi va împărţi lumea în două, în drepţi şi păcătoşi, cum desparte păstorul oile de capre!

5nii de-a dreapta, drepţii, unii de-a stân+a, păcătoşii <i atunci )i va 2udeca Iisus, adică pe toţi ne 2udeca, şi va c3ema pe unii la @l# =eniţi, 5inecuvântaţi ai 7ărintelui 8eu, pentru că am foflămând şi 8i$aţi dat să mănânc, am fost însetat şi 8i$aţi dat să 5eau, am fost 4ol şi 8$aîm5răcat, am fost străin şi 8$aţi primit, am fost 5olnav şi 8$aţi cercetat, am fost în temniţă şi înecazuri şi aţi venit la 8ineK!

"e )ntreaă drepţii# > Doamne, când *e$am văzut în aceste stăriK; -i le răspunde Iisus6 Întrucaţi făcut 5ine unuia din aceşti fraţi ai 8ei mai mici, 8ie 8i$aţi făcut 5inele acestaK! Deci Iis

Hristos se identifică cu fiecare necă>it, fiecare flămând, fiecare oropsit al vieţii, de-a lun+istoriei Din clipa Învierii, din clipa intrării )n pâinea eu3aristică, până la s(ârşitul istoriei, IisHristos se ascunde în fraţii &ui, toţi acei care suferă în numele &ui, cei care Îl cheamă în a>utoIisus este în ei, se identifică cu ei! <i dacă (acem o (aptă ună a2utând pe cineva care e cu adevărnecaz, această (aptă ună o primeşte @l )nsuşi şi ne-o arată )n ziua Budecăţii *celaşi eveniment )ntâmplă cu cei stân+a, pe care ştiţi că-i ceartă, că n-au (ăcut niciodată aceste (apte# Doamne, da*e$aş fi văzutK [ Întrucât n$aţi făcut lor, nici 8ie nu 8i$aţi făcutK! 1raţi creştini, a%esta esal patrulea mod de via4+ al lui Iisus Hristos universal

1e este dat să ne întâlnim cu Iisus Hristos de$a lun4ul istoriei şi de$a lun4ul vieţii fiecăruia dnoi, (cest Iisus Hristos, Domnul nostru, care e (celaşi care a învăţat lumea, care a pătimpentru noi, care S$a răsti4nit, înviat şi care S$a arătat apostolilor după dimineaţa Învierii!(ceste moduri de viaţă ale lui Iisus Hristos, fraţi creştini, ni se dăruiesc nouă, ca totdeauna avem la îndemână să simţim prezenţa &ui, că aşa spune "l la sfârşitul "van4heliei sfântul8atei6 Iată, cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacurilorK, până la s(ârşitul istoriei Sfim încredinţaţi că "l este cu adevărat în fiecare zi şi în fiecare clipă a vieţii noastre, dacă och

noştri îl pot întrezări, îl pot simţi în viaţa noastră! *şa cum %-a văzut Ioan, cum %-a văzut .ar.a+dalena, cum Îl cunosc apostolii după ce se )mpărtăşesc O a (ost *celaşi Iisus Hristos

1raţi creştini, *cest Iisus Hristos istoric, 5lândul Iisus, acest Iisus care plân4e pentru lume, pentrsăraci, pentru necă>iţi şi îi a>ută, acest Iisus Hristos care se arată apostolilor, era acelaşi Iisucare i$a învăţat de$a lun4ul vieţii lor şi a &ui, acelaşi Iisus Hristos euharistic! (celaşi IisuHristos universal este şi în viaţa fiecăruia din noi şi pe *cesta Îl prăznuim noi astăzi, )n aceasmare, luminoasă zi a s(intei Învieri "l să ne fie călăuză, "l să ne fie model de viaţă, pentru căspus6 "u sunt calea, adevărul şi viaţaM! 7e "l să$& urmăm de$a lun4ul vieţii &ui! "l a spus6 "sunt pacea, pacea 8ea dau vouă, "u sunt viaţa, "u sunt înviereaK!

7e acest Iisus Hristos să$& chemăm de$a lun4ul vieţii noastre în toate necazurile şi 5ucuriinoastre şi să$& ru4ăm să fie mereu cu noi! (min!

9din6 7ărintele Sofian, "ditura @izantină, '33%, @ucureş

Hristos a 1nviat<

P+rintele Arsenie 7us%alu , B:ia4a 1n Giseri%+C

68 Domnul Cel )nviat "-a (ăcut pentru (irea cea căzută, supusă morţii şi stricăciunii şi lipsită do+ăţia lăuntrică a Harului dumnezeiesc, "-a (ăcut Mîncepătura celor adormiţi, întâi născut dmorţi, nimicind durerile morţii şi cale făcând oricărui trup la Învierea cea din morţiM!

De acum, (irea cea căzută Ma prăznuit omorârea morţii, sfărâmarea iadului, începutul altei vieveşniceM , ridicând cu ucurie +las de c3emare şi zicând# B=eniţi să 5em 5ăutura nouă, nu dpiatră seacă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristîntru care ne întărimB

=iaţa cea nouă, veşnică, şi 5ăutura cea nouă a Harului, apa vie, săltătoare, ca avuţie lăuntrică

omului, sunt darurile lui Hristos, făcute firii celei căzute în Duhul Sfânt! 7rin Hristos, în DuhSfânt, s$a făcut iarăşi inima omului sălaş lui Dumnezeu şi s$a zidit @iserica cea adevărată!

Că lucrurile stau )ntr-adevăr aşa, aceasta ne-o adevereşte Însuşi Domnul, căci @l, )nainte de patim"a, (iind )n Ierusalim la sărătoarea corturilor, a stri+at# $el ce crede în 8ine, râuri de apă vie vcur4e din pântecele lui, dinlăuntrul lui $, iar Sfânta Scriptură ne lămureşte că aceasta a zisdespre Duhul pe care aveau să$l primească cei ce cred în "l # $ 7entru că Duhul încă nu fusedat, pentru că Iisus încă nu Se preaslăvise$

Dar şi mai limpede voreşte despre acestea Domnul în cuvântarea de despărţire, când, dorind

mân4âie pe ucenicii Săi şi să$i asi4ure că, deşi va pătimi, va muri, va învia şi Se va înălţa la *atnu$i va lăsa orfani! Dorind să$i asi4ure de aceasta le$a spus că le va trimite de la *atăl un a8ân4âietor ca să fie cu ei în veci, pe Duhul (devărului , pe care, a zis Domnul ucenicilor, $voicunoaşteţi, căci cu voi petrece şi în voi va fi $

"ă nu se nască aici o nedumerire, pentru că "criptura a zis mai )ntâi că Du3ul nu (usese dat m)nainte să "e preaslăvească prin Înviere şi prin Înălţarea "a la cer, iar apoi tot "criptura a zis Domnul le-a spus ucenicilor că ei de2a cunosc pe Du3ul, căci cu ei petrece *(irmaţiile "criptusunt )n deplină armonie Când Domnul, vorindu-le ucenicilor despre Du3ul, le-a zis# $'oi

cunoaşteţi căci cu voi petrece& spunea acestea )nainte de patima "a %e-a spus cuvintele acestea acelaşi sens )n care i-a spus lui 1ilip care-i ceruse să le arate pe atăl şi căruia ştim că i-a răspun$ (tâta vreme fiind cu 8ine, oare nu 8$ai cunoscut, /ilipe; Care tu nu crezi că "u sunt înt*atăl şi *atăl este întru 8ine şi cine 8$a văzut pe 8ine a văzut pe *atăl;$

În acelaşi sens spus Domnul acum, că $ine 8$a cunoscut pe 8ine a cunoscut pe Duhul şi cinpetrece împreună cu 8ine, petrece împreună cu Duhul $, ar+tnd Domnul astfel %+ El este a%eeaşi fire %u 6at+l şi %u Duhul şi %+ nedesp+r4it+ este 6reimea "ea de o fiin4+ nde este ?ia%olo este şi 6at+l şi a%olo este şi Duhul Sfnt

Dar )n momentul )n care Domnul le vorea ucenicilor şi le spunea lucrurile acestea, Du3ul, posesie personală a omului, ca avuţie proprie, lăuntrică, a "a, )ncă nu (usese dat <i de aceDomnul, atunci când a zis despre Du3ul $cu voi petrece$, a (olosit prezentul, iar când a zis $intvoi$, adică )nlăuntrul vostru, $va (i& a (olosit viitorul, re(erindu-se tainic la Ziua Cincizecimii

După ce Iisus S$a prea slăvit prin Înviere şi prin Înălţarea la cer, Duhul S$a dat de la *atăl pr/iul, revărsându$Se în chip văzut în iua incizecimii ca să Se sălăşluiască iarăşi înăuntrinimii omului ca înainte de cădere! De aceea zicem noi că în iua incizecimii s$a întemei@iserica creştină!

MUnde este @iserica, acolo e şi Duhul Sfânt şi unde este Duhul Sfânt, acolo este @iserica şi tHarulM! (şa spune Sfântul Irineu! 9:K

Hristos a 1nviat<P+rintele Arsenie de la 7+n "ornu 1n B?amilia ortodox+C despre p+rt+şia vie %u Dumnezer+stignirea iu5irii de sine şi aşteptarea Învierii8 B:or fi r+z5oaie3 dar s+ nu ne %l+tin+m3 s+ n

intr+m 1n z+p+%eal+3 1n pani%+C

$"ă nu mai trăim nouă, ci să trăim lui Hristos!&

Postul mare, urcuş du3ovnicesc, important proces de trans(ormare lăuntrică, de elierare a su(letude c3in+ile păcatului )n care este prins omul vec3i, şi o mie de alte aspecte ce presupun )n mare caacelaşi lucru - apropierea noastră de Dumnezeu @ simplu, şi totodată complicat, pentru modernitatea ne-a complicat atât de mult viaţa, )ncât nu mai ştim ce ar treui să (acem ca să putem mântui *(laţi )ntr-o con(uzie tot mai mare a interpretării cuvintelor şi noţiunilor privimântuirea, se simte tot mai puternic nevoia unei desluşiri *st(el că s(ătuirea rămâne marea noastşansă

În acest sens s-a des(ăşurat şi dialo+ul nostru cu Părintele *rsenie .uscalu, ca o )ncercare de a lămuri )n privinţa unor lucruri ce par de la sine )nţelese, dar de sensul cărora ne )ndepărtăm, parctot mai mult, odată cu trecerea timpului .ărturia Părintelui, izvorâtă dintr-o anumită (amiliaritacu scrierile s(inte, dar şi dintr-o cercare a puterii dumnezeieştilor cuvinte )n propria viaţă, constituun adevărat +3id pentru omul zilelor noastre care cu adevărat voieşte să se mân-tuiască

$ 7ărinte (rsenie, mulţi creştini înţele4 pocăinţa doar ca pe schim5area vieţii într$un anummoment, dar 7ărinţii spun că pocăinţa tre5uie trăită zilnic, pentru că zilnic păcătuim! um sa>un4em la o stare de pocăinţă roditoare atunci când nu ne simţim şi nu ne vedem păcatenoastre;

- :u putem să a2un+em la o pocăinţă dacă nu ne simţim şi nu ne vedem păcatele noastre Cred că modul cum vedem noi pocăinţa acum şi )ncercăm să o trăim e şi ceva de (elul acesta# citim cărţidu3ovniceşti şi )ncercăm, din elemente omeneşti, să construim )n viaţa noastră ceea ce am văzut cărţile du3ovniceşti Dar pocăinţa nu ţine numai de noi, nu este numai e(ortul meu personal - estedarul lui Dumnezeu În pocăinţă se petrece )ntâlnirea aceasta )ntre căutarea omului şi dra+ostea lDumnezeu

.ă +ândesc că, pentru a a(la pocăinţa, e (oarte su+estivă %uminânda de la Denii#$Cămara a, .ântuitorule, o văd )mpodoită& - şi uite pocăinţă# K)mrăcăminte nu am ca să int)ntr-)nsa&

'ezi de unde pleaca pocăinţă0 KCămara a o văd )mpodoită& 1ără a vedea cămara )mpodoită.ântuitorului, de unde conştiinţa )mrăcămintei noi ca să intru )ntr-)nsa0 De unde )nţele+ecumva că Dumnezeu e Cel ce-l caută mai )ntâi pe om pentru pocăinţă, omul numai să primeasinsu(larea lui Dumnezeu Dumnezeu te caută şi când auzi cuvântul @van+3eliei la %itur+3ie, şi cânpui mâna pe o carte du3ovnicească, şi când te duci la o slu2ă, şi când te )ntâlneşti cu un om al l

Dumnezeu )n toate (elurile ne caută Dumnezeu, ne insu(lă pentru pocăinţă, dar noi nu primiinsu(larea asta, pentru că suntem orientaţi către noi )nşine

Cum poţi să-l convin+i pe un om să-şi sc3ime orientarea aceasta0 Doar să dai propria mărturiatât <i poţi să o dai eplicit sau poţi să o dai implicit, trăindu-ţi discret viaţa ta creştinească, do(erindu-i omului prile2ul, (ără mândrie, prin tine, să vadă ceva din (rumuseţea cămării )mpodoite.ântuitorului Iar dacă noi, ca şi creştini, am avea o viaţă )mpodoită, dacă viaţa noastră ar (i cacămară )mpodoită a .ântuitorului, putem o(eri oricui prile2ul pocăinţei

KPentru că @l a zis&$ e înseamnă omul vechiK şi omul nouK;- ;mul nou e omul )nnoit de Hristos, omul )n care a luat c3ip Hristos, iar omul vec3i este omcăzut, omul Căderii, omul )nstrăinat de Dumnezeu ;mul nou este omul )n care a luat c3ip HristoÎn Hristos vedem cum l-a +ândit Dumnezeu pe om

'irtuţile sunt )nsă numai 3aina, nu miezul omului nou - adică ele sunt, cum s-ar zice, numaiconsecinţă ;mul nou are virtuţi, este adevărat, dar ştiţi ine că şi )n lumea laică sau )n lumepă+ână erau oameni care a2un+eau până la o )naltă moralitate, şi cu toate acestea noi nu

considerăm oameni noi "unt oameni care aparţin tot lumii vec3i, c3iar cu moralitatea pe careaveau

$ Deci virtuţile sunt valorizate în viaţa creştinului atâta timp cât sunt lucrări ale harului

- Da, ele ţin de părtăşia vie cu Dumnezeu, nu de per(ormanţă morală @ de )nţeles pentru oricine nu per(ormanţa morală o căutăm, căci poţi să atin+i o oarecare per(ormanţă morală şi din mândri.ândria poate să )n(râneze toate celelalte patimi şi, după criteriile morale omeneşti, să (ii un oireproşail, dar să nu ai părtăşie vie cu Dumnezeu 'irtuţile creştineşti izvorăsc din părtăşia vie

Dumnezeu În morala creştină se spune că (iinţa virtuţilor este Hristos - şi poate această a(irmaţlămureşte totul

*sta )nseamnă pentru mine că, dacă ne raportăm la Porunci, important e să nu 2udec pentru că @lzis, important să nu curvesc pentru că @l a zis, important să nu mă mânii pentru că @l a zÎn(ăptuirea mea morală izvorăşte din credinţa mea către @l, din le+ătura mea personală cu @l

8i se pare că, într$o mare măsură, am şi pierdut 5ucuria asta a le4ăturii personale cu "l! SfântIoan 8aLimovici simţea lucrul acesta şi prorocea cumva că, pe măsură ce timpul va trece, vodescoperi o viaţă tot mai lipsită de 5ucurie! 7entru că omul, cultivând patimile, întorcându$către sine, trăieşte tot mai puţin 5ucuria le4ăturii, a relaţiei şi cu Dumnezeu, şi cu oameni*răieşte numai tristeţea, izolarea, închiderea în sine

<i c3iar şi noi, creştinii, a2un+em să lucrăm inele )n Aiserică )ntr-un mod e+oist, centrându-ne noi )nşine, de (apt :e simţim K)n re+ulă& că am )ndeplinit cutare lucru, cutare lucru, cutare lucruPierdem din vedere părtăşia aceasta, le+ătura vie, personală cu Hristos ;r asta da ucurie, asta m)nsu(leţeşte! Că nu-l 2udec pe (ratele meu pentru că ştiu că @l a zis - şi-% mâ3nesc pe @l, 2i+ne

dra+ostea %ui :u mă mânii pentru că @l a zis - nu pentru că Kaşa e ine& sau că Kaşa treuie& :urmez un standard moral, c3iar dacă acest standard ar (i Kcreştin&

$ Dar tocmai standardele moraleK mi se pare că$i îndepărtează pe oameni de @iserică

- <i mie mi se pare lucrul acesta, că oamenilor li se pune )n (aţă o moralitate seacă, (ără căldule+ăturii vii cu Dumnezeu Pe când dacă noi, ca şi creştini, am avea căldura relaţiei vii cDumnezeu, asta i-ar )ncălzi şi pe cei din 2urul nostru, i-ar câşti+a pentru credinţă (ără ar+umente

Putem zice şi alt(el# )ntâi )ntâlnirea cu Dumnezeu, iar apoi (ormularea do+matică a acelei eperienDar )ntâi )ntâlnirea! :imic nu poate )nlocui )ntâlnirea personală a su(letului cu Dumnezeu, spune teolo+ rus, nimic nu o poate )nlocui Dacă n-am pierde din vedere lucrul acesta, cred că alt(el nam purta şi cu oamenii care vor să se apropie de Aiserică, şi noi )ntre noi Că noi, de multe ori, aplicăm celorlalţi nişte standarde morale, )i (orţăm, )i silim, )i acuzăm )n numele unor standarmorale - şi, de (apt, )i )ndepărtăm

K;rice ispită din viaţa noastră e un eamen&

$ 8ai vedem încă un lucru6 mer4 oamenii la 5iserică, se spovedesc cum se spovedesc, se m

împărtăşesc $ şi anii trec, şi nu se schim5ă nimic! Dar viaţa în Hristos ar tre5ui să fie un urcuîn sensul că, dacă ai stat douăzeci de ani în @iserică şi tot la fel eşti, asta înseamnă că undev4reşeşti;

- Înseamnă că, )ntr-adevăr, nu lucrează 3arul )nlăuntrul nostru Practicăm lucrurile credinţei doicei, (ără conştiinţa aceasta vie a le+ăturii cu Dumnezeu Practicăm lucrurile credinţei, adimer+em la iserică, ne spovedim, poate ne şi )mpărtăşim, ne şi ru+ăm - dar, )ntr-un (el, nu ia Hristc3ip )n noi :u poate să recunoască cineva )n noi trăsăturile lui Hristos# iuirea %ui, smerenia %ui:u le vede )n noi De unde se )nţele+e că noi nu avem conştiinţa asta vie Într-adevăr, e dureros să

)ntâmple aşa, (oarte dureros să se )ntâmple aşa Dar sunt nuanţate lucrurile

$ ând mer4i la şcoală, în fiecare semestru, sunt date nişte eLamene ca să vezi cât ai înaintat înţele4ere! În ce ar tre5ui să constea un eLamen pe care să ni$l dăm noi, la un termen anume, csă ne dăm seama dacă am înaintat în urcuşul acesta, în viaţa aceasta întru Hristos;

O @amenul, oricum, presupune un pro(esor @amenul nu-l or+anizăm noi @amene ne nenumărate Dumnezeu ;rice ispită din viaţa noastră! .er+i pe stradă şi te )n2ură cineva @ u

eamen Pronia dumnezeiască l-a )n+ăduit I-ai tras şi tu o )n2urătură0 5ite, asta-i nota pe careluat-o la eamen! *i dat eamenul, ai şi rezultatul imediat Depinde de tine numai Ce (aci atuncCă poţi să rămâi tot )ntr-o indolenţă# K@, ce dacă am luat un /0 :u contează!& - şi aşa pici toaeamenele *cestea sunt eamenele# )ncercările, ispitele

Dumnezeu nu ne dă @l nota, de (apt oate sunt prile2uri, invitaţii ale lui Dumnezeu să ne 2udecăpe noi )nşine, să ne dăm sin+uri nota# KÎţi place ce vezi la tine0 Îţi place să vezi ce-a ieşit din tine prile2ul acestei )ntâmplări, cu prile2ul acestei ispite, cu prile2ul acestei )ncercări0&

reuie să te trezeşti, să vezi unde eşti <i dacă se trezeşte )n su(let, cu prile2ul unui eamen de (el

acesta, Kneliniştea cea ună&, cum spune Cuviosul Paisie *+3ioritul, totu-i salvat :eliniştea cună# K5ite-mă )n ce stare sunt! Doamne, ai milă de mine!&

Dar pe urmă să (ii consecvent, adică să mer+i pe (ilonul acesta

După aceste eamene ne putem da seama unde ne a(lăm Pentru că reacţiile sunt (oarte di(erite, dane uităm şi la noi )nşine, şi dacă ne uităm la alţi oameni 5ite, se petrece un accident de maşină 5om, )n urma accidentului, rămâne cu in(irmitate Într-un (el )şi trăieşte in(irmitatea unul, )n alt (el trăieşte in(irmitatea altul Pentru unul, in(irmitatea devine inecuvântare şi cale spre s(inţen

pentru altul, in(irmitatea devine motiv de cârtire, de răzvrătire, de sălăticire su(letească 5eamen a (ost şi acesta *parent, acelaşi eamen# accident de maşină Dar uite cât de di(erreacţionăm noi *şa ne dăm seama de noi )nşine, )n loc să )nţele+em că K5ite, )n urma acesteamen, Dumnezeu mi-a dat un prile2 să-mi conştientizez starea, ca să-mi vin )n (ire, să mă căiessă mă )ndrept&, Îl )nvinovăţesc pe Dumnezeu <i atunci iese la iveală e+oismul care mă stăpâneşPână nu-l conştientizez şi nu mă pocăiesc pentru el, nu se sc3imă )n mine nimic )n ine

$ e înseamnă să ne răsti4nim pentru a$& urma pe 8ântuitorul; Să ne răsti4nim voia, să nrăsti4nim păcatul;

- "ă trăim %ui :umai Crucea este calea prin care ieşim din modul ăsta de viaţă centrat pe sine intrăm )n modul de viaţă (iresc, centrat pe Dumnezeu :u mai trăim nouă, ci trăim lui Hristos Iucuria lui Hristos este ca noi să (im )mpliniţi - că, de multe ori, când ne +ândim aşa# K5ite, nu mtrăiesc mie, ci trăiesc lui Hristos&, patima, cred, ne (ace să ne speriem Ca şi când ne-adepersonaliza Ca şi când ne-am pierde identitatea Ca şi când am dispărea

;r, nu este deloc aşa - Hristos nu ne vrea pentru @l )n mod e+oist, ca să se ucure @l că are adepsau ucenici sau oameni care-% adoră, care-% iuesc Dacă noi ne dăruim %ui, @l ne redă pe noi no)nşine, şi aia atunci ne descoperim sinele adevărat ăsti+nirea Crucii e tocmai Calea )n care

)mpleteşte e(ortul omului cu darul dumnezeiesc

;mul să iasă din modul ăsta de vieţuire centrat pe sine, să nu mai vieţuiască sieşi, să se răsti+neaspe sine, pe omul cel vec3i, ca să vieţuiască lui Hristos, omul cel nou Durerile naşterii

$În vremea de apoi vor (i oameni iuitori de sine&

- Citim )n 'ieţile "(inţilor - care par aşa, )ntr-un timp imemorial, aproape ireal, dar a (ost (oarte re

şi destul de aproape, dacă ne +ândim, să spunem, la cei din )nc3isorile comuniste - că veneau c3i)n )ntâmpinarea torţionarilor, a pri-+onitorilor, ucurându-se să se 2ert(ească pentru Hristos Cuaveau această )nţele+ere, cum aveau această râvnă - şi acum, )n zilele noastre, de ce ne mişcăm atde +reu )n această direcţie, creştini numindu-ne0 :u ca să ne dăm viaţa, nu ca să ne 2upoaie de vdar măcar )n lucruri mai mici

- "(ântul *postol Pavel, )n @pistola către imotei, spune# K'or veni )n vremea de apoi timpu+rele!& c( imotei 7#? <i când zice pentru ce, spune# Kpentru că vor (i oameni iuitori de sine&imotei 7# Deci nu spune# K'or veni timpuri +rele pentru că vor (i răzoaie, molime, cutremur+reutăţi economice, +reutăţi la nivel social& O nu! K'or (i oameni iuitori de sine&

In asta văd o mare sc3imare ;amenii c3iar Îl iueau pe Hristos! <i mer+erea asta cu ucurie cătc3inuri era o mărturie a vieţii noi - că )n ordinea (irii acesteia căzute nu poţi să (aci aşa cevInstinctiv )ţi aperi viaţa ;r asta arată că )n ei era *ltcineva @ra Hristos )n ei, erau cu adevăroameni noi Cu adevărat luase Hristos c3ip )n ei @ra mărturia unei alte vieţi

.ântuitorul zice# K*m venit ca oile mele să aiă viaţă, şi )ncă să şi prisosească, să aiă viaţă delşu+& c( Ioan ?#?

'iaţa care dădea pe dina(ară Îi mai interesa viaţa asta0- Cu veselie se duceau!

- Da 'edem asta şi )n viaţa "(ântului "ava Jotul, un s(ânt, iată, de la noi Cei care-l duceau mucenicie, ştiindu-l nevinovat, au vrut să-i dea drumul <i el a spus# K:u mă lipsiţi de cununa cami-este pre+ătită! ;morâţi-mă!& @ mărturia că ei nu aveau sentimentul că-şi pierd viaţa

:oi suntem atât de le+aţi de viaţa asta, şi atât de slaă ne e conştiinţa că suntem meniţi pentru o aviaţă, )ncât ne c3ircim, ne le+ăm de viaţa asta Pe când la ei era invers, trăiau cu atâta putere viaţa

care a adus-o Hristos, )ncât nu simţeau că moartea (izică e o pierdere a vieţii *veau o aşa o+ăţde 'iaţă )n ei, )ncât tân2eau după viaţa aceea pe care au +ustat-o şi doreau să se dezle+e de trup, s-o +uste

rupul, )ntr-o oarecare măsură, te )mpiedică "(ântul "iluan zice că, atunci când i-a dat Dumnez3ar, dacă l-ar (i )ntreat# K'rei mai mult0&, ar (i zis# KDoamne, vezi că nu pot mai mult& Dacă-mdai mai mult, mă dezle+ de le+ăturile trupului Condiţia mea de acum nu poate suporta mai mul'iaţă .or!



@i doreau să se dezle+e de trup ca să +uste )ncă şi mai multă 'iaţă "imţeau că le+ătura cu trupuaşa cum este )n condiţia noastră căzută, e o piedică )n a +usta mai deplin acea 'iaţă e minunez)ntr-adevăr, ce stare aveau! Căci numai de acolo putea să izvorască cura2ul acesta )n (aţa morţii din asta putem vedea, )ntr-adevăr, cât de mică-i credinţa noastră

- Îmi amintesc şi de Părintele Paisie *+3ioritul, care s-a ru+at să moară de cancer ca să aiămoarte mucenicească - iată câtă mărime de su(let avea!

- Da, câtă mărime de su(let! Dar vedeţi, la )n(lorirea asta a2un+e omul după o viaţă Din viaţa l)nţele+eţi că el a (ost şi educat, şi )nsuşi a cultivat mărimea asta de su(let I-a educat-o mama lui)nvăţa de mic copil# KDacă eşti la aler+ări şi simţi că o să ieşi pe primul loc, pre(ă-te că ai oosit, te-ai )mpiedicat, lasă-i altuia ucuria& - mărimea de su(let! - Klasă pe altul să treacă )naintea ta, să (ii tu primul& De mic a pornit pe drumul acesta şi a crescut, a crescut, uite, până la asemen(rumuseţe

- :oi acum )i )nvăţăm să-i pună eventual şi o piedică celui de lân+ă el!

- Da, este eact pe dos :u-l )ndreptăţea mama niciodată, nu vedem la ea această )ndreptăţire de sicare ne stăpâneşte (oarte mult pe noi şi ne izolează şi de Dumnezeu, şi de oameni .ama - nu! Câvenea supărat că nu-l lăsa copiii să se 2oace cu min+ea, niciodată nu-l )ndreptăţea "punea# KCetreuie0 5ite ai curte, ai min+e - 2oacă-te! .er+i acolo ca să te vadă alţii că eşti tu +rozav0 "ă pamai un ca alţii0&

Dar şi mama (ăcea ast(el pentru că-% iuea pe Hristos :u era o morală seacă la mamă, ci Hristtrăia )n mama lui - şi prin cuvântul mamei lui, prin educaţia pe care a primit-o, i-a (ost )mpărtăHristos

$ Dacă nu te îndreptăţeşti tu pe tine, te îndreptăţeşte Dumnezeu

O :e+reşit *sta este culmea# că @l ne-ar )ndreptăţi mai mult decât am (ace-o noi! Dar noi Îi răpacest drept Că @l ar (ace-o mai mult, @l ar şti mai ine să ne +ăsească scuze, )n dra+ostea %in(inită (aţă de noi "(ântul "iluan zice că, la Budecată, Dumnezeu nu va )n(runta pe nimeni, ci ne )ntrea# $.ă iuiţi voi pe .ine0&

:u te va ruşina că KDe ce-ai (ăcut aia0&, că K:u treuia să (aci aia!&, că K*r (i treuit să (acealaltă!& :u Zice# K.ă iuiţi voi pe .ine0&

Dar noi, )ndreptăţindu-ne, Îi răpim lui Dumnezeu posiilitatea asta

K"ă nu se clatine inima noastră!&

$ e atitudine să avem astăzi când aflăm de răz5oaie şi zvonuri de răz5oaieK 8atei '+6.pentru că, iată, vedem că în Siria, în Iran, în Ucraina, lân4ă noi se tot zvoneşte că va începe urăz5oi! um să întâmpinăm toate acestea;

O Cred că "criptura ne dă răspunsul aici, căci Domnul, după ce ne spune aceasta, imediat )ndeamnă# K'edeţi să nu va spăimântaţi!& .atei /#F *sta cred că este totul# K"ă nu spăimântaţi!& "ă nu ne clătinăm )n credinţa noastră, credinţa )n purtarea de +ri2ă a lui Dumneze"ă nu se clatine inima noastră!

*dică, până la urmă, ce ne rămâne nouă de (ăcut este să punem pe primul loc dorinţa de-a (i creştiadevăraţi De acolo vine apoi tot inele )n viaţa noastră Păcatul - el ne )mpiedică să-% trăim

Dumnezeul cel viu, el ne separă de Dumnezeu <i, până la urmă, ne spun toţi Părinţii, n-avem aduşman decât păcatul Păcatul ne separă de Dumnezeu

"ă ne )n+ri2im de curăţirea şi de )ndreptarea vieţii noastre, atenţia să nu se )ndrepte prea mult evenimentele eterioare K'or (i răzoaie!& Da, vor (i răzoaie *u (ost şi vor mai (i, proarăzoaie - acestea sunt su stăpânirea proniei dumnezeieşti Dar Kvedeţi să nu vă spăimântaţi!Când Domnul ne voreşte despre semnele s(ârşitului lumii, acestea sunt cuvintele %ui# să luăaminte la noi )nşine, să nu intrăm )n zăpăceală, )n panică, )n toată tulurarea care se naşte )n urmunor evenimente de acest (elul "ă rămânem cu luare-aminte la sine şi să nu ne )nspăimântăm, credem cu putere )n pronia dumnezeiască Dumnezeu nu părăseşte lumea

- "pune "(ântul Ioan "cărarul că Kmintea tulurată este scaun diavolului&

- Da, )n sensul acesta# Ksă nu vă spăimântaţi&

- *dică să doândim pacea

- ;amenii )ntreaă tot timpul# KDar cum să doândeşti pacea, când viaţa este atât de a+itată0"untem tot timpul su presiunea timpului :u avem timp Cum să ai pace, când te uiţi numai cum

circulă )n Aucureşti0 <i când ieşi pe stradă, te )ntrei# cum să ai pace0 'ânzoleală permanentă<i aici "(ântul "iluan ne spune limpede că pacea se poate păstra numai dacă ne străduim să cultivăiuirea (aţă de aproapele - să-ţi (ie milă de oameni "-a )nmulţit su(erinţa, cu atât mai mult aveprile2ul să ne mani(estăm mila!

Cum )şi păstra "(ântul Ioan din Sronstadt pacea când oamenii tot timpul )l )ncon2urau, toţi voiau ia inecuvântare de la el0 Prin (aptul că ne)ncetat se ru+a pentru ei Îi era milă de ei Deci nneapărat printr-o retra+ere *i nevoie şi de momentele tale )n care să te retra+i, nimeni nu zice aste odi3neşti şi su(leteşte, şi trupeşte, ai nevoie de momentele tale de linişte Dar pacea se păstrea

cultivând iuirea (răţească, +ri2a şi ru+ăciunea pentru aproapele Că te poţi duce şi te )n+3esucineva )ntr-un troleiuz, sau conduce imprudent pe stradă şi poţi să ai o reacţie a+resivă a+resivitatea lui, să intri )n 3ora tulurării - dar )n momentul )n care treci peste asta şi spui# K.omul acesta e c3inuit - că, dacă n-ar (i c3inuit, nu s-ar purta a+resiv ;mul e tulurat - că, dacă n-(i tulurat, nu s-ar purta cu tulurare&, şi treci peste discon(ortul pe care l-ai trăit tu, că s-a purtcum s-a purtat (aţă de tine, te +ândeşti un pic la el, ţi-e milă de el - de aici )ncepe să vină pacea su(let

- În cele din urmă, pacea vine pentru că vine Hristos Căci Hristos e pacea <i @l vine pentru că şi

compătimeşte

- oţi sunt ai %ui <i cel care a (ăcut o manevră imprudentă la volan, şi cel care te-a )n2urat - toţi sucopiii %ui @l nu se dezice de copiii %ui, c3iar dacă nu e de acord cu ei )n (elul )n care s-au purtat c%uca ??#?7 <i atunci, dacă ne ru+ăm pentru ei, intrăm )n părtăşie cu ei, intrăm )n +ândul %ui @)ntr-adevăr, este pacea noastră

Dar când căutăm o pace, aşa, 2udecata după criterii eterioare# să te duci la pustie, să stai )n liniş

)n natură, nu +ăseşti neapărat pacea "au +ăseşti o linişte, dar nu pacea Pacea lui Hristos e ceva, iliniştea poate să (ie altceva "i+ur, alta este situaţia )n care c3eamă pe cineva Dumnezeu la pustie,o viaţă )n si3ăstrie

KAucuria Învierii este puterea unei vieţi noi&

$ um să trăim mai deplin Învierea, ca trecere de la moarte la =iaţă şi de pe pământ la cerK;

- @ puterea unei vieţi noi *m recitit de curând un cuvânt al Părintelui "o(ronie, pe care, )nceput, nu l-am )nţeles pe deplin *cum, recitindu-l, )ntr-o oarecare măsură i-am perceput putere

Părintele zicea cam aşa# Iată, Postul mare are cincizeci de zile Îl ducem .ai cu suişuri, mai coorâşuri, dar )l ducem Însă ucuria Învierii, uneori după %itur+3ia de Înviere, sau a doua zi, sautreia zi, de2a nu o mai simţim <i de ce se )ntâmplă aşa0 @ puterea unei vieţi, a unei vieţi noi pentcare )ncă nu suntem pre+ătiţi <i, ca să ne pre+ătim, ca să reţinem viaţa asta, avem nevoie să smerim %ucrul cel mai +reu de pe lume

"au, ca să spunem şi alt(el, avem nevoie să intrăm mai serios )n lupta cu patimile Dacă intrăm mserios )n lupta cu patimile, ne apropiem de starea aceasta de viaţă nouă "ă trăim puterea asta a vienoi pe care am cunoscut-o )n Hristos şi o cunoaştem )n noaptea de Înviere "imţim puterea asta

viaţă nouă, dar n-o putem reţine'edeţi cum spune Părintele "o(ronie# n-o putem reţine Aucuria aceasta, eplozia ucuriei se durepede Dar (aptul că +ustăm o ucurie a vieţii celei noi, c3iar dacă apoi o pierdem, poate să devin)n noi motor pentru o năzuinţă mai mare către Dumnezeu "ă nască un dor, o dorinţă care să nmişte mai mult )n lupta cu patimile Că păcatul ne omoară, prin păcat a intrat moartea "ă elierăm de păcat "ă trăim Învierea - căci, (ără )ndoială, asta este )nvierea noastră# ridicarea dmoartea păcatului *dică aşa pre+ustăm Învierea, dacă ne ridicăm din moartea păcatului <i ucurpe care o trăim de Paşti se poate (ace )n noi putere, ener+ie care ne mişcă )n lupta cu păcatul

*sta )nţele+ de la Părintele "o(ronie# +ustând ucuria asta a Învierii, )n noaptea de Paşti, c3iar danu o putem păstra, se poate naşte )n noi aşteptarea acestei vieţi şi atenţia noastră se )ndreaptă cătacolo, nu se mai lasă asorită de lume, de păcat, de diavol Ci atenţia noastră are mai multe şansă se )ndrepte către acolo, să (im a+ăţaţi de veşnicie

"ă năzuim către acolo# K*ştept )nvierea morţilor şi viaţa veacului ce va să (ie&

Cu (iecare Paşti se poate sădi, se poate )ntări )n noi această aşteptare, care ne va duce acolo, c3idacă acum noi )ncă nu putem păstra toată %umina aceea, toată ucuria aceea Cum am zic

recădem )n +ri2ile şi-n răutăţile şi-n păcatele vieţii acesteia pământeşti, nu rămânem )n %uminacelei vieţi, puţin ne ucurăm de ea

Dar totuşi, cu (iecare Paşti, şi cu (iecare Duminică, până la urmă, şi cu (iecare spovedanie, şi (iecare )mpărtăşanie, +ustăm ceva din ucuria acelei vieţi, se )ntăresc )n noi aşteptarea şi năde2dacelei vieţi, şi atenţia va (i tot mai mult )ndreptată acolo, Kcăci unde este comoara voastră, acolo v(i şi inima voastră& .atei F#?

<i nădă2duim să ne ducă şi pe noi Dumnezeu acolo, )n %umina aceea a Învierii *min!

6aterial realizat de 6iai *rist

$*ştept )nvierea morţilor&

KIată, Părinţii au )nc3eiat "imolul Credinţei prin cuvintele# T*ştept )nvierea morţilor, şi viaveacului ce va să (ieU "imolul )ncepe prin cuvântul TcredU şi se s(ârşeşte cu un cuvânt de un ordin# TaşteptU, Taştept )nvierea morţilorU *şadar credinţa noastră trece )ntr-un act de un alt ordi

@u nu doar cred, dar o şi aştept Însăşi această aşteptare - Taştept )nvierea morţilorU - de2a esener+ia care neapărat şi ne+reşit ne va )nvia Dacă aşteptăm )nvierea morţilor, )nseamnă că )n noi a(lă de2a ener+ia )nvierii, dar )ncă nu )ntr-o măsură covârşitoare, )ncă nu ca (iind ceva asolut neclătit Pre+ătiţi-vă către )nviere, şi inecuvântat să (ie tot pasul spre a ne săvârşi lucrul, ca vianoastră cu adevărat să ne ducă Tacolo unde Domnul esteU 'ă doresc Paşti luminate, ca eperienvoastră )n Hristos să se adâncească şi să primească un c3ip din ce )n ce mai măreţ&

Stareţul Sofronie de la Ess

9din revista /amilia ortodoLă, n! + 9.):\ '3#

Hristos a 1nviat<



P+rintele Arsenie 7us%alu8 "e s+ fa%em %a s+ tr+im 5u%uria Învierii3 %um s+ p+str+m harul%um s+ ne re1nsufle4im rvna şi 5u%uria de a tr+i@

%umina de Duminică# K%a Paşti trăim un 3ar, o lumină care nu sunt de aici$

interviu de Au!ustin /ăuno

Învierea Domnului este )mplinirea aşteptării neamului omenesc de la *dam până la ultimul om case va naşte pe (aţa acestui pământ, toţi supuşi ineorailei morţi Aucuria acestui praznic )nseamn

nu doar )nceputul unei noi, eterne vieţi, ce ni se desc3ide cu putere nouă, ci şi )nceputul unei nvocaţii umane Devenim (ăptură nouă, trimisă )ntr-o lume or(ană de Dumnezeu pentru a veiruinţa lui Hristos, pentru a vesti că totul ne este desc3is )nainte Dialo+ul pe care l-am purtat părintele *rsenie .uscalu, du3ovnicul .ănăstirii K"(ântul Ioan eolo+ul$ din comuna Corn2udeţul Pra3ova, vine să )ntărească cele de mai sus

$ Hristos a înviat, 5ucuria mea<M era salutul cu care Sfântul Serafim de Sarov întâmpina p

orice om care$i călca pra4ul! 7ărinte (rsenie, cum a>un4em să trăim această 5ucurie şi ce atre5ui să dăm în schim5;

'iaţa "(ântului "era(im ne spune ceva despre aceasta Întotdeauna )ntreările care )ncep aşa# Kcusă (acem0$ comportă un oarecare risc Pentru că vedeţi, mereu avem )nclinaţia să trans(ormăm reţetă anumite lucruri otuşi, viaţa "(ântului "era(im şi vieţile s(inţilor ne dezvăluie că plinătataceea a ucuriei, a dra+ostei nu poate (i trăită (ără curăţirea de patimi :oi avem nevoie să dăm sc3im ale+erea noastră Pentru că avem de (ăcut o ale+ere 'oia noastră cea ună o avem de dăru

"(ântul Petru Damasc3in spune că nu avem ce să-i aducem lui Dumnezeu decât ale+erea noastră

paza dumnezeieştilor porunci, dar "(ântul simte nevoia să adau+e# Kdar mai ine zis, aceste porunne păzesc pe noi$

*propo de reţete Ce să aducem noi lui Dumnezeu0 <i cum putem )nţele+e că porunca lDumnezeu ne păzeşte pe noi0 În clipa )n care ale+em să ne lepădăm de e+oism, )n momentul )n caale+em să ascultăm de Dumnezeu, primim tot de la @l puterea de a )mplini porunca *dică, )mplinirea poruncii dumnezeieşti lucrează de2a 3arul 1iindcă porunca dumnezeiască este dincolo puterile omeneşti ;mul, cu simplele lui puteri, nu se poate apropia de porunca dumnezeiască Domul aduce lui Dumnezeu ale+erea lui lieră *sta da, asta e 2ert(a pe care o aduce omul l

Dumnezeu *poi trăieşte conlucrarea aceasta cu 3arul dumnezeiesc otuşi, ca să a2un+i la ucurpe care o trăia "(ântul "era(im, )ncât să simtă cu atâta plinătate, cu atâta intensitate ucuria Învielui Hristos şi prezenţa (iecărui om să o trăiască ca pe o mare ucurie, )nseamnă să (i )nviat tu )nsu<i asta, numai ca urmare a iruinţei asupra patimilor, asupra păcatului

K:u putem să păstrăm 3arul, dar putem năzui spre el$

$ 7entru mulţi 7aştile sunt o săr5ătoare care vine şi trece! 1u avem puterea să ţinem harul 5ucuria! e e de făcut;

- *şa se )ntâmplă Cântăm KHristos a )nviat!$, simţim ucuria, 3arul sărătorii, dar nu trec incâteva zile şi ne comportăm sau trăim ca şi când nu s-a )ntâmplat nimic :e )ntoarcem )ntrucâtva ale noastre @ un semn că ceea ce trăim la Paşti e din altă lume %a Înviere trăim un 3ar, o lumină,viaţă care nu sunt de aici Iar noi avem inerţia asta "untem +reoi :u ne putem păstra la )nălţimsărătorii .ereu ne )necăm <i apare iarăşi )ntrearea# Ce e de (ăcut0

*m reţinut un răspuns al unui du3ovnic contemporan, cu aşezare du3ovnicească, ar3imandritZa3aria de la @sse, care şi el a (ost )ntreat# KCe să (acem ca să păstrăm 3arul0$ Părintele spunK:u putem să păstrăm 3arul, dar putem să năzuim spre el$ Pentru că, trăindu-l, apoi pierzându-l,

putem să (im ca şi când nu l-am trăit Putem să năzuim spre a-l redoândi În viaţa noastră, pr

atin+erea de noi a 3arului dumnezeiesc rămâne o urmă a 3arului şi putem să năzuim la recâşti+arlui *sta putem să (acem Harul nu-l vom putea păstra Harul e o milă dumnezeiască răim atunceva din prea plinul dra+ostei dumnezeieşti, după măsura credinţei şi a dra+ostei noastre Dpierdem acel 3ar

Părintele "o(ronie de la @sse tot aşa le spunea ucenicilor )nainte de Paşti# KIată, vor veni "(intePaşti, vom trăi ucuria Învierii, vom cânta Hristos a )nviat!, apoi poate ne vom )ntoarce

amărăciunile noastre$ Îndemnul părintelui era# Kădaţi asta!$ Părintele nu le spunea că ar putea (ie alt(el Kădaţi asta şi veţi putea să mer+eţi din nou )n căutarea 3arului!$ :umai aşa doândiun reper după care să ne +3idăm viaţa noastră

$ u mic, cu mare cântăm în toată perioada 7enticostarului Hristos a înviatM! Dar în 1o*estament citim că Dumnezeu$*atăl &$a înviat pe /iul Său din morţi! Dumnezeu, înviind p/iul Său, &$a trimis întâi la voiM 9/apte ), '.:! um eLplicaţi;

- Întrearea asta mă surprinde Învierea Domnului este pentru noi mărturia dumnezeirii lui HristoPentru că tocmai prin puterea %ui dumnezeiască "-a ridicat din morţi Poate *postolul Petru spu

aceasta pentru a arăta unitatea 1iului cu atăl 1iindcă )n(ăţişarea smerită a .ântuitorului, care a lutrup omenesc, (ăcea ca cei de pe pământ să nu primească cu uşurinţă dintr-odată adevărul despdumnezeirea %ui @l )nsuşi, spun Părinţii Aisericii, când a (ăcut mari minuni, le-a săvârşit stăpânire De eemplu, la )nvierea lui %azăr, i-a spus acestuia# K%azăre, vino a(ară!$ Dar când(ăcut minuni mai mici, să zicem, la )nmulţirea pâinilor )n pustie, de pildă, a invocat pe atăl,mulţumit, apoi a (rânt pâinea Poate că şi *postolii, dorind să conducă pe oameni la adevărÎnvierii lui Hristos, nu au eprimat acest lucru la )nceput )n mod direct

Hristos dărâmă lo+ica răspunsului la rău cu rău

$ Învierea constituie răspunsul lui Dumnezeu la 4reşeala primilor oameni care au ales moarteîn locul vieţii! =or5iţi$ne despre Hristos cel Făsti4nit şi Înviat, el pe care părintele Stăniloae &numit omul tareM, în sensul că a rezistat ispitelor şi durerii! um e Hristos cel Făsti4nit omcel tareM;

- Cred că )n multe (eluri putem vedea o tărie )n răsti+nirea Domnului Jândiţi-vă aşa, la noi oameni Poate vul+arizăm puţin :oi ca oameni să (im necă2iţi de cineva şi să ne stea la )ndemânăputere enormă pe care să o putem pune )n lucrare )mpotriva celui care ne supără Ce tentaţie mare(i pentru noi să ne (olosim de acea putere, dacă nu să-l lovim, măcar să-l oprim să ne (acă rău!

Pe de o parte, este iruinţa lui Hristos asupra diavolului, dusă până la s(ârşit Domnul l-a )nvins pdiavol (iind ispitit )n pustie, când l-a atacat (aţă către (aţă, cu )ntreita ispitire *cesta %-a )ncercat Hristos atunci mai ales cu privire la porunca iuirii şi ascultării (aţă de atăl

*cum, la ăsti+nire, Hristos a (ost )ncercat pentru porunca iuirii (aţă de aproapele şi diavolulstârnit )mpotriva lui Hristos acel val de ură Pentru că ura aceea o simţi ca (iind dincolo de orimani(estare omenească Cum a răspuns Hristos la toate acestea0 K'ine stăpânitorul lumii acesteia nu a(lă )n .ine nimic$ 6Ioan ?/, 8 :ici măcar o mică )nclinaţie de a răspunde răului cu rău %tot răul care I "-a (ăcut <i răul a mers până la moarte Hristos a putut să dăruiască lumii porun

iuirii (aţă de aproapele (iindcă @l a )mplinit-o până la capăt

Da, putem să vorim )n dreptul lui Hristos de o tărie, dar cred că este o tărie a dra+ostei @ iruindra+ostei lui Hristos )n răsti+nire :u se )mpotriveşte răului până la a se )ntrista şi a se mâ3ni Cruce pentru pierzarea celor care-I (ac %ui rău Pentru că (ăcându-I rău se pun pe ei )n prime2diDomnul plân+e pentru pierzania lor Până şi pe Cruce caută ceva pentru )ndreptăţirea lor# KPăriniartă-i, că nu ştiu ce (ac$ Cu alte cuvinte K*i de ce să-i ierţi Poţi să-i ierţi pentru că nu ştiu ce (ac*dică şi pe Cruce Hristos are +ri2ă de oameni *ceasta este (orţa, puterea %ui *cum este @l Kom

tare$ C3iar şi pe Cruce @l nu este iruit de su(erinţă, de +ri2a de "ine, de a răspunde răului cu rău,de +ri2a pentru ei

Încă mai mult, noi oamenii Îl răsti+nim pe Hristos, Îl omorâm, iar @l se (oloseşte de acest prile2 să ne o(ere rupul şi "ân+ele %ui *tât de mare, de puternică, atât de tare este dra+ostea %ui :numai că lipseşte de aici osânda, (iindcă Knu a trimis Dumnezeu pe 1iul "ău ca să 2udece lumea, ca să se mântuiască lumea prin @l$ 6Ioan 7, ?E8, dar ne )ntâlnim şi cu inele Deci eu, omul, răsti+nesc pe Domnul, iar @l ca răsplată se (oloseşte de această )ntâmplare ca să-mi dăruiască rupşi "ân+ele spre 3rană În ăsti+nire se vede )ntr-adevăr iruinţa lui Hristos, tăria dra+ostei %ui

$ are ar fi mesa>ul Învierii pentru oamenii de azi, ştiind că învierea 5ucură, dar responsa5ilizează; Unii ar dori să moară de tot şi să nu mai învieze!

- 'iaţa de astăzi aşa pare @ste o viaţă cam (ără ucurie ; viaţă din ce )n ce mai tristă Pare dispare ucuria de a trăi "au se )mpuţinează, păleşte această ucurie Învierea transmite ucurucuria vieţii veşnice care se revarsă peste oameni

*vem pentru ce să trăim Hristos este ucurie şi este 'iaţă Că se )ntâmplă uneori ca oamenii trăiască )n deznăde2de, care vine proail din şurezenia credinţei noastre, asta e altceva

*vem nevoie de o )nviorare a credinţei

$ Sfârşitul lumii va veni dintr$un mare căscat de plictisealăM, mărturisea un teolo4 româcontemporan! Între5area pe care un francez şi$o punea privind în >ur, ] ^uoi 5on;Mdefinitorie pentru societatea de azi!

- Da *vem nevoie să redescoperim ucuria de a trăi Părintele nostru du3ovnic .acarie, de .ănăstirea Pasărea, ne vorea despre cum trăia sărătorile )n satul natal pe când era copil :vedeai )n sat vreun om trist, posac <i erau săraci *nii imediat de după al doilea răzoi mondial C

multă (oamete Dar toţi erau )ntr-o inimă, )ntr-un +ând "punea părintele# K)mpărţeam cu toţi ceilasărăcia$, aducându-şi aminte cu cât e(ort tatăl lui păstra o sticlă cu vin pentru sărători de Crăciusau de Paşti :u aveau mai mult Dar )n toată sărăcia asta trăiau o veselie care le )n(rumusesărătorile *stăzi, )ntr-o oarecare măsură, sărătorile parcă şi-au pierdut din +ust :u mai aceeaşi plinătate de ucurie

Aucuria de a ne vedea unul cu celălalt, de a ne )ntâlni, de a ne spune KHristos a )nviat!$, $*devăra)nviat!$ parcă azi nu mai e aşa de intensă

$ În aceste condiţii, cum putem face din Învierea lui Hristos învierea noastră; Simţimdelăsare

O Da *vem nevoie de o )nviorare a credinţei *vem nevoie de un su(lu 'iaţa )n credinţă este o viacu su(lu, o viaţă insu(lată reuie să câşti+ăm această insu(lare

Dumnezeu dă (iecăruia )n mod propriu cum să +ăsească insu(larea asta <i dacă o doândim, să o

păzim *ţi văzut cum se spune despre cineva care doreşte (oarte mult ceva @ pasionat de ceva Dpictură, spre eemplu *cela, şi când mănâncă, are un alum lân+ă el şi se uită acolo, +ândindu-cum să mai tra+ă o tuşă

%a (el stau lucrurile şi )n credinţă @ nevoie să păstrăm insu(larea şi cred că diavolul are o tacticălui )n timpurile noastre :u sunt ispite viziile, ci mici, mărunte, care te toacă <i simţi aşa că, nesimţite, nu mai ai vla+ă, eşti cu ateriile pe zero

Înviorarea credinţei vine pentru (iecare )n mod di(erit Pentru unii lecturile du3ovniceşti aduprospeţime *lţii iuesc slu2ele isericeşti şi de acolo )şi iau putere *lţii au )nclinaţii serioa

pentru ru+ăciunea particulară *vem nevoie de insu(lare şi de atenţie "ă urmărim unde sudescărcările de a2un+em cu ateriile pe zero

@(icienţa ru+ăciunii

$ Sunt momente în care, deşi ne facem ru4ăciunea, nu simţim că primim putere! Fămânestrăini de ceea ce facem! um se câşti4ă prezenţa în ru4ăciune;

- Cineva se eprima re(eritor la asenţa noastră lăuntrică din ceea ce (acem cam aşa# putem c

ru+ăciuni (ără să ne ru+ăm, putem mânca de post (ără să postim @ adevărat Practicăm lucruricredinţei (ără su(lul credinţei "e )ntâmplă ceva .ă +ândesc că poate (i (olositor şi să ne dăm seamde această stare de lucruri şi să nu ne )mpăcăm cu ea Citim nişte ru+ăciuni (ără să ne ru+ăm de (ap<i atunci treuie să sc3im ceva .ă opresc :u mai citesc ru+ăciunea "tau Întâi stau puţin şi m+ândesc# ce sunt eu, cine sunt eu, ce (ac eu, )naintea cui stau0, pentru a-mi trezi conştiinţa şi aprezent )n lucrul pe care am de +ând să-l (ac

5nii Părinţi recomandă un ast(el de moment pentru a trezi un su(lu al ru+ăciunii *dică să nu apuci imediat să te ro+i, ca şi cum ţi-ai (ace o datorie, aceea de a-ţi citi ru+ăciunea, după care )ţi vede treaa ta :u "tai un moment "tai puţin "ă te linişteşti "ă-ţi dai seama ce vrei să (aci "ă-ţi v

)n simţire *poi te poţi apuca de ru+ăciune De dorit este să (aci o ru+ăciune care corespunde stătale "e poate ca ru+ăciunea citită să nu-ţi o(ere ceea ce ai nevoie tu )n momentul acela Poate mpotrivit ar (i atunci să te ro+i cu propriile cuvinte *şa este atunci, altă dată va (i alt(el

Cred că părintele a(ail :oica povestea o )ntâmplare cu un părinte care, a2uns seara acasă, nu putsă se roa+e Pentru că eistă şi ispita aceasta <i atunci nu poţi să )ţi zici decât# )mi citesc ru+ăciunşi mă culc Dar părintele nu s-a putut )mpăca cu situaţia asta şi a )nceput să se plime prin cazicând )n sinea lui# KDoamne, iartă-mă, dar nu pot să mă ro+!$ <i se zuciuma )n su(letul lui ;mnu se )mpăca nici să se culce aşa, nici să se roa+e mecanic După ce a stat aşa o 2umătate de or

rusc, un asemenea du3 de ru+ăciune l-a cuprins, )ncât, pe urmă, ru+ăciunea nu-l mai lăsa să culce

Ce minunat când omul este sincer! *dică când se ia )n serios )n ceea ce (ace Dumnezeu )l ia serios *rmonia pe care o căutăm şi o dorim este taina lui Dumnezeu 1iecare om se realizeadeplin )n ceea ce el are unic Doar atunci se simte el )nsuşi Dar, pe de altă parte, păstrându-unicitatea, omul rămâne )n armonie cu toţi ceilalţi, cu Dumnezeu, cu semenii, cu natura Dacă om

se )mplineşte )n Dumnezeu, nu are cum să (ie alt(el @ste ine cunoscută comparaţia cu centrcercului din care pornesc mai multe raze Cu cât razele se apropie mai mult de centru, cu atdistanţa dintre ele scade şi se unesc )n acel punct %a (el se )ntâmplă şi cu noi, oamenii a(laţi căutarea lui Dumnezeu

$ De 7aşti, după un post de şapte săptămâni, creştinii caută împărtăşirea euharistică cu HristoÎn ce ar consta pre4ătirea pentru Sfintele *aine;

- * te )mpărtăşi cu vrednicie, scria undeva părintele *leander "c3memann, )nseamnă să )mpărtăşeşti )nţele+ând ce (aci "ă prinzi sensul )mpărtăşirii şi al pre+ătirii pentru "(ân

Împărtăşanie "tarea (irească a lucrurilor este )mpărtăşirea permanentă Dar noi suntem destul departe de ea şi nu o putem recupera cu uşurinţă :u )nseamnă că noi, dacă ne vom )mpărtăşi (iecare zi, am recuperat practica Aisericii primare Departe de noi +ândul acesta Doar imitămecanic ceva (ără să avem du3ul şi )nţele+erea celor din vec3ime

Părintele "c3memann spunea că un preot venerail a (ost )ntreat cum mai poate un om trcreştineşte )n lumea de astăzi <i răspunsul a (ost acesta# K;ricine poate trăi creştineşte dacă va av+ândul că la s(ârşitul săptămânii treuie să se )mpărtăşească răindu-şi viaţa ca pentru )mpărtăşirePoate spunem lucruri mari, dar când te apuci să le (aci, să le trăieşti, atunci reuşeşti să vezi c

)mplineşti din ele reuie să (im conştienţi de vremurile )n care trăim, )n ce lume am desc3is oc3"ă nu uităm că ne-am născut după :ietzsc3e <i numai )n secolul trecut, omenirea a trecut prin dorăzoaie mondiale, (ratricide

Dacă ne +ândim cât de mult s-au sc3imat lucrurile (aţă de când eram eu copil, acum 7 de ani, tensionată este viaţa acum (aţă de atunci

Hristos a 1nviat<

P+rintele 9i%olae 6+nase Predi%+ la Învierea Domnului , S+ nu, r+stignim iar+şi peHristos<

1iind )ntins pe Cruce, Hristos a zis# K S$a terminat & Dar, după aceea, prin moarte %-a primit iadu<i de acolo @l a elierat drepţii 'ec3iului estament Icoana Învierii arată toate aceste lucruri# cu"-a po+orât la iad, a elierat drepţii 'ec3iului estament, a )nviat, "-a arătat (emeilor mironosicărora un )n+er le-a vestit# $ ( înviat, nu este aici<&

Dovezi ale dumnezeirii şi învierii

"ă ne )nc3ipuim noi, astăzi, că ne-am duce la un mort de-al nostru )n cimitir şi un )n+er ne-ar spunla mormânt# $* )nviat, nu e aici& 'ă daţi seama, ce uimire am avea! Înţele+em ast(el şi noi uimire(emeilor mironosiţe, care se pre+ătiseră cu mir, cu untdelemn, cu mirodenii, după le+ea iudaică, un+ă rupul lui Iisus urnau aceste miresme, cu aloe, pe mortul )n(ăşurat )n +iul+iu *şa erânduiala lor

K ( înviat, nu este, nu mai este aici<& O le spune )n+erul K5nde este0& K* )nviat! 'eniţi şi vedlocul unde a (ost pus! Aa mai mult, veniţi şi vedeţi +iul+iurile! 'eniţi să vedeţi şi ma3rama, deosepusă!& De ce le arată acestea0 Giul4iul avea mai mult de + metri lun4imeA el se păstrează astăzi oraşul *orino, în Italia= avem mulţi care lucrează acolo şi care au mers şi l-au văzut Cu ace+iul+iu a (ost )n(ăşurat .ântuitorul Hristos, după rânduială Ca să scoţi mortul din +iul+iu treusă-l 2upoi, cu totul, pentru că era lipit Deci, arătându-li-se (emeilor +iul+iul, de (apt li s-a arătminunea Cum ieşise Hristos din +iul+iu0 Cum ma3rama cu care-I (usese )n(ăşurat capul era pudeosei0 oate acestea sunt dovezi ale dumnezeirii .ântuitorului Hristos şi Învierii %ui

:u e nimeni )n istorie care să intre )n mormânt mort şi să iasă viu, prin propria putere, nu să scoată altul! Hristos a (ăcut lucrul acesta

(ceia &$au răsti4nit o dată, noi Îl răsti4nim de multe ori

De aceea, )n noaptea Învierii, această noapte s(ântă, ne ucurăm, (acem e(ortul O (ie nu dormim, (ne sculăm O venim şi suntem )n iserică, unde cântăm# K Să zicem6 /raţilor< şi celor ce ne urăsc pnoi! Să iertăm toate pentru Înviere& Să ne iertăm unii pe alţii mai întâi, pentru ca să a>un4ela iu5ire, căci Hristos a fost iu5ire!

Cât a su(erit Hristos 5nii n-aţi putut vedea (ilmul KPatimile lui Hristos$= n-aţi putut vedea, aieşit a(ară, aţi plecat= n-aţi putut vedea atâta su(erinţă @ un (ilm ine realizat :u ? [, ci mult mpuţin au reuşit cei care au (ăcut (ilmul să arate su(erinţele :u se poate descrie )n cuvinte, nu poate arăta )ntr-un (ilm, oricât de ine ar (i (ăcut, cât a su(erit Hristos Pentru ce0 Pentru (iecadintre noi :u pentru unul, nu pentru mulţi, ci pentru toţi, din toate timpurile

De aceea se cade, după de ani, să nu-% răsti+nim iarăşi pe Hristos, cum %-au răsti+nit ace

(ceia &$au răsti4nit o dată, dar noi Îl răsti4nim de multe ori, cu păcatele noastre -i iar niartă, şi iar ne iartă, şi iar ne iartă, şi iar ne dă 5ucuria Învierii Sale

Să nu intrăm în acest praznic nespălaţi

@ste cea mai s(ântă noapte, alături de cea a Crăciunului, ine)nţeles În toate Aisericile ;rtodoerăsunat )n noaptea aceasta salutul pe care-l (olosim până la Înălţarea Domnului# NHristos a 1nviat, Adev+rat a 1nviat<C În acest (el, am re(ăcut le+ătura noastră cu Dumnezeu ; parte dintdumneavoastră v-aţi spovedit şi ine aţi (ăcut ; parte nu v-aţi spovedit )ncă Dacă vreţi, rămâne"ă nu pătrundem )n acest mare praznic al Învierii Domnului O care ţine / de zile O )ntina

nespălaţi, necurăţaţi

oţi suntem păcătoşi "(ântul *postol Pavel zice# K Dintre păcătoşi cel dintâi sunt eu<& 1iecadintre noi să spunem lucrul acesta! Cei ce s-au )mpărtăşit nu sunt mai uni decât cei ce nu s-)mpărtăşit 5n sin+ur lucru au )n plus (aţă de cei care nu s-au spovedit# ei au vrut! @ste cel mputernic cuvânt care se poate spune, ca să lămurim oamenii că suntem c3emaţi la Cer, nu la pămâsuntem creaţi pentru Cer, nu pentru mormânt! .ormântul este numai trecere spre cer .ormânteste numai un sălaş al corpului, dar partea nemuritoare a su(letului rămâne )n Împărăţia lDumnezeu, iar de la Învierea cea de oşte va (i )mpreună cu trupul cel )nviat

"ă credem )n Înviere! Dumnezeu, care a (ăcut lumea din nimic, are putere să )nvie morţii @ste ade puţin lucru pentru Dumnezeu, pentru puterea lui Dumnezeu! @l a (ăcut cerul, şi pământul, cosmosul acesta, pe care oamenii nu reuşesc să-l cerceteze "e voreşte )n ştiinţă de ani lumin"avanţii n-au putut cerceta aproape nimic "avanţii rămân uimiţi de cosmos, de lumea Dumnezeu, de creaţia lui Dumnezeu

"puneam că oamenii se )mpart )n două# oameni care vor şi oameni care nu vor ;ameni care vor ştie de Dumnezeu şi oameni care nu vor Dintre aceştia care nu vor, sunt totuşi unii pro(itori Pro(i'ine Crăciunul, pro(ită de sărătoare 'in Paştile, pro(ită de sărătoare= pro(ită de miel, de masă,

lier de la serviciu etc Dar ei nu cred )n Dumnezeu "au, dacă ei cred )n Dumnezeu, cred cum vei Din această cate+orie să nu mai (acă parte nimeni! oţi să arate lui Dumnezeu că vor În reDumnezeu ştie câtă unătate sau răutate a inimii avem (iecare şi să deşertăm această răutate )n ai"povedaniei!

opiii postesc pentru viitorul lor

; să vă dăm "(intele Paşti, care luaţi şi care nu luaţi ştiţi, că am ţinut multe predici anii trecuţi, pâam lămurit lucrurile acestea o+ copiii \ care au (ost destul de cuminţi )n noaptea aceasta şi c3i

)n ultimele zilele ale săptămânii O să rămână toţi, ca să le dăm ceva 2ucării, pentru că au (o

ostenitori şi au postit 5nii au postit mai puţin 6doar câteva săptămâni8, )n rest toţi au postit tpostul *sta este (oarte ine! Înseamnă că părinţii lor i-au educat ine şi )nseamnă că părinurmăresc viitorul lor

5nii dintre noi postim şi pentru păcatele noastre Copiii n-au aşa multe păcate *tunci de ce treusă postească şi ei0 Pentru viitorul lor ;servaţi că toată lumea munceşte, dar nu toată lumea aspor oţi ne dăm interesul pentru copii, dar unul iese aşa, unul aşa De ce0 Înseamnă că undev

ceva n-a (ost (ăcut# ori n-au ţinut post, ori noi, părinţii, am (ost nepăsători, ori n-am (ost cu luaaminte, ori nu ne-am spovedit la timp, ori am trăit necununaţi, ori am ucis copii a(ară de aceştia pcare i-am născut, ori nu vrem să mai naştem copii şi aşa tăiem viitorul copiilor noştri

Cei care s-au )mpărtăşit au ţinut post, aşa cum mi-au spus la "povedanie "untem ucuroşi părinţii au )nţeles lucrul acesta După cum vedeţi, copiii sunt vii, sunt vioi, mer+ şi la şcoală, venit şi la iserică, vor veni şi mâine şi poimâine asta )nseamnă că se poate

Dacă suntem împreună şi la masă,suntem împreună cu Dumnezeu

'ă ro+ să rămâneţi la masă, am pre+ătit masă mare, putem mânca cu toţii :u prea am speranţe rămâneţi, pentru că F de ani n-aţi rămas, nu ştiu de ce Dar eu acum am )nceput să pre+ătesc poate, poate, veţi rămâne ; sin+ură dată dacă rămâneţi O cât sunt preot aici, dacă mă mai primpână la moarte O tot sunt mulţumit ; sin+ură dată dacă rămâneţi la masă, mi-am )mplinit visuPentru că 'alea Plopului nu vrea să rămână la masă Poate că au un motiv, poate că se duc acaseste adevărat, )n 'ec3iul estament Paştile se (ăceau )n (amilie

Dacă nu rămâneţi acum toţi, măcar să veniţi la a doua Înviere *vem şi noi, mai aduceţi

dumneavoastră Dacă suntem )mpreună şi la masă, suntem )mpreună cu Dumnezeu :u mâncarşi ăutura-i prolema, ci a (i )mpreună la masă .asa este un act de cult, că se )ncepe cu ru+ăciuşi se termină cu ru+ăciune Hristos a )nviat!

( doua zi de 7aşti $ (devăratul creştin se recunoaştedupă participarea lui la Cspăţ

De acum am )nceput să vestim Învierea lui Hristos, adică )nvierea noastră, liertatea noastră Pentcă Învierea face pe om li5er , pentru că Învierea este un lucru adevărat şi Hristos a spus# $ (devărvă va face li5eri & şi K "u sunt alea, (devărul şi =iaţa&

Sfânta Împărtăşanie, semn de recunoaştere

Învierea lui Hristos este prile2 de ucurie *şa cum ştim, primul cuvânt pe care Hristos l-a zis duÎnviere către (emeile mironosiţe Osi prin ele către noi toţi-a (ost# K @ucuraţi$vă<& Aucuria noastreuie, deci, să (ie deplină De aceea, )n noaptea de Paşti citim, de peste ?F de ani, un tet scde "(ântul Ioan Jură de *ur, care ne )ndeamnă să venim toţi# şi cei care am postit, şi cei care n-apostit, şi cei care am postit mai târziu, şi cei care am postit mai puţin aspru sau mai aspru, tolaolaltă să venim, pentru că masa "tăpânului, ospăţul, este +ata 1oi, în viaţa noastră, tre5uie să n

aflăm continuu la ospăţ, Cspăţul Domnului, ina Domnului, Sfânta Împărtăşanie! *cesta este

semn de recunoaştere# %uca şi Cleopa %-au cunoscut pe Hristos )n drumul lor spre @maus, numatunci când a săvârşit "(ânta %itur+3ie

(devăratul creştin se recunoaşte după prezenţa şi participarea lui la Cspăţ, la Sfânta &itur4hSfânta &itur4hie ţine lumea, Sfânta &itur4hie este moartea şi Învierea Domnului, Sfân&itur4hie este trăirea noastră în timp, istoria mântuirii noastre!

&umina lui Hristos luminează tuturor De aceea ne simţim ine aici, de aceea nimic nu treuie să )ntineze această ucurie, această pornirPentru că Hristos a venit )n lume să ne mântuiască, să avem viaţă, şi mai mult decât aceasta avem! Cum, mai mult0 Pentru că viaţă au toţi, şi creştinii, şi necreştinii 'iaţă au şi animalele, c3iar şi plantele= ele vieţuiesc Dar su(lare de viaţă nu avem decât noi De aceea, noi, (iind cunucreaţiei, cu raţiune, cu simţire şi cu voinţă, nu avem scuza )naintea lui Dumnezeu, că nu )nţele+em

Dacă s-a )ntâmplat ca cineva să nu )nţelea+ă, lucrul acesta s-a )ntâmplat pentru că nu a vrut, npentru că nu a putut Pentru cei cu minte puţină, Aiserica are rânduieli speciale, )i spovedeşte )ntr-

anumit (el, )i )mpărtăşeşte )ntr-un anumit (el, cu po+orământ Dar pentru cei cu minte deplină, nu poate să nu eiste această licărire a lui Dumnezeu, +lasul conştiinţei lui Dumnezeu )n om, care (ace conştienţi de 2ert(a %ui pe Cruce Sfânta arte spune că, în Sâm5ăta 7aştilor, creştinii, lăsândeoparte întristarea, se adună în 5iserică şi, îm5răcându$se preotul în veşmintele cele al5e,îndeamnă să vină să primească lumina, lumina lui Hristos, care luminează tuturor! Hristosînviat<

9din6 7reot 1icolae *ănase, MSă nu$& răsti4nim iarăşi pe Hristos T predici şi conferinţeK, "ditu(4aton, /ă4ăraş, '3##:

Hristos a 1nviat<

P+rintele afail 9oi%a , Din %e moarte ne,a iz5+vit Hristos prin moartea si Invierea Sa @



(ici aş aduce cuvântul Sfântului Siluan6 M?ine$ţi mintea în iad, dar nu deznNdN>duiK! N ziSfântul Siluan6 M1u vom deznNdN>dui, cN milostiv este DumnezeuK! *dic, noi nu treuie s ascundem )ndrtul unor )nc3ipuiri sau dorinţe de-ale noastre O $ei, las^ că poate o să mear+ă şi aşi aşa& reuie s ştim le+ea asta, ca le+e cumplit# dac nu Îl port acuma pe Dumnezeu, dac nuvd acuma )n viaţa mea pe Dumnezeu, nici dincolo de viaţa asta nu-% voi vedea& $Deci, păcatul - să nu ne oprim la de(iniţii morale, e prea puţin morala, treuie s-o depăşim cât mcurând= nu )n imoralitate 6asta e a cădea dincoace de morală8, treuie să trecem dincolo de moral)n (iinţialitate, ontolo+ie, dacă vreţi - treuie )nţeles ca lucrare a morţii )n noi, care )nmulţeşmoartea, ne umple de moarte 68

7ăcatul este chipul morţii, al morţii văzute ca despărţirea sufletului de Dumnezeu, /ăcătorul lu*sta este moartea, asta este păcatul *ot ceea ce desparte sufletul omului de /ăcătorul lui, Dumnezeu, e moarte! %ucrarea acelui lucru, acelei ener+ii, a acelui +ând, a acelei (apte este păceste lucrarea morţii Iar tot ceea ce aduce pe om către Dumnezeu este viaţă şi este stin4erelucrării morţii! =iaţa şi li5ertatea ne sunt date pentru ceea ce numeşte @iserica6 pocăinţăM!

$Ieşirea nedureroasă din lumea aceasta, până la şederea de-a dreapta atălui era menirea lui *damai Dacă el ar (i crezut lui Dumnezeu mai mult decât Înşelătorului, LatunciM nu prin moarte, ciaşa cum avem un c3ip )n @no3, care n-a murit, ci s-a mutat şi e cu Dumnezeu undeva= ProorocIlie, la (el, a venit un car de (oc, l-a luat şi n-a murit= avem două eperienţe ale unei treceri din viala nemurire (ără durerea morţii, )n aceşti doi O ănuiesc că aşa treuia să (ie trecerea )n cele veşnic1iindcă moartea, ca s(ârşitul, ca săvârşitul eistenţei, al devenirii noastre pe pământ, moarteanu este moarte, ci, prin puterea lui Dumnezeu de la Învierea lui Hristos, nu mai este moarte, ci esnaştere 68

Dar de ce a su(erit @va lestemul acesta al naşterii )n dureri0 Pentru că naşterea omului )n lumasta )n+ână omului naşterea omului la s(ârşitul vieţii ăsteia *şa cum ne-am (ăcut +estaţia pântecele maicii pentru a veni )n viaţa asta, tot aşa ne (acem devenirea asta )ntre naştere şi mormâa doua +estaţie, pentru a ne naşte )ntru cele veşnice

68 În dureri şi poate cu plân+ere se (ace naşterea omului )n lumea asta .ama oleşte, pruncul naşte plân+ând= şi )n plânsoare )nsoţim trupul ne)nsu(leţit la mormânt şi cu plân+ere )nmormântăm 68

Plân+erea este numai pentru viaţa asta şi (ace parte din dinamica pocăinţei LPocăinţăM L)nseamnăM atât părere de rău pentru relele (ăcute :oi )nţele+em (oarte analitic, (oarte primitlucrurile, oiectiv Limpersonal, nnM *sta numesc eu primitiv du3ovniceşte :oi +ândim oiect1aptul că am (ăcut o +reşeală şi-mi pare rău pentru ea O nu asta este )ncă pocăinţă, dar ar putea să un )nceput *dică, o părere de rău că vedem că am scrântit-o, asta e normal Dar lacrimile adevărasunt când su(letul )ncepe să trăiască (aptul că despărţirea de Dumnezeu este un lestem şi că aclestem este moarte Că el, su(letul, despărţit de Dumnezeu 6vreau să zic persoană= nu iau, analitdoar su(letul, ci )mpreună cu trupul şi cu tot ce alcătuieşte persoana omului8, când )şi dă seama cădespărţit de Dumnezeu reuie să cunoaştem cât de puţin pe Dumnezeu, măcar, ca să ne dăseama "nd %unoaşte sufletul O asta v-o spun din eperienţa părintelui "o(ronie şi a s(inţilor, d

mai avem şi +reutăţi şi ne amintim că mai este şi Dumnezeu şi poate că ne a2ută @l când alţii nu po)nsă nu ne dăm seama că a murit ceva )n su(letul nostru şi nu ne dăm seama tocmai (iindcă suntemorţi, iar moarte )nseamnă (aptul de a nu-% cunoaşte pe Dumnezeu @ si+ur că, deşi a (ost (aţă căt(aţă cu Dumnezeu, *dam nu a a2uns să cunoască pe Dumnezeu destul de deplin Dacă ar (i cunosc*dam pe Dumnezeu destul de deplin ar (i (ost cu neputinţă mincinosului şarpe să-l )nşele pe *damrespectiv pe @va

hipul morţii Ce numim noi moarte0 :e )n+rozeşte şi ne )ntristează dincolo de orice măsură c3ipul morţii 5trup care până odinioară (iind )n viaţă avea cât de cât o )n(ăţişare, să zicem o (rumuseţe, c3iar şi uom rău, un om )mătrânit, urâţit poate de ani şi de cine ştie prin ce trecuse viaţa lui, dar, comparaţie cu trupul lui mort, avea o (rumuseţe, )n el stătea viaţa rupul ne)nsu(leţit are un c3care )n+rozeşte pe om nu numai )n sensul de (rică, de +roază, )n+rozeşte şi )n sensul de urâciunceva de nerădat, ceva ce omul nu poate să suporte <i nu va putea niciodată, (iindcă Dumnezeu na vrut ca omul să se )mpace cu moartea Dumnezeu nu vrea să ne )mpăcăm cu moartea, căci ea esvră2maşul, sin+urul vră2maş <i dacă 3arul lui Dumnezeu )l putem numi saie pentru a lovi p

vră2maşi, e saie pentru moarte şi numai pentru moarte Deci, pentru noi, c3ipul morţii este trupne)nsu(leţit, dezinarea )ntre trup şi su(let

LM Dar, iuiţi (raţi şi surori, pe de altă parte, moartea, ca proces din viaţa noastră, dacă am trăi ncreştineşte, este o minune "u aspectul acela tra+ic, Dumnezeu omoară moartea, adică, cum zi"(ântul Pavel, tot ce este păcat se s(ârşeşte cu moartea .oartea nu este altceva decât ener+ia morcare lucrează )n noi *r treui multe de(iniţii date, dar nădă2duiesc la eperienţa vieţii voastrDomnul şi 3arul lui Dumnezeu să vă eplice şi eperienţa vieţii şi cărţile citite, că n-avem timp eplicăm (iecare cuvânt "ă nu ne oprim la de(iniţii morale, e prea puţin morala, treuie să

depăşim cât mai curând, nu )n imoralitate 6asta e a cădea dincoace de morală8, treuie să trecedincolo de morală, )n (iinţialitate, )n ontolo+ie, dacă vreţi

LM Deci, păcatul treuie )nţeles ca lucrare a morţii )n noi, care )nmulţeşte moartea, ne umple moarte .oartea este s(ârşitul acestei lucrări Dumnezeu a zis Kca răutatea să nu (ie (ără moarte, acum să )ndepărtăm pe *dam din ai$ şi a pus moartea despărţire )ntre trup şi su(let, cuzice ru+ăciunea de iertare a ar3iereului la )nmormântare# su(letul să se )ntoarcă de unde (iinţa şiluat, iar trupul să se dea )n cele din care a (ost alcătuit Păcatul este c3ipul morţii, al morţii văzute despărţirea su(letului de Dumnezeu, 1ăcătorul lui *sta este moartea, ăsta este păcatul ot ceea desparte su(letul omului de 1ăcătorul lui, de Dumnezeu, e moarte %ucrarea acelui lucru, acel

ener+ii, a acelui +ând, a acelei (apte este păcat, este lucrarea morţii Iar tot ceea ce aduce pe om cătDumnezeu este viaţa şi este stin+erea lucrării morţii 'iaţa şi liertatea ne sunt date pentru ceea numeşte Aiserica# pocăinţa

Intrarea în viaţă

Dar de ce a su(erit @va lestemul acesta al naşterii )n dureri0 Pentru că naşterea omului )n lumasta )n+ână omului naşterea omului la s(ârşitul vieţii ăsteia *şa cum ne-am (ăcut +estaţia pântecele maicii pentru a veni )n viaţa asta, tot aşa ne (acem devenirea asta )ntre naştere şi mormâ

a doua +estaţie, pentru a ne naşte )ntru cele veşnice În dureri şi poate cu plân+ere se (ace naştere

omului )n lumea asta Pruncul se naşte plân+ând şi )n plânsoare )nsoţim trupul ne-)nsu(leţit mormânt şi cu plân+ere )l )nmormântăm Plân+erea )nsă treuie să (ie numai pentru viaţa asta şi (aparte din dinamica pocăinţei, cu atâta părere de rău pentru relele (ăcute :oi +ândim oiectiv 1apcă am (ăcut o +reşeală şi-mi pare rău pentru ea, nu asta este )ncă pocăinţă, dar este un )ncepu*dică, o părere de rău că vedem că am scrântit-o, asta e normal Dar lacrimile adevărate sunt cânsu(letul )ncepe să trăiască (aptul că despărţirea de Dumnezeu este un lestem şi că acel lestem esmoarte Că el, su(letul, despărţit de Dumnezeu 6su(letul nostru (iind persoana= nu iau analitic do

su(letul, ci cu trupul şi cu tot ce alcătuieşte persoana omului8, dacă )şi dă seama că e despărţit Dumnezeu, )nseamnă că cunoaşte cât de puţin pe Dumnezeu, măcar atât cât să )şi dea seama cădespărţit de @l

Când cunoaşte su(letul pe Dumnezeu0 *tunci când )ncepe su(letul să-şi pună )ntrearea KDe Dumnezeu ne-am despărţit noi0$, KDe care dra+oste ne lipsim noi0$ %acrimile vin din dra+oste, ndin părere de rău oiectivă 6că am (ăcut O oiectiv O ceva tâmpit, să zicem8, ci că prin acea prostiprin acea răutate când s-a rănit dra+ostea lui Dumnezeu, )ncepem să ne despărţim de dra+ostea ast

1imic mai vulnera5il decât dra4ostea

LM Îndrăznesc să mai spun un lucru# dra+ostea O şi când vorim de dra+oste vorim de DumnezO dra+ostea divină este atotputernică, )nsă nimic nu este O paradoal O mai vulnerail decdra+ostea Dacă Dumnezeu n-ar iui, dra+ostea n-ar putea (i rănită şi Dumnezeu n-ar putea (i rănParadoal, dra+ostea adevărată, dumnezeiască este aşa de intensă, este K(oc mistuitor$ camistuieşte nemistuind= dar oare cum0 De ce nu mistuie0 Pentru că Dumnezeu este nemuritor totuşi, )n acelaşi timp, este, cum zicem noi, cu lima2ul nostru de la psi3olo+ie# vulnerail În csens vulnerail0 "uţire, mereu se măr+ineşte! <i )n ce sens se măr+ineşte0 :u se o(ensează zicânasta-i erezie! Dumnezeu nu cunoaşte mânie, o(ensă= nu-% poţi o(ensa pe Dumnezeu :umai prostii ne o(ensăm, că dacă cineva mi-a zis că sunt un porc, mă şi o(ensez şi mă supăr pe el d

uită-te-n o+lindă, poate nu e (oarte ine ce vezi acolo, dar porc nu e! De+eaa m-am o(ensat! *veslăiciune, avem moarte Dumnezeu nu are slăiciune, nici moarte şi nu se supără, ci mă iueşte mine, deşi, păcătuind, eu mă lipsesc de dra+ostea %ui şi tot ce vrea să reverse )n mine

Dumnezeu vrea să devin un dumnezeu, dar nu pe calea asta amatoristă, ci pe calea, 3ai să-i zicepro(esionistă Dumnezeu pro(esional ne )nvaţă cum să a2un+em la @l şi dacă ar putea să ne dea mmult decât ce este @l, ne-ar da mai mult! *sta-i dra+ostea dumnezeiască! De ce )ndrăznesc să zic ecă ne-ar da mai mult0 1iindcă Hristos )n eperienţa %ui de om ne spune că Kcei care cred )n .icele ce le (ac @u şi ei le vor (ace şi mai mari decât acestea pentru că @u mă ro+ către atăl$ Po(timcare este iuirea lui Dumnezeu! Ce şoptea şarpele că vrea Dumnezeu0 Ca nu cumva să a2un+em

Dumnezeu! "(inţi, de-a lun+ul istoriei, au )nviat din morminte oameni morţi de nu ştiu cânHristos a (ă+ăduit Knu numai că veţi (ace ce (ac @u, ci şi mai mari decât acestea$ Po(tim, ce invidare Dumnezeu0 :ici una! Dra+ostea se dăruieşte total şi dacă ar putea da mai mult decât totul, ar dmai mult, şi când a putut să dea mai mult a dat mai mult măcar )n condiţiile astea limitatpământeşti

rucea T de viaţă făcătoare

Crucea nu este su(erinţă Crucea, şi de aceea o numeşte Aiserica de viaţă (ăcătoare, este dra+ost

Dar Crucea, )n lumea asta sălatică, nu poate decât să (ie su(erinţă Dra+ostea dumnezeiască

lumea asta nu poate să (ie decât su(erinţă şi asta este Crucea Crucea treuie să o )nţele+em dra+ostea 2ert(elnică a lui Dumnezeu care, cum zice "(ântul Ioan @van+3elistul# dacă i-a iuit pe "ăi, până )n s(ârşit i-a iuit Care s(ârşit0 Însăşi moartea prin c3in, prin ruşine, ruşinea că %-au (ăcde două parale, cică şi-a pierdut tot ce propovăduise, tot ce (usese a (ost (ăcut acum de două paral:ici ast(el nu I-a iruit dra+ostea! Dra+ostea e 2ert(elnică până la capăt

Hristos a 1nviat<

P+rintele afail 9oi%a "uvnt important pentru deose5irea gndurilor 8 "e este min%iuna"uvinte %are 1nviaz+ şi %uvinte %are omoar+

Învierea sufletului prin cuvânt şi Duhul mortal al minciunii

$ "unt cuvinte care, dintr-o dată, parcă vă )nvie Parcă dintr-o dată te trezeşti pe altă lume, Lcaltă )nţele+ere % lumină, ca să zic aşa *ici este ceva din prima )nviere " sufletul care începe învie! Cuvântul care acum este perceput ca viu şi nu e doar in(ormaţie moartă (sta$i ener4cuvântului! uvântul viu şi care te învie şi, înviat fiind de vreun cuvânt oarecare sau, în fine, ca pus Dumnezeu în sufletul tău, după aceea încep să$ţi devină vii şi cuvintele Scripturii şi să insufle! (sta este sufletul care începe să învie<

<i când, contrar acestora, citeşti nişte lucruri minciuni de-astea de-ale omului care se ălăceşte minciuni şi te simţi aşa )mpovărat şi parcă e o otravă ce vezi acolo, nu ştii dacă e adevărat sau ndar te simţi aşa, )mpovărat# ener!ia mortală a cuvântului, minciuna. .inciuna şi moartea suacelaşi lucru .inciuna ne(iind doar a zice un neadevăr# îţi zic că plouă, dar e soare afară.

8inciuna, în esenţa ei, este ceva mult mai adânc! "ste tot ce nu este dumnezeiesc! Poţi să splucruri (oarte une, dar dacă nu sunt )n Du3ul lui Dumnezeu sunt minciună ezultatul lor este acotravă, acea moarte a su(letului, unde ţi se tâmpeşte su(letul= pici iar )n deznăde2de, pici iar indoielnicie, )n necredinţă, )n (rică şi )n toate lucrurile astea care sunt ale )ntunericului Între altecel care are duhul deose5irii, pe linia asta deose5eşte Oduhurile 4ândurilorP! Printre altele, prefectul pe care cuvântul îl are în sufletul tău! Dacă, dintr$o dată, ţi se învie sufletul şi parcă, îciuda tuturor lucrurilor, simţi că e pace, că Dumnezeu e 5un, că e atotputernic T uite că asta esceva din acea înviere!!

Învierea prin cuvânt , şi asta este lu%rarea Giseri%ii Cuvântul care, ine)nţeles că altă ener+ie adacă este trăit de persoana care-l dă, nu cuvânt teoretic , că am citit de la pa+ina F până la pa+i? şi acuma vă repet ce scrie acolo -, ci cuvânt cât de cât trăit, cuvânt cercat!

"pune părintele "o(ronie lucruri minunate despre puterea cuvântului pe care o avea "(ântul "iluaDar oserv din aceeaşi carte că nu toţi îl percepeau la fel. Deci OsuntP suflete mai sensi5ile, mai vOşiP suflete mai moarte, mai insensi5ile! Cadavrul e insensiil

*sta este prima )nviere şi cei care au parte de această )nviere nu se vor mai nedreptăţi de a domoarte * doua moarte, până la urmă, nu este moartea trupului, ci despărţirea finală a su(letului Dumnezeu, (erească Dumnezeu de lucrul ăsta pe tot su(letul viu&

9eLtras din conferinţa6 MDin ce moarte ne$a iz5ăvit HristosM, (l5a$Iulia, decem5rie '33 :

Hristos a 1nviat<

P+rintele afail 9oi%a , Drumul %+tre Emaus sau de %e era neverosimil+ Învierea@

$<i putem compara perioada noastră cu ultimele zile ale lui Hristos pe pământ H ristos este CapAisericii, Aiserica este rupul lui Hristos "u sunt alea, (devărul şi =iaţadeci Eu sunt *alea, dacă asta e alea, asta este alea şi pentru fiecare om, într$o măsură saalta, într$un fel sau altul, dar şi calea istorică a @isericii!

-i dacă acest ap a trecut prin perioada aia eshatolo4ică, să zicem, începând cu Ghetsimani până la Gol4ota, oare nu ceva asemănător va trece şi @iserica; Doamne, dar cine va putea ră5

acele zile; Credinţa treuie să ne spună# Iată "u, cu a>utorul *ău Doamne, dar nu ne lăDoamne, că eu sin4ur nu voi putea<

<i )ncă un lucru vreau să vă mai arăt *m mai vorit despre asta, dar poate nu cuvântări (mintiţi$vă de cei doi (postoli, &uca şi leopa care mer4eau la "maus! 'ine Ccredeau ei că este un străin, Carele )i )ntreaă# e mer4eţi aşa de întristaţi şi ce vor5iţi între voi ade întristaţi; <i )ncep să Îi spună <i )mi permit eu, dacă )mi iertaţi lucrul acesta, să para(razez

)nţele+ că se ascundea su cuvintele *postolilor*u sin4ur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii ce sîntâmplat, ce lucruri s$au întâmplat aici; ice Străinul6 ce lucruri; Pesemne 3aar nu avea atunci )ncep ei să povestească şi zic# păi era Iisus, (cest prooroc puternic în cuvânt dar şi în fapt

6*mintiţi-vă ce spusese L@van+3eliaM, că era cuvântul L%uiM aşa că atunci când trimiseseră cărturaşi (ariseii să-% aresteze n-au putut să-% aresteze, că au zis O nimenea vreodată a 4răit precu4răieşte Cmul (cesta <i din cauza puterii şi (rumuseţii cuvântului %ui nu au putut să-% arestez.ai târziu <i-a terminat slu2irea %ui )nviind pe %azăr * (ost o succesiune de )nvieri, vreo patsta+ii di(erite, dar sin+ur %azăr n-ar putea să (ie numit o moarte clinică L nu că celelelte n-arÎnvieri adevărate sau că ar fi fost morţi clinice, dar este spus celor ?cârcotaşi? şi sceptici, :.:.M

zice# asta e a patra zi Doamne, pute= şi icoana )nvierii lui %azăr arată pe cei care scot piatra mormânt ţinându-şi nasul, că pute, şi nu e +lumă Pe %azăr nu din moarte l-a )nviat, ci dputre2une! :u dintr-o eventuală moarte clinică, ci, de acum, de dincolo de pra+ul ne)ntoarcerii ]era adevăratul Dumnezeu, care putere are asupra vieţii şi asupra morţii8

Dar revenind la cei doi, )mi vine să zic aşa, para(razând# /e Tsta, 0-au pronunţat mai marii noştiserica noastră 0-a pronunţat înşelător Dacă ăsta a fost un înşelător, în cine o să mcredem5 După care semne vom recunoaşte pe adevăratul 6esia, dacă ăsta a fost un mincinos5 *minuni mai mari, ce cuvânt mai puternic, mai adevărat5 9: -i însăşi 5iserica Îl numeşînşelător, 5iserica de Dumnezeu întemeiată prin 8oisi, 5iserica de la care noi aşteptăm să primişi vestea că a venit 8esia printre noi, şi semnele prin care Îl putem recunoaşte pe 8esia, confirmarea că ăsta este 8esia, şi 5iserica iată că zice că e un înşelător!

Dar ai să zicem că nu-i, dar dacă nu$i, atunci cum, dacă este 8esia cel adevărat, /iul lDumnezeu, Dumnezeu cu noi T "manuil, după prooroci, cum de S$a 5iruit; (dică puterea lumăsteia &$a 5iruit pe Dumnezeu; *ă 0-au arestat în noaptea aia, dar cum 0-au !ăsit5 *ă 0-au luşi 0-au dus la =udecată, =udecata mincinoasă, dar cum 0-au osândit5 <i El nu a zis nimic, s-a lăsosândit. <i urlă toată !loata. Dar 0-au dus şi la *ruce, şi şi-au ătut =oc de El, că putea smântuiască pe alţii, pe El nu se poate mântui, na, uitaţi-vă la El. <i strâmau cu faţa la El scoteau limaR.

Dădeau cu tifla, )n termenii noştri Hai să vedem acum dacă "lie vine să Îl mântuiască de pe *ruccă au interpretat cuvântul "li "li, lama sa5ahtani , ca c3emarea lui Ilie De Dumnezeu vor@l Dumnezeul 8eu, Dumnezeul 8eu, pentru ce 8$ai părăsit; e cuvinte tra4icsfâşietoare! e era acea părăsire; 7rin solidaritate cu noi, din dra4oste, ne purta a noastpărăsire de Dumnezeu, pentru păcatele noastre! ( tre5uit să Îşi asume până şi acea fază păcatului nostru pe cruceA dar asta nu o )nţele+eau ăştia, ziceau O a, lasă, să Îl mântuiască "lie căzis că e 2iul lui Dumnezeu, dacă Îl vrea Dumnezeu, să Îl dea =os acum de pe *ruce <i nu %-a dat

<i aşteptau ucenicii să vadă minunea de pe urmă acestui 6esia, ca într-o clipită să se dea =os de p

*ruce şi să arate cine e /uternicul în lumea asta. :imicR "ată că <i-a dat duul şi a murit. duiam că (cesta tre5uia să fel care să mântuiască pe Israil!

Înţele4eţi care era deznăde>dea lor cea de pe urmă; C contradicţie, un nonsens, dincolo de canu mai poate 4ândi omul! unacolo unde tre5uiau să a>un4ă şi când să dea să intre în casă, Străinul pleacă mai departe! -i

Îl ţin cu ei pe Străinul asta, că tare Îl iu5eau!-i vine Străinul cu ei în casă ! -i Străinul ia o 5ucată de pâine şi o frân4e! -i recunosc inera Străinul ! Sin4urul care nu ştia ce s$a întâmplat în Ierusalim era 8esia, era Hristos, era Iisudascălul lor, Înviat din morţi, cum spuseseră (emeile dimineaţa şi lor li se părea că erau aiureli

<i iată că atunci când Dumnezeu a fost, în orice caz, făcut praf, iruit, iruinţa asupra lDumnezeu era iruinţa lui Dumnezeu nu asupra câtorva vră=maşi pe pământ, ci asupra însemorţii, care a ântuit de la Adam şi până atunciK.

97ărintele Fafail 1oica, eLtras din conferinţa M/ilocalia T întrupare şi premise eshatolo4ice(l5a$Iulia, '33':

Hristos a 1nviat<

P+rintele /heorghe "al%iu despre ar+t+rile 7ntuitorului dup+ Înviere şi sensurile lor maprofunde

$Cu si+uranţă, Iisus a )nviat )nainte ca (emeile mironosiţe să (i a2uns la mormânt, iar piatmormântului a (ost răsturnată de )n+er după Învierea "a, aşa cum se vede din relatarea s(ântul

@van+3elist .atei, care spune că (emeile, venind dis de dimineaţă, au văzut )n+erul ca un (ul+oprindu-se la mormânt, apoi a răsturnat piatra şi a şezut pe ea

Într-adevăr, .ântuitorul "-a sălăşluit )n pântecele "(intei 1ecioare şi "-a născut (ără a strica c3ei(ecioriei= după po+orârea de pe Cruce, Iisus a (ost pus )ntr-un mormânt nou, )n care nimeniciodată nu mai fusese pus 6c( Ioan ?, /?8, simol al naşterii din 1ecioară <i aşa cum a ieşit dpântecele Sfintei Sale 8aici, tot aşa a ieşit din mormânt fără a sfărâma piatra de la intrare!

În4erul a prăvălit piatra pentru ca femeile mironosiţe să vadă că mormântul era 4ol şi, asemenea, că 7etru şi Ioan, care vor veni la mormânt după vestirea Învierii de către femeimironosiţe, să poată vedea mormântul 4ol, şi 4iul4iul nedesfăcut! În *rdeal eistă icoane carearată pe Iisus trium(ător, ieşit din mormânt şi stând pe piatra nerasturnată a mormântului, )nsemnâcă a ieşit prin piatră )nainte de răsturnarea ei "imolistica aceasta mi se pare (oarte importantă şi ţ

să o suliniez şi )n momentele următoare

După toate aparenţele, următoarea arătare a lui Iisus a fost către 8aria 8a4dalena, care venicu femeile mironosiţe, dar nu plecase cu ele!

:e)ncrezătoare )n ceea ce văzuse 6din ea Iisus scosese şapte demoni şi ştia cât de )nşelător esdiavolul8 s-a )ntors la mormânt, căutând dovezi pentru Înviere (vea o stare de pustiire carecuprinsese inima şi plân4ea la mormânt! (tunci a văzut doi în4eri, înăuntru, unul la cap şi altla picioarele unde zăcuse Iisus, care au între5at$o de ce plân4e! @a le-a răspuns cu )ntristare marM7entru că au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde &$au pusK 6Ioan , ?78 1ără )ndoială căauzit un z+omot, nu a mai aşteptat răspunsul )n+erilor, s-a )ntors şi %-a văzut pe Iisus aproape, dnu %-a recunoscut Ca şi )n+erii, .ântuitorul a )ntreat-o de ce plân+e, pe cine caută .aria a crez

că este +rădinarul şi %-a )ntreat dacă el a luat trupul lui Iisus, ru+ându-l să-i spună unde %-a pus ea să se ducă să-% ia *tunci Iisus a c3emat-o pe nume# M8arie<M! În clipa aceea %-a recunoscut şstri+at# B Fa5uni<C şi s-a aruncat la picioarele %ui, dar @l a oprit-o# M1u te atin4e de 8ine, căîncă nu 8$am suit la *atăl 8eu! 8er4i la fraţii 8ei şi le spune6 8ă sui la *atăl 8eu şi *atvostru, la Dumnezeul 8eu şi Dumnezeul vostruM! 6Ioan , ?E8

*ceastă )ntâlnire e plină de tâlcuri şi de simoluri 68 De ce acum nu$i permite 8ariei să atin4ă de "l până ce nu se va înălţa la cer; .ai târziu se va duce la *postoli, care stăteau )ncuide (rica (ariseilor şi-i va )ntrea# MDe ce sunteţi tul5uraţi şi pentru ce se ridică astfel de 4ânduri inima voastră; =edeţi mâinile şi picioarele 8ele, că "u Însumi sunt! 7ipăiţi$mă şi vedeţi c

duhul nu are carne şi oase, aşa cum 8ă vedeţi pe 8ine că amK 6%uca /, 78 1ără )ndoială ucenicii %-au pipăit şi totuşi au continuat să se )ndoiască "pre a-i convin+e, Iisus i-a )ntreat daau ceva de mâncare @i i-au dat un (a+ure de miere şi peşte, şi @l a mâncat (şadar, fără să Seînălţat mai întâi la cer, cum i$a spus 8ariei 8a4dalena, 8ântuitorul 9: i$a îndemnat p(postoli să$I pipăie mâinile şi picioarele pentru a$I încredinţa că nu era duh, ci "l însuşi! (celalucru îl va face şi cu *oma la arătarea către ucenici, după o săptămână! (tunci de ce a oprit$o p8aria 8a4dalena, spunându$i să nu$& atin4ă pentru că încă nu S$a suit la *atăl Său; *treuie să ne )nălţăm cu du3ul şi să ne +ândim la o anumită simolistică

.ântuitorul a (olosit )ntotdeauna simolurile pentru a arăta o relaţie dintre oameni sau dinoameni şi Dumnezeu "nd a fost 1ns+ vor5a de adev+ruri divine3 %are nu pot fi 1n%hipuite mintea noastr+3 %i doar a%%eptate prin %redin4+3 atun%i nu a mai folosit sim5olul3 %i afirma4dire%t+ şi sus4inut+ Când a spus că El este 2iul lui Dumnezeu, a (ăcut a(irmaţia clară, nedisimulasu simoluri şi a acceptat moartea (ără să tăinuiască adevărul )n simol ând a spus că *rup&ui e adevărata mâncare şi Sân4ele &ui adevărata 5ăutura 6c( Ioan F, GG8 şi că cine nu mănân*rupul &ui şi nu 5ea Sân4ele &ui nu va intra în Împărăţia erurilor , nu a folosit nici un sim5oci afirmaţia clară, căci Dumnezeu nu este mincinos, cum este diavolul! Iisus (ace această a(irmaneumrită )n capitolul şase de la Ioan O şi era +ata să moară pentru ea şi să-<i piardă ucenicii O şireia la Cina de aină, )ntr-un cadru ritual *şa că atunci când protestanţii a(irmă că Cina de aină

pâinea şi vinul erau doar simoluri ale rupului şi "ân+elui, )l (ac mincinos pe Însuşi Dumnezeuurmează până astăzi calea )nşelăciunii lor

Sim5olul 8ariei 8a4dalena închipuia atunci neamurile care vor veni la credinţă a5ia după Iisus Se va înălţa la cer şi va trimite Duhul Sfânt ucenicilor, care vor pleca în lume propovăduire!

.ai este un aspect tulurător )n această )ntâlnire dintre Iisus şi .aria .a+dalena "a Îl văzuse pDomnul ultima dată vineri seara, la punerea lui în mormânt! *răise mereu pe lân4ă "l vreme d

pro5a5il, doi ani sau mai mult, aproape zi de zi! *rupul &ui fusese neatins de stricăciune şi totu

chiar şi atunci când s$a uitat la "l, lân4ă mormânt, nu &$a recunoscut! De ce; Presupunem Iisus, ieşit proaspăt din mormânt prin Înviere, trecând prin piatra mormântului (ără a o spar+e, avanumită descărcare materială, o străvezime care )l )ndepărta oarecum de la oc3ii omeneşti <i totucând Iisus a stri+at-o pe nume O M8aria<K O ea %-a recunoscut (ul+erător şi s-a aruncat la picioare%ui Iisus spusese# M1imeni nu poate să vine la 8ine dacă nu$l va tra4e *atăl 8euK 6Ioan F, //8

De aceea nu venim la Dumnezeu dacă Iisus nu ne cheamă pe nume, pe fiecare! Cdată chema

reacţia noastră nu poate fi decât ca a 8ariei T ne aruncăm la picioarele &ui T sau ca a lui Iudane ducem la pierzare! C3emată pe nume, .aria %-a recunoscut şi %-a numit B Fa5uni<B C3em(iind şi oma, a zis# B Domnul meu şi Dumnezeul meu<B ?ie%are suntem atraşi şi %hema4i Iisus pe multe %+i3 pn+ %e mintea ni se lumineaz+ şi3 1n4elegnd %hemarea3 ne arun%+m pi%ioarele ui

@maus era o localitate la şaizeci de stadii de Ierusalim, ceea ce )nseamnă cam unsprezece RilometÎntâmplarea aceasta ne este semnalată numai de "(ântul @van+3elist %uca, deşi credem că ea +ăseşte redată, )n două versete , şi de "(ântul .arcu 6F, ?-?78, atunci când spune că Iisus "-a arătaltor doi ucenici pe ţarină 'estea )nvierii lui Iisus tulurase cetatea Ierusalimului, unii o contestaalţii o credeau, (ariseii şi cărturarii o lestemau ca pe o minciună, )nsă nimeni nu rămânea indi(ere(aţă de acest eveniment care depăşea dimensiunea neutrală a vieţii

Doi ucenici plecaseră spre @maus Unul dintre ei, menţionat cu numele în relatarea Sfântul&uca, era leopaA celălalt, aşa cum e şi firesc, tre5uie să fi fost însuşi "van4helistul &ucdeoarece numai el menţionează evenimentul detaliat! @rau şi ei tuluraţi, dezamă+iţi de veştcontradictorii care circulau pe seama Învierii Domnului, dar mai ales erau )ndureraţi de neputinţa lde a crede %a un moment dat, Iius a apărut lân+ă ei, mer+ând şi @l spre @maus Îi )ntreaă de csunt tuluraţi şi după ce ei Îi spun, )i ceartă pentru necredinţa lor şi le tălmăceşte din "criptură tceea ce era despre @l *2un+ la @maus, la +azda celor doi şi .ântuitorul se (ace că vrea să mearmai departe, iar cei doi )ncearcă să-% determine să rămână cu ei şi @l acceptă Gazda le oferă o cinşi Iisus ia pâinea şi o frân4eA atunci li se deschid ochii şi Îl recunosc, dar "l se face nevăzut de faţa lor! ei doi ucenici îşi dau seama că focul din inima lor, când le vor5ea pe cale, le spusecine era el care le vor5ea!

*u aler+at )napoi la Ierusalim şi au relatat ucenicilor că au )ntâlnit pe Domnul şi ce le-a spus Cdoi ucenici nu %-au recunoscut pe Iisus, proail din cauza aceleiaşi trans(i+urări spirituale, dpoate că autorul nu aceasta a )nţeles când spune că oc3ii lor erau ţinuţi ca să nu-% cunoască Poacă .ântuitorul a vrut mai )ntâi să le tălmăcească scrisul s(ânt despre @l, lucru pe care nu l-ar maiputut (ace )n linişte dacă le-ar (i spus de la )nceput Cine era Importanţa impresionantă evenimentului constă în aceea că ei &$au recunoscut la frân4erea pâinii!

reuie să ţinem cont de (aptul că Iisus nu$-i proclama identitatea cu uşurinţăA a făcut$o mputernic după Înviere, văzând necredinţa apostolilor! De data asta, li S$a revelat celor doi printun 4est6 frân4erea pâinii! .ulţi din teolo+i cred că .ântuitorul avea un (el inimitail de a (rânpâinea, +est care a devenit sacru pentru *postoli după ce %-au văzut la Cina de taină (cest 4einimita5il a fost proclamarea identităţii lui Iisus faţă de cei doi ucenici!

(rătarea 8ântuitorului Hristos unora dintre ucenicii săi la 8area *i5eriadei, la cea de$a doupescuire minunată, este de o frumuseţe mistică ine4ala5ilă şi de o semnificaţie ascun

tul5urătoare! <apte ucenici# Petru, oma, :atanail, Iacov şi Ioan şi )ncă doi nenumiţi, s-au dus pescuiască pe .area Jalileii, dar )n noaptea aceea nu au spus nimic Începea să se crape de ziuă, eo linişte ne(irească, marea, de oicei tulurată, se )ntindea ca o apă moartă, străvezie şi luminată stele, )ncât )i puteai număra pietrele de pe (und Aarca se )ndrepta )ncet spre ţărm Deodată acolpe mal, a apărut un Cm! (cesta i$a între5at6 M/iilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare;M! "i arăspuns că nu! /ără vreo eLplicaţie, Cmul de pe ţărm le$a spus6 M(runcaţi mrea>a în partdreaptă a cora5ieiM! (u aruncat mrea>a şi îndată s$a umplut de peşti, de parcă toate pietrele de pfund s$ar fi prefăcut în peşti!

"(ântul @van+3elist Ioan stătea lân+ă "(ântul *postol Petru Privea intens spre %mul de pe ţărm şi

a şoptit lui Petru# MDomnul este<M 6Ioan ?, E8 Petru era dezrăcat până la râu *uzind că esDomnul, şi-a )mrăcat 3aina şi s-a )ncins, aruncându-se )n apă şi venind )not la Învăţător Duaceea vin şi ucenicii cu coraia, o tra+ la ţărm şi alear+ă la Iisus, căci a(laseră de la Ioan cine eăratul care le cerea mâncare Când au a2uns la el, au +ăsit (ocul aprins, şi 2ăratic, şi peşte pdeasupra, şi pâine Iisus văzuse +raa lor şi le atră+ea atenţia# M(duceţi din peştii pe care i$aţi priacum<M!

Petru a mers la coraie, a tras mrea2a plină la mal, cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari, cu mupeste rezistenţa mre2ei, care totuşi nu s-a rupt "-au intors la (oc, pentru că Iisus i-a )ndemn

M=eniţi de prânziţi<M! (u venit în tăcere şi nici unul nu a îndrăznit să$& între5e6 M*u cine eşti;

*oţi ştiau că este Domnul! Iisus S$a apropiat, a luat pâinea, a frânt şi le$a dat$o! (semenea peştele! Interesant este (aptul că ucenicii au ascultat de Iisus )nainte de a-% (i recunoscut şi aruncat mrea2a )n dreapta corăiei la )ndemnul %ui

*m (ost cu vaporul pe .area Jalileii *pa era asolut limpede, )ncât vedeai peştii mişcându-sepietrele pe (und Dacă )n timpul nopţii, când )ntunericul (ăcea oarecum inviziilă mrea2a, *postonu prinseseră nimic, un pescar versat )şi putea da seama imediat că )n zori, la răsăritul soarelui,

era nici o speranţă de prins vreun peşte otuşi, au ascultat de @l (ără ezitare "unt convins că mintea lor a (ost un declic neconştientizat, amintindu-şi când, la primul pescuit o+at, Iisus i-a splui Petru, după ţinerea predicii de pe lac 6%uca G8, să arunce mrea2a )n partea dreaptă a corăieiacesta a protestat# MÎnvăţătorule, toată noaptea ne$am trudit şi n$am prins nimic! Dar dupcuvântul *ău, voi arunca mrea>aM! <i minunea s-a petrecut7etru a ascultat instinctiv porunca lui Iisus, dar Ioan, luminat de dra4ostea temeinică prin caera le4at de Domnul, &$a recunoscut şi i$a spus lui 7etru! (cesta avea firea năvalnică pe care am văzut$o în special în timpul 7atimilor6 la Cina de aină declară )n (aţa Domnului şi*postolilor că, c3iar dacă toţi se vor lepăda de Învăţător, el nu se va lepăda şi c3iar de va treui moară, tot nu se va lepăda Iisus )l domoleşte prevenindu-l că )nainte de a cânta cocoşul, Petru se v

lepăda de @l de trei ori Într-adevăr, Petru s-a lepădat de Domnul de trei ori# prima dată prin simpne+aţie, a doua oară prin 2urământ, a treia oară prin lestem * cântat cocoşul, el şi-a adus aminte mustrarea Domnului şi a plâns pocăindu-se

=edem că la venirea ucenicilor la ţărm, au 4ăsit >ăratic şi peşte pus deasupra, deşi ei, în 4ra5a lde a$& întâlni pe Învăţător, nu aduseseră din peştele prins de ei! Proail că acest peşte voia amintească ucenicilor de )ndoiala lor, când Iisus li "-a arătat )n noaptea Învierii şi nu au crezut este @l decât numai după ce a mâncat din peştele lor Iar focul tre5uia să$i amintească lui 7etru lepădarea lui la focul din curtea arhiereului!

Partea a doua a )ntâlnirii cu Iisus la .area Jalileii este (oarte tulurătoare, şi )n sensul mistic, şi sensul contradicţiei dintre ortodocşi şi catolici privind primatul lui Petru şi, )n consecinţă, Papei atolicii iau teLtul desprins de orice conteLtualitate privind lepădarea lui 7etru şi i4nomustrările 8ântuitorului pentru 4ra5a lui de a face fă4ăduinţe mari pe care nu le respectă, pânla a$l numi satana! Dar să urmărim tetul lui Ioan# de )ndată ce Iisus "-a revelat *postolilor pr(rân+erea pâinii, s-a (ăcut linişte desăvârşită, au mâncat toţi )n tăcere şi (iecare aşteaptă ceva catreuia să se )ntâmple 7ercepţia mea personală este că atât 7etru cât şi ceilalţi ucenici 5ănuia

ce tre5uie să se întâmple! Un aer 4rav plutea în atmosfera mistică a întâlnirii! 7oziţia lui 7etru

rândurile (postolilor era foarte fra4ilă după lepădarea lui şi ei ştiau că Domnul va tre5ui sclarifice această poziţie în vreun fel!

7etru fusese multă vreme verhovnicul (postolilor! =ârsta îi dădea o întâietate între ceilalţi şi toîi acordau cinstea cuvenită vârstei şi poziţiei lui în faţa lui Iisus! otuşi, )n toate )mpre2urările m)nainte, niciodată .ântuitorul nu l-a luat numai pe Petru, ci şi pe Iacov şi pe Ioan

&a ina de *aină este evidentă o preferinţă a Domnului faţă de Ioan, nu numai pentru faptul ca stat cu capul pe pieptul Învăţătorului T Ioan era un copil şi Învăţătorul îl prote>a T ci, mai alcă, atunci când Domnul a spus că unul dintre ei Îl va vinde, 7etru l$a ru4at pe Ioan să$& între5cine e vânzătorul, ceea ce Iisus i$a descoperit lui Ioan în şoaptă şi, fără îndoială, acesta i$a spudupă aceea lui 7etru! Dar Iisus spusese atunci ceva mult mai important pentru mântuirea lui Petde păcatul lepădării, tet pe care )l +ăsim la "(ântul @van+3elist %uca 6, 7?-78# B SimonSimone, iată satana v$a cerut să vă cearnă ca pe 4râu! Iar "u 8$am ru4at pentru tine ca să npiară credinţa ta! -i tu oarecând, întorcându$te, întăreşte pe fraţii tăi<K

Cuvintele acestea puternice răsunau )ncă )n inima lor tot aşa de adevărate ca şi prorocirea

Mînainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de 8ineM! Cred că pentru aceste cuvinte ale Iisus, ucenicii n-au avut nici o ezitare să-l primească din nou pe Petru )n rândurile lor *ceastaopinia mea şi ea nu (i+urează )n comentariile +enerale ortodoe re(eritoare la reailitarea lui Petru

După ce Domnul Iisus Hristos şi ucenicii au terminat prânzul 6Ioan ?, ?G şi urm8, 8ântuitorul lîntre5at pe 7etru, fără nici un fel de pre4ătireA cunoscând 4ândurile tuturor, această între5aera continuarea 4ândurilor lor, pe care Iisus tre5uia să le lumineze! Întrearea lui Iisus se ledirect de a(irmaţia lui Petru (ăcută la Cina de aină Iisus i-a spus acum# MSimone, fiul lui Iona, 8iu5eşti tu pe 8ine mai mult decât aceştia;M! <i (irea năvalnică a lui Petru s-a răs(rânt )ncă o dată

+raa răspunsului, uitând, pentru o clipă, de lepădare# MDa, Doamne, *u ştii că *e iu5escM! *otumi se pare că eListă o anumită prudenţă în răspunsul lui 7etru, care nu s$a mai înălţat pe sindeasupra (postolilor celorlalţiA aceasta ne face să credem că amintirea lepădării era vie îmintea lui!

Iisus i$a încredinţat paşterea mieluşeilor, fără vreun comentariu sau o aluzie la primatul lui întapostoli! Dimpotrivă, ca )ntr-o 2udecată unde prima mărturie treuia )ntărită pentru a (i acceptată 6ast(el de situaţii se cereau trei mărturii8, @l )l )ntreaă a doua oară, (ără re(erire la ceilalţi *postoMSimone, fiul lui Iona, 8ă iu5eşti;M! Petru con(irmă (ără a mai adău+a nimic, rostind aceleacuvinte# MDa, Doamne, *u ştii că *e iu5escM! Iisus )i )ncredinţează paşterea oilor .ântuitorul

)ntreaă pentru a treia oară, ca o ultimă veri(icare a primei a(irmaţii# MSimone, fiul lui Iona, 8iu5eşti;M! Petru con(irmă (ără a mai adău+a nimic, rostind aceleaşi cuvinte# MDa, Doamne, *u şcă *e iu5escM! Iisus )i )ncredinţează paşterea oilor În ciuda convin+erii lui Petru şi a *postolilor Iisus (ăcea restaurarea lui Petru )n treapta apostoliei, aceasta a treia )ntreare l-a )ntristat adânc Petru, (iindcă Învăţătorul i-a zis a treia oară# $ 6ă iueşti5& şi a răspuns cu mare )ntristare )n +la$ Doamne, ;u toate le ştii, ;u ştii că ;e iuesc$ u aceasta, 7etru afirmă indirect că toată aceasintero4aţie repetată de trei ori se referea la cele trei lepădări ale sale, prin care i se şter4e

păcatul comis atunci şi era reinte4rat printre ceilalţi (postoli!

@ste evident pentru orice om de une credinţă că nu i se acordă acum lui Petru puteri special(iindcă, )n acest caz, de ce s-ar (i )ntristat el la cea de a treia )ntreare0 Când Iisus "-a adres*postolilor după Înviere şi le-a spus# $ 8er4eţi în toată lumea şi propovăduiţi "van4helia la toafăptura<K 6.arcu ?F, ?G8, Învăţătorul nu S$a referit la 7etru cu nimic special, astfel că situaţlui rămăsese oarecum confuză printre ceilalţi! Iisus intenţiona să-l reinte+reze pe cel lepădat de printr-o reinstituire solemnă, un (el de primire a unui eretic )n ;rtodoie )n vremea noastră âncatolicii afirmă că acum i s$a dat o putere specială, se înşeală cu 5ună ştiinţă6 lui 7etru i s$a d

acum puterea pe care ceilalţi (postoli au avut$o de la început, pe care ei nu o pierduseră ca 7etşi care le fusese întărită de Iisus în Duminica Învierii! (cum, 7etru a fost reprimit în treapta loşi i s$a redat şi dreptul de propovăduire la toată făptura6 M7aşte mieluşeii 8ei, paşte oile 8ele<M

Dacă )n toată această tainică perioadă de după Învierea Domnului a eistat ceva special pentru vre*postol, atunci au (ost doi privile+iaţi# oma, pentru care Iisus a venit )n mod special pentru aconvin+e de Învierea "a şi Ioan, despre care a spus lui Petru, la această arătare discutată noi# MDacă voiesc ca acesta 9adică Ioan T n!n!: să rămână până ce voi veni, ce ai tu; *u urmeaz8ie<M 6Ioan ?, 8 *st(el Iisus mustră )ncă o dată )ndrăzneala lui Petru

În le+ătură cu Petru mai este ceva important După ce 8aria 8a4dalena anunţă (postolii căvor5it cu Domnul la mormânt şi că era viu, aceştia s$au îndoit şi numai 7etru şi Ioan au aler4la mormânt pentru a vedea ce se întâmplase acolo! Ioan, mai tânăr, alear4ă mai repede, s$a uitîn mormânt, a văzut 4iul4iul 4ol, dar nu a intrat, din respect pentru vârsta lui 7etru După puţivreme, Petru a a2uns şi el la mormânt şi au intrat pe rând )năuntru *colo au văzut +iul+iul zăcând pământ, dar marama cu care (usese acoperită (aţa lui Iisus nu era la un loc cu +iul+iul, ci era (ăcusul şi pusă )n altă parte Atunci, adau+ă @van+3elistul Ioan, au văzut şi au crezut. Dacă +iul+iul ar(ost des(ăcut şi ar (i zăcut la pământ ca o ucată oarecare de pânză, nu cred că ar (i avut e(ectul şoc pe cre l-a avut asupra celor doi *postoli 1ără )ndoială că era ceva straniu )n modul )n ca

Gu%uria Prazni%ului Învierii este de alt+ natur+ de%t %ea pe %are o sim4im la naşterea lHristos3 %nd ne str+duim s+ fa%em din inima noastr+ peşter+ spiritual+ 1n %are Prun%ul IisSe va naşte *colo, la Crăciun, stăm uniţi )n (aţa minunii prin care Dumnezeu Cel ne)ncăput, C(ără de )nceput, Cel care a (ăcut lumea această minunată, cerul şi pământul, Se măr4ineşte pe Sinîntr$un 7runc micuţ şi fra4il, culcat într$o iesle, încălzit numai de prezenţa animalelor şi ddra4ostea 8aicii Sale şi a Dreptului Iosif!

Parcă la Crăciun )ncă nu %-am primit )nlăuntrul nostru pe Hristos= )ncă este Pruncul minunat vendin cer şi avem un oarecare sentiment de eterioritate (aţă de Dumnezeu-1iul De 7aşti, prin postde ispăşire şi prin faptul că &$am văzut pe Dumnezeu între noi, având chipul şi statura noastrsuferind ca noi, sân4erând, chemându$-i *atăl din ceruri, ru4ându$Se pentru cei ce$& chinuiaT printre care, virtual, am fost şi noi T 5ucuria noastră este interioară! Hristos ne$a inte4rat prsuferinţă şi prin iertare!

;amenii sunt mai liniştiţi de Înviere, mai interiorizaţi Învierea aduce o ucurie mai liniştită, treuie să aler+ăm, aşa cum )ncercăm de Crăciun, ca să a2un+em la peştera :aşterii DumnezeCmul este în noi, în suferinţa noastră, în pocăinţa noastră, în curăţirea noastră prin post şi prreconvertire! "lu2ele (recvente şi mai lun+i, durerea inimii noastre pentru păcatele săvârşitdeniile şi prive+3erile ne )nalţă treptat spre o apropiere de Dumnezeu <i du3ul nostru este mrâvnitor către pocăinţă şi mai sâr+uincios spre ru+ăciune

are aş vrea ca toţi din iserica aceasta să a2un+ă la Înviere ca nişte )n+eri luminoşi, curăţiţi păcate *are aş vrea ca să uitaţi de toate relele, aş vrea ca mintea voastră să fie îndreptată numspre Dumnezeu, 4ura voastră să vor5ească, cum spune Sfântul (postol 7avel, în psalmi, în laudşi în cântări duhovniceşti!

:u mă +ândesc că veţi recita psalmi de acum, dar că veţi vedea, cum spune psalmistul, că inimvoastră saltă de ucurie pentru Învierea .ântuitorului

<i atunci cu adevărat iserica aceasta va (i un locaş al lui Hristos <i mi-ar părea (oarte ine ca tosă vă ridicaţi mai sus decât mine, să (iţi cu toţii s(inţi )n iserica aceasta&

9din6 7ărintele Gheor4he alciu, uvinte vii, "d! @onifaciu, @acău, '33

Hristos a 1nviat<

P+rintele /heorghe "al%iu , Hristos a Înviat<

În noaptea aceasta Iisus Hristos, 1iul lui Dumnezeu, )ntru totul asemenea %ui, )nvie din mormâiruind moartea

7răznuirea Învierii Domnului nu este o rememorare, nu este un sim5ol al nici unei le4endpă4âne! "a este simplu şi real, Învierea!

Iisus învie mereu! "l se naşte mereu, propovăduieşte printre oameni, suferă pătimirile morţii

Învie! 8ereu!În plan mistic, )n plan divin, nu eistă timp, nici succesiune, nici aniversări, ci numai realităţi etern

Hristos a )nviat, (iind pâr+a )nvierii noastre!

C le4endă veche creştină, născută în cercurile de "vrei convertiţi, spune că, dincolo de aiafarhiereul anului morţii lui Iisus, stătea (nna, socrul marelui arhiereuA dar dincolo de amândoi stătea un mare ra5in, cunoscător al le4ii, care$l ura pe Iisus de moarte şi care determinat arestarea, >udecarea şi moartea Domnului! (cest era Fa5i *arfon!

Fa5i *rafon 5iruise! 8arele impostor T Iisus, el care se chema pe Sineşi /iul lui Dumnezeufusese dat morţii ca ultimul dintre tâlhari! 8inciuna lui fusese dovedită!

În noaptea Învierii Sale, Iisus , spune istorioara pioasă, s$a arătat lui Fa5i *arfon! (cesdescifra nişte manuscrise vechi, despre venirea lui 8esia! Iisus a intrat prin uşile încuiate şistat înaintea lui şi i$a vor5it6 Fa5i, de acum şi până la sfârşitul veacurilor, noaptea aceasta va prăznuită ca o noapte a 5iruinţei vieţii asupra morţii! Fidică$te, Fa5i, spune lumii că ai văzut pel Înviat< 7ropovăduieşte Învierea!

Fa5i *arfon s$a ridicat! "ra o5işnuit cu tot felul de arătări, duhurile nu$l puteau înspăimânta!

S$a apropiat de Iisus şi a ridicat mâna să$l lovească peste o5raz! -i s$a uscat mâna lui Fa*arfon chiar in clipa aceea<

În toate actele anticreştine stă ai ar(on În ucideri, )n de(ăimarea creş-tinismului, )n laşitatcelor care nu apără pe Iisus, )n des(rânarea (izică şi spirituală propovăduită cu putere de pro(e$drepturilor umane&, )n omardarea Aisericii :aşterii Domnului din Aetleem, )n orice acţiune această natură, eistă un ai ar(on care )ncearc` să lovească orazul lui Iisus

În păcatele noastre, )n necredinţa noastră, )n cesiunile (ăcute lumii acesteia pierdute, )n des(râidolilor, stă ai ar(on

Iu5i4ilor3 nu ridi%a4i mna inimii voastre s+ lovi4i o5razul lui Hristos 9u numai 5ra4ul inim%i toat+ inima voastr+ se va us%a

97ărintele Gheor4he alciu, + mai '33

Hristos a 1nviat<

7esaul de Paşti al P+rintelui "al%iu %+tre %reştini 8 BS+ ne iu5im unii pe al4ii3 a%um %nd urinvadeaz+ p+mntul<C

Ziua Învierii

$În această zi a ucuriei supreme O Ziua Învierii O când Hristos "-a ridicat din mormânt ca u*totputernic, zdroind puterile iadului şi sloozind pe cei le+aţi acolo din veac, moartea a (odoorâtă, viaţa a (ost propovăduită şi mântuirea noastră s-a )mplinit

Unde$ţi este, moarte, 5oldul; Unde$ţi este, iadule, 5iruinţa;

5răm tuturor celor la care acest mesa2 a2un+e, (amiliilor lor, prietenilor şi c3iar duşmanilor, să ucure )mpreună cu noi de Învierea Domnului, un 7aşte duhovnicesc, un 7aşte fericit, o sporirecredinţei, a iu5irii şi a păcii, )n această lume a con(lictelor ne)ntrerupte şi a morţii năpraznice aatâtor oameni nevinovaţi

Să ne iu5im unii pe alţii, acum când ura invadează pământul<

"ă spunem 2rateU tuturor celor care ne )ncon2oară, )n această vreme )n care (raţii se urăsc (amiliile se destramă !

Să aducem pacea lui Dumnezeu între oamenii care se răz5oiesc între ei , iar omul este lup pentom!

"ă respectăm viaţa, acum când mamele )şi ucid pruncii )n culcuşul cald al pântecului roditor, i(ătul nici măcar nu poate stri+a# T 6amă, mă doareU!

"ă aducem dreptate intr-o lume strâmată de vicii şi cinstea intr-o lume )n care a (i cinstit esaproape ceva ruşinos!

A%easta este misiunea şi tragi%ul destin al %reştinului 1n lume8 Să fie urmaşul lui Hristos Făsti4nit şi Înviat!

Hristos a înviat, (raţii noştri! "ă răsune stri+ătul nostru peste lumea )ntrea+ă, )n cer şi pe pămânAdevărat a înviat@

97ărintele Gheor4he alciu, ' aprilie '33

Hristos a 1nviat<

P+rintele /heorghe "al%iu , /nduri duhovni%eşti despre Paşti şi Înviere

"(intele Paşti, când prăznuim Învierea .ântuitorului nostru Iisus Hristos, este o sărătoare solemn@ucuria ei este de altă natură decât cea pe care o simţim la 1aşterea lui Iisus, când ne străduisă facem din inima noastră peşteră spirituală în care pruncul Iisus se va naşte!

*colo, la Crăciun, stăm uimiţi )n (aţa minunii prin care Dumnezeu Cel ne)ncăput, Cel (ără d)nceput, Cel care a (ăcut lumea aceasta minunată şi cerul, şi pământul se măr+ineşte pe sine )ntr-uprunc micuţ şi (ra+il, culcat )ntr-o iesle, )ncălzit numai de prezenţa animalelor şi de dra+ostea .ai"ale şi a lui Iosi( lo+odnicul

Parcă la Crăciun )ncă nu %-am inte+rat )nlăuntrul nostru pe Hristos, )ncă este Pruncul minunat vendin cer, avem un oarecare sentiment de eterioritate (aţă de Dumnezeu 1iul De 7aşti, prin postde ispăşire şi prin faptul că &$am văzut pe Dumnezeu între noi, având chipul şi statura noastrsuferind ca noi, sân4erând, chemându$şi *atăl din ceruri, ru4ându$se pentru cei ce$l chinuiau

virtual, am fost şi noi printre printre aceia T 5ucuria noastră este mai interioară, Iisus ne$inte4rat prin suferinţă şi prin iertare!

;amenii sunt mai liniştiţi de Învierea Domnului, mai interiorizaţi Învierea aduce o 5ucurie mliniştită, nu tre5uie să aler4ăm aşa cum încercăm de răciun să a>un4em la 7eştera 1aşterDumnezeu Cmul este în noi, în suferinţa noastră, în pocăinţa noastră, în purificarea noastprin post şi prin reconvertire! "lu2ele (recvente şi mai lun+i, durerea inimii noastre pentru păcatesăvârşite, deniile şi prive+3erile ne )nalţă treptat spre o apropiere de Dumnezeu <i du3ul nostru esmai râvnitor către pocăinţă şi mai sâr+uincios spre ru+ăciune

*ând eram copil posteam cu osârdie, desi nu era uşor pentru noi copii, dar în!erul nostru păzitne ferea de ispita oalelor cu lapte din cămară şi de smântâna atră!ătoare. <i ciar dacă m!reşeam, ştiam că părintele ne va ierta la spovedanie, căci noi nu aveam nici o îndoială intervenţia părintelui pe lân!ă Dumnezeu era fără !reş. De altfel, părintele ştia toate păcatenoastre încă înainte de a le mărturisi noi) le!ătura lui cu cerul şi cu în!erii noştri păzitori efoarte strânsă şi nimic din cele ascunse ale noastre nu-i erau necunoscute.

0a în=umătăţirea postului, 6iercuri, mama ne cema pe cei mai mici M cei mari erau la lucrarcâmpului, a viei, etc. şi ne punea să numărăm ouăle. În anii uni, putinile erau pline cu ouă al

de cele mai multe ori aveam peste trei sute de ouă) în anii mai slai aveam peste 44. *ea mtainică treaă pe care o făcea mama era în serile de 6artie, când la lumina unei lumânări, cerceouăle alese de ea pentru a le pune la cloşcă. %uăle cu ănuţ le punea de o parte. Din ele urma siasă puii care vor face ouăle pentru /aştele anului următor. *e taină a vieţii cunoştea mama, ccâtă convin!ere făcea ea cruce peste ouăle care vor scoate pui. ;are mi se părea mie că treaa pcare o făcea mama semăna într-un fel pe care nu-l înţele!eam, cu Învierea.

Pe urmă erau spovedaniile Părintele )mpărţise satul )n trei +rupe# copiii, care erau spovediţi mai )nceputul postului, de oicei, mer+eam pe rând cu toată clasa şi cu )nvăţătorul, (lăcăii şi (etele caurmau la mi2locul postului şi ătrânii care veneau la urmă *şa cum am spus, nu era c3ip să ascunde părintele ceva Dacă evitai să spui o ceartă sau un mic (urtişa+, părintele te şi )ntrea# TDar cearcu cutare cum a (ost0U

.er+erea la spovedanie avea un ritual speci(ic satului nostru Părintele ne anunţa )n iserică# TCcare veniţi la spovadă să ştiţ) că asta )nseamnă că aduceţ) un dar pe altarul unde se va săvâr2ert(irea lui Iisus şi acest dar este c3iar su(letul vostru Prin spovedanie vă curăţiţi de păcate "ă veniţ) la altar cu un su(let mân2it de tot (elul de necurăţenii şi, mai ales,)mpăcaţi-vă cu vră2ma

voştri <tiţi că eu cunosc certurile dintre voi şi când vă voi spovedi şi voi )ntrea daca te-ai impăccu cutare, ce-mi vei răspunde Ia ascultaţi ce zice .ântuitorul! <i părintele citea din Ailie m(rumos decât domnul )nvăţător# Deci dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aminti fratele tău are ceva împotriva ta, lasă$ţi darul acolo, înaintea altarului şi mer4i mai întâi de împacă cu fratele tău şî numai după aceea întoarce$te şi adu$ţi darul tău!6.t G# 7-/8 Copmei, să nu aduceţi la altarul Domnului un su(let )mpuţit de ură ş) de vră2măşie, că vră2maş )i veilui Hristos

*şa că, )n zilele când ne venea rândul la spovedanie, toţi, mari şi mici, ne ceream iertare de

părinţi, de la unici, )ntre noi, de la vecini şi de la vră2maşi, se )nţele+e Că pe urmă venea rândvră2maşului şi ne-ar (i spus că nu am venit să ne luăm TiertăciuneU de la el

Duminica )mpărtăşirii )nsă era cea mai mişcătoare Înainte de a pleca de acasă la iserică spălcurat )mrăcaţi mer+eam )ntâi la părinţi şi la unici, le sărutam mâna şi ziceam cu inima sdroită părere de rău# TIartă-mă, .amă!, Iartă-mă, tată, sau unicule, unică !U @i răspundeau# TDomnul te ierte! *poi noi# <i de-al doilea @i# Domnul să te ierte! <i iar noi# "i de-al treilea @i # Domnul te ierte @i ne sărutau pe creştetul capului şi noi le sărutam mâna ş) apoi plecam la )mpărtăşit Pdrum, pe oricine )ntâlneam O copil, matur, ătrân, repetam acest )nălţător ritual Când intram iserică, parcă pluteam )n aer de ucurie ascunsă şi de curăţenie su(letească

:e )ntorceam de la spovedanie mai uşori, pe de o parte, (iindcă părintele ne uşurase spovedania pe de alta, pentru că scăpasem de o spaimă, de spaima (aptei săvârşite şi nemărturisite *sta era )no minune care ţinea de Paşti

În "ăptămâna .are era denie )n (iecare seară Dar cele mai tulurătoare seri erau cea de Boi şi cea 'ineri Boi se citesc cele ? @van+3elii Înşiruirea patimilor .ântuitorului, unele suliniate prrepetare, 2udecata la cei doi ar3ierei O *na şi Caia(a O 2udecata la Pilat, oare cine şi-ar putea reţinlacrimile auzind c3inurile Domnului0 Copii (iind ne supăram pe Iudeii care stri+au, la toa

)ntreările lui Pilat# Tăsti+neşte-%! ăsti+neşte-%!U În noaptea de Boi, (lăcăii aprindeau un (oc curtea isericii, simolizând (ocul la care se lepădase *postolul Petru de Hristos

'inerea era Pro3odul .ântuitoruluiPărintele şi cu )nvăţătorul satului or+anizau pe cei care cântaupro3od, )n trei +rupe# prima era cea a copiilor de şcoală primară Învăţătorul ale+ea cei mai ucorişti şi timp de o lună de zile, după orele de clasă, (ăcea repetiţie cu noi :umai )n "ăptămân.are (ăceam repetiţia )n iserică, spre a ne mai uşura emoţia pe care toţi o aveam )n sea

pro3odului * doua +rupă era cea a (etelor mari, a treia, cea a (lăcăilor În iserica noastră mai era+rupă# cea a uşilor În sat erau )ncă trei iserici creştine, )n a(ară de cea românească, şi o +eam@ra Aiserica espopoveţilor 6rusă (ără popă8, cea a popoveţilor 6cu popă8 şi cea a du3oorţilor, canu credeau )n "(ântul Du3 şi (ăceau cruce numai cu două de+ete uşii ortodocşi nu aveau iserilor de limă rusă Părintele )i po(tea să vină la iserica noastră, să cânte la Pro3od ca o ec3iseparată, )n lima rusă şi, )n :oaptea Invierii, să cânte THristos a )nviat din morţi UCu simţul lmuzical, uşii (ăceau o ec3ipă (oarte ună, spre invidia noastră În special o tânără O <te(ana lmoş %ovin O avea o voce atât de (rumoasă, )ncât nimeni nu o invidia# toţi o admiram %a ocolirisericii, mer+eam toţi cu lumânările aprinse, solemni şi liniştiţi, nimeni nu vorea, toţi erapătrunşi de tra+ismul momentului )n care Hristos era pus )n mormânt

În :oaptea Învierii, părinţii ne sculau din somn aproape de miezul nopţii Deşi de cu seară )i ru+ape părinţi să nu ne lase să dormim, ci să ne scoale cu zorul, deşteptarea ne era (oarte +rea Dar cune sculam, ca să ne sperie somnul, mama avea lân+ă patul nostru un li+3ian şi o cană mare de a(oarte rece, pe (undul căreia tremurau )n undele apei două ouă# unul roşu şi altul al ;ul rosimoliza sănătatea trupului şi a su(letului, iar cel al, curăţenia inimii :e primeneam, ne curăţade +ânduri rele şi aler+am, )n cele din urmă, )nvioraţi, la iserică *colo, aceleaşi +rupuri cântăreţi de la pro3od şedeam la locurile noastre, asteptând cu )n(ri+urare momentul )n care toacandelele şi lumânările vor (i stinse, iar iserica se va scu(unda )ntr-un )ntuneric adânc :umai

luminiţă mică, )n altar, va străluci ca o promisiune de la mormântul lui Iisus Cu acea luminiţpreotul va ieşi pe uşile )mpărăteşti c3emând cu +las mare# 'eniţi de luaţi lumină! În iserică se (ăco )nvălmăşală nes+omotoasă şi ec3ipele de cântăreţi izucneau )ntr-un trium(ător Hristos a )nviat dmorţi, cu moartea pre moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le!

Ieşeam a(ară, unde preotul citea s(ânta @van+3elie a Învierii rostind sti3urile tulurătoare# Precuse stin+e (umul să se stin+ă, precum se topeşte ceara de para (ocului, aşa să piară păcătoşii de la (a%ui, iar drepţii să se veselească <i după (iecare sti3, noi cântam# Hristos a )nviat! şi Hristvascresi!

;amenii aduceau cozonaci, ouă roşii, carne pră2ită, slănină şi peşte pră2it )n coşuri mari şi se aşezpe două rânduri )n 2urul isericii Preotul venea cu usuiocul şi crucea şi o +ăleată cu apă s(inţită care o ducea crâsnicul şi stropea o(randele cu a+3iasmă# rodul vinului, al +râului şi al animalelorurma lui veneau doi (lăcăi cu o cuvertură mare pe care o ţineau de cele patru colţuri şi oamenaruncau din coşul lor ceea ce pre+ătiseră pentru preot# ouă roşii, cozonac, peşte, carne, slăninDupă terminarea tuturor acestor tradiţii, părintele )mpărţea din o(rande tuturor celor care lucrasealături de el, cântăreţului, crâsnicului, clopotarului, etc "pre ucuria noastră, nu ne uita niciodatăpe noi copii de la şcoală care cântam la pro3od şi la ÎnviereÎn toată "ăptămâna %uminată, nimeni nu ieşea la lucrarea câmpului, nimeni nu muncea toţi ducea

o viaţă curată, căutând să păstrăm )n noi ne)ntinată ucuria Învierii



De Duminca omei, ne )ncredinţam şi noi cu *postolul oma că Iisus )nviase, iar %uni, de PaşteAla2inilor, ne duceam toţi la cimitir *colo mamele aşterneau lân+ă mormintele adormiţilor (amilcovoare româneşti (rumos colorate, pe care aşezau ouă roşii, cozonac, peşte 6nu uitaţi că trăiam Delta Dunării8 şi alte unătăţi

Preotul venea ceva mai târziu să s(inţească o(randele care erau pentru pomenirea morţilor ostea

ectenie la (iecare mormânt :u era )nsoţit decât de cântăreţ şi de noi copii de şcoală Cea mai maparte din o(randele primite, preotul ni le dădea nouă, copiilor spre marea noastră ucurie 1ieca(amilie )l primea pe preot cu cântarea Hristos a )nviat pentru morţi, cântat )ntr-o tonalitate minoră

1ără )ndoială că ştiam cine sunt la2inii şi de ce prăznuiam noi acest al doilea Paşte pentei Ala2inii erau morţii noştri care locuiau pe lumea cealaltăDunărea, ca orice (luviu mare, nu s(ârşea la locul de vărsare *m văzut şi noi cu oc3ii noştri cum raţul "(ântul J3eor+3e pe malcăruia era aşezat satul nostru, când a2un+ea )n .area :ea+ră, nu se risipea )n apa sărată a mării, despica apa până departe, rămânând intactă şi ală *colo, )n mi2locul mării, era o uloană opescarii de pe mare con(irmau acest adevăr *pa Dunării se repezea )n uloană dispărând

adâncul (ără (und :u era nici un (und acolo, (iindcă Dunărea trecea ca printr-o poartă )n cealalume unde la2inii aşteaptă cu )n(ri+urare, )n (iecare primăvară, o veste de la noi că Hristos a )nviaDe aceea, co2ile de ouă roşii mâncate )n prima zi de Paşti nu se aruncă, ci se strân+ )ntr-un şerveCu acest şervet, copiii mer+ la Dunăre şi aruncă )n apă co2ile de ouă spunând# .er+eţi )n ţala2inilor ş) vestiţi-le că Hristos a )nviat! Co2ile de ouă (ac, până )n ţara la2inilor eact o săptâmâşi o zi *st(el le (ăceam noi ucuria la2inilor noştri şi, %uni, după Duminica omei, ne mveseleam )ncă odată cu ei de Învierea Domnului

1rumoasele vremuri ale copilăriei! ot satul, tineri, ătrâni ş) copii, aveam o inocenţă pe care nim

nu ne-o putea răpi# nici păcatele, nici ne)nţele+erile dintre oameni, nici răutatea vră2maşului inocenţă pe care ne-o )nnoiam de două ori pe an# la Crăciun şi la Paşti

@iserica era pentru noi scăldătoarea din =itesda, în care ne vindecam de fiecare dată cânintram în ea, căci în4erii Domnului tul5urau mereu apa vindecătoare şi nu numai cel care intrprimul se vindeca, ci toţi ne vindecam şi ne înnoiam sufletul, mintea şi inima!

Cine ne va curăţi pre noi de tulurările )n care trăim dacă ierar3ii noştri sunt ne)mpăcaţi )ntre eDacă ierar3ii şi teolo+ii "iiului, )n prima săptămână din postul mare, )n )n(răţire cu preanticreştină scriau articole oriile )mpotriva noului .itropolit al *rdealului de :ord Când minciu

ş) calomnia era pâinea lor de zi şi de noapte )mpotriva (ratelui lor )ntru ierar3icească slu2ire0 iarăsi, la )n2umătăţirea postului, .itropolitul .oldovei arunca cel mai un mona3, )nvăţătormulţimilor de omâni din toată ţara, a(ară din mânăstirea pe care o ctitorise pe pâmântul moştende la strămoşi şi ridicată cu osteneală du3ovnicească şi cu ănuţul văduvei le+at cu trei noduri atistă spre a-l dărui mânăstirii spre zidire şi spre )n+ri2irea de or(ani şi olnavi0

1i-vor ei socotiţi drept ru+ători pentru popor0 *2un+e-va cândva ru+ăciunea lor ca să intre urec3ile Domnului0 "au plânsul mona3al şi al credincioşilor va intra mai curând )n urec3iDomnului Dumnezeu )mpotriva ierar3ilor0 Cât despre mascaţii pe care i-au adus la mânăsti

acoliţii Ierar3ului .oldovei, mânia Domnului va coor) peste cei ce i-au c3emat, căci iată ce spu

dumnezeiescul *postol Pavel# Dacă cineva dintre voi are o pâră împotriva altuia, îndrăzneşte să se plân4ă înaintea celor nedrepţi şi nu în faţa celor sfinţi;C spun spre ruşinea voastră! Caîntre voi nu este nici un om înţelept care să >udece între frate şi frate; i frate cu frate se >udecşi aceasta în faţa necredincioşilor; Dar voi înşivă faceţi nedreptate şi aduceţi pa4u5ăA şi aceaschiar fraţilor 6? Cor F# ?-48

*uziţi, preoţi, auziţi ierar3i ! "(inţii sunt aceia care vor 2udeca lumea "(inţiţi-vă deci, ca să n

cădeţi su 2udecată!97ărintele Gheor4he alciu, '+ aprilie '33

Hristos a 1nviat<

P+rintele /heorghe "al%iu , 9ou %uvnt %+tre tineri8 "ine 4i ,a furat pe Dumnezeu@

;are ce cuvânt nou le mai poate spune cineva tinerilor mei prieteni0 *u trecut de atunci a)ndelun+aţi ; nouă +eneraţie s-a ridicat, călită de o eperienţă unică şi, poate, atinsă de un nscepticism Poate că astăzi, c3iar mai mult decât atunci când am rostit cele <apte cuvinte 6?E4su(letul tinerilor O pe care )i consider prietenii mei, ca şi atunci 6căci tot )n numele lui Iisus Hristvoresc8 O este lovit de maladii psi3ice aduse din lumea lar+ă de o propa+andă per(idă, de+3izaadeseori su masca democraţiei şi luând )n(ăţişarea creştinismului aşa cum satana se )mracă lumină de )n+er pentru a )nşela pe cât mai mulţi

*tunci erai oprimat prin (orţă, ceea ce crea )n tine o rezistenţă naturală (aţă de un sistem de +ândi

materialist, cu aspect mistic :u credeai, tinere, )n nimic din ce ţi se spunea pe atunci, pentru că, a

cum ştii, su (orma adevărurilor relative, pe care stăpânii vremii le proclamau ca adevăruri asoluse ascundea o minciună deopotrivă totală şi totalitară *tunci +lasul preotului a2un+ea la tine prpredica rostită cu preţul liertăţii şi c3iar al vieţii, iar adevărul lui Hristos )ţi consola su(letul rănit violenţa lima2ului politic, de )ntrea+a teroare a vremii *tunci ţi se vorea de internaţionalismcomunist şi de eistenţa eclusiv materială, prin care se caută uciderea iuirii universale.ântuitorului *tunci ţi se spunea că eşti o simplă piesă, (ără liertate, )n mecanismul social politic, că numai inte+rarea )n necesitate )şi aduce liertatea Hristos te c3ema )nsă la o liertate m

mare, de cu totul alt ordin, atunci când spunea# $ Sfinţeşte$i pe dânşii intru adevărul *ău6 uvânt*ău este adevărul & 6Ioan ?E, ?E8 sau $=eţi cunoaşte (devărul şi (devărul vă va face li5eri & 6Io4, 78

:u este aşa, prietenul meu, că atunci *devărul creştin ţi se părea limpede şi uşor de )nţeles0 ;aacum, )n plasa de minciuni care te cuprinde din toate părţile, mai poţi distin+e la (el de lesnadevărul de ne-adevăr0 "u năvala $evan+3elizării& de tip protestant şi neoprotestant, )n caadevăruri parţiale ale creştinismului )ţi sunt predicate pe (ondul satanic al rocR-ului şi )n (ormteatralizării de cartier, cu răcnete şi lacrimi (alse, cu minuni şi vindecări care plouă peste capul tăuimăcit, cum mai poţi +ăsi pe Hristos cel adevărat )n inima ta0 Ieri, su teroarea ateismu

comunist, puteai să-ţi )mpodoeşti su(letul cu trupul Domnului, uns cu miresme, aşa cum )l pusese)n mormânt Iosi( şi :icodim *stăzi, sedus de ritmul in(ernal al toelor şi de vuietul cu ritm sălaal $propovăduirii& sectante, nu-% mai +ăseşti pe Dumnezeu şi stai, ca .aria .a+dalena, plân+ând (aţa mormântului +ol al su(letului tău

ine ţi &$a furat pe Dumnezeu; are 4rădinar &$a ascuns de tine, ca să fii acum sin4ur şi plân4i;

Întoarce$te la adevărul simplu al credinţei şi la teLtul învierii lui Hristos! (lear4ă ca 7etru

Ioan spre mormântul Domnului, apleacă$te, intră, şi vei vedea şi vei crede, cunoscând Scripturcă Iisus tre5uia să învieze din morţi<

Hristos a 1nviat<

P+rintele /heorghe "al%iu şi demonstra4ia %+ Hristos a Înviat

Împărtăşim cu voi un (ra+ment din con(erinţa *"C; susţinută de părintele J3eor+3e Calciu Aucureşti, )n ?4, cu titlul $:oul cuvânt către tineri$, (ra+ment cuprinzând două mărturii 6upersonală, de la *iud şi alta, indirectă, din usia8 despre $demonstrarea& şi propovăduiradevărului Învierii )n iadul la+ărului comunist Con(erinţa a (ost transcrisă şi inclusă )ntr-un volude editura părintelui "avatie, Cat3isma, su titlul $"u(erinţa ca inecuvântare& #

K 6ă întorc acum la întâmplarea mea de /aşti. 6ă pre!ăteam pentru sărătoare. Îmi purificasufletul pe cât puteam, eram surd la insulte, insensiil la lovituri, lindat împotriva foamei, încălzde o ru!ăciune interioară. În noaptea în care ştiam că este noaptea de /aşti, la ora & noaptea, a

auzit clopotele din Aiud ătând. 1uietul lor pătrundea foarteR. spiritual. Adică nu era un vuiet şi când ai fi lân!ă el, ci pătrundea prin ziduri. Era ca un mesa= pe care lumea de afară îl trimitelumea aceea care sărătorea Învierea Domnului.

Hristos a înviat@O. 0a început în !ând, pe urmă am simţit nevoia să-l cânt nu cu votare, dar să mă aud eu însumi. Era o linişte mormântală şi orice mişcare din celule era reflectată afară, pe culoar şi, si!ur, !ardianul m-a auzit cântând şi a venit la mine şi m-a insultat. <i aotărât să încetez să mai cânt ca să nu tulur noaptea aceea Sfântă a Învierii. 6i-am adus aminde tot ceea ce se întâmpla în copilăria meaR *ele mai dra!i amintiri în perioada aceasta izolare au fost relaţia mea cu elevii de la Seminarul ;eolo!ic şi amintirile copilăriei. Era vora dinocenţă M inocenţa copilăriei şi inocenţa acelor tineri care mă susţinuseră în timpul predicilomele.A doua zi dimineaţa !arda se scima la ora F. /e secţie la noi M era o secţie specială de sancţiunde pedepse - erau şase !ardieni $era o secţie mult mai mare. Ei veneau înşiruiţi unul după altu9ardianul care era de serviciu intra în rândul celorlalţi şi cel care rămânea pe secţie descideuşa. :oi treuia să stăm cu faţa la perete. El intră şi se uită să vadă dacă totul este în ordine. <i aveam voie să ne întoarcem cu faţa din nou la uşă decât în momentul în care auzeam uşa încuindse.

În dimineaţa aceea de /aşti, nu m-am întors, n-am stat cu faţa la perete. Era un !ardianR Dadumneavoastră aţi văzut un drac frumos, omul acesta era într-adevăr un drac frumos. Si!ur că eun tânăr de ţară, un ăiat suţirel, înalt, cu oci alaştri, asolut an!elici, cu o fi!ură foarfrumoasă, totdeauna îmrăcat ele!ant, cu costumul pe el. *eilalţi veneau mai murdari. Etotdeauna foarte curat, foarte ele!ant. Însă avea o cruzime de neeNplicat. Este !reu de înţeles cupoate cineva care are o frumuseţe aşa de an!elică să fie aşa de crud5 Dacă omul acesta nu ătea deţinuţi în serviciul lui, proail nu se simţea ine. <i în !eneral, în încisoare, su teroare, suspaime, este mai uşor să suporţi propria ta tortură decât să auzi pe altul torturat. *ând auzestri!ăteleR

6a=oritatea celor ătuţi erau deţinuţi de drept comun, pentru că erau puţini deţinuţi politi%amenii aceştia stri!au când îi ăteau. :oi tăceam, niciodată nu stri!am. Dar ei stri!au ima!inaţia ta începea să lucreze. <i-ţi încipuiai lucruri oriile. Era o strân!ere sufletească aşa dmare, încât ai fi preferat să vină să te ată pe tine, numai să nu mai auzi stri!ătele celuilalt. acesta era unul din oamenii care !ăsea o plăcere din a-i tortura pe ceilalţi. În dimineaţa acecând a deschis el uşa, eu mă ru4asem toată noaptea la Dumnezeu! 7oate am spus de sute, de mde ori Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi via

dăruindu$leM! De mii de ori poate! a să intre în mintea şi în inima mea adânc adevărul Învieri(m stat cu faţa spre uşă când a intrat el, i$am spus Hristos a înviat<M! Gardianul s$a uitat mine, a întors capul şi s$a uitat la cei care erau în spatele lui! S$a întors din nou la mine şi$a sp(devărat a înviat<M!

( fost pentru mine ca o lovitură în creştetul capului! -i am înţeles atunci că nu el mi$a spu(devărat a înviat<M, ci că a fost în4erul Domnului! (cela, care stând la mormânt, a spufemeilor mironosiţe6 7entru ce căutaţi pe cel viu între cei morţi; Iată a înviat! =eniţi să vedelocul unde$l puseserăM! 7rin 4ura lui în4erul mi$a confirmat Învierea, pentru că aveam nevoie d

această confirmare şi pentru că Dumnezeu a vrut să$mi confirme prin 4ura vră>maşului meadevărul acestei Învieri! elula mea s$a umplut de lumină! -i 5ucuria mea a fost aşa de marîncât cele $. ore până la prânz, când venea mâncarea, au fost în lumină şi 5ucurie spirituală!

Eram încredinţat unui colonel politic al încisorii care dădea ordine speciale pentru mine, în sensrău al cuvântului, nu în sensul un. *olonelul nu era un om rău atunci când era eat. Atunci cânera treaz era foarte rău. Spre norocul nostru, al meu mai mult, era mai mult eat decât treaz. Acă l-am auzit venind la ora & pe culoar. *uloarele aveau o rezonanţă eNtraordinară. Auzeam paşde pe culoar şi ştiam, îi recunoşteam pasul, pentru că urecea se ascute şi spiritul urmăreşte fiecamişcare, aşa încât ştiai cine vine şi ştiai cu ce intenţii vine.

-i m$am 4ândit ca într$o piesă de teatru! (m să stau cu spatele la perete! (m să întorc faţa spel, am să$l privesc în ochi şi am să$i spun MHristos a înviat<M! 1u mai era ce fusese prima dat1u mai era un impuls interior! "ra ca într$o piesă de teatru! (dică eu ştiam ce$o să$mi spună eel ştia ce o să$i spun eu, ne cunoşteam reciproc! "l ştia încăpăţânarea mea, eu ştiam capacitatelui, puţina lui ima4inaţie în care tre5uia să reacţionezi eLact aşa cum îl ştiam! " destul! -i i$aspus MHristos a înviat<K! "l s$a uitat la mine şi a spus6 M&$ai văzut tu;K! ic6 MDomnule coloneeu nu &$am văzut când a înviat, dar cred în adevărul Învierii pentru autoritatea celor care l$avăzut, pentru apostoli, pentru ucenici, pentru martiri, pentru milioane de creştini care au mur

slăvind pe Hristos fie prin chinuri, fie prin moarte naturală, dar care constituie 4aranţia c

Hristos a înviat! Dumneavoastră, ştiţi, aţi văzut 7olul 1ord; Dar credeţi în el pentru autoritatatâtor oameni de ştiinţă! 1ici pe Stalin sau pe 8arL nu i$aţi văzut decât în poză, dar credeţi în pentru autoritatea comuniştilor care vor5esc de eiK!

u cât vor5eam, cu cât ar4umentam lo4ic, cu atât inima mea se întrista! u atât lumina dcelulă dispărea! 7entru că încercam să ar4umentez lo4ic, cu lo4ica umană, un adevăr care ntre5uie ar4umentat! Simpla pronunţare a lui MHristos a înviat<K era suficient ca să$l convin4ă p

el sau să$l piardă! -i am înţeles că am făcut un păcat şi Dumnezeu m$a părăsit! În4erul carspusese M(devărat a înviatM, care adusese lumina în celulă plecase

'ă mai spun câteva lucruri În perioada instalării comunismului )n usia )ncepuse activitatri+ăzilor ştiinţi(ice *u a2uns )ntr-un sat, au adunat sătenii şi le-au vorit despre imposiilitat)nvierii lui Hristos <i la s(ârşit au )ntreat# $*re cineva de spus ceva0& <i s-a ridicat un preot dacolo, un rus @ra ca un ţăran <i a spus# $Domnilor, eu aş avea ceva de spus& $Po(tim la maaceasta roşie& $@u sunt un om prost, ca şi un ţăran :u ştiu prea multe lucruri dumneavoastsunteţi oameni deştepţi 6la masă era c3iar şi un (ilozo(8 Dar un lucru tot am să spun oamenilaceştia care sunt )n sală "-a spri2init )n masa roşie şi a stri+at $Hristos a )nviat!& şi toată sala

răspuns $*devărat a )nviat!$ *ceasta este cea mai mare demonstraţie privind )nvierea lui Hristos eu lovisem )n adevărul credinţei&

97ărintele Gheor4he alciu$Dumitreasa $ Suferinţa ca 5inecuvântareM, "ditura athism@ucureşti, '33% $ o parte din teLt a fost preluat după transcrierea realizată de fratele &aurenţDumitru:

Hristos a 1nviat<

P+rintele "onstantin Sr5u , umini de %uvnt3 din la%rim+ şi har3 pentru S+pt+mnaluminat+3 s+pt+mna veşni%iei "um s+ aprindem lumina din noi@

&umina din noi

În (iecare om eistă o lumină Dar pentru (iecare treuie să vină clipa rânduită de sus, când să vezi aşa cum eşti şi să-% cauţi pe Hristos

Dumnezeu te iu5eşte pentru ceea ce este în tine lumină, pentru ce ai tu 5un, nu pentru păcatelpetele, întunecimile tale! Iar tu nu poţi (i şi cu ale lumii şi cu Dumnezeu# $ine va voi să$şi scapviaţa, o va pierdeA iar cine va pierde viaţa sa pentru 8ine şi pentru "van4helie, acela o va afla6.arcu 4, 7G8

Da%+ ai iu5i %u adev+rat pe Hristos3 via4a ta ar fi alta Ai fi om %u adev+rat3 ai r+spndi urul t+u lumin+ şi pa%e Ai fa%e din 1nv+4+tura lui Hristos o 1nv+4+tur+ vie3 ai tr+i,o şi aiferi%it 1n%+ de ai%i3 de pe p+mnt3 1n4elegnd %+ nu ai ni%i un motiv s+ te tul5uri3 %+ ne%azunenoro%irea %a şi 5u%uria ta pe p+mnt sunt la fel de tre%+toareQ %a via4a ta3 aşa %um e3 are urost dat de Dumnezeu şi %+ 1mplinind 1nv+4+tura ui vei aunge s+ do5ndeşti via4a veşni%+

/ericirea

<tiinţa şi te3nica )şi propun să dea omului (ericirea, dar nu pot să o (acă, (iindcă ele pun pe primloc cercetările materiale şi )nlătură mani(estările su(leteşti Dar omul are şi su(let O şi ci

nesocoteşte su(letul, nu este )n stare să-i soluţioneze marile proleme /ericitul (u4ustin stri4M1eliniştit este sufletul meu, până se va întoarce la *ine, DoamneK

<tiinţa a (ăcut ca omul să a2un+ă pe %ună, pe .arte şi a descoperit invenţii uluitoare Dar tot opeei sunt Hiros3ima şi :a+asaRi

e3nica a (ăcut pro+rese uimitoare, a adus omului o viaţă mai uşoară Dar este oare omul m

(ericit0 * a2uns el mai ec3ilirat, mai sănătos0 ăspunsul )l poate da (iecare dintre noi1ericirea materială este mare lucru, dar nu este totul Hristos ne învaţă6 Măutaţi mai întÎmpărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte se vor adău4a vouăK! 1u vei fi fericit fără a cunoaş"van4helia! Să te apropii de ea şi să o trăieşti T să fii un om adevărat< (tunci vei fi fericit<

Fostul vieţii

:u-ţi irosi viaţa! @a este dată oamenilor spre desăvârşirea su(letelor, pentru veşnicie el ce acredinţă nu este pentru pământ! %umea nu se )mpacă cu cerul 'iaţa pe pământ e ca un popascine dă totul pentru ea este ne(ericit 'iaţa trece şi cine a pus preţ pe ea, cu nimicul pământului şi

ţărânei rămâne

u să-ţi )nţele+i rostul, să (ii )nţelept! De+eaa cauţi să (aci lumină unde nu poate dăinui :u este zadar să aprinzi (ăclie când crivăţul su(lă şi ţi-o stin+e0

Stârpeşte în tine e4oismul şi setea nestinsă de a aduna pe pământ, care îţi ucid sufletul! *oasâr4uinţa ta să fie spre a te umple de &umină şi (devăr! rede în înviere, care ne va aduce dnou unul în faţa celuilalt, cu 5ucuria sufletelor care se re4ăsesc pe norii cerului, su5 soareveşniciei lui Hristos!

Cmul, ca iar5a

;mul nu este numai carne, oase şi sân+e, care putrezesc, ci şi altceva# du3 )n care se cuprindesclipire din Du3ul lui Dumnezeu Cmule, vezi ce faci cu această licărire dumnezeiască din tinStă în puterile tale să o faci să crească sau să o înă5uşi su5 o5roc şi să o faci să piară< 'a vevremea când toţi vom da seama de asta!

u, )n măr+inirea ta, te +ândeşti să ai ai ale lumii, să te ucuri de toate şi să nu te pui rău nici Dumnezeu "ărmană, strâmtă raţiune omenească! Cine este cu Dumnezeu, +reu poate (i plăc

oamenilor şi +reu se poate ucura de toate ale lumii u )nsă mai cu osârdie te ro+i pentru (ericireta, ceri căsătorie, ani, )ndepărtarea vră2maşilor, spor la serviciu şi la şcoală, avansare şi elşu+ casă<i (oarte rar )ţi doreşti lumină de sus şi mântuire *sta pentru că eşti (oarte ine )n(ipt ţărâna din care ai ieşit Doreşti toate cele pământeşti şi eşti ne(ericit, (iindcă nu )nţele+i că viaţa este trecătoare# $Cmul, ca iar5a, zilele lui, ca floarea câmpului, aşa va înflori! ă vânt a trecpeste ele şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte nici locul său& 6Ps ?8 ?i le doreşti pe toapentru aici şi acum, dar viaţa ta nu se sfârşeşte aici! (r fi uşor< "ste însă un mâine, un mâine dcare nimeni nu scapă! Un mâine când toate ale tale vor trece de la întuneric la lumină şi se vpreţui nu cu măsura ta!

Deci, +răeşte-te cât mai ai timp! "c3imă-ţi viaţa! Că iată, acum este vremea potrivită, acum esziua mântuirii!

9din6 &acrimă şi har! 7reotul martir onstantin Sâr5u, "ditura @onifaciu, '3##:

Hristos a 1nviat<

P+rintele 7artir "onstantin Sr5u , 9e 1nva4+ o le%4ie fundamental+8 "um sunt adev+ra4iiu%eni%i ai lui Hristos şi fii ai Învierii @

MCricât de lăudate ar fi credinţa noastră, învăţătura noastră,calităţile noastre, dacă oamenii nvăd în faptele noastre, în um5larea şi trăirea noastră, miezul 4ustos şi mireasma plăcută a un

vieţi în Hristos, în zadar este totul< 8ai 5ine nu ne$am făli cu nimic, nu am vor5i, nu am predicdacă în viaţa noastră lipseşte Hristos, dacă în loc de pâine avem piatră şi în loc de peşte aveşerpi 98at! %, 2$#3:K<

Iisus i$a iu5it până la capăt

$:imic nu este mai necesar )ntre oameni decât Dumnezeu şi decât iuirea adevărată şi statornic

Iu5irea este în stare să facă sin4ură cât toate celelalte împreună, pentru că ea le cuprinde în sinpe toate celelate!

?ie%are iu5ire %urat+ este 5ine%uvntat+ pentru timpul %t 4ine3 dar iu5irea %are 4ine pn+ %ap+t este 5ine%uvntat+ veşni%

Iuirea care ţine numai o vreme poate avea un preţ măr+init sau poate să nu aiă nici unul Dar ccare ţine până la capăt, aceea are un preţ nepreţuit, pentru că iuiri vremelnice pot (i oricâte, diuirea până la capăt nu este decât una%umea avea nevoie şi de adevăr şi de iuire Ca să (ie )nţeles, adevărul avea nevoie de dovad

minunilor Ca să (ie urmată, iuirea are nevoie de dovada =ertfei :umai Hristos le-a putut arăta amândouă De aceea, adevărul &ui este unicul adevăr vrednic de primit şi iu5irea &ui este uniiu5ire vrednică de urmat!(devărul este învăţătura Sa, iu5irea este pilda Sa! "le sunt "l, căci una străluceşte prin cealaltadevărul prin iu5ire şi iu5irea prin adevăr, iar amândouă prin eternitatea lor!

a să poţi cunoaşte pe cineva cu adevărat, uită$te cum a iu5it! ine n$a iu5it până la capăt, acenu este creştin adevărat! Dacă după aceasta cauţi să cunoşti pe cineva, nu te vei )nşela niciodată

În cei care se aseamănă mai mult cu Domnul Iisus se 4ăsesc înmănuncheate toate însuşirile &udar mai ales dra4ostea neschim5ată!

Dra+ostea lui Dumnezeu este minunată, nu numai (iindcă ea este dusă până la capăt, ci mai alpentru că este dusă până la capăt pentru toţi, c3iar şi pentru vânzătorul "ău, c3iar şi pentru călă"ăi (ceastă dra4oste n$a făcut rău nimănui, nici măcar nu a dorit răul nimănui, căci Dra4ostştie să le facă pe toate, numai răul nu ştie să$l facă!

Suflete creştin, nu te mai numi astfel dacă nu ai iu5ire< 1imic nu este mai creştin decât iu5ireanimic mai pă4ân ca lipsa ei!

Pentru a (i un om viteaz )ţi treuie tărie= pentru a (i om drept )ţi treuie cinste= pentru a (i vrednic treuie conştiinţă, iar pentru a (i s(ânt, )ţi treuie neapărat iuire

Gunule Dumnezeu3 "are ne iu5eşti3 fii 5ine%uvntat 1n ve%i şi fii veşni% sl+vit pentru toa5inefa%erile 6ale fa4+ de noi< Iar pentru dragostea %ea mare %u %are ne,ai iu5it pe %nd neram 1n%+ vr+maşi ai 6+i3 pe %nd eram 1n%+ departe de 6ine şi pe %nd eram str+ini dporun%ile 6ale3 fii de o mie de ori 5ine%uvntat3 %+%i numai un Dumnezeu poate iu5i astfel<



6e rug+m3 Doamne3 s+ ne au4i %a s+ 6e putem urma pe 6ine 1n toate8 1n 5lnde4e3 1n r+5dar1n 1n4elep%iune3 1n mil+3 1n d+rni%ie3 1n iertare3 1n 1nfrnare3 1n vor5ire3 1n toate Dar 1n nimnu 6e rug+m att de mult s+ ne au4i s+ 6e urm+m pe 6ine3 %a 1n iu5ire În iu5irea plin+ dtoate a%este virtu4i3 dar statorni%+3 netul5urat+ şi nemi%şorat+ pn+ la %ap+t3 pentru %a pra%easta s+ %unoas%+ to4i oamenii %+ suntem u%eni%ii 6+i (F)

7e acela pe care îl trimit "u

(devărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe acela care$l trimit "u, pe mine 8ă primeşte! cine 8ă primeşte pe 8ine, primeşte pe cel ce 8$a trimis pe 8ine!

*cela pe care-l trimite Hristos, o, ce (iinţă treuie să (ie acela şi ce lumină treuie să-l )nvăluie, ocând vine, ori când voreşte, ori când slu2eşte Um5larea lui tre5uie să cutremure, cuvântul ltre5uie să zdro5ească, duhul lui tre5uie să aprindă, tăcerea lui tre5uie să fie plină de chemare

lui Dumnezeu! Smerenia lui tre5uie să fie simţită, 5lândeţea lui T caldă, ră5darea lui T liniştitiu5irea lui T statornică!

7e toată viaţa şi lucrarea unui astfel de trimis al lui Hristos tre5uie să se vadă strălucind semnceresc, pecetea fier5inte şi dovada luminoasă a roadelor Duhului Sfânt 6Jalat G, 8 7urtândse aspru cu trupul său şi ţinându$şi$l în frâu, va propovădui altora cu mare folos 6? Cor E8 *răind o viaţă de ru4ăciune, va fi de folos multora 6Iac G, ?G8 roind cărări drepte cpicioarele sale, va îndruma pe mulţi spre Hristos 6? Cor ??, ?8 &ucrând cu mâinile sale, chiarşi noapte, va căuta să nu fie povară nimănui, propovăduind "van4helia lui Dumnezeu 6? es8 Indurând cu ră5dare toate suferinţele lui Hristos, va fi 4ăsit totdeauna vrednic de încredereslu>5ă 6? im ?, ?8 /iind în toate privinţele o pildă de fapte 5une pentru credincioşi T vor5ire, în purtare, în dra4oste, în credinţă, în curăţie T se va mântui pe sine însuşi şi pe cei caîl vor asculta 6? im /, ?-?F8

(cela care se poartă aşa este trimisul lui Hristos, fiindcă şi el trăieşte tot aşa cum a trăHristos! Pe un ast(el de om treuie să-l primim, )ntr-adevăr, cum ni se porunceşte şi să-i preţuicuvântul din toată inima, căci preţuim ast(el cuvântul lui Dumnezeu 6Jal /, ?/= ? es , ?78 Pe ast(el de om treuie să-l urmăm totdeauna, nu numai ţinând )nvăţătura pe care ne-o dă, dar mai alstrăduindu-ne să urmăm pilda virtuţilor lui, căci ăraţi plini de o ast(el de credinţă, de putere şi

vrednicie sunt din ce )n ce mai puţini pe pământ <i pe măsură ce (ărădele+ea se va )nmulţi, ei vortot mai puţini

;riunde s-a mărturisit @van+3elia lui Hristos a (ost nevoie de ast(el de trimişi inecuvântaţi Dumnezeu (cela care a trăit în sfinţenie a fost de mare preţ şi a>utor acelora pe care icunoscut . Fă5darea lui i$a încura>at, încrederea lui i$a întărit, prezenţa lui i$a înflăcărat şi astfel a fost un eLemplu şi o 5inecuvântare! Conştiinţa răspunderii pentru toţi (raţii săi nu-l la

niciodată nepăsător (aţă de nici un su(let În orice slăiciune sau cădere a altora el )şi va simţi partlui de răspundere )naintea lui Dumnezeu 6 Cor ??, 4-8 7entru mântuirea altora ar fi 4ata sşi recunoască păcate de care nu este vinovat, numai pentru ca cel vinovat să a>un4ă să$recunoască vina sa!

%, cât de mult preţuiesc pentru Domnul şi pentru 7iserica 0ui astfel de slu=itori@ *ât de necesasunt azi şi cât de mult ar treui să ne ru!ăm ca Dumnezeu să ni-i dea şi să ni-i păstreze@ 68

Intru aceasta vor cunoaşte că sunteţi ucenicii 8ei

1u este alt semn mai adevărat care să arate că noi suntem cu adevărat ai lui Hristos ca iu5irvie, împrospătată şi îm5o4ăţită zilnic! Pâinea nu stri+ă, nu se laudă, nu se pre(ace! @a se dăruieşcu totul tuturor, )ntâi prin mireasma ei, apoi prin +ustul ei

Cel (lămând nu are nevoie de o (oto+ra(ie a pâinii, nici de o (rumoasă descriere a pâinii, ci anevoie c3iar de pâine

/raţii mei, oare noi putem înţele4e că cei din >urul nostru nu au nevoie nici de firma noastrfrumoasă, nici de chipurile sau laudele noastre, ci au nevoie de 7âinea noastră, adică Hristos; 6o4i %ei %are ne 1n%onoar+ au nevoie de Iisus %um au nevoie de pinea %ea zilni%+ spfiin4+

7utem noi înţele4e acum cât de mare este datoria noastră faţă de 7âine şi faţă de flămând, ca si putem apropia; /aţă de Hristos, pe are tre5uie să$& ducem lumii şi faţă de o lume pe catre5uie s$o aducem la Hristos; De răspunderea veşnică pe care o avem pentru datoria aceasta nu

poate despovăra veşnic nimeni, ci numai )mplinirea ei cu adevărat Cel (lămând cunoaşte că cine

are pâine numai prin (aptul că i-o dă, iar el se satură :oi nu vom aduce niciodată cinste lui Hristonici nu ne vom )mplini datoria (aţă de Dumnezeu şi (aţă de semenii noştri doar prin vore, (ă(apte

Cricât de lăudate ar fi credinţa noastră, învăţătura noastră, calităţile noastre, dacă oamenii nvăd în faptele noastre, în um5larea şi trăirea noastră, miezul 4ustos şi mireasma plăcută a unvieţi în Hristos, în zadar este totul< 8ai 5ine nu ne$am făli cu nimic, nu am vor5i, nu am predic

dacă în viaţa noastră lipseşte Hristos, dacă în loc de pâine avem piatră şi în loc de peşte aveşerpi $6at. F, 3-&4@

Ceea ce vă spun acum vouă )mi spun şi mie şi tuturor# /lămânzii s$au scâr5it de vor5e< "i vpâine< &umea s$a săturat de predici, ea are nevoie de Hristos< De ce nu înţele4em noi înşine cece ne luptăm să$i facem pe alţii să înţelea4ă;< un4ă tot aşa! 1u vor5e, ci fapte se cer< *lt(el cuvinterămân numai o (irmă (rumoasă, iar practic, dincolo de vore nu este nimic

7rin ce va cunoaşte atunci lumea că noi suntem ai lui Hristos;K

9din6 &acrimă şi har! 7reotul martir onstantin Sâr5u, "ditura @onifaciu, '3##:

Hristos a 1nviat<Pr "onstantin 9e%ula , "uvinte duhovni%eşti , Despre noi

În primul rând, ainele Aisericii ne educă pentru Înviere 5n prunc câtă vreme e )n pântecemamei, nu prea ştie el la ce )i (olosesc oc3ii, +ura, nasul, inimioara *şa e şi )n Aiserică :oi nu n

prea dăm seama ce se )ntâmplă acolo, cu ru+ăciunea, cu postul, cu statul )n +enunc3i, cu toacelelalte

Însă oservaţi, un copil, ieşit din pântecele mamei sale, are nevoie de tot ceea ce )n pântece szămislit )n el *şa şi noi ot ceea ce se zămisleşte acum )n pântecele acestei maici iuitoare, caeste Aiserica, o dată ieşiţi a(ară la lumina zilei celei ne)nserate, ne vor (olosi toate acestea <i ainesunt această şansă a noastră, de a ne educa pentru Înviere @ sin+ura educaţie care conteaz

Celelalte nu prea au valoare, decât dacă stau pe educaţia aceastaCe (olos, doctor (ără Hristos0 Ce (olos, pro(esor (ără Hristos0 ;rice altceva, (ără Hristos, nu are no valoare

97r! onstantin 1ecula, 7rovocările străzii, "ditura (4nos, Si5iu '33., p!#

Hristos a 1nviat<

P+rintele Dumitru St+niloae , Învierea lui Hristos şi 1nvierea noastr+ 1n El

Hristos nu rămâne )n starea morţii decât atâta cât să se vadă că @l a murit cu adevărat, adică pânătreia zi Unirea deplină ca om cu *atăl prin >ertfă Îi aduce fără întârziere starea de învier

*ceasta arată că nu se a2un+e la )nviere (ără să se treacă prin moartea ca 2ert(ă, dar nu numai ca să arate că treuie să se treacă de la trupul acesta muritor la cel nemuritor, ci şi pentru că starea la case a2un+e prin moartea ca 2ert(ă e o stare de unire deplină cu Dumnezeu, deci cu totul superioacelei trăite )n trupul muritor @ o stare la care trece prin moarte cel ce va )nvia

Hristos a2un+e la )nviere )ndată după starea )n care intră prin moartea primită ca 2ert(ă, dar na2un+em la ea la s(ârşitul acestui c3ip al lumii, când materia )ntrea+ă se va trans(i+ura, după ce servi, )n (ormă actuală, tuturor oamenilor de după noi spre creşterea spirituală şi spre primirea trupul acesta muritor a morţii lui Hristos *ceasta şi ca să ne ru+ăm aici cu )nţele+ere, pentru cei au (ost pe pământ )naintea noastră Învierea (ără )ntârziere a lui Hristos e pre)nălţarea %ui 61ilip



8 pentru că @l a primit Cel dintâi moartea ca 2ert(ă de unăvoie şi pentru ca @l să ne (ie năde2d)nvierii tuturor şi ca (ocar de atracţie spre ea

Învierea lui Hristos prevesteşte deplina EtrecereE de la viaţa ro5ită le4ilor naturii în staractuală, la viaţa din Dumnezeu el a5solut, în care materia va fi ridicată în Duhul Sfânt pesle4ile care o ro5esc şi prin care ro5eşte pe om!

"tarea morţii noastre (aţă de păcatele plăcerilor e+oiste e o treaptă mai )naltă la care urcă omul transcenderea sa Prin moartea cu trupul, acceptată din credinţă, va trece la o treaptă şi mai )naltIar )nvierea cu trupul va (i trecerea la cea mai )naltă treaptă "tarea morţii (aţă de păcat e o iruireprea marilor dependenţe ale omului de lume şi de trupul a2uns )ntr-o roie (aţă de ea prin păcat, sprin slăirea le+ăturilor cu *solutul personal "tarea morţii cu trupul va (i o elierare completătrupului de aceste dependenţe Dar starea de )nviere va (i ridicarea trupului de către su(letul )nălţattreapta atinsă printr-o mai mare penetrare a lui de Dumnezeu, o dată cu moartea trupească, la starde transparenţă desăvârşită a lui Dumnezeu prin omul )ntre+ "u(letul reuni(ică prin aceasta trupcu sine şi, prin aceasta, cu Dumnezeu la nivelul cel mai )nalt, după asemănarea lui Hristos "restaileşte omul )ntre+, dar la treapta de supremă transcendere şi de deplină transparenţă a l

Dumnezeu prin el, asemenea lui Hristos şi )n unire maimă cu @l

%a )nvierea cu trupurile vor (i duşi, la s(ârşitul c3ipului actual al lumii şi cei ce nu au lucrat deloc pre+ătirea lor, pentru un trup deplin transparent şi care, deci, n-au trecut cu su(letul prin moarte latreaptă mai luminoasă Căci şi aceia vor a2un+e la o eternitate a lor cu trupul, (iindcă Hristo)nviind, a eternizat identitatea tuturor oamenilor creaţi de Dumnezeu )n )ntre+imea lor su(letestrupească Dar trupurile acelora vor avea o opacitate dusă la etrem şi c3inurile de patimi imposide satis(ăcut, )n aşa (el că nu va mai (i )n ei nici o mişcare de spiritualizare a lor, datorită etremslăiciuni la care a a2uns spiritul lor ;pacitatea )n care vor (i )ncremeniţi va (i o ri+idita

c3inuitoare )n rău, ec3ivalentă cu etrema neputinţă spirituală a comunicării *ceasta, nelăsând să vadă din su(letul lor nici o mişcare spre ine, spre lumină, nici pentru ei, nici pentru alţii, nu le permite nici o desc3idere Deoseiţi de ei vor (i cei ce s-au pre+ătit insu(icient pentru transparen)nvierii Deşi su(letele lor trec după moarte )ntr-o stare oarecum )ntunecoasă, vor putea (i a2utapentru o )nviere (ericită de ru+ăciunile altora

Cmul nu e om cu adevărat fără trup! Dumnezeu a voit să se facă transparent pe Sine şi spiritomului şi prin materie! De aceea a creat pe om cu trup! 1umai prin trup spiritul lui se comunicîn între4ime! Înţele+erea de către om a nes(ârşitelor nuanţe ale eistenţei nes(ârşit de variatucuria %ui deoseită de (iecare om, unătatea de toate (elurile mani(estată )n tot (elul de acte, toa

potenţate de puterile corespunzătoare ale lui Dumnezeu, lucrătoare )n om, iau aspecte de (rumusne+răite, arătându-se prin oc3ii trupului, prin dulceaţa +lasului, prin toată delicateţea şi curăţia (eţDar aceasta )nseamnă o transparenţă a trupului dusă până la un +rad care (ace imposiilă contestarrealităţii spiritului

Dar despărţirea omului de Dumnezeu, Izvorul in(initei vieţi spirituale, a slăit, pe de o parte, (orde iradiere a spiritului omenesc prin trup, pe de alta, a (ăcut trupul )n mare parte opac şi (a3idoasă, nesimpatică, prin (aptul că omul s-a ocupat )n cea mai mare măsură, dacă nu eclusiv, plăcerile sale e+oiste .işcările pătimaşe din el au (ost şi cauza descompunerii treptate a trupul

descompunere terminată prin moarte ;mul aproape că şi-a pierdut conştiinţa că are un spirit stăpâ



pe mişcările pătimaşe şi )nsetat după )mo+ăţirea din *solutul personal "piritul şi-a pierdputerea asupra trupului, care, a+itat de lăcomie, de voluptăţi şi de e(orturile consumului, capătă(aţă urâtă, nesinceră şi se descompune treptat Dar el totuşi va )nvia cu urâţenia ce i-a devenproprie Încă din cele mai vec3i timpuri, oamenii au devenit, pentru conştiinţa şi preocuparea lnumai trupuri 6Jen 'I, 78 netransparente spiritual

7entru refacerea trupului ca mediu transparent al spiritului şi al (5solutului personal, S

întrupat /iul lui Dumnezeu, suprema "Listenţă spirituală S$a adus >ertfă şi a înviat ca ompentru a face pe toţi oamenii care se unesc cu "l prin credinţă să recâşti4e prin puterea spiritulreîntărit în ei de prezenţa lui Hristos, trupurile în starea de supremă şi veşnică transparenţă! Dcei ce nu (ac şi din partea lor e(orturi )n această direcţie vor )nvia cu trupurile stăpânite şi cu (eţeurâţite de patimi

Învierea lui Hristos n-a (ost deci o readucere a trupului "ău la starea dinainte de moarte, căci aceas%-ar (i ţinut iarăşi supus stricăciunii 6coruperii8 şi morţii Dar n-a putut (i nici (ormarea unui trup totul străin de cel dinainte de moarte Ci a (ost o readucere la viaţă a trupului "ău dinainte dmoarte, dar spiritualizat la maimum, pătruns desăvârşit de armonia şi comunicativitatea spiritul

unit cu Dumnezeu *rupul lui Hristos păstra urmele cuielor! 7rin el apărea viaţa sufletului Săpropriu, imprimată de 4ândurile şi faptele &ui 4eneroase şi mântuitoare, purtat de eLtrem luminosul său ipostas divin! (postolii au cunoscut în trupul lui Hristos cel înviat, trupul &dinainte de moarte, dar ridicat la cea mai luminoasă slavă, transparenţă şi frumuseduhovnicească!

Datorită stării lui )ndu3ovnicite, era un trup total transparent pentru su(letul şi dumnezeirea "adeci cei ce-I vedeau )şi dădeau seama de prezenţa dumnezeirii )n el @ra un trup elierat de oridependenţă de condiţiile vieţii )n lume Participa deplin la viaţa *solutului personal @ra pr

aceasta un trup luminat de slava *solutului @ra un trup al liertăţii desăvârşite şi un transpareneumrit al raţiunii, al )nţele+erii şi al simţirilor curate Prin el nu se vede decât lumina Deci, trup care nu mai era supus necesităţilor comune cu cele ale animalelor În acest (el de trup se v)mrăca (iecare om iuitor de Hristos la )nviere, dar păstrând notele lui personale şi tot ce simprimat )n el prin (aptele şi +ândurile lui cele une din timpul vieţii pământeşti *ceasta e slava care o vede "(ântul *postol Pavel când spune# ,, (şteptăm ca 8ântuitor pe Iisus Hristos, care preface chipul trupului nostru, după chipul trupului slavei &ui > 61ilip III, 8 " aceeaşi slavă care s$a îm5răcat trupul înviat al Domnului, care e atât de copleşit de Duhul, încât se poaspune că Domnul cel înviat e Duhul! Iar aceasta înseamnă că trupul &ui are desăvârşili5ertate! "(ântul *postol Pavel spune aceasta prin cuvintele# > Domnul este Duh! -i unde es

Duhul Domnului acolo este li5ertatea! Iar noi toţi privind ca în o4lindă, cu faţa descoperitslava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă ca la Duhul Domnului > 6II CIII, ?48

rupul )nviat va (i )n starea spre care a (ost creat trupul, prin ridicarea la participarea deplină *solut, prin >trecerea> lui la viaţa total lieră a *solutului, trecere numită )n evreieşte >PaşteÎnvierea lui Hristos e E7aşteleE &ui şi temelia E7aşteluiE nostru al tuturor!

Despre caracterul du3ovnicesc şi, de aceea, plin de slavă sau de lumină al trupului )nviat al l

Hristos voreşte "(ântul *postol Pavel şi când declară că )nvierea va (ace şi trupurile noastre trupu



du3ovniceşti, nestricăcioase şi pline de slavă# >/ăcutu$s$a omul cel dintâi, (dam, cu suflet viu, i(dam cel de pe urmă 9Hristos: cu Duh de viaţă dătător > De aceea şi trupul nostru >se seamănîntru stricăciune, învie întru nestricăciuneA se seamănă întru necinste, învie intru slavă !!! Sseamănă trup natural, învie trup duhovnicesc> 6? Cor Q', /G8

Sfântul Gri4orie de 1Zssa consideră aspiraţia şi chiar mişcarea spre înviere sădite în fiinnoastră de Dumnezeu! De aceea, tot Dumnezeu o şi susţine, dar nu )mpiedică pe om să

săvârşească şi el >ăul nu e mai tare ca puterea cea ună :ici nu poate (i sc3imarea şi alterarmai tare şi mai persistentă decât Cel ce e pururea, la (el şi (iat )n ine Dar voia dumnezeiascănesc3imailă, iar caracterul sc3imător al (irii noastre nu rămâne (ără nici un rău Dar ceea ce mişcă pururea, dacă )naintează spre ine, nu va s(ârşi niciodată mişcarea )nainte, dat (iind drumul parcurs Căci nu va a(la vreodată vreun capăt a ceea ce caută, ca să se oprească din mişcarea spaceea

1aţă de cei ce aduc ca oiecţie )mpotriva mişcării spre )nviere (aptul că trupurile se descompun prmoarte şi 2udecă dumnezeirea după măsuri omeneşti, declarând că nici Dumnezeu nu poate )nvtrupul, Sfântul Gri4orie spune6 E"ste în suflet o afecţiune şi iu5ire naturală faţă de trupul c

care a convieţuit, o afecţiune şi o cunoştinţă de pe urma puterii sădite în fire, în 5aza unirsufletului cu "l! Iar prin aceasta rămâne într$o comuniune neconfundată cu trupul propriu, cadistin4e pe unii de alţii! Deci, sufletul atră4ând iarăşi la sine ceea ce$i este înrudit şi propriu, 4reutate ar sili puterea dumnezeiască să oprească cele ce sunt familiare ca să se mişte fiecaspre ceea ce îi este propriu, printr$o atracţie ne4răită a firii!K

Dumnezeu a pus deci firea omenească într$o mişcare veşnică, care, după despărţirea sufletulde trup, le face să tindă a se readuna! Contriuţia %ui la )nvierea celor morţi e )n primul rând acede a nu se opune pornirii su(letului de a se readuna cu trupul oncepţia Sfântului Gri4orie desp

tendinţa sufletului după trupul ce l$a avut, corespunde învăţăturii despre unitatea de fiinţăomului, constând din trup şi suflet! De asemenea, şi ideii lui despre aspiraţia spre eListenţa fărsfârşit a omului ca între4!

În )nvăţătura creştină oamenii, odată căzuţi )n păcatul strămoşesc, nu se mai pot eliera ei )nşişi moartea trupului olul lui Hristos, 1iul lui Dumnezeu cel )ntrupat, este indispensail )n scopacesta, pentru că omul nu poate reintra prin sine )n cea mai deplină le+ătură cu Dumnezeu inţeleaca şi comunicare, (ără să )nceapă această comunicare de la Dumnezeu Iar )nvierea depinde daceasta Dacă cei plecaţi de aici )ncremeniţi )n rău nu mai pot să se )ntoarcă spre ine nici ca2utorul lui Hristos, c3iar dacă )nvie şi ei, ceilalţi a2un+ la )nvierea de(initivă intru (ericire

amândouă cazurile, oamenii a2un+ la o oprire a mişcării Cei dintâi se opresc )n odi3na (ericit*ceasta pentru că umanitatea )ncadrată )n ipostasul 1iului lui Dumnezeu e )ntr-o comunicadesăvârşită cu dumnezeirea, )n veci nesc3imată, din care li se comunică şi lor această stailitate d)nviere, dacă din partea lor s-au unit cu Hristos prin credinţă

Dulceaţa unirii desăvârşite cu Hristos e aşa de mare în starea lor de înviere, că mişcarea lor opreşte într$o veşnică odihnă comunicativă în Hristos şi cu Hristos el înviat! @ o idee pe careclari(icat-o "( .aim .ărturisitorul :umai asumarea (irii omeneşti )n ipostasul Cuvântului, pr)ncadrarea )n acest sân suprem de desăvârşită iuire al eistenţei, asi+ură pe cei ce voiesc )mpotri

morţii de(initive sau a unor reincarnări nes(ârşite, provocate de etern nedepline mulţumiri



Camenii se pot uni uşor cu /iul lui Dumnezeu, are a intrat în putinţa comunicării veşnice cu prin umanitatea asumată şi prin iu5irea nemăr4inită pe care le$o comunică prin ea! Iar praceasta )i ţine statornici )n (ericirea maimă a odi3nei )n @i, )ncât nu mai doresc o mişcare mdeparte, care se poate sc3ima din ună )n rea, din iluzia că e mai ună În această odi3nă veşncomunicantă şi )n continuă sporire )n @I, )i ţine Hristos nu numai prin (aptul că e ca Dumnezein(init )n puterea de viaţă dătătoare a )nvierii, ci şi prin (aptul că e Persoană şi nu o esenţă, ca

platonism şi ori+enism, incapailă de o iuire conştientă " o 7ersoană dumnezeiască inepuiza5iîn dra4ostea nesfârşită ce ne$o arată! &a aceasta se adau4ă faptul că această 7ersoană e totodaom, arătându$ne, în dra4ostea "i neţărmurită capa5ilă de alte şi alte manifestări, o intimitate şiinţele4ere umană, dincolo de care nu mai simţim tre5uinţă să trecem la una mai înaltă! În (eacesta, Cmul Hristos Însuşi e şi culmea eListenţei fericite la care a>un4e omul! ăci în "l Cmuînsuşi e şi Dumnezeu! În Cmul însuşi află omul odihna fericirii eterne şi infinite! Dar tocmai daceea cel ce refuză comuniunea cu Hristos refuză totul!

De alt(el, )nsuşi "( Jri+orie de :Wssa a(irmă, de pe de altă parte, nesc3imarea mişcării din incând voreşte de mişcarea stailă sau de stailitatea moilă a celor )naintaţi )n desăvârşire Iar da

eistă o stailitate eternă )n ine a celor desăvârşiţi, de ce n-ar eista şi o nemişcare din a+itaţiarău a celor )nvârtoşaţi )n el0 @ o nemişcare care totuşi nu e o odi3nă *ceasta ne arată )nvierea (ericire, ca o culme a )ntre+ului uman, ca o ridicare a lui din relativitatea unei continue insatis(acşi ca o )mplinire a aspiraţiei (undamentale care-l stăpâneşte pe om Iar )nvierea )n ne(ericire, cainsatis(acţie (ără năde2dea scăpării din ea Dar odi3na )n culmea reală a (ericirii nu-i o )ncremenirci o stailitate moilă, cât şi o ucurie continuă )n +ustarea aceleiaşi iuiri in(inite, sau )n iuir(ericită a aceluiaşi "uiect in(init de iuitor Iu5irea desăvârşită e şi etern sta5ilă şi etern mo5ipentru că e vie şi dă viaţă, pentru că cel ce iu5eşte e mereu viu în manifestarea iu5irii lui cătcel iu5it, e mereu viu în comunicarea plenară cu cel iu5it şi cel iu5it mereu viu în iu5ire

nesfârşită ce i se arată!(ceastă fericire culminantă, în comuniune cu /iul lui Dumnezeu, el întrupat şi înviat ca opentru veci, şi cu toţi cei uniţi în această comuniune, nu poate avea loc fără transparenspirituală maLimă şi prea curată a trupurilor, deci fără induhovnicirea desăvârşită a lor, sauare ca efect pe aceasta!

Iuirea, transparentă spirituală prin trupuri, care asi+ură )n acelaşi timp inte+ritatea compleă(iinţei şi a vieţii umane, şi indu3ovnicirea e+ală cu o ne+răită )mo+ăţire şi adâncire spirituală, ţinun loc Dar la această culme a (ericirii prin )nviere nu poate a2un+e omul de unul sin+ur dup

moartea sa, ci toţi )mpreună la s(ârşitul lumii Căci ea e o comuniune universală, o ucurie(iecăruia de (iecare Dar ea e dăruită unora şi re(uzată altora, pe temeiul unei 2udecăţi de oşte &>udecata aceasta se va osândi, sau se va pune în evidenţă pentru veci, ceea ce au făcut cei mdinainte din istorie pentru înălţarea sau de4radarea urmaşilor şi în ce măsură urmaşii s$au ru4pentru păcatele înaintaşilor şi au topit prin faptele lor 5une faptele rele ale acelora şi urmărilor în ei, şi în aceia, în 5aza comunicării din iu5ire între ei şi aceia! (ntecesorii se vor mântprin 5unele influenţe lăsate asupra urmaşilor, iar urmaşii se vor mântui pe ei şi pe cei dinaintlor prin ru4ăciunile şi faptele lor 5une pentru înaintaşi, dar şi prin influenţele lăsate asupurmaşilor, iar urmaşii se vor mântui pe ei şi pe cei dinaintea lor, prin ru4ăciunile şi faptele l



5une pentru înaintaşi, dar şi prin influenţele 5une lăsate asupra urmaşilor, care mai vin după la eListenţă, sau prin ru4ăciunile şi faptele sale în numele acelora!

*ceasta va descoperi rostul succesiunii +eneraţiilor )n istorie, sau va lumina )nsuşi rostul istoriei, umanitate succesivă c3emată să )nainteze, dar nu )n mod silit, spre ţinta de supremă desăvârşire a )n Dumnezeu, )n mare măsură, )n mod solidar Istoria se va arăta solidară prin reciprocul ine srău ce şi l-au (ăcut +eneraţiile anterioare şi cele posterioare @a e c3emată la o puri(icare contin

până la 2udecata din urmă pentru Împărăţia de veci Dar (aptele pentru )naintaşi şi urmaşi nu pot nu (ie şi (apte pentru contemporani *şa ne preparăm pentru )mpărăţia veşnicei iuiri )ntre noi

Cei uni se vor (ace atunci deplin transparenţi prin trupuri, iar cei răi )şi vor arăta c3iar )n opacitatlor nu atât materială, cât )ntunecoasă spiritual, e+ală cu )nsin+urare a lor, e+oismul şi duşmănia pcare le-au )ntreţinut )n istorie, indi(erent )n care timp au trăit ei de la sfârşit vor fi condamnaţi npentru influenţa rea asupra urmaşilor, ci pentru lipsa ru4ăciunilor şi a faptelor 5une altruiscătre contemporani, pentru predecesori! *oţi tre5uie să creştem spiritual prin iu5irea faţă de to*oţi avem datorii faţă de toţi! =om fi mântuiţi şi duşi în Împărăţia iu5irii, sau osândiţi la însin4urare schizofrenică pentru ceea ce am făcut sau nu am făcut tuturor! (ceasta pune

lumină importanţa fiecăruia ca far de lumină sau ca izvor de întuneric, de ură şi de amă4ire istoria omenirii, oricât de modest ar fi, întrucât s$a făcut prin influenţa avută în ea, o pricină dosândă sau de mântuire şi mai mare pentru sine şi pentru alţii!

Dar de transparenţa spirituală a oamenilor prin trupuri, care se va arăta atunci, ţine şi transparenlor prin lumea oiectelor, prin cosmos Cei uni vor lumina atunci deplin, comunicându-se mai muşi prin lumea materială Cei răi o vor acoperi de )ntuneric şi o vor (ace o piedică )n comunicar*ceasta )şi va descoperi prin cei uni, pe de altă parte, sau )n modul acesta, sensurile ei adânci (rumuseţea armoniilor din ea, căci oamenii nu vor mai (i opriţi la uzul lucrurilor, ca mi2loace

)ntreţinere a trupurilor .işcările de supra(aţă a (orţelor din ea, corespunzătoare treuinţelor trupeşvor (i copleşite de arătarea adâncimii lor spirituale, de revelarea tot mai mare a minunatelor larmonii, ca şi de contemplarea liniştită a acelor sensuri de către oameni, care vor vedea )n ele pDumnezeu, concomitent cu adâncirea lor )n ei )nşişi şi )n ceilalţi, prin comuniunea dintre ei

:u se poate să nu tindă şi lumea spre o ţintă a desăvârşirii ei, care nu poate (i decât o deplirevelare a (rumuseţilor ei )n Du3ul "(ânt :umai mişcarea spre o ast(el de ţintă a deplinei transparenţe şi iluminări pentru Dumnezeu şi spre starea de mediu de comunicare desăvârşită )ntoameni, )i poate revela sensul de operă creată prin Cuvântul )n Du3ul "(ânt, pentru a se umple tmai mult de @l

*cesta va (i >cerul nou şi pământul în care locuieşte dreptatea> 6II Petru III, ?7= *poc QQI, sau viaţa comuniunii )n iuire *cestea vor (i aduse nu printr-o trans(ormare evolutivă, ci dumulte z+uduiri sociale, dependente de voia oamenilor şi de o in(luenţă demonică asupra ei şi prinun (oc care va des(ace sti3iile arzându-le şi va (ace să piară cerurile de acum 6II Petru III, ?8 Darele vor contriui la creşterea spirituală a unora, ca să a2un+ă şi ei la )nvierea intru (ericire :u numomul, ci şi universul treuie să treacă prin moarte pentru a transcende starea actuală supusă unle+i ri+ide, pentru a deveni mediu transparent al *solutului personal, care va copleşi le+ile roesc acum pe, oameni prin iuirea comunicantă a acelui *solut, care va umple şi persoane

umane

Învierea lui Hristos ne-a revelat c3ipul actual al lumii ca destinat s(ârşitului, sau trans(i+urării Pâla )nvierea lui Hristos nu se ştia de aceasta "e cu+eta că c3ipul acesta al lumii, )n care persoaneapar şi par că mor de(initiv, va dura veşnic )n sensul lui, ca un Cronos care naşte mereu prunci nope care-i mănâncă Învierea lui Hristos ni s-a arătat ca )nceputul părţii (inale ale acestui c3ip lumii, căci Hristos lucrează la )nvierea %ui, prin trupul elierat de ri+iditate a lui, asupra lumii ca o ridice la starea de mediu potrivit vieţii oamenilor )nviaţi cu trupul pentru veşnicie De acee

*postolii prezintă timpul de după )nvierea lui Hristos, ca timpul de pe urmăPrin ea s-a proiectat asupra lumii şi a timpului lumina sensului %umea aceasta nu poate (i din veşi nu poate dura )n veci, ca o lume care naşte oameni ca să-i omoare *ceasta ar arăta-o caeistenţă prin sine, dar pro(und imper(ectă, pro(und imprimată de rău, ceea ce implică o totacontradicţie= sau ca o eistenţă care )n această )minare de ine şi rău, sau mai de+raă dominată rău, nu are nimic mai puternic deasupra ei, )n non-sensul ei

Învierea lui Hristos >a umplut toate de lumină> Învierea lui Hristos şi învierea noastră în "arată victoria finală a 5inelui în ea, ca adevărată relaţie între oameni! "a dă un sens şi o ţin

pornirii de transcendere spre comuniune, trăită de oameni în lume şi arată pe Dumnezeu lucrânpentru transparenţa Sa tot mai luminoasă, chiar prin trupurile oamenilor şi prin cosmosul le4de ele, ducându$le spre eternitatea fericită a deplinei transparenţe şi comunicări ale Sale şioamenilor între ei!

Hristos a 1nviat<

P+rintele Savatie Gaştovoi , Învierea un semn f+g+duit Bneamului vi%lean şi desfrnatC

Hristos a s(inţit toate căile posiile de a a2un+e la @l şi nu a (ăcut di(erenţa )ntre cei (eciorelnicicei care au venit la @l după o viaţă păcătoasă De multe ori c3iar )i laudă pe cei din urmă Din acepunct de vedere, este interesant că după Înviere, Hristos "-a arătat )ntâi nu (eciorelnicului Ioaucenicului "ău iuit, nu .aicii Domnului, ci "-a arătat unei (oste prostituate# .ariei .a+dalena 6.arcu ?F, 8

Despre această (emeie din .a+dala, Proloa+ele mărturisesc cu simplitate că Kea este cea dinvestitoare a Învierii şi cel dintâi martor al deplinei noastre mântuiri prin Înviere& Dumnezeu, ca

<i-a ales mai )nainte o .arie 1ecioară pentru naşterea "a, acum şi-a ales o .arie (ostă prostituaspre inevestirea Învierii "ale din morţi Cumva, această des(rânată convertită s-a (ăcut pentru nKnăscătoare a veştii )nvierii& *postolii )nşişi, care s-au (ăcut mai târziu lumină a lumii, aveau inim)mpietrită )n (aţa veştii Învierii, numind-o pe .aria neună şi calomniatoare 6c( %uca /, ??8 Inimunei prostituate convertite )nsă a (ost mai aproape de Dumnezeu <i asta pentru că ucuria Învietreuia vestită nu unui neam de (eciorelnici, ci tocmai acelui Kneam viclean şi desfrânat & 6c( .a?F, /8, pe care )l mustră şi pentru care moare Hristos

.erită remarcată contriuţia prostituatelor convertite la opera mântuirii noastre, de la această .ar

.a+dalena până la s(intele (emei despre care mărturiseşte tradiţia isericească şi pe care le vopomeni şi noi 68

.oartea *postolului Pavel, cel mai mare predicator al creştinătăţii, despre care "(ântul Ioan Jură *ur spunea că Aiserica nici nu va mai avea un al doilea Pavel, este o dovadă a importanţei pe careacordă Dumnezeu convertirii des(rânaţilor Pavel moare )ntr-o )mpre2urare aparent nedemnă de

apostol Kcare s$a ostenit în propovăduirea "van4heliei mai mult decât ceilalţi & 6I Corinteni ??8 *cesta nu moare pentru că a re(uzat să 2ert(ească idolilor, nu moare nici ca <te(an, ucis cu piede mulţimile iudeilor )n(uriaţi Dimpotrivă, Pavel (u+e de (iecare dată de aceste ocazii de martira@l, care altădată a (u+it de iudei Kco5orât peste zid într$un coş& 61aptele *postolilor , G= ?/, deşi Knu punea nici un preţ pe sufletul său, numai ca să împlinească slu>5a pe care a primit$o dla Domnul Iisus& 61aptele *postolilor , /8, acceptă la oma o moarte duioasă .arele Pavel muri din cauza unei iete (ete din 3aremul lui :ero, pe care o convertise la creştinism

Întoarcerea des(rânaţilor de la (aptele lor este la (el de mare ca şi convertirea pă+ânilor

În +eneral, des(rânarea este văzută )n "criptură ca o sumă a tuturor păcatelor, iar )n 'ec3iestament des(rânarea avea şi sensul de idolatrie 6c( Iezec3il ?F, = %evitic ?E, E= , G şaPentru că cel mai cumplit idol, căruia nu este om care să nu-i aducă 2ert(e, este c3iar trupul nost6Jalateni G, ?-?8 De aceea şi Hristos, vrând să )nsumeze toate păcatele omenirii, ne numeşKneam viclean şi des(rânat& 6.atei ?F, /8

9din cartea MÎn căutarea aproapelui pierdut

Hristos a 1nviat<

P+rintele Ion "r%iuleanu , Predi%+ la Învierea Domnului

Hristos a 1nviat<

*ceste cuvinte, acest +ând, acest adevăr ne stăpânesc astăzi cu+etul, 2udecata, vora, simţirea

toată purtarea noastră Cu toţii avem su(letul străătut de (iorul unei ucurii nespuse * unmulţumiri su(leteşti nemăsurate, că $ 7aştile sfinţite astăzi nouă s$au arătat, 7aştile care adeschis nouă uşile raiului! ă prin înviere din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer HristDumnezeu ne$a trecut pe noi & "u(letul nostru priveşte astăzi )n 2urul său şi se umple de lumină, toate cele du3ovniceşti s-au sc3imat (aţă de ziua de ieri= la cu+etul nostru se adau+ă ceva dincolo de pulsul vieţii, mai adânc sau mai de sus, după cum ştim să oprim (irul +ândului şi să trăiucuria Învierii Domnului, a celui ce, iruind păcatul şi (rân+ând oldul morţii $din moarte la viaşi de pe pământ la cer ne$a trecut pe noi &

Cea mai mare sărătoare creştină c3eamă prin vestirea adevărului ce stăruie peste noi# $Hristos1nviat!&

După deniile întristărilor şi ale durerii, cu care am retrăit patimile elui pironit pe cruce şi papoi în mormânt, iată$ne a>unşi în lumina 5ucuriei marelui praznic al învierii Domnulu(ceastă 5ucurie ne este dată de învierea Domnului, căci învierea Domnului este săr5ătoarea cemai sfântă din cursul anului, numită şi MSăr5ătoarea săr5ătorilorK! Pentru Domnul nostru IisHristos este ziua care )ncununează activitatea "a pământească, este rezultatul lucrării des(ăşurate d@l )n lume= este ziua )n care s-a )ntâlnit, după ridicarea "a din morţi, cu *dam şi @va, primii noşpărinţi, cu patriar3ii, cu pro(eţii şi cu toţi drepţii lumii celei vec3i S$a întâlnit cu apostolii, femeile mironosiţe, cu ucenicii şi, în decursul vremurilor, cu toţi creştinii, iar astăzi se întâlneşcu noi, întâmpinându$ne cu dumnezeiasca urare6 $Gu%ura4i,v+!& 6.atei 4,8

oată su(larea se ucură că Hristos a )nviat ca să dăruiască viaţă lumii Căci aşa cum mărturiseSf Ioan /ur+ de Aur# $ (stăzi este pe pământ 5ucurie, astăzi este în cer 5ucurie! (cum saltă 5ucurie în4erii, acum se veselesc arhan4helii, acum heruvimii şi serafimii prăznuiesc împreuncu noi săr5ătoarea de azi & Iată marea ucurie pe care ne-o aduce )nvierea Domnului, cel mai ma



praznic al creştinătăţii "ste praznicul 5ucuriei ne4răite, care uneşte cerul cu pământul întrarmonie divină, resta5ilind firea omenească, apărată de întunericul păcatului şi chemând$o sprăznuiască împreună cu Hristos cel înviat 5ucuria vieţii asupra morţii, 5ucuria luminii asupîntunericului!

7rin învierea Domnului, puterea de neînvins a vieţii păşeşte 5iruitoare prin veacuri şi se revarîn veşnicie! *otul este aici opera harului divin, care izvorăşte din învierea Domnului şi care ne

5ucuria de a fi cu Domnul Iisus, el care ne luminează cărările pe pământ, ne a>ută să nînţele4em rostul vieţii şi să ne îndeplinim datoriile noastre! @ucuria pe care o revarsă în suflharul dumnezeiesc sfinţeşte viaţa noastră şi face să se nască $dra4ostea, pacea, îndelun4ră5darea, facerea de 5ine, credincioşia& 6Jalateni G, 8

• Sf! Înviere este temelia credinţei noastre, pentru că Hristos Domnul este Dumnezeadevărat care se >ertfeşte pentru noi etern, din dra4oste infinită!

•

Învierea Domnului ne dă certitudinea asolută că eistă o veşnicie (ericită, pe care o putecâşti+a (iecare prin trăirea sinceră şi permanentă )n du3ul dra+ostei "ale

• Prin Învierea "a, s-au rupt )ncuietorile cele veşnice, iar puterea iadului s-a s(ărâmat $ Undeeste moartea, 5oldule, unde$ţi este, iadule, 5iruinţa;&, aşa se )ntrea Sf Apostol PavelCorinteni ?G, GG8

• Hristos Domnul a )nviat ca om, şi ne-a arătat că şi noi toţi vom )nvia, )mrăcându-

nestricăcios, ca să-% )ntâmpinăm pe Budecătorul cel Drept la a doua venire

7rin învierea Domnului ne$am suit cu Hristos în raiul cel ceresc, unde ne$am 5ucurat ccetele în4ereşti şi ne$am îm5răcat haina neprihănită a luminii izvorâte din învierea Sa!

Începând cu Sfânta Înviere, a intrat în istoria @isericii harul divin şi cu el a strălucit icoanomului duhovnicesc pe care tre5uie să o realizeze fiecare creştin! *cum se pune temelia Aisericare este )mpărăţia lui Dumnezeu pe pământ

iua învierii este începutul împăcării omului cu Dumnezeu şi a împăcării noastre, unul cu altu@a ne c3eamă la comuniune de viaţă cu Dumnezeu şi la )n(ăţişarea cu Hristos, prin Hristos şi pentHristos, ca să se aşeze pacea şi una )nvoire )ntre oameni iua Învierii ne îndeamnă să vor5ifraţilor, celor ce ne$au 4reşit şi să iertăm toate câte ne$au făcut Iertndu,ne şi 1mp+%ndu,unii %u al4ii3 via4a ni se lumineaz+ şi se umple de toat+ 5u%uria şi valoarea ei3 iar sufletrenaşte şi petre%e numai 1n s+r5+toare, şi cu veselie cântă cu )n+erii din cer# $ (cum toate lumină s$au umplut şi cerul şi pământul şi cele de dedesu5t, pentru ca să prăznuim omorâremorţii, sfărâmarea păcatului şi începutul vieţii veşnice& 6Catavasiile Paştilor8

%a praznicul Învierii Domnului să zicem# Aucuraţi-vă şi vă )nălţaţi cu+etul curat spre Domnul caprin cruce a adus ucurie la toată lumea, ne-a izăvit de )ntristare şi durere, de lacrimi şi moar*oată suflarea să laude pe Domnul, pentru că vedem azi pe adevăratul şi veşnicul nostr8ântuitor, pe /iul lui Dumnezeu şi /iul /ecioarei care, înviind din morţi, a rupt zapispăcatului şi ne$a dezle4at de 5lestemul lui (dam! Hristos astăzi ne învaţă că (devărul şi &uminsunt mai tari decât minciuna şi întunericul! @inele şi Iu5irea înfrân4 răul şi ura, viaţa 5irumoartea şi virtutea stăpâneşte păcatul! Dumnezeu călăuzeşte paşii omului pe drumul 5inelui şi pro4resului, al culturii şi civilizaţiei!

Dar ziua )nvierii Domnului este şi )nceputul apostolatului creştin

%a (el ca (emeilor mironosiţe şi *postolilor, )n+erul Domnului, care a prăvălit piatra de pe mormâ)n dimineaţa )nvierii, ne zice şi nouă# $ 8er4eţi în mi>locul poporului şi vestiţi 5ucuria cea marcă Hristos Domnul a înviat din morţi & şi că azi şi 1n veşni%ie El este 1n Giseri%a Sa3 1n Sf Altar1n Sf 6aine3 unde ne 1ntmpin+ pe to4i "+ El este Domnul nostru %are ne iu5eşte şi ne iart

ne %er%eteaz+3 este %u noi 1n ori%e 1mpreurareQ ne d+ puteri %nd ne sim4im sla5i şi f+autor3 ne o%roteşte şi ne aut+ şi atun%i %nd am uitat de rug+%iune3 de porun%ile ui şi dtoate faptele 5une

De aceea zic )mpreună cu Sf Apostol Pavel# $ 7entru aceasta, îmi plec 4enunchii înaintea tatălDomnului nostru Iisus Hristos, care întrece şi depăşeşte orice cunoştinţă& 6@(eseni 7, ?/-?8

Cu aceste inevestiri de ucurie, )n această s(ântă zi, vă )mrăţişez cu dra+oste (răţească pe topărinţi şi copii, tineri şi vârstnici, mari şi mici şi Hristos cel )nviat să vă inecuvânteze pe to

)mpreună cu cei dra+i, cu o viaţă plăcută %ui, aducându-vă pace, sănătate, linişte, spor, dra+osteună )nţele+ere pentru toţi

Hristos a 1nviat<



P+rintele Iosif 6rifa "uvnt la Învierea Domnului ; 1nv+4+tur+ despre 1nviere s%ris+ su5puterea unui vis adus de la Ierusalim

În toamna anului ?G, am (ost )n pelerina2 la Ierusalim *2uns )n s(ânta Cetate, am avut cea mmare ucurie şi (ericire din viaţa mea pământească= am sărutat cu lacrimi (ierinţi locul unDomnul "-a )n+ropat pentru păcatele mele şi a )nviat pentru viaţa mea şi mântuirea mea .-aru+at şi am plâns )n acest loc cu un (ior şi cu o simţire pe care nu le-am mai avut )n viaţa mea

@ra ziua primă a sosirii noastre "eara am adormit cu su(letul copleşit de cele ce văzusem simţisem )n Aiserica "( .ormânt *tunci noaptea avusei un vis măreţ6i se părea că sunt în clipele când "osif cu :icodim şi mironosiţele femei Îl petreceau pe Domnul mormânt. ;oţi plân!eau cu lacrimi amare, dar plânsul acesta era un fel de plâns ce întrecea toaplânsurile pământului. Acolo, în urma convoiului, mă vedeam şi eu cu plânsul şi lacrimile me/lân!eam şi eu, dar într-un fel ce întrece toate simţirile şi lacrimile mele de azi. 6i se părea că vădistruse toate năde=dile mântuirii mele. 6ă vedeam şi mă simţeam nespus de părăsit şi nenoroc

%, noapte de cumplită deznăde=de parcă se lăsa peste sufletul meu. În !ândul meu parcă vedeadestrămându-se şi %astea Domnului rămasă fără *onducător. Apăsat de această deznăde=dstri!am şi eu# Doamne Dumnezeule, ai milă de noi, nu ne părăsi, căci rămânem sin!uri şi ne irurăutăţileR:e apropiam plân!ând de mormânt. Atunci mironosiţele femei, ridicându-şi mâinile spre cstri!ară cu !las mare#M Scoală-;e, Doamne Dumnezeule, nu ne părăsi@RÎn aceste clipe, faţa Domnului, istovită de suferinţe şi dureri, începu a se învioraR %cii 0ui, plide o nespusă unătate şi dra!oste, se desciseră şi, întinzându-<i mâinile în semn de inecuvântarzise#M :u vă temeţi. "ată, Eu cu voi sunt până la sfârşitul veacurilorRÎn aceste clipe, simţii durerea din suflet scimându-se într-o ucurie nespus de dulce. I!uduiracestei scimări mă trezi din somn şi puse capăt visului.

*m mai dormit trei nopţi )n Ierusalim, dar n-am mai avut nici un vis )n le+ătură cu lucrurimântuirii su(leteşti :-am mai avut nici de atunci )ncoace, cu toate că doream acest lucru *tunci,)nceput, n-am )nţeles deplin acest vis *şteptam altele, mai (rumoase Dar azi )mi dau seama

)nţeles adânc este )n visul acesta @l mă urmăreşte de ani de zile şi, pe zi ce mer+e, )nţelesul lui tmai mare parcă se (ace 5n +las parcă )mi spune mereu# KIosi(e, +ândeşte-te ine asupra visului ceai avut )n Ierusalim$

@u văd )n acest vis un )nţeles mare şi pentru Praznicul Învierii Domnul@ucuria Învierii nu este numai un Hristos are a înviat a treia zi şi S$a înălţat cu slavă la ceunde şade de$a dreapta *atălui, ci este mai ales un Hristos are petrece cu noi! @u simt ucuÎnvierii mai ales )ntr-un Iisus viu, Care petrece cu mine

Cât timp am (ost la şcoală, dascălii mi-au vorit despre un Iisus Hristos Care a trăit pe vremea l*u+ust )mpăratul# a )nvăţat (rumos, a su(erit, a murit şi a )nviat a treia zi şi şade de-a dreapatălui .are (olos su(letesc n-am avut din aceste lecţii *cest Iisus nu era al meu @ra mai mult istoriei= Îl vedeam mai mult )n lumina istoriei

.ai târziu mi s-a spus şi mai multe lucruri despre Iisus Hristos În eolo+ie am )nvăţat pe lartemeinic şi cu ştiinţă despre toată viaţa şi )nvăţăturile lui Iisus Hristos Dar nici din această şcoală am ieşit cu un Hristos al meu "u &$am aflat pe Domnul numai când "l S$a arătat mieM ca să mîncredinţeze că este viu şi petrece cu mine! În iz5eliştile şi furtunile vieţii, Domnul mi S$a arătmereu, şi azi, şi mâine, până în clipa când am aflat că este viu, şi am stri4at6 Domnul meu

Dumnezeul meu<M

Domnul mi "-a arătat mereu şi m-a )ncredinţat mereu despre )nvierea %ui, până )n clipa când a)nţeles că @l estre un Iisus viu Că @l este un .ântuitor al meu Că @l ate la uşa inimii mele vrea să petreacă cu mine@u cred )n Domnul Iisus nu pentru că mi se spune că este aşa şi aşa şi că a (ăcut asta şi asta, pentru că eu )nsumi am a(lat că @l lucrează şi (ace şi azi lucruri minunate )n su(letul şi-n vianoastră

"u cred în Învierea Domnului nu numai pentru dovezile ce ni le aduce Scriptura şi natura, cred pentru că "l Însuşi mi S$a arătatM şi m$a încredinţat că este viu şi lucrează în sufletul meAucuria Paştilor pentru mine nu este numai vestea că a )nviat Domnul Ci este mai ales un Iisus viCare petrece cu mine, voreşte cu mine, "e )n+ri2eşte de mine, mă s(ătuieşte, mă mustră, mă şi acând treuie 5n Iisus Ce are +ri2ă de mine ca de un copil al %ui

Pentru mine, cuvintele Domnului# KIată, @u cu voi sunt$ )mi sunt tot atât de scumpe ca şi KHrist

a )nviat!$ @u cred )ntr-un Iisus nespus de un şi de scump nu pentru că )mi spune @van+3elia acelucru, ci pentru că am +ustat eu )nsumi din dulceaţa şi ucuriile unei vieţi trăite cu Domnul

5ndeva am citit despre un )nvăţat neamţ că a scris o carte )ntrea+ă despre plu+ şi plu+ărie (ără săvăzut )n viaţa lui cândva vreun plu+ şi (ără să (i ieşit cândva a(ară pe 3otar la plu+ Culesese de prcărţi toate amănuntele despre plu+ şi plu+ărie, scrisese tot ce treuie despre plu+, dar el nu cunoştcântecul şi (armecul cel special al plu+ului @l nu cunoştea (iorul cel plăcut ce-l are plu+ul răsăritul soarelui

"unt atâţia şi atâţia creştini care cunosc toată istoria şi viaţa .ântuitorului <tiu tot anume cum "

născut, ce a )nvăţat, cum a murit, dar, vai, ei nu cunosc (iorul deoseit al acestei vieţi, ei nucunosc pe .ântuitorul şi nu trăiesc o viaţă cu @l "unt atâţia şi atâţia )nvăţaţi mari )n ştiinţeteolo+ice @i ştiu )n evreieşte şi +receşte toate "cripturile= ei cunosc toată istoria şi (ilozo("cripturilor, dar, vai, Du3 nu este )n +ura lor şi )n predica lor @i nu pot mişca un su(let pentrDomnul, pentru că nu trăiesc o viaţă cu Domnul, nu sunt dospiţi de du3ul @van+3eliei

@u nu cred numai )ntr-un Iisus Hristos Care şade de-a dreapta atălui, ci cred mai ales )ntr-un Iiscare umlă şi azi pe drumuri, din sat )n sat, din oraş )n oraş, de la su(let la su(let @u cred )ntr-uIisus Care ate la uşa inimilor @u cred )ntr-un Iisus viu, Care ate la uşa inimii tale, dra+ă cititoru

şi cere intrare )n inima ta şi-n viaţa ta @u cred )ntr-un Iisus Care vrea să (ie al tău, vrea să petrea)n casa ta, vrea să vorească cu tine, vrea să-ţi (ie a2utor, s(ătuitor, cârmuitor, stăpân şi .ântuitor@ucuria Învierii tocmai aceasta tre5uie să$ţi fie! Din mormântul Gol4otei, a înviat a treia zi u8ântuitor al tău, are vrea să petreacă cu tine până la sfârşitul vieţii tale!

De ani de zile mă urmăreşte visul ce l-am avut la Ierusalim "u puterea acestui vis am scris aces)nvăţături 'isul ce l-am avut la Ierusalim )mi porunceşte parcă să stri+ )n lume cuvintele DomnuluIată, "u cu voi sunt, până la sfârşitul veacurilor 6.atei 4, 8

Să$& primim pe "l şi să trăim cu "l, căci fără "l nu putem face nimic decât păcate şi răutăţi!

În dimineaţa Învierii, mironosiţele (emei s-au )ntristat (oarte a(lând mormântul +ol 5n )n+er lemân+âiat cu vestea de ucurie că Iisus a )nviat 'estea )n+erului este o veste scumpă, ce străateazi pământul În4erul stă şi azi pe mar4inea mormântului din Ierusalim şi vesteşte tuturor Domnul a înviat, că "l este viu că "l 5ate la uşa inimii noastre şi vrea să petreacă între noi cu noi!

Să$& primim pe Domnul, căci fără primirea &ui, Învierea n$are nici un preţ pentru sufletnostru! "ă-% primim pe @l, căci (ără de @l nu putem (ace nimic decât păcate

Hristos a 1nviat<

P+rintele Iosif 6rifa "uvnt la Învierea Domnului , 7ielul de Paşti3 %4i 1ns+ 1n4eleg 1nsemn+tatea a%estui miel@

În Praznicul "( Învieri e şi mieluţul de Paşti .ielul de Paşti nu lipseşte nici din căsuţa celui mumil creştin Câţi )nsă )nţele+ )nsemnătatea acestui miel0 "unt atât de puţini creştinii care )ţi p

răspunde )n toate corect ce )nseamnă mielul ce-l mâncăm de Paşti 6un creştin )mi spunea că (ă(riptură de miel nu Kalunecă$ vinul8

"unt atât de puţini creştinii care vor putea )ndată răspunde corect ce )nseamnă Kpaştile$ pe care mâncăm la Paşti!

Despre Praznicul Paştilor, creştinii, de re+ulă, ştiu numai atât că a )nviat Domnul, dar )n acepraznic mare şi s(ânt sunt puse toate )nvăţăturile şi tainele mântuirii su(leteşti În el se a(lă şi 2ert.ielului



7raznicul Învierii este şi praznicul 8ielului, praznicul aducerii$aminte că 8ielul lui Dumnezeusuferit pentru păcatele noastre şi prin sân4ele &ui am scăpat din ro5ie la li5ertate şi din moarla viaţă!

Cea mai minunată icoană a .ielului pascal se a(lă la Ieşire, capitolul ?# K -i a zis Domnul căt8oise6 /iecare om să ia un miel de fiecare casă şi să$l >un4hie! -i să ia din sân4ele lui şi

un4ă amândoi stâlpii de la uşă şi pra4ul uşii caselor În noaptea aceea, "u voi trece prin ţa"4iptului şi voi lovi pe toţi întâii născuţi din "4ipt, de la om până la do5itoc -i va fi sân4esemn vouă pe casele în care veţi fi! "u voi vedea sân4ele şi voi trece pe lân4ă voi, aşa că nu vă vnimici nici o ur4ieU$ 6Ieşire ?, ?-?78

După această )nştiinţare a Domnului, a venit peste @+ipt ur+ia cea mare a morţii * urmat noaptcea (ioroasă când moartea umlă din casă )n casă În (iecare casă de e+iptean era moarte= eplân+ere şi tân+uire .uriseră toţi cei )ntâi născuDar israelitenii erau liniştiţi În acea noapte teriilă a morţii, casele lor erau apărate prin sân+emielului Îndărătul uşilor stropite cu sân+ele mielului, aveau o pace dulce şi scumpă Îndărătul uşil

era lumină şi viaţă

.ielul care i-a apărat pe israeliteni de ur+ia morţii este icoana .ântuitorului @ste icoaK 8ielului lui Dumnezeu, el ce spre >un4hiere S$a adus$ 6Isaia G78

Ce icoană minunată a mântuirii este aceasta! Doar nicăieri )n "criptură nu este o icoană mminunată şi mai mult spunătoare decât aceasta Prin ea putem vedea toată taina cea mare şi s(ântământuirii noastre prin sân+ele .ielului, prin 2ert(a cea mare şi s(ântă a Crucii

"ân+ele mielului )i apăra pe israeliteni de saia morţii În+erul se uita numai la uşorii casei şi undvedea sân+ele nu intra cu saia morţii

*ceasta este 2ert(a cea mare şi scumpă a sân+elui, ce ni se dă nouă )n dar *ceasta este 2ert(a cscumpă a scumpului nostru .ântuitor Care ne scapă de moarte şi pieire su(letească Pentru păcate

noastre, saia morţii şi pieirii su(leteşti ar treui să intre prin casele noastre şi prin su(letele noastrdar ne apără sân+ele .ielului

*3, ce scump şi preţios este sân+ele .ielului )n (aţa atălui Ceresc! Prin "ân+ele acesta, atCeresc nu vede păcatele noastre Câţi )nsă ştiu preţui şi (olosi acest dar mare şi s(ânt0

1ratele meu! Să ştii că toate sforţările şi opintelile tale să scapi de patimi şi năravuri rele sunt vor fi zadarnice până nu vei avea pe 8ielu l Kel ce ridică păcatele lumii $ /erice de casa şi sufletul unde se află 8ielul! *colo satana este )n(rânt *colo trăieşte un iruitor Diavolul a (o)n(rânt de(initiv prin Bert(a de pe Crucea Jol+otei şi el poate (i şi azi )n(rânt numai prin Ksân+e.ielului$

În timpul (ioroasei nopţi din @+ipt, )n (iecare casă de e+iptean era un mort 5nde era sân+e de miera viaţă, unde nu era acest sân+e era moarte

*şa e şi azi, scumpul meu cititor "ă ştiţi că oriunde nu-i Bert(a cea s(ântă a .ielului, acolo e moar

su(letească "ă ştiţi că orice casă, orice su(let care n-a a(lat şi n-a primit Bert(a .ielului stă su2udecata morţii

; noapte (ioroasă, o teriilă noapte su(letească s-a (ăcut parcă şi )n zilele noastre ; noapte plină ur+ie şi de prăpăd su(letesc şi de moarte su(letească, pentru că lumea nu-% cunoaşte şi nu-% primepe .ielul lui Dumnezeu 'ai ce puţine sunt casele şi su(letele cu Kuşorii$ stropiţi de sân+e.ielului!

K -i a zis Domnul către 8oise6 &una aceasta va fi pentru voi cea dintâi lunăA ea va fi pentru v

cea dintâi lună a anului U$ 6@od ?, ?-8 ;, ce adânc )nţeles su(letesc este şi )n această )nştiinţaa lui Dumnezeu! "ân+ele mielului a (ost pentru israeliteni un 3otar de viaţă nouă De la stropiruşilor cu sân+ele mielului, Domnul Dumnezeu )ncepe a socoti o lună nouă )n viaţa şi-n istorpoporului "ău impul petrecut lân+ă cuptoarele lui 1araon nu mai avea nici un preţ )naintea lDumnezeu

*şa e şi cu viaţa noastră, scumpul meu cititor =iaţa noastră are preţ numai în lumina 8ielulunumai în lumina răscumpărării noastre prin sân4ele scumpului nostru 8ântuitor! 'iaţa noas)ncepe numai de la această dată impul petrecut cu Kcărămizile$ şi Koalele$ diavolului 1araontimpul petrecut )n răutăţi şi nepăsare de cele su(leteşti O n-are nici un preţ )n oc3ii lui Dumnezeu

un timp pierdut pentru noi pierdut pentru Împărăţia lui Dumnezeu ; Klume nouă$, un Kan nou$viaţă nouă )ncepe )n viaţa noastră numai după primirea .ielului, )ncepe numai după ce ne-astropit Kuşorii$ cu sân+ele .ielului

@ şi ziua )nvierii vieţii noastre celei su(leteşti, dăruite prin moartea şi )nvierea Domnului Însă vlumea e plină de moarte şi prăpăd su(letesc %a ultima pla+ă trimisă asupra e+iptenilor, )n (iecacasă era câte un mort Dar azi, )n atâtea şi atâtea case nu este nici un Kviu$, toţi sunt Kmorţi$ =iaşi lumină sufletească e 7raznicul Învierii< Câţi )nsă )l trăiesc şi )l petrec )n moarte şi )ntuneric

"cumpii mei (raţi ostaşi şi toţi cei ce aveţi Kuşorii$ caselor voastre su(leteşti stropiţi cu sân+e.ielului O a2utaţi şi pe alţii să-şi stropească viaţa cu acest sân+e şi Ksemn$ de viaţă şi mântuire!

Hristos a 1nviat<

6raian Dorz , Hristos a 1nviatF şi S,a ar+tat viu

Dar moartea lui Hristos este )ncă numai o parte a mântuirii noastre @ste numai prima parte a aces"trălucite .ântuiri @ste partea omenească, Preţul pe care )l plătea ;mul-Dumnezeu Iisus Hristo*ceasta )ncă n-ar (i (ost de-a2uns

:umai Învierea lui Hristos a )ntre+it acest Preţ :umai Învierea %ui putea aduce şi +aranmântuirea câşti+ată prin moartea %ui

Prin moartea "a, Hristos a dovedit că este un ;m-Dumnezeu Dar numai prin Învierea %ui @ldovedit că era un Dumnezeu-;m

*st(el, Învierea Domnului a )ntre+it totul

Că Învierea Domnului nostru Iisus Hristos n-a (ost numai o părere, o nălucire, o amă+ire a unodintre ai "ăi, "(ântul Pavel arată cu dovezi de netă+ăduit @l a murit cu adevărat O şi a )nviat adevărat

*st(el, *postolul )nşiră aici cu numele, cu datele, cu locurile şi cu numărul lor pe unii dintre cei ca%-au văzut viu pe .ântuitorul, după ce "-a sculat din morţi%a )nceput, arătarea .ântuitorului apărea ca ceva de necrezut ucenicilor "ăi şi celor mai apropiadintre credincioşii %ui

Dar, după ce, timp de patruzeci de zile, "l li S$a arătat multora în felurite locuri şi împre>urăapariţiile &ui deveniseră o realitate o5işnuită şi fericită pentru cei care$& iu5eau, în aşa măsucă, deşi ei trăiau în prezenţa 8ântuitorului momente supranaturale, cereşti, totuşi nu erau uimîntr$atâta ca să nu le mai poată crede, ca la început!

Ce divine stări aveau ucenicii care Îl vedeau pe Domnul, )n tot timpul prezenţei %ui cu ei!*st(el de trăiri erau mai mult cereşti, decât pământeşti @le treuie să le (i creat totdeauna nişte clica acele de pe aor, când se (ăcuse "c3imarea %ui la (aţă )naintea celor trei ucenici Priveliştaceea, Cuvintele acelea, "imţirile acelea )i (ăcuseră ca pe nişte eţi care nu ştiu ce voresc şi văd

Ci numai după plecarea %ui de la ei, după trecerea acestor clipe când ei )şi reveneau )n (ire ca dinun vis dumnezeiesc, aia atunci )ncepeau ei să-şi pună )n rânduială +ândurile şi simţirile ameţite ucurie, )mătate de dra+oste, orite de strălucirea minunii din care se deşteptau

Hristos Dumnezeul şi .ântuitorul nostru nu "-a )nălţat la Cer )ndată după Învierea %ui, (iindatunci uşor s-ar (i putut pre(ace, )n inimile celor care %-au văzut doar o dată şi doar o clipminunea, )n vis ma alor Săi patruzeci de zile, arătându$li$Se în atâtea locuri şi feluri T vor5incu ei, um5lând cu ei, mâncând cu ei T spre a le a>uta să se o5işnuiască cu 8inunea, să o poacuprinde, să se poată încredinţa de adevărul ei fericit şi etern! -i spre a putea apoi adeveri şi cviaţa şi cu moartea lor, pentru toţi urmaşii şi pentru toate veacurile, că Hristos a înviat!

adevărat a înviat

<i numai după ce această )ncredinţare a a2uns de neclintit )n inimile urmaşilor "ăi, atunci Domnul a )nălţat la Cer, după cum a promis @l )ncă )nainte de Patimile şi .oartea "a, pentru a )mplini *colo ceea ce le-a promis @l celor care-% vor crede şi urma )n curăţie şi ascultare până la moarcând le-a zis# K 8ă duc să vă pre4ătesc un loc apoi 8ă voi întoarce şi vă voi lua cu 8ine, acolo unde sunt "u să fiţi şi voi$ 6Ioan ?/, -78

K 8ă duc să vă trimit un alt 8ân4âietor, pe Duhul (devărului, pe are vi$& voi trimite de la *ată"l va fi cu voi, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v$am spus "u! Dacă n8ă duc, "l T 8ân4âietorul T nu va veni la voi! Dar dacă 8ă duc, vi$& voi trimite$ 6Ioan ?F, E8

<i acum, după ce @l a a2uns la Dreapta .ăririi lui Dumnezeu, S$a făcut pentru toţi cei careascultă urzitorul unei mântuiri veşnice 6@vrei G, G-?8

/erice, în veci şi în veci, de oricine crede, şi trăieşte, şi mărturiseşte acest adevăr al lDumnezeu< În dra4ostea lui Hristos şi în călăuzirea Sfântului Duh!Slav+ veşni%+ ie3 Domnul şi Dumnezeul Dragostei3 "are ne,ai mntuit printr,un att d

minunat Pre4 şi ne,ai f+%ut s+ 1n4elegem a%est att de feri%it Adev+r

6e rug+m3 primeşte toat+ re%unoştin4a şi dragostea sufletelor noastre pentru a%east+ minunaEvanghelie pe %are ne,ai des%operit,o de la 1n%eputul %hem+rii noastre3 pe %are ne,propov+duit,o p+rin4ii noştri3 1n %are ne,au 1nv+4at trimişii 6+i 5ine%uvnta4i şi 1n %are ar+mas prin 1ndrumarea şi %reşterea Duhului 6+u Sfnt3 prin sf+tuirea şi p+rt+şia fra4ilnoştri 1n "uvntul 6+u şi u%rarea 6a

6e rug+m3 aut+,ne3 %a3 printr,o %redin4+ statorni%+ a inimii noastre şi printr,o m+rturisi

frumoas+ a faptelor şi a gurii noastre3 s+ ne dovedim nişte %redin%ioşi şi adev+ra4i fii ai a%estEvanghelii3 vredni%i de mntuirea 6a

Î4i mul4umim din tot sufletul nostru pentru p+rin4ii şi fra4ii noştri duhovni%eşti3 %are ne 1nva1nto%mai %um au fost şi ei 1nv+4a4i Pentru %a şi noi s+ zidim pe a%eeaşi temelie şi s+ primia%eeaşi r+splat+3 %a şi ei

Înt+reşte puterni% 1n noi %redin4a 1n 7oartea şi 1n Învierea 6a3 7ntuitorul şi Dumnezenostru3 Iisus Hristos Pentru %a şi noi s+ ne putem 5u%ura de toat+ mntuirea pe %are ne,adus,o 6u prin ele

A%um şi 1n veşni%ie Amin

9*raian Dorz, 8editaţie la # orinteni cap! #, vers

Hristos a 1nviat<

6raian Dorz , Iisus Hristos tre5uia s+ 1nvie

>ăci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Iisus tre5uia să învie din morţi!O $"oan 4, 3

Iisus Hristos treuia să )nvie din morţi :u se putea să nu )nvie oate "cripturile spuseseră că Iisnu va putea (i ţinut de moarte oţi pro(eţii aşa arătaseră oate (ă+ăduinţele %ui aşa adeveriseră

*devărul pe care )l propovăduise @l aşa cerea

După cum Iisus tre5uia să pătimească pentru ispăşirea păcatelor noastre 6Isaia G7, G8 şi tre5uia moară pentru răscumpărarea vieţilor noastre 6I im , F= it , ?/8, şi tre5uia să fie în4ropapentru ca şi noi să fim socotiţi în4ropaţi împreună cu "l prin 5otezul acestei morţi 6om F, Col , ??8, tot aşa, a )ncă cu atât mai mult, Iisus treuia să şi )nvie, pentru că aia )nvierea lHristos putea da valoare veşnică lucrării "ale, Patimilor "ale, .orţii şi În+ropării "ale

*re5uia să învie pentru ca, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu are &$a înviat din morţi, sînviem şi noi împreună cu "l la o viaţă nouă 6Col , ?8

*st(el prin 5otez noi am fost în4ropaţi, iar prin credinţă am înviat în Hristos 6om F, /-??8 În)n+roparea otezului, apoi )nvierea credinţei

oate "cripturile, toate minunile, toate (ă+ăduinţele Domnului pe care ucenicii ar (i treuit să nu uite, ci să şi le amintească puternic )n clipele acelea, le-ar (i umplut inimile de mân+âiere, năde2de şi de credinţă Dar ei, )n marea lor amărăciune, le-au uitat <i deşi puteau vedea limpeurmele )nvierii, ei nici acum tot nu o puteau pricepe

5nde va (i (ost )n acest timp Preacurata şi Îndurerata .aică a Domnului0recuseră acum peste treizeci şi patru de ani de când Javril, ar3an+3elul slăvit, )i adusese (ericAună-'estire @l )i spusese atunci că "(ântul Care "e va naşte din ea va (i c3emat 1iul Celui PreÎnalt Că va )mpărăţi peste tot Israelul )n veci <i că )mpărăţia %ui nu va avea s(ârşit

Iar mărturia )n+erului minunat se adeverise )ntocmai, )n toate privinţele atunci, apoi, la aceasta mai adău+aseră mărturiile păstorilor, ale ma+ilor şi ale ătrânului "imeon Pe toate aceste

Sfânta 8aică le păstrase în sufletul ei şi se 4ândea mereu la ele 6%c , ?8'ăzuse apoi cum, )n toţi anii următori, )ncredinţările ei şi pro(eţiile altora se adeveriseră prin toacuvintele şi lucrările dumnezeieşti ale 1iului său <i credinţa )n inima ei s-a statornicit de neclintit1iul şi Dumnezeul ei

Dacă )n momentul morţii şi )n+ropării Domnului toţi ucenicii "ăi au putut uita "cripturile şi au putsă +ândească altceva despre lipsa %ui din mormânt, )ncredinţarea .amei %ui, cred că a rămneclintită

rimisul lui Dumnezeu, nu se putea să nu-i (i spus ei adevărul Cuvântul lui Dumnezeu, nu se puts-o mintă

1ă+ăduinţele lui Dumnezeu, nu se putea să nu se )mplinească Încredinţările Du3ului nu puteau să)nşele

De aceea ea a aşteptat )n linişte şi )n tăcere .inunea Învierii %ui Încredinţată că va veni, (ără să tulure sau să se piardă ca ceilalţi

Dacă *vraam putea crede că Dumnezeu poate să )nvie din morţi pe (iul lui *vraam 6@vrei ??, ?atunci cu atât mai mult .aica Domnului treuia să creadă şi mai puternic decât *vraam Dumnezeu va )nvia din morţi pe 1iul lui Dumnezeu De aceea ea n-a aler+at nicăieri

*cum ea era o 1emeie de peste cincizeci de ani, slăită, su(erindă, sin+ură şi )ndurerată Dar, rămasin+ură )n casa noului ei (iu Ioan, ea a aşteptat plină de pace şi )ncredere ucuria ei# Învierea 1iulei Iisus, Care nu se putea să nu vină De aceea, pe ea n-o vedem )ntre primii aler+ători, cum ar (i (odacă s-ar (i )ndoit şi ea ca ei

Ce strâmtă este uneori inima omenească# nu pot )ncăpea )n ea două lucruri mari )n acelaşi timp :

pot )ncăpea )n acelaşi timp o mare durere şi o mare ucurDe aceea ucenicii Domnului, a căror inimă era )ncă stăpânită puternic de marea durere a morDomnului Iisus, nu puteau primi marea ucurie a Învierii %ui "tăpâniţi )n totul numai de +ândune+re, ei vedeau totul numai )n ne+ru 5itaseră şi )n+ropaseră toată ucuria şi năde2dea lor O (ărămai vedea nici o lumină, nici o ucurie Ce +reu ţinem noi pasul cu Dumnezeu!

6ai totdeauna suntem depăşiţi de timp şi de evenimente şi totdeauna ne trezim cu întârziere. *mult ne copleşeşte !reutatea momentului prezent, dar mai ales al celui imediat trecut@

<tim (iecare din noi cât de cu neputinţă pare să mai poţi +ândi la vreo ucurie când eşti roit de

mare durere "ă mai poţi nădă2dui la o izăvire când eşti apăsat de tot "ă mai )ntrevezi ceva pentmâine când pare că totul a murit cu astăzi "au cu ieri

Dar, o, su(lete al meu, dacă ai primit cândva cu ucurie şi ai crezut 'estea cea ună a Harului lDumnezeu, dacă "-a născut )n tine Hristos şi dacă tu te-ai născut din nou )n @l, dacă ai trăit, ai văzşi ai simţit ieri şi azi nenumăratele dovezi ale Dumnezeirii lui Hristos, de ce nu poţi crede0 De ce nmai poţi crede0 :u te )ndoi, nu te )ndoi deloc, su(letul meu, nu te )ndoi nici de mâine

Hristos tre5uie să învie! 1u se poate să nu învie<

(devărul tre5uie să învin4ă! 1u se poate să nu învin4ă!

&ucrarea lui Dumnezeu tre5uie să propăşească! 1u se poate să nu propăşească dacă "l a spacest lucru!

:ăde2dile tale s(inte treuie să se realizeze :u se poate alt(el, căci Dumnezeu a (ăcut (ă+ăduinasta

"lava Împărăţiei "ale treuie să vină reuie *şteapt-o numai cu rădare şi cu )ncredere, (ără a nelinişti de zvonuri şi de urzeli viclene

ămâi )ntemeiat pe ce ai auzit de la )nceput şi nu-ţi pierde capul când )i vezi pe unii şi pe alaler+ând tuluraţi

1ă+ăduinţa se va )mplini si+ur= oricât va (i O prin voia lui Dumnezeu O să )ntârzie, tu aşteapt-6Ha , 78 @a va veni ne+reşit, dar la vremea ei

6ărire Învierii ;ale, Doamne "isuse, mărire ie@ ;oată nesfârşita mulţime a răscumpăraţilor Uertf;ale, a spălaţilor Sân!elui ;ău şi a otezaţilor în!ropării ;ale, preamărim şi preamăridumnezeiasca ;a Înviere prin care am fost înfiaţi şi împărtăşiţi de viaţa ;a veşnică. 2ericim pe cce au crezut neclintiţi. Din tot sufletul credem şi ;e preamărim, aruncând la picioarele ;acununile laudelor şi ale recunoştinţei noastre, nemaiclătinaţi în încredinţarea aceasta niciodatSlavă veşnică ie@ Amin.

9*raian Dorz, Hristos T 8ântuitorul nostr

Hristos a 1nviat<



6raian Dorz , "+m+şu4a %ea de Paşti

"ărătorile Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Paştile, sunt zilele cele mai pline de ucurie dtoţi anii şi din toată viaţa omului

De aceste sărători, omul se ucură )n orice vârstă a vieţii sale Dar cele mai (ericite ucurii cred le au copiii

Inima curată a copiilor trăieşte cu toată puterea ei dumnezeiasca 5ucurie a luminatelor săr5ătoale Învierii!

Dintre toate ucuriile pe care le-au adus şi )n copilăria mea aceste sărători, cele mai scumpe )merau# cămăşuţa cea nouă şi ouăle cele roşii

Cămăşuţa cea de Paşti era ceva atât de curat şi de (rumos, că nu era altă comoară mai dra+ă pe lumla care să ţii atât de mult .ama lucra la ea atât de (ericită, de aceea era aşa de (rumoasă! Însă eu am )nvăţat s-o păstrez curată decât cu preţul unei )ntâmplări care mi-a stors multe lacrimi

Iată cum s-a )ntâmplat#7oate că aveam cam cinci anişori când, la nişte 7aşti, credeam că eu am cea mai frumoacămăşuţă de 7aşti dintre toţi copiii!Sâm5ătă seara, mama a pus$o pe masă, lân4ă pătuţul meu, ca, dis de dimineaţă, când se vor auclopotele de Înviere, s$o îm5rac şi să mer4 la 5isericDimineaţa m$am trezit sărutat de mama, spunându$mi6

T Hristos a înviat< Scoală, s$aud clopotele(m îm5răcat cămăşuţa şi co>ocelul cel nou (m primit două ouă roşii şi nu mai aveam ră5das$aştept să mer4 o dată cu mama la 5iserică!T 8amă, eu mă duc _nainte!T 1u te duce sin4ur, că ai să cazi prin @altă şi$ţi murdăreşti cămăşuţa! u ce te mai duci apoi 5iserică;Dar eu nu mă temeam deloc! 7lin de 5ucurie, am ieşit să$i a>un4 pe ceilalţi copii, >ucând sărind!(m mers până am trecut Deluţul eilalţi copii mai mari fu4iseră înainte!ând am a>uns prin @altă T cum mer4eam fără 4ri>ă T, deodată s$a întâmplat cum se temu

mama6 nu ştiu cum m$am pomenit pe$o dun4ă, căzut în noroi!(m crezut că tot cerul s$a pră5uşit peste mine! 1u ştiu cine m$a ridicat de >o1u ştiu cine râdea aşa de tare 1u am mai putut nici vedea pe nimeni!(m privit pata cea mare de noroi de pe cămăşuţa mea cea de 7aşti! 8i$am privit mâinile pline dtină şi am început să plân4, de părea că sare inima din minCuăle mele cele roşii şi împistrite frumos erau sparte amândouăe să mai caut eu aşa la 5iserică;8i$am adunat cămăşuţa, să$mi acopăr pata cea nea4ră şi am luat$o înapoi, plân4ând ca de cmai mare nenorocire!

(m întâlnit$o pe mama, care mi$a mai dat şi o palmă 5ună şi m$a dus de urechi până acasă, csă$mi schim5e cămăşuţa!

Paştile acelea mi-au rămas cele mai amărâte sărători din viaţa mea Dar am )nvăţat atunci cât multă +ri2ă treuie să ai de un lucru curat

.ai târziu am )nţeles că )mrăcămintea cea nouă )nc3ipuia curăţia su(letului meu, spălarea mea pr"ân+ele Domnului Iisus Hristos, )n naşterea din nou *m )nţeles că treuia să mă păstrez curat cuam ieşit din aia otezului, dar eu am căzut şi mi-am )ntinat curăţia nepri3ănirii Însă prin "ân+eDomnului Iisus iarăşi am (ost curăţit de păcatul meu

Dar se cere ne)ncetat o mare +ri2ă, să nu cad din nou Căci )n Cetatea Cerească nimeni care are 3aimurdară de păcat nu va putea intra, cum n-am putut să mer+ eu la iserică atunci cu cămăşuţa mecea )ntinată

De atunci am )nvăţat să mă păzesc de orice rău şi să mă ro+ totdeauna cu teamă#7rea5unule Doamne Iisuse, Îţi mulţumesc că mi$ai dăruit prin Sân4ele *ău o atât de frumoacurăţie sufletului meu! *e ro4, a>ută$mă să nu mai cad niciodată în vreun păcat, ca nu cumva smi întinez iarăşi haina cea curată a sufletului meu! i *u Însuţi mă păzeşte până la sfârşit

vieţii mele curat, aşa cum *u doreşti să mă afli la =enirea *a!(min!

De atunci am )nvăţat cu câtă +ri2ă treuie să-mi păzesc su(letul de orice păcat <i să mă roDomnului să mi-l păzească )nainte de a cădea

Slăvit să fie Domnul<

9*raian Dorz, din pe 4enunchii lui Iisus $ 7ovestiri şi poezii pentru mici şi mari copii:

Hristos a 1nviat<

6raian Dorz , "u Domnul spre /olgota

Boişi plân+e vântu-n (runza de măslin cu umra deasăe aşa de tristă-acuma noaptea asta dureroasă!

; povară (ăr-de-mar+ini parcă apasă toate celetrist suspină râul C3edronplâns )nlăcrimat su stele

În +rădină su cupole de măslin şi palmier,)n +enunc3i, cu oc3ii-n lacrimi stă Isus privind la cer#>ată, dacă-i cu putinţă depărtează-mi su(erinţatotuşi nu cum vreau @u (ie, ci precum ai u voinţă>

<i-n sudoarea cea de sân+e ru+ăciunea i se curmă

a3, e +reu păcatul lumii, cu mii de ani )n urmăşi cu mii de ani nainte, marea vina-a omeniriicere-ntrea+ă-acuma preţul mare-al Bert(ei ispăşirii

%acrimi şi sudori de sân+emulte se prelin+ la valecâte nu răscumpară-astazi plânsul su(erinţei "ale!5cenicii dorm sărmanii, %-au uitat pe-nvăţătoruliar prin noapte,cu tâl3arii,vine Iuda vânzătorul

'inerizori de zişi-acei ce-I sti+aseră >;sana>Îl loveau acum cu pumnii la Caia(a şi la *na1arisei, soldaţii, +loata# şi din (aţă şi din spateÎi cer moarte-n +ura mare# >ăsti+neşte-l Pilate!>"oare, arşiţăşi Crucea se implântă-adânc )n umăr -este +reu păcatul lumii, (ărădele+ea (ără număr



e cutremuri# tras de (unii, prin loviri,cu crucea-n spateDumnezeu ridică-osânda omenirii vinovate

.iez de ziJol+ota +eme azi su cea mai +rea povarărăcnet ră+uşit de ură -două cruci se ridicară

cuie,(unii,scări,şi-ntr-una tot mai +rea ciocanul pică -)ntre doi tâl3ari pe culme, altă cruce se ridică

%a picioare ucenicul şi cu mama plân+ de 2ale,undeva, le+at de-o crean+ă, Iuda spânzură la valecerul se imracă-n noaptetotul prinde să se-n(ioare

Pe Jol+ota cu tâl3arii Dumnezeu pe cruce moare

"âmătăşi norii-n (ul+er +em pe vâr(ul Căpăţâniispre mormântul trist se-ndreaptă ar3ireiişi ătrâniişi peceţile pe piatră le aştern cu-n+ri2orarepoate-acuma o să aiă, )n s(ârşit, o sărătoare!

5cenicii-n deznăde2de plân+ cu +reu )ndurerareamai amar că toţi )şi plân+e )ncă Petru lepădarea

%a mormânt de două lături stau de stra2ă păzitoriiprin cetate (ără +ri2ă c3e(uiesc răsti+nitorii(ericindu-se căci iată e-n mormânt >ăsculătorul>%a Caia(a-n veselie şi )n cântec e "oorulInima li-e mulţumită, )mplinită li-e plăcerea- :umai ceva tainic spune# se apropie-nvierea!

@ste noapte )ncăcerul e senin şi plin de stelePetru undeva mai plân+e amărât cu lacrimi +relela mormânt +lumesc soldaţii,luna scapată spre mare,Dar deodată-un (ul+er cade,(lăcări tot văzdu3ul pare,şi-mrăcat )n (oc de soareun ar3an+3el se cooarăzor peceţile-ntr-o parte,

piatra-n altă parte zoară -



ca trăsniţi cad păzitorii tremurând pierduţi de (rică#- cu Iisus Airuitorul viaţă nouă se ridică!

@ mormântul +ol, căci Domnul inviat-a cu mărirene-a sc3imat )ntunecimea pe vecie-n strălucire,*-nviat .ântuitorul pus alăturea cu (uriis-a-mplinit )n clipa asta, taina scriselor "cripturii

1ost-a 2udecat de lume,Cruce +rea I-au dat să poarte,cuie I-au ătut )n palme,omorâtu-%-au cu moarte,pus-au lespede deasupra, pusu-I-au peceţi )n cale, -Însă n-au putut s-oprească slava )nvierii "ale

Câţi nu s-au luptat de-atunceasă-% )n+roape su vreo +lie

şi peceţile să-I pună iar deasupra, pe vecie0

- Însă c3iar de-a (ost pe Cruceşi-apoi pus su piatra rece,c3iar de-au )nceput călăii plini de (ală a petrece,- când ei nici nu +ândeauatuncea au rămas cu toţii de-ocară#de su lespezi ăsti+nitul a-nviat ieşind a(ară

*u (ost mulţi şi (i-vor )ncă cei ce să-% omoare cată,dar )nc3is să-% ţină nimeni n-o să poată niciodată,că nu-i omşi nici putere să-% )n+roape pe vecie@l, Iisus Airuitorul,iruie )n veci şi-nvie

9*raian Dorz, din ântările dintâiK, Si5iu, '33+, p! ''$'), #'0$#'2 şi #)$#



6raian Dorz , :in Paştile

'in Paştile, Iisuse, din nou )nvii şi iară

arăţi la lumea asta de ori şi de oriţic-ai ispăşit păcatul prin Bert(a a amarăşi c-ai adus viaţa la cei nepri3ăniţi

Privind cu oc3i-n lacrimi 1ăptura a măreaţă,ca mii de sori, Iisuse, e văd mai strălucit,că-nvii cu ine-odată "lăvita Dimineaţădin care (ericirea e (ără de s(ârşit

Îţi văd şi-n mine C3ipul scăldat )n (oc de soare,

cu nim de mii de lacrimi de dra+ )ncununatşi strân+ )n zări de su(let slăvita sărătoarea zilei când, Iisuse, şi-n mine-ai )nviat

9i-a (ost săpat mormântul de-atâţia ani şi-n mine,cu-atâtea lespezi +rele (iind acoperit,atâtea stră2i avut-a străinul lân+ă ine,

de-atâta )ntuneric ai (ost pecetluitDar, când sosit-a ceasul slăvit al Învierii,ai rupt şi-ntunecare, şi lespezi, şi peceţişi-ai )nviat, ca-n locul oidei şi dureriis-aduci minunăţia atâtor (rumuseţi@ra-ntr-o primăvară, ca asta de senină,cu cer de sărătoare şi strai de cireşar,când ai adus )n mine tot aiul de lumină,cu toată revărsarea elşu+ului de 3ar

Iar astăzi, când cântarea prin lacrimi mi se cerne,cu su(letul de mână )mi vine ru+a-n "usşi raţul plin de crinii luminii-n drum 9i-aşterneprinos al (ericirii pe care mi-ai adus

<i vin cu mine-odată toţi vişinii din lume,toţii piersicii şi merii, )mpodoiţi cu (lori,s-aştearnă-n calea-9i s(ântă petalele de spume,

podoaa cea mai nouă a *lei "ărătoriÎnvie iar, Iisuse, cu slavă tot mai mare,)n su(letele ale a_-ntre+ului norod,ca-n toamnele c3emării, azi primul raţ de (loares-aducă-n calea-9i s(ântă pe-atât elşu+ de rod



6raian Dorz , În >iua asta plin+

În Ziua asta plinăde slava ÎnvieriiÎţi cântă cu luminătot cerul Primăverii

şi-s toate osanalede slavă şi iuireşi Învierii ale,Iisus, i-aduc mărire

Hristos a Înviat M Hristos a Înviat,răsună-n lun! şi-n lat M şi totu-i minunat,Hristos a Înviat M Hristos a Înviat,Adevărat M adevărat M Hristos a Înviat@

"lăvim şi noi, cu lacrimi,Divina "u(erinţă,care-a plătit prin Patimia 'ieţii AiruinţăO că noi prin lacrimi numa_ne limpezim vederea,ca să-9i privim acuma,Iisuse O Învierea!



Ieri, toţi vărsam la Cruceşiroaiele durerii,azi )nălţăm preadulcecântarea Învierii,u ne-ai desc3is, Iisuse,a Cerurilor cale,.ărire Învierii

şi Airuinţei ale!

:lad /heorghiu , E ziua Învierii

@ ziua Învierii, Hristos a Înviat!<i slava umple-ntre+ul pământ trans(i+urat,<i din mormânt răsună al iruinţei cânt,<i şarpele rămâne pe veci de veci )n(rânt

@ Ziua Învierii şi universul tot"e pleacă să-% slăvească pe Domnul "avaot,Pe Cel ce 'iu "e nalţă peste-ale morţii porţi,%a veşnică viaţă, să-i ducă pe cei morţi

@ Ziua Învierii, tresaltă-al ierii rost,*dam cel :ou <i-asumă ce-*damul vec3i a (ost<i )n potir Îşi cur+e calvarul "ău cel +reu

Pe om să-l (acă-asemeni, ca-ntâi, cu Dumnezeu

@ ziua Învierii şi iadul +eme mutCăci, iată, Cel pe Care )n moarte l-a crezut,Pe veci puterea morţii cu moartea "a zdroind,"e nalţă ca un "oare, din moarte )nviind

@ Ziua Învierii şi morţii nu mai mor,Hristos din morţi se nalţă pe veci iruitor,Căci piatra de pe uşa mormântului căzândPecetea morţii spar+e, viaţă izvorând"culaţi-vă, popoare, Hristos a Înviat!*l morţii old să cadă, de-a pururea călcatJol+ota-nvin+e# viaţă, nu moarte, aducând"pre-acei ce vor urma-o ca şi Hristos rădând



:lad /heorghiu Slav+



"lavă, slavă, azi Hristos din morţi a )nviat!De iuire, universu-ntre+ s-a luminat

:ici )n cer şi nici su soarenu-i altă putere maresă ne-arate cât de tare

ne-a iuit IisusÎnvierea %ui ne-aratădra+ostea nemăsuratăce s-a dat ca lumea toatăsă-aiă parte sus

"lavă, slavă, din mormânt pe veci "-a ridicat.ântuirea pentru cei căzuţi )n +reu păcat

Dă, iuite, la o partepiatra ce te ţine-n moarte,ca lumina să te poartecătre ceruri sus

;rice lanţ, orice zăreleastăzi cad, căci dintre elecurăţind de patimi +rele,a-nviat, Iisus

"lavă, slavă, ce măreaţă e-nvierea %ui!:imeni altu-n lume să ne dea iertare nu-iCât ar (i de nea+ră tina,Bert(a %ui ne dă luminaşi ne iartă-ntrea+ă vina,cât ar (i de +readacă azi cu pocăinţăşi cu lacrimi de căinţă)nălţăm recunoştinţă

pentru Bert(a "a

"lavă, slavă, azi Hristos cu moartea a călcatpeste moarte şi din moarte ne-a răscumpărat'iaţă de s(inţire plinăne-o va da )n cer deplinăCel ce este-n veci %uminăşi din iad ne-a scos

De păcat ne izăveşte,

3aina noastră ne-o-nnoieşte,pentru nuntă ne-o +ăteşteazi )n cer Hristos

:asile 7ilitaru , Hristos a Înviat<

Hristos a Înviat! Ce voră "(ântă!Îţi simţi de lacrimi calde oc3ii uzi<i-n su(let parcă sera(imii-ţi cântăDe câte ori, creştine o auzi

Hristos a Înviat )n (irul ierii,* )nviat Hristos )n *devăr=În poieniţa-n care zurdă cerii,În (lorile de piersic şi de măr

În stupii de alină (ără +reş,În vântul care su(lă mân+âios,



În ramura-n(lorită de cireş

Dar vai, )n su(let ţi-a-nviat Hristos0*i cântărit cu mintea ta, creştine,Cât ine ai (ăcut su cer umlând,e simţi măcar acum pornit spre ine,.ăcar acum te simţi mai un, mai lând0

"imţi tu topită-n su(let vec3ea ură0.ai vrei pieirea celui plin de Har09i-ai pus zăvor pe âr(itoarea-ţi +ură0Iuirea pentru semeni o simţi 2ar0

;, dacă-aceste le+i de-a pururi s(inteÎn aur măcar azi te-au )mrăcat,Cu sera(imii-n su(let imn (ierinte,*i drept să cânţi# Hristos a Înviat!

/eorge "oş5u% "nte%e

@ra )n noaptea Învierii,În+enunc3eatului popor I se cânta le+enda s(ântă* marelui .ântuitor

:epăsător eu stam de-alăturiPrivind modernii cărturari; copiliţă-n+enunc3eată.ă tot privea cu oc3ii mari

'ăzând că sin+ur )n picioare*şa nepăsător rămân,.i-a zis naiv şi cu mustrare#Da ce0 matale eşti pă+ân0

* (ost un (ul+er mititica<i )n +enunc3i eu am căzutCa un (ricos )n (aţa morţii=<i-n clipa asta am crezut!

Alexandru :lahu4+ , Hristos a 1nviat

I<i-au tremurat stăpânii lumii

%a +lasul lândului pro(et<i-un duşman au văzut )n (iulDul+3erului din :azaret!

@l n-a venit să răzvrătească:u vrea pieirea nimănuiDesculţ, pe 2os, colindă lumea<i mulţi 3ulesc )n urma lui<i mulţi cu pietre )l alun+ă

<i râd de el ca de-un smintit#Iisus zâmeşte tuturora*totputernic şi smerit!

@l orilor le dă lumină,<i muţilor le dă cuvânt,Pe cei in(irmi )i )ntăreşte,Pe morţi )i scoală din mormânt

<i tuturor de o potrivă

Împarte darul lui ceresc,<i celor care cred )ntr-)nsul,<i celor ce-l at2ocoresc5rască-l cei (ără de le+e Ce-i pasă lui de ura lor0@l a venit s-aducă pacea<i )n(răţirea tuturor

Din toată lumea asupriţii

În 2urul lui s-au +rămădit

<i-n vi2eliile de patimi%a +lasul lui au amuţit

$1iţi lânzi cu cei ce vă insultă,Iertaţi pe cei ce vă lovesc,Iuiţi pe cei ce-n contra voastrăCu vră2măşie se pornesc &

IICât ine, câtă (ericire,<i câtă dra+oste-ai adus!<i oamenii drept răsplătirePe cruce-ntre tâl3ari te-au pus

*u râs şi te-au scuipat )n (aţăDin spini cunună ţi-au (ăcut,<i )n deşarta lor tru(ie

"tăpâni desupră-ţi s-au crezut

*duceţi piatra cea mai mare.ormântul să-i acoperiţi,C3emaţi sutaşii cei mai a+eri,<i stră2i de noapte rânduiţi

III"-au veselit necredincioşii

C-au pus luminii stăvilar,Dar ea s-a )ntărit )n (oculDurerilor de la Calvar

<i valurile-i neopritePeste pământ se )mpânzesc,Ducând dreptate şi iuire<i pace-n neamul omenesc

'oi toţi ce-aţi plâns )n )ntuneric

<i nimeni nu v-a mân+âiat,Din lun+a voastră-n+enunc3ere"culaţi! Hristos a Înviat!

7aria 7ourza , :eni4i de lua4i lumin+< , BAuzi@ Înviaz+ Hristos< Adi%+ tu3 adi%+ eu3 adi%+ toa%eştia pentru %are plngem<C



Cel care-% caută pe Dumnezeu,cel care-% iueşte pe Dumnezeu,cel care )n Dumnezeu se )ncrede,cel care pe Dumnezeu )l doreşte,să vină să ia lumină!

Din lumina care nu arde,din lumina ne)mpărţită care nu apune,din lumina care a răsărit din pământ,care este dăruită de la Preas(ântul .ormânt!

1raţilor, ce se )ntâmplă0Ieri am trăit )n umră şi )n moarte,ieri iadul era casa noastră,ieri cu toţii ne )ndreptam spre stricăciune,şi astăzi, ce s-a sc3imat0

Cine ne-a unit oare ucăţelele sparte0Cine ne-a zidit iarăşi viaţa din nimic0Cine ne-a scăpat de moarteşi cine ne-a şters lacrimile0

Ieri plân+eam cu disperare#Cum am să e )n+rop,%umină, Care semănai a (i neapusă0

Cum am să e )n+rop, 'iaţă,Care e credeam nemuritoare0Cum am să e )n+rop,Împărate al meu, Dumnezeule, Care semănaia (i ne)mpărăţit0

Cum de ai plecat, cum de ai apus0Cum să trăim0Cum vrei să trăiesc eu acum, trup (ără cap0Ia-mi viaţa pe care mi-ai dat-o

şi ascunde-o iarăşi!

Ieri e )ntream cu disperare#Cine poate oare să e trezească,%eu, care ai adormit0Cine poate să e lumineze,"oare, care e-ai )ntunecat0

Cine poate să e aducă )napoi,

:ăde2de, care e-ai stins0

<i astăzi01raţilor, ce se )ntâmplă0Cine a trans(ormat viaţa )n sărătoare0Cine ne c3eamă să nădă2duim0

Cine vindecă universul0Cum0

Cine astăzi a risipit )ntunericul0Cum0Cine astăzi a trezit din morminte viaţa0

De ce astăzi sărătoreşte )ntrea+a zidire0Că a )nviat Hristos!Înviază Hristos!, adică )nviază totulÎnviază Hristos!, adică )nviază universulÎnviază Hristos! adică )nviază omul

*uzi0Înviază Hristos!*dică tu, adică eu,adică toţi aceştia pentru care plân+em*dică toţi# <i tu, in+ratul, şi eu, indolentul<i tu, care ai postit, şi eu, care nu am postit<i tu, o+atul, şi eu, (oarte săracul<i tu, muncitorul )ncă de la primul ceas din zi,şi eu, care aia am a2uns la cel de-al

unsprezecelea ceasoţi am adormit cu c3ipurile (oarte )ntunecateşi ne-am trezit plini de lumină!Înviază Hristos!*dică şi tu primulşi eu ultimul

ot ce se )ntâmplă *celuia ni se)ntâmplă şi nouă

ot ce slăveşte *cela se slăveşte şi la noiDe alt(el, )nvierea lui Hristosadapă toată (iinţa noastră

*2un+e până acolo unde nu vedem#)n adâncurile eistenţei noastre,şi le luminează şi le )ndulceşte*2un+e )n viaţa noastră de zi cu zişi dă sens la toate cele ce s-au de(ormat

Durerea, sin+urătatea, aandonul,lacrimile noastre, dramele noastre,cimitirele noastre,toate câte ne )ntristează uneori nu au (inal

"unt drumuriDrumuri ale vieţii care duc la un (inal,

adică la 'iaţă!*cum )mpărăţia noastră nu mai are s(ârşit,(iindcă nici )mpărăţia *cestuia nu are s(ârşit*cum nici o placă (unerară nu-l poate opri pe om,(iindcă nici o piatră (unerară nu %-a putut opri pe Hristos!

*ceste cuvinte nu sunt omeneşti,)n+erii ne adeveresc, când )ntreaă#Ce-% căutaţi pe Cel viu )ntre cei morţi0

De ce-% căutaţi pe Cel care trăieşte printre cei care au murit0

:e adeveresc acest lucru )n+erii, când ne descoperă mân+âindu-ne#:u este aici, ci a )nviat!:u este aici!.ormântul este +ol!

*uzi0Hristos nu este aici!

<i dacă Hristos nu este aici,nu sunt nici cei care au plecat de lân+ă noi!

:u este aici Cel pe care-% caut şi plân+:u este aici Cel pe care-% cauţi şi plân+i*uzi0

Pe nedrept udăm leoarcă pământul cu lacrimi:u este aici, ci a )nviat, precum a zis

Hristos, de multe ori, )n viaţa %ui pământeascăi-a spri2init pe cei care plân+eau nemân+âiaţi#.er+i, (iul tău trăieşte!a zis omului de la curtea )mpărătească

1ratele tău va )nvia!@u sunt Învierea şi 'iaţa!Cel ce crede )n .ine nu va muri niciodată,ci va trăi! a zis .artei

:u plân+e! a zis văduvei mame din :ain

:u a murit, ci doarme! a zis lui Iair

Îndrăzniţi, voi )nvia a treia zispre ucuria credincioşilor şi spre viaţa de veci!

Însă nimeni nu a auzit<i dacă auzea, nimeni nu )nţele+ea:imeni )n a(ară de .aica DomnuluiDe aceea, aceasta nu alear+ă la mormântul %ui,precum au (ăcut mironosiţele,precum au (ăcut Petru şi Ioan.aica Domnului ştie că mormântul este +ol<tie că Hristos, prin Învierea %ui,a dat la o parte toate mormintele<tie ca 1iul ei a )nviat

şi nu mai este mort )n mormânt!

*ceste cuvinte nu sunt omeneşti,(ără un temei şi spuse la )ntâmplareC3iar Domnul ne adevereştecă se apleacă cu a(ecţiune şi su(lă viaţăpeste oasele uscate şi +oale!

C3iar Domnul ne adevereşte,adresându-se celor morţi#K*scultaţi-.ă, oase +oale!*scultaţi-.ă!Iată, @u voi desc3ide mormintele voastreşi am să vă scot de acolo<i am să su(lu peste voi su(lare de viaţă,şi am să vă dau iarăşi vene şi piele,şi am să vă dau du3ul .eu vouăşi pentru totdeauna o să trăiţi!&

Iuirea nemăr+inită a lui Dumnezeu,care după viaţă dăruieşte iarăşi viaţă!.ai (rumoasă şi mai desăvârşită decât cea dintâi,şi de veci!Dăruieşte iarăşi trupuri!.ai (rumoase şi mai desăvârşite şi de veci!*cestea sunt trupuri, dar nu sunt!Care nu vor (lămânzi, care nu vor su(eri şi care nu vor )mătrânirupuri la (el cu al lui Hristos care vor trece prin uşile )ncuiate!



Iuirea nemăr+inită a lui Dumnezeu,care ne-a (ăcut roi, )nsă lieri!Care ne-a (ăcut muritori, )nsă nemuritori!Care ne-a dat posiilitateasă nu lăsăm după noi oase uscate,materie moartă, ci s(inte moaşte!'indecătoare şi (rumos mirositoare!

KÎnviază Hristos!&,stri+ă craniile s(inţilor care prive+3ează pentru lumeKÎnviază Hristos!&,stri+ă cinstitelor lor mădulare(ăcătoare de minuni,şi )nainte şi după moartea lor

KÎnviază Hristos!&,

mai stri+ă şi oiectele lor personale,care deseori miros (rumos şi sunt(ăcătoare de minuni

1iindcă, spune "(ântul Ioan Jură de *ur,puterea vindecătoaremer+e de la su(let spre trupuri,şi de la trupuri spre 3aine,şi dinspre 3aine spre )ncălţări,

şi dinspre )ncălţări mer+e spre umră!"ă cădem )n (aţa moaştelor!"ă )mrăţişăm raclele,să )mrăţişăm pe s(inţi,să intrăm su umra acestora,aşa cum au intrat olnaviisu umra vindecătoare a *postolului Petru"(inţii sunt temelii ale )nvierii!

"(ântul 'asile cel mare ne spune căacolo sălăşluieşte Harul"(inţii sunt clopote,toacă şi sonerii care sună,care cântă melodios de )nviere#.oartea nu mai este, nu mai eistă!

1elul )n care aceştia au trăit,(elul )n care au murit,

(elul )n care aceştia vin, atunci când

)i c3emăm )n a2utor,aduce cel mai mân+âietor mesa2 pe care ?-aprimit vreodată lumea#Hristos a )nviat!

Iar ortodocşii de pretutindeni,ruşii, sârii, +recii, românii,

creştinii care stau ascunşi )mprăştiaţi peste totpământul răspund#*devărat a )nviat!

<i )şi )nalţă (ăcliile lor ca să primeascălumina s(ântă!%umina Preas(ântă de la Preas(ântul .ormântunde )n (iecare aneste dăruită ortodocşilor

De aceea, Învierea este sărătoarea )mpărăteascăa ortodocşilor!De aceea, ortodocşii sărătoresc )mpreună,sărătoresc strălucitor,nădă2duiesc,se ucură de ucuria celor nemuritori,care nu este din lumea aceasta

*şa cum se ucurau mucenicii atunci când erau

conduşi la moarteCa nişte nemuritori!Cu convin+erea adâncăcă mer+eau să trăiascăşi nu să moară!De aceea, "(ântul "era(im de "arov )ntâmpinalumea )ntotdeauna cu acelaşi salut#KHristos a )nviat, ucuria mea!&De aceea, a cerut să scrie pe mormântul lui#Când am să mor, să veniţi la mormântul meu,

şi pe cât de des, pe atât de ine"ă-mi voriţi aşa cum (ăceaţi când eram viuşi am să vă ascult"ă vă deşertaţi amarul la mine,iar eu am să-l iau1iindcă trăiesc şi am să trăiesc )ntotdeauna!

KPărinte, ce o să (acem, când o să mori0&,iar părintele Por(irie răspundea#

@u am să (iu aici iarăşi



şi am să vă aud, mult mai ine ca acum,)nsă voi o să stri+aţi la mine0

'ă convine să plec, zicea părintele Paisie*cum vă ro+ şi eu, cum mă ru+aţi şi voi"u(ăr, să (iu auzitPoate "ăptămâna luminată să (ie strălucitoare,

când toată lumea mănâncă, iar eu (ac metanii0)nsă, atunci voi vori simplu,am să duc mai departe tot ceea ce-mi spuneţi,iar eu am să vindec durerile voastre

*stăzi se )mplinesc de ani de la adormireaacestora, de ani după'eacuri dupăPoate cineva să spună că părintele Por(irieeste mort,

părintele Paisie, "(ântul "era(im,"(ântul :icolae, "(ânta Parasc3evi0.ii de s(inţi, care trăiesc şi vor trăi )ntotdeauna0

Poate să spună cineva că "(ânta .arina estemoartă,când ea s-a prezentat doctorilor#

K.arina (rom *ndros&,

şi a luat parte la operaţia c3irur+icalăa micuţului *ndrea, )n *merica0

Poate să spună cineva că "(ântul :ectarie este mort,când românii căutau să +ăsească cine era preotul care a stat o săptămână )n satul lor, otezând pe tcei neotezaţi şi apoi a dispărut )n tăcere,şi au văzut uimiţi cum se semnează )n cartea isericii# :ectarie al Pentapolelui0

Poate să spună cineva că a muritcălăreţul de ar+int, "(ântul J3eor+3e,

)n (aţa căruia +recii şi turciistăteau nemişcaţi, ca să treacă acesta0

Poate să spună cineva că este moartă.aica Domnului0Poate să spună cineva că *ceasta a murit,Când turcălăii o numesc.ama .aria0.ormântul ei +ol, minunile ei,

icoanele care izvorăsc mir,

iconostasele ei care miros (rumos,pietrele preţioase care o )mpodoesc pe *ceasta,toate mărturisesc că eistă Înviere!oate stri+ă# *devărat a )nviat Hristos!

*cum milă izvorăşte de pretutindeniDe pretutindeni răsare iertarea

1iindcă )nvierea şi iertarea mer+ )mpreună:u poate eista una (ără cealaltă:u se poate să cred )n Înviereşi să nu-ţi iert toate câte cele!

:u se poate să crezi )n Înviereşi să nu-mi ierţi toate +reşelile (ăcuteCel care nu iartă nu iueşteIar acesta care nu iueştenu (ace parte dintre cei vii

@ste de2a mort!

* murit de2a moartea cea nesc3imată,moartea cea (ără scăpare<i nu (irea noastră este responsailăde acest lucru,(iindcă (irea noastră este nemuritoareesponsailă este voinţa noastră,ale+erea noastră de a ne separa de (ratele nostru,

adică de a ne separa de Dumnezeu1raţilor, când zicem K*devărat a )nviat&,ale+em un mod de viaţă*le+em să nu coorâm de pe cruce,c3iar dacă putem să (acem acest lucru*le+em să iertămpe cei care şi-au ătut 2oc de noi,pe cei care )n loc de apă ne-au dat oţet*le+em să ne ru+ăm din adâncul inimii

pentru cei care ne-au mâ3nit până la moarte

1raţii mei, când zicem K*devărat a )nviat&,Îl ale+em pe Hristos!"ă ne )n+ropăm şi să ne slăvim )mpreună cu @lDupă noi, )n loc de altă avere,să lăsăm s(inte moaşte!Iar numele nostru să (ie scris pentru totdeauna)n dipticele celor vii!

Înviază Hristos,

K'iaţa tuturor&!

.ormintele sunt +oale!5niversul este plin de Dumnezeu!De mila %ui este plin pământul!*cum mii de clopoţei,mii de toci,

mii de +uri,mii de păsări,mii de (ăclii aprinsestri+ă cel mai mân+âietor adevăr#

Dumnezeu este iuire!Iar iuireaO auzi0 O nu este cu putinţăsă nu ierte!

IuireaO auzi0 O nu este cu putinţăsă nu ierte!

Înviază Hristos!.ii de oameni,vii şi adormiţi,

s(inţi şi păcătoşi,nedrepţi şi nedreptăţiţi,plân+ând, pocăindu-se sau (iind miluiţiO auzi0 O plân+ de ucurie

Iuirea nu poate,nu este )n puteresă nu )nvieze!

K ;ase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului!*şa +răieşte Domnul Dumnezeu oaselor acestora#Iată, @u voi desc3ide mormintele voastre<i voi pune )n voi Du3ul .eu'oi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi'ă voi acoperi cu piele,voi (ace să intre )n voi du3 şi veţi )nvia<i veţi trăi!&

6Iezec3iel 7E, ?-?/8



bbb

*şteptăm un .ântuitor#pe )mpăratul Hristos!Până se vor usca toate lacrimiledin oc3ii noştri,

şi moartea nu va veni iarăşi,nici doliu,nici durere,nici noapte!

9în6 8aria 8ourza, MÎn loc de ofrandă! Un neînsemnat dar oferit sin4urătăţii omulcontemporanK, "ditura @unavestire, '3#':

7aria 7ourza , :ino3 Doamne Iisuse< , B9u te teme< Eu sunt Dumnezeul t+u şi te 4in de mşi te 1nt+res%FC

Pe .ântuitor Îl mărturisim,pe Împăratul Hristos,pe cel Înviat din morţi,pe Pâinea vieţii,pe "tru+urele cel adevărat,pe *pa vieţii,pe %umina, pe Calea,

pe 'iaţa şi Învierea!

Pe .ântuitorul Îl aşteptăm,pe Hristos Împăratul,pe "teaua cea strălucitoare, cea de dimineaţă,pe Primul şi pe 5ltimul,pe Cel ce are c3eile morţii şi ale iaduluial cărui cap este ca neaua,

iar oc3ii *cestuia este +lasul apelor,şi c3ipul *cestuia este ca soarele!

.ântuitorului ne )nc3inăm, Împăratului Hristos!Cel care a zidit universul, Cel care Ka s(inţit apele&,Cel care presc3imă pâinea şi vinul,Cel care este milostiv (aţă de mulţimi,Cel care-i vindecă pe cei care su(eră rău

Iisus Hristos!

Ieri şi astăzi,Cel ce este )n veci

Iisus Hristos!Cel care ne acoperă pe noi,şi ne ocroteşte pe noişi ne miluieşte pe noi!

<i acum,aceasta zice Domnul Dumnezeul nostru#:u-ţi (ie (rică!@u sunt cu tineDacă treci prin apă,@u sunt cu tine,iar râurile nu-ţi vor )nc3ide calea<i dacă treci prin (oc,nu vei arde

<i acum, aceasta zice Domnul#@u mer+ )n (aţa ta,iar piatra se va despica )n două,şi va izvor) apă,şi va ea poporul .eu,

că @u sunt Domnul Dumnezeul tău!

"oarele şi luna,răcoarea,(ul+erele şi norii,du3urile şi su(letele drepţilor inecuvântaţi-% pe Domnul,că şi-a )ntins dreapta %ui spre mine,zicând#:u te teme!Dacă este râu cel care-ţi opreşte calea,nu te teme!

)n numele %uiva seca

Dacă este toia+,va răsăriDacă este pustiu,va )n(lori ca crinul

:u te teme!

Dacă ţi-ai lăsat casa sau părinţii sau (raţii,



pentru @I,dacă ţi-ai )nc3inat anii,averea ta,dacă ţi-ai pierdut dreptul,dacă ţi-ai pierdut tot ce ai avut mai de preţ,pentru )mpărăţia lui Dumnezeu,nu te teme!

'ei primi )nsutitDacă eşti )ndurerat (oarte,nu te teme!:iciodată nu am văzut vreun drept care să (iepărăsit

Dacă stri+ătul lumii şi râsetele te )n+rozesc,dacă te simţi sin+ur )n mi2locul lupilor,

)ndrăzneşte, căci @u am iruit lumea!

Dacă a râs de tine păcatulşi te are )n mre2ele lui,nu te teme!:u am venit săi c3em pe cei drepţi la pocăinţă,ci pe cei păcătoşi

Dacă ai crezut )n Împărăţia lui Dumnezeu,

care vine,astăzi cu .ine vei (i )n ai!:u te teme! @u sunt Dumnezeul tăuşi te ţin de mânăşi te )ntăresc

1ericiţi cei ce păzesc poruncile lui Hristos1ericiţi cei pri+oniţi)ntotdeauna pentru dreptate1ericiţi cei ocărâţi

)ntotdeauna pentru Domnul1ericiţi cei vii )n Domnul,cei morţi )n Domnul,căci lucrările lor mer+ cu aceştia!

Îl aşteptăm pe .ântuitorul,pe Împăratul Hristos!Dacă lacrima nu se va şter+e din oc3ii noştri,nici moartea nu va veni,

nici doliul,

nici durerea,nici noaptea<i nu mai avem nevoie de opaiţ şi de luminasoarelui,că Domnul Dumnezeu ne luminează pe noi

.ântuitorului ne )nc3inăm,

Hristos Împăratului,zicând )n pocăinţă#Îţi mulţumim 9ie, Doamne Dumnezeule,*totţiitorule,Cel ce ai zis# K:u vă las pe voi or(ani&Îţi mulţumim 9ie, Doamne Dumnezeule,Cel ce ai zis# K@u voi (i cu voi)n toate zilele vieţii voastre $Îţi mulţumim 9ie,Cel ce eşti

şi Cel ce vei (i )n vecişi Cel ce va să vină,că ai aşternut puterea a cea mareşi ai )mpărăţit!

Pe .ântuitorul Îl aşteptăm!Pe Hristos Împăratul!Pe Cel ce a şezut pe mânz alPe Cel ce a avut numele scris pe veşminte#

Împăratul )mpăraţilor şi Domnul domnilor

Pe .ântuitorul )l aşteptăm!Pe Cel ce mărturiseşte#'in repede*min

Da'in

Doamne Iisuse!

9în6 8aria 8ourza, MÎn loc de ofrandă! Un neînsemnat dar oferit sin4urătăţii omulcontemporanK, "ditura @unavestire, '3#':



Pr Sever 9egres%u , Paştele

Doamne)n numele oului de +râu

)n+ăduie să putrezescpentru Înviere Doamneplouă )n su(letul meuca )ntr-un oceannu se mai vădţărmurileapa mi se revarsăpeste oc3i, peste uze



peste mâini, peste picioare

Doamne)n numele oului de +râu)n+ăduie să putrezescpentru Înviere

Pr Sever 9egres%u , /olgot+ de Înviere

Ce stare Doamne, ce starede apropiere omul arede miluire şi de poeziece stare caldă ce stare vie

Ce viaţă Doamne, ce viaţă)ndepărtată ca o ceaţăde ine şi de omenire

ce viaţă moartă, ce moarte vie

Ce trecere prin marea oşiespaimă de dulcea+ă durerestru+uri şi moarte ru+iniece Jol+otă de Înviere

Ce lume Doamne de sărmanitrăim )ntr-un tremurător or(elinat(ără a (i părinţi or(ani



ce au pierdut orice păcat

Pr Sever 9egres%u , >iua din mormnt

"tru+urii s-au copt )n vianopţii ce-a trecut)n zori a venit .ariala mormântul s(ânt

a ătut cu lacrima)n soarele recea muşcat din cremeneaverului a trecetimpul măcinat )n partespaţiul renăscut din (loridincolo de moartemai presus de nori

În+erul ce a desc3ismormântul iuiriilumii a trimisvestea mântuiriistru+urii s-au copt )n 2ert(a1iului Preaunăcut vinul a pornit aieveazilei din mormânt



:aleriu /afen%u , Imn al Invierii

'ă c3eamă Domnul slavei la lumină,'ă c3eamă mucenicii-n veşnicii,1orti(icaţi iserica creştinăCu pietre vii zidite-n temelii

"ă crească-n inimile voastre5n om născut din nou armonios,Pe su(letele voastre să se-mplântePecetea Domnului Iisus Hristos

5n clopot tainic miezul nopţii ate<i Iisus cooară pe pământ=Din piepturile noastre-nsân+erate

ăsună Imnul Învierii s(ânt

'eniţi creştini, luaţi luminaCu su(letul smerit, puri(icat='eniţi (lămânzi, +ustaţi din cină,@ nunta 1iului de Împărat

Pr AnthonJ 7 "oniaris , Dumini%a Sfintelor Paşti , 7ul4umim lui Dumnezeu3 %are ne,a davi%toria Sa

Cei care au văzut $Besus C3rist "uperstar& spun că la (inal au rămas cu un +ust amar, deprimacumva, pentru că se )nc3eie cu cruci(icarea Ce poate (i mai deprimant decât o piesă de teatru sau (ilm care se )nc3eie cu cruci(icarea eroului principal0 :u este surprinzător că $Besus C3r

"uperstar& se )nc3eie cu cruci(icarea, din moment ce cei care l-au scris au (ost necredincioşi @i )ncercat să eprime prin această operă rocR (ilozo(ia lor deprimantă despre viaţă, şi anume că ea )nc3eie cu cruci(icarea pentru (iecare dintre noi Poate că aşa s-au comportat *postolii imediat durăsti+nire, dar cu si+uranţă nu după Înviere Cuvântul c3eie pentru primii creştini a (ost 'IC;I*

M8oartea a fost în4hiţită de 5iruinţă! Unde îţi este, moarte, 5iruinţa ta; Unde îţi este, moart5oldul tău; O!!!P Să dăm mulţumire lui Dumnezeu, are ne$a dat 5iruinţa prin Domnul nostrIisus Hristos<K 6?Corinteni ?G,G/-GE8 $ Dar în toate acestea suntem mai mult decât 5iruitori, pr(cela are ne$a iu5it & 6omani 4,7E8 $ (ceasta este 5iruinţa care a 5iruit lumea6 credin

noastră! ine este cel ce 5iruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este /iul lui Dumnezeu6?Ioan G,/-G8 :oul estament este plin de convin+erea că prin Hristos Dumnezeu ne-a dat victor"a= victoria asupra (iecărui duşman= victoria asupra (iecărui rău posiil= victoria asupra la oricemers +reşit )n Creaţia lui Dumnezeu= victoria asupra păcatului, răului şi morţii

Datorită Învierii Domnului Iisus Hristos, adevăratul creştin este mereu optimist! Prolema e atunci când eşti un veşnic optimist, lumea te crede naiv= spune că nu ştii de (apt cum mer+ lucruriAdev+ratul %reştin este ori%e3 dar nu naiv El ştie exa%t %um merg lu%rurile 1n lumea a%eastEl ştie %+ exist+ oameni r+i 1n lume3 %are vor r+z5oiQ el ştie %+ exist+ 5oli fataleQ ştie %+ lumeeste tot mai mult asemenea unei ungle Este 1ns+ optimist deoare%e 1l %unoaşte pe Hristos I

concentrarea lui cade nu pe proleme, ci pe răspunsuri $ În lume necazuri veţi aveaA dar îndrăzni"u am 5iruit lumea& 6Ioan ?F,778 Iisus nu a spus $@u voi irui lumea& ci $@u am iruit lumea& cruce a spus# $"-a s(ârşit& :u a (ost un stri+ăt de )nvins, ci de )nvin+ător# $"copul pentru care avenit s-a s(ârşit_, a (ost )mplinit *m răscumpărat poporul .eu %e-am dat victoria *cum ţine desă o accepte Pentru că nu )i pot (orţa să o primească&

ele5rând Învierea lui Iisus, noi nu cele5răm doar un eveniment istoric, ce s$a întâmplat cândvîn trecutA cele5răm un eveniment care ne influenţează pe fiecare dintre noi, astăzi, acum! DatorÎnvierii lui Hristos, (iecare creştin otezat care şi-a dedicat viaţa lui Iisus poate să spună# $Hrist

trăieşte= de aceea şi eu voi trăi Hristos trăieşte= de aceea şi eu am trecut de la moarte la viaţ

Hristos trăieşte= de aceea şi eu am la dispoziţie aceeaşi putere ce l-a ridicat pe @l din morţi Hristtrăieşte= de aceea şi eu am victoria&

=ictoria asupra

? :i%toria asupra p+%atului Păcatul are puterea de a )nroi, puterea de a ne )n+ropa de vii mormântul vinovăţiei şi disperării Doar Hristos are puterea de a spar+e acest mormânt şi de a n

eliera :i%toria asupra demonilor @van+3eliile )l prezintă adesea pe Iisus alun+ând demoni @l (ace(el şi astăzi, dându-ne victoria asupra demonilor care ne c3inuie, care ne (ac din viaţă un adevăriad# ura, invidia, po(ta trupească, lăcomia, etc $ Dacă este cineva în Hristos, este făptură noucele vechi au trecut, iată toate s$au făcut noi & 6Corinteni G,?E8

7 :i%toria asupra noastr+ Hristos )mi o(eră victoria asupra mea (devăratul răz5oi este mercel interior! (ici tre5uie să învin4em mai întâi pentru ca orice victorie eLterioară să ai5ă vreusens! <i totuşi, mulţi creştini ce mer+ la iserică nu sunt )nvin+ători, ci )nvinşi Învinşi

circumstanţe, )nvinşi de păcat, )nvinşi de pierderi, de durere, de su(erinţă, de părere de rău "ucreştini doar cu numele "unt memrii unei reli+ii, dar )i respin+ puterea :u s-au ridicat niciodadeasupra unei vieţi centrate pe propria persoană= nu au urcat niciodată )nălţimile credinţei şi aan+a2amentului total (aţă de Hristos :u şi-au revendicat victoria lui Hristos# victoria asuppăcatului şi asupra sinelui/ :i%toria asupra mor4ii 'ictoria de(initivă a lui Hristos o(erită nouă este asupra celui mai maşi din urmă duşman# moartea

Un 5olnav de cancer, aflat pe moarte, se între5a de ce prietenilor lui necredincioşi nu părea a

place să vină să îl viziteze, în timp ce prietenii lui creştini veneau tot mai des! Un prieten i$a spcă motivul era poate faptul că creştinismul ştie să facă faţă tuturor acestor lucruri, are un lopentru ele, cunoaşte pacea lui Dumnezeu în mi>locul lor, şi si4uranţa pe care o dă victordefinitivă în Hristos!

În mulţii mei ani de slu2ire preoţească, am o(iciat nu puţine )nmormântări *m (ost alături de mu)n mari dureri şi teriile pierderi personale a celor dra+i În ast(el de momente eistă unele lucruri aduc o oarecare alinare O prezenţa prietenilor, coroanele de (lori, slu2a )nmormântării Dincolo toate acestea sunt )nsă cuvintele preaiuitului nostru Domn Hristos, luate din c3iar inima mesa2ulsău pascal $ "u sunt Învierea şi viaţa!& *ceste cuvinte au un e(ect pe care nu )l poate e+ala nim

@vident că durerea şi pierderea sunt tot acolo Însă cuvintele Domnului Înviat ne dau oarecuputerea de a mer+e mai departe şi asi+urarea că moartea nu are ultimul cuvânt

"( Pavel a(irmă aceasta )ntr-un lima2 ce voreşte (iecărei +eneraţii )n parte# Me vom zice deci acestea; Dacă Dumnezeu e pentru noi, cine este împotriva noastră; "l, are pe Însuşi /iul Sănu &$a cruţat, ci &$a dat morţii, pentru noi toţi, cum nu ne va da, oare, toate împreună cu "ine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu; Dumnezeu este el ce îndrepteazăA ineste el ce osândeşte; Hristos, el ce a murit, şi mai ales el ce a înviat, are şi este dedreapta lui Dumnezeu, are mi>loceşte pentru noi< ine ne va despărţi pe noi de iu5irea l

Hristos; 1ecazul, sau strâmtorarea, sau pri4oana, sau foametea, sau lipsa de îm5răcăminte, sa

prime>dia, sau sa5ia; O!!!P ăci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici în4erii, nistăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălţimea, nici adâncul şi nio altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dra4ostea lui Dumnezeu, cea întru HristIisus, Domnul nostruK 6omani 4,7?-78

Pe vremuri, )n usia, )n Duminica Paştelui, după-amiaza, se ţinea o ceremonie specială )n cimitirdin sat După o slu2ă )n capela cimitirului, preotul )nsoţit de diaconi şi de cor pornea )n procesiun

prin cimitir, cântând $Hristos a )nviat& ;prindu-se )n dreptul (iecărui mormânt, unde se a(la (amicelui plecat din această viaţă, preotul saluta cu $Hristos a )nviat!&, iar rudele răspundeau )ncredere# $*devărat a )nviat!& Ce (rumoasă mărturie a credinţei noastre creştine! "ă mer+i printr-cimitir )n Duminica Paştelui cântând $Hristos a )nviat!&

$ Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură 9a învierii: celor adormiţi! ă de vreme printr$un om a venit moartea, tot printr$un om şi învierea morţilor! ăci, precum în (dam tomor, aşa şi în Hristos toţi vor învia& 6?Corinteni ?G,-78 @ste victoria asupra morţii $ Dacineva va păzi cuvântul 8eu, nu va vedea moartea în veac& 6Ioan 4,G? şi G8 $ -i oricine trăieşşi crede în 8ine nu va muri în veac& 6Ioan ??,F8

1u scăpare ci victorie

Ceea ce )şi doresc astăzi ma2oritatea oamenilor este ceva care să )i scape de realitate De aceea cce lucrează )n industria spectacolelor, cinemato+ra(iei sau muzicii este plătit mai mult decmedicul @l asi+ură o evadare din realitate *cesta este de asemenea motivul pentru care c3eltuiesc atât de mulţi ani pe ăutură ;amenii pun mare preţ pe evadare Pentru aceasta ei sudispuşi să plătească scump otuşi scăparea pe care o oţin este temporară= poate (uncţiona pentun timp scurt, dar )n (inal realitatea ne a2un+e din urmă şi treuie să o )n(runtăm <i aici vine măre

credinţei noastre creştine :u ne o(eră o evadare, ci victorie :e permite nu să (u+im de viaţă, ci săcucerim prin Hristos care a spus# M îndrăzniţi! "u am 5iruit lumeaK!

C victorie derivată

'ictoria despre care am vorit este o victorie derivată * (ost câşti+ată de Hristos :oi participămea prin otez şi credinţă Sf! 7avel ne reaminteşte în Fomani .,+$## că învierea tre5uie să faparte din viaţa fiecărui creştin! În 5otez, spune el, fiecare dintre noi este făcut părtaş eLperienţa Învierii lui Hristos! *şa după cum @l a (ost )n+ropat )n pământ şi a )nviat, şi noi sunte)nmormântaţi )n apele otezului şi )nviem reştinii au primit cu toţii puterea lui Hristos cel învia

pentru a învia din moartea păcatului la o nouă viaţă în "l! De aceea )n Aiserica primară otezera mereu acordat )n (ericita noapte a Paştelui Cum ma2oritatea dintre noi am (ost copii când a(ost otezaţi, Paştele devine pentru noi un timp al re)nnoirii voturilor de la otez# respin+erea satanşi dedicarea pentru Hristos Într-un (el isericile noastre pline de Paşte nea+ă tocmai (aptul pe caar treui să )l celereze .ii de oameni )şi trădează credinţa venind la iserică o dată pe an @i cred cu adevărat )n victoria etraordinară a lui Hristos, la care suntem c3emaţi să luăm parte Daar crede, ar fi aici la 5iserică să o cele5reze şi să fie parte a ei în fiecare duminică, pentru ccreştinii cele5rează Învierea Domnului în fiecare duminică!

@ucuraţi$vă<

Când )n ciuda aşteptărilor +recii i-au ătut pe perşi la ătălia de la .araton, au trimis un soldat +rsă aler+e până la *tena să ducă vestea victoriei cetăţii asediate *cesta a aler+at cât l-au ţinputerile, a comunicat mesa2ul, $Aucuraţi-vă! *m )nvins!&, şi apoi a căzut mort de ooseală <i Iisa )nvins Aucuraţi-vă! *cesta este e(ectul victoriei# ucuria!

G! ! hesterton scria6 MUn creştin care crede cu adevărat ar tre5ui să facă două lucruri6

danseze de 5ucurie şi să lupte pentru victorie!K itualul dansului, pentru a eprima ucuvictoriei lui Hristos, nu este necunoscut litur+iei răsăritene "e re+ăseşte )ncă )n litur+ia etiopiană

; altă epresie a acestei ucurii o reprezintă imnele răsăritene

$Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare,Paştele Domnului, Paştele!

Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer,Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,

Cei ce-I cântăm cântare de iruinţăHristos a )nviat din morţi!

"ă ne curăţim simţirile<i să vedem pe Hristos strălucind,Cu neapropiată lumină a Învierii

<i ucuraţi-vă zicând# $luminaţi să-% auzim&,Cântându-I cântare de iruinţă

Hristos a )nviat din morţi!Cerurile după cuviinţă să se veselească,

<i pământul să se ucure

<i să prăznuiască toată lumeaCea văzută şi cea nevăzută

Că Hristos "-a sculat, veselia cea veşnică&=ince &om5ardi a spus cândva6 M( învin4e nu este importantA este esenţial!K Hristos Înviat neo(erit victoria "a Cât de mult avem nevoie astăzi de această stare de spirit de victorioşi! "arcin

noastre sunt copleşitoare *-ţi pierde )ncrederea )nseamnă a pierde totul ăul câşti+ă de (iecare dacând noi ne pierdem si+uranţa ( fi si4uri în Hristos, pe Hristos, înseamnă începutul victoriei! .mult# este victoria! Dacă nu revendicăm drept a noastră victoria lui Hristos asupra păcatului, asupnoastră şi asupra morţii, ne (urăm sin+uri pălăria, pierzând cea mai mare victorie ce ne este dat săcunoaştem acum şi )n vecii vecilor

9*raducere6 Cana apa

Hristos a 1nviat<



Pr 6ertulian anga , Dumini%a Sfintelor Paşti , În tainele Învierii

1aptul de ne)nlăturat şi tulurător al morţii O rutal sau lând, cum s-ar petrece el O pare dnepătruns, deşi este la (el de vec3i ca şi viaţa )nsăşi eli+ii, ştiinţe şi (ilozo(ii l-au aordat mereu, mai puţină sau cu mai multă competenţă, el )nsă a rămas la (el de insu(icient pătruns de mintomenească, şi astăzi ca şi )n trecut :-am spus $total&, de nepătruns, ci numai $insu(icient&, dar

de multe ori, cu totul eronat .oartea apare ca de nepătruns deoarece ea depăşeşte orice eperien



personală, c3iar şi ima+inaţia Însă eistă o cale mai limpede de a-l aorda misterul şi, până la urmcea mai satis(ăcătoare# e cea propusă de s( apostol Paul )n Cartea către Corinteni "( apostol Pase ia de piept cu taina morţii lui Iisus, pe care o elimină cu totul, punând-o )n relaţie c)nvierea,(ăcând din ea un pra+ spre )nviere Deci, de la Înviere porneşte Paul, ca să eplice moarteDrept care, )ncearcă, mai )ntâi să )nţelea+ă ce a (ost Învierea O desi+ur )nvierea lui Hristos În tetpaulin pe care l-am menţionat, apostolul reia o )ntreare vec3e, pe care )nvierea lui Hristos a readuo )n actualitate

um învie morţii; u ce trup se vor întoarce; Dar )nvierea lui Hristos a (ost cu totul altceva deccea a lui %azăr, a (iicei lui Iair, sau cea a tânărului din :ain * lor a (ost un (el de resuscitare,redeşteptare la viaţă )ntreruptă, dar nu )n vederea nemuririi e)ntoarcerea acestora la viaţă n-a (odecât o reluare a unui (ir de viaţă, pentru o vreme poticnit, şi care a continuat (iresc, ca şi al oricărom, până la moartea (ără )ndoială= căci cum ni s-ar părea un %azăr )mătrânind sute, sau poate mde ani, ca să nu mai moară niciodată0 Pentru o ast(el de credinţă )i mustră Domnul pe %uca Cleopa, )n @maus# 7uţin pricepătorilor, ză5avnici în a crede tot ce au spus profeţii! 1u tre5uHristosul să sufere aceste lucruri ca, după acestea, să intre$n slava Sa; 6%c ?/, G-F8 "e pare şi )nspre noi ar spune# puţin credincioşilor, zăavnici )n a crede că sunteţi )ntru .ine, ca şi când n

aţi şti că mă topesc )n voi

Dar totuşi, cum a fost viaţa lui Iisus, cea după învierea Sa; Ce a (ăcut iruitorul morţii )n cepatruzeci de zile, timp )n care ştim că "-a mai arătat *postolilor, 1emeilor .ironosiţe, Discipolidin @maus şi altora dintre contemporanii "ăi Despre aceste arătări am mai vorit la Paştile pe cale-am prăznuit acum doi ani, tot )n această catedrală

Desi+ur, este di(icil să stailim cronolo+ia (aptelor din timpul celor / de zile Însă, un (apt se cetotuşi reluat, căci el a devenit o do+mă de credinţă În Mrezul (postolilorK, mărturisit

credincioşii anteriori onciliului din 1iceea, se afirma precis că, după Înviere, Domnul Iisusco5orât în Iad, de unde, împreună cu sufletele curăţite de păcat, constituite într$un alai de slavS$a înălţat la cer!

După Conciliul din :iceea, )n unele arii ale Aisericii creştine, s-a socotit că menţionarea acestmântuitoare acţiuni nu ar mai constitui o necesitate, ea nemai(iind contestată şi (iind lesne de-nţeldin tetul ast(el prescurtat Pentru acest motiv, )n unele (ormulare litur+ice orientale, Crezul rosteşte (ără această precizare

Însă, su orice (ormă, a crede că )nvierea lui Hristos a avut e(ecte şi asupra su(letelor din $ceala

lume& )nseamnă a mărturisi că răsti+nirea şi moartea lui Iisus nu au constituit cel mai răsunător eşal vreunui vestitor de crez, ci, dimpotrivă, o iruinţă care trecea de +raniţele timpului şi ale lumcunoscute, o iruinţă care, prin dra+oste şi sacri(iciu, c3ema la (ericire )ntrea+a omenire= căînvierea lui Hristos e 4aranţia învierii noastre!

Iisus e primul şi sin+urul din toată cur+erea istoriei care a străătut )ntre+ tărâmul morţii şi care s)ntors iruitor )n lume Întors la noi, nu ne-a descris această $aventură&, )nsă ne-a spus la ce serveşmoartea= ne-a spus că sensul ei nu este ca să producă teamă, ci doar ca să ne (acă să-nţele+em că eeste modalitatea de a trece spre )nceputul creaţiunii noi, cea (ără de păcat şi (ără de s(ârşit, creaţiu

)nnoită cu preţul Bert(ei lui Hristos, )n care iuirea nu mai este pân+ărită, )n care liertatea nu meste violată, )n care pe Dumnezeu Îl vom vedea la (aţă

*ceastă creaţiune nouă nu este un proiect de viitor ci, dimpotrivă, este o realitate actuală, pe caretrăim şi o-nţele+em după măsura )n care realizăm )ncă de pe pământ comuniunea cu Hristos <tocmai )n conştientizarea acestei mistice realităţi, ca şi comunicarea )n (aţa tuturor a )nvierii lHristos, constă menirea Aisericii ca şi a (iecărui otezat :e-ndeplinim această misiune0 'estim pr

viaţa noastră credinţa )n creaţiunea nouă0 răim comuniunea cu Hristos prin "(ânta @u3aristie0;dinioară creştinii mer+eau )n cântec spre circul )n care vor muri, unde, prin moartea din (idelitaştiau că se-ntâlnesc cu Domnul @i au crezut aceasta, şi o mărturiseau cântând )n moarte

În ce măsură ne asemănăm cu ei, în ce măsură măcar cerem prin ru4ăciune capacitatea de a ntrăi viaţa mereu ca în prezenţa lui Hristos, are, primit în Sfânta "uharistie, să ne conducă, sfârşit, la împlinirea fă4ăduinţelor solemne făcute la @otez6 8ă lepăd de Satana! red în IisuHristos şi mă unesc cu "l şi numai &ui Îi voi slu>i de$acum! (min!

Hristos a 1nviat<

Pr /eorge Dimopoulos , Dumini%a Sfintelor Paşti , Hristos a 1nviat<



Cu inimile şi (eţele strălucind de ucurie, iuiţi (raţi, celerăm din nou şi )n acest an ÎnvierDivină T miracolul miracolelor credinţei noastre, şi cel mai mare eveniment din toată istorÎnvierea este )n acelaşi timp un eveniment istoric şi un miracol etraordinar Ca eveniment, a av

loc )n istorie, atestat de oameni la (el ca alte evenimente istorice Ca miracol, rămâne dincolo timp şi spaţiu, precum şi dincolo de )nţele+erea omului @ste )n mod eplicit un miracol, ineplicadin punct de vedere natural De aceea, Aiserica nu caută să eplice Învierea Domnului= ea doarproclamă cu credinţă *st(el de acte meta(izice ale lui Dumnezeu nu pot (i cercetate ştiinţi(ic către credincios .ai de+raă, ele treuie să (ie venerate cu credinţă

*postolii, ca martori ai )nvierii, s-au prezentat )n (aţa lumii nu pentru a eplica cum a )nviat Hristdin morţi, ci pentru a proclama (aptul că @l a )nviat cu adevărat! Cu această credinţă ei şi-au )nc3evieţile cel mai adesea )n martiriu, $căci noi nu putem să nu vor5im cele ce am văzut şi am auzi61apte /,8

Învierea poate (i demonstrată ca un act istoric= dar ca un miracol de ne)nţeles, nu poate (i eplicaCa eveniment al istoriei, )nvierea lui Iisus Hristos este (undamentul )ntre+ii predicări a Aisericii delun+ul secolelor Aiserica )nsăşi este o mărturie vie pentru autenticitatea )nvierii lui Hristos Cualt(el ar (i putut lua (iinţă Aiserica0 $e era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştrce am privit şi mâinile noastre au pipăit despre uvântul vieţii, T şi =iaţa s$a arătat şi am văzut$şi mărturisim şi vă vestim =iaţa e veci, care era la *atăl şi s$a arătat nouă T ce am văzut şi aauzit, vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi împărtăşire cu noi! Iar împărtăşirea noastră este c*atăl şi cu /iul Său, Iisus Hristos& 6?Ioan ?,?-78

"(ântul Paul pătrunde şi mai pro(und )n mister când scrie# $ -i dacă Hristos n$a înviat, zadarnieste atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră& 6?Corinteni ?G,?/8 *stvedem că )nvierea lui Iisus Hristos este inseparail le+ată de mesa2ul creştin şi de proclamarea sPropovăduirea şi credinţa noastră ar (i )ntr-adevăr +oale dacă nu ar (i )nvierea dătătoare de viaţă.ântuitorului nostru Predicarea *postolilor nu s-a azat pe asme meşteşu+ite, nici pe ideolo+(ilozo(ice, ci pe un (apt istoric indiscutail $ 1oi v$am adus la cunoştinţă puterea Domnulnostru Iisus Hristos şi venirea &ui, nu luându$ne după 5asme meşteşu4ite, ci fiindcă am văzslava &ui cu ochii noştri & 6 Petru ?,?F8

Învierea lui Hristos, ca ceva care s-a )ntâmplat )n limitele timpului şi spaţiului, nu este mărturisidoar de eistenţa Aisericii, ci şi de imensa in(luenţă pe care Aiserica a eercitat-o asupra lumseculare timp de aproape două mii de ani Dacă )nvierea lui Hristos ar putea (i ne+ată, la (el s-putea (ace cu orice alt eveniment istoric indiscutail

*celaşi Iisus $s$a şi înfăţişat pe Sine viu prin multe semne doveditoare& 61apte ?,78= timp patruzeci de zile şi nopţi a vor5it cu (postolii Săi, le$a apărut lor, le$a permis să îl atin4ă,

mâncat cu ei, a um5lat cu ei, i$a învăţat! "i au simţit prezenţa &ui atât de puternic încât inimile ardeau! Cine a mai văzut sau auzit vreodată ca un om mort să eercite atâta in(luenţă asupra celvii= să le dea o asemenea putere şi )nţelepciune= să dea cura2 şi să lumineze oameni atât de simpneeducaţi

Sfântul Ioan Gură de (ur scrie6 MC mare dovadă a învierii lui Hristos este marea putere pe ca"l a manifestat$o după moartea Sa! Învierea Sa i$a convins pe cei vii să îşi părăsească ţara, casprietenii, rudele, soţiile, copiii şi părinţii, şi să nu se prea 4ândească la pericolul pentru propriilor vieţi! *oate acestea sunt realizările nu ale unui om mort care a rămas în mormântul său, ale lui Dumnezeu înviatK!

Învierea lui Hristos ca miracol nu este doar un eveniment istoric, ci ceva ce trăim zi de zi :u do)n timpurile apostolice, ci c3iar şi )n epoca noastră modernă, sunt nenumăraţi acei oameni care pre(erat mai de+raă să moară decât să ne+e )nvierea Domnului lor

Proclamarea din @van+3elie că Domnul a )nviat este o mărturie a credinţei istorice a *postolilor,martirilor, a celor drepţi= motivează toate luptele lor, c3iar şi sân+ele pe care l-au vărsat penttainele credinţei

*postolii au ştiut că Domnul lor a Înviat Din această credinţă şi convin+ere s-a născut măreaproclamare BHristos a 1nviat<C, pe care Aiserica o rosteşte timp de / de zile= şi mărturia celaproape de ani răspunde cu ucurie# BAdev+rat a 1nviat<C

Hristos a 1nviat<

Pr 7ihai 6egzeş , Darurile Învierii8 %redin4a Spiritul Sfnt şi iertarea (partea a I,a )

@van+3elia de astăzi ne in(ormează că Iisus se arată ucenicilor "ăi, c3iar )n ziua )n care a Învi

purtând )n trup $semnele& răsti+nirii, pe care le-a vindecat şi iruit *st(el, El adu%e apostolilor SBpa%eaC3 Biu5irea,iertareaC3 %redin4a şi Bdarul Spiritului SfntC8 haruri %are 1i apropie şunes% pe oameni %u Dumnezeu oate aceste lucruri se petrec )n ziua O pe care a făcutDomnul Să ne 5ucurăm şi să ne veselim, popoareM<

:otăm că Înviatul este mai puternic decât uşile )ncuiate şi poate să alun+e teama apostolile)ntâlnindu-% pe Iisus, apostolii au trecut cu ine peste multe di(icultăţi psi3ice# neliniştea, team

depresia

I! redinţa



În acea zi i-au vestit apostolului oma cele )ntâmplate, dar el n-a crezut oma consideră că penta crede, are nevoie de proe clare, temeinice, solide, palpaile

Cmului nu$i este uşor să creadă, în mi>locul atâtor ispite şi încercări, pe care viaţa i le rezervă!(aţa durerii şi a su(erinţei, mulţi oameni )şi pierd credinţa 6se predau8, însă din schim5area l

*oma, învăţăm că virtutea credinţei nu este un dar primit o sin4ură dată şi în mod definitimereu omul este chemat să$şi reînnoiască credinţa sa în Iisus T mort şi înviat T care cere acelocare$& urmează, să propovăduiască lumii între4i Învierea Sa!

De multe ori simţim cât de mult comportamentul apostolului oma ne este speci(ic, (ie nouă, (altor creştini care trec prin mari )ncercări, iar pentru a crede O asemenea ucenicului amintitpretindem proe, dorim să atin+em cu mâna, pentru a ne convin+e că Iisus )ncă este viu

Comportamentul lui oma ne a2ută să medităm la două aspecte ale credinţei#

? Crice eLperienţă adevărată a credinţei, omul o trăieşte personal, căci nimeni nu poate crede locul său! Prin urmare, credinţa este o ale+ere pe care (iecare )n parte treuie să o (acă )n moconştient, lier şi responsail dar şi o cale plină de )ncercări, care mai apoi treuie să-l determinpe creştin să adere )n mod total la Dumnezeu, până la a-% recunoaşte, asemenea lui oma# O Domn

meu şi Dumnezeul meu@O.

1aptul că oma simte nevoia să-% atin+ă pe Domnul, ne spune că virtutea credinţei nu este alcătudoar din ru+ăciuni şi porunci care treuie respectate, pe aza unei tradiţii, ci este o ale+ere personacare porneşte din su(letul omului $ă de vei mărturisi cu 4ura ta că Iisus este Domnul şi vei credîn inima ta că Dumnezeu &$a înviat pe "l din morţi, te vei mântui & 6m ?, 8 *re5uie înţele4em că reli4ia creştină nu este o simplă filozofie de viaţă, ci izvorăşte dintr$o persoanconcretă 9Iisus:, care odată întâlnită, schim5ă în mod radical viaţa omului, dându$i o plinătape care nimeni altul nu i$o poate da!

oma crede numai după ce a atins trupul )nviat al Domnului Credinţa sa se maturizează, doar dupce $a văzut şi a pus mâna& )n locul rănilor lui Iisus *st(el el trece de la necredinţă la credinţă= de$(alimentul& reprezentat de durerea morţii lui Iisus, la ucuria Învierii Prin urmare şi pentru n

eperienţa durerii poate (i o ocazie unică pentru o )ntâlnire cu Înviatul, care ne va )ntări credinnoastră )n Dumnezeu

În al doilea rând, pericopa de astăzi ne învaţă că tre5uie să mărturisim şi altora credinnoastră! Cum de oma nu crede imediat0 Poate că ceilalţi ucenici nu au ştiut să-i vestească cu

treuie Învierea Domnului :u au (ost destul de epliciţi şi convin+ători Poate i-au povestit do(ără să-i transmită sentimentele de ucurie din inimile lor, adică (ericirea care )i poate molipsi şi palţii care ascultă

Iuiţilor! eli+ia creştină O lipsită de ucurie şi de entuziasm O este +oală şi cu +reu poate să răspândească şi să-i convin+ă şi pe alţii Putem să cunoaştem pe de rost doctrina creştină, dar danu avem ucurie )n inimi nu vom aduce roadă

(devăratul creştin ştie să strălucească înaintea fraţilor săi şi să$i determine pe aceştia, să$& laupe Dumnezeu<

De la oma, putem )nţele+e că a trăi asemenea creştinilor )nviaţi, implică a vedea semnele durerale su(erinţei, ale morţii iruite de +lorioasa Înviere reuie să (im convinşi că )n ciuda tuturprolemelor, suntem destinaţi veşniciei *cest (apt este posiil, pentru că Iisus ne$a eli5erat

moarte şi ne$a făcut fiii lui Dumnezeu şi moştenitori ai Împărăţiei, lăsându$ne darurile iertării ale Spiritului care eli5erează, mântuiesc şi sfinţesc toate limitele noastre!

II! Spiritul Sfânt şi iertarea

Iisus apare după opt zile, arătându-ne că Învierea nu se termină )ntr-o zi @(ectele ei durează pâcând pe pământ, sunt oameni care trăiesc )n stare de (rică, (oame, violenţă şi răzoi Ca să iru(rica de moarte, au nevoie de puterea "piritului, sin+ura capailă să sc3ime minţile şi inimoamenilor

Iisus, ieşind iruitor din mormânt, cu un trup +lorios şi indestructiil, se +răeşte să-i trimită misiune pe apostoli# $ 7recum m$a trimis pe 8ine *atăl, aşa şi "u, vă trimit pe voi $ Începe ast(

timpul Aisericii "piritul le dă apostolilor o putere nemaiauzită# capacitatea de a ierta păcatele. 'străate mări şi zări, deoarece toţi oamenii au nevoie, )n special de iertare şi de )ndurare 'eperimenta multe nea2unsuri, pericole şi persecuţii, numai pentru ca să vestească Învierea tuturoamenilor, dar mereu vor fi întăriţi de pacea pe care Iisus le$a dat$o şi de puterea Spiritului!

.ulţi consideră că nevoia (undamentală a omului este de a avea su(icienţi ani pentru a-şi )mplivisele sau aceea de a (i iuit *proape nimeni nu crede că omul are nevoie să (ie iertat Dataşamentul lui Iisus O descris )n pericopa evan+3elică de astăzi O )nţele+em că iertarea este cdintâi dar pe care .aestrul )l o(eră ucenicilor "ăi, o iertare care )ncepe de pe Cruce# $6at+3 iart+%+ nu ştiu %e fa%<C -i unii dintre profeţi se între5au, dacă va veni cineva să mi>locească pentroameni, iertarea lui Dumnezeu; (ceastă aşteptare a iertării a devenit realitate în Iisus<

@van+3elia de astăzi ne a2ută să )nţele+em (aptul că Iisus nu îi acuză pe ucenici şi nici pe nopentru că ştie că avem nevoie să fim iertaţi # sunt multe păcatele pe care numai noi le cunoaştemnimeni altul Deci (aptul de a putea (i iertaţi este important ;mul care nu simte că %-a 2i+nit Dumnezeu şi prin urmare, nu-şi cere iertare, nu este un om credincios

În Io ?/, ?4-F Iisus le promite u%eni%ilor %+ nu 1i va l+sa singuri Imediat după Înviere, le darul "piritului "(ânt şi )i trimite )n misiune ca să ierte păcatele# să poarte viaţa, acolo unde esmoarte!

De fapt, este Spiritul care face din fiecare creştin, un apostol al păcii şi al mântuirii, chemat împlinească porunca lui Iisus6 $um *atăl m$a trimis pe mine şi "u vă trimit pe voi$ Sunteconştienţi de misiunea noastră de a fi $imitatorii Domnului & 6c(r @( G, 8 în răspândirea păciertării şi învierii;

:umai )n pericopa de astăzi, ucenicii sunt numiţi apostoli $*pstello&, )n lima +reacă )nseam$trimis&= şi nu din )ntâmplare primesc această misiune, numai după Învierea Domnului, căci eveniment poate (i mărturisit numai după ce a (ost eperimentat şi văzut cu proprii oc3i "i ptransmite 5ucuria Învierii, doar după ce au simţit$o în inimile lor, întâlnindu$& pe Domnul învia



*rătându-li-se şi salutându-i pe ucenici, Iisus le dă o misiune :u este asurd că a )ncredinţat lucru atât de important, pe mâna unor oameni care au eperimentat trauma pierderii .aestrului lşi care apoi s-au locat )n *enaclu, de (rică0 Dumnezeu cunoaşte natura umană şi tocmai de acedăruieşte puterea "piritului şi iertarea necondiţionată# $ 7rimiţi Spirit Sfânt, cărora le veţi ierpăcatele, vor fi iertate$ De (apt, Iisus )i invită pe apostoli să răspândească iertarea păcatelor, vestească oamenilor că Dumnezeu i-a iertat şi )i vrea lân+ă @l, cu @l

Iertarea p+%atelor este un dar primit de oameni de la "el Înviat ;amenii %are ştiu s+ iertarat+ %+ au 1nviat 1mpreun+ %u Iisus

:ici unul dintre ei nu se opune unei asemenea propuneri care, le re(ace prietenia cu Iisus Iată cucei tari sunt chemaţi să ierte mereu şi să refacă relaţiile ce păreau definitiv distruse!

III! Feacţia lui Iisus faţă de *oma

:u este )ntâmplător (aptul că la cea dintâi apariţie a lui Iisus, oma lipsea oma, $+eamănul&adică, (ratele nostrum - are multe )n comun cu noi Pentru noi este mai importantă $necredinţa& "

oma, decât credinţa celorlalţi apostoli, deoarece asemenea lui şi noi, de multe ori, eperimentădi(icultatea de a crede, dacă privim numai la $neunia crucii&, la necazurile care se aat peste vianoastră ine dintre noi, în clipele de suferinţă şi de dezamă4ire, nu a trecut prin aceleadificultăţi ca şi *oma;

7rin urmare, reacţia lui *oma este un mare dar pentru noi, a>utându$ne să ne întâlnim cslă5iciunile noastre umane, cu necredinţa noastră, chiar şi atunci când suntem vizitaţi de înviat!

@van+3elia ne prezintă ataşamentul lui oma, pentru a ne determina să ne trezim şi pentru a primucuria Învierii, a2utându-ne să trecem de la ideile noastre limitate, la certitudinea 6claritatecredinţei )n Înviere

Iisus se arată după opt zile şi adresându$se lui *oma nu îl ceartă, ci îi arată şi lui toată iu5irSa ! "ste Iisus, el care fu4e după omul aflat pe calea necredinţei Iisus ştie să aştepte, respecte ritmul nostru, ştie cum şi când să ne lumineze

Domnul )şi eprimă +ri2a "a şi (aţă de el :u-l )nvinuieşte pentru necredinţa lui, ci-i arată do

semnele patimii "ale <i semnele iuirii in(inite ale lui Hristos vor lumina mintea şi inima loma

Fă5darea pe care Iisus o are cu *oma, demonstrează că Dumnezeu ştie să aştepte, până când nhotărâm să discutăm cu "l! Domnul cunoaşte 4reutăţile noastre pe calea credinţei şi faptul că neste 4reu să pătrundem în lumea invizi5ilă, nouă T celor o5işnuiţi cu lucrurile vizi5ile T cardorim să controlăm, să măsurăm şi să atin4em cu mâinile noastre totul, în timp ce infinitul es

ceva care depăşeşte mereu capacităţile noastre!

După opt zile, oma dorea să-% )ntâlnească pe acel Iisus, pe care-% lăsase răsti+nit pe Cruce C3dacă nu avem cura2 să recunoaştem, uneori +ândim# la ce-mi (oloseşte credinţa, dacă nu produnici o sc3imare )n viaţa mea şi a celor care-mi sunt alături, )n cei din (amilia mea0 <i, asemenea loma, aşteptăm ca cineva să ne dea un răspuns, pe măsura )ntreării

*oma sim5olizează nevoia noastră de a vedea, înainte de a crede! "l ne spune că a crede, nu esuşor pentru nimeni< *ocmai de aceea, Iisus nu$l condamnă, ci îl a>ută să creadă! *oma credpentru că o5servă că Iisus se interesează de el, punându$se la dispoziţia lui, iu5indu$l aşa cueste!

"uiţilor@ 1u atât *oma este persona>ul principal, ci Iisus, care alear4ă în întâmpinarea omlovit de tra4ediile vieţii şi de moarte 1ericiţi sunt cei care vor crede azându-se pe predicar)naintaşilor lor, c3iar dacă nu au avut privile+iul să vadă!

:oi pretindem de multe ori să vedem, pentru ca să credem, dar Iisus O +ândindu-se la noicorectează această dinamică# $/ericiţi cei care nu văd, dar cred @$ *min

Hristos a 1nviat<

Pr 7ihai 6egzeş , Darurile Învierii8 ziua Domnului3 pa%ea şi 5u%uria (partea a II,a)

I! 7acea şi 5ucuria

Învierea este Iisus, care îi vizitează pe apostoli şi reface relaţia cu ei! /aptul că după opt zilIisus se prezintă din nou apostolilor, cu salutul păcii, arată că oamenii au nevoie, zi după zi,

primească pacea de la Dumnezeu! De (apt, credinţa )n Cel )nviat cauzează trecerea de la (rică,ucuria care se naşte din (aptul de a-% (i văzut pe Domnul! *redinţa în Înviere nu depinde $vederea şi atin!erea lui "isus$, ci de credinţa )n predica acelora care O )ntâlnindu-% O şi-sc3imat viaţa lor, trecând de la (rică la ucurie, de la necredinţă la credinţă

*părându-le )n aceeaşi seară )n care a Înviat şi salutându-i cu darul păcii, Iisus arată că# recunoaşte din nou, ca (iind persoane demne de prietenie şi stimă, c3iar dacă %-au aandonat

timpul patimilor "ale De (apt, Învierea este Iisus viu 1n milo%ul nostru3 prezent 1n rndur%omunit+4ii a%elora %are %red 1n El3 1ngriindu,se de via4a şi de %redin4a fie%+ruia

B=enind, Iisus le$a spus6 7ace vouă<B *cestea sunt primele cuvinte pe care Înviatul le adreseaucenicilor Deoarece )i )ntâmpină cu salutul păcii şi nu le impută apostolilor trădarea, Iisus le aracă nu 2udecă precum oamenii 1umai acum, când se întâlnesc cu Iisus cel înviat, ucenicii înţelcu adevărat ce înseamnă Mdarul păcii divineK, izvor al 5ucuriei! 1otăm că întâlnirea cu Învia

şi darul păcii, sunt 5inefacerile pe care fiecare om de pe pământ le aşteaptă, mai presus de oric(ceste două lucruri sunt strâns le4ate între ele, deoarece pacea este un dar al Înviatului!

$Ucenicii s$au 5ucurat văzându$& pe Domnul $ $Gu%uriaC este un alt dar al Învierii :u esvora de un sentiment trecător, ci de o stare concretă, care treuie să )nsoţească creştinul de-a lun+vieţii sale, indi(erent de prolemele prin care trece Aucuria care a izvorât din Învierea Domnului, treuie să dispară din inima şi viaţa nici unui creştin *st(el va putea să nu-şi piardă pacea din via

Creştinul este cel care )ntotdeauna ştie să se ucure, primind acest dar direct de la )ntâlnirea sa Înviatul , (iind convins că nici un rău nu-l mai poate distru+e

$ -i ucenicii s$au 5ucurat, văzându$& pe Domnul $# adev+rata 5u%urie o experiment+m doar 1ntlnirea %u Iisus BGu%uriaC este %el dinti element al %redin4ei %reştine3 %are m+rturiseş

%+ Iisus a 1nviat< De câtă ucurie este invadată viaţa noastră0 Aucuria Învierii este cea caredetermină pe apostoli O ca )mpreună cu primii creştini O să-şi reor+anizeze viaţa şi să pună totul comun# )ncepând să trăiască o viaţă azată pe principiile solidarităţii şi )ntr-a2utorării reciproce, acum am ascultat citindu-se din 2aptele Apostolilor

"ă nu uităm că ucenicii )nainte de a-% )ntâlni pe Iisus cel )nviat, se )nc3iseseră )n *enaclu, plini (rică :umai ucuria )i va )mpin+e să-% vestească pe Iisus până la mar+inile pământului, c3iar c

costul vieţii (stfel, ne$au arătat că nimic nu este mai important, decât 5ucuria de a fi cu Domnşi de a face voia &ui<

"ituaţia din zilele noastre ne arată că mai avem mult de lucru# oamenii care trăiesc )n (rică, (oame, )n violenţă, )n răzoaie şi aşteaptă de la noi să le vestim ucuria Învierii şi a păcii "ă nuităm că vom putea trăi )n pace, numai dacă mai )nainte vom primi prezenţa lui Iisus cel Înviat, noi! -i ucenicii primesc pacea, doar după ce s$au întâlnit cu Înviatul .

De (iecare dată, când Iisus se arată ucenicilor, le spune# $ 7ace vouă!& 7acea este 5inele cel mmare! Pa%ea şi 1ntlnirea %u Iisus sunt strns legate 1ntre ele8 pa%ea este un dar al lui Iisus %Înviat< /rica apostolilor era cauzată tocmai de faptul că Iisus lipsea din mi>locul lor!

7acea lui Iisus este mai puternică decât toate slă5iciunile din inima mea, toate preocupările luptele mele interioare! ; doresc0 ; primesc0 @ste o pace pe care nimeni şi nimic nu o poadistru+e, doar pentru că nu este ceva uman şi trecător

Sf! /rancisc dorea ca fraţii săi să se întâmpine cu salutul6 MDomnul să$ţi dea pacea<M Undintre fraţii săi a o5iectat, dar /rancisc i$a răspuns că acest salut va fi apreciat în lume

întrea4ă! De fapt, 7aL et 5onum, M7ace şi 5ine<K este salutul franciscan, care se foloseşte şi zilele noastre!

"ă ne amintim că la *ina cea de ;aină, Iisus zise# $ 7ace vă las vouă, pacea 8ea o dau vouă, nprecum dă lumea vă dau "u! Să nu se tul5ure inima voastră, nici să se înfricoşeze& 6Io ?/, E8

iarăşi, doar cu o săptămână )nainte, la intrarea "a )n Ierusalim, spuse# $ Dacă ai fi înţeles şi tu, această zi, calea păcii dar a fost ascunsă dinaintea ochilor tăi R$ De (apt, )n mai puţin de / ani, Ierusalimul a (ost asediat de către romani

7acea este pentru lume, ceea ce dro>dia este pentru aluat6 ea permite societăţii să se dezvolte oamenilor să simtă 4ustul şi frumuseţea vieţii! În teorie, toţi ştiu că pacea se naşte din prudenţăizvorăşte aundenţa 1aptele $creştinilor& contrazic des acest crez, pentru că omul care nu este

pace cu Dumnezeu, nu este )mpăcat cu sine şi atunci nu poate trăi )n ună )nţele+ere cu semenii s1umai cel care trăieşte în iu5irea lui Dumnezeu, poate fi în armonie cu aproapele său!

* trăi )n pace cu aproapele nu )nseamnă a-i permite să (acă tot ce vrea, ci a avea o a(initate sentimente şi de idealuri, lucru posiil numai dacă punctul de re(erinţă este Dumnezeu <i apostoloma dorea pacea, )n sensul# să (ie lăsat )n pace *cest (apt )l (ace să (ie ostil Invitaţia lui Iisus a intra în relaţie intimă cu "l, îl trezeşte şi îl introduce într$un nou raport cu ceilalţi apostoli .

;mul se ucură de adevărata pace, atunci când trupul său este supus spiritului şi spiritul, lDumnezeu Dacă păcatul rupe armonia cu Dumnezeu şi cu aproapele, credinţa ne )ndeamnă iruim păcatele noastre, pentru a trăi )n pace cu Dumnezeu redinţa noastră se măsoară şi funcţie de câtă pace şi linişte sufletească reuşim să transmitem prin comportamentul nostrcelor de lân4ă noi!

*poi Iisus le-a dăruit "piritul "(ânt, producând )n ei o sc3imare importantă# )i trans(ormă creaturi noi, )i re+enerează, introducându-i )ntr-o lume )n care moartea nu mai are putere, o lume care domneşte pacea şi ucuria

Din păcate, Învierea lui Isus de multe ori nu constituie o ucurie mare pentru noi $ :u sunt puţicreştinii M spunea papa Paul al 'I-lea - care au despre reli!ie $credinţă idei !reşite# poate suconvinşi că, credinţa este ceea ce de fapt nici nu se poate numi credinţă, adică se opune filozofiepro!resului, îl umileşte pe om, îi întristează viaţa. Din lumina învierii dorim să dăruim o rază lumină, tuturor celor care doresc să o primească, ca dar. Hristos *el Înviat este prima Jază/aştilor, adică a vieţii înviate în Hristos şi în noi, cei care dorim să fim creştini. <i este 7ucuri*reştinismul este ucurie. Harul este ucurie. Amintiţi-vă de acest fapt, o, oameni, o, prietenHristos este adevărata 7ucurie a lumii. Într-adevăr, viaţa creştină este austeră, cunoaşte înfrânarşi durerea, acceptă crucea, se =ertfeşte şi când este necesar, înfruntă suferinţa. Dar în adâncul săeste întotdeauna Ofericire# 7ucurieK? 64 martie ?F/8

II! iua Domnului

oma lipsea Iisus se re)ntoarce duminica următoare, inau+urând ritmul săptămânal şi arătându-că )ntr-adevăr, se preocupă de toţi oamenii, inclusiv de cei care au proleme de credinţă *ceasapariţie se )nc3eie cu un mesa2 de (ericire adresat +eneraţiilor viitoare 6şi nouă8# $ /ericiţi cei canu vor vedea, dar vor crede$

(pariţiile lui Iisus T în zi de duminică T ne spun6 este un timp propice, în care creştinii întâlnesc pe Dumnezeu şi primesc darurile Sale! @ste vora de duminica, ziua Domnului Câucenicii se adună )n acea zi# $=ine Iisus<$ De (apt, patima şi moartea "a, care păreau că %-)nvins, au inau+urat $prezenţa& "a de(initivă )n mi2locul oamenilor! ; prezenţă nouă, care nu meste limitată )n timp sau spaţiu# Iisus vine când $uşile erau încuiate$ :imic nu-% poate )mpiedisă (ie )n mi2locul lor

După două mii de ani, oservăm că numai dacă vrem, putem crede redinţa este strâns le4ată li5era noastră ale4ere! *otuşi, cei care ale4 să creadă, primesc o 5ucurie, pe care necredincioşnu o pot înţele4e! De (apt, credinţa )n moartea şi )nvierea lui Iisus este o (ormă de )nţelepciune, canu poate (i percepută de omul necredincios şi care dă un +ust nou lucrurilor

În zi de duminică Domnul vine şi dăruieşte "piritul, transmiţându-le credincioşilor reunposiilitatea iertării păcatelor, adică de a (i elieraţi de lanţurile păcatelor şi de (rica morţii Es



dumini%a3 ziua 1n %are %redin4a omului se maturizeaz+3 pentru %+ este iluminat+ de venireÎnviatului 1n milo%ul nostru

*ceastă pericopă ne eplică )n c3ip minunat, participarea la @u3aristia duminicală, la $ cele5rarmorţii şi Învierii Domnului $ Ca să pricepem mai ine, treuie să (im atenţi la sc3imările care

produc )n viaţa ucenicilor, imediat după ce se )ntâlnesc cu Înviatul 7esaul este %lar# %hiar davenim la Giseri%+ invada4i de multe preo%up+ri3 %u inima plin+ de 1ntristare3 tre5uie s+permitem lui Iisus s+ ni se arate şi s+ ne vor5eas%+Q s+ primim puterea şi invita4ia Sa de a martorii Învierii3 s+ ne des%hidem inimile3 %a s+ permitem p+trunderea 5u%uriei divine interiorul nostru "u puterea primit+ de la Dumnezeu3 via4a noastr+ va respira3 va 1nvia

"Lplicarea primei lecturi

Evanghelia ne %heam+ s+ tr+im %a oameni 1nvia4i 1n Iisus Hristos , căci )n noaptea Învierii aperceput puterea Dumnezeului salvator

"unt trei locuri )n care 1*p prezintă viaţa primilor creştini după )nviere# 61*p , /-/E= /, 7-7G, ?-8 Aiserica ne propune astăzi spre meditare cel de al treilea tet

Conştientizând şi eperimentând lucrarea iuitoare a lui Dumnezeu pentru noi, suntem c3emaţi săslu2im şi să-i iuim pe (raţii noştri cu aceeaşi iuire divină, capailă să-i )nvie din mormântsu(erinţelor lor *cesta este ataşamentul care )i inspiră şi )i a2ută pe cei dintâi creştini, să pună totla picioarele apostolilor şi să trăiască )n iuire şi (raternitate

*cest stil de viaţă se naşte nu dintr-o (ilozo(ie, ci din credinţa )n Iisus cel Înviat ămânem cumare )ntristare )n su(let, oservând că după de ani de creştinism, s-a dezlănţuit )n sânul cultuşi al societăţii noastre, mai puternic ca niciodată, (enomenul divorţului Practic, am a2uns să trăeact invers, (aţă de modelul pe care ni l-au lăsat cei dintâi creştini 5ităm că, )n discursul de rămun, pe care Iisus )l (ace ucenicilor )nainte de a (i at2ocorit şi răsti+nit pe cruce, le zice# $ (ceaseste porunca 8ea6 să vă iu5iţi unul pe altul, precum v$am iu5it "u! 8ai mare dra4oste decaceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi$l pună pentru prietenii săi & 6Io ?G, ?-?78



=iaţa celor dintâi creştini este o viaţă trăită în credinţă şi în iu5ire, 5azată pe cuvântul Scripturşi pe credinţa în (cela care, a pătimit şi a înviat pentru mântuirea noastră, pentru a ne dăruiviaţă nouă, fără e4oism, fără o5sesia puterii pământeşti, ci izvorâtă din iu5irea şi slu>ireaproapelui!

; asemenea viaţă poate părea +rea, )nsă nu imposiilă, deoarece Iisus nu ne-a lăsat sin+uri, nu neaandonat @l ni l-a trimis pe "piritul "(ânt, iar *cesta ne )nvaţă să iuim, aşa cum Hristos a iui

*zi nu ni se cere să punem )n comun toate unurile noastre, dar este esenţial să ne recunoaştecalităţile şi să le punem )n slu2a (amiliei noastre şi a (raţilor noştri reuie să nu ne lăsăm ispitde dorinţa de a domina peste alţii, de a (i răi cu ei, de a-i mar+inaliza, ci a )ncerca să trăim )ntrarmonie creştinească, izvorâtă din iuirea lui Dumnezeu

;are nu trăim mai mereu relaţiile cu cei de lân+ă noi, ca şi cum Iisus nu ar (i )nviat0 Ca şi cum nam (i (raţi şi (ii ai lui Dumnezeu0 5n rol ne+ativ )n acest sens )l ocupă mentalitatea anti-creştincare s-a instaurat )n cultura noastră, care a eliminat $păcatul&, )nlocuindu-l cu vina

"ocietatea noastră nu mai voreşte de $păcat&, pentru că vrea să se realizeze (ără DumnezeDoreşte să elimine le+ea divină şi să se azeze doar pe le+ea umană, imper(ectă *zi se voreş

despre $vină&, )nţele+ând prin acest cuvânt +reşelile pe care un om le (ace, (aţă de un altul Iisus nînvaţă că M4reşelileK pe care le facem faţă de fraţii noştri, sunt păcate împotriva lui DumnezeDacă noi 2i+nim un copil şi părinţii lui a(lă, nu se poate să nu se )ntristeze %a (el se supără Domnul, când vede că ne 2i+nim )ntre noi!

7aştile nu desemnează evenimentul întâmplat în ziua învierii, ci privesc întrea4a istorie mântuirii omului6 întrea4a viaţă a fiecărui omR 1aptul că Iisus a iruit păcatul şi moartedăruindu-ne mântuirea, nu treuie să ne lase pasivi 1iecare dintre noi suntem c3emaţi să vestiacest mister, dar mai ales să ne sc3imăm )n ine vieţile noastre

oncluzie

um putem să 4ustăm 5iruinţa Învierii, atâta vreme cât ma>oritatea timpului, ne 4ândim doar noi; um putem crede în Dumnezeu, din moment ce, dorinţa vieţii noastre pare satisfăcunumai în cazul în care adunăm tot mai mult, fără să ne intereseze dacă cel de lân4ă noi, reuşeşsă trăiască doar de pe o zi pe alta; um putem crede, dacă ne lăsăm dominaţi de frică, o5oseaşi neîncredere;

$um 8$a trimis pe mine *atăl, aşa vă trimit şi "u pe voi $ Pot crede că am primit o misiudivină0 5nde şi pentru cine lucrez0 Îl pre(er pe Domnul şi răsplata "a sau mă supun altor patrocăutând alte recompense trecătoare0

Iuiţilor! Dacă avem o datorie )n Aiserică, ea este aceea de a vesti pacea, iertarea şi darul "piritulupe care Iisus Înviatul le-a o(erit tuturor oamenilor *min

Hristos a 1nviat<

Pr /heorghe 9eam4iu , Dumini%a Sfintelor Paşti , Învierea Domnului3 fapt istori%

Hristos a 1nviat<

În decursul veacurilor omenirea a trăit zile mari de ucurie, dar şi de durere

1rumoasă şi măreaţă a (ost ziua când a răsărit )ntâia oară soarele= slăvită a (ost ziua când cea din(ăptură omenească a putut contempla pentru prima oară minunăţiile (irii şi s-a )nc3inat smerit )n (aslavei şi puterii Creatorului, o+lindite )n opera creaţiunii= memorailă a (ost ziua când .oipro(etul, cu c3ipul luminat, s-a coorât din munte cu poruncile Domnului )n mi2locul poporului al

mare şi luminoasă a (ost ziua Întrupării şi ziua :aşterii Domnului şi .ântuitorului lumii= )nălţătoaau (ost toate zilele când @l a propovăduit @van+3elia mântuirii, precum şi ziua intrării "ale trium(a)n Ierusalim, când a (ost aclamat ca Împărat al lui Israil

ristă a (ost )nsă ziua căderii omului din s(inţenia lui ori+inară= )ndoliate au (ost zilele potopului amestecării limilor, ziua pustiirii "odomei şi Jomorei, ziua uciderii pruncilor de către Irod cmare, ziua vânzării lui Iisus de către Iuda= dar, dintre toate, cea mai tristă zi din istoria omenirii

(ost aceea a răsti+nirii şi morţii Creatorului vieţii, când pământul s-a cutremurat şi s-a despicat, cers-a )ntunecat, iar catapeteasma templului s-a rupt pe mi2loc de sus până 2os

Dar, pe cât de z4uduitoare şi întunecată a fost acea zi, pe atât de măreaţă şi strălucitoare a foziua Învierii lui Hristos, ziua celei mai curate 5ucurii şi a celei mai dulci mân4âieri, căci, această zi, "l, Stăpânul vieţii şi al morţii, a zdro5it imperiul Satanei şi ne$a redăruit li5ertatea dfii ai lui Dumnezeu! u adevărat $aceasta este ziua pe care Dumnezeu a făcut$o ca să n5ucurăm şi să ne veselim în ea& 6Psalm ??E,/8

(tât de mare este această zi a Învierii, încât 5ucuria ei se răsfrân4e în toate slu>5ele reli4ioase

se cele5rează în toate duminicileA şi aceasta, pentru că Învierea Domnului este temelia credinţnoastre creştine, pe care o mărturisim cu toţii în mod solemn ori de câte ori recităm rezul6 M-iînviat a treia zi după ScripturiK!

Întrea+a "criptură a estamentului :ou# @van+3eliile, 1aptele *postolilor, "crisorile *postolilor, arată că toate pro(eţiile mesianice ale 'ec3iului estament, precum şi ale .ântuitorului )nsuşi cprivire la Învierea "a, s-au )mplinit până la ultima literă

Dar tă+ăduitorii transcendentului au căutat, )n toate timpurile, să conteste şi să comată prin toa

mi2loacele (aptul Învierii Domnului, )n speranţa că, atacând şi suminând temelia creştinismuluvor izuti să dărâme )ntre+ul său edi(iciu Desi+ur, s-au )nşelat şi se vor )nşela

Ipotezele formulate de ei, pe cât de tendenţioase, pe atât de şu5rede şi puerile, se pot reduce patru6? Ipoteza furtului *ceasta este cea mai vec3e şi )şi are ori+inea )n (aptul că ar3iereii şi ătrânevreilor i-au mituit pe stră2eri ca să spună că ucenicii l-au (urat pe Iisus )n timp ce ei dormea6.atei QQ'III, ??-?G8 Dar ne )ntreăm# ce aveau să (acă apostolii cu trupul unui mort, şi cum ar)ndrăznit ei să-l (ure când, după arestare, cuprinşi (iind de (rică, toţi l-au părăsit pe Iisus, iar Petrcel mai cura2os dintre ei, care de-aia a cutezat să intre )n curtea ar3iereului, s-a lepădat de Iisus

(aţa unei servitoare0 <i cum puteau ei să predice do+ma Învierii Domnului şi a trupurilor dprivirea la un cadavru0 <i s-o predice cu atâta ne)n(ricat cura2, )ncât să )n(runte pri+oane şi c3moartea0 <i apoi, c3iar presupunând că ar (i cutezat să )ncerce să-l (ure, paza romană era atât severă )ncât (urtul ar (i (ost imposiil

* doua ipoteză, aceea a mor4ii aparente, susţine că Iisus pe cruce nu ar (i murit, ci numai şipierdut cunoştinţa şi a căzut )n letar+ie, iar, mai târziu, )n mormânt şi-a revenit, şi-a rupt le+ăturilea ieşit din mormânt

Ipoteza aceasta este tot atât de şuredă ca şi prima, deoarece nu numai toţi cei patru evan+3elimărturisesc despre moartea reală a lui Iisus, ci şi stră2erii, care, văzând că e mort, nu-i s(ărâm(luierele, ca şi celorlalţi doi răsti+niţi alături de Iisus, ci unul dintre ei )i străpun+e pieptul cu sul(ăcând să cur+ă din el $sân+e şi apă& ;r, sân+ele şi apa sunt dovada certă a morţii reale De alt(ecum ar (i putut Iisus, istovit de ătăi şi de c3inurile cruci(icării, să ridice piatra $mare (oarte& de mormânt şi ast(el să iasă din el0 Dar să presupunem că Iisus nu ar (i murit pe cruce= se ştie totuşi @l a (ost )n(ăşurat şi acoperit )n )ntre+ime cu +iul+iuri unse cu miresme, după vec3iul oicei

evreilor Putea @l, oare, să reziste strâns atâta vreme )n acele le+ături su(ocante, )ntr-un mormâpecetluit, (ără să moară0 "au, admiţând prin asurd această posiilitate, ne )ntreăm prin putere a rupt @l (eşele 6+ăsite apoi O minune O aşa cum au (ost )n(ăşurate, la o parte8 şi a răsturnpiatra de pe mormânt0 %a toate aceste )ntreări, teoria morţii aparente nu poate răspunde

7 :ici a treia ipoteză, aceea a viziunii sau halu%ina4iei, nu poate )nlătura minunea )nvierii Daucenicii şi (emeile purtătoare de mir ar (i avut 3alucinaţii, vedenii, uşor se puteau vindeca de acesstări moride şi să revină la realitate, printr-o simplă vizită (ăcută la mormânt Pe de altă par3alucinaţiile şi vedeniile nu se pot mani(esta simultan la $peste cinci sute de (raţi&, a căror mărturo invocă "(ântul Pavel 6I Corinteni Q',F8 şi după douăzeci de ani <i c3iar dacă o masă de oame

atât de mare ar putea avea simultan vedenii şi 3alucinaţii, este cu totul de ne)nţeles cum, dintrasemenea eroare a unor ast(el de oameni simpli şi olnăvicioşi, s-a născut cea mai mare ine(ăcătoare revoluţie spirituală şi morală a omenirii# reli+ia universală care este creştinismu:icăieri )n istorie nu +ăsim un (enomen asemănător <i nu +ăsim (iindcă viziunile şi 3alucinaţiile nasc idealuri, nici eroi, şi cu atât mai puţin s(inţi Creştinismul s-a născut dintr-o eperienţă eterndintr-un (apt istoric, pipăit şi controlat cu simţurile, (apt care a (ăcut apostoli ne)n(ricaţi şi martiri

/ :ici a patra ipoteză, aceea a miturilor, )ntemeiată pe analo+iile dintre moartea şi )nvierea lIisus şi moartea şi )nvierea zeilor din mitolo+iile pă+âne, nu poate in(irma (aptul )nvie

.ântuitorului *nalo+ia non est +enealo+ia *nalo+ia nu )nseamnă numaidecât descendencomună "imolurile şi miturile numeroase din pă+ânism arată tocmai deoseirile esenţiale dintpă+ânism şi creştinism, dintre mitolo+ii şi @van+3elie, deoarece câtă vreme )n mitolo+ie totul espoveste (antastică, le+endă necontrolailă, @van+3elia este o istorie ce nu cuprinde nimic (auloetrava+ant, ci evenimente localizate )n spaţiu şi timp, certi(icate cu martori oculari şi transmiposterităţii )n scris *ceşti martori au trăit şi au murit )n credinţa şi morala )nvierii răiconsecvent cu această credinţă, ei au vestit pretutindeni cu cuvântul şi sân+ele lor, pe Hristos cÎnviat# $în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria şi până la mar4inile pământului & 61apte I,48

/aptul istoric al Învierii Domnului îl dovedesc martorii care au asistat la arătările &ui, dup

înviere6

6aria 6a!dalena $6arcu V1",3, 6aria lui "aco şi Salomeea $6arcu V1",&, Apostolul Simon /etru $0uca V"1,'() " *orinteni V1,F,ucenicii 0uca şi *leopa, cărora "isus li se arată în drum spre Emaus $0uca VV"1,&'-'+,apostolii adunaţi la un loc, fără ;oma $"oan VV, &3-( cărora, spre a le dovedi că nu estenălucă, ci El în carne şi oase, le oferă mâinile şi picioarele spre a le pipăi, apostolii, fiind ;oma de faţă $"oan VV,-3.



0a marea ;ieriadei, dimineaţa, apostolilor care stăteau pe mal oosiţi şi trişti după noapte întrea!ă de pescuit fără nici un rezultat, le apare "isus) la porunca 0ui ei aruncă dnou mrea=a şi prind mulţime mare de peşti $"oan VV", .

"isus li se arată apostolilor în 9alileea în cele patruzeci de zile până la înălţare,iar mai pe urmă i se arată lui Saul M Sfântul /avel de mai târziu M pe drumul Damascului *orinteni V1,G, pe când mer!ea în Damasc ca să-i prindă pe creştini şi să-i aducă

"erusalim pentru a fi =udecaţi.

Însufleţiţi de convin4erea învierii lui Iisus, apostolii devin, după po4orârea peste ei a SfântulSpirit, propovăduitori neînfricaţi ai lui Iisus Înviatul, pentru care ei îndură 5ătăi, pri4oniri închisoare, declarând cu seninătate şi cura>, în faţa sinedriului, că ei nu pot să nu vor5eascdespre ceea ce ei înşişi au văzut şi au auzit T cum declară Sfântul 7etru şi Sfântul Ioan $, adicdespre Hristos Mrăsti4nit şi înviatK! -i, prin această mărturie a lor, pecetluită cu sân4emartiriului, ei au cucerit o lume întrea4ă 9f! /elea Ilarion, Duhul (devărului, (rad, p! #)#+.:!

*şadar, Hristos a )nviat cu adevărat Iată concluzia lo+ică la care ne conduc dovezile istorice arăta

Întrea4a credinţă a apostolilor, a tuturor sfinţilor şi martirilor, precum şi mărturia de douăzeci veacuri a @isericii este zidită pe temelia de nezdruncinat a Învierii, pe mormântul 4ol din careţâşnit viaţa lumii! Iar adevărurile ce se desprind din această concluzie sunt măreţe şi trans(i+urante

• Hristos a )nviat O )nseamnă că Dumnezeu eistă• Hristos a )nviat O )nseamnă că eistă viaţa veşnică şi Hristos este pâr+a, )ncepătura )nvie

noastre la această viaţă• Hristos a )nviat O )nseamnă că toate speranţele omenirii sunt )ndreptăţite, toate proleme

vieţii sunt rezolvate• Hristos a )nviat O )nseamnă că toate pro(eţiile şi minunile ilice sunt adevărate• Hristos a )nviat O )nseamnă că toate "(intele aine )ncredinţate Aisericii "ale su

mântuitoare= că ea, Aiserica, este vestitoarea in(ailiilă a Cuvântului printre oameni continuatoarea lucrării divine de s(inţire şi mântuire a omenirii, până la capătul lumii# $6mer4ând învăţaţi toate neamurile, 5otezându$le în numele *atălui şi al /iului şi

Spiritului SfântA învăţându$i să păzească toate câte v$am poruncitA şi iată "u cu voi su până la capătul lumii & 6.atei QQ'III, ?-8

Iată, dra+ii mei, pentru ce Învierea 8ântuitorului este pentru toţi creştinii prile> de 5ucurmân4âiere şi speranţă! "a ne susţine voinţa de a trăi, deoarece sin4ură ea dă sens şi valoarautentică, supranaturală, tuturor amănuntelor, în aparenţă 5anale, ale vieţii noastre de fiecazi! *răite în lumina Învierii, ele se transfi4urează în tot atâtea nestemate ce ne vor încununfruntea în veşnicie!

1ără )nviere, zadarnică este toată (iloso(ia, toată ştiinţa şi arta, toată zdroaa şi toate năzuinţele spun ideal= zadarnic spiritul de 2ert(ă, zadarnică orice (el de renunţare, pentru că (ără )nviere tots(ârşeşte odată cu moartea :umai )n lumina Învierii toate acestea )şi primesc sens şi )mplinire

Pentru )nviere 2ert(im instinctele şi patimile dezordonate, pentru ea ne ducem +reul crucii pe urmCruci(icatului Înviat, pentru ea trăim şi pentru ea murim, convinşi că dacă trăim şi murim Hristos, adică dacă trăim după )nvăţătură "a, omorând pe omul cel vec3i, al păcatului, )mpreună Iisus vom şi )nvia, )ntru mărire

Să ne 5ucurăm deci, împreună cu @iserica, în această luminată zi a învierii, aşa cum nîndeamnă ea în prima catavasie6 MHristos a înviat din morţi! iua învierii T să ne luminăm

popoare6 7aştile Domnului, 7aştileA căci din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, HristDumnezeu ne$a trecut, pe noi cei ce cântăm cântare de 5iruinţăK!

Am

Hristos a 1nviat<Pr Ioan A5adi şi Pr Alexandru Guzali% , Dumini%a Sfintelor Paşti , Sfnta şi 7area Dumini

a Învierii Domnului 9ostru Isus Hristos

$ &a început era uvântul ,& Înţelepciunea divină care din voinţa atălui şi cu su(lul "piritului "(âaduce totul din ne(iinţă )n (iinţă prin opera Creaţiei *cest Cuvânt s-a (ăcut om şi a locuit )ntre ndar ai "ăi nu l-au primit * venit să aducă tuturor lumină, dar mulţi rătăcesc )ncă )n )ntuneric

Iisus Hristos, Întâiul născut al atălui Ceresc spune# T "u sunt învierea şi viaţaU 6Ioan ??, G8 "Îmi pun sufletul, ca iarăşi să$l iau! 7utere am "u, ca să$l pun şi putere am iarăşi să$l iauU 6Io

?, ?E-?48 .ântuitorul a vorit de câteva ori despre moartea şi )nvierea "a T/iul Cmului, va fi dpe mâna arhiereilor şi a cărturarilor, şi$& vor osândi la moarte! -i Îl vor da pe mâna pă4âniloca să$& 5at>ocorească şi să$& 5iciuiască şi să$& răsti4nească, dar a treia zi va înviaU 6.atei ?4-?8

Duşmanii lui Hristos şi-au amintit această pro(eţie Când Hristos a (ost aşezat )n mormânt, ar3ierecărturarii şi (ariseii s-au adresat lui Pilat cu ru+ămintea# $ 1e$am adus aminte că amă4itorul (cea spus, fiind încă în viaţă6 După trei zile 8ă voi scula! Deci porunceşte ca mormântul să fie păzpână a treia zi & Pilat a (ost de acord şi ei Tau întărit mormântul cu stra>ăU 6.atei E, F7-FF8 D

stră2erilor duşmani, nu le-a (ost spre a2utor si+ilarea şi aşezarea pietrei celei mari pe mormânt, căIisus a părăsit mormântul

@iserica noastră cântă cu 5ucurie în această zi de săr5ătoare imnul6 MÎnviind Iisus din mormânprecum a zis mai înainte, ne$a dăruit viaţa veşnică, şi mare îndurareK! În lumea )ntrea+ă mormintele creştine este )nscris# $*ici se odi3neşte& Deasupra mormântului Dumnezeului Iuitde oameni, se a(lă trimisul ceresc# Tăutaţi pe Iisus 1azarineanul, el răsti4nit; ( înviat! 1u es

aici! Iată locul unde &$au pusU 6.arcu ?F, F8@iserica, ne aminteşte de fiecare dată despre acest fericit adevăr prin cuvintele6 MHristos a învidin morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu$leK!

7rin Învierea Sa, cea luminoasă, Domnul, a arătat lumii între4i că "l este 8esia, el prom8ântuitorul lumii, că este Dumnezeul nostru, că învăţătura Sa este cerească şi neschim5atdeoarece6 cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele 8ele nu vor treceJ 6.atei /, 7G8 @l sarătat timp de patruzeci de zile discipolilor şi apostolilor "ăi şi, după mărturia *postolului Pavelapărut Tdeodată la peste cinci sute de fraţi U 6? Corinteni ?G, F8 Prin apari4iile Sale a 1nt+

%redin4a %elor %are au avut privilegiul de a, vedea viu T Hristos a înviat din morţi U 6? Corinte?G, 8, căci Tdacă Hristos n$a înviat, zadarnică este credinţa voastrăU 6? Corinteni ?G, ?E8

Împreună cu .ântuitorul )nviat, noi credincioşii, devenim nemuritori, vom trăi cu @l de-a purupentru că ne-a o(erit viaţa cea veşnică În esenţă, această "ărătoare reprezintă punctul (orte credinţei noastre În acest sens rostim cu ucurie cuvintele simolului credinţei# M(ştept înviermorţilor şi viaţa veacului ce va să vinăK! Dar viaţa este promisă tuturor celor care trec din lumaceasta )n s(inţenie

Părintele *ndrei <a+ala, un călu+ăr al ;rdinului "(ântului 'asile cel .are, a activat mulţi ani misionar pentru credincioşii +reco-catolici din "tatele 5nite ale *mericii, apoi s-a )ntors provincia poloneză, de unde era de loc, pentru a pleca )n 5craina nou elierată de su administra"ovietică *ici a slu2it cu zel apostolic, predicând Cuvântul lui Dumnezeu )n rândul celor care (ost atât de mult ţinuţi departe de credinţă * pulicat numeroase cule+eri de predici, )nsă a activpână când oala l-a culcat pe patul spitalului Printre ultimile discuţii pe care le-a purtat apropiaţii săi a (ost şi un proiect de predică pentru credincioşii săi# @u aş numi-o $'oi trăi,& a spupărintele *cest +ând avea să (ie ca un testament lăsat (raţilor )n credinţă de acest misionar ce ş)ncetat activitatea )n pra+ul .ileniului al III-lea

Dacă cineva crede cu adevărat nu va cunoaşte suferinţa lipsei de iu5ire şi pedeapsa veşnicăA dacineva îl iu5eşte pe Dumnezeu şi îi oferă întrea4a sa viaţă ca sacrificiu, nu va um5la în întuneriiar dacă cineva are speranţă în Hristos Iisus, /iul lui Dumnezeu, chiar dacă va trece din viaaceasta nu va muri, ci va fi viu pentru Împărăţia lui Dumnezeu! 7rin Învierea lui Iisus putem noi spune6 M"u voi trăi!K

"olemnitatea Învierii este sărătoarea ucuriei $erurile cu cuviinţă să se veselească, şi pământusă se 5ucure, şi să prăznuiască lumea, cea văzută toată, şi cea nevăzută6 că Hristos a înviaveselia cea de veci & 65trenia Pascală8 "untem ucuroşi deoarece, $din moarte la viaţă, şi de p

pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi & 6Idem8 T (ceasta este ziua pe care a făcutDomnul, să ne 5ucurăm şi să ne veselim într$însaU 6Ps ??4, /8

În această zi a celei mai mari săr5ători a creştinătăţii, să ne întărim credinţa şi speranţa în viacea fericită, unde vom fi alături de 8ântuitorul Înviat, în Ierusalimul eresc, căci acest lucru nconferă puterea de a face faţă tuturor încercărilor şi suferinţelor noastre zilnice! :u )n zadar )ndeamnă pe noi Hristos spunându-ne# T Îndrăzniţi, căci "u am 5iruit lumeaU 6Ioan ?F, 778 Dup

suferinţe, după moarte şi după ce a 4ustat părăsirea din partea apropiaţilor Săi, Iisus a învins!T (ceasta este ziua pe care a făcut$o Domnul, să ne 5ucurăm şi să ne veselim într$însaU 6Ps ??/8, cântă Aiserica noastră astăzi "ă ne reunim şi noi +lasurile )n cântarea imnului din 5trenpascală# Miua învierii< -i să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îm5răţişămA szicem6 /raţilor< -i celor ce ne urăsc pe noi6 să iertăm toate pentru înviere, şi aşa să stri4ămHristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindleK!

ug+%iune

(cesta este 7aştile, 7aştile Domnului! Iisuse Hristoase, ne$ai păzit cu adevărat de toată pierderşi ai întins spre noi mâinile *ale părinteşti, cuprinzându$ne cu 5raţele *ale! ?i$ai vărsat ppământ Sân4ele *ău cel Dumnezeiesc ca să dovedeşti această sân4eroasă şi totală iu5ire faţă doameni prin le4ământul pe care &$ai făcut pentru noi! (i îndepărtat de la noi prime>dia mâniei,ne$ai redat pacea cu el 7reaînalt C, *u, el care eşti cu adevărat Sin4ur între cei sin4uri *otul în toate< /ie, ca să se primească Spiritul *ău cel ceresc!

C, Dumnezeiesc 7aşti, care *e co5ori din cer pe pământ, *e înalţi din nou la cer *u eşti pentr

toţi, 5ucuria, onoarea, hrana şi fericireaA *u ai împrăştiat întunericul morţii, tuturor ai oferviaţa, porţile cerului le$ai deschis! Dumnezeu a devenit om, iar omul a devenit Dumnezeu!

C 7aşti Dumnezeiesc< Dumnezeul cerului se uneşte acum cu noi în Spirit prin li5ertatea &uDatorită &ui sala ospăţului 5ucuriei este plinăA cu toţii sunt îm5răcaţi în haine de nuntă Dmult nu mai sunt stinse candelele sufletelor! În chip spiritual Dumnezeu străluceşte prin flăcăriharurilor, în corpurile şi în sufletele nutrite de uleiul 4raţiei lui Hristos!

*e ru4ăm Doamne Dumnezeule, veşnic Împărat al sufletelor, Hristoase, întinde 8âna *a ceputernică asupra între4ii *ale @iserici Sfinte şi asupra poporului *ău credincios care Îţi aparţin

din veşnicie, apără$l şi$l păzeşteA îndepărtează de la el pe toţi duşmaniiA lasă$ne să$?i cântăalături de 8oise, cântarea de învin4ere asupra morţii, căci a *a este mărirea şi puterea în vecvecilor<

(min

9După Sfântul Hipolit Fomanu

Hristos a 1nviat<

Pr Ale%sandru 7arinovs%hi Predi%+

Iuiţi credincioşi şi credincioase, iată că prin mila lui Dumnezeu, ne-am )nvrednicit şi ne-am adundin nou pentru a sărători Învierea Domnului nostru Iisus Hristos De-a lun+ul anului, nortodocşii, serăm şi retrăim cele mai importante momente le+ate de viaţă şi lucrările .ântuitorul

nostru

După ce am sărătorit )mpreună :aşterea Domnului, Aotezul "ău, după ce am a(lat cum @l ledescoperit apostolilor tainele Împărăţiei lui Dumnezeu şi am citit )mpreună despre minunile (ăcude @l şi despre )nvăţăturile dumnezeieşti şi pildele pe care .ântuitorul )nsuşi le-a spus pentru ndupă ce am su(erit )mpreună cu @l de-a lun+ul săptămânii patimilor, iată că acum a venit şi ziua cemare, )n care Cel Aun şi :evinovat a )nvins răul, moartea şi stricăciunea, )nviind a treia zi din mordupă cum preziseseră proorocii "e cuvine aşadar să ne ucurăm din tot su(letul de această izândsă ne veselim şi să sărătorim, aşa cum ne spune şi Sf! Ioan Gură de (ur #ESă ne 5ucurăm cu to

de 5unăvoinţa Domnului< el dintâi şi cel de pe urmă sosit să primească aceeaşi răsplatăA c5o4at şi cel sărac să se 5ucure deopotrivăoperă rocR> despre IisHristos %a s(ârşitul spectacolelor, lumea pleca dezamă+ită dar mai ales deprimată, pentru >opera> se termină cu scena răsti+nirii, şi nu este deloc de mirare că se termina ast(el, )ntrucât autoerau ne-creştini @i )ncercaseră să-şi eprime prin acel spectacol (iloso(ia lor descura2antă, şi anum

că toţi oamenii s(ârşesc prin a (i răsti+niţi, de )nsăşi societatea )n care trăiescÎn ultima vreme au apărut piese de teatru şi (ilme, scrise sau re+izate de data aceasta de catolici protestanţi, care asemenea, celor ce au scris >Besus C3rist "uperstar> tratează mai mult su(erinţelui Iisus şi trec )n +raă peste Învierea şi Înălţarea "a şi, la (el ca )n primul caz, produc muldescura2are şi c3iar deprimare celor care le vizionează

Indi(erent care este motivaţia acestor autori, (ie că nu au )nţeles mesa2ul lui Hristos, (ie că urmăresă sporească sentimentul de vinovăţie personală a creştinului, pentru a-l manevra )n interesele un+rupări sau al unor or+anizaţii ierar3ice, un lucru este clar# noi ortodocşii vedem în Făsti4nireaîn Învierea Domnului, o victorie, şi nu o victorie oarecare, ci cea mai mare victorie din istor

omenirii, victoria forţelor @inelui asupra răului şi al morţii!În :oul estament )ntâlnim o mulţime de asemenea a(irmaţii, care nu lasă nici un duiu că IisHristos ne-a adus şi ne-a dat nouă izânda "a, izândă asupra oricărui duşman, asupra răului, asuppăcatului şi asupra morţii#

# "or #0+! 8oartea a fost în4hiţită de 5iruinţă!! Unde iţi este, moarte, 5iruinţa ta; Unde iţi este, moarte, 5oldul tău;E!.! -i 5oldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este le4ea!

%! Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, are ne$a dat 5iruinţa prin Domnul nostru IisuHristos<

sau om &*!8)%! Dar în toate acestea suntem mai mult decât 5iruitori, prin (cela are ne$a iu5it!

sau )n # Ioan8+! 7entru că oricine este născut din Dumnezeu 5iruieşte lumea, şi aceasta este 5iruinţa care5iruit lumea6 credinţa noastră!! ine este cel ce 5iruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este /iul lui Dumnezeu;

*ocmai datorită Învierii Domnului, adevăratul creştin este un optimist desăvârşit! @ste adevă)nsă că lumea )i consideră pe optimişti a (i naivi, dar creştinul nu este )n nici un caz naiv @l şteact ce se petrece )n 2urul său# ştie că pe lume eistă mulţi oameni răi, violenţi şi cărora le plrăzoaiele= ştie că eistă oli incuraile şi ştie că lumea de azi este asemenea unei 2un+le Cu toaacestea el rămâne optimist, pentru că )l cunoaşte pe Hristos= iar creştinul adevărat se concentreanu asupra pro5lemelor ci asupra soluţiilor! 7entru că Hristos ne vor5eşte astfel6 Oîn lumnecazuri veţi aveaA dar îndrăzniţi! "u am 5iruit lumea!E 9Ioan #.!)):

'edeţi dar că Iisus nu spune >voi irui lumea> sau >poate că voi irui lumea>, ci spune cât se poa



de clar > "u am 5iruit lumea> ând Iisus a stri4at de pe ruce6 > S$a sfârşit !>, acela nu a fost ustri4ăt de disperare, ci un stri4ăt victorios6 scopul pentru care a venit "l în lume a fost atins, Iis-i$a răscumpărat poporul şi i$a dat iz5ândă! De$acum încolo, este rândul poporului să acţionezsă primească iz5ândă, pentru că "l nu ne forţează, ci toate acestea le facem noi prin voinnoastră!

"ărătorind )nvierea Domnului, noi nu serăm un eveniment istoric, ci sărătorim un evenime

care a(ectează )n mod cât se poate de direct şi de personal pe (iecare dintre noi, c3iar astăzDatorit+ Învierii Domnului3 fie%are adev+rat %reştin poate spune8> Hristos tr+ieşte3 de%i şi voi tr+i Hristos a 1nviat3 de%i am 1nviat şi eu Hristos a 1nvins moartea şi p+%atul3 atun%i şi voi iz5ndi>

Iuiţi credincioşi, mulţi oameni )n ziua de astăzi, )n loc să-şi caute scăparea )n adevărata izândăDomnului, )şi caută scăparea )n lucruri care )i scot pe ei din lumea realului De aceea se vând atâtăuturi alcoolice, de aceea industria cinemato+ra(ică este una dintre cele mai pro(itaile industrcântăreţii şi actorii sunt mai ine plătiţi decât )nvăţătorii, şi aşa mai departe otuşi, acest (el scăpare este temporar= durează cât durează, dar până la un moment dat, când treuie să )n(runtă

din nou realitatea *ocmai în aceasta constă măreţia credinţei noastre, pentru că ea nu ne oferăevadare din realitate, ci o victorie reală asupra tuturor relelor şi 4reutăţilor! @ucuraţi$vă, spune Iisus, pentru că E"u am 5iruit lumeaE!

*ceastă mare izândă pe care o sărătorim astăzi a (ost câşti+ată de Iisus, )nsă aşa după cum nspune :oul estament, ea ne-a (ost transmisă nouă :oi ne (acem părtaşi izândei, prin otez şi prcredinţă "(ântul Pavel ne aminteşte )n @pistola către omani F/-??, că Învierea este o parimportantă a vieţii creştineşti! 7rin 5otez, spune el, fiecare dintre noi împărtăşeşte ÎnviereDomnului! După cum @l a (ost pus )n mormânt aşa ne cu(undăm şi noi )n apa otezului, iar dup

cum a )nviat @l, aşa ne ridicăm şi noi din apă El este A%ela %are ne d+ puterea s+ ieşim dmoartea sufleteas%+ şi de su5 puterea p+%atului În vremurile de demult creştinii se otezau males )n perioada "(intelor Paşti= astăzi, )ntrucât ma2oritatea dintre noi am (ost otezaţi când eraprunci, 7aştele este ocazia la care tre5uie să ne înnoim le4ământul de la @otez, şi anume respin4em păcatul şi ne supunem lui Hristos!

*ţi oservat cu toţii cât de pline sunt isericile noastre )n noaptea "(intelor Paşti= este o maucurie să (im adunaţi atât de mulţi )mpreună ca să dăm slava Învierii Domnului otuşi, acest lucar treui să ne dea şi de +ândit# pentru că noi sărătorim de (apt )n (iecare Duminică ÎnvierDomnului şi aceasta ne arată că mulţi dintre noi pierd acest prile2 de ucurie, de atâtea ori de

lun+ul anului

Pe Sfntul Dis% pe %are preotul pune p+rti%elele de pres%ur+ 1n fie%are Dumini%+3 st+ s%r9IA 3 %eea %e este o pres%urtare de la OIisus Hristos 1nvinge O "ste mesa>ul pe care Sfân&itur4hie îl trimite în fiecare Duminică, nu numai o dată pe anA mesa> din care ne tra4em toatăria şi încrederea noastrăA mesa> cu care plecăm de la @iserică şi care ne dă putere să trecepeste toate 4reutăţile şi să le învin4em, în săptămâna care urmează şi în toată viaţa noastră!

/ie ca această sfântă săr5ătoare să întărească şi mai mult credinţa noastră, să ne dea tărie înţelepciune ca să putem 5irui toate 4reutăţile ce ne ies în cale şi să aducă pace, 5ucurii, sănătaşi zile fericite la tot poporul lui Dumnezeu!

Hristos a 1nviat<

Pr :asile /ordon (#) , Parenez+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului

K*ceasta este ziua pe care a (ăcut-o Domnul, să ne ucurăm şi să ne veselim )ntr-)nsa!&

Iuiţi credincioşi, cinstitori ai Învierii Domnului, ca )n (iecare an, am rostit şi am cântat )mpreuHristos a Înviat şi )n această noapte s(ântă a Paştelui Prin această rostire mărturisim, deodată, do

lucruri# credinţa )n )nvierea noastră, aşa precum Domnul nostru Iisus Hristos a )nviat, totodanăde2dea că, o dată cu acest Paşte, vom păşi spre o viaţă mai ună, mai demnă, atât su aspemoral, cât şi material

"ă-I mulţumim, aşadar, Domnului că ne-a a2utat să ne )nvrednicim de participarea la această pr(rumoasă şi s(ântă slu2ă, că la această oră litur+ică suntem lân+ă o "(ântă iserică

Iuiţi credincioşi, am urcat, )ncepând din Duminica 1loriilor, spre Ierusalimul cel do3ovnicestreptele Deniilor din serile săptămânii Patimilor *m (ost din nou martorii su(erinţelor .ântuitorulnostru# vinderea, at2ocorirea, )ncununarea cu spini, răsti+nirea, moartea şi punerea )n mormânt *trecut şi noi pe su "(ântul @pita(, mărturisind tainic că vrem să ne )n+ropăm păcatele şi noi cIisus, care "-a lăsat )n+ropat spre a )n+ropa păcatele omenirii, apoi am sărutat "(ânta Cruce, altar 2ert(ei, )nţele+ând că numai printr-o viaţă 2ert(elnică putem nădă2dui că vom )nvia şi noi, precum a )nviat )n urma 2ert(ei şi morţii pe Cruce

Învierea &ui ne umple acum sufletele de 5ucurie, 7aştele fiind cel mai luminos praznic dcalendarul creştin!

Dar ce înseamnă, oare, cuvântul paşteK, rostit atât de des; *cum 7G de ani, )n valea :iluldin @+ipt, poporul evreu se +ăsea )ntr-o +rea roie, de peste / de ani Prin voia Domnului ei ieşit din această roie şi la plecare, au luat, )ntre multe altele şi un cuvânt care - nu ănuiau atuncva primi o consacrare deoseită Cuvântul minune era P*"*H şi desemna )n lima e+ipteansărătoarea solstiţiului de primăvară, când soarele trecea din emis(era australă )n cea oreală

Propriu-zis pasa3 )nsemnă trecere şi semni(ică iruinţa luminii asupra )ntunericului Cu oarecatrans(ormare, evreii i-au zis pesa3, tot cu )nţelesul de trecere, adică trecerea lor prin .area oşie,

la roia e+ipteană la liertatea 9ării 1ă+ăduinţei *dică trecerea de su 2u+ul roiei la ucurliertăţii Jrecii au preluat cuvântul minune, zicându-i pas3a= aproape la (el i-au zis şi latinii# pasc- pascae De aici )l are şi lima română, paşti sau paşte, cuvânt sinonim cu )nviere, adică trecere la moarte la viaţă, de la roia păcatului - prin 2ert(a şi )nvierea Domnului O la ucuria vieţii )ntvirtute

Iuiţi ascultători, în fiecare an, în cea mai emoţionantă noapte litur4ică retrăim sensul adânc acestei treceri, când Hristos el înviat ne reaprinde speranţele de trecere de la păcat la virtute la o viaţă mai 5ună pentru noi şi familiile noastre!

*ceastă slu2ă impresionantă ce s-a (ăcut aici, a(ară, este doar )nceputul praznicului 'ă c3emăacum să intraţi cu noi )n "(ântul %ăcaş, să (iţi părtaşi la "(ânta %itur+3ie, apoi să primiţi paştepâinea inecuvântată şi să aveţi ucuria slu2ei )ntre+i C3iar dacă trupul vă c3eamă, poate, spsomn sau mâncare, daţi ascultare su(letului, care vă )ndeamnă să rămâneţi

1aceţi ucurie su(letului! Pentru că, iuiţi credincioşi, cinstitori ai slăvitei )nvieri, Kaceasta este ziupe care a (ăcut-o Domnul, să ne ucurăm şi să ne veselim )ntr-)nsa!& *min

Hristos a 1nviat<



Pr :asile /ordon (') , Parenez+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului

"ă ne amintim că cea mai mare sărătoare creştină din cursul anului isericesc, Învierea Domnulsau "(intele Paşti, ne invită pe toţi la o prăznuire totală, nu limitată doar la puţină odi3nă, mâncăruri o+ate, din care să nu lipsească, desi+ur, ouăle roşii, mielul, cozonacul etc, toaKstropite&, ine)nţeles, cu vin sau alte ăuturi alese

În această privinţă preotul academician Jala Jalaction scria prin anii f7 următoarele# K.area zÎnvierii a trecut pe lân+ă mulţi dintre noi, anuală şi tradiţională, cu ceva ucurie pământească şi oarecare odi3nă a trupului Puţini au (ost şi sunt aceia care au puterea să urce sus, spre soare şi să-scalde su(letul )n torentele adevărului Ceilalţi, presupuşi creştini, (ac tot ce pot ca să nu privească(ântâna vieţii şi să i+nore pro(unzimea ei "e ameţesc cu treurile, cu interesele şi cu searededes(ătări pământeşti *lţii - uneori oameni inteli+enţi - vor să po+oare Învierea Domnului re+iunea simolului şi a convenţiei reli+ioase&

"ă ne (ie iertat dacă opinăm că cele scrise de părintele Jalaction sunt )n mare măsură actuale Cădacă )n (iecare an, la acest praznic slăvit, putem mărturisi ucuria vederii unui număr impresiona

de creştini care ţin Paştele cu toată rânduiala, )n acelaşi timp nu putem ascunde (aptul că sunteadânc )ntristaţi de cealaltă privelişte, )n care se )nscriu toţi acei con(raţi care, departe de "(ânAiserică şi ucuriile ei s(inte, )nţele+ prin Paşte doar un eeR-end prelun+it, )n care se mănânvârtos, se ea din elşu+, se vizionează televizorul şi se plimă câinii

:u vrem, Doamne (ereşte, să mâ3nim pe cineva prin mustrări moralizatoare ecesive 6)n (ond, nimeni nu poţi să-l oli+i a-l duce de mână )n ai8, mai ales că ne dăm seama că aceste aspecne+ative nu vă privesc, poate, pe dumneavoastră, cei ce ascultaţi

'rem doar să recon(irmăm unilor creştini importanţa mântuitoare a ţinerii rânduielilor, ucurine(ailă pe care o trăim atunci când serăm praznicul dinlăuntru şi nu-l privim doar pe dina(ară, pe un spectacol Căci oricât ne-am strădui să eplicăm cuiva aceste aspecte, dacă nu trăieşcreştinismul din interior nu va )nţele+e mare lucru

De aceea ne rezumăm a (ace o caldă invitaţie celor )ncă sceptici, ne3otărâţi, mulţumiţi doar ccrâmpeie din slu2e şi rânduieli

1raţilor! Iisus Hristos a (ost răsti+nit, a murit şi a )nviat şi pentru voi, cei care )ncă vă )ndoiţi aceste adevăruri "ti3ul litur+ic de la Paşti# K*ceasta este ziua pe care a (ăcut-o Domnul, să ucurăm şi să ne veselim )ntr-)nsa!&, se vrea o c3emare nu doar pentru veselie trupească, ci şi pentcea su(letească Îi dăm, desi+ur, trupului ce i se cuvine, dar şi su(letului pe cele dorite

Dacă ucurăm de Paşti trupul cu o 3aină nouă, cu mâncare sau ăutură aleasă, nu vom lăsa (ăucurie su(letul Iar cele dorite de su(let cu prile2ul acestui mare praznic nu sunt lucruri +rele imposiil de plinit Iată-le, pe scurt# să (i ţinut s(ântul post, după putere= să ne (i spovedit )mpărtăşit, după ce ne-am )mpăcat cu cei din 2urul nostru= să (i participat la Deniile din "ăptămâ

.are, aşa cum participăm la slu2e )n duminici şi sărători= să (im prezenţi )n noaptea de Paşti şi "(ânta %itur+3ie, nu numai la slu2a scurtă de a(ară= să luăm Kpasca& pe nemâncate, cu toacuviinţa

<i după acestea, )n+ăduit este să +ustăm din toate celelalte ucurii, evident cu măsură creştineasc1ăcând aşa, serăm praznicul dinăuntru, iar ucuria este )ndoită# a su(letului şi a trupuldeopotrivă

Într-o carte editată relativ recent, intitulată su+estiv KDu3ul "ărătorii&, avându-l ca autor p

(ilozo(ul creştin 'asile Aăncilă, +ăsim invitaţia )nduioşătoare de a ţine sărătorile cu ucurcopiilor Căci, spune autorul, KCopilul are o mare capacitate (estivă Copilului )i place naturtrăieşte divinul, se dăruieşte, 2uilează&De (apt, .ântuitorul a spus aceste lucruri cu aproape două mii de ani )nainte# K*devărat zic voude nu vă veţi )ntoarce şi nu veţi (i precum pruncii, nu veţi intra )n Împărăţia Cerurilor& 6.atei, ?78

Iată, aşadar, câteva din raţiunile du3ovniceşti la care-i invităm spre meditare pe toţi inevoitoascultători ai noştri .ai ales acum, )n aceste zile, când )ntunecimile răzoiului din lume umreameninţător creştinătatea europeană, oli+ându-ne să prăznuim un Paşte )nsân+erat şi când toţi un

creştini ar treui să dovedească o strânsă solidaritate litur+ică, )n "(intele iserici, )n 2urul ierar3ilşi preoţilor

*dău+ăm, )nsă, o precizare# să nu se necă2ească cineva dacă n-a ţinut până acum rânduielile aşa cule-am pomenit mai sus, (ie din neştiinţă, (ie din ne+li2enţă, (ie dintr-un alt motiv

În (iecare zi, )n (iecare ceas, se poate (ace un nou şi un )nceput <i apoi, nu doar Paştele se ceserat după cuviinţă# calendarul nostru o(eră şi alte multe popasuri s(inte )n care su(letul poateucurat!

În năde2dea că toţi enoriaşii noştri vor prăznui dinăuntru "(ânta Înviere, alături de celelalte s(insărători, le adresăm din toată inima salutul pascal#

Hristos a 1nviat<

Pr :asile /ordon (#) , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului

În anul mântuirii ?4E7 mitropolitul cărturar 1ilotei 'rienie a descoperit )n ilioteca "(ântul.ormânt din Constantinopol un manuscris cu mai multe lucrări, )ntre care una intitulată Dida3celor doisprezece *postoli



Importanţa ei istorică, do+matică, morală şi litur+ică este cu totul deoseită Conţinutul constituie, de la )nceput, )ntr-un avertisment (erm asupra celor două sensuri pe care omul, liertatea lui, poate să-şi )ndrepte paşii# spre mântuire, sau spre pierzare

Primul capitol al Dida3iei )ncepe ast(el# K"unt două căi# una a vieţii şi una a morţii= şi este madeoseirea )ntre acestea!& *poi se adau+ă eplicaţiile, din care spicuim ceea ce credem că esesenţial#

>*A0EA 1"E"" este aceasta# mai întâi, să iueşti pe Domnul Dumnezeu, *reatorul tău) doilea, pe aproapele tău ca pe tine însuţi şi toate câte voieşti să nu ţi se facă ţie, nu le face tu altora.

"ar *A0EA 6%J"" este rea şi plină de lestem# ucideri, adultere, pofte, desfrânări, oţidololatrii, vră=i, farmece, răpiri, mărturii mincinoase, făţărnicii, vicleşu!uri, răutaorăznicie, lăcomie, neruşinare, în!âmfare. "ar cei care-şi poartă paşii pe această cale su

pri!onitori ai celor uni, urâtori de adevăr, iuitori de minciună) nu cunosc răspladreptăţii, nu se lipesc de ine, nici de dreapta =udecată) nu prive!ează spre ine, ci sprău) unătatea şi rădarea sunt departe de ei) iuesc cele deşarte, umlă după mită, n

miluiesc pe sărac, nu suportă pe cei necă=iţi, sunt uci!aşi de copii, întorc spatele celui lipsasupresc pe cel în strâmtorare, sunt apărători ai o!aţilor şi =udecători nele!iuiţi ai cel

săraci, plini de tot păcatulK.

*m evocat descrierea acestor căi, acum, de "(intele Paşti, pentru ca inevoitorii noştri ascultătosă-şi )ntărească paşii )ntru străaterea căii mântuitoare a vieţii şi să (ie cu mare +ri2ă a nu intra pcalea morţii, ducătoare la pierzare Iar dacă cineva, ca om supus +reşelii, a căzut )n vreunul dpăcatele )nşiruite mai sus, să se străduiască a trece la )n(ăptuirea virtuţilor căii vieţii Căci )nsucuvântul Kpaşte& aceasta )nseamnă# Ktrecere&

În urmă cu apro 7G de ani, )n valea :ilului din @+ipt, poporul evreu se +ăsea )ntr-o +rea roide peste / de ani Prin voia Domnului ei au (ost izăviţi şi la plecare, au luat, )ntre multe alteleun cuvânt care - nu ănuiau ei atunci - va primi o consacrare deoseită

Cuvântul minune era pasa3 şi desemna, )n lima e+ipteană, sărătoarea solstiţiului de primăvarcând soarele trecea din emis(era australă )n cea oreală Propriu-zis, pasa3 )nsemna trecere semni(ica iruinţa luminii asupra )ntunericului Cu oarecare trans(ormare, evreii i-au zis pesa3, tcu )nţelesul de trecere, adică trecerea lor prin .area oşie, de la roia e+ipteană la liertatea 9ăr1ă+ăduinţei Propriu-zis, trecerea de su 2u+ul roiei la ucuria liertăţii Jrecii au preluat cuvânt

zicându-i pas3a= aproape la (el i-au zis şi latinii# pasc3a - pascae De aici )l are şi lima românpaşti sau paşte, cuvânt sinonim cu )nviere, adică trecere# de la moarte la viaţă, de la roia păcatuluprin 2ert(a şi )nvierea Domnului - la ucuria vieţii )ntru virtute

În totală liertate, (iecare su(let poate să alea+ă (ie calea vieţii, (ie a morţii Poate să urmeze lHristos, Izvorul 'ieţii, Care a spus despre "ine# K@u sunt Calea, *devărul şi 'iaţa& 6Ioan, ?/, Fsau, Doamne (ereşte, satanei, care Kde la )nceput a (ost uci+aş de oameni& 6Ioan, 4, //8

De vrea cineva să ştie )n care dintre cele două căi se +ăseşte, să-şi cerceteze (aptele 1ără a n

)n+ădui să (im 2udecătorii cuiva 6căci Dumnezeu ne va 2udeca pe toţi8, oservăm cu )n+ri2orare cu

ale+ calea morţii nu numai cei ce se consideră atei, sau alţi semeni rătăciţi de la dreapta credinţă, c3iar şi dintre aceia care se socotesc Kortodocşi&

.ai trist, c3iar unii dintre cei ce şi-au asumat responsailitatea cârmuirii, (ie din spectrul politic, (din cel ecleziastic .aşinaţiile pline de cinism ale unor partide politice şi violenţa vindicativăcâtorva +reco-catolici sunt doar două din multele eemple ce s-ar putea da

uturor acestora le amintim că deşi se mişcă, voresc, mănâncă etc, de (apt nu trăiesc cu adevăr"u(leteşte sunt morţi %or li se potrivesc cuvintele *pocalipsei# K<tiu (aptele tale, că ai nume, trăieşti, dar eşti mort!& 6, ?8

De aceea, treuie să ştim că Paştele este atât sărătoarea vieţii prin ecelenţă, cât şi a c3emării c3emare spre dra+oste (aţă de credinţă şi neam, mani(estată prin moralitate şi muncă cinstită

; c3emare pentru a trăi "(ânta ;rtodoie şi a mărturisi istoria ne(alsi(icată a patriei ; c3emare spa discerne cu )nţelepciune realităţile prezente# a deosei +râul de ne+3ină, lumina de )ntuneriadevărul de minciună :umai aşa salutul pascal, HI";" * Î:'I* - *D@']* * Î:'I*

poate (i simţit )n inimă de cel care-l rosteşte cu uzele

:umai aşa ucuria poate (i cu adevărat deplină, ucurie pe care o dorim tuturor enoriaşilor noştri!

De )nc3eiere, adresăm şi )n acest an, )n c3ip deoseit, salutul creştin HI";" * Î:'I*, tuturromânilor risipiţi prin lume, cu dor şi dra+oste de 9ara .amă *min

Hristos a 1nviat<

Pr :asile /ordon (') , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului

Cu mare ucurie constatăm că "(intele Paşti din acest an sunt aşteptate de credincioşii noştri cunăde2de sporită (aţă de anii precedenţi 'edem )n acest (apt un dar de la Dumnezeu! *ceastă creştea năde2dii are temei, desi+ur, )n sc3imările ene(ice din ultima vreme, concretizate )ntradmirailă preocupare pentru cinste, dreptate şi adevăr

Precum se ştie, cuvântul Paşte 6Kpesa3& )n eraică8 )nseamnă Ktrecere&, prin Paştele Domnul)nţele+ându-se trecerea de la moarte la viaţă, adică Învierea @i ine, se simte, )n s(ârşit, )n rânduricredincioşilor noştri, )ncrederea că şi naţiunea română parcur+e acum o trecere autentică de la tot a (ost rău, la demnitatea aşteptată de G de ani recere de la necredinţă la credinţă, de la corupţiecinste, de la minciună la adevăr .are dar de la Dumnezeu!

*cest "(ânt Paşte poate (i, )ntr-adevăr, primul Paşte al demnităţii redoândite <i va (i, )n măsura care (ii naţiunii vor primi (ără rezerve adevărul, )n dimensiunile lui esenţiale, a credinţei strămoşeşi a istoriei ne(alsi(icate 'a (i, )n măsura )n care creştinii noştri nu se vor mai lăsa )nşelaţi propovăduitorii minciunii şi provocatorii dezinărilor şi )n condiţiile )n care românii nu vor mai lăpe alţii să +ândească )n locul lor

otodată, pe măsură ce vom )nţele+e că pentru o trecere reală, este nevoie de muncă şi dărui2ert(elnică "emnele )ncura2atoare se arată de2a Creşte numărul tinerilor care, alături de cei mvârstnici, trec pra+ul "(intelor iserici

.a2oritatea românilor sunt dispuşi la suportarea măsurilor de austeritate materială, pentru că )nţelcă e sin+ura cale de revenire la normal În acelaşi timp, trăim zilele reconsiderării adevărului istorcu privire mai ales la veacul al QQ-lea

În acest ceas al istoriei, cu deoseire la acest "(ânt şi .are Praznic al Învierii, ne aducem aminte cuvintele inspirate ale "(ântului *postol Pavel# KCăci de aţi avea zeci de mii de )nvăţători )n Hristototuşi nu aveţi mulţi părinţi& 6I Cor /, ?G8

Cinstirea părinţilor este, de (apt, un semn elementar de ună cuviinţă şi normalitate *cum, vremea praznicului Învierii, când )nălţăm ru+i (ierinţi pentru mai inele neamului, dacă vrem (im auziţi, să luăm aminte şi la cuvintele din @cleziast# KCel care-şi cinsteşte tatăl, se va veseli de şi )n ziua ru+ăciunii sale va (i auzit!& 67, G8

1ie ca neamul nostru românesc să prăznuiască o dată cu Paştele litur+ic şi paştele sc3imăautentice, )ntru redoândirea demnităţii de odinioară! *min

Hristos a 1nviat<

Wohn "hrJssavgis , Învierea trupului

* vori despre )nvierea din mor i poate (i ceva scandalos pentru unii Însă un scandal i mai maț ș

poate (i provocat vorind despre )nviere )nainte de moarte, ca o su+estie a )nvierii de după moarte)nviere aici i acum, care ar putea o(eri o )ntrezărire a )nvierii es3atolo+ice 6c( Ps F?78 ocmș

mona3ii sunt cei care, potrivit avvei "erapion, doresc să o anticipeze i care se ucură să auș

despre această )nviereL Ep. ad monacos F i &4 $/9(4.3'D i 3'D. *f. i /aomie 1ita /rimș ș ș

+ $'G-3, &G3, /ateric, ;eodora &4 $ed. 9uW, ', 1arsanufie 4F, i "oan 6osu, /ratum, *osmș

&F& $/9GF.'4(47. /entru mai multe eNemple, vezi /ateric, /amvo & $/9+.'FA i :au 'ș



$&343, p. ') 6arcu Ascetul, *ap. de temp. $/9+.&4GA7 i Avva "saia, *uvântul 3,ș

$&3G.M

De i Ioan L"cărarulM nu se re(eră nicăieri la "c3imarea la 1a ă ca la o anticipare a )nvierii (inaș ț

ideea unei )nvieri anticipate este limpede implicată )n a(irma iile lui privitoare la K)nvierea su(letuț

)nainte de )nvierea de o te& Lș 3. titlu $&&(GA%, i ( $&&(G7D) &+.+G $G3D i .4 $F3* ș ș -3F7Distinc ia dintre două etape ale învierii - mai întâi a sufletului, iar apoi a trupului - se !ăse te i ț ș ș

Eva!rie# cf. *apetele !nostice +, &3 i $'F. /entru referin e asemănătoare, cf. Hrisostom, Aș ț

;eodorum lapsum &,&' $/9(F.3+) 1asile cel mare, "n /s. (( $/93.(44*D) 6ac. Hom. +, G3 $44&) &&,& $3-3F) &+, 'G $&(3-+4) ', $+) '(, $&) ',& $(# în aceste pasa=6acarie vore te despre >o îndoită înviere a sufletelor i a trupurilorK) 6arcu Ascetul, Dș ș

aptismo $/9+. &4437* BDespre 7otez, în 2ilocalia, vol.&C. *f. i Simeon :oul ;eolo!, ;9/ &.ș

$) *at. G $&44) 9ri!orie Sinaitul, *apetele 'G i (F $' i 'G B*apete în acrosti, în 2ilocaliș ș

vol. FC) *alistX"!natie, Suta, & $&(, &44 $3(, F $& i 3 $3 Bîn 2ilocalia, vol. GCș M, ceea arată spiritualitatea poten ială a (irii create i re(lectă totodată (unc ia mona3ilor, aceea de pro(e iț ș ț ț

tainelor lumii care va veni

.arcu *scetul oservă că o ast(el de )nviere nu răpe te nimic din unicitatea )nvierii o te ti# %eș ș ș -aspus pe acestea (ără a )mpiedica arătarea celor viitoare sau a 3otărnici răsplata cea de o te la viaș

aceasta L De is. &'F $/9+.3+A. *f. i Atanasie, 1ita Ant. 3& $/9.3F7 B1ia a lui Antonie, ș ț

/S7 vol. &C i 1arsanufie 4F.ș M

În cuvintele lui Isaac "irul, Kaerul Învierii se poate respira )ncă de aici& L ;ratatele mistice $&&) i '4+ i 'FF.ș ș M "imeon :oul eolo+ avea să preia terminolo+ia lui Ioan L"cărarulM i să voreasș

de Krena tere du3ovnicească i )nvierea du3ovnicească a su(letelor moarte& Lș ș *at. $p. (.M Înatât el, cât i Ioan L"cărarulM, (ără a ne+a )nvierea trupurilor, sunt evident mai pu in eplici i ș ț ț

le+ătură cu această prolemă decât avea să (ie Jri+orie Palama )n secolul al QI'-leaL ;riade &, ''. i pentru 9ri!orie /alama, >învierea cea dintâi este a sufletuluiK# cf. Hom. & $/9 &+&.&FAȘ

i Ad Venam de mentali Yuietudine $/9&+4.&4(3D. 7otezul este deseori privit ca o anticipareș

învierii trupe ti# cf. 6arcu Ascetul, De apt. $/9+.&443A7) :il, Ep. ', &'+ $/9F3.((+D i Dș ș

vol. paup. +4 $/9F3.&4''7. *f. i U. DaniZlou, /latonisme et tZolo!ie mWstiYue. Doctriș

spirituelle de Saint 9rZ!oire de :Wsse, /aris# &3+', +F.M

Pentru Ioan L"cărarulM, tocmai persoana este aceea care dezvăluie o atitudine cuprinzătoare (a ă ț

trup, cea care are i o viziune a măre iei lui Dumnezeu )n trup i despre care se poate spune că ș ț ș

)nviat nestricăcios )nainte de )nvierea de o te& Lș &+.+G $G3'A.M Distinc ia (ăcută de Ioan )ntre ceț

două )nvieri nu are loc la nivelul trup-su(let, ci mai curând la cel de )nainte iș după moarte ruptinde să eprime omul )ntre+= la (el se )ntâmplă i cu su(letul În epresia de mai sus, Ioanș

in(ormează pur i simplu pe cititorii săi că )nvierea este posiilă aici i acum C3iar dacă trăim ș ș

pământ, trupul poate (i a ezat pe tronul lui Dumnezeu - Kca i cum ar (i răpit la ceruri& Lș ș 3$&&(G*. Accentuarea cuvântului >răpireK $e[stasis arată că este vora de efectul unei iuie[statice pentru Dumnezeu.M *ceste a(irma ii se +ăsesc )n reapta a "cării, care discuț

nepătimirea 6apat3eia8 Contetul este semni(icativ deoarece )nvierea, ca i nepătimirea, este ceș

pentru doândirea căruia ascetul se luptă (ără )ncetare, ceva care poate (i pre+ustat, dar care rămâsă (ie ne)ntrerupt a teptatș



Sfântul "oan Scărarul, icoană din Sinai, sec. al V"""-leaDupă cum Hristos este divino-uman )n ceruri, tot ast(el se poate să devenim, prin 3arul lDumnezeu, umano-divini pe pământ, c3iar dacă rămânem supu i mor ii 5n )n+er )i spune lui Ioș ț

că nu poate a2un+e la starea la care se a(lă Hristos deoarece nu de ine K(ocul nemistuitor&Lț F.ii.$&&43*. *f. i /. 7ro\n, ;e 7odW and SocietW, 'F ș -G.M @vident, Knestricăciunea& nu poate+ustată )n această via ă decât par ial, ca un impuls de )nceput, ca pre+ustare sau arvunăț ț Cel caa2un+e la nepătimire a doândit acest tip de nestricăciune L 3. $&&(G7*.M "e pare )nsă că aceasnu este o stare permanentă Ioan nu ine să eplice cum va arăta )nvierea o tească, spre deoseț ș

de cea pe care o putem eperimenta acum Ce contează pentru el este că aici i acum, )ncă dș

această via ă pământească, trupul i (irea omenească - precum i )ntrea+a lume creată - potț ș ștrans(i+urate )ntr-un dar pozitiv, de K(oc& Poate să pară un +ând morid, )nsă pentru Părinascetici, anticiparea )nvierii este )nso ită de anticiparea mor ii Lț ț /rivitor la moartea sufletului, 1asile cel mare, Hom., ]uod Deus non est auctor malorum F $/9'&.'(+A. *f. i 9ri!orie Sinaituș

*aptele '( i 'F $p. ' i 9ri!orie /alama, %n Divine and Divinisin! /articipation G $, p. &((ș ș

BDespre împărtă irea dumnezeiască i îndumnezeitoare, 2ilocalia, vol. F.Cș ș M În această privin ă, Ioț

suliniază semni(ica ia amintirii mor ii 6mneme t3anatou8, care se leapădă de trupul căzutLț ț &.$33A.M

ot ce s-a spus până aici aruncă i o lumină asupra venerării, )n special )n isericile ortodoșrăsăritene, a moa telor s(in ilor i a păr ilor din ve mintele lor În răsăritul cre tin nu eistă niciș ț ș ț ș ș

distinc ie precisă )ntre aceste două cate+orii de relicve De pildă, )n 1aptele *postolilor Petruț

săvâr it numeroase minuni )n primii ani ai Aisericii 61apt 78, dar ni se vore te i despre aș ș ș

minuni )mplinite doar prin umra sa 61apt G, ?G8 1emeia cu scur+ere de sân+e a (ost vindecată pratin+erea de 3aina lui Hristos 6.t , 8 În 'ia a "(ântului *ntonie se spune că mul i căutau sț ț

atin+ă pe *ntonie, iar )n Prima via ă +recească stă scris despre Pa3omie că o (emeie care avț

scur+ere de sân+e Ki-a atins culionul pe (runte i sș -a vindecat numaidecât&L *apit. (& $+-,&G&Jeferin a la 1ita Ant. de Atanasie este F4 $/9. 3(&*) cf.ț i 3 $3F* ș -3F'A. *f. i ;eodoret, /ș

Hist. /aladie, F, (, p. 'F4 $&'+D) Afraat /ersanul, G, &', p. (44 $&'FD i /etru, 3, &+, p. ('ș



$&'GG7) Hist. 6onacorum, G, Apollo $(3) &' "oan 3 $p. &44) /aladie, Hist. 0aus. DomnenG( $&&'-&() 1arsanufie &' i &F() *iril de Scitopole, 1ia a lui Sava, &' $&(.&(ș ț -4 i 1ia a lș ț

Eftimie, (4 $4.4-&) "oan 6osu, /ratum, *osma (4 $/9GF.G3'A i "oan GF $3((*Dș

/ateric, Arsenie ( $/9 +.&4+D-4G7. Despre moa te în tradi ia patristică ulterioară, cf. 9ri!orș ț

/alama, Ad DionWsium + $, p. (3F i ;riade , &.ș M @ste vora despre un lucru similar atunci câIoan "cărarul descrie starea mona3ului .ina, al cărui trup emana, după moarte, un miros atât plăcut# ot locul unde zăcea trupul s(ântului se umplu de ună mireasmă LM 'ăzurăm cu to

una mireasmă a mirului â nind din tălpile lui ca din două izvoareLț ș (.3 $3F*. "oan Hrisosto

descrie efectul arului asupra trupurilor sfin ilor# >"zvoră te din suflet, apoi inundă trupul, de ț ș

trup trece la ve minte, apoi la încăl ări, până ce cuprinde i umra aceloraK. *f. Dicta postYuaș ț ș

reliYuiae martWrum & $/9'.(3-F4.M

"cărarul are o teolo+ie a trupului care )i )n+ăduie să vadă, )n trans(i+urarea mona3ului adormit,)nviere )nainte de cea o tească *cest lucru este suliniat )ntr ș -un mod )ncă i mai izitor ș

eemplul mormântului +ol al lui Isi3ie Horevitul 6c( 1ac G, /8L *f. .4 $F3FA.M rudasudoarea mona3ului .ina s-au (ăcut Kmir& ce )i un+ea trupul# "udorile i ostenelile lui cu adevăș

s-au primit ca un mir adus lui DumnezeuL (.3 $3F*.M

'arsanu(ie scrie despre asemenea nevoitori# K"-au ostenit s(in ii0ț *cum s-au prea mărit, s-au slăvs-au umplut de strălucire *u a2uns la via ă pentru că au murit&Lț 1arsanufie &4 BJeferin a este ț

fapt la 1arsanufie 4FM n. tr.C *f. i ;eodoret, /il. Hist., Simeon ătrânul, , 3, p. '+G $&'&D.ș M această privin ă, scriitorii ascetici depă esc sc3ema platoniciană somaț ș -sema )ntr-o manieră etremdar e(icientă 1iindcă mona3ul nu tratează trupul ca pe un mormânt= mai de+raă, mona3ul )nmormântează )ntre+, dimpreună cu trupul, pentru a )nvia )ntre+ - trup i su(let În (elul acesș

moartea (ace loc )nvierii, unei )nvieri care este le+ată de )nvierea de o te, dar cu care nu treuș

con(undată

Cu toate că trans(i+urarea trupului, a trupurilor celor care au (ost )nvia i )nainte de )nvierț

o tească, nu este permanentă, ace tia sunt totu i )n situa ia de a surprinde mai mult decât o simpș ș ș ț

licărire din lumina necreată @i pre+ustă i alte roade ale vie ii viitoare, alte daruri care sș ț -au pierdprin Cădere *cest lucru va (i mai ine )n eles dacă ne vom raporta la o parte importantă din reapț

7 *ici, Ioan descrie e(ectul 3arului iuitor al lui Dumnezeu asupra trupului omenesc Iuirea Dumnezeu, spune el, poate arde i răpi inima cu totul 6Cânt /, 8 *st(el, lucrarea iuitoare a ș

Dumnezeu poate (ace ca (a a omului să devină luminoasă i veselăLț ș '4,&& $&&+FA*.M Declara ițascetice ale lui Ioan sunt una cu )nvă ătura lui 5rmând vec3ii tradi ii a pustiului, el lea+ă strâț ț

credin a de comportamentul moralLț *f. i '4.&( $&&+F*.ș M @l tie (oarte ine că stricăciunea esș

rezultatul Căderii ;ricât de te3nic ar putea să pară, acest punct este esen ial pentru spiritualitate țpresupune că )n măsura )n care cineva iruie păcatul prin 3ar, stricăciunea i mortalitatea ) i pș ș

slăi puterea *ici i acum, omul Kdin a(ară& eperimentează acelea i lucruri pe care le trăie teș ș ș

Ksu(letul& ela ia dintre cele două seamănă cu o Ko+lindă& 6esoptron8# Până i cele din a(ară aț ș

trupului arată, ca )ntr-un soi de o+lindă, minună ia su(letuluiLț '4.&& $&&+FA* % no iune similară ț

!ăse te i la "saac Sirul, ;ratatele mistice $'(3.ș ș M

@emplul clasic al acestui proces )n literatura monastică timpurie se a(lă )n 'ia a "(ântului *ntonț

unde *tanasie arată că trupul lui *ntonie nu (usese a(ectat după douăzeci de ani de nevoin e i ț ș

sănătatea i-a (ost ună până la capătul )ndelun+atei sale vie i @(ectul 3arului lui Dumnezeu, ni ț



spune, strălucea literalmente pe c3ipul lui *ntonie# KÎntrucât su(letul )i era netulurat, tot ast(elerau i sim urile din a(ară= i c3iar i (a a )i strălucea parcă din ucuria su(letului&Lș ț ș ș ț 1ita Ant $/9 3(4A7) cf. i &( i 3' $G(* i 3F'A7. ENemple asemănătoare se pot întâlni i la aș ș ș ș

autori# cf. 6ac. Hom. &, G $&&4-&& i &F, $&F ș -G) ;eodoret, /il. Hist 6ar[ianos, ', &G, p. G$&''FA i "ulian Sava, , &(, p. ( $&'&FA) Hist. 6onacorum ) Avva %r & $'+) , ;eonș

$(() G, Apollo + $F) &, "oan de 0icopolis ( $F) &&, S[ourous $3& i &F, "sidor ' $&&(, caș

apare i la /aladie, Hist. 0aus., F& $/9'(.&&FFDș -FGA) Diado, Suta, + $3-F) *iril Scitopole, 1ia a lui Sava, + $G3.&+f) ( $&4G.F ț -&43.&) &F $&G(.&&-&') &F'.&3-() 1ia a lț

Eftimie, (4 $+3.&-. *f. i *alistX "!natie, Suta, 34 $G(. Analiza mea sș -a concentrat în mamăsură asupra dimensiunilor spirituale ale trupului. /entru o descriere !enerală a ermeneuticil- în special a func iilor >politiceK i >socialeK - ale trupului în rela ie cu monaismul timpuriu, veț ș ț

J. 1alantasis, >A ;eorW of te Social 2unction of AsceticismK, în ^imus i 1alantasș

Asceticism, +((-+) vezi i S. Juenson, >*ristian Asceticism and te Emer!ence of te 6onastș

;raditionK, în iid., (3-+F. /entru atitudinile i practicile le!ate de trup în anticitatea târzie, veș

/. 7ro\n, ;e 7odW and SocietW, în special partea a doua, intitulată >Asceticism and SocietW in tEastern EmpireK, &4-''G.M

.ai mult, se poate c-a a(lat )n această stare, ascetul să nu mai dorească nici să mănânce *ceasta n)nseamnă că trupul este tratat ca o parte mai pu in importantă decât su(letul sau ca ceva trivial ț

alcătuirea (iin ei umane .ai curând, omul )ntre+ este orientat de eros spre Dumnezeu, situa ie carț ț

l poate determina pe cineva să Kuite& să mănânce sau c3iar să (acă 3rana de prisos Pentru a )n eleț

aceasta, e destul să vedem cum (unc ionează erosț -ul trupesc i cum )i a(ectează pe )ndră+ostș

L '4.&& $&&+FA*. *f. i Apopt. :au &(3ș -+4 $&34G, p. +& i &F+ $&34G, pp. ș -G- H6onacorum, /rol. F $F) 1ita /rima G3 $&G, 4) "oan 6osu, /ratum, ;eodor +$/9GF.34GD-43A. *f. i Simeon :oul ;eolo!, Et. & $3. /rolema erosului este analizată ș

*apitolul , dar cititorul este îndrumat i către /. 7ro\n, ;e 7odW and SocietW, 'Gș -3.M

'arsanu(ie scrie despre ast(el de asce i#ț 5nii ca ace tia nu sunt apăsa i de (oame, sete sau de vreș ț

alt lucru pământesc= căci au (ost izăvi i de orice (aptă rea, patimă i păcat .âncarea i ăuturaț ș ș

)mrăcarea lor este Du3ul "(ântL 1arsanufie &F' i FG.ș *f. i 1arsanufie ') Hist. 6onacorum, ș

"oan de 0icopolis &F i ( $&+ i F) i Apollo + $(G. 1ezi 0ife of Uon te HesWcast, p. &&.&ș ș ș -&*f. i Hist 6onacorum, &&, S[ourous + $3& i &, Helle &+ $3F, unde un în!er îi răne te pș ș ș

asce i.ț M

În măsura )n care se a2un+e la ceea ce Ioan nume te Ktrup netrupesc& 6asomata somata8, somnș

)ncetează să mai (ie o piedică )n unirea cu DumnezeuL '4. $&&+D.M *ceasta se-ntâmplă câ

trupurile sunt trans(i+urate# Dorm din pricina (irii, )nsă Kinima mea ve+3ează& 6Cânt G, 8 din prisde iuire L '4.F $&&+D.M

*(irma iile aparent dualiste din "cara treuie privite a adar )n lumina distinc iei (ăcute de :oț ș ț

estament )ntre carne i du3, iar nu din perspectiva vreunei di3otomii trupș -su(let C3iar i atunș

când utilizează un lima2 predominant ne+ativ, viziunea lui Ioan este una (undamental unitară .precis, este una dialectică= trupul este un vră2ma , dar i un prieten Cu toate că a (ost a(ectat ș ș

Cădere, trupul rămâne crea ia lui Dumnezeu i, )n urma Întrupării, este c3emat să participe la slaț ș

)nvierii "e poate vedea că )nsemnătatea Ktrupului& arată o con(i+ura ie a lucrărilor dumnezeiascăț

omenească )n care Întruparea desc3ide drumul iruin ei asupra trupului prin ascesis i o(eț ș

năde2dea pentru re(acerea trupului olnav la )nvierea cea de o teș

9Sursa6 Bohn hrZssav4is, Sfântul Ioan Scărarul $ De la 7ustia e4ipteană la 8untele Sinaiulu"d! Sophia '33:

Hristos a 1nviat<

"utremur+toarea 5u%urie a 1ntlnirii %u Hristos8 Bnde vom g+si un st+pn mai 5lnd3 un6at+ mai 5un3 un ?rate %are s+ pun+ um+rul a%olo3 %nd ne este greu3 un 7ire %are s+ Se

ertfeas%+ 1n lo%ul nostru şi pentru noi@C



Pr "iprian 9egreanu ("lu) , Predi%+ 1n a treia zi de Paşti ('$#-) , tl%uire a Evanghelieidrumului şi %inei de la Emaus8 "um lu%reaz+ puterea lui Dumnezeu 1n lume şi 1n via4anoastr+@

$Hristos a )nviat! "untem )n a treia zi de Paşti şi aia acum se mai aşază lucrurile cumva după toaaceste multe evenimente şi sărători (rumoase, +rele, +rele de (rumoase, )n sensul că au +reutat)nţele+erii şi a adâncului de cuvânt şi de +ând i de inimă şi de trăire şi )n sine )ntâmplările acelș

sunt +reu de dus, de purtat *şa cum .ântuitorul a spus# :u vă spun vouă mai mult pentru că nputeţi purta +reutatea cuvântului L$Încă multe am a vă spune, dar acum nu puteţi să le purtaţi&nnM otdeauna sărătoarea Paştilor, dar şi perioada de dinainte, poartă cu sine acest adevăr, că n

)nţele+em )n (iecare an câte ceva sau prindem puţin din toate acele evenimente mântuitoare, planlui Dumnezeu cu noi, lucrarea lui Dumnezeu - aici amestecată cu lucrarea omului, lucrarea omulde ucidere a lui Dumnezeu, de trădare, de (u+ă, dar i de durere a (emeilor mironosi e, a .aiș ț

Domnului, de durere nespusă, de credincioşie )n ultima clipă a lui Iosi(, a lui Ioan @van+3elistulasta-i lucrarea omului

Iar a lui Dumnezeu# de 2ert(ă, de dra+oste, de )nţele+ere, Cel Care stri+ă şi pe cruce# IartăDoamne, că nu ştiu ce (ac

Dacă ne dăm seama că acelaşi cuvânt pe care-l (oloseşte Hristos pe cruce este cuvântul pe care(oloseşte )n +rădina J3etsimani când spune# Părinte Lle .euM, de este cu putinţă să treacă de la .ipa3arul acesta se traduce, de (apt, prin ăticule, ătucă, LadicăM un diminutiv al atălui ; relaatât de paternă cu Dumnezeu a .ântuitorului cu atăl, dar şi a noastră prin @l cu atăl,cutremurătoare, dacă ne +ândim că .ântuitorul a stri+at pe cruce aşa, cu )nţelesul acesta de atădiminutiv# LPărinteM, iartă-le că nu ştiu ce (ac

Parcă alt(el răsună )n inima noastră, nu cu )nţelesul acela de ată, de Părinte cum ne-am oişnunoi, românii, că aproape nu mai zicem XPărinteY la părinţi, ci poate unui mona3, unui preot, cumva s-a răcit cuvântul şi nu mai are ceva personal, nu are emoţia (ilia iei directe, a sentimentuț

că eşti (iul, (iu din sân+ele lui, din carnea lui, că eşti al lui *lt(el sună aceste cuvinte <i am spdoar câteva (rânturi <i au aceste evenimente, aceste )ntâmplări )ncepând din "âmăta lui %azărpână spre Înălţare, o +reutate şi o adâncime care este +reu de purtat până la s(ârşitul veacurilordespre care Du3ul "(ânt va descoperi, până la s(ârşitul veacurilor, noi i noi şi adânci şi puterniceș

+rele )nţelesuri, +rele )n sens un, )n sensul unei adâncimi, al unei seriozităţi <i parcă ni potrivesc nouă cuvintele spuse de .ântuitorul# .ulte v-aş mai spune acum, dar nu le puteţi duce, sunt +rele cuvintele Dar nu erau de +reutatea asprimii sau a veştilor, ci +reutatea )nţele+erii,

cuprinderii cu inima Până la urmă, cuvântul lui Dumnezeu se )nţele+e i se cuprinde mai mult ș

inima decât cu mintea= oricum, cu o minte coorâtă )n inimă

<i, de aceea, cei doi călători spre @maus, auzind cuvintele .ântuitorului şi eplicaţiile pe care dădea, de (apt, le )nţele+eau sau le cuprindeau ei cu mintea puţin, dar, oricum, le pătrundeau inimă şi le desc3ideau porţile inimii i le aprindeau spinii inimii cu (oc nestins, aşa cum s-a aprinsș

"inai (ocul nestins )n ru+, )ncât, )ntorcându-se spre Ierusalim, )şi ziceau# ;are nu ardea )n noi inimnoastră când ne vorea pe cale şi ne tâlcuia "cripturile0

Inima arde, cu inima sunt cuprinse cuvintele lui Dumnezeu :u este loc mai s(ânt pe care Dumnez

să-l (i rânduit ca să-% adăpostească pe @l, nici pe pământ, nici templu, nici iserică, nici nimic, doinima De aceea .ântuitorul spune# Împărăţia Cerurilor este )n inima voastră

De aceea nici nu este ceva mai +rozav )naintea lui Dumnezeu decât murdărirea şi )ntinarea acestinimi, care sunt loc s(ânt, locul "ău, )n care noi treuie să ne descălţăm de sandalele murdare şi ne spălăm picioarele, pentru că acolo e Dumnezeu *colo e Dumnezeu de la otez= şi dinainte er)ntr-o anumită măsură, prin +lasul conştiinţei, dar, după otez, este cu adevărat acolo Itrans(ormarea acestor inimi )n temple idolatre, )n peşteră de tâl3ari nu poate decât să )mplineascuvântul# Când veţi vedea urâciunea pustiirii stând )n locul cel s(ânt

"ă ne amintim că .ântuitorul compară s(ârşitul veacurilor cu potopul lui :oe <i la potopul lui :Dumnezeu "-a mâ3nit şi printre ultimele cuvinte )nainte de 3otărârea lui Dumnezeu de a adupotopul pe pământ era că toate +ândurile oamenilor, de la )nceput până la s(ârşit, erau, )n toazilele, )n toate clipele, spre rău <i "-a mâ3nit Dumnezeu şi a zis că nu mai este omul decât trup, nmai este du3 <i a asemănat Dumnezeu acea vreme cu vremea s(ârşitului veacurilor şi, când auzim$Când veţi vedea urâciunea pustiirii stând )n locul cel s(ânt, cine citeşte să )nţelea+ă& - )nţelea+ă asta, că atunci când inimile se vor răci cum şi .ântuitorul spune# LIuireaM multora va răci din pricina (ărădele+ilor, deci cum tot @l spune că din inima omului ies vicleşu+uri3ulele, des(rânările, din inima omului ies, dacă ea a devenit o ast(el de cămară )ntunecoasă, d

tainiţă rea, )n care nu se ascund comorile, ci răutăţile, tâl3arii

<i nimic nu este mai dureros pentru Dumnezeu decât să vadă acest loc s(ânt al omului, cel mai s(âdispre uit, at2ocorit de diavol, )n care noi ne trans(ormăm )n nişte Iude care vindem pe Hristț

acolo, )n inima noastră, avem alţi idoli, alţi dumnezei, poate anii, avuţiile, cele ale veacuacestuia, dar nu numai, mândriile noastre, părerea că noi suntem cineva, cum şi Iuda credea că elcineva şi are un rol important, că el treuie să (acă ceva <i tot acolo, )n inima noastră, noi pute+reşi şi alt(el, nu numai prin +reşeli (ăcute )n (aţa lui Dumnezeu )n mod direct, ci c3iar crezând (acem inele, cum şi Iuda a crezut că (ace ine aruncând )n emplu anii pentru care Îl vânduse p

Hristos şi mer+ând şi spânzurându-se

Dar )ntorcându-ne la @van+3elia de la %uca, poate una dintre cele mai (rumoase care se pot cpeste tot anul, a cincea @van+3elie a Învierii, care se citeşte la (iecare ?? duminici Ceila@van+3elişti amintesc că @l "-a mai arătat la doi ucenici care mer+eau la câmp, dar nu spun mmult %uca, cum )i este oiceiul, a(lă şi spune mai multe <i ce mult spune! *dică ce mucompletează c3ipul lui Dumnezeu )n inima noastră şi ima+inea %ui )n noi prin (aptul că el spune mmulte şi a(lă de la cei doi, care proail mai trăiau :u %uca este unul dintre cei doi, ci un alt %uc

%uca @van+3elistul apare mai târziu ca ucenic al "(ântul *postol Pavel, dar el proail că a(lă c3ide la ei ce s-a )ntâmplat, ceea ce ceilalţi scriau pe scurt *ceasta este una dintre cele mai lunpericope evan+3elice şi printre cele mai (rumoase, cele mai arzătoare*m văzut părinţi du3ovniceşti care şi-au scris pe cruce# ămâi cu noi că este spre seară şi s-a plecziua, cuvânt care este )n această @van+3elie şi care cuprinde parcă tot dorul omului, care parcă nudumirit complet, dar, oricum, ştie că *cel Cineva Care a călătorit e deoseit şi treuie să rămâi @l, că nu-ţi este totuna dacă rămâi cu @l sau nu @ste multă smerenie aici *şa cum noi nu putespune că %-am cunoscut pe Dumnezeu cu adevărat )n veacul acesta, ci @l ne rămâne cumva acoper.ai avem uneori )ndoieli, tulurări, ispite, dar ştim că @l e, @l treuie să (ie :u-% putem nici numei I-au spus "trăinul, nu ştim ine să-% numim, c3iar dacă ştim că-% c3eamă Iisus Hristos

Dar oare Îl putem numi noi cu adevărat, aşa cum un )ndră+ostit rosteşte numele iuitei sale i puș

tot su(letul )n acel nume, noi rostim numele lui Iisus Hristos aşa0 :umele lui Iisus Hristosadevărat numai când se rosteşte cu inima )n(lăcărată *şa cum "(ântul Isaac "irul avea dra+ numele acesta al lui Dumnezeu pentru că numele lui Dumnezeu )i amintea totul despre Dumnezepentru că numele lui Dumnezeu conţinea )n sine ceea ce este Dumnezeu pentru el şi câte a )nţelescâte a cunoscut şi câte ar mai putea (i şi nu le-a )nţeles şi nu le-a cunoscut <i de aceea, când citnumele lui Dumnezeu plân+ea :u era niciodată când să rostească numele lui Dumnezeu (ără săpodidească plânsul <i cred că el ştia - şi alţii ca el - ştia să rostească numele lui Iisus Hristos Cr

că ru+ăciunea inimii zisă doar aşa )şi capătă adevărata măsură a ru+ăciunii inimii, pentru că e znumele lui Iisus cu inima, cu toată puterea inimii, cu toată dra+ostea inimii, cu toată emoţia ună

-i, le4at de Isaac Sirul, este chiar acea poveste frumoasă despre cum s$a aflat despre aceastIntrând cineva să$i dea o ascultare, să$i spună că are ceva de făcut pentru mănăstire, el stând chilia lui şi având un tetrapod în mi>locul chiliei, aşa erau, în 4eneral, chiliile în vechime, midar având un tetrapod mare pe care erau puse cărţile de ru4ăciune şi acolo se ru4au în picioasau în 4enunchi, în 4eneral în picioare se ru4au, în 4enunchi era poziţia de somn, în 4enunchdormeau! Deci a intrat cineva şi şi$a aruncat ochii peste carte şi a văzut că toate numele lui IisuHristos erau şterse! -i s$a dus acela la stareţ şi i$a spus că pro5a5il părintele Isaac e ereti

7ărintele Isaac Sirul era plecat cu trea5a! -i s$au adunat toţi, au luat cărţile lui, s$au uitat, toate era şters! 7e vremea aceea erau tot felul de erezii, unii spuneau că Hristos nu S$a arătat îtrup cu adevărat, că numele &ui nu e acesta, că nu tre5uie rostit, tot felul de erezii! -i ei au zis ce eretic! 7ână să vină el de>a hotărâseră să$l scoată din mănăstire, deşi urmau să$l asculte! -când a venit l$au între5at şi atunci el şi$a dat seama că l$a vădit Dumnezeu, dar l$a vădit ca să folosească toţi! -i el le$a spus că nu a făcut asta pentru că nu ar fi acesta numele lui Dumnezenu pentru că ar tre5ui să rostim alt nume al lui Dumnezeu sau cine ştie ce alte lucruri, ci pentrcă mai ales aceste cărţi le foloseşte şi, când vine în comunitate le spunea că Q8ai pot să mă a5ţcând Îi aud numele sau când îl rostesc, dar când îl văd scris nu mă pot a5ţine să nu plân4! -i, c

să nu mă vedeţi voi, l$am şters!R -i s$au smerit toţi părinţii şi i$au zis6 QDu$te, părinte, şi roa4ă$

pentru noi!R Deci acesta este adevăratul nume al lui Iisus Hristos, pentru că$l rostea cu toainima, cu tot dorul, cu toată dra4ostea lui!

Dar acum, )ntorcându-ne 1oarte mult ne asemănăm cu aceşti doi călători spre @maus De ce nasemănăm0 Pentru că şi aceştia erau credincioşi, sau (useseră sau păreau că (useseră <i acum ercredincioşi )ntr-o anumită măsură, adică Îl iueau pe Hristos, se +ândeau la @l, se +ândeau la toaevenimentele, iar, mer+ând, se +ândeau la tot ceea ce se )ntâmplase )n zilele acelea, deci vore

despre Hristos *şadar, ei se aseamănă (oarte mult cu noi, creştinii, care ne raportăm la "criptură, sărători, ne +ândim Deci nu e vora că erau necredincioşi @i nu ştiau cum să ia lucrurile, cum le interpreteze - asta e şi la noi <i noi ştim (oarte multe, )n mare, ştim şi din 'ec3iul şi din :oestament Dar, aşa cum cu puţine zile )nainte ei (useseră entuziasmaţi şi ucuroşi văzând atâtminuni (ăcute de .ântuitorul, când lucrurile au (ost alt(el, aşa cum ei nu le puteau )nţele+e, s-a)ntristat şi s-au tulurat şi s-au speriat şi aproape deveniseră ca nişte necredincioşi :u ne asemănănoi cu ei0 1oarte mult ne asemănăm *dică atunci când lucrurile mer+ cum credem noi şi cam cu+ândim noi şi ni se pare că aşa treuie să (ie Dumnezeu şi ne ucurăm de (elul acesta de a (i al lDumnezeu, atunci credem şi ne ucurăm şi trăim )mpreună cu @l şi mer+em la iserică şi sărători şi ne ru+ăm= iar când lucrurile mer+ cum noi nu credem şi ne dau peste cap toate planuri

sau Dumnezeu ne arată altceva sau ne descoperă alt(el decât credem noi că e c3ipul lui Dumnezesuntem )ntorşi pe dos, supăraţi, mâ3niţi, nu mai )nţele+em nimic şi c3iar punem la )ndoiadumnezeirea %ui, a lui Iisus Hristos şi )n +eneral Îl punem la )ndoială pe Iisus Hristos *sta deşi nsuntem nişte necunoscători ai "cripturilor, cum nici cei doi nu erau @i memorau toate "cripturi)ncă nescrise, pentru că-şi aduceau aminte de toate )ntâmplările cu Iisus Hristos, nu numai de cedin ultimul timp Discutau )ntre ei şi erau trişti

<i noi ne asemănăm (oarte mult cu ei, căci ne +ândim la ceea ce zice .ântuitorul, ne +ândim şi evenimentele vieţii noastre şi la tot (elul de lucruri şi suntem trişti "untem trişti, aşa, că de ce la n

nu se )ntâmplă aşa, de ce la mine Dumnezeu a lucrat aşa, dar de ce Dumnezeu lucrează aşa, dar ce acolo a lucrat )ntr-un (el şi aici alt(el *vem aceeaşi tristeţe, ni se pare că suntem sin+uri şi trişi că Dumnezeu ne-a părăsit <i lor li se părea că Dumnezeu e neputincios, şi nouă ni se pare Dumnezeu, iată, a (ost neputincios

<i trei zile sunt de când mai-marii noştri %-au dat pe mâinile romanilor şi %-au ucis - adică credeau neputincios - şi noi credeam că e pro(et mare )n cuvânt şi )n (aptă şi că va izăvi pe Israel- nici măcar nu mai zic că e Dumnezeu *şa suntem şi noi, dezamă+iţi cumva, deznădă2duiţi, ni pare că Dumnezeu e )ntr-o tăcere suspectă şi )ntr-o nelucrare, că @l nu (ace ceva, de (apt poate că ne Dumnezeu *celeaşi lucruri ne trec şi nouă prin cap, (oarte mult ne asemănăm cu ei <i sunte

trişti şi vorim multe, multe )ntre noi şi ne tot spunem necazurile

De unde vine toată această tristeţe şi toată această stare a noastră0 *m dezle+at-o puţin )n cuvintepe care le-am spus De unde venea şi la ei# din ne)ncredere )n puterea lui Dumnezeu, uitând un luc+reu de eplicat şi de )nţeles pentru mintea noastră, pe care .ântuitorul l-a spus )n multe cuvinte, (apt pe care .ântuitorul i l-a spus lui Pavel mai târziu# Puterea .ea se desăvârşeşte )n neputinPavel se ru+a să i se ia o oală, era olnav, şi Dumnezeu l-a ascultat )n multe privinţe, dar le+ătură cu asta, nu *şa şi cu noi, Dumnezeu )n multe ne poate asculta, dar s-ar putea )n uneprivinţe să nu ne asculte Deci Pavel, ru+ându-se, nu )nţele+ea de ce nu-l asculta Dumnezeu Dar

i-a spus# $Îţi a2un+e ţie 3arul .eu, căci puterea .ea se desăvârşeşte )n neputinţă&

Dar nu e vora că e o putere a lui Dumnezeu personală, separată de noi, ci e ca şi cum ai spune tu, ca om, ca lucrare, ca viaţă, dacă o să (aci ceva, o să (aci aşa, o să străluceşti aşa, alt(el o să (ii p:u numai puterea lui Dumnezeu, dar puterea lui Dumnezeu prin tine şi toată lucrarea ta şi toaputerea ta lucrătoare se va desăvârşi )n su(erinţe, )n aceste necazuri, pe care nu va vrea Dumnezeu ţi le ridice 5nele dintre ele, căci de cele mai multe dintre ele ne (ereşte De aici pornedezamă+irile lor, pentru că nu )nţele+eau unde e puterea lui Dumnezeu, de ce Dumnezeu nu-<i ara

puterea, )n principal la ceilalţi şi de ce nu şi-o arată la noi, prin ceea ce cerem noi şi nouă ni se pacă Dumnezeu tace şi e neputincios, e sla .odul de a vedea şi a lucra al lui Dumnezeu cu modul a vedea şi de a lucra al nostru sunt (oarte di(erite :oi, de oicei, su(erim de du3ul invidiei, de du3mândriei, al trium(alismului, al slavei deşarte, vrem să ieşim iruitori )n (aţa oamenilor, să se vade acum strălucirea puterii lui Dumnezeu )n noi, să se vadă de acum strălucirea calităţilor noastrDar Dumnezeu nu prea lucrează aşa 5itaţi-vă la viaţa %ui, a (ost alt(el, @l ne c3eamă la o almăsură, la o altă lucrare

Cum zicea părintele .i3oc, este un plan, o lucrare a lui Dumnezeu cu lumea şi o lucrare ne)ncetaa lui Dumnezeu cu noi, e o lucrare a lumii, a istoriei lumii Istoria lumii şi istoria mântuirii

Istoria lumii e istoria dezastrelor, a morţilor, a uciderilor, cu mici perioade de pace= restul, cuspunea şi el, istoria aminteşte mai mult de dezastre, de cataclisme, de ucideri, de revoluţii, prpuţin se voreşte despre perioadele line, pentru că perioade line nici nu prea au (ost şi nici interesează aşa mult şi istoria lumii e )mpănată de răutatea lumii

<i este şi o istorie a mântuirii, a lucrării lui Dumnezeu cu omul, care şi ea călătoreşte )n istorie şi )ntâlneşte ne)ncetat cu istoria, dar pe care noi n-o vedem *re )ntâlniri mari cu istoria lumii, cumvenirea .ântuitorului )n lume sau venirea proorocilor )nainte, dar asta nu se compară cu venir

.ântuitorului, care e cea mai )naltă (ormă a atin+erii istoriei, a lucrării lui Dumnezeu cu lucraroamenilor, şi, după aceea, toată perioada Aisericii, a 3arului, care este o ne)ncetată unire, une)ncetat amestec dintre istoria mântuirii şi istoria lumii

*şa cum )n "criptură se spune că .ântuitorul va (ace o )mpărăţie de ? de ani pe pământ şi muau )nţeles asta milenarist şi au crezut că e o )mpărăţie omenească, pământească, dar este Aiserica care Dumnezeu va sta cu cei aleşi ai săi *dică Dumnezeu va locui cu oamenii cum locuieşte cu vprin "(intele aine, prin 3arul care se cooară la ru+ăciune, prin darurile pe care ni le dă, prne)ncetata colaorare cu @l, pe care o simţiţi, şi nu colaorare, ci iuire, prietenie, paternitate, care va răspunde şi Îl simţiţi aproape @ste o călătorie a lui Dumnezeu cu noi de $o mie de an

adică de o mulţime de ani - )n "criptură o mie de ani )nseamnă (oarte mulţi ani, nu o mie de ani (i<i Aiserica este o ne)ncetată călătorie a planului de mântuire, a istoriei mântuirii cu istoria lumii,coorârii lui Dumnezeu )ntre oameni şi locuirii lui Dumnezeu cu oamenii şi )nălţării oamenilor spDumnezeu

Dar, )n toată această lucrare, Aiserica şi, )n +eneral, lucrarea lui Dumnezeu cu oamenii, pare slaPare

Dumnezeu Îşi ale+e pe cele slae şi neputincioase ale lumii Dumnezeu "e arată )n s(inţi de mu

ori necultivaţi, necitiţi, puţini, slai, de multe ori slai la minte= asta nu )ntotdeauna, nu neapărat <

dacă "e arată )n oameni )nţelepţi şi luminoşi şi pe aceştia )i duce la o )nvăţătură a simplităţiilepădării de sine, a uitării de sine, o )nvăţătură care e dispreţuită de lumea aceasta, de elită şi de aşzisă inteli+enţie a lumii acesteia, pentru că )nţelepciunea lui Dumnezeu este neunie pentru lumeaşa a ales Dumnezeu cele neune ale lumii acesteia

<i tot parcă cu aceştia lucrează şi cu cei slai şi cu cei neputincioşi şi prin toţi cei care se socoteneputincioşi, prin toţi lucrează Dumnezeu <i prin toţi cei care se socotesc că nu sunt neputincioşi

nu prea au nevoie, nu lucrează Dumnezeu :u treuie neapărat să (ii 3andicapat ca să te socoteneputincios "untem 3andicapaţi su(leteşte toţi, cine se crede alt(el nu a venit Dumnezeu sământuiască pe el şi să-l scoată din orire De aceea Dumnezeu le spune iudeilor# *m venit ca celori să le redau vederea şi cei care cred că văd să nu mai vadă <i ei au zis# :u cumva noi suntecei care credem că vedem0 @i spuneau adevărul, c3iar ei erau cei care credeau că văd Dar as)nseamnă că nu neapărat treuie să (ii or sau neputincios sau sla la minte, ci treuie să )ţi dseama că nu ştii nimic, aşa cum "ocrate, cu sute de ani )nainte, şi-a dat seama că nu ştie nimic, şi eunul dintre cei mai inteli+enţi oameni @l a zis# K<tiu că nu ştiu nimic& Cu cât ştia mai mult ştia nu ştie nimic *şa cum un (izician, cu cât se apropie mai mult de +raniţele cunoaşterii, vede că nştie nimic, că nu poate să interpreteze lumea şi se at cap )n cap toate (izicile şi aproape toate dev

(oarte relative, discutaile *şa cum şi azele matematicii se pun la )ndoială la un moment dat, limitele ei otul se pune la )ndoială când mer+i spre limită 'ezi că toate sunt relative

Cu cât ştii mai puţin, eşti mai si+ur pe tine şi te aţi cu toată lumea şi te cerţi şi te socoteşti cel mdeştept Cum se zice# prostul, dacă nu-i (udul, parcă nu e prost destul *şa e omul, cu cât e mLi+norantM, mai incult şi mai s(ertodoct, nici măcar semidoct, şi cu atât e mai mândru şi i se pare ce ştie el nu ştie nimeni şi cum ştie el să interpreteze viaţa nu mai ştie nimeni Cu cât omul ştie mmulte - şi aici Dumnezeu "e re(eră la a cunoaşte mai mult din istoria mântuirii, din tainele lDumnezeu - cu cât ştii mai multe )ţi dai seama că nu ştii nimic "(inţii, cu cât urcau să-% cunoas

pe Dumnezeu, )şi dădeau seama că toate (ormele )n care-% prinseseră pe Dumnezeu erau perimase trans(ormau de la o clipă la alta, nu-% mai puteau )nc3ide pe Dumnezeu )n nimic, nu mai putespune aproape nimic, totul se des(iinţa ca putere sau concept Când te apropii de Dumnezeu, esdincolo de tot ce poate +ândi omul, de tot ce poate concepe el @ +reu de prins )n cuvinte, nici nu poate prinde )n cuvinte

@i, aceasta e )nţelepciunea lui Dumnezeu, cea care spar+e +raniţele, spar+e acoperişul minţii= atunaia su(letul olnav cooară prin acoperişul minţii şi Dumnezeu )l tămăduieşte *tunci Îi dai loc lDumnezeu să tămăduiască, până atunci, nu= mulţimea +ândurilor părelnice, mulţimea mândriiltale, acestea vor acoperi uşa inimii tale care dă spre Hristos şi nu vei putea intra să te tămăduieş

Până nu spar+i acoperişul minţii <i asta )ţi dă şi multă smerenie şi multă )n+ăduinţă cu ceilalpentru că nu eşti convins că numai ce trăieşti tu e adevărat, numai ce simţi tu e adevărat, numai spui tu e adevărat şi cu cât dai )n+ăduinţa şi altora, şi altor moduri de a trăi şi de a lucra cDumnezeu cu oamenii şi alt (el de a (i al lui Dumnezeu, pe care tu nu-l poţi )nţele+e acum, dar )l v)nţele+e mai târziu, cu atât dai loc mai mult lui Dumnezeu să lucreze cu tine, dai putere lDumnezeu să lucreze )n tine Cu cât ştii mai si+ur că $numai aşa&, cu atât nici nu-<i va )ndrepprivirea spre tine, cum a )ndreptat-o spre Petru şi Petru a plâns cu amar

*ceasta e una dintre +reşelile noastre, să con(undăm puterea lui Dumnezeu cu puterea omenească

credem că @l ar treui să lucreze aşa, trium(alist şi cu mână tare şi cu raţ )nalt, ca un "tăpân, ca u

Domn ;r, Dumnezeu lucrează alt(el= poate lucra uneori şi aşa, dar, Lde re+ulăM lucrează alt(el )ntotdeauna a smintit pe mulţi prin lucrarea %ui

<i, cum spunea şi părintele 'asile .i3oc, ar părea că istoria lumii e condusă de diavol şi de cei răică nu eistă nici o şansă de a scăpa şi, totuşi, ea e condusă de Dumnezeu! Istoria mântuirii e mputernică decât istoria lumii <i ea, aşa, cu răutăţile ei, este condusă spre Dumnezeu, c3iar dacă nu vrea şi nu-şi dă seama şi nu )nţele+e

Dumnezeu, tainic, strân+e lumea spre @l şi o va strân+e tot mai mult <i lumea mer+e sprecoacere, c3iar dacă )ntr-un (el mer+e şi spre o cădere şi o depărtare de Dumnezeu, ea mer+e şi sprecoacere, ca să se aducă ca o pâine coaptă, după ce a (ost măcinată şi (rământată şi au trecut toa+reutăţile veacurilor şi veacurilor, spre o )nţele+ere cutremurătoare a lui Dumnezeu la s(ârşit Ccoacere a pre+ătit Dumnezeu poporului evreu dacă ei atâtea mii de ani s-au opus lui Dumnezeu Cviu şi la s(ârşit vor crede0 :u a pre+ătit Dumnezeu acest moment0 :u a ştiut să-i ducă prin istorinu i-a purtat0 Când credeau că i-a lepădat, de (apt nu i-a lepădat Când credeau că nu au pe nimende (apt nu era adevărat Când părea că sunt lestemaţi, ei, la s(ârşit, se vor dovedi inecuvântaţi neamul acesta se va mântui şi cred că mulţi se vor )ntoarce

C3iar le-am spus catolicilor care au (ost la noi acum câteva zile şi mă )ntreau cum vedem ncatolicismul şi am zis# KCa pe (iul risipitor plecat de acasă& <i ascultau toţi, nu mi-a (ost ruşinKDar, când veţi redescoperi ortodoia, o să vă )ntoarceţi cu multă sinceritate şi cu multă râvnpericolul este ca noi să nu (im ca (iul cel mare rămas acasă, invidioşi, or+olioşi şi )nciudaţi şi să se pară că numai noi şi numai noi& <i noi treuie să ne pre+ătim să )i primim alt(el pe cei care vor )ntoarce şi să participăm la ucuria )ntoarcerii lor <i nu s-au simţit 2i+niţi, ci s-au simţit incând le-am zis cuvântul ăsta

*şa şi aici *lt(el lucrează puterea lui Dumnezeu <i aşa apare şi )n viaţa noastră, lepădată, uitalăsată deoparte= unde e puterea lui Dumnezeu, de ce nu-mi dă ceea ce Îi cer, de ce nu m)nţelepţeşte0 De ce nu-mi dă sănătate, că I-am cerut să-mi dea! <i, deşi nu-ţi trece cu vederea acescerinţe şi te a2ută, ar părea că te-a lăsat deoparte Dar nu este adevărat În(ricoşătoare e lucrarea lDumnezeu, +reu de )nţeles pentru mintea noastră, dar, şi când o vom )nţele+e, va (i atât de ruşinos atâta %-am lovit, atâta %-am vorit de rău, atâta ne-am )ndoit de @l <i vom zice# XDoamne, nu putea mai ine de atât să (i lucrat cu mine! :u se putea!Y Încă am zice# Xreuia mai mult să (amai mult! *i (ost prea milostiv! Poate, dacă (ăceai mai repede, e cunoşteam mai repede şi )nţele+eam mai repede şi lumina se coora )n mintea şi )n inima mea!Y

<i mai sunt câteva motive pentru care noi suntem asemenea acestor doi călători spre @maus, dde2a e prea târziu acum şi poate vom vori despre asta )n zilele următoare&

S%urt şi mngietor %uvnt al Pr "iprian 9egreanu ("lu) 1n a doua zi de Paşti ('$#-)8

$<i iată, catapeteasma templului s-a s(âşiat )n două de sus până 2os, şi pământul s-a cutremurat pietrele s-au despicat= mormintele s-au desc3is şi multe trupuri ale s(inţilor adormiţi s-au sculat ieşind din morminte, după )nvierea %ui, au intrat )n cetatea s(ântă şi s-au arătat multora$ 6.atei G?-G78

$În numele atălui, şi al 1iului, şi al "(ântului Du3, *min

Hristos a )nviat! .ulţumim că ne-a adus Dumnezeu )n această zi de ucurie mare, mulţumim pentru vizita pe care ne-o (ac prietenii noştrii de departe :u putem, )n această zi a Învierii, decât ne aducem aminte de Înviere şi de darurile ei <i primul, şi cel mai mare dar la care mă +ândesc, ddupă care este şi pictată icoana ortodoă a po+orârii la iad, şi despre care v-am spus )n "âmămare, este că .ântuitorul, murind pe cruce, su(letul "ău a coorât la iad, a spart porţile morţii şi a

iadului, şi acolo a elierat din cătuşele uitării, din cătuşele deznăde2dii, ale neputinţei, pe cei castăteau )n "eol de mult timp, şi care nu mai aveau năde2de că vor mai ieşi vreodată de acolAucuria pe care au avut-o ei, )ntâlnindu-se cu Dumnezeul lor pe Care )l aşteptau, s-a mani(estat prcutremurul trupurilor )n morminte, desc3iderea pietrelor de morminte, şi apoi, după )nvier.ântuitorului arătarea acestor drepţi din 'ec3iul estament, vii, )n cetatea s(ântă :u putem să nima+inăm ce ucurie a (ost pentru aceste su(lete!

'ă spuneam şi atunci, vă spun şi acum# când nu reuşim să mer+em sau să ne (olosim picioarecând nu reuşim să vedem lumina o vreme, câtă ucurie avem atunci când vedem lumina, sau câucurie avem atunci când (acem primii paşi! Înc3ipuiţi-vă ce ucurie au avut aceste su(lete care

mai aveau năde2de, pentru că "eolul este un loc )n care c3iar nu mai este năde2de <i trupurile lor au cutremurat de )ntâlnirea cu .irele lor În +reacă su(let se zice ghj 6psWR3k8, adică e la (eminiiar Hristos este .irele acestui su(let al nostru <i a (ost (iresc atunci când aceste su(lete, după ce au )ntâlnit cu Hristos atunci când @l a revenit, să se arate )n cetatea s(ântă odată cu Hristos Dup)nvierea "a au venit şi ei de 2os, din iad, şi s-au arătat )n cetatea s(ântă şi au vestit această )nvietuturor Pentru că, de (apt, cei care nu au vrut să creadă )n )nvierea lui Hristos, au văzut proamulţi, nu numai din Ierusalim, ci şi )n toată 9ara "(ântă, au văzut aceşti "(inţi ai 'ec3iulestament umlând vii printre ei

:e-am )ntreat, şi proail vă )ntreaţi mulţi dintre voi# cum s-a putut că atunci când .ântuitoru(ost pe pământ, nu a putut )ntoarce cu tot su(letul pe iudei spre Hristos, spre Dumnezeu şi, totuşdupă aceea, după Înălţarea "a la cer, *postolii au (ăcut o comunitate de mii de creştini )n Ierusalişi mulţi iudei, din toată Iudeea, s-au convertit @plicaţia este că toată perioada de trei ani 2umătate de propovăduire a .ântuitorului, a (ost o perioadă de coacere, de aşteptare *şa cum iareste (olositoare pentru +râu ca după aceea, de su stratul +ros de zăpadă să apară +râul şi rodească )n primăvară şi vara, aşa a (ost şi toată perioada de trei ani şi 2umătate de propovăduire.ântuitorului Dar au mai (ost câteva evenimente care au a2utat crucial la această trans(ormare

5nul dintre ele este )nvierea lui %azăr, care a ulversat mulţimile şi care a (ăcut să-% primeas

Llumea, pe Hristos,M )n Ierusalim, ca pe un )mpărat 5n al doilea a (ost cutremurul şi )ntunecarsoarelui când era @l pe cruce, dar şi ruperea catapetesmei emplului de sus până 2os <i, mai muarătarea acestor drepţi o dată cu Hristos, care dovedesc şi dovedeau mulţimilor că ceva ecepţions-a )ntâmplat

Peste toată âr(a şi minciuna mai-marilor care vroiau să spună că Hristos a (ost (urat, adevărulrealităţile pe care le trăiau ei, dovedeau că Hristos a )nviat .ai crediil era cuvântul a ? oamesimpli, pentru că era spri2init de atâtea minuni, decât cuvântul spus de autorităţi De aceea, Du3"(ânt coorând, care a (ost un alt element care a sc3imat su(letul mulţimilor, a +ăsit locul

cooare )n inimile oamenilor, pentru că era pre+ătit de .ântuitorul şi de minunile care avuseseloc

<i cred că astăzi noi zicem# ce ucuroşi au (ost acei oameni că au avut ast(el de mărturii şi ast(el dmărturisitori, ce uşor le-a (ost să creadă )n Înviere şi )n Hristos! Dar şi noi avem cel puţin la (el multe dovezi şi de ar+umente, pe care Dumnezeu ni le dă <i noi ne-am cutremurat atunci când nam )ntâlnit cu Hristos prima oară Ce cutremur a (ost, nu numai la nivelul trupului, ci, mult m

mult, la nivelul su(letului! <i ucuria noastră, pe care cred că aţi avut-o toţi, cine o poate spune0 cine ar (i vrut să se mai despartă de Hristos0 *şa cum cei din iad n-au mai vrut să se despartă de şi au venit cu @l ca o roată de vânt, ca un şuvoi de (oc, aşa şi noi, )n vremurile acelea când %-adescoperit pe Dumnezeu <i vremurile acelea ar treui să (ie pururea prezente

:u mai vrem să ne despărţim de Hristos 5nde să plecăm0 @l are cuvintele vieţii celei veşnic5nde ne vom duce0 5nde vom +ăsi un stăpân mai lând, un ată mai un, un 1rate care să puumărul acolo, când ne este +reu, un .ire care să se 2ert(ească )n locul nostru şi pentru noi0 :iciunnu o să +ăsim! Dacă %-am +ăsit, şi stăm )n Aiserică "ă rămânem )n Aiserică, să rămânem dra+ostea %ui! Hristos a )nviat! *devărat a )nviat!&

Predi%i (audio şi text) ale Pr "iprian 9egreanu la Dumini%a tuturor Sfin4ilor De multe ori%redem %+ %eea %e %erem de la Dumnezeu este 5un3 1ns+ nu este aşaFC

*şa şi noi, dacă noi am pune )n (aţa noastră ne)ncetat lucrările lui Dumnezeu cu noi, tainele care Dumnezeu le-a (ăcut cu noi, minunile, ru+ăciunile nenumărate pe care ni le-a ascultat şi cele care nu ni le-a ascultat i am văzut )n timp că ine a (ăcut că nu ni le-a ascultat atunci, că dacă ș

)mplinea ru+ăciunea )n (elul cum credeam noi atunci, nu )nţele+eam sau nu vedeam sau ndescopeream lucrurile acelea sau nu )ntâlneam această situaţie

Până şi ru+ăciunile pe care Dumnezeu pare că nu ni le ascultă putem să le (olosim )n timp, dacavem )n elepciune, să dăm slavă lui Dumnezeu şi să mulţumim lui Dumnezeu pentru minunile ț

care le (ace cu noi, pentru că, dacă desc3idem ine oc3ii, o să vedem că şi acele ru+ăciuni părneascultate sunt, de (apt, nişte ru+ăciuni mai )nalte )mplinite cu noi Dacă suntem sinceri i corecș

spunem# XDoamne, (ă tu cum crezi că e mai ine cu mine, că, până la urmă, eu nu ştiu ce-i mai in@u o să mă ro+ pentru tot (elul de lucruri, de nimicuri sau lucruri mari pentru mine, dar nu ştiu dacsunt une sau rele, dacă e ine sau rău u (ă cum crezi u!Y <i mult mai puţine n-o să )mplinească Dumnezeu şi o să vedeţi că multe din cele (oarte mici, până şi cele care-ţi trec numprin minte, Dumnezeu ţi le )mplineşte, multe, multe şi mici, dar câteva din cele mari mai +reu ţi

)mplineşte <i o să zici# XAine, dar astea mici mi le )mplineşti aşa de repede, i numai că am visșsau m-am +ândit ce (rumos ar (i, şi ultimul +ând ce l-am avut, şi cea mai mică ru+ăciune, icealaltă, )n care am zis că vreau pe acesta să-mi (ie soţ sau aceasta soţie, nu mi-o )mplineşte0"au cine ştie ce lucruri mari sau să mer+i undeva sau să rămâi de(initiv )n pro(esia asta sau să (acealaltă, XPe astea nu mi le )mplineşti, Doamne0Y

<i simţim că ne străduim, (orţăm mâna lui Dumnezeu i @l parcă tot nu "e lasă <i asta se )ntâmpș

pentru că mai ales aceste lucruri mari, când cineva cere lucruri mari i care să ţină o viaţă, acestș

pot duce la moartea noastră veşnică du3ovnicească sau la viaţa veşnică "unt lucruri prea mari, n

nu ştiu dacă ştim ce cerem atunci când cerem 1oarte mulţi oameni vin, după ani şi ani, şi plân+

zic# K@u mi-am dorit să mă căsătoresc cu nu ştiu cine @u am trecut peste toate arierele @u acălcat peste toate s(aturile şi am (ăcut lucrul acesta şi acum )mi pare rău De ce nu m-a opDumnezeu0& ot ei sunt cei care se revoltă mai târziu şi se )nvârtoşează şi zic# Kreuia să moprească Dumnezeu!&, deşi uită că atunci erau +ata să zică# KÎmi dau viaţa dacă nu-mi dai asta, )mpun capăt dacă nu-mi dai ceea ce cer eu!&

<i, de multe ori, din două motive Dumnezeu nu )mplineşte anumite ru+ăciuni ale noastre mari# ?

oicei, când cerem lucruri mari, acestea c3iar sunt mari şi implică şi viaţa altor oameni şi ne implişi pe noi )n viaţa lor şi, pe de o parte, )ncă nu suntem pre+ătiţi şi nu suntem destul de copţi pentaşa ceva şi putem (ace mai mult rău decât ine şi Dumnezeu poate să amâne luni şi ani, până n)mplineşte acea ru+ăminte şi pare că Dumnezeu a (ost z+ârcit şi aia ţi-a dat, dar aia după ce crescut şi ai )nvăţat şi ai )nţeles multe LM

De (apt, de multe ori suntem aşa de si+uri de ceea ce vrem şi suntem 3otărâţi, )ncât de oicei cvrem nu este du3ovnicesc, ci doar o realizare cât mai ună aici pe pământ, materială, pro(esiona(amilială De multe ori, aceste opriri sau )ntâm-plări care ne stau )n cale sau situaţii )n caDumnezeu pare că nu ascultă să ne treacă mai departe, acestea )ţi desc3id pentru prima oară oc3

asupra unor realităţi ale lumii pe care până atunci nu le-ai ă+at )n seamă Începi să descoperi că su(let, că este ceva )n tine care su(eră, pe care nu l-ai crescut până atunci, care nu are aripi, pe canu l-ai )nvăţat să zoare niciodată, că tu puteai să a2un+i aşa până la s(ârşit, (ără să-ţi dai seama că ai venit )n lume pentru altceva decât ca să (ii primul, să (ii )n (runte, să realizezi, să (aci, să dre+ialt motiv pentru care ai venit )n lumea asta şi pe *ltcineva treuie să descoperi, pe *ltcineva, amar, să-% cunoşti şi să te )ntâlneşti cu @l <i de multe ori oamenii numai la aceste dureri mari )ncsă cunoască pe *ltcineva, pe Dumnezeu

<i noi credem că )n su(erinţă Îi place lui Dumnezeu să se )ntâlnească cu noi :u! @ste nevoit! Că n

ştim să drămuim i să ne ucurăm i să mulţumim pentru ucuria pe care ne-a dat-o Dumnezeuș șast(el să ne )ntâlnim cu Dumnezeu şi să-% c3emăm )n viaţa noastră şi, de multe ori Îl uităm compatunci când avem linişte, pace, lucrurile ne mer+ din plin= avem o relaţie mai mult decât super(iciacu @l )n momentul acela <i aia )n dureri şi )n necazuri, când toţi ne părăsesc, când toţi se uidestul de duios la noi, aia atunci )ncepem să vedem că sunt nişte oc3i mult mai uni şi mai dracare se uită spre noi i pe care noi i-am trecut cu vederea până atunci, oc3ii lui Dumnezeuș

"ă ne +ândim la oc3ii cu care Hristos a privit la Petru, care se lepădase de @l şi, după ce s-a lepădde trei ori, a auzit cocoşul cântând şi şi-a adus aminte Petru şi s-a )ntors spre .ântuitorul, care era pridvorul casei lui Caia(a Credeţi că oc3ii aceia ai .ântuitorului care s-au uitat spre Petru erau

asprime sau de ceartă0 :u, cred că sunt oc3ii cei mai curaţi, care ne susţin, care ne a2ută, care niuesc, sunt, de (apt, oc3ii Celui Care ne poartă pe mâini şi )n raţe şi la Care nu ne uităm Cred acei oc3i l-au trezit pe Petru mai mult decât cântatul cocoşilor

Hristos a 1nviat<



P+rintele 6eofan de la 9era8 BÎnvierea nu poate fi 1n4eleas+ de%t %u un K"uget de om ne5un:a%an4a de Paşti pentru mul4i este un %on%ediu din %are Dumnezeu a fost B%on%ediatB şi pri

%are se adn%es% 1n moarte

.inunea cea mai mare# lumina care se aprinde )n noi când ne sc3imăm viaţa!

Părintele eo(an .unteanu - evista $%umea mona3ilor$, nr 4aprilie ?/# KÎnvierea, ca Crucea, nu poate (i )nţeleasă decât cu un Tcu+et de om neunU&

Interviu cu părintele eo(an .unteanu, du3ovnicul .ănăstirii :era, episcopia Caranseeşului#

*deseori )ncercăm să rostim cuvânt, teolo+3isind despre iconomia pe care Domnul a arătat-o momentele 3otărâtoare ale petrecerii "ale pământeşti - avem )n vedere marile praznice de peste aAunavestire, :aşterea Domnului, Aotezul, "c3imarea la 1aţă, ăsti+nirea, Învierea otuşi, (aţă toate celelalte, la apropierea de praznicul Învierii, ne simţim cu atât mai mult nevolnicia "unteneputincioşi a-l )nţele+e, a c3iar a-l trăi <i după dreptate este aceasta, )ntrucât vârstei noastdu3ovniceşti aparţin mai mult cele le+ate de celelalte praznice, mai apropiate stării noastre, ca unce suntem, măcar, pe calea pocăinţei

*şa cum "(inţii Părinţi voreau (oarte puţin despre stările )nalte )n care Domnul Cel 'iu "descoperă (aţă către (aţă nevoitorului şi stăruiau )n a s(ătui cu privire la cele ale (ăptuirii, ale lucrădu3ovniceşti de )nceput# )n(rânarea, lacrimile, )nstrăinarea - ca )mpărtăşire, la măsura cu putinomului, de c3enoza .ântuitorului - puţine putem spune şi noi despre Înviere

În aşteptarea Paştilor, timp de şapte "ăptămâni trăim )n post şi )n pocăinţă, al căror răstimp s-putea )ncă prelun+i, dar ucuria şi lumina Învierii, )n simţământul ei plenar, rămâne cu noi dovreme de trei zile - şapte zile, socotind pe de-a-ntre+ul "ăptămâna %uminată - )nsă la s(ârşitacesteia, de2a cântarea care )n noaptea "(intelor Paşti ne cutremură su(letul, lasă acum )n noi doar

dor, o nostal+ie Puţin câte puţin, ne )ntoarcem la Knormalul& din care ne-a rupt $neunia& Învierii

Părintele :icolae "tein3ardt, cu stilul său caracteristic, spunea# KDrumurile care duc spre credinpoartă aceleaşi nume, toate= pariu, aventură, incertitudine, cu+et de om neun$

Învierea, ca şi Crucea, nu poate (i )nţeleasă decât cu un ast(el de Kcu+et de om neun&

Despre pocăinţă +ăsim la Părintele "o(ronie un cuvânt# K;mul, )n starea lui căzută, nu poate săţină inima şi mintea )n ucuria Paştilor decât (oarte puţină vreme estul timpului, aici, pe pămân

treuie să (ie )nc3inat pocăinţei&Învierea nu ne este la )ndemână, am spune mai simplu, ne copleşeşte puţina )nţele+ePara(razându-l pe Părintele "o(ronie, ca cel ce s-a arătat nou teolo+ )n aceste vremuri ale apostazşi necredinţei, am spune că Învierea deopotrivă o avem şi n-o avem @ste o realitate de care n)mpărtăşim - KÎnvierea lui Hristos văzând$ cântă Aiserica )n (iecare duminică, dar este şi o stpolară ce ne călăuzeşte eistenta, dându-i un sens, un ţel, la ea năzuim să a2un+em - la Paşti cântămK;, Paştile cele mari şi prea s(inţite, Hristoase LM Dă-ne nouă mai adevărat să ne )mpărtăşim ine, În Ziua cea ne)nserată a Împărăţiei ale&

"ti3ul )n lima +reacă are )ncă şi mai multă adâncime Dorirea omului după o )mpărtăşire madevărată este, de (apt, cea după )ntipărirea c3ipului lui Hristos )n noi - eRtWpoteron

Care este rostul minunii )n viaţa noastră0 *cum, de Paşti, ne duce +ândul la venirea "(intei %umidin (iecare an de la Ierusalim

- Din mila Domnului, cu mi2loacele de comunicare de astăzi, despre "(ânta %umina de la Ierusalise ştie atât de mult, )nsăşi venirea ei se poate transmite )n timp real pe )ntre+ul mapamond "ă-mi (cu iertare, mărturisindu-mi dinainte, )ntrea+a cinstire şi evlavie ce se cuvin unui semn pe ca

Dumnezeul Cel 'iu )l lucrează an de an c3iar su oc3ii neprietenilor %ui, pomenesc, totuşi, cuvân

"(ântului *postol Pavel, )ndrăznind să-l numesc, alături de alte minuni vrednice de pomeni6)ntoarcerea Iordanului, norul de rouă de pe aor etc8, Ksemn pentru cei necredincioşi& sau pentnoi, cei puţin credincioşi .ă ucur şi pentru lumânările care se aprind sin+ure şi pentru (lacăra lnematerialnică ce preţ de câteva minute nu arde, dar mai mare )mi este ucuria să a(lu că suoameni care urma acestei minuni şi-au sc3imat viaţa, dăruindu-se trup şi su(let Domnului

.inunea este )n viaţa creştinului una )ndoită <i simţită, o apucăm cu mâna, o pipăim cum a (ăc

oma cu rănile .ântuitorului sau cum (acem )ncă şi noi cu această (lacără a K%uminii line& de Ierusalim - ar (i ceea ce numim $senzaţionalul& din viaţa noastră - dar mai copleşitoare decât oridovadă palpailă pe care Domnul o )n+ăduie )ntre toate celelalte semne şi minuni, este c3iar (lacăce, prin "(intele aine ale Aisericii, se reaprinde mereu şi mereu )n su(letul nostru

@ste o 2udecată a diavolului şi una a lui Dumnezeu Când ne 2udecă stăpânitorul lumii acestenimicul ce rămâne )n urma cernerii a+oniselilor noastre du3ovniceşti, nu-i lasă loc omului decât deznăde2de, de sinucidere, (ie ea dusă la Kun& s(ârşit sau nu :u tot ast(el stau lucrurile cDumnezeu *ceeaşi ne este sărăcia, acelaşi nimicul su(letului nostru, şi totuşi 2udecata lasă )n urmnu doar năde2de, ci )nsăşi Învierea, ridicarea, iruinţa cu Hristos

Că Învierea aduce iruinţă, cura2, o vedem din )nsăşi purtarea *postolilor @i care, )n timpuceniciei lân+ă Domnul, la prinderea "a, s-au risipit care )ncotro, tremurând de (rica iudeilor, c3iar şi lepădându-se cu 2urământ că nu-% cunosc, cum a (ăcut Petru, după Înviere, după )ntâlnircu Dumnezeul Cel 'iu şi )nviat, s-au (ăcut mărturisitori, s-au dat (ără pre+et la moarte, au ăut cprisosinţă pa3arul morţii %aşi au (ost câtă vreme )nvăţătorul era cu ei şi, culmea - iată paradoÎnvierii! - au devenit ne)n(ricaţi şi de nestăvilit )n propovăduirea lor după ce Hristos a călcat picioare oldul morţii şi al iadului Cu câtă putere stri+ă Petru )n (aţa templului cu prile2ul vindecăolo+ului# KIar pe )ncepătorul vieţii %-aţi omorât, pe Care )nsă Dumnezeu %-a )nviat din morţi şi

Cărui martori suntem noi$.artori şi martiri O mucenici au (ost *postolii Jreacă (oloseşte acelaşi cuvânt# KmartWres&

- Ce )nsemnătate au pentru creştini zilele "ăptămânii mari0 Calea pe care ne conduce Aiserica euna prin ecelenţă es3atolo+ică Cu atât mai accentuată simţim această dimensiune străătâPostul cel mare răim vreme de şapte săptămâni pocăinţa, ne )ndreptăm oc3ii inimii noastre sp$Cămara cea )mpodoită a .ântuitorului&, ne pre+ătim 3aina de nuntă, dar şi Klinţoliu& pent)mpreuna )n+ropare cu Hristos otuşi, )nc3eiem postul purtând )n mâini stâlpări de iruinţă Durânduiala Părinţilor, la Praznicul 1loriilor, când )nainte de Patima .ântuitorului, prim

)ncredinţarea K)nvierii celei de oşte&, Postul mare este de2a )nc3eiat, "ăptămâna mare ne(iinaltceva decât o pre+ătire pentru marele praznic al Învierii În aceasta şi constă di(erenţa dintre noi catolici cu privire la )nţele+erea Patimilor .ântuitorului Pentru noi, )n(ricoşătoarele Patimi sunt(ereastră desc3isă prin care străvedem Învierea Domnului @ste o dramă care nu devine tra+ică,este de2a adăpată de ucuria şi de 3arul ce izvorăsc din omorârea morţii Hristos a prădat iaduAiserica, )n toate duminicile de peste an, cântă# $Crucii ale ne )nc3inăm, Hristoase, şi "(ânÎnvierea a o lăudăm şi o slăvim&

Zilele "ăptămânii mari sunt trepte ale unui urcuş pe care )l străatem cu oc3ii aţintiţi Kdincolo

*ceastă realitate este surprinsă )n c3ip )nţelept şi de marii Părinţi ai Aisericii, care au rânduit



imediat ce se )nc3eie Pro3odul Domnului, această minunată şi Kumilincioasa&, ca să (olosesc cuvânt dra+ Părintelui a(ail, 2ale a )n+ropării Domnului, să )nceapă cântarea Ainecuvântăril)nvierii

- Cum prăznuim Paştile0 Aucuria este şi una a trupului, pre+ătim tradiţionala masă de Paşti

- Cercetând vec3ile )nsemnări de tipic, vedem că pentru (elurite prile2uri ce ţin de praznicele ca

)mo+ăţesc cru+ul anului isericesc, acestea prevăd - cu atât mai mult la Praznicul praznicelo"(intele Paşti şi c3iar pentru cei mai ascetici dintre nevoitori dezle+ări la pământeştile unătăţi care Domnul le-a dăruit poporului "ău )n această vale a plân+erii Pe cât de aspră era nevoinvec3ilor Părinţi, totuşi, nu pre+etau a se pleca spre mân+âierea (raţilor, după sinaele litur+icunăoară, la acele mese ale dra+ostei *vem )n minte şi a+apele primilor creştini, care se adunastăruind K)n (rân+erea pâinii şi )n ru+ăciuni& Despre Ka+apele& noastre ce am putea spune0 .anoastră pascală este, pe de o parte, ancorată )n tradiţie, dar pe de altă parte, pro(anată de du3acesta consumerist şi )nc3inător la pântece, a2un+ând până la aerantele Krânduieli&, când cele m)nsemnate zile ale "ăptămânii Patimilor, )ncepând cu Boia Cinei celei de aină - zi )n care cu oseisuntem c3emaţi toţi a ne )mpărtăşi de rupul şi "ân+ele Domnului - 'inerea cea mare

)n(ricoşătoarei ăsti+niri şi "âmăta )n care Aiserica ne cere prin imno+ra(ii săi Ksă tacă tot trupomenesc&, să (ie )n )ntre+ime ocupate cu o teriilă (or(oială după cozonaci şi ouă roşii, (ierercăldărilor cu cărnuri şi sarmale, Ktradiţionalul& văruit şi curăţenia Kde Paşti& etc Departe de mi+ândul de a )n(iera această ucurie de a (i alături de cei dra+i )mpre2urul unei mese )ncărcate dunătăţi

De altminteri, pentru a-l cita tot pe Părintele :icolae "tein3ardt, suntem )ncredinţaţi că un creştadevărat n-are a (ace cu nici o tendinţă doc3etistă sau mani3eică "emnalez doar (ormele aeranpe care le )mracă pre+ătirea şi rolul mesei )n tot acest peisa2 al aşteptării Paştilor

- "e )ncetăţeneşte mai nou şi o Kvacanţă& de Paşti

- ;dată cu alinierea ceva mai re+ulamentară a politicului la rânduielile Aisericii, a apărut şi aşnumita Kvacanţă de Paşti& *ş (i (ericit să se (acă un sonda2 pentru a vedea câţi la sută dintene(iciarii concediului cu pricina )nţele+ vreo le+ătură )ntre acesta şi sărătoarea Paştilor, alta deccea strict calendaristică Pentru mulţi este un concediu din care Dumnezeu a (ost Kconcediat& IPaştile 6Ktrecerea&8 nu ne mai scot din @+iptul acestei lumi, nici din moartea )n care ne adâncim din ce )n ce mai multă )ncăpăţânare

- Ce urare aţi (ace cititorilor noştri de "(intele Paşti0

- Cunoscând, după cuvântul *pocalipsei, că eistă două tipuri de )nviere, cea spre viaţă şi cea sposândă 6*poc , ?G8, aş ale+e urarea )ntâlnită la (raţii noştri +reci )n zilele premer+ătoare "(intelPaşti - KSali *nastasi!$, adică să ne dea Domnul $Aună Înviere&!

a consemnat Jăzvan 7ucuro

Hristos a 1nviat<

Pr Prof 6eodor 7 Popes%u Învierea

Învierea .ântuitorului, al cărei imn - roparul Paştilor - este cel mai trium(al pe care l-a cântat şi lauzit vreodată neamul omenesc, creează )n noi, creştinii, o stare su(letească ce nu se poate compacu nici una din cele prin care trec oamenii @a este e(ectul unei uşurări, unei ucurii, unei )ncrede

şi unei năde2di, pe care n-o poate produce )n om, nici un alt (apt, nici un alt sentiment, nicisc3imare, nici o emoţie din cele ce pot )ncerca su(letul nostru

*ceastă ucurie pascală este )ndeosei caracteristică Aisericii ;rtodoe :ici una din celelaAiserici nu simte şi nu eprimă cu o+ăţia şi 3arul imno+ra(ic semni(icaţiile, puterea inecuvântarea Învierii lui Hristos

Imnul Învierii este un stri4ăt de triumf şi de 5ucurie care ne ridică până la cer, este o stasufletească unică şi incompara5ilă, este privile4iul şi fericirea noastră de creştini<

ând Iisus 8ântuitorul trăia în suferinţă şi umilire în zilele patimilor, "l era, privindu$omeneşte, cel mai nefericit, mai părăsit, mai nea>utorat, mai năpăstuit, mai zdro5it dintre tooamenii! 1iciodată un om n$a fost mai 4reu lovit pentru 5inele ce făcea, mai duşmăneşte tratamai crunt 5at>ocorit, >i4nit, huiduit, torturat şi profanat, ca Iisus Hristos!

:u numai cei care-% răsti+neau, urlau şi lestemau, nu doar un popor se des(ăta la privirea dureril%ui (izice şi morale, ci o lume )ntrea+ă, de atunci şi până astăzi, a +ăsit )n osândă şi )n moartea %uiplăcere, o satis(acţie, un sentiment ca de dreptate şi de putere a ei )mpotriva >las(ematorului>>)nşelătorului *celuia>, cum )l numeau cu ipocrizie cei care %-au dat spre c3inuire şi moarte



Împotriva lor, a tuturor, a celor care %-au acuzat şi at2ocorit de atunci şi până astăzi, Iisus Hrist:azarineanul, numit )n derâdere >e+ele Iudeilor>, re+e )ncoronat cu spini, re+e al cărui tron eraCruce, re+e (ără +ardă, părăsit de ai "ăi, păzit su +rea şi rece lespede de piatră, pentru că a izândcea mai strălucită şi neaşteptată iruinţă ce s-a văzut vreodată# iruinţa asupra morţii şi asuprăutăţii omeneşti totodată *ceastă iruinţă a putut (i tă+ăduită, dar nu I-a putut (i smulsă niciodată

Dezamă+iţi şi tuluraţi, )nşelătorii de atunci au plătit pe stră2eri ca să spună, )mpotriva evidenţei şraţiunii )nsăşi, că @l a (ost (urat noaptea de ucenicii %ui (ricoşi din mormântul )ntărit cu pază peceţi :ecredincioşii de mai târziu au născocit un şir de ipoteze, presupuse ştiinţi(ice, ca tă+ăduiască *devărul, (aptul dumnezeiesc Cels şi Pro(iriu, raţionalişti şi alţi )nc3ipuiţi luminaţi, +ândit Învierea lui Hristos cu mintea lor materială scurtă, orită de patimă, strâmată de pre2udecanticreştine, şi au declarat că este o amă+ire

Împotriva ar+umentelor stoarse necredinţei şi a pretetelor cu păcat, Învierea lui Hristos s-a dovedşi s-a impus cu puterea (aptului )mplinit şi cunoscut, ast(el că imnul ei trium(al (ace de atunci, şi v(ace totdeauna, ucuria noastră şi a lumii Împotriva tuturor raţiunilor omeneşti, )mpotri

>)nţelepciunii> de 2os a celor care au căzut )n roia superstiţiilor şi a le+endelor necreştine, )mpotria tot ce s-ar putea zice şi scrie stă (aptul Învierii, trans(ormat )n Aiserica permanentă şi universastă creştinismul )ntre+, ca dovedire şi )ncredinţare neclintită şi nedesminţită a Învierii lui Hristos

Împotriva a tot ce I-au spus şi-I vor mai spune inscusiţii intru tă+adă a miracolului creştin sdovedit şi nezdruncinat, drept şi tare ca un munte de adevăr dumnezeiesc şi omenesc, cuvântsimplu şi drept al *postolului# > dacă Hristos n$a înviat, zadarnică este atunci propovăduirenoastră, zadarnică şi credinţa voastră> 6I Corinteni ?G,?/8, iar propovăduirea şi credinţa %ui şinoastră n-a (ost şi nu este zadarnică Împotriva construcţiilor de ipoteze şi de sutilităţi omeneşti, s

un ar+ument ce nu se poate răsturna, mişcora şi contrazice niciodată# cel mai important (apt istorcare s-a produs vreodată, stă creştinismul cu credinţă şi cu Aiserica sa, zidite pe adevărul istoric moral al Învierii lui Hristos, stă o realitate mare cât de secole

• *u cât a dăinuit şi a crescut în acest timp îndoiala sau tă!ada Învierii lui Hristos, cu atâtacrescut puterea şi însemnătatea ei de iruinţă asupra firii şi a răului morţii.

• *u cât va dăinui şi va creşte încă îndoiala sau tă!ada Învierii lui Hristos, cu atât se va vă prin contrast adevărul ei triumfător, de fapt, de viaţă şi de credinţă) va creşte şi se va întăîn convin!erea noastră, azată pe eNistenţa adevărului 7isericii universale, că# Hristos

Înviat@• *u cât omul şi omenirea întrea!ă vor cunoaşte mai multe iruinţe, cu atât va fi mai ma

între toate 7iruinţa lui Hristos.

:ici cele mai strălucite şi mai lăudate victorii omeneşti# ale lui CWrus, *leandru cel .are, HaniCezar, :apoleon sau ale +eneralilor mai noi, nu se pot compara cu marea şi )ndoita iruinţă a lHristos asupra morţii şi a răului :ici cele mai mari iruinţe asupra naturii - di+uri, canale, tunelviaducte - sau alte succese omeneşti, nu se pot compara ca putere, ca e(ect şi ca importanţă iruinţa lui Hristos asupra morţii, ca rău (izic şi ca rău moral, (ăcut lui de necredinţa şi de răutatcelor ce %-au tă+ăduit şi osândit ca las(emator şi )nşelător



Airuinţele omeneşti crează stări relative, limitate şi sc3imătoare, dar Airuinţa lui Iisus Hristoscreat o stare asolută şi permanentă, o stare morală de natură, mărimea, puterea şi importanspiritului Airuinţa lui Hristos a )ndreptat un rău imens şi cutremurător şi a )ntemeiat o realitaspirituală salvatoare

2ără Învierea lui Hristos, azi nu eNistă creştinism şi nici 7iserică) sau, cum zice Apostolu

nu era propovăduirea şi credinţa) 2ără Învierea lui Hristos, trăiam în întuneric şi ne târâm în viciu, ne încinam la idoli. 2ără Învierea lui Hristos, omenirea era şi azi sufleteşte cu 444 de ani în urmă sau, poa prin re!res, cu mult mai mult, în ararie şi mizerie morală.

e ar fi fost omenirea fără Învierea lui Hristos, fără creştinism şi fără @iserică, fără (postofără "van4helie, fără Sfinţi, fără credinţă, fără su5lima iu5ire creştină, fără multele şi mariidei şi fapte de 5ine şi de cultură aduse de creştinism, fără miile de martiri care au cucerit csuferinţe şi cu sân4e dreptul omului la li5ertatea de 4ândire şi de credinţă, fără virtuţile su5limşi fără instituţiile de 5inefacere incompara5ile ale creştinismului, fără capodoperele de 4ândirde caritate şi de artă cu care creştinismul a umplut, a înno5ilat şi a ridicat lumea ;

"reştinismul este tot %e a %unos%ut mai sfnt3 mai 5inef+%+tor şi mai salvator neamul omenes%reştinismul este opera Wertfei şi a Învierii lui Hristos

Din moartea şi din Învierea %ui credem şi ne mântuim şi trăim )n marile idei morale care au devenpatrimoniul omenirii )ntre+i Învăţătura şi misiunea %ui s-au veri(icat prin .oartea şi Învierea %u.oartea şi Învierea lui au dat Creştinismului sens şi viaţă, au dat sens morţii şi )nvierii noastr%umea pă+ână cunoaşte moartea dar nu cunoaşte Învierea= ea trăieşte pământeşte, măr+init, (iz

(ără perspectiva vieţii viitoare răieşte )n iluzii şi plăceri o viaţă ca de colivie, peste care apaimens, inert şi +reu mormântul

Învierea lui Hritos a rupt valul care acoperea omului misterul eistenţei post-mortem, a desc3vieţii omeneşti o privire spre zarea veşniciei, a luat morţii rolul şi caracterul de s(ârşit tra+ic dureros 'iaţa nu este o scânteie e(emeră şi eni+matică )n 3aos= este o eistenţă de durată cu destspiritual )n eternitatea )n care se inte+rează cu preţ de su(let şi cu rost dumnezeiesc 1ără Învierea Hristos, Creştinismul s-ar (i )năuşit )n râsul şi )n at2ocura (ariseilor şi cărturarilor, insensiilitatea lumii pă+âne, )n teamă şi neputinţa *postolilor terorizaţi de stri+ătele mulţim)n(uriate# > Făsti4neşte$&, răsti4neşte$&!> /ără moartea lui Hristos, creştinismul nu avea efemântuitor, fără Învierea &ui nu avea =iaţă şi putere! /ără Înviere, nu era credinţă, nu ernăde>de, nu era 5ucurie creştină! Suferinţa şi 5iruinţa, durerea şi 5ucuria, rucea şi Învierea îcorespund şi se completează, ca două feţe paralele şi echivalente ale faptului creştin!

@le sunt polii aei )n 2urul căreia se )nvârteşte viaţa creştină= ele sunt stâlpii de rezistenţă creştinismului 8oartea şi Învierea lui Hristos au transformat suferinţa în 5iruinţă, au făcut dsuferinţă şi 5iruinţă un sin4ur mod şi fapt6 modul şi faptul creştin, moartea 5iruită prin Înviersuferinţa 5iruită prin 5ucurie!

.oartea şi Învierea lui Hristos ne-au asi+urat pentru totdeauna )nţele+erea, puterea şi trium(creştinismului )n lume Dreptul, tăria şi năde>dea noastră de 5iruinţă şi de mântuire stau 8oartea şi Învierea lui Hristos, pentru că 8oartea şi Învierea lui Hristos sunt mântuirea Învierea noastră! *ceastă certitudine ne )ntăreşte su(leteşte ca o putere dumnezeiască Creştinismtrăieşte din .oartea şi Învierea lui Hristos, Airuinţa lui Iisus Hristos, prin moartea "a, asupra morţeste iruinţa creştinismului prin Hristos asupra răului şi a lumii @iruinţa &ui este 5iruinţa noastde la "l, în suferinţa noastră pentru "l!

*ceastă certitudine materială şi morală, această ucurie a Învierii .ântuitorului, treuie (ăcutemei al +ândirii şi al vieţii noastre creştine Credinţa şi viaţa noastră se spri2ină )mpreună Aiserica pe ea, izvorăşte din ea, se 3răneşte din ea, eistă şi rezistă prin ea

Prin Învierea "a din morţi, Iisus Hristos a )nviat pentru toţi oamenii şi, pentru totdeauna, su(erinţamoartea, at2ocura şi necredinţa, ipocrizia şi oproiul care au (ost aruncate asupra :umeluilucrării %ui )n lume, pe care @l a vrut s-o mântuie şi s-o lumineze, s-au prăuşit

> Dumnezeul duhurilor şi a tot trupulE, zice ru4ăciunea pentru morţi, a 5iruit moartea şi a surp

pe diavol! (ceasta a făcut$o 8ântuitorul pentru toţi credincioşii Săi! 7entru noi, creştinmoartea este pentru totdeauna 5iruită şi diavolul surpat! Hristos e 5iruitor în veci! &upta şi cau&ui e câşti4ată pentru totdeauna! ealitatea morţii %ui a spulerat socotelile neuneşti ale celcare au +ândit şi au voit să-% ascundă lumii Ipocrizia s-a demascat, in(amia s-a vădit, Hristos)nviat, martorii au mărturisit şi noi am crezut

Învierea lui Hristos, după o parodie las(ematoare de 2udecată, după oproiul ăsti+nirii, dumoartea şi c3inurile istovitoare, după )n+roparea )n mormântul )nc3is, pecetluit şi păzit ine stră2eri, după ucuria lui Iuda, a lui Caia(a şi a lui 'arava, după eplozia de ură, de minciună şi d

răutate, care %-a ucis pe 1iul lui Dumnezeu, după uimirea şi +roaza .aicii %ui, a ucenicilor şicredincioşilor %ui zdroiţi de moarte, Învierea lui Hristos )mpotriva voii, aşteptărilor şi a măsurilluate contra %ui cu puterea ar3iereului, a sinedriului şi a procuratorului )mpărătesc $ Învierea lHristos, împotriva îndoielii şi a necredinţei, a puterii de a înţele4e şi a nădă>dui, este o 5iruincare ne asi4ură, ne linişteşte şi ne apără contra tuturor 4ri>ilor şi durerilor posi5ile pe pământ, coameni şi creştini!

7rin Învierea lui Hristos, 4ri>a cea amară şi durerea au trecut! În Învierea lui Hristos avesuprema 5ucurie, putere şi 4aranţie a năde>dilor noastre6 Hristos a Înviat< *devărul şi dreptat%ui nu mai pot (i pecetluite )n nici un mormânt .oartea şi răul s-au iruit, spaima cea mare a trec

Cele mai +rele zile pe care le-a trecut până acum omenirea au (ost ziua morţii şi a şederii lui Hrist)n mormânt :ici un răzoi, nici o năvălire, nici un asediu, nici o pri+oană, nici (oamete, nici oanici cutremur, nici un cataclism, nici o nenoricire n-au putut )ntrista şi ameninţa omenirea cum(ăcut-o .oartea lui Hristos

În spaima (ăpturii )ntre+i, ordinea dumnezeiască a lumii (usese şi părea răsturnată pentru totdeaunmersul ei )n(undat )ntr-un impas asurd şi s(âşietor# Hristos răsti+nit, 'arava lierat, Iuda răsplăt*postolii ascunşi, Caia(a satis(ăcut )n izânda sa uşoară, Pilat cu mâinile spălate Peste viaţă, pes)nvăţătură, peste (aptele dumnezeieşti ale lui Hristos, a (ost pusă pe Cruce o inscrip

at2ocoritoare# > Iisus :azarineanul, e+ele Iudeilor >, iar la mormânt o piatră mare, +ardă romaşi pecete!

Hristos a 1nviat şi a 5iruit3 pentru El şi pentru noi În perspectiva nouă a vieţii creştine, credemiruim prin .oartea şi Învierea lui Hristos, murim pentru a )nvia şi )nviem pentru a trăi )n veci Hristos Prin su(erinţă şi moarte ne ucurăm de )nviere= prin Înviere ne ucurăm şi trium(ăm trium(ul lui Hristos, ca trium( al nostru "l a murit pentru noi şi a triumfat pentru noi! În 8oart

&ui stă mântuirea noastră, în Învierea &ui stă 5iruinţa noastră!Aucuria pascală, pe care Aiserica ;rtodoă o evocă intens şi solemn patruzeci de zile, este ucurşi năde2dea noastră cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de (iecare zi şi ceas al vieţii noastde creştin, de (iecare zi şi ceas Cu (iecare cântare pascală şi cu (iecare salut pascal >HristosÎnviat!>, adeverim ,mărturisim şi trăim marele %ui Cuvânt dumnezeiesc# > În lume necazuri vavea, dar îndrăzniţi, "u am 5iruit lumea > 6Ioan ?F,778 În această 5iruinţă credem şi iz5ândimcântând imnul triumfului creştin6

Hristos a 1nviat<

Andrei 7axim , Învierea marea provo%are a vie4ii noastre

e mai înseamnă, oare, pentru omul mileniului trei tradiţionalul M Hristos a ÎnviatC; "ste oanumai o formulă rituală; Ce le+ătură poate să aiă Învierea lui Hristos cu noi, cei de astăzi, cviaţa noastră0 $ @un T putem zice T Hristos a înviat, dar cu noi cum rămâne;$ Pe de altă par

dacă plecăm lo+ic de la credinţa că Iisus Hristos este şi Dumnezeu, n-ar (i nimic mai (iresc decât @l să nu poată (i )n+3iţit de moarte <i atunci, din nou# cu ce mă priveşte pe mine Învierea &ui;

Învierea este în mod esenţial participare6 Iisus nu înviază sin4ur, ci se co5oară în iadul sufletulnostru, vine în cel mai adânc a5is al umanităţii înstrăinate, trăieşte total drama noastră, tocmpentru ca pe noi să ne învieze< Învierea &ui nu are sens decât întrucât este şi învierea noastr5nul din "(inţii Aisericii noastre a oservat (oarte ine# $Ceea ce nu a asumat, nu a mântuit$, adi

numai pentru că (iecare dintre noi a (ost asumat inte+ral, )ncorporat )n Hristos, (iecare poate )nvia)nsuşi prin Învierea %ui *ot ce avem de făcut este să$I întindem mâna noastră pentru a ne scoadin iadul nefericirii cauzate de păcat!

5n alt răspuns ni-l dă dialo+ul .ântuitorului cu 8arta, sora lui &azăr, care înţele4ea Învierea, mulţi dintre noi, doar ca perspectivă pentru Mziua de apoiK şi pe care Domnul o şoc3ează a(irmaţia# O*ot cel ce trăieşte şi crede întru mine, în veac nu va muri< K :u mai puţin uluitor es

şi un alt cuvânt consemnat de @van+3elie# $el ce ascultă cuvântul 8eu şi crede în el are 8trimis, are viaţă veşnică şi la >udecată nu va veni, ci s$a mutat din moarte la viaţă& De adecur+e că Învierea este sau poate fi un fapt prezent , o realitate a%tual+ în eListenţa noastră.

• (devăratul creştin $către care tindem, dar care treuie să recunoaştem că :Q suntem esun om înviat, un om care participă efectiv la viaţa lui Dumnezeu , un om pentru ca

Dumnezeu nu mai e ceva eLterior şi a5stract, ci însăşi su5stanţa vieţii sale!



• *devăratul creştin nu este cel ce crede numai raţional )n Înviere, nici cel care o celerea

numai (ormal, nici cel care se des(ată intelectual-+nostic sau lirico-emoţional, prin )nc3ipuide sensurile ei meta(orice (devăratul Bfiu al ÎnvieriiC este cel în care, prin harul Duhul

Sfânt, trăieşte efectiv şi simţit pe Hristos cel înviat $ )n c3ip tainic, dar real, concret! $ şicărui via4+ este umplută de :ia4a Sfintei *reimi!

"ste omul care simte 6şi nu doar )n momente de ealtare, ci statornic8 că Hristos es*C*U& pentru "l!

Gu%uria Învierii este nu ori%e fel de 5u%urie, nu 5ucuria pentru motive lumeşti 3 nu 5ucurautoindusă $Osunt creştin, deci, vezi Doamne @A5I@ să mă ucur O, ci este 5u%uria Dar al Învierii3 dar duhovnicesc3 iar nu autosu4estie psihologi%+ dat celui care s$a facut părtafie şi în cea mai mică măsură, şi la pătimirea lui Hristos.

:umai cunoscând la modul cel mai pro(und şi statornic durerea şi plânsul duhovnicesc ale inimiarată toţi Părinţii Aisericii O putem realiza ;recerea $/aştile la marea şi tainica Aucurie a Învier1u putem pleca în noaptea Învierii de la @iserică în inimă cu &umina cea adevărată decât daaceasta izvorăşte din lacrimile pocăinţei sau ale suferinţei!

BDe n,ai fi plns3 n,ai du%e,n o%hi lumin+C , spune şi Fadu GZr, poetul pătimirii!

Dar ei care văd în practicarea creştinismului ceva împovărător şi frustrant nu cunosc adevăratcreştinism, care e M %lo%ot3 s%andal3 re4et+ de feri%ireK 9 1!Steinhardt:!

Acesta şi nu altul este sensul )n care stareţul Zosima al lui DostoievsRi spunea că pentru creştin eso poruncă, o datorie să (ie (ericit @ste o poruncă, deci nu poate (i nicidecum ceva (iresc şi uşo

pentru că cele ale firii nu au nevoie de poruncă pentru a fi împlinite!!! :u )nseamnă nicidecum, acum mai cred unii, că cei care au temperamente vesele, (iri optimiste sunt )n vreun (el mai (ericsau mai predispuşi la (ericire O )n sensul acesta evan+3elic, sin+urul autentic pentru noi Încădată a(irmăm adevărul ontolo+ic că fericirea mântuitoare a Învierii, a *a5orului trece necesitate prin lacrimi 9M/ericiţi cei ce plân4M: şi prin Gol4ota

*st(el privind lucrurile, vedem că Învierea este nu numai %eva %e are leg+tur+ %u noi3 %i este dedreptul %ea mai mare provo%are pentru via4a noastr+ şi %ea mai important+ realitate, pent%+ este cheia fericirii noastre veşnice 1ericirea aceasta veşnică nu )ncepe )nsă aia după moar

aşa cum ne-am oişnuit să credem, ci )ncepe de aici, prin învierea noastră din duhul păcatuluadică murind patimilor şi viind statorni% în Duhul el de =iaţă /ăcător! Dar până să trăim n)nşine Învierea cu adevărat, nu e nevoie să ne transpunem ima4inar in starea aceea înaltăduhului , dar putem să +ustăm de pe acum o altă ucurie du3ovnicească accesiilă măsurii noastrşi anume 5ucuria năde>dii . Iar cu această ucurie )narmaţi putem pune oricând )nceput unevoinţei noastre spre doândirea Învierii depline şi statornice a su(letelor noastre!

Hristos a 1nviat<

adu Alexandru , 7ai%a Domnului3 primul martor al Învierii



5nul dintre cele mai evidente detalii, pe care le oservăm atunci când citim pericopele evan+3elice ne descriu evenimentele le+ate de Învierea Domnului, este (aptul că .aica Domnului nu apanicăieri amintită )n mod epres :u eistă o re(erire clară, care să ne precizeze, >(ără drept de apelle+ătura dintre persoana sa şi Învierea Domnului @venimentele sunt relatate )n aşa manieră de cătcei patru evan+3elişti, )ncât dacă am rămâne doar la tetul "(intei "cripturi, (ără a apela la radiţAisericii, am (i tentaţi să credem că .aica Domnului s-ar (i numărat printre ultimele persoane caau a(lat despre Înviere

De ce tocmai 8aica Domnului, despre care ştim că S$a aflat lân4ă Hristos atunci când (cesera răsti4nit, că a a>utat la po4orârea Sa de pe ruce şi punerea în mormânt 9după cum nadevereşte şi icono4rafia:, pare a fi trecută cu vederea, pare a se 4ăsi într$un plan secund, ceea ce priveşte aflarea veştii despre Învierea /iului şi chiar în privinţa unei posi5ile întâlniri cHristos Înviat; De ce este accentuat rolul femeilor mironosiţe şi, în special, al 8ari

8a4dalena, în tot acest conteLt, ştiut fiind faptul că acestea sunt cunoscute îndeo5şte ca primmartori ai Învierii;

"unt )ntreări la care ne răspunde radiţia Aisericii pe temeiul "(intei "cripturi "in+urele izvoaale relatării Învierii Domnului sunt @van+3eliile canonice, declarate autentice prin 3otărârautorizate ale Aisericii, sinoade şi Părinţi isericeşti @le relatează Învierea Domnului nu istorisinmisterul )nsuşi al )nvierii, care n-a (ost surprins de nimeni, ea rămânând o minune insesizailă, numai proele Învierii Domnului şi anume# a(larea mormântului +ol, unde (usese )nmormântDomnul Hristos, de către (emeile mironosiţe şi "(ântul *postol Petru şi Ioan - arătarea DomnulHristos aceloraşi (emei mironosiţe, *postolilor şi unor ucenici )n di(erite rânduri până la Înălţar"a la cer, cu care se )nc3eie seria arătărilor

oate aceste (apte de după Înviere, precum şi )ncercările iudeilor de a (alsi(ica adevărul istoric,evenimentului Învierii sunt epuse de evan+3elişti nesistematic, ne(iând cronolo+ic (aptele privind aceleaşi (enomene din di(erite un+3iuri, dând impresia unor contradicţii )ntre ele

Însă, )n po(ida acestor aspecte, )ncă de timpuriu, *radiţia @isericii a mărturisit că Domnul HristÎnviat S$a arătat mai întâi 8amei Sale, Sfânta /ecioară 8aria! În ceasul când celelalte femmironosiţe Îl căutau pe Iisus printre morţi, ea îl văzuse de>a viu şi slăvit! @van+3eliile semnalea



)ndeosei ceilalţi martori ai Învierii deoarece mărturia unei mame )n (avoarea (iului ei ar (i părut oc3ii celor mai mulţi drept )ndoielnică şi, prin urmare, nedemnă de crezare

(tât scrierile 7ărinţilor primelor veacuri, cât şi unele scrieri apocrife, o amintesc pe 8aiDomnului chiar în centrul evenimentelor le4ate de Învierea Domnului! 7rintre 7ărinţii Scriitorii @isericeşti îi amintim pe6

Cri4en 9arată că această tradiţie eListă de>a în secolul al II$lea:,

*atian 9 afirmă că 8aica Domnului &$a văzut pe Hristos înviat chiar în ziua Învierii:, Sfântul hiril al Ierusalimului, Sfântul Ioan Gură de (ur şi Sfântul Gri4orie de 1Zssa 9identifică pe 8aica Domnului ca una dintre femeile aflate în centrul evenimentelor ddupă Înviere:!

*ceastă tradiţie a devenit )nsă mai evidentă după secolul al IQ-lea 7rima sursă cunoscută în acesens este o omilie a 8itropolitului Gheor4he al 1icomidiei în care acesta vor5eşte despprezenţa /ecioarei la 8ormântul Domnului! .ai mult, acesta arată că .aica Domnului a (oprezentă la .ormânt )n ziua Învierii, c3iar )naintea sosirii celorlalte (emei, ea (iind primul martorÎnvierii Domnului

*radiţia este dezvoltată apoi în E=iaţa 8aicii DomnuluiE, scrisă de Sfântul Simeon 8etafrastuEDupă înfăşurarea cu 4iul4iu, un4erea cu smirnă şi după în4roparea frumoasă, după ce Iosif 1icodim s$au retras, numai 8aica a rămas sin4ură la mormânt, contemplându$l şi aşteptânneadormită, spre deose5ire de celelalte 8arii T femeile mironosiţe, care făceau drum dus$întoîntre mormânt şi ucenicii ascunşi de frica iudeilor! O!!!P -ezând necontenit, cu afecţiune maternaprinsă, stând trează cu duh fier5inte, 8aica Domnului a văzut toate eLact aşa cum au fomarile minuni care au însoţit Învierea6 cutremurul, po4orârea dintr$o dată a în4erulurosto4olirea pietrei, amorţirea stră>erilor şi trezirea lor din nou, oarecum şi întoarcerea unor

dintre ei în cetate! 1u s$a lepădat câtuşi de puţin de mormânt până ce n$a văzut de viapurtătoarea Înviere! "a este martora cea dintâi văzătoare a strălucirii /iului!E

(ceastă tradiţie este confirmată şi eLplicată în chip ma4istral şi de către Sfântul Gri4orie 7alamîntr$o omilie a sa la Duminica /emeilor 8ironosiţe! *cesta, analizând cu minuţiozitate tet"(intei "cripturi, şi luminat de Du3ul "(ânt, s(ârşeşte prin a conc3ide că, nu .aria .a+dalena esprimul om care %-a văzut pe Hristos )nviat, deşi evan+3eliile aşa lasă să se )nţelea+ă 6> -i înviindimineaţa, în ziua cea dintâi a săptămânii, "l S$a arătat întâi 8ariei 8a4dalena!!!> L.arcu ?M 8, ci .aica Domnului# Ecea dintâi dintre toţi oamenii care a primit vestea cea 5ună a învierDomnului $ aşa cum se cuvenea şi era drept $ a fost 1ăscătoarea de Dumnezeu iar ea a primvestea chiar de la DomnulA "a a fost cea care, înaintea tuturor, a ştiut că "l înviase, cea care s5ucurat de cuvântul Său dumnezeiesc şi nu doar că &$a văzut cu ochii şi &$a auzit cu urechildar tot ea a fost cea dintâi şi sin4ura care I$a atins cu mâinile ei picioarele neprihănite, deevan4heliştii nu spun în chip limpede toate acestea, nevrând ca tocmai 8ama să fie adusă drepmartoră, spre a nu da prile> de 5ănuială celor necredincioşi!K

"(ântul Jri+orie ne spune că Edupă ce 8aria cea pururea /ecioară a venit cea dintâi la mormâşi ea cea dintâi a primit vestea învierii &ui, multe au fost cele care au venit 9celelalte femmironosiţe: şi au văzut piatra rosto4olită, i$au auzit pe în4eri şi, întorcându$se după ce priviser

şi ascultaseră, s$au despărţit! O!!!P 8ironosiţele erau multe, iar ele nu au venit la mormântsin4ură dată, ci în două sau trei rânduri, mai multe împreună, nu aceleaşi de fiecare dată, înstoate de dimineaţă! (şadar, n$au venit toate la acelaşi ceas6 doar 8aria 8a4dalena, sin4udintre celelalte, a revenit şi a rămas mai mult! Deci fiecare dintre evan4helişti, spunând că n$avenit împreună decât o sin4ură dată, trece su5 tăcere celelalte veniri! Dar pentru mine, care apus laolaltă spusele tuturor evan4heliştilor, după cum v$am arătat la început, 8aica Domnuleste aceea care a venit mai întâi dintre toate la mormântul /iului şi Dumnezeului ei, luând$

înaintea 8ariei 8a4dalena!E*tunci când @van+3elistul .atei, spune# E!!! au venit 8aria 8a4dalena şi cealaltă 8arie ca vadă mormântul! -i iată, s$a făcut cutremur mare, că în4erul Domnului, co5orând din cer venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei! -i înfăţişarea lui era ca ful4erul şi îm5răcămintelui al5ă ca zăpada! -i de frica lui s$au cutremurat cei ce păzeau şi s$au făcut ca morţiE L.atei ?-/M&, "(ântul Jri+orie arată că, de (apt, >cealaltă .arie& este .aica Domnului care revine, această dată )mpreună cu .aria .a+dalena, la mormânt

.ai mult, Sfântul Gri4orie arată că în4erul vestitor era însăşi (rhan4helul Gavriil6 Ede îndată

a văzut$o pe 8aica lui Dumnezeu 4ră5ind către mormânt $ el, care odinioară îi 4răise6 E1u teme, 8arie, căci ai aflat har la DumnezeuE O&uca #, )3P $, se 4ră5eşte Ola rându$iP să co5oare în acea zi, ca să$i 4răiască din nou aceleaşi cuvinte celei de$a pururea /ecioare, vestinduînvierea din morţi a elui 1ăscut din ea fără de sămânţă, să ridice piatra şi să arate mormânt4ol şi 4iul4iul, întărind astfel, pentru ea, vestea cea 5ună! Căci stă scris# > Iar în4erul, răspunzâna zis femeilor6 1u vă temeţi, căci ştiu că pe Iisus cel răsti4nit Îl căutaţi! 1u este aici, căci S$sculat, precum a zisA veniţi de vedeţi locul unde a zăcut > L.atei 4, G-FM >

De alt(el, radiţia păstrează prin imno+ra(ie acest moment al comunicării veştii despre Învier

1iului ei# EÎn4erul a stri4at celei pline de har curată /ecioară 5ucură$te6 că /iul *ău a înviattreia zi din mormântE!

cealaltă .arie&, amintită )n @van+3elia după .ateste )nsăşi .aica Domnului, )n scena >1emeile mironosiţele la mormântul +ol>, unde, de oicedouă (emei sunt )n(ăţişate )mpreună ca (iind primele martore ale Învierii lui Hristos 1emeia )n roşculoarea tradiţională a veşmântului .aicii Domnului, este 1ecioara .aria Cea mai vecreprezentare de acest (el este o miniatură ce )n(ăţişează ăsti+nirea şi Învierea din Codeul au6"Wria şi Palestina, datat G4F-G4E8 În multe reprezentări ulterioare .aica Domnului apare ca avânnumele scris lân+ă aureolă precum şi cele trei stele speci(ice 6ce arată )ntreita (eciorie8 reprezenta

pe (runte şi pe umeri Cu timpul, aveau să apară şi devieri de la această reprezentare, .aiDomnului (iind )nlocuită cu una din celelalte (emei mironosiţe ce purtau numele .aria

*mintim (aptul că, din punct de vedere teolo+ic, aşa cum spune şi 7ărintele Stăniloae, Înviereaînceput în iad! De pe ruce Hristos se po4oară intru cele mai de >os ale adâncului şi li se araprotopărinţilor (dam şi "va, pe care$ i ridică împreună cu cei asemenea încătuşaţi! (şadamărturisim că ei sunt primii martori ai Învierii din rândul celor trecuţi la cele veşnice, în timp 8aica Domnului, aşa cum ne arată această tradiţie a @isericii, ar fi primul martor din rândoamenilor!

Hristos a 1nviat<Ieromonah Serafim P+trunel , Sfintele Paşti şi S+pt+mna luminat+3 %ulmea spiritualit+4ii

ortodoxe

MÎnvierea *a Hristoase, în4erii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte, cu inimcurată să *e mărimK!

Învierea Domnului 6*nastasis tou Hristou, essurrectio Domini8 reprezintă centrul de +ravitaţie aa lumii @a este aza pe care se spri2ină )ntre+ul edi(iciu al reli+iei creştine, (undamentul credinţal spiritualităţii noastre

uvântul M7aştiK, M7ascaK, este de provenienţă e5raică, însemnând trecere! %a Paşti, evreii aminteau cu sărătorire de trecerea prin .area oşie spre liertatea din pământul (ă+ăduinţ6Canaan8 1oi creştinii, ser5ăm 7aştile în amintirea răscumpărării neamului omenesc, pr7atimile, 8oartea şi Învierea lui Hristos, a 8ielului nevinovat şi preacurat, are a luat păcatelumii, în amintirea mântuirii noastre din ro5ia diavolului şi a păcatului!

Paştile sunt cea mai vec3e sărătoare creştină @le au )nceput a (i serate imediat după Învierea lHristos, (iind prăznuite de *postoli, care au )ndemnat pe credincioşi să le sereze şi ei $ Dreaceea, să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşu4ului, ci cazimile curăţiei şi ale adevărului & 6I Corinteni, G, 48, spunea "(ântul *postol Pavel, adresându-creştinilor din Corint Praznicul Învierii )ntrece cu strălucirea solemnităţii serviciului său toa

celelalte sărători ale anului

Penticostarul )ncepe cu rânduiala de slu2ă pentru ziua de Paşti, cu 5trenia Paştilor, care e aceeapentru (iecare zi a săptămânii luminate "in+ura deoseire la 5trenia din "ăptămâna luminată escă pentru (iecare zi doar laudele 63valitele8 sunt deoseite, restul (iind la (el

5treniei din ziua de Paşti )i premer+e o mică slu2ă de Înviere care )ncepe cu ocolirea isericii şi (ace )n totalitate )n a(ara locaşului de cult *ceastă slu2ă premer+ătoare se (ace numai )n ziua Paşti

Cea de-a doua rânduială de slu2ă din Penticostar, )n "ăptămâna luminată, şi de alt(el pentru trestul Penticostarului este rânduiala 'ecerniei În săptămâna luminată, 'ecernia se deoseeşte deo zi la alta prin sti3irile de la $Doamne stri+at-am&, care sunt cele de sâmătă seara de la cele o+lasuri, cu ecepţia +lasului al şaptelea, pentru (iecare zi (iind rânduite sti3irile unui +las, )ncepâcu +lasul al doilea, care e la 'ecernia din ziua de Paşti şi la laudele de luni din "ăptămâna luminată

etele din Penticostar rânduite )n vederea s(intelor slu2e de Paşti şi din toată "ăptămâna lumina

şi s(intele slu2e realizate pe aza acestor tete sunt izucniri şi revărsări de ucurie, sunt ucuria acţiune

&a 7aşti şi în vremea Săptămânii luminate, la Utrenie, Sfânta noastră @iserică nu are nimaltceva de spus decât 5ucuria izvorâtă din mormântul dătător de viaţă al 8ântuitorului celui ceînviat!

Aucuria aceasta o vestesc şi o trăiesc credincioşii şi la slu2ele )nmormântării, când se )ntâmplă caast(el de slu2ă să se (acă la Paşti şi )n "ăptămâna Paştilor, căci )n această săptămână de se v)ntâmpla să se (acă slu2ă de )nmormântare, )n loc de oricare din cele patru slu2e de )nmormântar

a mirenilor, a preoţilor şi a diaconilor de mir, a pruncilor, sau a călu+ărilor - se (ace slu2)nmormântării din "ăptămâna luminată, care nu este altceva decât 5trenia din ziua de Paşti

ot 5trenia din ziua de Paşti e şi cadrul slu2ei de s(inţire a apei, când această slu2ă se (ace "ăptămâna luminată

De o5servat că la 7aşti şi în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slu>5elor nu se pomenepăcatele, nici nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc psalmi!

otul e o prăznuire )n care apar doar două cereri, amândouă privind o şi mai mare an+a2are )n trăircelor ce ţin de sărătorire *st(el, când se )ncon2oară iserica )nainte de )nceputul 5treniei din zide Paşti se cântă, repetându-se stăruitor următoarele cuvinte )n care e cuprinsă şi o cerere MÎnvier*a Hristoase Dumnezeule, în4erii o laudă în ceruri, şi pe noi, pe pământ, învredniceşte$ne, cinimă curată să *e mărimK!

* doua cerere din cuprinsul 5treniei de Paşti priveşte Paştile din veşnicie şi trăirea pascală cea mpresus de lume, căci zicem# MC 7aştile cele mari şi preasfinţite Hristoase< C, Înţelepciunea uvântul lui Dumnezeu şi 7uterea< Dă$ne nouă să ne împărtăşim cu *ine mai adevărat, în ziucea neînserată a împărăţiei *aleK!

*mândouă aceste cereri privesc pro+resul )n trăirea evenimentelor de la Paşti, ele (iind le+ate dsărătoarea "(intei Învieri

#! uvinte de la 7aşti despre 7aşti

Dintre toate sărătorile din anul isericesc, )n ;rtodoie, Paştile sunt sin+ura sărătoare la care (ac a(irmaţii despre sărătoarea )nsăşi :umai la Paşti, )n timpul slu2ei, sunt cuvinte despre Paş:umai la Paşti sunt eclamaţii despre Paşti, care se intercalează )n atmos(era de ucurie speci(i

Paştilor *st(el una din cântările de la slu2a de Paşti se ocupă )n c3ip deoseit de Paşti, că+lăsuieşte#M7aştile cele sfinţite, 7aştile cele nouă şi sfinte, 7aştile cele de taină, 7aştile cele cinstite, 7aştiHristos Iz5ăvitorul, 7aştile cele fără prihană, 7aştile cele mari, 7aştile credincioşilor, 7aştile caau deschis nouă porţile Faiului, 7aştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii, astăzi nouă s$aarătatK!

Într-o altă sti3iră din aceeaşi serie, se adau+ă )n acelaşi sens# M7aştile cele frumoase, 7aştiDomnului, 7aştileA 7aştile cele preacinstite nouă ne$au răsăritA 7aştile cu 5ucurie unul pe altsă ne îm5răţişămA C 7aştile, iz5ăvire de întristare<K

:e sunt cunoscute apoi şi a(irmaţii ca acestea# $Paştile lui Dumnezeu cele mântuitoare&, $Paştcele veşnice&, $Paştile cele curăţitoare&

<irul acestor cuvinte de la Paşti despre Paşti )ncepe cu eclamarea# M7aştile Domnului, 7aştileK<cu lămurirea# Mă din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne$a trecut pnoi, cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţăK!

'! e săr5ătorim la 7aşti;

<tim că Paştile sunt mari şi s(inte şi s(inţite şi prea cinstite şi mântuitoare şi veşnice, şi e (iresc să )ntreăm# e se prăznuieşte în ziua de 7aşti sau la săr5ătoarea 7aştilor, ce tre5uie să înţele4eprin cuvântul 7aşti; 5n răspuns lămurit la această )ntreare ni-l dă Sinaxarul din ziua de Paşunde citim# MÎn Sfânta şi 8area Duminică a 7aştilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viaţăDomnului şi Dumnezeului şi 8ântuitorului nostru Iisus Hristos!

1umim săr5ătoarea de azi 7aşti după cuvântul care în vechiul 4rai evreiesc însemnează trecerfiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus lumea dintru nefiinţă întru fiinţă!

Intru această zi smul4ând Dumnezeu pe poporul Israelitean din mâna /araonului, l$a trecut pr8area Foşie şi tot în această zi, S$a po4orât din ceruri şi S$a sălăşluit în pântecele /ecioarei! Iacum, smul4ând tot neamul omenesc din fundul iadului, l$a suit la cer şi l$a adus iarăşi vechea vrednicie a nemuririi!!!

Drept aceea, 5ucurându$ne peste fire, prăznuim cu strălucire, Învierea, închipuind 5ucuria ccare s$a îm5o4ăţit firea noastră prin îndurarea milostivirilor lui DumnezeuK!

%a slu2a de Paşti )n care e cuprins şi "inaarul pomenit, cu privire la prăznuirea de Paşti se spuurmătoarele# M7răznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice*ceasta ştiind-o, nu rămânem numai la prăznuirea propriu zisă, ci adău+ăm la ea şi lauda din partnoastră, adusă Pricinuitorului# M!!!-i săltând lăudăm pe 7ricinuitorul, pe Unul cel 5inecuvântaDumnezeul părinţilor şi preaslăvitK!

;morârea morţii, s(ărâmarea iadului şi )ncepătura altei vieţi veşnice a realizat-o .ântuitorul prÎnvierea "a din morţi ; mărturisim şi aceasta tot la slu2a de Paşti, când vorind cu Domnul cel

a )nviat, zicem# M7o4orâtu$*e$ai întru cele mai de >os ale pământului şi ai sfărâmat încuietori

cele veşnice, care ţineau pe cei le4aţi, HristoaseA şi a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat dmormânt M!

În aceeaşi ordine de idei vorim cu Domnul Hristos şi rostind sau cântând Condacul prazniculuMDe *e$ai şi po4orât în mormânt, ela ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdro5it şi înviat ca un 5iruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor 8ironosiţe6 @ucuraţi$vă< (postolilor *ăi pace dăruindu$le, ela ce dai celor căzuţi sculareK!

<i pentru că la Paşti )n mod principal avem )n vedere Învierea lui Hristos, şi pe Hristos cel )nvistăruim )n vestirea că# MHristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor dmormânturi, viaţă dăruindu$leK!

Pe scurt, la Sfintele 7aşti, luarea aminte ne este la Învierea Domnului Hristos cel ce a înviat, iaprin Învierea Sa a nimicit moartea, a sfărâmat iadul şi a pus temelia unei vieţi noi, izvorâte dÎnvierea Sa!

)! Bertfă şi Înviere

*sumându-şi prin Întruparea "a )ntrea+a umanitate, Hristos a restaurat-o prin a "a .oarte - ÎnvieÎnvierii %ui )i premer+ ăsti+nirea şi Pătimirile, urmate de .oartea pe cruce, s(ârşitul care etotodată un )nceputHristos a primit Mstarea de ultimă desăvârşire ca om pentru a reveni la viaţa fără de sfârşit nprin puterea omenească, ci prin tăria ce o avea sufletul &ui de la Dumnezeu, după ce$l pre4ătipentru aceasta! u cât a primit această stare de pătimire mai de 5ună voie, cu atât se arăta mai stare să o învin4ă în Sine şi în cei ce vor face la fel din credinţa în "lK!

În lumina Învierii 7atimile, Făsti4nirea şi 8oartea lui Iisus sunt şi rămân cu valoarea de >ertfispăşitoare pentru mântuirea oamenilor! *ceasta o )nţele+, o cu+etă şi o trăiesc credincioşii mai seamă la Paşti, când sunt c3emaţi să cinstească nu numai Învierea Domnului ci şi Pătimirile %ui caau dus la Înviere

În acest )nţeles se spune la Paşti de trei ori# MÎnvierea lui Hristos văzând, să ne închinăm SfântulDomnului Iisus, Unuia celui fără de păcat!

rucii *ale ne închinăm Hristoase şi Sfântă Învierea *a o lăudăm şi slăvimA că *u eşDumnezeul nostru, afară de *ine pe altul nu ştim, numele *ău numim!

=eniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui HristosA că iată a venit prin cruc5ucurie la toată lumea!

*otdeauna 5inecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea &uiA că răsti4nire ră5dând pentru noi, cmoartea pe moarte a stricatK!

Cea dintâi c3emare care se (ace )n această sti3iră e c3emarea la )nc3inare către Domnul Hristos c)nviat, căci se zice# $Învierea lui Hristos văzând să ne )nc3inăm "(ântului Domnului Iisus, 5nu

celui (ără de păcat&, dar nu rămânem numai la Învierea Domnului, ci ştiind că prin moartea "



Hristos ne-a elierat de toate piedicile, trans(ormând moartea )n $trecere& către viaţă, avem vedere şi Bert(a %ui mântuitoare cuprinsă )n Crucea (ăcătoare de viaţă, de vreme ce zicem# $Cruale ne )nc3inăm Hristoase şi "(ântă Învierea a o lăudăm şi o mărim&

De la Hristos cel )nviat, +ândul ni se )ndreaptă spre Hristos cel răsti+nit Jândul la ÎnvierDomnului ne duce la Domnul Hristos care a )nviat, iar Învierea Domnului pune )n valoare şi dă ses(intelor Pătimiri ale .ântuitorului *mândouă acestea le cuprinde Crucea .ântuitorului, căci ea

)n(ăţişează doar 2ert(ă de unăvoie a lui Hristos, ci )n(ăţişează deopotrivă şi s(ânta "a Înviere, (iinşi semn al iruinţei prin Înviere

De aceea puţin mai departe citim şi rostim# $'eniţi toţi credincioşii să ne )nc3inăm "(intei Învielui Hristos, că iată a venit prin cruce ucurie la toată lumea& În aceste cuvinte este )ncă o a(irmaşi o con(irmare a (aptului că )ntre Învierea Domnului şi Pătimirea %ui eistă o le+ătură nedezle+at, care se pune )n evidenţă )n (aţa tuturor credincioşilor c3emaţi la )nc3inarea (ată de Cce a )nviat, dar şi la considerarea Crucii prin care s-a dat ucurie nouă şi la toată lumea

În s(ârşit, )n această sti3iră se mai a(irmă )ncă o dată le+ătura dintre Înviere şi ăsti+nire, devrem

ce se spune# $otdeauna inecuvântând pe Domnul lăudăm Învierea lui, căci răsti+nire rădânpentru noi, cu moartea pe moarte a stricat&

@ ine să se ştie şi să se reţină că sti3ira la care ne-am re(erit este rânduit să se rostească la s(inteslu2e )n (iecare din cele patruzeci de zile de prăznuire pascală, precum şi, cu câteva ecepţii, (iecare duminică la slu2a 5treniei, nemi2locit după citirea @van+3eliei vestitoare a ÎnvieDomnului Hristos Desi+ur aceasta se (ace cu scopul precis, de a se pune )n evidenţă le+ătura dintÎnviere şi Bert(ă, dintre pătimirea Domnului şi iruinţa %ui prin Înviere

+! În faţa 8ântuitorului înviat $ În ziua învierii uvântul însuşi este contemplat & oată slu2a de Paşti şi din )ntrea+a "ăptămâluminată e pentru credincioşi un (ericit prile2 de a se şti, de a se simţi, şi de a trăi )n prezen.ântuitorului )nviat din morţi

Învierea din morţi a lui Hristos e evenimentul pe care )l avem )n vedere la Paşti, nu ca pe ueveniment din trecut, ca pe un eveniment care s-a s(ârşit şi şi-a )mplinit rostul, ci ca pe un evenimeprezent şi viitor, nu prin repetare ci prin trăirea lui

Învierea lui Hristos la Paşti nu e un eveniment de odinioară dintr-un trecut )ndepărtat, ci e o realitaadusă până la noi, până )n (aţa noastră, aşa cum şi Domnul Hristos, iruitorul morţii şi al iadului esşi @l )n (aţa noastră, cu toate iruinţele %ui

*şa se (ace că la Paşti, conduşi de Penticostar, putem spune cuvinte ca acestea#

M(stăzi este mântuirea lumii,că a înviat Hristos ca el atotputernicK,

MSă mânecăm cu mânecare adâncă, şi în loc de mir cântare să aducem StăpânuluiA şi să vede

pe Hristos, Soarele Dreptăţii, tuturor viaţa răsărindK!

"tând )n continuare )n (aţa Domnului Hristos )nviat, avem ocazia să-i spunem la slu2a ucurieprile2uită de prăznuirea Învierii# M7ăzind peceţile între4i, Hristoase, ai înviat din mormânt, ela n$ai stricat cheile /ecioarei cu naşterea *a, şi ne$ai deschis nouă porţile FaiuluiK!

În acelaşi sens vorind mai departe cu Domnul Hristos )n ziua prăznuirii Învierii "ale din morspunem# M8ântuitorul meu, ca un Dumnezeu pe *ine însuţi de voie aducându$*e *atălui, >ertf

vie şi ne>ertfită, ai înviat pe (dam împreună cu tot neamul, sculându$*e din mormântK!Învierea Domnului, c3iar şi ca eveniment )ntâmplat )n trecut, o avem )n vedere, conduşi de cântăca aceasta# M=enit$au mai înainte de dimineaţă cele ce au fost cu 8aria, şi aflând piatrăsturnată de pe mormânt, auzit$au de la în4er6 pentru ce căutaţi între cei morţi ca pe un om, pela ce este întru lumina cea pururea fiitoare; =edeţi 4iul4iurile cele de în4ropareA aler4aţi propovăduiţi lumii că s$a sculat Domnul, omorând moarteaA că este /iul lui Dumnezeu, aremântuieşte neamul omenescK!

ot cam de aceeaşi (actură e şi Icosul Paştilor )n care se spune# M7e Soarele cel mai înainte

soare, arele a apus oarecând în mormânt, întâmpinatu$&$au către dimineaţă, căutându$& ca po zi, fecioarele 8ironosiţe, şi una către alta stri4au6 o prietenelor< veniţi să un4em cu miresm*rupul cel de viaţă purtător şi în4ropat< *rupul carele a înviat pe (dam cel căzut, carele zace mormânt! Să mer4em, să ne 4ră5im ca şi 8a4ii şi să ne închinăm şi să aducem miruri în loc daruri, elui ce nu în scutece, ci în 4iul4iu a fost înfăşuratA şi să plân4em şi să stri4ăm6 Stăpânscoală$*e< ela ce dai celor căzuţi sculareK!

Deşi Icosul ne prezintă Învierea .ântuitorului şi cele petrecute )n le+ătură cu ea, ca pe ceva odinioară, scopul lui este să ni-% (acă prezent pe Domnul Hristos, iar Învierea %ui să ne-o pună

atenţie la vremea prăznuirii şi pentru totdeauna ca pe ceva ce ne priveşte şi pe noi, căci s-a )ntâmpşi pentru noi

! Învierea lui Hristos şi învierea noastră

$ Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură a învierii celor adormiţi, că devreme printr$un om a venit moartea, tot printr$un om şi învierea morţilor, căci precum în (dam tomor, aşa şi în Hristos, toţi vor învia& 6I Corinteni, ?G, -8

M7aştile sunt un dar, dar şi o propunereA la fel precum Învierea lui &azăr prefi4ura Învierea l

Hristos, tot aşa Învierea 8ântuitorului o sim5olizează pe aceea a neamului omenesc în veacviitorK!Slu>5a de la 7aşti, printre altele ne stă mărturie şi despre faptul că Învierea lui Hristos nu aimportanţă numai pentru "l, ci ea e de mare însemnătate şi pentru noi, fiind şi o 4aranţie pentrînvierea noastră!

Hristos a înviat pentru ca şi noi să înviem împreună cu "l, el ce tainic, continuă să moară şi învie în fiecare om căruia i$a îm5răcat chipul, până la sfârşitul timpurilor!



Că Învierea lui Hristos e un (apt real şi pentru noi o mărturisim când zicem (iecare ca despre sin)nsuşi# MIeri m$am în4ropat împreună cu *ine Hristoase, astăzi mă scol împreună cu *inînviind *uA răsti4nitu$m$am ieri împreună cu *ine, Însuţi împreună mă proslăveş8ântuitorule, întru împărăţia *aK!

De alt(el toate evenimentele le+ate de Învierea Domnului Hristos, Învierea )nsăşi şi toate roadele toate iruinţele câte ţin de Înviere au urmări ine(ăcătoare pentru credincioşi# MHristos a înviat d

morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu$leK , zicem noiPaşti, punând accent pe le+ătura dintre Învierea Domnului şi )nvierea credincioşilor, dintre Învier.ântuitorului şi )nvierea noastră

Învierea lui Hristos a )nsemnat deplina %ui iruinţă Masupra morţii şi nu doar o dovadă pentroamenii de pe pământ, că moartea nu înseamnă sfârşitul total al fiinţei! "a este anticiparea unasemenea 5iruinţe şi pentru noi, deoarece, chiar dacă sufletele celor drepţi se 5ucură de fericire după despărţirea de trup, cum s$a 5ucurat şi al lui Iisus, starea lor de separaţie, aratotuşi o ştir5ire, o descompletare a omului prin moarte, în urma păcatului ereditar! /ericirea care se duc unele suflete după moarte, n$ar fi posi5ilă dacă ele n$ar fi destinate învierii, dac

acea stare n$ar fi o anticipare a învieriiK!

Când prăznuim omorârea morţii, s(ărâmarea iadului, )ncepătura altei vieţi veşnice, şi când lăudăpe Pricinuitorul, pe cel 5nul inecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştii şi preaslăvit noi ne +ândimacestea ca la ceva ce ne priveşte şi pe noi, aşa )ncât Învierea Domnului e şi )nvierea noastrM*emeiul lumii viitoare, înfiinţat de Iisus Hristos în persoana Sa prin Înviere, stă în le4ătură clumea aceasta şi o influenţează, pre4ătindu$o pentru transformarea ei întrea4ă după chipul &uealaltă lume aparţine prezentului în Iisus Hristos, în ascunsul actual, dar e şi o realitate viitoruluiK!

.! @ucurie în lumină

> "ste dat omului să cunoască în timpul nopţii pascale, prin anticipare, viaţa veacului ce va vină, să pătrundă în Împărăţia Slavei, Împărăţia lui Dumnezeu>

> Fealitatea viitoare a `acestei zile` a 7rusiei veşnice este actualizată în mod sim5olic prrealitatea Învierii >

*cum $5ucuria se revarsă din inimă şi luminează întrea4a noastră fiinţă, corpul nostru este uşo

mintea noastră recunoscătoare şi 5ucuroasă& 1iind cu luare aminte la tetele de slu2ă de la Paşconstatăm de la un )nceput că 5ucuria Învierii e învăluită în lumină, că lumina şi 5ucuria apadeseori împreună, deoarece Hristos Însuşi este lumină, li5ertate, 5ucurie, plenitudine de viaţ@l este realitatea prin ecelenţă de la Care provin toate acestea

$ (cum toate de lumină s$au umplut6 cerul şi pământul şi cele dedesu5t! Deci să prăznuiastoată făptura Învierea lui Hristos, întru care s$a întărit $, +lăsuieşte una din sti3irile din canonde slu2ă de la Paşti şi )mpreună cu ea şi alte cântări ne spun acelaşi lucru

$ Să ne apropiem de Hristos, arele a ieşit din mormânt, ca de un mire şi să prăznuim, cei suntem purtători de lumină, cu cetele iu5itoare de praznice, 7aştile lui Dumnezeu cemântuitoare&

Prin irmosul cântării a nouă o invităm şi pe 8aica Domnului să ia parte la 5ucuria noastră, 5ucuria Învierii6 M&uminează$te, luminează$te, noule Ierusalime că slava Domnului peste tinerăsăritA dănţuieşte acum şi te 5ucură SioaneA iară tu urată, 1ăscătoare de Dumnezeu, veseleşt

te întru Învierea elui născut al tăuK!%a o ast(el de lumină unită cu ucurie suntem c3emaţi credincioşii la Paşti, căci se spune# MiuÎnvierii, popoare să ne luminăm< 7aştile Domnului, 7aştile< că din moarte la viaţă, şi de ppământ la cer, Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi, cei ce$I cântăm cântare de 5iruinţăK!

$ 7rin ruce 5ucuria a penetrat întrea4a lume&, dar ca să putem vedea şi )nţele+e ucuria, şi avem parte de lumina unită cu ea, este necesar să ne curăţim simţirile, după cuvântul care zice# MSne curăţim simţirile, şi să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumina ÎnvieriiA cântându$I cântare de 5iruinţă, luminat să$& auzim zicând6 @ucuraţi$văK<

În lumina unor ast(el de +ânduri )nţele+em, +ândim şi trăim, cele ce ni se pun )nainte prin sti3ira czice# Merurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se 5ucure şi să prăznuiască toalumea cea văzută şi cea nevăzutăA că a înviat Hristos, veselia cea veşnicăK!

*şa este la Paşti, aşa este )n toată S+pt+mna luminat+ )n aiul anului 5iseri%es%, când prăznuPaştile cele veşnice şi ne +ândim la ziua cea ne)nserată, raportându-ne la Hristos, veselia cveşnică

%! hemări şi îndemnuri ce ni se fac la 7aşti

%umina Învierii Domnului Hristos şi toate ucuriile ce ţin de ea sunt (ireşti şi de sine )nţelese )n zipe care a (ăcut-o Domnul să ne ucurăm şi să ne veselim )ntr-)nsa Cu toate acestea la slu2a Paşti ni se (ac şi nişte c3emări speciale dându-ni-se şi unele )ndemnuri )nmulţitoare de ucurie )ntăritoare de su(lete

:e sunt cunoscute tuturor cuvintele de c3emare# M=eniţi să 5em 5ăutură nouă, făcută cu minunnu din piatră stearpă, ci din mormântul lui Hristos, carele a izvorât izvorul nestricăciunii, întcarele ne întărimK!

; invitaţie asemănătoare ni se (ace la slu2a de Paşti când ni se spune# $'eniţi )n ziua cea vestităÎnvierii, să ne )mpărtăşim din rodul cel nou al viţei, din dumnezeiasca veselie, şi din Împărăţia lHristos, lăudându-% pe Dânsul, ca pe un Dumnezeu )n veci&

ot aici pot (i amintite şi )ndemnuri ca# $Popoare să ne luminăm&, sau $"ă ne curăţim simţirile şi vedem pe Hristos&, ori $"ă mânecăm cu mânecare adâncă şi )n loc de mir cântare să aduce"tăpânului&, sau $"ă ne apropiem purtători de lumină de Hristos&, care pot (i socotite şi )ndemnuri şi c3emări ce ni se (ac la Paşti pentru Paşti

0! oncluzii



"lu2a de Paşti şi din toată "ăptămâna luminată reprezintă +ândirea, simţirea şi peste tot trăirea cmai )naltă pe care o cunoaşte Aiserica ;rtodoă

;rtodoia )n cea mai )naltă cotă a ei se cuprinde şi se mani(estă )n slu2a de la Paşti şi din toa"ăptămâna luminată "lu2a de la Paşti cu toate implicaţiile ei )n +ândirea şi trăirea ortodoă esculmea spiritualităţii ortodoe În acest cadru pre+ătit de rânduielile de slu2ă ale riodulu

credincioşii ortodocşi se )ntâlnesc cu Domnul Hristos cel )nviat, cu iruitorul morţii şi al iadului, Cel ce a călcat cu moartea pe moarte

%a slu2a de la Paşti avem )n câmpul cunoştinţei noastre pe Domnul Hristos $'eselia cea veşnică$"oarele dreptăţii&, pe $Cel ce este )ntru lumina cea pururea (iitoare&, $Izvorul nestricăciunii$%umina cea (ără de ani&

%a slu2a de la Paşti prăznuim $Paştile cele de taină&, $Paştile cele curăţitoare&, $Paştile ceveşnice&, $Paştile care au desc3is nouă uşile aiului&, pe Hristos )nsuşi, $Paştile cele mari şi prs(inţite&, $Paştile cele ce s(inţesc pe toţi credincioşii&, pre)nc3ipuim prăznuirea cea din veşnicie, d

$ziua cea ne)nserată& a .ântuitorului nostru

1iind o anticipare a prăznuirii din )mpărăţia lui Dumnezeu, slu2a de la Paşti, cu toate ale ei, esculmea spiritualităţii ortodoe @a )nsă, nu este şi nu rămâne sin+ura modalitate de mani(estarecredinţei şi vieţii ortodoe, nu este şi nu rămâne sin+urul c3ip de spiritualitate ortodoă, ci doar cmai )naltă culme a acestei spiritualităţi, precedată şi urmată de celelalte moduri de spiritualitatle+ate de di(eritele evenimente sărătorite )n cadrul Aisericii noastre ;rtodoe de-a lun+ul unui isericesc

În cuprinsul unui an 5isericesc, numai o săptămână este Săptămâna luminată, numai 7aştisunt 7aşti, numai spiritualitatea de 7aşti e culmea spiritualităţii ortodoLe!

Dar acestea nu pot eista nici ca +ândire, nici ca trăire (ără celelalte c3ipuri de +ândire şi mani(estare a evlaviei ortodoe, câte mai sunt pe parcursul unui an isericesc

Dacă ar zice cineva, cum a zis "(ântul *postol Petru pe muntele "c3imării la 1aţă# $ @ine esnouă a fi aici & , )ntr-adevăr, este ine să (im aici, )n acest cadru sărătoresc de la Paşti Insă numtrăind toate momentele care ţin de mântuire, putem nădă2dui să participăm la trăirea şi la ucuria dla Paşti

@ drept că Învierea Domnului Hristos se prăznuieşte )ntr-un anumit (el, doar cu câteva ecepţii, (iecare duminică, (iecare duminică (iind şi o trăire şi o prăznuire de Paşti, dar Paştile suntsărătoare unică )ntre alte sărători, iar spiritualitatea de la Paşti e unică )ntre alte c3ipuri dspiritualitate ortodoă

În cadrul Penticostarului sunt mai multe c3ipuri de slu2ă, le+ate de mai multe sărători, iar slu2ece se (ac )n această perioadă aduc )n viaţa credincioşilor +ânduri, simţiri şi trăiri potrivite evenimentele sărătorite

"lu2ele s(inte din vremea Penticostarului sunt )ntrupări ale rânduielilor de slu2ă corespunzătoacu evenimentele de mântuire sărătorite, iar trăirea ortodoă pe temeiul s(intelor slu2e, trăirevenimentelor sărătorite, este o )ntrupare )n om a s(intelor slu2e care aduc )n actualitatcredincioşilor evenimentele care se sărătoresc

"ă luăm aminte# "piritualitatea ortodoă cea cu multe c3ipuri are )n centrul ei spiritualitat"(intelor Paşti, care este şi rămâne culmea spiritualităţii ortodoe, dar aceasta numai pentru că eis

şi alte c3ipuri de spiritualitate ortodoă, alte c3ipuri de evlavie )n ;rtodoie7aştile au deschis nouă uşile Faiului, iar celelalte săr5ători ne deschid calea către 7aşti şi căt7aştile cele veşnice!

Hristos a 1nviat<

:ia4a %a o s+pt+mn+ luminat+8 BA%um toate s,au umplut de umin+8 i %erul3 i p+mntul3 ș ș

%ele dedesu5tCM B?+%lii s+ fi4i a%olo unde merge4i<C

otul este lumină izvorâtă din %umină, iar )ntunericul )nsuşi nu (ace altceva decât să aducă dovaasenţei luminii izvorâte din %umină După parcur+erea celor E săptămâni ale Postului mare, iată-trecuţi prin Înviere, pătrunşi de %umină şi trăind zilele "ăptămânei luminate, aşa cum )ndeoşte escunoscută săptămâna de după Înviere

Cu multă responsailitate aş putea pune semnul e+al )ntre lumină şi ucurie, pentru că ce su(lscăldat )n %umina Învierii ar putea revărsa un c3ip trist0 %umina este ucurie! Aucuria este lumin

răim o săptămână vrută ca o re(lectare a unei vieţi )ntre+i parcurse )n du3ul %ui Hristos, care neste altceva decât un du3 al iuirii

Dacă nu ne-am strădui, poate, atât de mult să complicăm viaţa, cu si+uranţă am căpăta una vedea simplităţii cerinţei %ui Dumnezeu de a avea o viaţă ca o "ăptămână luminată scăldată )n ucuripentru că iuind nu putem revărsa decât ucurie şi lumină )n cei de lân+ă noi şi tot ce ne )ncon2oar

evărsând lumină şi ucurie )n cei de lân+ă noi, )n animale şi )n natură a2un+em să trăim o via(ăurită după c3ipul %uminii care să ne poarte paşii )n ai )ncă pe pământ (iind

"ă (im numai atenţi la du3ul acestei săptămâni şi taine de ne)nţeles se pot dezle+a )n (aţa ceţei de oc3i şi a surzeniei urec3ilor! ;dată purtând oc3i cu ună vedere şi urec3i cu ună auzire, putetinde spre dezle+area tainelor acestei săptămâni (rumos, mi+ălos şi cu multe )nţelesuri urzite ca )nun costum popular românesc

*cum, astăzi, aici &"ă se veselească cetele cereşti şi să se ucure cele pământeşti Că a (ăcut iruincu raţul "ău Domnul, călcând-o cu moartea pe moarte Cel Întâi- :ăscut din morţi "-a (ăcut , d

pântecele iadului ne-a izăvit pe noi şi a dat lumii mare milă& 6roparul Învierii, +las 78

Hristos a Înviat!

Arhim Damas%hin u%hian8 7edita4ie la 6aina Sfntului 7aslu

$În numele atălui şi al 1iului şi al "(ântului Du3 *min

Iuiţi credincio i, de oicei, )n (iecare an acum ar (i treuit să (ie prima dată când se săvârşeşte ș

mănăstirea noastră, aşa a (ost tradiţia şi oiceiul, aina "(ântului .aslu Însă, dacă vă aduceaminte, noi am mai avut anul acesta, )ncă o dată, aina "(ântului .aslu *m avut când au (ost aduaici moaştele "(ântului Ierar3 :ectarie *u (ost i atunci mulţi oameni, mai mulţi decât suntș

dumneavoastră acum, dar du3ul care a (ost peste acei oameni i puterea cu care au plecș

ma2oritatea dintre ei, din seara aceea, din noaptea aceea, din s(ânta iserică, acela ar treui să (du3ul cu care, de (iecare dată, noi să plecăm din Casa lui Dumnezeu Că n-am venit oriunde, nu nam adunat pentru noi i nu ne-am adunat )n numele oricui, ne-am adunat )n numele Domnuș

nostru Iisus Hristos i ne-am adunat )n Casa %ui şi @l a spus că acolo unde sunt doi sau treiș

darămite zeci i sute, acolo cum să nu (iu @u )n mi2locul lor0ș

<i, când venim )n Casa lui Dumnezeu, Dumnezeu e darnic, Dumnezeu e un, Dumnezeu e oiDumnezeu e cu mâna lar+ă :oi Îi aducem puţine, prea puţine (aţă de cu câte ar treui să venim (aţa %ui Cu ce venim0 Cu o picătură de ulei, cu o mână de (ăină Dar mai aducem şi altcev)n+enunc3erea noastră, rădarea noastră, ru+ăciunea noastră pentru noi, pentru cei ai noştri care suolnavi, pentru alţii, pe care nu-i ştim :u venim c3iar cu mâna +oală <i @l primeşte puţinul acesal nostru i, ca un oier, ca un om darnic, vine i dăruieşte )melşu+at )napoiș ș

:imeni n-are dreptul să plece din Casa lui Dumnezeu aşa cum a intrat Dacă plecăm aşa cum avenit din iserică )nseamnă că ceva nu s-a produs ine la noi Cine a venit trist treuie să plece

(aţa senină Cine a venit cu durere )n su(let treuie să plece cu năde2de Că Dumnezeu nu lasă p

nimeni, niciodată, să plece deşert! :imeni din cei ce alear+ă la tine nu iese ruşinat - ne ru+ăm d(iecare dată când citim Paraclisul .aicii Domnului În Casa lui Dumnezeu, Dumnezeu nu ssin+ur! În Casa lui Dumnezeu @l este )nsoţit de s(inţii "ăi şi, atunci când ru+ă-ciunea mea, cânosteneala mea e prea mică, e prea puţină, are cine să completeze De aceea ne-am ru+at şi ainvocat aici, la aina "(ântului .aslu, i ru+ăciunile .aicii Domnului, şi ru+ăciunile s(inţilor caș

au darul acesta, de a tămădui# "(ântul Ierar3 :icolae, "(ântul .are .ucenic Dimitrie, "(ânt.ucenic Pantelimon, toţi "(inţii Doctori (ără de ar+inţi <i, cu precădere, mănăstirea noastră, c

care veniţi la aina "(ântului .aslu, treuie să ştim că du3ul care a (ost aici prin venirea moaştel"(ântului Ierar3 :ectarie, acest du3 nu pleacă, pentru că noi avem părticică din moaştele "(ântulIerar3 :ectarie puse spre )nc3inare

*proape de (iecare dată, la aina "(ântului .aslu, punem spre )nc3inare lân+ă "(ânta @van+3elie lucru pe care l-a purtat "(ântul Ierar3 :ectarie# centura "(ântului! *cest oiect, această centurăstat pe trupul "(ântului :ectarie Când sărutăm centura "(ântului :ectarie )nc3ipuiţi-vă ca şi cum aţi atin+e cu mâna de picioarele, de veşmântul, de mâna "(ântului <i toţi cei care )n timpul vie"(ântului :ectarie au primit a2utor, toţi cei care după plecarea "(ântului :ectarie la Domnul s-a(olosit de mi2locirile "(ântului pentru ei, toţi aceştia vine i ne spun# X:u )n zadar vă ru+aţi s(inţiloș

Y "(ântul :ectarie este viu, aşa cum vii sunt toţi s(inţii pe care noi )i avem )n calendar

*m spus, )nsă, că puţin aducem noi, că n-avem de unde, suntem slai, suntem neputincioşi *u cipărinţii că mult poate ru+ăciunea stăruitoare a dreptului :oi nici drepţi nu suntem i nici ru+ăciuș

stăruitoare nu avem Dar, cu toate acestea, plecaţi de (iecare dată din s(intele lui Dumnezeu isercu mai multă )ncredere că n-o să (im ru ina i şi că, dacă nu astăzi, dacă nu mâine, cândva-cândvș ț

Dumnezeu va veni cu un răspuns pentru noi 5neori, aşa cum l-am cerut, alteori, poate, alt(el= dDumnezeu niciodată nu rămâne mut, surd, nesimţitor atunci când cineva I se adresează

;amenii ne uită, oamenii ne )ntorc spatele, (iecare - sau ma2oritatea - )şi urmăreşte interesul proprDumnezeu niciodată nu "e +ândeşte la "ine otdeauna Dumnezeu "-a +ândit, "e +ândeşte şi "e v+ândi la noi, la (ăptura mâinilor "ale <i mai e, )ncă, ceva# dacă plecăm din iserică, ine ar (i oamenii să ne vadă alt(el decât atunci când nu eram )n iserică Că or să se uite oamenii la noi i ș

să spună# XCui Dumnezeu slu2esc oamenii aceştia0 5nde au (ost mâna asta mare de oameni )n primsăptămână din Postul ce mare, )n prima vineri0Y X*u (ost la "i3ăstria LPutneiMY "e cunoaşte oamenii aceştia au )nc3eiat o săptămână de post0 "e cunoaşte că oamenii aceştia au ascultat i luș

i marţi, i miercuri şi 2oi Canonul "(ântului *ndrei şi au mai ascultat, poate, i un cuvânt ș ș ș

)nvăţătură i i-au luat acasă şi untdelemn s(inţit0 "e vede0 "e vede ceva )n viaţa noastră0ș ș

Încă o dată vă spun# (ăclii să (iţi acolo unde mer+eţi! Îl mărturisiţi pe Dumnezeu aşa, prin viadumneavoastră, )n orice loc vă a(laţi <i, dacă astăzi n-aţi vorit cu vecinul, mâine să voriţi <i daastăzi nu v-aţi )mpăcat cu soţul, cu soţia, mâine să vă )mpăcaţi <i dacă n-am avut rădare su(icienpână acum, măcar de acum să )ncepem să avem mai multă rădare Că aşa ne-au spus "cripturiDacă trăim )n Du3ul, )n Du3ul să şi umlăm În Du3ul Cel "(ânt <i care e roada Du3ului0 dra+ostea! @ unătatea! @ )ndelun+a rădare! @ curăţenia! @ milostenia! *ceste daruri să )mpodoească, (raţilor şi surorilor, su(letele dumneavoastră *ceste daruri să le aduceţi Dumnezeu )n :oaptea de Paşti şi cu Dumnezeu )n minte i cu mi2locirile s(inţilor să plecaţi ș

(iecare dată din s(ânta iserică cu )ncredere şi cu năde2de că suntem (iii unui Dumnezeu care nu-

părăseşte neamul, suntem (iii unui Dumnezeu Care totdeauna @l are ultimul cuvânt )n lume

suntem (iii unui Dumnezeu veşnic, Care ne pre+ăteşte pentru veşnicie cu @l Întru acest Dumnezsă credem, %ui să ne )nc3inăm, acum şi-n vecii vecilor! *min&

Hristos a 1nviat<

Pr ?lorin Gotezan , Întlnirea %u Hristos

ăsti+nirea şi moartea lui Iisus )i aruncase pe apostoli )n deznăde2de Credinţa lor că acesta esHristosul, 5nsul lui Dumnezeu, Împăratul lui Israel, despre care prorociile spuneau că va domni veac, se clătina Deşi Iisus le vestise )n repetate rânduri patimile şi )nvierea "a, nu )nţelesesenimic "tând ascunşi de (rica iudeilor, ei +ăsesc totuşi puterea de a se aduna )mpreună <i, mi2locul adunării, )n ziua cea dintâi a săptămânii 6duminica8, se arată )nsuşi Iisus Hristos )nviaintrând prin uşile )ncuiate

@van+3elia menţionează că .ântuitorul )nviat, venind )n mi2locul adunării ucenicilor "ăi#

≈ le dăruieşte pacea SaA

≈ îi încredinţează de prezenţa Sa trupească arătându$le mâinile şi coasta SaA

≈ le dăruieşte Duhul SfântA

≈ îi trimite la propovăduire!

După opt zile, adică )n duminica următoare, @l revine )n adunarea ucenicilor şi )l c3eamă pe omsă se atin+ă de @l pentru a se convin+e de )nvierea "a

emarcăm (aptul că Hristos, deşi a (ost tot timpul alături de apostoli 6@l cunoştea )ndoiala lui omli se arată numai duminica, )n mi2locul adunăr.ântuitorul a venit, după )nvierea "a din morţi, la "(inţii *postoli, dar "l nu încetează să vinpână la sfârşitul lumii, în mi>locul ucenicilor Săi la Sfânta &itur4hie, prăznuirea învierii Sale!

(dunându$ne în @iserică la Sfânta &itur4hie, ne separăm de lumea care l$a respins pe Hristoîncuind nu uşile cele materiale ci cele duhovniceşti!

• 1e adunăm cu frică de a nu fi prinşi de iureşul acestei lumi şi a a>un4e astfel, direct saindirect, să ne lepădăm de Hristos prin viaţa pe care o ducem!

• 1e adunăm cu năde>dea că 8ântuitorul înviat va veni în mi>locul nostru!

<i, )ntr-adevăr, Cel ce ne-a poruncit să săvârşim "(ânta %itur+3ie )ntru pomenirea morţii şi )nvie"ale, nu ne lasă ruşinaţi )n năde2dea noastră &a fel ca în cazul apostolilor, "l vine cu *rupul Săcel înviat în mi>locul nostru, ne dăruieşte pacea Sa şi Duhul Sfânt, ne cheamă să$& atin4em şi ntrimite la propovăduire!

um se întâmplă acest lucru;

Întâistătătorul Sfintei &itur4hii 9preotul sau episcopul:, care îl reprezintă pe Hristos, dăruieşte pacea, în numele lui Hristos, spunând6 OPa%e tuturor<O înainte de trei momenesenţiale ale slu>5ei6

%itirile din Sfnta S%riptur+3

rug+%iunea Sfintei Wertfe şi

1mp+rt+şirea %u Sfintele 6aine

8ântuitorul Iisus Hristos este prezent trupeşte în mi>locul nostru prin prefacerdarurilor de pâine şi vin în însuşi *rupul şi Sân4ele Său!

Întrea4a &itur4hie este o invocare a Sfântului Duh pe care Îl cerem să fie trimis peste nşi peste darurile de pâine şi vin ce sunt puse înainte! De asemenea ne ru4ăm ccuminecarea cu Sfintele *aine să ne fie spre împărtăşirea cu Sfântul Duh!

%a (iecare "(ântă %itur+3ie Hristos ne c3eamă, prin +lasul preotului, nu doar să-% atin+em deterior ca oma ci să-% primim )n noi prin )mpărtăşirea cu "(intele aine şi ast(el nu numai să )ncredinţăm de )nvierea şi dumnezeirea "a ci şi să devenim părtaşi acestora

Concluzia "(intei %itur+3ii este Eu pace să ieşim $ Întru numele Domnului<E!

Să ieşim în lume cu pacea pe care am primit$o de la Hristos şi să devenim mărturisitori Domnului, lucrători Eîntru numele &uiE!

Cu mult mai mult decât un simplu prile2 de ru+ăciune, Sfnta iturghie reprezint+ 1ntlnirnoastr+ %u Domnul Înviat Înţele+ându-i semni(icaţia pro(undă nu numai că nu ne vom plictisi%itur+3ie şi nu ni se va mai părea prea lun+ă, ci vom )nţele+e că ea este centrul de +reutate (iecărei săptămâni şi că participarea la această slu>5ă este esenţială pentru orice creştin care îşi în serios calitatea de ucenic al lui Hristos!

Hristos a 1nviat<



Pr Eugen 6+n+ses%u , Învierea dragostei3 şansa unei lumi mai 5une

%umea de azi, aşa cum arată ea, tinde să ne trans(orme Cuvinte vec3i precum armonie, dra+ospace, ucurie sunt )ncet, )ncet, uitate, su asaltul cuvintelor noi ale cotidianului pro(an# pro(consumism, plăceri, marRetin+, distracţie :u mai amintesc de altele mai dure# putere, interesmanipulare, se+re+are socială, individualism, sclavie Cum, necum, lumea de azi, aşa cum am (ăuro tot noi, )ncepe să nu ne mai placă multora dintre noi "au, cel puţin, dacă nu am contriuit (ăurirea ei, )ncercăm să ne strecurăm prin ea, 3ăituiţi de asaltul ei asupra noastră Căci da, asenzaţia că unii oameni se simt 3ăituiţi, asaltaţi, (u+ăriţi de răul lumii Cineva le vrea neapărsu(letele de vânzare Ce şanse avem să scăpăm0

5na sin+ură Învierea dra+ostei Dra+ostea este esenţa vieţii noastre 1ără ea, suntem doar nişumre trecătoare prin viaţă# KDe aş +răi )n limile oamenilor şi ale )n+erilor, iar dra+oste nu am(ăcutu-m-am aramă sunătoare şi c3imval răsunător <i de aş avea darul proorociei şi tainele toate laş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă )ncât să mut şi munţii, iar dra+oste nu amnimic nu sunt <i de aş )mpărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să (ie ars, iar dra+oste nam, nimic nu-mi (oloseşte&

Încă din )nceput omul a (ost (ăcut un, spre a deveni desăvârşit Ceva )nsă s-a stricat, ceva a meprost )n drumul nostru şi de atunci lumea a devenit teatru de răzoi )ntre ine şi rău, )ntre noi şinoi Din (ericire, stricăciunea nu a (ost totală# ceva din noi a mai rămas pâlpâind ; (lacără care dcând )n când ne spune că inele şi (rumosul sunt şansa noastră ; ştim, nu e nevoie sădemonstrăm Cine şi-ar vrea răul0

Prin urmare, Învierea Domnului ne voreşte eact de şansa revenirii la dra+oste, la unătate, armonie, la toate cuvintele acelea pe care )ncet, )ncet, parcă le uităm sau nu le-am auzit niciodaunii dintre noi Poate că nu mai are cine să ne spună0!

Hristos spune la un moment dat ucenicilor# K"ecerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini= ru+deci pe Domnul secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul "ău& ; pildă, care ne ascunde cuvinte simple de )nţeles, adevărul )nalt al dra+ostei dintre oameni şi Dumnezeu

Când se ucură omul0 Când adună roade din seceriş @istă )nsă două (eluri de seceriş# unmaterial, care ne dă roadele 3rănirii trupului şi altul spiritual, care ne 3răneşte su(letul Dar ucură cel mai mult pe om0 :u cunoştinţa, nu eperienţa, nu puterea, nu mărirea *cestea pot(alse ucurii ;mul se ucură cu adevărat doar atunci când se simte iuit

Învierea tocmai asta (ace :e spune, printre rânduri, că Dumnezeu ne-a iuit atât de mult, )ncât ni a dat pildă pe "ine, spre a ne arăta calea spre iuirea dintre @l şi noi şi dintre noi laolaltă oateolo+ia şi toate slu2ele şi toată activitatea Aisericii are un sin+ur scop# Învierea dra+ostei, adismul+erea omului din răutate şi punerea lui )n starea sa (irească Cine poate re(uza dra+ostaproapelui0 Dar nu o putem a2un+e dacă nu vrem aici e toată slăiciunea

*m avut şansa să cunosc oameni care ştiu să iuească *(ară de părinţi, soţie şi rude, am cunoscoameni străini# preoţi, 2urnalişti, pro(esori, medici, 2urişti, economişti, şo(eri, simpli meşteri lucrători, etc @i mi-au arătat că, )nainte de meseriile şi misiunile lor, de ce arătăm )n a(ară, p

dinăuntru suntem croiţi cam la (el suntem oameni căutăm şi dăruim iuire Dar, Kmai (ericit esa da decât a lua& Pentru un sine e+oist aceste cuvinte )mi erau necunoscute Până când am văziuirea lor, care s-a trans(ormat )n pildă şi )ndemn pentru mine Deşi este cel mai +reu de de(iniuirea )n cuvinte, ea se )nvaţă (oarte repede prin (apte Poate tocmai de aceea pare că unii am uitao# pentru că nu o mai vedem, c3iar dacă, teoretic, ştim să o descriem KÎntru aceasta vor cunoaştoţi că sunteţi ucenicii .ei, dacă veţi avea dra+oste unii (aţă de alţii& %e mulţumesc tuturor celor m-au )nvăţat (apta iuirii

Dar nu-i uit şi pe cei ce )ncă n-au )ntâlnit dra+ostea @ o (ericire să o )nveţi prin (apte :u e u

dezastru )nsă dacă nu o primeşti Hristos ne )nvaţă asta *m cunoscut şi oameni care mă duşmănes

mă critică, mă vor departe, )mi caută de(ecte Pe undeva e ine, căci cine poate spune că nu apăcat0 Dar şi pe aceştia aş vrea să-i a2ut şi să le spun aşa

"ă ne +ândim cum ar arăta lumea dacă ar )nţele+e Învierea ca dra+oste 6şi toate celelalte sărătorşi, din prima zi de Paşte, ar )ncepe să iuească cu adevărat :-ar mai (i răzoaie, certuri, tensiuspiona2, polemici, interese personale şi toate cele pe care noi le numim, +eneric, c3estiuni lumeş:-am mai crede că "ărătorile )nseamnă doar să ne repezim la ucate, din care oricum aruncăm ca

2umătate, )n loc să dăruim, pentru că iepuraşul capitalist ne-a cam Kcăpietalizat& 6căpiat )n consumde plăceri, adică8 *m )nţele+e că Învierea este revelionul cel adevărat al lumii, )nnoirea valorilvieţii noastre, iar masa de Paşti ar deveni o Cină de aină a dra+ostei şi a comuniunii *m )nţelecă %umina Învierii nu este decât dra+ostea care luminează pe tot omul, )n lumea )ntunecoasă a urK%umina lui Hristos luminează tuturor& *şa am trans(orma lumea )n ai "au, cel puţin, am +ăaiul Căci acesta este aiul# locul celor care ale+, de unăvoie, să trăiască )n armonie

Dar oare câţi cred că este posiil acest lucru0 .ulţi spun că ei nu pot sc3ima lumea, că treuie intri )n 2ocul lumii ca să poţi supravieţui .i-aş dori tare mult ca să )nţelea+ă (aptul că răul lumeste doar o iluzie, o de(ormare suiectivă a inelui, o (undătură care nu te duce nicăieri, ci doar

păcăleşte cu destinaţii (alse

Puterea de a crede este invers proporţională cu puterea de a te desprinde din lo+ica celor lumeşti, a părăsi propriul interes şi de a (ace (aptele cele une, pe care )ncă le mai ştim cum arată, prcotloanele inimilor noastre Pare +reu, pentru că am construit o lume )n care dra+ostea pare că nmai )ncape Din cauza asta, ale+erea pare di(icilă şi credem că nu o putem ale+e pentru că nu m+ăsim puterea propriei răsti+niri a răului

Hristos Înviază )nsă tocmai prin ăsti+nire enunţă la propria-I viaţă de om şi se smereşte suprem

lăsându-se răpus de (ratele său, omul, pe care venise să-l vindece de ură Pare că ura, manipulareainteresul lumesc al căpeteniilor reli+ioase de atunci Îl )nvinsese, iar ascunderea )n mormântredusese la tăcere

Dar dra+ostea nu se poate pune )n mormânt @a trece dincolo de mormânt, omorând (rica morţii "ne uităm la tâl3arul cel din dreapta# )n c3inurile morţii, +ăseşte puterea de a iui pe Cel ăsti+n(ără vină *şa se (ace că cine iueşte, nu mai poate muri# Kastăzi vei (i cu .ine )n ai& Cminunat# să te trezeşti ca, )n loc să mori ca un păcătos, rămâi viu şi s(ânt C3iar dacă, o perioadadormit Dar cine se mai sperie azi de un somn0

*ceasta este esenţa Învierii, adusă de Hristos din "(ântul "ău mormânt# dra+ostea care irumoartea şi te )nviază veşnic <tiu, poate sună desuet, a a2uns c3iar motiv de (antezie# Kinele )nvin)ntotdeunaviseaşa ceva nu eistă&, spun unii, deznădă2duind @ dreptul lor, dar este un (inal care eu nu l-aş ale+e niciodată .ai ine un mort viu, decât un viu mort

Dar şansa rămâne (iecăruia, cât )ncă trăim *le+erea ne aparţine Dacă am +ândi un pic cu inima, ne rămâne decât să )i urmăm Celui Înviat# K@u sunt Învierea şi 'iaţa= cel ce crede )n .ine, c3idacă va muri, va trăi&

Hristos a 1nviat<

Arhim 7ihail Daniliu% , Învierea lui Hristos şi 1nvierea noastr+

*m sărătorit Învierea Domnului *m plâns, stându-I alături .arelui ăsti+nit pe drumul Jol+ot

conştientizând că )ndelun+a-I su(erinţa i-au provocat-o şi păcatele noastre, ale (iecăruia )n part

După câteva ore, )n noaptea de lumină, purtând lumânări )n mâini şi uimirea )nvierii )n su(let, aintonat cu o ne+răită ucurie ar3icunoscuta şi )ndelun+ aşteptata cântare litur+ică# KHristos a )nvdin morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!&

Dan+ătul clopotelor, )nsoţit de sunetul ritmat al toacei, s-a solidarizat cu poporul, )ncepând să cânmaiestuos Ca )n (iecare an, am simţit cu toţii (iorul ne+răitei minuni că moartea s-a risipit, iar viaa iruit De alt(el, unul din imnele sărătorii +lăsuieşte ast(el# Kstăpânirea morţii ai zdroit c

moartea a, Puternice, că de ine s-au cutremurat portarii iadului& Da, Învierea Domnului necopleşit de (ericire, căci prăznuim omorârea morţii, s(ărâmarea iadului, )ncepătura vieţii veşnice

Ce ine ar (i dacă am păstra ucuria pascală cât mai mult )n (iinţa noastră, dacă am păzi-o ca pecomoară nepreţuită! Ce ne-ar (i viaţa (ără Hristos )nviat0 ;are nu scularea "a din morţi motiveatoate actele credinţei noastre0 De aceea postim, ne ru+ăm, nădă2duim, năzuim, ne poticnim, cădeşi ne ridicăm= ducem un răzoi nevăzut cu patimile, cu tentaţiile viclene şi pizmaşe ale trupului, alumii, ale celui rău tocmai pentru ca, la (inele trecătoarei eistente pământene, să ne )ntâlnim Hristos cel ăsti+nit şi Înviat, Care să ne răsplătească truda, credinţa, aşteptarea, )ndelun+a rădaprin sălăşluirea )n iuirea Preas(intei reimi Inspirat şi plin de dumnezeiască +la+ore, "(ântul Pav

*postolul, a surprins acest mare adevăr )n memorailele cuvinte# K<i dacă Hristos n-a )nviazadarnică este atunci pro-povăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră& 6I Corinteni, ??/8

Din păcate, unii dintre noi, cu cât ne )ndepărtăm de praznicul strălucitei iruinţe a .ântuitorullumii, )ntorşi la corvoada zilnică, lăsăm ca ucuria să ne scadă )n intensitate, )n+ăduim ca lumipascală să licărească din ce )n ce mai sla, până se risipeşte, iar noi, copleşiţi de +ri2ile apăsătoaale K.artei&, trecem cu vederea totul, trans(ormându-ne )n roi ai lumii trecătoare şi adeseo)nşelătoare

Ce să mai zicem că unii semeni nici nu +ustă din autentica sărătoare pascală0! %uaţi de (reamătmulţimii, au participat la slu2a Învierii, dar, oosiţi ori rutinaţi, au +ăsit de cuviinţă că restul slu2nu li se adresează lor, că )ntâlnirea cu Hristos @u3aristic, )n cadrul dumnezeieştii %itur+3ii, nupriveşte )n mod deoseit "-au retras către o alt(el de ucurie, o(erită de masa )melşu+ată sau aşternutul con(ortail Ce )nşelare! *u mâncat (lămânzind, au dormit neodi3nindu-se, căci - nuaşa0 - ce poate (i mai un, mai săţios şi mai +ustos decât Domnul0 :u cântăm noi# K+ustaţi şi vedecă un este Domnul&!0 :u spune oare Hristos# K'eniţi la .ine toţi cei osteniţi şi vă voi odi3ni pvoi&!0

Praznicul "(intelor Pasti are semni(icaţii mult mai pro(unde decât a ţine )n mână o lumânare aprin)mplinind ast(el un ritual ne)nţeles de mulţi @ste, )nainte de toate, prile2 de con(irmare a (aptului şi noi vom )nvia= trupurile noastre se vor ridica din morminte aidoma rupului proslăvit .ântuitorului= Învierea Domnului dă sens vieţii pământene, urcuşului nostru către Cer De acecade-se a ne pre+ăti pentru aceasta, neuitând că nu doar )nvierea noastră va (i importantă, )ndeosei destinul ce ni se va rândui )n lumea cealaltă# după spusele slovelor s(inte, unii dintre nvor )nvia spre viaţa veşnică, (ericită, iar alţii spre nes(ârşită osândă

Hristos nu a )nviat trium(alist spre a-<i arăta puterea, spre a emoţiona ori intimida După ce a su(e

moarte pe Cruce, Dumnezeiescul ăscumpărător "-a ridicat din mormânt ca să )mpace Cerul

pământul, pe 1ăcător cu (ăptura "a, zdroind moartea şi lanţurile iadului 'asăzică, Domnul a )nv)n interesul nostru, pentru mântuirea noastră, spre )ndreptarea noastră

%uminatul Pavel spune, de alt(el# KIisus Hristos, Domnul nostru, a (ost dat pentru păcatele noastre"-a sculat pentru )ndreptarea noastră& 6omani /, G8 <i cum ne putem )ndrepta decât )ntorcândne, precum (iul cel risipitor, )n casa atălui, decât umlând K)ntru )nnoirea vieţii&, după cu+lăsuieşte acelaşi apostol0 Învierea din păcat )n virtute nu treuie să ţină doar cât perioada Postul

mare ori cât cea a sărătorilor pascale, ci să devină o permanenţă a vieţii noastre, să a2un+ăcotitură reală, imprimându-ne un nou curs al eistenţei

După ce a )nviat şi până la )nălţarea cu trupul la Cer, Hristos Dumnezeu nu a mai trăit ca upământean= ast(el şi noi, cei care ne străduim să imităm Învierea "a, să ne pre(acem viaţa, să )munătăţim mereu du3ovniceşte, )mplinind c3emarea marelui Pavel# Ksă umlăm )ntru )nnoirvieţii& 6omani F, /8

*n de an prăznuim Învierea Domnului, dar ma2oritatea rămânem )n aceleaşi păcate= deşi ne an+a2ăspre )ndreptare, ne +ăsim tot )n vec3ile şi pierzătoarele oiceiuri= promiţând să ne păzim de )ntinar

(iinţei, curând ne )ntoarcem la aceleaşi rele deprinderi, care ne distru+ su(letele şi trupurile Câte nam (ă+ăduit )naintea Domnului, cu du3ovnicul de (aţă, şi cât de puţin am )mplinit! După un eamoiectiv, oare câţi dintre noi ar oţine o notă de trecere0

Prin urmare, să +ândim cu luare aminte la )nsemnătatea Praznicului Învierii Domnului= să nutrans(ormăm )ntr-un rand, nici să ne 3rănim cu o ucurie searădă, izvorâtă din mese )melşu+aori petreceri pă+uoase, ci să conş-tientizăm că .arele ăsti+nit a )nviat ca şi noi să ne ridicăm dmormântul păcatelor Dacă Hristos a )nviat din morţi, iar noi continuăm să vieţuim su lespedea capăsătoare a patimilor de tot (elul, trăi-vom noi o autentică Înviere0

Hristos a 1nviat<

+zvan "odres%u , Plin+tatea timpului pas%al

Ciclul pascal, pe care evlavia creştină )l parcur+e an de an, se )ntinde de (apt de la )nceputul Postu

.are şi până la usalii, dar centrul lui, receptat şi trăit cu precădere ca $timp pascal&, )l constitucele două săptămâni consecutive de la 1lorii la Duminica omii, ce )ncadrează marele praznic Învierii# "ăptămâna Patimilor 6a tristeţii cernite8 şi "ăptămâna %uminată 6a ucuriei radioase*ceastă plinătate a timpului pascal e punctată, evan+3elic şi iconic, )n cele ce urmează

Învierea lui az+r 6(ratele .artei şi .ariei8, cinstită )n a2unul 1loriilor 6"âmăta lui %azăr - mazi de pomenire a morţilor8, constituie un preludiu important al Învierii Domnului roparsărătorii spune# MÎnvierea cea de o5şte mai înainte de 7atima *a încredinţând$o, pe &azăr l$înviat, Hristoase, DumnezeuleK! Do2enind-o pe .arta pentru )ndoiala ei 6$:u ţi-am spus că davei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu0& O "oan ??, /8, Domnul pune să se ridice piatra de la +umormântului şi-l stri+ă cu +las mare pe cel de patru zile aşezat )n el# M&azăre, vino afară<K 9Io##, +):! <i mortul iese viu la lumină, (ăcându-i să se cutremure pe toţi cei de (aţă, iar pe ar3iereipe (arisei să zică# Me ne facem, pentru că Cmul (cesta săvârşeşte multe minuni;K 9Ioan ##, +%:

* doua zi, )n Duminica 1loriilor, are loc Intrarea Domnului 1n Ierusalim Călare pe mânzul asinşi )ntâmpinat de mulţime cu ramuri de (inic şi cu osanale 9MCsana< @inecuvântat este el ce vinîntru numele Domnului, Împăratul lui Israel<K T Ioan #', #):, Iisus este ima+inea Împăratului, Ierusalimul ima+inea Împărăţiei 6pre(i+urarea Ierusalimului ceresc8 Celor veniţi să-% vad.ântuitorul le spune# M( venit ceasul ca să fie preaslăvit /iul CmuluiK 9Ioan #', '):, şi atunci +se aude din ceruri zicând# M&$am preaslăvit şi iarăşi Îl voi preaslăviK 9Ioan #', '0:! Dar Iisus şcă păşeşte pe calea patimii, răsti+nirii şi morţii, amintindu-le celor din 2ur că M4răuntele de 4râudacă va muri, va aduce multă roadăK 9Ioan #', '+:, c3iar dacă ei nu pricepeau )n clipa aceea că le vorea, )nvăluit, despre propria %ui moarte şi Înviere

Înaintea Cinei celei de aină, )n semn şi ca pildă de smerenie slu2itoare, Hristos sp+l+ pi%ioareu%eni%ilor8 MÎnţele4eţi ce v$am făcut "u; =oi 8ă numiţi pe 8ine6 Învăţătorul şi Domnul şi 5inziceţi, căci sunt! Deci, dacă "u, Domnul şi Învăţătorul, v$am spălat vouă picioarele şi voi suntedatori să vă spălaţi picioarele unii altoraA că v$am dat vouă pildă că, precum v$am făcut "u vousă faceţi şi voiK 9Ioan #), #'$#:! De aceea, )n Patriar3ia Ierusalimului unăoară, până astă

Patriar3ul, )nc3ipuindu-% pe Hristos, la 5trenia din Boia .are, spală picioarele a ? ar3imandriţi



locului, ce-i )nc3ipuie pe apostolii Domnului 6pe care icoana )i arată etrem de stân2eniţi, dar şi impresionaţi de +estul Învăţătorului lor8

"ina %ea de 6ain+, ce a urmat imediat după aceea, ca reuniune pascală, este importantă pentru căcadrul ei a (ost instituită "(ânta @u3aristie, centrul litur+ic al vieţii creştine# MIar pe când mâncaei, Iisus, luând pâine şi 5inecuvântând, a frânt şi dând ucenicilor, a zis6 &uaţi, mâncaţi, aceseste trupul 8euJ! -i luând paharul şi mulţumind, le$a dat, zicând6 @eţi dintru acesta toţi, căacesta este sân4ele 8eu, al &e4ii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelorJ98atei '., '.$'0:! Icoana )l arată pe Iuda aplecat sau cu mâna )ntinsă spre lid 9Mel ce a întins c8ine mâna în 5lid, acela 8ă va vindeK T 8atei '., '):6 ceasul )ntunericului era aproape ri+oare, )n reprezentarea icono+ra(ică a scenei, aureolă treuie să aiă numai Hristos 6apostolii n-primit )ncă darul Cincizemii O Du3ul "(ânt po+orât asupra lor )n c3ip de limi de (oc, ca suprem

cons(inţire8 @istă )nsă destule reprezentări )n care aureolă au şi toţi apostolii, mai puţin Iuda

'ândut pe 7 de ar+inţi cu S+rutul lui Iuda, )n noaptea J3etsemanilor, Iisus )ncape pe mâna celce Îi doreau moartea 6mai marii evreilor8, dar care aveau nevoie pentru aceasta de complicitatputerii romane :esu(erindu-i pe evrei, Pilat )ncearcă )n (el şi c3ip să-% (acă scăpat pe Hristos, d

)n cele din urmă, spălându-se pe mâini, cedează presiunilor mulţimii asmuţite de (arisei, care ce(erm elierarea tâl3arului Aaraa şi răsti+nirea pro(etului din :azaret 9MSân4ele &ui asupnoastră şi asupra copiilor noştri<K T 8atei '%, ':! Căindu-se de ce a (ăcut, Iuda returnează ar+inşi se spânzură 6dulând păcatul trădării cu acela al sinuciderii8, iar Iisus este târât cu crucea )n spaspre Jol+ota, indurând cele mai +rele at2ocuri

În 'inerea mare, numită de creştini şi 'inerea nea+ră, creştinătatea rememorează +stigniremoartea şi punerea )n mormânt a Domnului, iar )n iserici, seara, se cântă Pro3odul ăsti+nit ceasul al treilea 6după 6arcu ?G, G8 sau la ceasul al şaselea 6după "oan ?, ?/8, cert este că Iisus <a dat du3ul la ceasul al nouălea# MSăvîrşitu$s$a<K 9Ioan #2, )3:A M7ărinte, în mâinile *aîncredinţez duhul 8euK 9&uca '), +.:! 'ec3ile icoane răsăritene redau răsti+nirea )ntr-o maniesoră, evitându-se O )n comparaţie cu arta apuseană O ostentaţia deteriorării (izice *sistenţa reduce, cel mai adesea, la .aica Domnului 6uneori )nsoţită, )n plan secund, de mironosiţe8 şi *postolul Ioan 6avându-l adeseori alături şi pe unul sutaş8 5neori sunt (i+uraţi şi cei doi tâl3a)ntre care a (ost răsti+nit 6după tradiţie# Jestas şi Dismas8 În susul Crucii stă scris# I:Iiniţialele de la Iisus 9azarineanul, e+ele Iudeilor "u Crucea de pe Jol+ota 6locul $Căpăţânii&8o mică +rotă, cu craniul protopărintelui *dam, semni(icând mântuirea primului *dam prin sân+elui Hristos, :oul *dam



*şa cum Domnul le spusese ucenicilor )n multe rânduri, )n dimineaţa celei de-a treia zile de dupunerea "a )n mormânt are loc Învierea O An_stasis O moment tainic +reu de (i+urat, drept caicono+ra(ia răsăriteană )l evocă, de re+ulă, prin scena Pogorrii la iad, asentă din @van+3elii, dine statornicită )n radiţie 9 Sfântul Simeon 1oul *eolo46 MHristos S$a po4orât la iad, a slo5o

din le4ăturile veşnice şi a înviat sufletele celor drepţi care erau ro5ite acolo, adică le$a dus Fai! Dar nu a înviat şi trupurile lor, ci le$a lăsat în morminte până la învierea cea de o5şteK:!

Hristos Însuşi "-a po+orât la iad cu su(letul 6nu şi cu trupul, care era )n mormânt8 Iadulreprezentat ca o peşteră )ntunecoasă, iar )n centrul icoanei se vede Hristos, cu dreapta ţinând mână pe *dam, iar cu stân+a pe @va *lteori cu o mână )l ţine pe *dam, iar )n cealaltă ţine Cruc6devenită simol suprem al iruinţei asupra morţii8



Învierea Domnului mai e reprezentată tradiţional prin icoana Îngerului vestind mironosi4elÎnvierea 0uca /, G= M1u este aici, căci S$a sculat precum a zisK T 8atei '0, .:, pe care Erminlui Dionisie din 1urna 6sec ?48 o descrie aşa# $.ormânt desc3is şi un )n+er, purtând veşminte al

şi şezând pe acoperământul mormântului, ţine cu o mână o suliţă, iar cu cealaltă arată, )năuntru mormânt, +iul+iul şi nă(rama şi purtătoarele de miruri, )naintea lui, ţinând miresmele&

Icoanele care-% )n(ăţişează pe Domnul ieşind dintr-un mormânt su (ormă de coşciu+ şi ţinând mână un stea+ 6simol pro(an şi em(atic al iruinţei8 nu sunt ortodoe 6c3iar dacă, deodată cu aproaste in(luenţe apusene, au pătruns şi )n lumea ortodoă, concurând, pe alocuri, reprezentărtradiţionale8 @le (ac parte, cu rare ecepţii, din cate+oria [itsc-ului reli+ios 6$De ce Îl căutaţi Cel viu )ntre cei morţi0!& O

Duminica omii 6prima de după Duminica Învierii8, numită )n popor şi $Paştele cel mic&, se leade episodul evan+3elic al În%redin4+rii lui 6oma 9M(du de4etul tău încoace şi vezi mâinile 8eşi adu mâna ta şi pune$o în coasta 8ea şi nu fii necredincios, ci credincios<K T Ioan '3, '%:, cce, circumspect mai )nainte, izucneşte acum )n sulima eclamaţie mărturisitoare# $Domnul meuDumnezeul meu!&

În menţionatul manual de pictură isericească tema este numită $oma pipăind rănile lui HristosÎncredinţarea lui oma (ace parte din +rupul de reprezentări icono+ra(ice care certi(ică Înviere"tri+ătului )n+eresc $Hristos a )nviat!&, ele )i răspund toate, )n lima2ul lor (i+urativ# $*devărat

)nviat!&

În cazul lui oma Jeamănul, necredinciosul s(ârşeşte prin a ne )ncredinţa el )nsuşi de autenticitatÎnvierii!

Preot Ion Andrei 6+rles%u , În %e perioad+ a anului a intrat Domnul Iisus Hristos 1n Ierusalişi %nd S,a r+stignit@



I Aine)nţeles că Aiserica )ntotdeauna a urmărit, urmăreşte şi va urmări esenţa lucrurilor, )ndeoserostul spiritual şi es3atolo+ic al acestor (apte mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos şi (ireşcă doreşte să 3rănească su(letele şi nu ştiinţa Dar dacă ar (i să privim puţin şi partea cealaltămonedei, tot spre (olosul nostru din dra+oste pentru .ântuitorul nostru Iisus Hristos şi pentlucrarea "a mântuitoare şi să desc3idem o (ereastră spre >.isterele Ailiei&, atunci este nevoie

analizăm puţin câteva aspecte +eo+ra(ice, cronolo+ice şi istoriceIntrarea trium(ală a Domnului Iisus Hristos )n Ierusalim, o a(lăm (oarte (rumos şi amplu redată "(ânta "criptură, spunându-se printre altele că mulţimea multă, care venise la sărătoare, auzind Iisus vine )n Ierusalim, au luat ramuri de (inic şi au ieşit intru )ntâmpinarea %ui

1inicul este o plantă ce se +ăseşte )n special )n zonele tropicale, )n savane, )n "a3ara şi )n special ;rientul .i2lociu, purtând denumirea de Dum 1inicul este de (apt curmalul şi poartă denumirea P3oeni dactWli(era, )mpărţit )n alte două specii# P3oeni t3eop3rasti şi 1inicul aşa zis 3iriHameropas

Deci ramurile de (inic (olosite de mulţimea ce %-a )ntâmpinat pe Hristos la intrarea acestuia Ierusalim, treuie să (i (ost specia Dum sau )n denumirea ei ştiinţi(ică P3oeni dactWli(era Înacest ramuri de (inic, le +ăsim vi+uroase şi verzi pe aproape toată durata anului

*şadar nu ramurile de (inic 6curmal8 ar putea să ne dezvăluie eni+ma le+ată de luna )n care IisHristos ar (i putut să intre )n Ierusalim, ci un alt pom, tot atât de roditor la %ocurile "(inte, care es"icomorul sau smoc3inul

Punând )n valoare in(ormaţiile din "(ânta "criptură )n ceea ce priveşte răspunsul la )ntrearea# În perioadă a anului a avut loc intrarea Domnului în Ierusalim, mer4em la citatul de la 8atei '+,)în care se spune foarte clar6 EÎnvăţaţi de la smochin pilda6 ând mlădiţa lui se face fra4edă odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara este aproapeK! De aici, a(lăm că smoc3inul (ace (runze s>odrăsleşte (runze& aşa cum (rumos ne spune tetul, aproape de )nceputul verii, când aceasta esvestită prin temperaturi uşor mai ridicate decât cele ale anotimpului de primăvară

Încă din cele mai vec3i timpuri dar şi din documente, a(lăm că Ierusalimul are o climmediteraneană propice (inicului sau smoc3inului, cu veri călduroase şi ierni lânde Ianuarie escea mai rece lună din an, cu temperaturi de maim G C %unile iulie şi au+ust, sunt cele mcălduroase luni, aşadar luni de vară, cu temperaturi ce depăşesc 7 C

*ându-ne şi treuie să o (acem, pe cuvintele nepreţuite ale @van+3elistului dar mai cu seamă a.ântuitorului Iisus Hristos, acelea care spun că (runzele smoc3inului ies când se apropie vara, cece ar )nsemna luna mai respectiv iunie, atunci am putea spune, dar cu o oarecare îndoială, cintrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, a avut loc într$una din aceste două luni6 msau iunie!

<i totuşi nici acest tet scripturistic nu pare a (i (oarte edi(icator )n ceea ce priveşte desci(rareni+mei şi ast(el treuia căutat neapărat un alt indiciu mult mai elocvent

; altă (rază descoperită de noi )n Ailie şi care prezintă o acţiune petrecută eact a doua zi dupintrarea )n Ierusalim a lui Hristos, spune următoarele# EDimineaţa, a doua zi, pe când Se întorcîn cetate, a flămânzitA şi văzând un smochin lân4ă cale, S$a dus la el, dar n$a 4ăsit nimic în decât numai frunze-i a zis lui6 De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac< smochinul s$a uscat îndatăK %uând )n calcul spusele lui Hristos că (runzele smoc3inului rode

când se apropie vara iar )n ultimul (ra+ment prezentat de noi oservăm cum smoc3inul avea (runzdar (ără rod >căci nu era timpul smoc3inelor& dar şi (aptul că zilele de vară adevărată )ncep cu luniunie, a2un+em la concluzia că intrarea )n Ierusalim s-a petrecut )n luna mai sau iunie

%a capitolul ?,? din @van+3elia lui Ioan, a(lăm că intrarea )n Ierusalim a lui Hristos s-a petrecut cşase zile )nainte de Paştile iudeilor, care con(orm tradiţiei eraice, treuia să cadă primăvarCalendarul eraic este )nsă un calendar lunar şi de aceea, luna :isan ar treui să )nceapă cu ?? zmai devreme )n (iecare an solar 7entru ca 1isan şi 7aştele să cadă primăvara, şi nu în aanotimp, se adau4ă câte o lună suplimentară 9numită (dar II: 9.: în anumiţi ani! Dintr$un ciclde nouăsprezece ani, anii ), ., 0, ##, #+, #% şi #2 au câte #) luni lunare, în loc de #' luni! (ce

calendar sta5il, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al I=$lea, pentru a se asi4ucorelarea cu calendarul solar şi anotimpurile!

În urma calculelor azate pe calendarul lunar eraic şi comparat cu cel solar +re+orian, paşteacestora s-ar decala cu o lună sau c3iar două şi ast(el intrarea )n Ierusalim a lui Hristos ar (i avut lo)n luna (eruarie sau martie, când temperaturile sunt destul de scăzute şi nu sunt propismoc3inului, pentru a rodi sau a (ace (runze, aşa cum ne spune Ailia *şadar, azându-ne calendarul care ar staili intrarea lui Hristos )n Ierusalim ca (iind )n luna martie sau aprilie, erau oaaceste luni )n antic3itate cele care prevesteau prin temperaturile lor mai ridicate decât acum

anotimpul verii0 Proail că da! având )n vedere că au trecut peste de ani de la aceeveniment care a avut loc )n istoria .ântuirii omului

II În ceea ce priveşte luna )n care a avut loc ăsti+nirea pe cruce a .ântuitorului Iisus Hristoaceasta credem că a avut loc la aproape 4 sau c3iar luni de la intrarea )n Ierusalim a acestuia "(ânta "criptură este principalul izvor care ne poate dezvălui >)n ce lună& a anului a avut lăsti+nirea

%a capitolul de la .arcu ?/, FE se spune următoarele# E-i văzându$l pe 7etru încălzindu$se, suitat la el şi a zis6 -i tu erai cu Iisus 1azarineanulK iar la Ioan ?4,?4# EIar slu4ile şi slu>itofăcuseră foc şi stăteau şi se încălzeau, că era fri4, şi era cu ei şi 7etru stând şi încălzindu$seK

@lementul principal care ne interesează pe noi din aceste (ra+mente este cuvântul# >(ri+& Dacă luă)n considerare că lunile (ri+uroase din 9ara "(ântă dar (ără prea multă zăpadă, sunt ianuarie (eruarie când maima temperaturii a2un+e la ?C iar minima este de GC, atunci, )ntemeindu-npe cuvântul "cripturii, a2un+em la concluzia că prinderea, procesul lui Iisus Hristos şi ăsti+nirprecum şi Învierea, toate acestea, au avut loc )n lunile ianuarie sau (eruarie şi nu imediat du

intrarea )n Ierusalim )ntâmplată )n lunile de primăvară sau c3iar de vară, aşa cum am văzut )n studde mai sus

Dacă temperatura minimă, aşa cum vedem mai sus, ziua a2un+e la GC, proail că noaptea estemai (ri+ În Ailie ni se spune că prinderea lui Hristos a avut loc noaptea, când cu si+urantemperatura scăzuse (oarte mult (aţă de cea din timpul zilei şi că slu+ile şi slu2itorii (ăcuseră (stând şi )ncălzindu-se, că era (ri+acolo stând şi Petru pentru a se )ncălzi, apostolul care s-a lepădde Hristos de trei ori la cântarea cocoşului

"pri2iniţi pe ar+umentele de mai sus, am putea (ace (oarte ine dovada că ăsti+nirea a avut l)nainte de Paştele Iudeilor, (iindcă acesta urma să se sărătorească )n primăvară, după calendar+re+orian martie sau aprilie, când temperaturile )ncepeau să (ie mai ridicate sărătoarea Paştilor&, spunându-le că la această sărătoare eistă oiceica de acesta să le eliereze iudeilor pe cineva, su+erând că Paştele lor era (oarte aproape Dar cât daproape0 Credem că toate aceste evenimente mântuitoare, inclusiv ăsti+nirea, au avut loc s(ârşitul lunii (eruarie, iar la )nceputul lunii martie, după calendarul eraic, iudeii urmau sărătorească Paştele *şadar din cele spuse mai sus rezultă două lucruri#

? Perioada lunii (eruarie este una )ncă rece şi deci o putem corela (oarte ine la citatele ca

voresc de (ri+ul din acele zile, când Petru stătea şi se )ncălzea la (oc,

Pilat nu le-ar (i vorit iudeilor despre sărătoarea >Paştilor&, dacă acesta urma să (ie sărătopeste o lună sau c3iar două

Prin acest studiu, am )ncercat să dovedim )ncă odată cuvântul adevărat şi autentic al "criptuinsu(lat de Du3ul "(ânt, re(eritor la perioada )n care au avut loc Patimile, ăsti+nirea şi ÎnvierDomnului şi .ântuitorului Iisus Hristos# )nainte de sărătoarea Paştilor iudeilor



Doar Aiserica a aşezat spre cinstire aceste două evenimente, la o distanţă atât de apropiată una alta, ele )nsă s-au petrecut, după cum vedem, )n perioade di(erite ale anului

7elania adu , Paştele Glainilor legend+3 tradi4ie şi mister



Într-un episod al epopeii medievale >AleNandriaK povesteşte cum AleNandru cel 6are, în drumul său cătest, în căutarea capătului lumii, a poposit şi într-o insusituată la mar!inea paradisului. Acolo l-a cunoscut pe Evant, re!ele 7la=inilor $cei înţelepţi fericiţi, care i-a dăruit o sticlă cu apa miraculoasă a vieţii veşnice. Se mai povesteşte că @la>intrăiesc în ru4ăciune continuă, că au locuit pe 7ământ la începuturile istoriei şi se vor întoarcaici după încheierea acestui ciclu istoric al umanităţii, în era înţelepciunii!

%a o săptămână după Paşti, în ziua de luni care urmează după Duminica Sfântului *oma, în estşi sudul "uropei se săr5ătoreşte 7aştele @la>inilor , un amestec )ntre mituri străvec3i şi daticreştine (ceastă zi se mai numeşte şi &unea 8orţilor, 7aştele 8orţilor, 7aştele 8ic, 7aşteFohmanilor!

Ala2inii, cărora li se mai spune şi o3mani, 5rici sau ;ameni oşii, sunt (iinţe mitice, reprezentăale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor Se spune că ei au luat parte la facerea lumii şi că, atunci, susţin stâlpii de spri>in ai 7ământulu

Consideraţi urmaşii lui "et 6al treilea (iu al lui *dam şi al @vei8, @la>inii trăiesc la hotarul dint

lumea văzută şi lumea nevăzută sau chiar su5 pământ, pe *ărîmul elălalt, dincolo de (pSâm5etei 6râu ima+inar, care izvorăşte de su rădăcinile Aradului %umii, )ncon2oară Pământul trei, şapte sau nouă ori şi se varsă )n lumea cealaltă prin "orul Pământului= acesta măr+ineşte lumvăzută de lumea nevăzută8

%umea suterană a celuilalt tărâm este evocată adeseori de tradiţiile populare şi de poveştiromâneşti .itolo+ia română arată că su pământul nostru se mai a(lă o lume *colo sunt tărâmurcelelalte, unde nu au a2uns decât eroii populari, precum 1ăt-1rumos, ce a2un+e )n 9ara tinereţii (ăătrâneţe si a vieţii (ără de moarte 7e tărâmurile acelea, numite şi Cstroavele @la>inilor saCstroavele (l5e, locuiesc aceşti oameni sfinţi *semănarea cu mitul lumii tainice a "3amalei essemni(icativă

ele mai multe le4ende îi prezintă ca pe nişte fiinţe pline de compasiune, devotate lui Dumnezeca pe nişte oameni de demult, cu o credinţă mai curată decât a actualilor pământeni, şi care, sfârşitul lumii, se vor întoarce pe pământ! :umele de o3mani le vine din lima tracă, (iind ates)ntr-un epitet al Cavalerului rac, Zeind-oWmenos, cu sensul de >"(ântul %uminos>

@la>inii sunt fiinţe paşnice, incapa5ile de a face rău! Se crede că sunt asemănători cu oamen5lonzi, însă mai mici ca statură şi că au calităţi morale deose5ite, precum 5unătatea, 5lândeţeasimplitatea, care$i fac adevărate modele pentru oameni! "i sunt foarte 5uni la suflet, credincio

5lânzi şi înţelepţi! Ducând o viaţă austeră, cu posturi severe, @la>inii se roa4ă permanent pentrlumea noastră, fără a cere nimic pentru ei!

%e+ătura dintre pământeni şi Ala2ini se (ace, con(orm tradiţiei, la Paştele o3manilor, prin co2ile ouă pe care oamenii, recunoscători pentru ru+ăciunile şi (aptele une ale Ala2inilor, le aruncă )n apcur+ătoare )n 'inerea .are sau )n "âmăta Paştilor Plutind pe ape, ele vor a2un+e pe *pa "âmet)n lumea unde locuiesc aceste (ăpturi minunate, vestindu-i ast(el că a sosit timpul să sereze Paştel

Până )n arâmul Celălalt co2ile de ouă a2un+ )ntr-o săptămână, după care, printr-un miracol, eredevin ouă )ntre+i, cu care se 3rănesc Ala2inii, despre care se spune că mănâncă (oarte puţin, un a2un+ând pentru ? dintre ei Datina cere ca aceste co2i de ouă roşii să (ie aruncate )n ape cur+ătoanumai de (ete nea2unse la puertate sau de (emei ătrâne

După ospăţ, Ala2inii se căsătoresc cu (emeile lor, rămânând )mpreună cu ele )ntre F şi 7 de zilpentru că )n restul anului postesc şi duc o viaţă castă 1emeile lor sunt mult mai credincioase şi m(rumoase decât pământencele= )n Aucovina i se mai spune şi )n prezent unei (ete (oarte (rumoase este o o3maniţă

1emeile Ala2inilor trăiesc separat de ăraţi şi se )ntâlnesc cu ei doar o dată pe an, la Paştele locând se pot căsători Aăieţii sunt crescuţi de mame până mer+ )n picioare şi pot să se 3răneascdupă care trăiesc )n izolare, )mpreună cu ăraţii

"ărătoarea este şi un prile2 de comemorare a morţilor În această zi se depun o(rande pe mormintse )mpart pomeni, se )ntind mese )n cimitir, l)n+ă iserică sau )n câmp, la iară verde, resturile (iin

lăsate acolo pentru a se 3răni cu ele su(letele morţilor, )n special ale celor care n-au avut parte de)nmormântare creştinească Se crede că de 7aştele @la>inilor sufletele morţilor sunt li5ere şi p4usta din mâncărurile pre4ătite special pentru ei şi date pomană!

"e crede că Ala2inii se ucură (oarte mult de această sărătoare şi de le+ătura dintre ei şi oamecare se menţine prin intermediul acesteia

Hristos a 1nviat<



P+rintele Andreas onanos , Învierea lui Hristos este3 oare3 o poveste@

C3iar dacă spui tu că este o poveste ceea ce cred eu, aceasta este cea mai (rumoasă poveste dlume i nu este poveste, ci adevăr! i c3iar dacă ai spune a a ceva, )ntrea+a lume trăie te astăzȘ Ș ș ș

poveste, trăie te o minciună "e tot scrie pe marile postere# Krăie te- i povestea!& 1oarte ine! ș ș ț

ast(el dacă zic, aceasta, ce o nume ti tu povestea mea, este cea mai tare poveste @ste captivantă caș

poveste, dar ascunde adevăruri de necrezut *scunde adevărul vie ii i al mor ii Dacă aceasta ț ș ț

care cred este o poveste, atunci cum se eplică (aptul că pot, trăiesc i suport durerea, văd moarteaș

zâmesc, mer+ )n cimitir i plantez (lori0 'ăd durerea cum se apropie de mine i rad "e )ntâmpș șseism )n 2urul meu i eu stau neclintit 'ăd nau(ra+ii, dezamă+iri, dureri, oli, a teptăș ș

sin+urătate, triste e i toate acestea le )ndurț ș Cine mă a2ută să accept toate acestea0 Cine mă (ace trăiesc0 u-mi spui că trăie ti ceva adevărat, ceva mai adevărat decât *cela )n Care cred *devărș

tău - să presupunem - te men ine atât de vertical0 e ine atât de puternic0ț ț

1oarte ine! @u cred )ntr-o poveste, după cum spui tu *rată-mi, tu ce de ii i ce cale urmezi0 Ceț ș

sus ine )n via ă0 Cum (aci (a ă tuturor lucrurilor din această via ă0 Cum vei scăpa de amenin arț ț ț ț ț

mor ii, a stricăciunii, de panica s(âr itului vie ii0 u cum vei )ndura toate acestea0 'ine moarteț ș ț

Cum o vei )nvin+e0 .inciuna mea, povestea mea este cea mai adevărată @ste adevărată, pentru

este *devărul! @ste ceva ce nu poate (i demonstrat Părinte Paisie o spunea printr-un ver mcurios @ste ceva - spunea - care Kse trăie te&ș

;raducere i adaptare# Elisei Joncș

Sursa6 b gj kj q kj

Hristos a 1nviat<

Pr Dr Ioan :alentin Istrati , Învierea Domnului , do%torie 1mpotriva mor iiț

Învierea nu trans(ormă lumea )n ai, ci )nalţă umanitatea prin credinţă şi raţiune la raiul iuirii lDumnezeu, interiorizează raiul )n su(lete şi apoi )l revarsă prin iuire lumii "(ântul este un rpersonal, +ânditor şi )nţele+ător )n care )n(loresc ideile lui Dumnezeu, )n care cur+ râurile iui%ui, )n care ca un altar, )n(loreşte şi rodeşte concomitent Pomul 'ieţii, adică *r3iereul interioHristos Învierea este puterea omului de a se ridica )mpotriva morţii, de a trans(orma moartea strun+ă a vieţii, de a-i (ace ino(ensiv oldul stricător de viaţă şi de a o supune .oartea devine, prÎnvierea lui Hristos, pra+ interior, 2udecată şi ilanţ, izăvirea de )ntristare, s(ârşitul morţilor (iecare zi, )nceputul inecuvântat al vieţii unde nu este durere, nici )ntristare, nici suspin, ci via(ără de s(ârşit

Învierea este @u3aristie pentru că dăruieşte lumii pe Hristos, cu rupul lui iruitor de moarte şi stricăciune, pentru că revarsă "ân+ele nemuritor al lui Dumnezeu ca doctorie )mpotriva morţii, antidot al păcatului pentru veşnicie Învierea este @u3aristie pentru că e 2ert(ă de sine, dăruiinte+rală a Celui in(init, răsărit nes(ârşit al vieţii nes(ârşite, 3rănirea din rupul (rânt, mort şi )nvial .ântuitorului @ste ieşire din pământ, )n(lorire a rupului şi primăvară veşnică a (iinţei, )n(loria materiei )n Du3ul şi devenire eu3aristică a materiei prin 3ar @ste vindecare de rănile durerii şi amorţii, (rân+ere de sine pentru a e dărui )ntre+ (iecărui om din lume, adunare )ntru "ine )n Hristostuturor (irimiturilor umane personale )n Prescurea cea in(inită, veşnică a rupului prea curat al lHristos

97r! Dr! Ioan =alentin Istrati, &umina răsti4nită $ uvinte pentru cei ce plân4, "ditura 7ars ptoto, Iaşi, '3#+, pp! )0$)2:

Hristos a 1nviat<



7arian Dumitriu , NÎnvierea lui HristosC , %ntarea de 5u%urie a Giseri%ii

KÎnvierea lui Hristos& este imnul scris de "(ântul Ioan Damasc3in şi se cântă atât )n timpul slu25treniei "(intelor Paşti, cât şi a 5treniei din duminici

5trenia ne aduce aminte de Pătimirile )ndurate de .ântuitorul de la miezul nopţii, până )n ziuă

Înainte de citirea Psalmului G, preotul scoate "(ânta @van+3elie )n mi2locul Aisericii, se )nc3inăo sărută, după care intră )n *ltar, )n acest timp cântându-se la strană imnul KÎnvierea lui Hristvăzând, să ne )nc3inăm "(ântului Domnului Iisus, 5nuia Celui (ără de păcat&

KÎnvierea lui Hristos& este cântarea de ucurie a Aisericii deoarece, din nemăsurată iuire pent

omul cel decăzut, atăl Ceresc Îl trimite pe Iisus, 1iul 5nic al atălui, să "e 2ert(ească pe Cruce, pJol+ota ăsti+nindu-"e pe Cruce, a răsti+nit pe ea şi păcatele lumii Învierea "a reprezintă, aşadairuinţa iuirii %ui smerite asupra păcatului, iadului şi a morţii

Prin Cruce a venit ucuria )n lume, iar le+ătura dintre Cruce şi Înviere reprezintă (undament)ntre+ii spiritualităţi ortodoe, litur+ice şi (ilocalice, pentru că ;rtodoia este, )n acelaşi timAiserica pocăinţei, a postului şi a ucuriei De asemenea, acest imn celerează litur+ic prezenteolo+ică a evenimentelor mântuitoare, culminând cu Învierea .ântuitorului din morţi )n viaAisericii *st(el, credincioşii cântă# KÎnvierea lui Hristos văzând&, ceea ce arată deopotri

actualitatea şi realitatea Învierii )n viaţa credincioşilor, dar şi intrarea Aisericii )ntre+i )n iuirea cveşnică a "(intei reimi, prin slu2irea litur+ică

Hristos a 1nviat<



"+t+lin 6oma , :e%ernia din Dumini%a Paştilor

'ecernia din Duminica Paştilor, cunoscută de credincioşi su denumirea de a doua Înviere, es'ecernia zilei de %uni din "aptămâna luminată *ceasta constituie o aducere aminte a primei arăta .ântuitorului )n (ața ucenicilor "ăi - spre seară, )n ziua Învierii "e o(iciază, )n +eneral, la amiaşi are ca notă distinctivă citirea @van+3eliei )n douăsprezece limi, simolizând universalitatcredinţei creştine

ânduiala acestei vecernii se deoseeşte de celelalte prin (aptul că preotul )mracă de la )ncep

toate veşmintele și dă inecuvântarea ca la Prive+3ere 6K"lavă "(intei şi Celei de o (iinţă şi de via(ăcătoarei şi nedespărţitei reimi&8, după care se cântă de trei ori KHristos a )nviat& şi sti3uriPaştilor, cu cădirea şi )ncon2urarea "(intei .ese, ca la slu2a din noaptea Învierii

Psalmul ?7 nu se citeşte, ci imediat după sti3uri, preotul rosteşte din s(ântul altar ectenia mare, idupă KDoamne, stri+at-am& (ace vo3od cu @van+3elia În loc de paremii, se citeşte )n mai mulimi @van+3elia de la Ioan 6QQ, ?-G8 5rmează apoi ecteniile oişnuite și otpustul Paştilor s(ârşitul 'ecerniei, credincioşii sărută "(ânta Cruce şi "(ânta @van+3elie și sunt miruiţi de cătpreot

În celelalte zile din "ăptămâna luminată, 'ecernia se săvârşeşte după aceeaşi rânduială, )nsă nu mai citeşte @van+3elia De aceea, vo3odul se (ace cu cădelniţa, iar proc3imenele oişnuite azilelor săptămânii se )nlocuiesc cu cele speciale, ale zilelor "ăptămânii luminate

Hristos a 1nviat<



"+t+lin 6oma , S+rutarea p+%ii i imnul iu5iriiș

*ceastă rânduială a sărutării este străvec3e, având temei scripturistic ine de(init, (iind introdusă Aiserică prin urmarea )ndemnului divin al .ântuitorului, care spune# KDe aduci darul tău la altar,acolo ) i vei aduce aminte că (ratele tău are ceva asupra ta, lasă darul tău )naintea altarului i merț ș

de te )mpacă mai )ntâi cu (ratele tău i atunci venind, adu darul tău& 6.atei G, 7-/8ș

u+ăciunea )ndreptată către Dumnezeu nu poate (i validă decât dacă vine din adâncul su(letului, deoseită dra+oste (a ă de @l i (a ă de cele s(inte ale "ale, precum i Dumnezeu a trimis pe 1ț ș ț ș

"ău, 5nul-:ăscut, ca să răscumpere lumea din păcat, tot din dra+oste, (a ă de noi, i nu dț ș

oli+a ie De aceea, i la "(ânta %itur+3ie, Hristos treuie primit de noi, credincio ii roii "ăi, ț ș ș

dra+oste venită din adâncurile inimilor căci @l s-a 2er(it pentru noi i pentru a noastră mântuire dș

iuire desăvâr ităș

.omentul sărutării păcii i al Imnului iuirii din cadrul "(intei %itur+3ii este invocat de căș

diacon, sau preot, prin intonarea inecuvântării# KPace tuturor&, la care strana )mpreună cu poporrăspunde acestuia# K i Du3ului ău&, imediat diaconul c3emând pe to i la mărturisire, )ntâi de toaȘ ț

luând aminte să ne iuim aproapele ca pe noi )n ine# K"ă ne iuim unii pe al ii, ca )ntr-un +ând ș ț

mărturisim!& *cum răspunde strana, )ntr-un +las cu cei credincio i, pe cine treuie să mărturisiș

adică pe Dumnezeu Cel )n reime, pe atăl, pe 1iul i pe "(ântul Du3# KPe atăl, pe 1iul i ș ș

"(ântul Du3, reimea Cea de o (iin ă i nedespăr ită!& În timpul cântării acesteia, preotul ț ș ț

mărturise te i el iuirea către Dumnezeu, )nc3inându-se de trei ori )naintea "(intei .ese, având ș ș

uze cuvintele psalmistului, adică imnul iuirii# KIui-te-voi Doamne, vârtutea mea Domnul es)ntărirea i scăparea mea& Îndată sărută i "(intele Daruri, )ntâi "(ântul Disc i apoi "(ântul Potș ș ș

deasupra acoperămintelor, ca pe Însu i .ântuitorul Hristos, după care i mar+inea "(intei .ese, ș ș

pe scaunul Dumnezeului ceresc i tronul %uiș

Preoţii slu2itori se )mrăţişează )n altar, sărutând umerii celuilalt cu (ormula# Hristos )n milocnostru, cu răspunsul celuilalt @ste şi va (i, şi celălalt otdeauna, acum şi pururea şi )n vecii vecilo*ceastă sărutare )nseamnă şi (aptul că este cu neputinţă slu2irea *na(oralei celei s(inte )n(ricoşătoare de către preot, dacă nu s-a iertat deplin cu )mpreună-slu2itorii lui şi cu toţi oamenii

*ceastă rânduială a sărutării este străvec3e, având temei scripturistic ine de(init, (iind introdusă Aiserică prin urmarea )ndemnului divin al .ântuitorului, care spune# KDe aduci darul tău la altar,acolo ) i vei aduce aminte că (ratele tău are ceva asupra ta, lasă darul tău )naintea altarului i merț ș

de te )mpacă mai )ntâi cu (ratele tău i atunci venind, adu darul tău& 6.atei G, 7-/8ș

În vec3ime, spre )mplinirea acestei porunci, se (ăcea la "(ânta %itur+3ie sărutarea s(ântă sauiuirii, nu numai )ntre slu2itorii altarului, ci i )ntre to i credincio ii prezen i, ăra i cu ăra iș ț ș ț ț ț

(emei cu (emei, )nsă cu trecerea timpului s-a măr+init doar la clericii slu2itori datorită auzurilcare se in(iltraseră )n practicarea acestui act printre credincio i @rau atunci ăraţi care avâș

sentimente de atracţie (aţă de (emei şi viceversa, semănau tulurare printre credincioşi

În lumea antică sărutarea era +estul (iresc de apropiere dintre prieteni, cunoscuţi sau vecini, neavâconotaţii intime ca astăzi "(ântul *postol Pavel spune# 'ă )mrăţişez cu sărutare s(ântă 6oma

?F, ?F= I Corinteni ?F, = II Corinteni ?7, ?= I esaloniceni G, F8, la (inalul acestor epistoleC3iar dacă sărutarea păcii nu mai este )n practică )n rândul cre tinilor prezen i la o(iciere, ei ș ț

datoria ca, la auzul )ndemnului solemn al preotului, să )mplinească )n inimile lor cuvinte.ântuitorului prin iuirea de aproapele, prin iertarea adevărată a celor ce le-au +re it, ca ast(el ș

răsară i să rodească )n su(letele lor dra+ostea (ră ească i curată )ntru Hristos Iisusș ț ș

Hristos a 1nviat<9i%olae Pintilie , Este important s+ parti%ip+m la toat+ iturghia Învierii@



%itur+3ia Învierii, cel mai important moment litur+ic al anului, este trăită de către Aiserică cumare ucurie 'eşminte luminoase, cântări )n tonuri veselitoare, lumânări )n mâini şi candele aprin)n su(lete, zâmete pe c3ipuri În toiul nopţii, totul eplodează de lumină şi ucurie! Însă, ceaduce şi o umră de )ntristare - mai ales )n paro3iile din mediul uran Dacă, iniţial, curtea, stradiserica sunt pline oc3i de credincioşi care vin să se ucure de %umina "(ântă şi care cântă HristosÎnviat, deodată după citirea @van+3eliei, )n timpul cuvântării preotului, râuri, râuri de lumină )ndreaptă spre ieşire! Parcă ai vrea să le spui# K1raţilor, )n partea opusă este iserica, unde v)ndepărtaţi0& *n de an se repetă acest (enomen şi an de an c3ipul părintelui se )ntristează

Povestea părintele pro(esor Constantin Jaleriu, de la 1acultatea de eolo+ie din Aucureşti,eperienţă interesantă din anii tinereţii sale *ia trans(erat la una dintre paro3iile din Piteşti, av

)n iserică, duminica, doar câţiva credincioşi Îşi muncea mintea, cum să umple lăcaşul de cult Îno duminică, le-a spus puţinilor credincioşi că, la următoarea slu2ă, vor avea un musa(ir (oarimportant - )nsuşi diavolul )n persoană! În duminica următoare, dimineaţa, oamenii erau )n iseric)n curte, )n (aţa curţii, )n copaci şi pe +arduri - doar, doar vor vedea şi ei un diavol Iar părintelespus o predică despre cum este mai interesat un demon decât Însuşi Dumnezeu, Care vine şi )ntâlneşte cu noi la (iecare %itur+3ie

Cam aşa se )ntâmplă şi )n noaptea s(ântă .ulţi dintre noi venim, ne ucurăm de )mpărţirea lumincântăm un Hristos a )nviat şi apoi continuăm acasă, cu masa )n (amilie :u este neapărat un păcdar poate (i o +reşeală În contetul )n care (amilia contemporană nu mai mănâncă la un loc, acum era odată, masa din noaptea de Înviere este deoseit de importantă Însă, adevărata masă această noapte este dumnezeiasca %itur+3ie *şa cântăm )n Boia cea mare, KDin ospăţul "tăpânulupentru că la slu2a din noaptea luminoasă Hristos Însuşi vine şi stă la masă cu noi! %a Aiserică, acasă .asa )n (amilie se poate muta, pentru a (i mai con(ortail, dar şi mai sănătos, duminidimineaţa

Cred că cel mai )nălţător moment este acela )n care primeşti "(ânta @u3aristie )n cadrul %itur+3din noaptea "(intei Învieri *m văzut sate şi paro3ii )n care aproape toată iserica se )mpărtăşeşte

Înviere! *poi, sunt inecuvântate darurile, ouăle roşii şi pasca şi oamenii stau cu toţii la masă, tot iserică şi ciocnesc salutând cu Hristos a Înviat!

@ adevărat, după o săptămână neună de cumpărături, curăţenie, mâncare şi un pic de timp petrecşi pe la denii, nu este uşor să rezişti la slu2a Învierii 5n părinte contemporan spunea că cei careuşesc să stea până la s(ârşit se aseamănă cu (emeile mironosiţe, care au avut cura2ul să vadă ce s)ntâmplat la mormânt, după seara de vineri @ un cura2 de a sta la %itur+3ia Învierii, dar şi ucur

este pe măsură! Încercăm, oare, să +ustăm din ucurie anul acesta0

Hristos a 1nviat<

Preot Goris +duleanu , N:eni4i de lua4i lumin+C

răim marea ucurie a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos %umina şi mila lui Dumnezeu revarsă asupra lumii Întrea+a natură ia parte la marea sărătoare Întunericul a (ost risipit .oarta (ost )nvinsă %umina a ţâşnit din mormânt K'eniţi de luaţi lumină& 'eniţi ca să-% primiţi Hristos, veniţi să luaţi lumină din %umina %ui, veniţi ca să luaţi adevăr, )nţelepciune, iuire d*devărul, Înţelepciunea, Iuirea adusă de @l )n lume :u lumina lumânărilor este cea pe carevestim noi :u la lumina lumânărilor se limitează lumina de Paşti Iisus Hristos este lumina lumcare a iruit )ntunericul 5ltimul duşman, moartea trupească şi su(letească a (ost )nvinsă *devăru

iruit minciuna şi viclenia Iuirea a topit răutatea, ura, răzunarea *cesta este marele evenimentzilei de astăzi şi credinţa vieţii noastre :oi, cei ce vieţuim )n )ntuneric am primit, prin ÎnvierDomnului Karvuna& Învierii noastre şi a vieţii veşnice

*stăzi )ncepem viaţă nouă )n Hristos :e-am străduit de-a lun+ul Postului, ne-am luptat cu patimcu ispite, ne-am curăţit su(letul )n taina s(intei spovedanii şi am primit rupul şi "ân+ele Domnulune-am coorât cu @l )n mormânt, pentru a cunoaşte ucuria )nnoirii noastre prin Învierea %ui @l esÎncepătorul Învierii noastre @l a elierat su(letele noastre din locuinţa morţilor şi a desc3is aipentru toţi

"(ântul *postol Pavel spune# Dacă nu este credinţă )n Înviere, atunci zadarnică este credinţa mea viaţa mea, am putea adău+a, zadarnice sunt şi cultura şi te3nica şi ştiinţa oate nu ar (i decâtaler+are după vânt, *ceasta ar (i şi viaţa noastră dacă am decapita credinţa )n Înviere Când voi pumâinile pe piept, când mă voi des(ace )n pământul din care am (ost alcătuit, ştiu că su(letul mermai departe şi că va veni vremea - ştiută numai de Domnul - când @l se va uni din nou cu trupmeu trans(i+urat :oi nu mai murim ca nişte osândiţi pe vecie ci, )n aşteptarea Învierii de oşte

97reot @oris Făduleanu, Semnificaţia Duminicilor din 7ostul mare, vol! II, "ditura @onifaci@ucureşti, #22., pp! ')'$')):

Hristos a 1nviat<



"onstantin "iofu , IPS Ioa%him8 O"nd vezi totul 1n iu5ire3 te umpli de lumin+O

Ierar3ul omanului şi Aacăului a o(iciat cu acest prile2 "lu2a celei de-a doua Învieri, cei prezen

având posiilitatea să asculte "(ânta @van+3elie )n mai multe limiÎn cuvântul de )nvăţătură rostit cu acest prile2, IP" *r3iepiscop Ioac3im a tâlcuit semni(icaţia zilpascale &Hristos )nviază de (iecare dată când ne mani(estăm iuirea (aţă de @l, dar această iuire mani(estă trecând prin celălalt *şadar, drumul către Dumnezeu, la Înviere, treuie să treacă prsemenul nostru Dumnezeu a pus lumea )ntre noi şi @l, pentru ca, )n căutarea %ui, să +ăsim semnecare ornează viaţa noastră terestră către Împărăţia Cerurilor %a s(ârşitul perioadei de post ne-a)ntâlnit cu Hristos Care a )nviat din mormânt aşa cum am auzit citindu-se din tetul evan+3eliei dastăzi *semenea "(ântului *postol oma şi noi, după un post de / de zile, am dorit să vedem Hristos )nviat ca să credem )ntru @l, dar am a2uns )n (aţa mormântului +ol Hristos istoric, Cel ce

intrat )n timpul nostru, şi-a )nc3eiat istoricitatea )n momentul când I s-a pecetluit mormântul Dupacest moment noi nu mai (acem io+ra(ie, ci 3ristolo+ie :e re+ăsim )n (aţa mormântului +ol cerâncertitudini De aici intervine dimensiunea credinţei prin care vedem dincolo de lucrurile palpaitrecem dincolo Când vezi totul )n iuire, te umpli de lumină În (iecare zi a )nvierii vedem pHristos )n c3ipul celuilalt care străluceşte )n lumină, de aceea mesa2ul meu de anul acesta a (oveniţi de luaţi lumină! :u din lumină mea, ci din candela de pe mormântul lui Hristos *cum nu mavem nevoie de a vedea pe Hristos )nviat pentru că avem semnele dra+ostei "ale )n lumea aceasta care @l a ornat calea spre @l&, a menţionat *r3iepiscopul omanului şi Aacăului, care i-a )ndemnpe credincioşi să (ie o lumină )n această lume

Hristos a 1nviat<

IPS Irineu Pop,Gistri4eanul , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului (#) , Hristos netre%ut din moarte la via4+

Dreptmăritori creştini, Iisus din :azaretul Jalileei, Care a (ost dispreţuit, lovit, )ncoronat cu spincondamnat la moarte, răsti+nit, ucis şi )n+ropat, iese astăzi victorios din mormântul "ău, strălucirea slavei "ale dumnezeieşti Hristos a )nviat! Hristos e nemuritor! Hristos e Dumnezeu!

Prin lumina trupului "ău )nviat, @l răspândeşte )n lume şi )n )ntre+ul univers splendoarea atăluiamprenta 1iinţei "ale divine, iar )n inimile noastre, elierate din sclavia diavolului şi a păcatulucooară pacea s(ântă şi puterea iuirii "ale nemuritoare

Învierea Domnului şi .ântuitorului nostru Iisus Hristos este cel mai mare eveniment ce a avut locistoria omenirii @a a (ost şi este un (apt real, la (el cum este adevărat că @l a (ost un om trăitor trup După Înviere, .ântuitorul "-a arătat mai multor persoane, )n di(erite locuri# (emeilmironosiţe 6%c /, ?-8, ucenicilor %uca şi Cleopa 6%c /, 7F-/G8, *postolilor 6In , /-4= ?, /8

oate acestea sunt dovezi su(iciente pentru a arăta că Hristos a eistat )n realitate şi că a )nviat adevărat ăspândirea creştinismului )n lume, )n ciuda ostacolelor care i-au stat )n cale, se eplitot prin minunea Învierii .ântuitorului nostru Care, iruind moartea, a desc3is calea )nvierii cel

adormiţi Deoarece creş-tinismul a iruit ur+ia persecuţiilor, a eclipsat sistemele de +ândire atimpului şi a devenit punctul de orientare )n toate prolemele spinoase ale vieţii, este clar că Crăsti+nit pe cruce şi )nviat a treia zi din mormânt este nu numai ;m adevărat, ci şi Dumnezeadevărat, este "tăpân al vieţii şi al morţii

Iuiţi credincioşi, cum să nu ne ucurăm )n această zi de praznic când Jalileeanul Cel veşnic viuiruit moartea, arătându-ne prin aceasta că toţi vom )nvia, căci spune "(ântul *postol Pavel# KDanu este )nviere a morţilor, nici Hristos n-a )nviat <i dacă Hristos n-a )nviat zadarnică este atunpropovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră& 6I Cor ?G, ?7-?/8

Cu toate acestea, au (ost şi sunt şi astăzi unii care nea+ă )nvierea morţilor şi spun că este o invenţieAisericii Dacă douăzeci de pro(esori universitari, sau douăzeci de oameni de ştiinţă mi-demonstra că nu eistă viaţă după moartea trupească şi că totul se termină )n mormânt, le-răspunde# K'ă apreciez mult studiile şi cunoştinţele pe care le aveţi, vă apreciez diplomedumneavoastră, dar )n acest domeniu nu vă dau dreptate :u vă dau dreptate pentru că nu aţi (odincolo de mormânt ca să ştiţi ce este acolo @u cunosc un specialist )n taina morţii, Care a (odincolo de mormânt şi Care mi-a spus că de la mormânt )ncepe adevărata viaţă @l mi-a spus ce es

după moarte @u pe *cesta Îl cred *cesta este Iisus Hristos, Cel mort şi )nviat!&

De "(intele Paşti, 1aust al lui Joet3e (usese +ata să moară= şi-a pus cupa cu otravă pe uzele sadar c3iar atunci a auzit sunetul clopotelor de Paşti "unetul miraculos al Învierii a a2uns la el ca umesa2 de salvare de la .ântuitorul Cel veşnic, zicându-i# K:u treuie să mori @u )ţi aduc Învier.ea ca un nou dar al vieţii, nu numai pe pământ, ci şi pentru eternitate, )n ceruri&

Hristos Cel Înviat este acum aşezat )n cer pe tronul "ău de slavă, la dreapta atălui şi %ui I se suputoate lucrurile "u aşternutul picioarelor "ale vor (i umiliţi şi )n(rânţi toţi duşmanii "ăi Din aceaszi, istoria omenească se desc3ide deplinei prea măriri a lui Hristos Înviat

Domnul, Care a iruit moartea, "e va )ntoarce la noi pe norii cerului, )n strălucirea deplină a slav"ale C3iar când noi vom (i disperaţi, ătrâni, olnavi, c3iar atunci va apare )naintea noastră deasupra noastră Iisus Hristos cu o putere in(inită, o(erindu-ne valorile eternităţii <i ast(el, puteriÎnvierii ne ridică pe noi cu slavă şi demnitate din distru+ere, din pra( şi din cenuşă

C3iar când ştiinţa şi (ilozo(ia declară că nu mai putem (ace nimic şi suntem +ata să dispărem, c3i

)n acel moment Iisus Hristos ne o(eră nouă Învierea "a Dumnezeu, Care a (ăcut tot universul şi pom din nimic, cu o altă putere divină prezintă pentru noi o nouă zidire, o nouă lume, o nouă viaţKviaţa ce stăpâneşte&, cum spune "(ântul Ioan Jură de *ur

;dată cu primul Paşte, pentru toată omenirea apare o nouă oportunitate de a avea un Domn vpentru veşnicie, căci de atunci Hristos acţionează )n lume şi controlează cursul istoriei .ântuitorÎnsuşi promite# KIată, @u cu voi sunt )n toate zilele, până la s(ârşitul veacului& 6.t 4, 8 Prin şi cu @l, iruim toate (orţele )ntunericului, toată lucrarea diavolului, toate necazurile şi durerile acest pământ @l este calea care nu +reşeşte, adevărul care nu ne )nşală, viaţa (ericită de-a pururi

.arele )nvăţat şi (ilozo( creştin, om de ştiinţă şi matematician, Alaise Pascal 6?FF8, zicea# KIisHristos este centrul universului spiritual-moral şi social al omenirii Cel ce Îl recunoaşte şi urmea%ui are c3eia tuturor prolemelor omeneşti "pre @l tinde tot În a(ară de @l nu eistă dec)ntuneric, rătăcire, ceartă, răzoaie, )n+3eţ şi moarte :umai prin @l se pot realiza marile idealudreptatea, pacea, armonia )n lume, e+alitatea şi )n(răţirea )n omenire&

Aucuria mare pe care au simţit-o ucenicii văzându-% pe Hristos )nviat, această Kinimă arzând&cărei eperienţă au (ăcut-o pe drumul @mausului, nu avea drept cauză revelarea unor mistere aKunei alte lumi& *ceastă ucurie radioasă avea drept cauză vederea Domnului, Care )i trimite

predice, să vestească, nu )nvierea morţilor şi nici o doctrină a morţii, ci pocăinţa şi iertarea păcatelviaţa cea nouă, Împărăţia

5cenicii vestesc ceea ce ştiu, ceea ce simt, anume că )n Hristos viaţa cea nouă a )nceput de2a, pentcă @l este viaţa veşnică, plinătatea, )nvierea şi ucuria lumii De aceea, ne ucurăm la sărătoar"(intelor Paşti, Kcare au desc3is nouă uşile aiului şi care s(inţesc pe toţi credincioşii&

Iuiţii mei, să nu ne descura2ăm din cauza trium(ului trecător al răului şi al păcatului, căci oldul la (ost tocit de evenimentul petrecut )n zorii acelei Duminici memoraile "ă nu ne )ntristeze actuavictorie a lumii )n respin+erea )ncăpăţânată a lui Dumnezeu, )n răzvrătirea contra %e+ii "ale d

iuire "ă nu ne lăsăm cuprinşi nici de )ndoială şi nici de ne)ncredere, văzând Aiserica atât de rănşi de lovită, )nşelată şi trădată

Aucuria pascală să (ie mai mare decât orice motiv omenesc de teamă şi de tristeţe Hristos Învieste printre noi şi marc3ează cu victoria "a )ntâmplările lumii şi ale istoriei

Hristos Înviat vrea să instaureze printre noi Împărăţia "a, pentru ca să (ie slăvit de tot universcreat Drept aceea, să (acem din acest Kpraznic al praznicelor& un prile2 de )nnoire a vieţii noastre, )ndreptare şi de )munătăţire a ei, prin credinţă curată, prin muncă cinstită şi prin (apte une

Precum "(ântul *postol Pavel ne )ndeamnă, se cuvine Ksă lepădăm dar lucrurile )ntunericului şi ne )mrăcăm cu armele luminii& 6om ?7, ?8, căci Hristos ne-a c3emat din )ntuneric la lumină, dmoarte la viaţă şi de pe pământ la cer

1ie ca Domnul Înviat să ne dăruiască 3ar, pace şi daruri inecuvântate )n viaţa şi )n (amilia noastră

De ziua cea mare a "(intelor Paşti, 3aideţi să-% prea mărim pe Hristos Airuitorul morţii şi dimpreu

cu cetele cereşti să-I stri+ăm# K'rednic eşti, Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava cinstea şi puterea& 6*poc /, ??8 *min

Hristos a 1nviat<

IPS Irineu Pop,Gistri4eanul , Predi%+ la Dumini%a Sfintei Învieri a Domnului (') , ÎnviereaDomnului este uş+ spre eternitate



Dreptmăritori creştini, acum câteva zile, pe culmile cernite ale Jol+otei, cu su-(letele )n(iorate compătimire, %-am văzut pe Iisus din :azaretul Jalileei spânzurat pe lemn, cu (runtea spartă +3impii din cununa de spini, cu (aţa răzdată de sân+e, cu mâinile şi picioarele (iate )n piroanascuţite şi cu coasta străpunsă de suliţa sutaşului roman *m (ost părtaşi la tristeţea nes(ârşită care Iosi( din *rimateea şi mironosiţele (emei %-au pus pe .ântuitorul )n +roapă

*utorităţile romane au ordonat ca piatra să (ie pecetluită şi au pus santinele puternice ca stră2uiască mormântul :oaptea "âmetei celei mari se aşternuse peste tot Ierusalimul cu(undat tăcere şi )n plâns, iar luna plină )şi purta lumina ei pe deasupra Jol+otei şi peste mormântul unde

a(la trupul lui Hristos

Dar Duminică, pe când se crăpa de ziuă, un cutremur z+uduia pământul su picioarele stră2erilorcolinele din 2urul Ierusalimului au )nceput a (remăta ;staşii cad la pământ 5n )n+er )n 3aine alpluteşte deasupra +rotei "oarele dreptăţii, Hristos Domnul, străate prin lespedea de piatră (ără săatin+ă peceţile şi iese a(ară 1emeilor, care )n zorii zilei de Duminică mer+ să un+ă cu aromatrupul .ântuitorului, le iese )n cale )n+erul şi le spune# KDe ce căutaţi pe Cel viu )ntre cei morţi0 :este aici, ci a )nviat& 6%c /, G-F8.ormântul n-a putut să-% ţină )nc3is pentru totdeauna pe *cela Care este "tăpân al vieţii şi morţii, pe Iisus Hristos Care, coorându-"e )n umanitate, a re(ăcut le+ătura ruptă prin păcatstrămoşesc şi a )mpăcat pe om cu Dumnezeu 6c( @(es , ?G-?F8

Iuiţi credincioşi, Învierea lui Hristos )nseamnă pentru noi creştinii iruinţa vieţii asupra morţdra+ostea lui Dumnezeu dusă până la in(init pentru creatura "a dra+ă, pentru om HristoDumnezeu (iind, putea să evite c3inurile Jol+otei şi umra mormântului, dar @l a vrut să aiă parde amândouă, şi de cruce şi de moarte, pentru ca după trei zile lumea să vadă mormântul +ol şi )nţelea+ă cine a (ost Iisus şi pentru ce a venit @l )n lume



@l este 1iul lui Dumnezeu )ntrupat, din plinătatea Căruia Knoi toţi am luat 3ar după 3ar& 6In ?, ?FPrin s(ântă Învierea "a ne-a dăruit nouă Kviaţă veşnică şi mare milă& ;, cine va (i )n stare să aravreodată )ntrea+a )nsemnătate a Învierii lui Hristos pentru omenire0

otuşi, aşa săraci )n +ândire şi +ân+avi )n voră cum suntem, de un adevăr lămurit ne putem seama# Învierea Celui răsti+nit )ntre tâl3ari şi )n+ropat ca un muritor )ntr-un mormânt si+ilat autorităţi şi păzit cu străşnicie de ostaşi este piatra de temelie a creştinismului, c3eie de destin, u

spre eternitateÎnvierea lui Hristos ne este tuturor o +aranţie si+ură şi evidentă a nemuririi noastre, căci dacă @Dumnezeu şi ;m (iind, a )nviat, )nseamnă că şi noi cu toţii vom )nvia "ă ne ima+inăm o clipă Domnul n-ar (i )nviat "ă ne )nc3ipuim că viaţa %ui s-ar (i )nc3eiat 2alnic, acolo su lespedea dprea2ma "ionului Ce-ar (i rămas din persoana lui Iisus )n acest caz0 :imic altceva decât o amintir

1ără evenimentul Învierii, Iisus ar (i rămas doar un simplu om, cel mult un prooroc, iar )nvăţătu%ui ar (i (ost asemenea unui sistem (ilozo(ic şi moral, interesant şi )nalt, dar omenesc, ndumnezeiesc

Însă Hristos a )nviat! "cularea "a din morţi este dovada supremă şi 3otărâtoare că @l este K1iul lDumnezeu Celui viu& 6.t ?F, ?F8, cum spune "(ântul *postol Petru, este KDomnul meu Dumnezeul meu& 6In , 48, după cuvintele "(ântului *postol oma

Datorită Învierii, @l este astăzi şi va (i totdeauna puterea +lorioasă ce stă de-a dreapta lui Dumnezatăl, K)ntru cele cereşti, mai presus decât toată Începătoria şi "tăpânia şi Puterea şi Domnia şi dectot numele ce se numeşte, nu numai )n veacul acesta, ci şi )n cel viitor& 6@(es ?, -?8

Datorită Învierii, noi putem stri+a dimpreună cu "(ântul Ioan Jură de *ur# K"culatu-"-a Hristosau căzut diavolii Înviat-a Hristos şi se ucură )n+erii Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte ÎnviatHristos şi nici un mort nu este )n +roapă& Datorită Învierii eistă reli+ia creştină, care s-a răspândKpână la mar+inile pământului& 61apte ?, 48

Datorită Învierii s-a )ntemeiat Aiserica, acest rup tainic al lui Hristos şi durează până la s(ârşitveacurilor, iar Kporţile iadului nu o vor irui& 6.t ?F, ?48 KÎnviind a treia zi - spune o ru+ăciune la %itur+3ia "(ântului 'asile cel mare - cale a (ăcut oricărui trup la )nvierea cea din morţi&

Prin moartea trupească, aşadar, noi trecem cu toţii )ntr-un imens dormitor, până ce va suna trâmi

deşteptării tuturor la )nvierea cea de oşte, din care motiv, )n "(intele @van+3elii, .ântuitorul nostvoreşte de moartea trupească ca de un somn, prelun+it desi+ur K:-a murit, ci doarme&, spundespre (iica lui Iair 6.t , /8, când toţi cei din 2ur o ştiau moartă

Într-adevăr, moartea trupească e o adormire )ntru năde2dea )nvierii şi a vieţii veşnice, pentru Hristos este Kpâr+ă 6a )nvierii8 celor adormiţi& 6I Cor ?G, 8 *cest mare adevăr al )nvierii noasteste redat atât de (rumos tot de o ru+ăciune litur+ică, pe care preotul o rosteşte )n taină, imediat du'o3odul mare, când aşează Cinstitele Daruri pe masa "(ântului *ltar şi când spune şi aceste cuvinKCa un purtător de viaţă şi mai )n(rumuseţat decât aiul cu adevărat şi decât toată căma

)mpărătească mai luminat s-a arătat, Hristoase, mormântul ău, izvorul )nvierii noastre&

Precum un izvor cristalin izvorăşte sau ţâşneşte dintr-o stâncă oarecare, la (el, prin trupul "ău pacolo şi )nviat a treia zi, mormântul Domnului a devenit, aşadar, izvorul )nvierii noastre, izvor dlumină, speranţă şi mân+âiere

În Hristos Cel Înviat credinciosul creştin +ăseşte tot ce-şi doreşte, +ăseşte )mplinirea celor mnoile aspiraţii ale su(letului său @şti (lămând0 @l este KPâinea vieţii& 6In F, /48 @şti )nsetat0

este Kapa vie& 6In /, ?8 @şti ostenit şi )mpovărat de +reutăţile vieţii0 @l este Kodi3na& 6c( .t ?48 @şti )nvăluit de )ntuneric0 @l este K%umina lumii& 6In 4, ?8 e temi de moarte0 @l esK)nvierea şi viaţa& 6In ??, G8 'rei să te des(ătezi )n Paradisul re+ăsit0 @l a )nviat şi "-a )nălţatceruri pentru a ne +ăti loc şi a ne o(eri nouă, celor răscumpăraţi, cetăţenie veşnică 6In ?/, = 1ilip8

Convins de acest adevăr, "(ântul român Ioan Iaco de la Iordan spune# KÎn+erii şi pământeniiCânacum acelaşi +rai,Iar *dam şi cu tâl3arul*zi se veselesc )n ai:u mai este astăzi pazăÎn @dencel ceresc,5şa stă mereu desc3isăPentru neamul creştinesc&

Iuiţii mei, Iisus Hristos a )nvins moartea (ăcându-l sclavul "ău pe diavolul, vec3iul nostru vră2maDe atunci, @l, KCel )ntâi născut din morţi şi Domn al )mpăraţilor pământului& 6*poc ?, F8, ţinândne de mână, ne conduce )n Împărăţia iuirii "ale, precum ne-a promis# KCând .ă voi )nălţa de pământ, pe toţi )i voi tra+e la .ine& 6In ?, 78

"ă nu ne descura2eze era unui nou J3etsimani pe care o trăieşte omenirea "ă nu ne )ntristeputerea distru+ătoare pe care o are astăzi răul )n lume "ă nu ne sperie satana, care a a2uns apo+eul domniei sale diaolice Hristos Înviat este viu printre noi şi @l conduce mersul istoriumane spre realizarea voinţei atălui ceresc şi a planului "ău de salvare

Pentru a ne )mpărtăşi de darurile Învierii, datori suntem să ne comportăm pe acest pământ ca martoai Învierii *ceasta )nseamnă# să-i a2utăm pe cei a(laţi )n necazuri şi nevoi, să-i cercetăm pe cei dazile şi or(elinate, din spitale şi )nc3isori, să-i mân+âiem pe )ntristaţi, să iertăm celor ce ne-au +reşi să răspândim lumina )ncrederii şi a păcii )n ezna acestui )nceput de mileniu %a acest slăvPraznic, vă urez din inimă sănătate şi spor )n toate

o+ pe Domnul Înviat să vă inecuvânteze viaţa şi (amilia, dăruindu-vă tuturor ucurie nes(ârşitământuire veşnică *min

Hristos a 1nviat<

Învierea lui Hristos şi %um poate fi ea 1n4eleas+ şi tr+it+ 1n duh şi adev+r8 BGu%uria Învieriieste %eva pe %are noi o putem tr+i doar da%+ 1nv+4+m mai 1nti tragedia %ru%ii 9oi ştim %+

Împ+r+4ia lui Dumnezeu este a noastr+ doar da%+ 1l urm+m<C

5nde- i este, moarte, oldul0 5nde- i este, iadule, iruin a0 Înviat-a Hristos i tu ai (ost nimicț ț ț ș

"culatu-"-a Hristos i au căzut diavolii Înviat-a Hristos i se ucură )n+erii Înviat-a Hristos i viaș ș ș

stăpâne te Înviat-a Hristos i nici un mort nu este )n +roapă= că Hristos sculându-"e din morș ș

)ncepătura celor adormi i "-a (ăcut %ui se cuvine slava i stăpânirea )n vecii vecilor 6"(ântul Ioț ș

Jură de *ur8

"ă nu uităm nici o clipă că s(âr itul călătoriei noastre este )ntâlnirea cu Hristos Cel Înviat 5nșoameni, de i recunosc importan a Învierii )n eperien a *postolilor, se minunează cum de poaș ț ț

avea aceea i importan ă centrală pentru noi această eperien ă Dar nouă ne este )ndea2uns ș ț ț

credem )n cuvintele altora i să ne )ntemeiem credin a pe ceva cu totul neveri(icail0 * vrea ș ț ș

suliniez că dintre toate evenimentele istorice ale lumii, Învierea Domnului apar ine atât trecutuț

istoric, cât i realită ii prezente Hristos, mort pe Cruce )ntr-o anumită zi= Hristos, )nviat dș ț

mormânt )n trupul "ău omenesc slăvit )ntr-o anumită zi# aceste două evenimente apar in trecutuț

ca (apt istoric Dar Hristos, odată )nviat, Care trăie te pentru totdeauna )n slava atălui, apar iș ț

istoriei (iecărei zile i (iecărei clipe, (iindcă via ă (iind, @l este cu noi, după (ă+ăduin a "a, acumș ț ț

pentru totdeauna Din acest punct de vedere, eperien a cre tină este ata ată )n mod (undamental ț ș șevenimentul Învierii, (iindcă este acel sin+ur eveniment din @van+3elii care poate deveni parteeperien ei noastre personale ot ceea ce primim prin radi ie, primim prin cuvânt scris sau rostiț ț

relatarea despre ăsti+nire, di(eritele )ntâmplări pe care "(ânta "criptură ni le poveste te - totul ș

ecep ia Învierii# pe aceasta o cunoa tem personal, altminteri ne arătăm nepăsători (a ă ț ș ț

evenimentul primordial, esen ial al vie ii Aisericii i al credin ei cre tineț ț ș ț ș

"(ântul "imeon, noul teolo+ spune# KCum poate cel care nu cunoa te nimic despre Înviere )n aceasș

via ă să aiă năde2de că o va a(la i se va des(ăta de ea după moarte0&ț ș



:umai eperien a Învierii i a 'ie ii 'e nice pot să presc3ime moartea trupului )n somn, iț ș ț ș

moartea )nsă i )n Poarta 'ie iiș ț

Dacă o ast(el de a(irma ie limpede, cate+orică ridică )ntreări, cere răspunsuri, vă determină să ț

pune i )ntrearea dacă mai sunte i )nlăuntrul c3ipului cre tin de vie uire, cu atât mai ine!ț ț ș ț

*ceasta este eperien a centrală (ără de care nu eistă cre tini, nu eistă cre tinism, (ără de caț ș ș

credin a noastră nu este credin ă, ci credulitate= nu K)ncredin area celor nevăzute& 6C( @vr ??, ?8,ț ț ț

capacitatea de a accepta mărturia celorlal i, o mărturie neveri(icailă, o mărturie )ntemeiată doar ț

(aptul că cineva a spus ceva care pare incrediil, dar o mărturie pe care, cu toate acestea - dmotive la (el de incrediile - noi suntem pre+ăti i să o primimț

"ă ne )ntoarcem la acest eveniment al Învierii pentru a ne )ntrea de ce este atât de central, de "(ântul Pavel putea spune# KDacă Hristos nu a )nviat, noi dintre to i oamenii suntem cei mț

nenoroci i, (iindcă zadarnică este credin a noastră& 6C( ? Cor ?G, ?/= c( ? Cor ?G, ?E8ț ț

Într-adevăr, dacă Hristos nu a )nviat, )ntrea+a noastră credin ă, )ntrea+a noastră convin+ere, viaț

lăuntrică, năde2dea noastră, totul este )ntemeiat pe o minciună, totul este )ntemeiat pe ceva care nua petrecut niciodată i care nu poate slu2i ca temelie pentru nimicș

"ă ne +ândim acum, (iecare, la "(ântul Pavel i la cei doisprezece *postoli "(ântul Pavel, a a cuș ș

ti i, evreu din neamul evreiesc, elev al celor mai mari cărturari LevreiM, un om de o credinș ț

arzătoare, )ntemeiată )n "cripturi, (idel (ervent al tradi iei strămo ilor săi, "(ântul Pavel care esț ș

posiil să-% (i )ntâlnit pe Hristos, care cu si+uran ă era )n contact cu ucenicii lui Hristos, "(ântț

Pavel care a (ăcut tot ce i-a stat )n putin ă pentru a-% cunoa te, a-% )n ele+e i a-% 2udeca pe aceț ș ț ș

nou pro(et - comparând tot ceea ce tia despre el cu tot ceea ce )n elesese din "(ânta "criptură i dș ț ș

mărturia comunită ii eraice - "(ântul Pavel %-a respins pe Hristos Indi(erent de (aptul că el credț)n venirea .esiei, nu %-a putut recunoa te pe .esia atunci când a venit Dar a părăsit Ierusalimul ș

dorin a de a distru+e primele semin e ale credin ei cre tine i se a(la pe drum spre Damasc= i c3iț ț ț ș ș ș

)n această călătorie, călătoria unui persecutor, s-a a(lat (a ă către (a ă cu Hristos Cel Înviat Iț ț

această )ntâlnire a dat semni(ica ie i valoare asolută tuturor lucrurilor pe care le ne+ase mț ș

)nainte *tunci când %-a )ntâlnit pe Hristos Cel Înviat, a cunoscut cu o convin+ere imediatoritoare, că Cel care murise pe Cruce, Cel pe care el re(uzase să-% recunoască drept .esia, era adevărat Cel pe care Israel Îl a teptaș

1iindcă Hristos era )nviat, viu )naintea lui după pătimirea unei mor i autentice, el putea ț

recunoască (aptul că tot ceea ce Hristos +răise despre "ine i că tot ceea ce era tainic i netâlcuitș ș"criptură despre .esia Cel ce va să vină era adevărat i se re(erea la Pro(etul din Jalileea i ș Ș

lumina acestei Învieri )ntrea+a credin ă a @van+3eliei devenea posiilă pentru el i pentru mul i alț ș ț

:umai din cauza Învierii el Îl poate recunoa te pe 1iul lui Dumnezeu )n Cel care a murit pe Crucș

i că putem primi, cu convin+ere i certitudine, )ntrea+a relatare din @van+3elie )ncepând cu Aunș ș

'estire, :a terea (eciorelnică, propovăduirea, minunile i mărturia lui Hristos re(eritoare la "inș ș

)mpreună cu mărturia lui Dumnezeu despre Hristosul "ău

*ceasta este, poate, )ndea2uns pentru ca să putem )n ele+e unul dintre aspectele esen iale ale Învieț ț

i importan a sa, dar dacă ne )ntoarcem acum la cei Doisprezece, vedem că Învierea a avutș ț



semni(ica ie i mai mare .oartea lui Hristos pe Cruce a (ost ceva mult mai mare i mai de impaț ș ș

pentru *postoli decât moartea unui prieten, a unui stăpân i a unui conducător @i au (ăcut ceva mș

mult decât să 2elească pierderea unui prieten iuit, )n(rân+erea unui conducător )n privin a căruiaț

credeau că va trium(a Dacă citim cu aten ie @van+3elia, din punctul de vedere al rela iei dintț ț

*postoli i Domnul, vedem cum, pu in câte pu in, )ntre "tăpân i ucenicii "ăi se săvâr e teș ț ț ș ș ș

identi(icare După ce au a2uns la @l, unii )ntr-un act de credin ă, al ii cu scepticism# KDin :azaț ț

poate (i ceva un0& 6In ?, /F8, după ce au trecut prin toate vicisitudinile ezitării i ale )ndoielii,ș

(iind cu totul câ ti+a i nu doar de ceea ce Hristos propovăduia, ci de )ntrea+a "a personalitate,ș ț

vedem, )nainte de ăsti+nire, (ormând un +rup care poate (i cu adevărat descris ca (iind separat dlume, ales )n sensul de Kale i i răscumpăra i& Hristos a devenit centrul asolut al vie ii lor Câș ș ț ț

Hristos "-a adresat ucenicilor "ăi i i-a )ntreat dacă i ei doreau să-% părăsească, Petru a răspunș ș

KDoamne, la cine ne vom duce0 u ai cuvintele vie ii ve nice& 6In F, F48ț ș

*ici avem un +rup de oameni, centrat )n 2urul Cuiva care este 'ia ă 'e nică ce s-a arătat )n aceasț ș

lume trecătoare, e(emeră, o lume )n care păcatul omenesc introduce moartea i stricăciunea= iar aceș

+rup de oameni nu poate eista )n a(ara rela iei cu Hristos, nu (iindcă )ntre ei eistă o le+ătură ț

a(ec iune, prietenie, loialitate, ci (iindcă )n @l ei trăiesc de2a 'ia a 'e nică, cunosc o noț ț ș

dimensiune, nu una speci(ică unei rela ii, ci una ontolo+ică, sustan ială @i cunosc acum nu purț ț simplu o via ă mai mărea ă, mai deplină, mai o+ată, mai (rumoasă= este o via ă di(erită pe caț ț ț

Hristos le-a dăruit-o

Iar când Hristos a murit pe Cruce, respins, trădat de cei care s-au a ezat )n a(ara acestui cerc ș

iuire, )n a(ara acestei taine a iuirii dumnezeie ti, prezente, )ntrupate, lucrătoare, trans(i+urătoarș

ei ine, aceasta Lmoartea lui HristosM nu este ceva asemănător cu moartea unui prieten i a unș

stăpân= este o tra+edie cu mult mai mare Dacă Hristos a putut, cu tot ceea ce "l întruchipa, moară pe ruce, aceasta înseamnă că ura omenească este mai puternică decât Iu5ir

dumnezeiascăA ura omenească a reu it să alun4e Iu5irea dumnezeiască, să$& iz4onească d șlocuin ele oamenilor, &$a respins i &$a ucis pe Gol4ota! Iar la această moarte a Iu5iț ș

dumnezeie ti, această respin4ere, se adau4ă i dispari ia prezen ei =ie ii =e nice din mi>loc ș ș ț ț ț ș

oamenilor6 a fost alun4ată!

Iuirea dumnezeiască ce a (ost o(erită omului )ntr-un ast(el de c3ip )ncât să (ie pentru el i mustraș

i năde2de mărea ă, această iuire dumnezeiască este respinsă i, (ără ea, cu ce mai rămâne omuș ț ș

Doar cu ceea ce a (ost dintotdeauna al lor, acel amur+ )n care să se zuciume, despăr i i de Hristoț ț

un amur+ )n care se a(lă pu ină a(ec iune, pu ină ură i o mare cantitate de indi(eren ă, un amur+ ț ț ț ș ț

care oamenii sunt străini unul (a ă de altul, unde rela iile sunt (ra+ile, inute )mpreună doar ț ț ț

le+ături care adeseori se (rân+, inute )mpreună de iuiri ce se răcesc i pierț ș

Dar ce spune i de acei oameni care erau uni i cu Hristos, care trăiseră )n mi2locul lor prezenț ț

Dumnezeului celui 'iu0 ot ceea ce le rămăsese era posiilitatea de a răda, de a continua să eisdar nu de a mai trăi De vreme ce ei +ustaseră 'ia a 'e nică, via a trecătoare a timpului caț ș ț

s(âr e te )n stricăciune i moarte nu mai reprezenta pentru ei decât perspectiva )n(rân+erii (inaleș ș ș

amânare a )ntoarcerii )n ărână - ceva ce nu mai putea (i numită via ă, ci era o Kpremoarte& Prț ț

urmare, atunci când "criptura, prin intermediul ima+inilor sau al cuvintelor directe, ne (ace )n ele+em că )n moartea lui Hristos noi to i suntem mor i, )n măsura )n care ne identi(icăm pro(uț ț ț

cu @l, i că )n Învierea "a noi ne )ntoarcem la via ă )mpreună cu @l, "criptura ne vore te despș ț ș



ceva deoseit de eact i de real Dar mai este ceva pe care )nsă nu-l putem percepe ca (iind acș

)ntuneric tra+ic precum cel care a umplut su(letele *postolilor, iar acesta este (aptul că )n 'inermare, indi(erent de cât de mult ne străduim să păstrăm )n su(let sentimentul că trăim o tra+edie, ntim si+ur că la s(âr itul celor trei zile vom cânta despre Înviere :u putem să ter+em din minș ș ș

cuno tin a noastră despre Învierea lui Hristos# nu doar (iindcă an de an am trăit-o i nu o putem uș ț ș

)n c3ip arti(icial, ci (iindcă, )n calitate de mădulare ale rupului lui Hristos, )n calitate de cre tini ș

sălă luiesc )nlăuntrul ainei lui Hristos - Hristosul deplin Care este Aiserica - avem )nlăuntrul nostș

această 'ia ă 'e nică, care mărturise te că )ntunericul din 'inerea mare este de2a iruit= )nlăuntrț ș ș

nostru lumina este de2a prezentă, via a este de2a prezentă, victoria este doândită, cel pu in par iț ț ț

Iar pentru noi este imposiil să nu ne amintim Învierea cea pe cale să se )ntâmple, de i ne a(lăm ș

'inerea mare

Pentru *postoli )nsă, 'inerea mare era ultima zi a săptămânii i ultima din via a a a cumș ț ș

cunoscuseră ei până atunci= )n ziua următoare, ziua care precede Învierea, )ntunericul era la (el dens, de nedeslu it, la (el de impenetrail ca )n 'inerea mare, iar dacă Învierea nu ar (i avut loș

toate zilele vie ii lor ar (i (ost zile de )ntuneric deplin, zile )n care Dumnezeu ar (i (ost mort, )n caț

Dumnezeu ar (i (ost )n(rânt, )n care Dumnezeu ar (i (ost cu totul eilat din mi2locul neamul

omenesc i dacă iei aminte la unitatea care se crease treptat )ntre Hristos i ucenicii "ăi, )ntr-aȘ ș)ncât via a pe care o trăiau ei era via a %ui, )n @l i prin @l se mi cau, vedeau, percepeau ț ț ș ș

)n ele+eau, vei con tientiza (aptul că moartea "a nu a (ost doar acest )ntuneric deplin i irevocailț ș ș

'inerii mari - pentru ei, ultima zi a istoriei - ci a (ost i propria lor moarte, (iindcă 'ia a (usese luaș ț

de la ei= nu mai puteau să trăiască, ci numai să eiste

*st(el vei )n ele+e de ce, pentru *postoli, Învierea a (ost o )nnoire atât de deplină, un eveniment aț

de 3otărâtor# când Hristos, )n cea de-a treia zi, "-a )n(ă i at )naintea lor, toate u ile (iind )nc3iț ș ș

primul lor +ând a (ost că au 3alucina ii, că au )naintea oc3ilor o nălucă 6C( %c /, 7E8 Iar Hristoț

)n acel moment, precum )n toate cazurile când "-a arătat după Înviere relatate )n @van+3elie,insistat pe (aptul că @l nu era o (antomă, nu era o iluzie, ci o prezen ă cu adevărat corporală ț

mănâncă )mpreună cu ei De asemenea, )n ele+em de ce primele cuvinte rostite de Hristos duț

)nviere sunt cuvinte de pace# KPace vouă!& %e aduce pacea care (usese luată de la ei prin moart"a, care a (ost moartea lor= i-a elierat din con(uzia deznădă2duită, su(ocantă )n care (useseră arunca i, acea stare cre-pusculară )n care 'ia a era cu neputin ă de recunoscut, acea via ă tranzitorț ț ț ț

din care 'e nicia (usese alun+ată %e-a dăruit acea pace pe care o (ă+ăduise, acea pace pe care doș

@l o putea dărui, acea Kpace care era mai presus de )n ele+ere&, pacea reinte+rării )n 'ia ă, mț ț

presus de orice )ndoială, via a lumii ce va să vină, care de2a este prezentă prin Învierea lui Hristosț

darul Du3ului "(ânt

Aucuria Învierii este ceva pe care noi, de asemenea, treuie să )nvă ăm să o trăim, dar o putem trț

doar dacă )nvă ăm mai )ntâi tra+edia Crucii Pentru a )nvia din nou treuie să murim "ă murim (aț

de e+oismul nostru ce ne stân2ene te, să murim (a ă de temerile noastre, să murim (a ă de tot ceea ș ț ț

(ace ca lumea să (ie atât de )n+ustă, atât de rece, atât de săracă, atât de crudă "ă murim pentru su(letele noastre să poată trăi, să se poată ucura, să poată descoperi izvorul vie ii Dacă (aceț

aceasta, atunci Învierea lui Hristos se va po+or) i asupra noastrăș



Dar (ără moarte pe cruce nu eistă )nviere, )nviere care este ucurie, ucuria vie ii redoândiț

ucuria vie ii pe care nimeni nu ne-o mai poate lua vreodată! Aucuria unei vie i care revarsă, caț ț

cur+e ca un râu peste văi, purtând cu sine )nsu i aiul re(lectat )n apele sale scăpărătoareș

Învierea lui Hristos este realitate )n istorie (iindcă moartea "a pe Cruce a (ost reală, iar noi crede)n aceasta (iindcă apar ine istoriei Îl cunoa tem pe Hristos Cel Înviat nu doar cu inimile noastre, ț ș

i cu totalitatea eperien ei noastre Îl putem cunoa te tot mai mult )n (iecare zi, a a cum %-ș ț ș ș

cunoscut i *postolii :u pe Hristos )n trup, ci pe Hristos Cel ve nic viu Pe Hristosul du3ulș ș

despre care vore te "(ântul Pavel, pe Hristos Cel Înviat, Care apar ine i timpului i ve nicș ț ș ș ș

(iindcă @l a murit o dată pe Cruce, dar este viu pentru ve nicieș

Învierea lui Hristos este evenimentul, sin+urul eveniment care apar ine trecutului, cât i prezentulț ș

recutului (iindcă s-a petrecut cu adevărat )ntr-o anumită zi, )ntr-un anumit loc, )ntr-o anumită para zile, (iindcă a (ost văzută i cunoscută ca un eveniment )n timp, )n via a celor care %-au cunoscș ț

Dar apar ine, de asemenea, (iecărei zile (iindcă Hristos, odată Înviat, este pentru totdeauna viu,ț

(iecare dintre noi Îl poate cunoa te personal i dacă nu-% vom cunoa te personal, nu vom (i )nvăș ș ș

ce )nseamnă a (i cre tinș

"ă ne )ntoarcem )n 'inerea mare, ziua )n care Hristos a murit pe Cruce pentru ca noi să putem trÎntr-o cântare tradi ională rusească )ntâlnim versurile#ț

>%, 1ia ă 1e nică, cum de ai fost pus în mormânt,ț ș

%, 0umină, cum de ;e-ai stins5K

Într-adevăr, 'ia a 'e nică pare că "e po+oară )n mormânt %umina cea 'e nică, slava lui Dumnezț ș ș

dezvăluită nouă )n 1iul pare că "-a stins, pare că a (ost luată de la noi pentru totdeauna Ca să pute

cuprinde semni(ica ia 'inerii mari, semni(ica ia mor ii mântuitoare a lui Hristos, treuie ț ț ț)n ele+em semni(ica ia Întrupării 1iecare dintre noi se na te )n timp din ne(iin ă Intrăm )ntr-o viaț ț ș ț

trecătoare, plină de riscuri pentru a spori )n doândirea statorniciei )n 'ia a 'e nică C3ema i dț ș ț

nimic de cuvântul lui Dumnezeu, pătrundem )n timp, dar )nlăuntrul timpului putem a(la ve nicș

(iindcă ve nicia nu este un timp care nu se termină niciodatăș

'e nicia nu este ceva - este Cineva 'e nicia este Dumnezeu Însu i, pe Care Îl putem )ntâlni ș ș ș

scur+erea e(emeră a timpului, iar prin această )ntâlnire, prin comuniunea pe care Dumnezeu neo(eră prin 3ar i iuire )n liertate reciprocă, putem, de asemenea, să pă im )n ve nicie pentruș ș ș

deveni părta i la )nsă i via a lui Dumnezeu, devenind după cuvintele )ndrăzne e ale "(ântuș ș ț ț

*postol Petru, Kpărta i dumnezeie tii (iri& 6II Pt ?, /8ș ș

:a terea 1iului lui Dumnezeu nu este ca a noastră @l nu pătrunde din nimic )n timp :a terea "a ș ș

este )nceputul vie ii, o via ă ce cre te ne)ncetat= este o măr+inire a deplinătă ii pe care o avea )nainț ț ș ț

de (acerea lumii Cel care a avut slavă ve nică )mpreună cu atăl )nainte de veacuri pătrunde ș

lumea noastră, )n lumea creată, LlumeM )n care omul a adus păcatul, su(erin a i moartea :a terea ț ș ș

Hristos este pentru @l nu )nceputul vie ii, ci )nceputul mor ii @l acceptă tot ceea ce ine de (irț ț ț

noastră i prima zi a vie ii "ale pe pământ este prima zi a urcu ului "ău pe Cruceș ț ș



.oartea "a a (ost o trăsătură, o valoare LpovarăM care-I apar ine doar %ui :u suntem mântui i prț ț

moartea lui Hristos (iindcă a (ost deoseit de crudă De-a lun+ul veacurilor, nenumăra i ăraț

(emei i copii au su(erit c3inuri la (el de crude .ul i au ars )n (lăcări, mul i au )n+3e at, mul i ș ț ț ț ț

murit )n urma unei oli s(â ietoare, de lun+ă durată, mul i au pătimit torturi i )ntemni are )n la+ăș ț ș ț

)n timpul cumplitelor răzoaie .oartea lui Hristos este unică (iindcă Iisus din :azaret putea să nmoară :u Învierea "a este minunea incrediilă, ci moartea "a tim din scrierile "(ântului Pavel, Ș

adevărat din credin a )ntre+ii Aiserici, că moartea este urmarea păcatului, păcatul (iind )n eles ț ț

despăr ire a noastră de comuniunea cu Dumnezeu Iar Hristos este Dumnezeu Însu i )ntrupat= uț ș

(iind cu Dumnezeirea, omenitatea "a, omenitatea "a adevărată este mai presus de moarte, 1iul lDumnezeu )ntrupat (ace ca trupul "ău, ca (irea "a omenească să (ie nestricăcioasă i dincolo ș

realitatea (actuală a mor ii i totu i @l moare *cesta este paradoul i aceasta este tra+edia,ț Ș ș ș

tra+edie (ără seamăn

5nul dintre s(in ii isericii ortodoe ne spune că )n Întruparea lui Hristos s-au petrecut doț

evenimente Pe de-o parte, @l devine om, dar ne dezvăluie adevărata omenitate la care suntec3ema i - o omenitate )nrădăcinată )n )nsă i via a dumnezeiască, nedespăr ită de Dumnezeu, ț ș ț ț

neputin ă de a (i cucerită de moarte Dar pentru a deveni unul din noi, pentru a )mpărtă i cu nț ș

su(erin a i starea de părăsire )n care trăim, Hristos ia asupra "a toată povara zdroitoare a condiț ș țumane, toate limitările care, de alt(el, sunt străine omenită ii "ale slăvite# durerea i istovireț ș

(oamea i setea, i )nsă i posiilitatea mor ii, iar când vine ceasul, el moare cu moartea noastră ș ș ș ț

Cruce, dar o moarte care este mai mult decât cea pe care o pătimim noi .urim (iindcă ne stin+em(iindcă trupul nostru de+enerează i se (rân+e, (iindcă nu mai putem (izic trăi Dacă )n cursul acesș

vie i trecătoare am doândit cuno tin a de Dumnezeu, o via ă trăită )n comuniune cu @l, atunț ș ț ț

moartea nu mai este pentru noi o )n(rân+ere, ci o nouă aunden ă i deplinătate de via ă, a a cuț ș ț ș

"(ântul Pavel o )n ele+e când spune că pentru el a muri nu )nseamnă a- i pierde via a, ci a ț ș ț

)mrăca, a se )nve mânta cu ve nicia Pentru noi )nsă a muri este )ntotdeauna o tra+edie= su(letulș ș

trupul sunt despăr ite, )ntre+ul (iin ei omene ti este rupt )n ucă i i treuie să a teptăm )nvierț ț ș ț ș ștrupului i iruin a 'ie ii 'e nice pentru a deveni cu adevărat, deplin ceea ce suntem c3ema i să (imș ț ț ș ț

Dar )n moartea lui Hristos are loc ceva di(erit @l moare, de i nu poate să moară, @l moare, de i esș ș

nemuritor, c3iar )n (irea "a omenească unită nedespăr it cu Dumnezeirea "a "u(letul "ău, (ără aț

despăr it de Dumnezeu, este smuls din trupul "ău, )n timp ce i su(letul, i trupul "ău rămân unite ț ș ș

Dumnezeirea @l va zace nestricăcios )n mormânt timp de trei zile, (iindcă trupul "ău nu poateatins de stricăciune @ste plin de Dumnezeiasca Prezen ă @ste pătruns de ea a a cum o saie de (ț ș

este pătrunsă de (ocul cuptorului, iar su(letul lui Hristos cooară la iad strălucind de slaDumnezeirii "ale .oartea lui Hristos este o s(â iere a unui trup nemuritor de un su(let nemuritoș

al unui trup care nu putea să moară de un su(let care este viu, care )ntotdeauna rămâne viu *ceas(ace ca moartea lui Hristos să (ie o tra+edie care depă e te puterea noastră de )n ele+ere, (iind mș ș ț

presus de orice su(erin ă pe care o putem trăi sau ima+ina omene teț ș

.oartea lui Hristos este un act de iuire supremă= a avut dreptate când a spus#K:imeni nu ia via a de la .ine= o dăruiesc sin+ur, de unăvoie& 6C( In ?, ?E-?48ț

:imeni nu-% putea ucide, pe @l, Cel :emuritor= nimeni nu putea stin+e %umina care este strălucirmăre iei lui Dumnezeu @l i-a dat via a, a acceptat moartea imposiilă pentru a )mpărtă i cu nț Ș ț ș

)ntrea+a tra+edie a condi iei umaneț

Domnul Însu i a luat, a adar, peste umerii "ăi prima cruce, cea mai +rea, cea mai )nspăimântătoaș ș

dar după @l mii i mii de ăra i, (emei i copii i-au luat propria cruce - cruci mai mici, dar cât ș ț ș ș

adesea aceste cruci, care sunt mai mici decât a lui Hristos, ni se par atât de )n(rico ătoareș

:enumărate mul imi de oameni au pă it cu iuire, )n ascultare, pe urmele lui Hristos, ătând calț ș

cea lun+ă, calea cea tra+ică, dar care duce de la acest pământ la )nsu i tronul lui Dumnezeu, ș

Împără ia lui Dumnezeu @i mer+, purtându- i crucea, ei mer+ de două mii de ani, ei - cei care crț ș

)n Hristos @i pă esc urmându-%, mul ime după mul ime, iar pe drum vedem cruci, nenumăraș ț ț

cruci, pe care sunt răsti+ni i ucenicii lui Hristos Cruci, o cruce după altă cruce, i oricât de depaț ș

am căuta cu privirea, vedem cruci din nou i din nou 'edem trupurile mucenicilor, )i vedem pe erș

du3ului, )i vedem pe mona3i i pe mona3ii, preo i i păstori, dar i mai mul i, cu mult mai mulș ț ș ș ț

sunt oamenii simpli, oi nui i, smeri i ai lui Dumnezeu, care au luat de unăvoie asupra lor crucș ț ț

lui Hristos *ceastă procesiune nu are s(âr it @i pă esc de-a lun+ul veacurilor tiind că Hristos neș ș ș

prezis că ei vor cunoa te )ntristare pe acest pământ, dar Împără ia lui Dumnezeu este a lor @i pă eș ț ș

purtând crucea cea +rea, respin i, urâ i din cauza adevărului, din cauza numelui lui Hristos Pă eș ț ș

pă esc, aceste victime curate - ătrâni i tineri, copii i adul i - ucise de cei care-% urăsc ș ș ș ț

Dumnezeu

Dar noi unde ne a(lăm0 'om sta doar i vom privi această lun+ă procesiune, acest ir de oameni ș ș

oc3i lumino i, plini de neostoită năde2de, de iuire nezdruncinată, de ucurie puternică )n inima loș

"ă nu ne alăturăm lor, să nu ne alăturăm acestei mul imi de oameni care se mi că ve nic, oameț ș ș

care sunt victime pe pământ, dar i copii ai Împără iei0 ;are nu ne vom lua crucea pentru a-% urmș ț

pe Hristos0 Hristos ne-a poruncit să-% urmăm :e-a invitat să cinăm )n Împără ia "a i @l "e a(lă ț ș

(runtea acestei procesiuni Da, @l "e a(lă alături de cei care mer+ @ste acesta un co mar0 Cum poaș

trupul i sân+ele să rade această tra+edie, vederea tuturor acestor mucenici, din vec3ime i dș ș

timpurile noastre0 1iindcă Hristos a )nviat, (iindcă nu vedem )n Domnul Care pă e te )naintș ș

noastră pe proorocul din Jalileea )n(rânt, a a cum Îl vedeau sc3in+iuitorii "ăi, persecutorii săi :șÎl cunoa tem )n slava Învierii :oi tim că (iecare cuvânt pe care l-a rostit este adevărat :oi tim ș ș ș

Împără ia lui Dumnezeu este a noastră doar dacă Îl urmămț

9Din6 8itropolitul (ntonie de Suro>, Feflec ii $ C călătorie duhovnicească, "ditura DoLolo4iț

'3#+:

Hristos a 1nviat<

7itropolitul Antonie Pl+m+deal+ , Predi%+ la 1n%eputul Postului mare



"ă petrecem perioada Postului mare cu "(ântul @(rem "irul După ru+ăciunea Katăl nostru&, adevărat poem divin - autorul e Dumnezeu - care rezumă )n cele mai simple şi mai cuprinzătoacuvinte raporturile noastre cu Dumnezeu şi cu aproapele, sunt ispitit să cred că, deşi imno+ra(ortodoă e de o o+ăţie care s(idează orice )ncercare de selecţie, totuşi u+ăciunea "(ântului @(re"irul poate (i considerată printre cele care ar putea candida la un loc printre cele dintâi @ o 1iloca)n miniatură, valailă )n aceeaşi măsură pentru mona3i şi pentru mireni, pentru ăraţi şi pent(emei, pentru tineri şi pentru ătrâni, pentru oricine din orice parte a pământului, de pe orice treapa culturii şi civilizaţiei, pentru creştinii de toate con(esiunile, ca şi Katăl nostru&, ca şi pentcredincioşii tuturor reli+iilor şi pentru toţi oamenii de ine "-o citim# KDoamne şi "tăpânul viemele, du3ul trândăviei, al +ri2ii de multe, al iuirii de stăpânire şi al +răirii )n deşert, nu mi-l da mi

Iar du3ul curăţiei, al +ândului smerit, al rădării şi al ra+ostei, dăruieşte-l mie, slu+ii ale *Doamne, Împărate, dăruieşte-mi să-mi cunosc +reşelile mele şi să nu osândesc pe (ratele meu, inecuvântat eşti )n vecii vecilor *min&

@ un cod al unei cuviinţe, al vieţii cu sens creator, al preţuirii muncii, al răs-punderii pentru (elcum te inte+rezi )n societate, al modestiei şi al smereniei, al cumpătării şi al stăpânirii de sine, pocăinţei şi al )nţele+erii şi iertării +reşelilor altora, al sc3imării inimii şi cu+etului, (ără de capostul şi )ntrea+a perioadă a postului nu ar )nsemna nimic :u se spune ce şi când să mănânci, sce să nu mănânci, lăsând acestea la 3otărârea (iecăruia, a Aisericii şi a du3ovnicului "e arată c

treuie să oţii Dacă nu le-ai oţinut pe acestea, vor (i (iind une aţinerile de la 3rana o+ată metaniile, dar toate rămân ca o pornire spre o ţintă la care n-ai a2uns, deşi te-ai ostenit ămân caKrâvnă (ără pricepere& 6om l, 8, deci şi (ără plată

.ai )ntâi, ru+ăciunea "(ântului @(rem e o mărturisire de credinţă Dumnezeu e recunoscut ca Domşi "tăpân al vieţii, Domnul de viaţă 1ăcătorul, Cel din ru+ăciunea Katăl nostru>, atăl (iind autorvieţii, Creatorul

Îndată după aceea, (ără alte introduceri, (ără alte motivări, (iindcă orice altceva ar (i de prisos dupce Dumnezeu e recunoscut drept KDomn şi "tăpân al vieţii&, se trece la cererile esenţiale În Kat

nostru& cererile sunt pozitive, (iindcă ru+ăciunea e de toate zilele şi priveşte cererile esenţiale acreştinului, )n orice stare s-ar a(la *ici creştinul se prezintă )n (aţa Domnului )n postura de penitende om care se ştie şi se recunoaşte supus atacurilor du3urilor necurate, a căror lucrare e să )ndemnla rău şi să se (olosească de slăiciunile omeneşti spre a le )ncura2a

:icăieri ca )n această scurtă ru+ăciune nu ţi se desc3id oc3ii şi nu ţi se arată că ai căzut )n mre2ecuiva, care te-a condus anume +reşit, dându-ţi (alsa )ncredinţare că te-a a2utat să (ii cineva, dar

(apt te-a )mpins să trăieşti comod, pro(itând de munca altora, să dispui de alţii )n (olosul tău, sădai drumul la +ură 6Iaco 7, G8, acoperindu-ţi cu vore +olul şi rătăcirea inimii şi a minţii, spre a)nşela conştiinţa ta şi una credinţă a altora

Dumnezeu e ru+at să nu sloozească du3urile acestea asupra noastră "ă le )n(râneze "ă )mpiedice "ă ne a2ute să ne luptăm cu ele :e spri2inim ru+ăciunea pe smerenia recunoaşteneputinţei de a ne lupta sin+uri cu ele

Cerem a2utorul să ne luptăm cu du3ul trândăviei *cesta se opune muncii prin care treuie să na+onisim cinstit 3rana zilnică 'rea să ne despartă de Dumnezeu atăl, *cela care Kpurur

lucrează& şi de Cel care a zis# Kşi @u lucrez& 6In G, lE8 <i "(ântul Pavel a spus că Kcine nu vrea muncească, nici să nu mănânce& 6II es 7, l8 Du3ul acesta duce la eploatarea muncii altora, apla lene, la (urt, la omor, că din ceva treuie să trăiască omul şi de-a +ata şi pe de+eaa nu-i nimeni <i atunci treuie să-şi ia sin+ur, prin mi2loace necinstite

Cerem a2utorul să ne luptăm cu du3ul +ri2ii de multe, care se luptă spre a ne dispersa atenţia, sprene pierde )n amănunte (ără importanţă, )n nimicuri şi a ne+li2a esenţialul, acel# K5n lucru treuieşt6%c l, /l8, pe care Iisus i l-a dezvăluit .artei, )n casa lui %azăr 5n lucru nu multe! Du3ul acesta )ndeamnă să nu avem )ncredere )n acel Dumnezeu KCare poartă +ri2ă de păsările cerului& şi

K(lorile câmpului& 6.t F, F8, (ăcându-ne să uităm cuvintele Domnului şi să ne zuciumăm strân+eri de unuri, adesea inutile, de comori supuse ru+inii, cariilor, )mpovărându-ne cu tot (elul +ri2i şi de temeri, scoţându-ne din ra-ţionalitatea unei vieţi ordonate, cumpătate, limitate treuinţele strict necesare 6.t F, l-l8

Jri2a de multe ne risipeşte şi inima şi mintea, până la a nu le mai putea )ntoarce )n ele )nselstrân+ându-le acasă, )ntru ale lor, ca să (ie capaile să 2udece )n ti3nă şi să ne (acă să ne orândutoate cu seninătate şi cu )nţelepciune Du3ul +ri2ii de multe nu caută altceva decât să ne scoată dnoi )nşine, să ne )nstrăineze, să nu mai (im ai noştri, ci roi ai +ri2ilor şi ast(el să (im ai lui K*dunte )n c3ilia ta şi rămâi acolo şi ea te va )nvăţa ce să (aci&, ziceau şi Părinţii din vec3ime :u te risip

Du3ul +ri2ii de multe e du3ul risipei )n a(ara ta, ieşirea din templul )n care sălăşluieşte Dumneze1iul risipitor nu s-a 3otărât să se )ntoarcă la tatăl său, decât după ce Kşi-a venit )n sine& 6%c lG, lE"-a )ntors din risipire

Cerem a2utorul să ne luptăm cu Du3ul iuirii de stăpânire, acela care ne scoate din smerenie, care (ace să ne credem alt(el decât alţii, cu dreptul de a-i stăpâni, care ne stârneşte mândria şi sladeşartă, dorindu-ne slu2iţi, ca să nu (im asemenea lui Hristos, Care a venit să slu2ească, nu stăpânească K:u ştiţi ce cereţi& 6.arcu ll, 748, le-a spus Hristos celor doi apostoli, Iacov şi Ioacare au cerut să stăpânească )mpreună cu @l )n )mpărăţia de pe urmă, pe care ei o +ândea

pământească KÎntre voi să nu (ie aşa, le-a zis Iisus, ci dimpotrivă# Cel ce voieşte să (ie )ntâiul, să (vouă slu+ă& 6.t , F8

<tie Du3ul iuirii de stăpânire ce să strecoare )n inima omului, ca să-l scoată din comuniunea cDumnezeu şi cu oamenii! De aceea credinciosul, ştiindu-se uşor vulnerail, căci ce e mai ispititoadecât stăpânirea altora, se roa+ă să (ie a2utat şi )mpotriva acestui du3

<i apoi cerem a2utorul să ne luptăm )mpotriva KDu3ului +răirii )n deşert&, acela care nu vrea să ţinseama de# Kcuvântul vostru să (ie da, da şi nu, nu& 6.t G, 7, E8 Împotriva acestui du3 avertizează"(ântul Pavel, iar pe cei care )l ascultă )i numeşte Krăzvrătiţi, +răitori )n deşert şi )nşelători& 6itl8 şi povestitori de Kasme& 6II im /, /8

Jrăitorul )n deşert este mai ales Kcel care ia numele Domnului )n deşert& 6Deut G, ll8, cel care punpe seama lui Dumnezeu ce nu se cuvine, cel ce )i răstălmăceşte )nvăţătura, sectarul, cel ce vi)mrăcat )n piele de oaie, cu +raiul lândeţii, ascuns printre dinţii lupului Căci el vine K)n numeDomnului&, cu Ailia )n mână pe care şi diavolul o cunoaşte, precum vedem )n episodul ispiti.ântuitorului 6.t /, l-ll8, dar propovăduieşte Ko altă @van+3elie& 6Jal l, 48 decât cea propovădu

de Aiserică Împotriva unora ca aceştia "(ântul Pavel are cuvinte aspre *ceştia sunt victimedu3ului +răirii )n deşert

De toate aceste du3uri rele, creştinul cere, )n aceste zile ale Postului mare, prin cuvintele ru+ăciun"(ântului @(rem "irul, să (ie apărat, să (ie ocrotit K:u mi le da mie&, se roa+ă, pe nici unul daceste du3uri :u mă lăsa ispitit de ele :u lăsa ispita să (ie mai mare decât puterile mele de luptă ea

@l cere, )n sc3im, KDu3ul curăţiei, al +ândului smerit, al rădării şi al dra+ostei&, du3uri, adi

)n+eri, care să-i a2ute +ândurile şi simţurile )n aşa (el, )ncât să se poată apăra de du3urile cele recare )l asaltează

Du3ul curăţiei e paznicul minţii şi al trupului de păcatele trupeşti, acelea care se săvârşesc mai )nt)n +ând, )ntinând su(letul Căci aici mai ales se simt urmările păcatului *ici tulură limpezimsimţirii, a vederii su(leteşti .ulţi se cred )n curăţie pentru că şi-au păstrat inte+ritatea trupească, scinstea )n rânduiala vieţii de (amilie 1oarte ine Dar şi-au păstrat şi curăţia şi cinstea su(leteasc5nii se mândresc cu inte+ritatea trupească şi )i 2udecă aspru pe ceilalţi "ă-şi aducă aminte cuvântul .ântuitorului# K*ţi auzit că s-a zis celor de demult# să nu (aceţi des(rânare @u )nsă vă zică tot cel ce se uită la (emeie cu po(tă, acela a şi (ăcut des(rânare cu ea )n inima sa& 6.atei G,

48

@ste de la sine )nţeles că avertismentul se adresează )n e+ală măsură şi (emeilor Cine se ştie căz(ie şi numai cu inima, nu are motive să se mândrească şi treuie să-şi spovedească slăiciunea Cădu3ul curăţiei e drumul spre mărturisire, spre curăţirea du3ului, a su(letului, a inimii *ţi văzdesi+ur un om murdărit de noroi şi de tot ce mai poate murdări trupul "e spală şi redevine cura.urdăria se duce *şa e şi spovedania# spală su(letul şi acesta redevine curat şi când su(letulredevenit curat, trupul s-a curăţit şi el, pe moment

Că )n (aţa lui Dumnezeu contează )n primul rând curăţia inimii, pentru că păcatul trupesc modi(iaceastă curăţie, o vedem şi din (aptul că şi )n (aţa oamenilor contează )n mod e+al amele cădeJelozia )ntre soţi, )ntre cei le+aţi prin sentimente de dra+oste, e stârnită adesea de o privire aruncade partener altcuiva, de )nclinarea inimii către altul sau către alta 5neori numai ast(el de situaţii dla drame, la su(erinţe su(leteşti de mare intensitate şi multe căsătorii, sau viitoare căsătorii, compromit <i nu s-a a2uns )ntotdeauna la in(idelitatea trupească

Ceea ce doreşte (iecare, )n primul rând, e (idelitatea inimii, curăţia inimii Aine )nţeles că o doreşşi pe cea trupească <i .ântuitorul, ca şi %e+ea vec3e la care se re(eră 6Ieşire , l/8, o are )n vede)n c3ip deoseit şi pe cea trupească, aceasta (iind instrumentul şi urmarea căderii su(leteşti, sau (iinpur şi simplu o cădere vul+ară, (ără participarea inimii, de satis(acere a unui Kinstinct van&, cumnumeşte @minescu, atunci când nu răspunde intenţiei pentru care a (ost sădit de Dumnezeu )n omanume intenţia procreaţiei

Creştinul cere a2utorul Du3ului curăţiei pentru a-l )nvin+e pe du3ul necurăţiei, pentru a-şi (acurăţenie )n casa su(letului său

Din smerenie, nu poate cădea nimeni Jândul smerit )şi are şi el protectorul, )n+erul său *cesapără de mândrie şi de slava deşartă Pentru ca )n a(ară să nu se mani(este un om or+oliodispreţuitor, cu )nalte păreri despre sine, socotindu-i pe ceilalţi in(eriori şi proşti, e nevoie de ordi)n interior ot )n +ând ot )n inimă Dacă e ordine acolo, va (i ordine şi )n mani(estările eterioarDacă nu e ordine acolo, va (i dezordine şi )n mani(estările eterioare <i c3iar dacă o (alsă smeren)n a(ară va putea ascunde dezordinea dinlăuntru, mult nu o va putea ascunde ;r+oliul din +ând va da )n petec, mai devreme sau mai târziu :umai din +ândul smerit poate izvorâ apa curatămodestiei C3iar dacă eşti mai dotat decât alţii, mai )nvăţat, mai sus pus pe scara valorilor şi(uncţiilor )n societate, +ândul smerit te va )nvăţa cum să te comporţi (ără ca )nălţimea ta să-i 2ene

pe ceilalţi Aa c3iar, numai )n aceste condiţii ceilalţi )ţi vor recunoaşte valoarea *lt(el ţi-o vpizmui, ţi-o vor reproşa, te vor urâ pentru ceea ce )i depăşeşte şi tu ţii să se vadă

Jândul smerit te (ace să te +ândeşti mai mult la cele pe care )ncă nu le ştii, pe care )ncă nu le ai, care )ncă nu le-ai (ăcut, mai mult decât la cele pe care le-ai (ăcut, decât la cele pe care le ştii şi le a%a ceea ce nu eşti, decât la ceea ce eşti @l te (ace să te simţi sărac de ceea ce nu ai, nu o+at de cece ai şi să recunoşti şi valorile altora, poate de altă natură, dar nu in(erioare şi poate )n plus (aţă cele ale tale

Jândul smerit modelează su(lete delicate, )ndatoritoare, comunicative, prieteneşti, desc3ise <i cu

mândrii nu plac oamenilor, tot aşa nu-i plac nici lui Dumnezeu KDumnezeu stă )mpotriva celmândri, dar dă 3ar celor smeriţi& 6Iacov /, F= I Petru G, G8 Cel mândru e şi rău 6Ps l, 8, de acese spune )n Cartea Proverelor că Kmândria mer+e )naintea pieirii& 6Prov lF, l48:icolae Ior+a spunea că mândria e Kun strălucit monument (uneru ridicat deasupra su(letului mode mult& 6Jânduri şi s(aturi ale unui om ca oricare altul8 "u(letul mândrului, aşadar, e doaraparenţă de su(let .ândria )l de(ormează, )l (alsi(ică Jândul smerit )l pune )n ordine, )n rânduia)l păstrează viu şi autentic

"unt, desi+ur, printre noi şi )n lume, oameni dotaţi cu daruri deoseite, pictori, sculptori, scriito

pro(esionişti desăvârşiţi )n multe domenii, )n economie, )n (inanţe, )n administraţie, sunt oame

care au )nvăţat mult şi ştiu multe *ceştia pot avea tendinţa mândriei cu realizările şi darurile lor pot părea )ndreptăţiţi @i cer recunoaşterea unei stări de (apt, nu a unor pretenţii ne)ndreptăţite

<i totuşi, ru+ăciunea "(ântului @(rem, de cerere a K+ândului smerit&, )şi are loc şi )n viaţa şi +ândirunora ca acestora Căci atunci când ai dat tot ce poţi, când ai creat opere de valoare pe măsutalentului sau +eniului tău, poţi oare (i si+ur că nu se putea şi mai ine şi mai mult0 Poţi (i si+ur nu te-ai lovit de nişte limite0

Jândul smerit e tocmai acela care recunoaşte limitele peste care nu mai poate trece * nu te semcu ceea ce ai acumulat şi cu ceea ce ai realizat, ci a te smeri din cauza celor pe care nu le-ai realiz)ncă şi pe care n-ai reuşit să le cunoşti, iată semnul +ândului smerit Căci unde e atotştiutorul0 5ne cel care poate spune# ştiu tot, nu mai am nimic de )nvăţat! ot ce ne-a rămas necunoscut e prile2 +ând smerit <i tot ce au (ăcut alţii )naintea noastră, de asemenea

"e spune că marele compozitor Jounod ar (i spus odată unor tineri elevi ai săi# KCu cât creşti devii mai mare )n creaţiile tale, cu atât )i priveşti cu mai mult respect şi cu mai mare smerenie pmarii creatori dinaintea ta %a vârsta voastră ziceam# K@u& @u eram cel mai mare Când am )mpli

vârsta de G de ani, am )nceput să zic# K@u şi .ozart& *stăzi zic# K.ozart!& Iată şi un eemplu smerenie delicată şi peda+o+ică

bbbCălătorind prin ţară, re+ele 1redericR al 'I-lea al Danemarcei a intrat )ntr-o zi )ntr-o şcoală primadintr-un sat * +ăsit copii inteli+enţi şi vioi şi s-a +ândit să le adreseze o )ntreare# KCare au (ost cmai mari re+i ai Danemarcei0& oată clasa, )ntr-o voce, a răspuns# KSnut cel mare, aldemarCristian al I'-lea& Învăţătoarea a şoptit ceva la urec3ea unei (etiţe şi aceasta a ridicat mâna K.ştii şi altul0&, o )ntreă re+ele KDa, 1redericR al 'I-lea& *dică c3iar el Îi va (i plăcut re+elui, dar)ntreat-o# KCe (apte mari a săvârşit0& 1ata a lăsat capul )n 2os şi ruşinată, a răspuns# K:u ştiu& K:

te mâ3ni, (etiţă&, )i spuse re+ele, K:ici eu nu ştiu!&:u voi spune ca cei cu mari realizări să a(işeze o (alsă smerenie, să-şi ne+e calităţile sau să creadă e+ali, sau mai pre2os de cei care n-au (ăcut nimic şi nici măcar e(ortul de a (ace Dar este lde smerenie şi pentru ei, dotaţii, superiorii, virtuoşii *ceştia treuie să se (erească de cea msutilă dintre ispite# or+oliul virtuţii De aceasta sunt pândiţi şi s(inţii <i marea lor luptă aceasta(ost şi este )ntotdeauna

Ieşirea din ispita or+oliului virtuţii, a or+oliului realizărilor, a or+oliului superiorităţii intelectuanu este uşoară, pentru că pare o ieşire dintr-o realitate şi dintr-un adevăr despre care am minţi da

le-am ne+a Dar dacă cei a(laţi )ntr-o ast(el de dilemă )şi aduc )n conştiinţă toate cele pe care le-mai putea (ace )ncă, ieşirea din ispită ar deveni mai uşoară "meritul are conştiinţa limitelor sale, dmai are )n plus şi simţul misterului @ desc3is spre mister "pre ceea ce nu cunoaşte )ncă din multenecunoscute ale lumii şi ale vieţii

Cel cu +ând smerit nu se +ândeşte decât cum să slu2ească @ locul pe care şi %-a ales şi Iisus pent@l Din perspectiva aceasta, smerenia nu omoară iniţiativele, nu anemiază simţul social oamenilor, nu paralizează cura2ul @a (ace din oameni (raţi, )i e+alizează )n starea de mirare s(ântă(aţa tainelor care ne )ncon2oară şi care ne solidarizează :umai e+oismul )i ridică pe unii deasupra

uneori )m-potriva altora @+oismul re(uză eul altora



"merenia oli+ă la desc3idere, la ieşirea din noi )nşine şi din autosu(icienţă @a ne )nvaţă să citlimpede )n noi )nşine *i multă ştiinţă0 .ai multă decât cei din 2ur0 1oarte ine "mereşte-te pentcă tu ştii, ceea ce poate nu ştie nimeni, că ai o patimă pe care nu ţi-o poţi irui Prin aceasta eşti cpuţin e+alul multor neputincioşi

"merenia duce la concordie )ntre oameni Căci ea nu e virtutea )nc3işilor, a celor ce se izoleaz

*ceia n-au (aţă de cine se smeri Doar (aţă de Dumnezeu Dar (aţă de Dumnezeu, )n sinea lor smeresc toţi or+olioşii :-o recunosc )nsă )n (aţa semenilor şi atunci păcătuiesc )mpotriva lor şi praceasta şi )mpotriva lui Dumnezeu

"merenia nu e virtute de viaţă pustnicească :u eistă impostură )n sin+urătate, spune .arc"c3o "merenia e modestia care dă nota de ele+anţă discretă omului de societate .-impresionat )ntotdeauna oamenii )nvăţaţi, mari cu adevărat, care )n societate se poartă cudelicateţe care şter+e orice di(erenţă *şa câşti+ă pe loc ceea ce in(atuaţii cei mai deştepţi pierd loc

*devăraţii smeriţi, dacă uneori e +reu să a2un+ă la smerenie, se apropie mult de ea prin aceea că vsă (ie smeriţi "au, să (acem un pas mai departe# adevăraţii smeriţi nu sunt cei care se ştiu smeriţi, cei care se vor smeriţi "e a(lă )ntr-o stare permanentă de aspiraţie spre smerenie, de insatis(acţie ceea ce sunt şi simt *ceştia sunt şi cei mai apăraţi de or+oliu

Cineva spunea inspirat# KDacă am (ace apelul smeriţilor, n-ar răspunde nimeni!& 6.+r C3evrot, %vie de lf3omme nouveau, Paris, l7, pE7, v şi pG7-E78 Cel care ar răspunde s-ar demasca )ndată că nu e smerit, a(ară de cazul că ar (ace +estul de maimă smerenie de taină, acela de a voi apară drept impostor! Dar acestea sunt situaţii de limită, dintr-un sistem de +ândire care de (a

scapă oricărei sistematizări "unt eperienţe sin+ulare, pro(unde, din cate+oria neunilor pentHristos care treuie să simuleze neunia până la a (i luată ca atare Dar cei din 2ur a2un+ să n-o mpoată deosei de virtute şi nu (oloseşte nimănui

*ceea nu e o virtute socială, comunitară @ o stranie cale a etremiştilor, de care e mai ine, acumsă nu ne ocupăm :e e dea2uns să )nvăţăm cum să ne cultivăm +ândul smerit, noi, oamenii de rânprintre oamenii de rând, cu rosturi )n viaţă, )n (amilie, printre cei cu care vieţuim

* (i cu +ând smerit, )n sensul ru+ăciunii "(ântului @(rem "irul, e virtutea simplă a modestiei, a nucrede tu cel mai un şi a nu-i crede pe alţii cei mai răi

Se zice că Dumnezeu s$a adresat odată lui 8oise şi i$a spus6 ,(le4e$ţi din tot poporul tău o mdintre cei mai 5uniK! -i 8oise a ales o mie dintre cei mai 5uni! După aceea i$a spus Dumnezeu(cum ale4e din această o mie, zece care să fie cei mai 5uniK! -i a ales 8oise zece! După aceeiarăşi a vor5it Dumnezeu şi i$a spus6 (le4e din aceşti zece pe cel mai 5unK! -i l$a ales 8oise pcel mai 5un! -i atunci i$a spus Dumnezeu6 =reau să văd dacă l$ai ales 5ine! *rimite$l pe acesunul, ca în termen de patru ani, să$l 4ăsească pe cel mai rău om din lumeK!

-i a um5lat 5ietul om căutând în dreapta şi în stân4a şi mereu îndoindu$se! Găsea uneori pe un

care păreau foarte răi, dar îşi zicea6 De unde ştiu eu, poate că aceasta este doar o aparenţ

7oate că el în sinea lui e un om drept! 7oate că aşa îmi apare mie! De ce să$l >udec eu; "u n$adreptul să mă înşel! Dacă m$a ales 8oise ca pe cel mai 5un din poporul lui Israel, înseamnă ceu nu am dreptul să mă înşelK!

-i a căutat şi a căutat şi a a>uns până în ultima zi! -i atunci a zis6 =a să zică nu sunt în stare săaflu pe cel mai rău! Ia să mă întorc eu către mine! Sunt eu oare chiar cel mai 5un; âte 4reşenu am eu şi 8oise m$a ales totuşi pe mine, poate neştiind el câte ascunzişuri am eu! -i dacă aş

eu cel mai 5un cu adevărat şi înţelept, aş fi ştiut să$l 4ăsesc pe cel mai răuK! -i s$a dus înapoi 8oise şi i$a spus6 &$am 4ăsit! "u cred că eu sunt cel mai răuK!

-i atunci din nou i$a vor5it Dumnezeu lui 8oise şi i$a zis6 (cesta fiindcă nu i$a >udecat pceilalţi, fiindcă nu s$a aşezat deasupra celorlalţi, fiindcă s$a >udecat pe sine, acesta este cel m5un! Într$adevăr, 5ine l$ai ales<K!

"meriţii alcătuiesc ceata din care Dumnezeu )şi ale+e drepţii "ă nu-şi )nc3ipuie )nsă cineva pentru aceasta smeritul treuie să ducă o viaţă căznită, să umle )mrăcat urât, să-şi ţină oc3ii pământ şi să a(işeze o s(inţenie ostentativă, care atra+e atenţia Prin acestea se oţine ea

rezultatul contrariu <i nici nu-şi ale+e Dumnezeu drepţii doar din (ăcătorii de minuni, cum ar creunii care, din cauză că nu a2un+ la asemenea per(ormanţe, se descura2ează, sau )şi suspendă orie(ort şi orice aspiraţie

Într$o veche tradiţie se păstrează amintirea cuiva care s$a dus la un înţelept şi l$a între5aÎnţeleptule, am văzut un om z5urând! =a fi fiind acesta drept în faţa lui Dumnezeu;K! 1u ştiSă mă mai 4ândescK, a răspuns acela! (m mai văzut şi un om mer4ând pe apă ca pe uscat! =afiind acesta drept în faţa lui Dumnezeu;K! 1u ştiu! Să mă mai 4ândescK, a răspuns şi de daaceasta înţeleptul! (m mai văzul însă şi un om ca toţi oamenii, unul ca noi, care$şi făcea dator

cea de toate zilele în faţa lui Dumnezeu, dar nu se deose5ea cu nimic de ceilalţi oameni, nici nz5ura, nici nu mer4ea pe apă ca pe uscat! (cesta cum o fi;K! Înţeleptul i$a răspuns fără ezitar(cesta este drept în faţa lui Dumnezeu, pentru că acesta face cele ale oamenilor! 1u este doamenilor nici să z5oare, nici să mear4ă pe apă ca pe uscat, dar le e dat să fie oamencumsecade! -i dacă sunt oameni cumsecade, aceştia sunt drepţi în faţa lui DumnezeuK!

Cred că a (i oameni cumsecade putem toţi, aşa ca să nu ne mâ3nim că nu putem zura şi nu puteumla pe apă ca pe uscat! Despre acestea din urmă nu ne va )ntrea şi nu ne va cere socoteanimeni .ă tem )nsă că despre cumsecădenie vom (i )ntreaţi

;puse smereniei, se ştie, sunt mândria, or+oliul, slava deşartă, adică dorinţa de a (i lăudaţi de alţiiun păcat de care scăpăm +reu oţi 5nii a2un+ să trăiască )ntr-o mare su(erinţă pentru că nu sulăudaţi În această su(erinţă cad mai ales cei care nu au pentru ce să (ie lăudaţi, dar ca să aiă iluzcă )nseamnă ceva printre oameni, vor să asculte despre ei măcar laude mincinoase Iar cânmincinoşii lăudători le potrivesc ine, cei lăudaţi a2un+ c3iar să le creadă ristă specie de oameni!

Dar sunt şi dintre aceia care doresc să (ie lăudaţi pe merite adevărate Cui )i vine ine, când a (ăcceva important şi )n 2urul lui se tace0 "au când meritele sunt atriuite altuia, sau şi le atriuie altu"e mai )ntâmplă şi de acestea Impostorii )şi +ăsesc )ntotdeauna ar+umente ca să-şi apere impostur

@a iese la spălat, cum se zice, dar e trist că se produce Istoria (ace de oicei dreptate Dar c3iar şi

asemenea cazuri, cel care ar avea dreptul să se laude, e )ndemnat să-şi păstreze +ândul smerit "ştie că i se va (ace dreptate "ă nu ţină cu tot dinadinsul să şi-o (acă el <i nici alţii, deşi)ntotdeauna mai ine să i-o (acă alţii, decât să şi-o (acă el *ceasta nu )nseamnă că el, sau societatesă (ie de acord cu impostorii *ceasta e o prolemă aparte Pe aceştia nu-i iartă nimeni, niciodată

omânul are o voră# Koată pasărea pe lima ei piere& reuie să aiă la ori+ine o dezvăluirelocului unde se a(la, pentru că a vrut să arate cât de (rumos cântă şi aşa a (ost şi prinsă :-aş +aran

că e eplicaţia cea mai adevărată Dar că toată roasca pe lima ei piere, veţi vedea )ndată de cenu va mai rămâne pentru nimeni nici o )ndoială că eplicaţia e cea adevărată

% roască se tot !ândea cum să scape şi ea, iarna, de anotimpul rece, aşa cum scapă unele păsărplecând în ţări mai calde. Se împrieteni cu nişte !âşte sălatice care îşi petreceau vara în aceleaape, dar toamna plecau spre E!ipt, sau spre alte locuri mai calde. 9âştele i-au spus# >1ino şi tu cnoiK. >Aş veni, dar eu n-am aripi ca voiK. Aşa era. Dar roscuţa nu era dintre acelea care să sîmpace cu prima piedică. Se !ândi, se tot !ândi, până când îi veni o idee. Salvatoare# >Am !ăsitîşi zise. 1oi zura şi eu. :umai să !ăsesc înţele!ere la prietenele mele !âştele. *eamă două dintele şi le spuse# >Smul!eţi o trestie solidă din altă şi o aduceţi la mineK. 9âştele sălatice făcur

aşa. Era tocmai sezonul plecării spre ţările calde. :u înţele!eau ce urma să se întâmple. 1eselroscuţa le instrui# >Dacă vreţi să mă salvaţi, puteţiK. >1remK, conveniră !âştele !eneroas>atunci una din voi va lua în cioc un capăt al trestiei, iar cealaltă, celălalt capăt. De mi=loc mă vatârna eu, ţinându-mă cu !ura de trestie şi aşa vom zura toate trei. :u e aşa că e in!enioasdescoperirea mea5K. >9enialăK, conveniră cele două zurătoare. >"ată cum o roască cu cpoate a=un!e să zoare. /ornim ciar acum. ;u eşti uşoară şi noi suntem două. *e minunat@ *ine va fi avideea aceasta !enială5K. Auzind roscuţa se umflă de mândrie, se simţi eNtrem de importantă,

aşa măsură încât n-o rădă inima să nu se laude şi să zică tare# >EuK. Se !ândise ca nu cumva cde =os să creadă că a fost ideea !âştelor, care erau doar două simple şi proaste !âşte sălatice@ Dîn clipa în care descise !ura şi aia avu timpul să zică >EuK, căci voise să mai adau!e# >Eu aavut ideea !enialăK, în aceeaşi clipă se simţi desprinsă de trestie şi căzu în !ol şi sătenii o privircum se zdroeşte de pământ, în mi=locul lor. 6ândria o pierdu@

ădarea iruie supărările, su(erinţele şi nedreptăţile care rămân la 2udecata lui Dumnezeu Du3rădării )ncura2ează )mpotriva disperării, )mpotriva olilor, )mpotriva 2i+nirilor, )mpotriva iruinţaltora ădarea e ultima armă şi putere a )nvinşilor @a devine atunci virtute :u e semnul laşităţnici al disperării, ci al )nţelepciunii :u pot (ace nimic astăzi, voi putea (ace mâine Dacă dreptatea

de partea mea, cu rădare mi-o voi câşti+a, dacă pentru moment alt(el nu pot ransilvănenii )nvins )n cele din urmă )n con(runtarea cu asupritorii de veacuri, pentru că au ştiut să rade activ, speranţă, păstrându-şi măcar (iinţa atunci când n-au mai avut nici un drept ; scriitoare (ranceză, "and, spunea că Krădarea e ener+ie& 6Pensees8, deci nu capitulare

ădarea e vecină cu stăpânirea de sine şi nu e dintre ultimele virtuţi de care avem treuinţă Dcâte ori nu (acem acte pe care cu puţină rădare le-am (i putut evita! Zadarnic ne pare rău dupaceea <i de câte ori nu ne pierdem stăpânirea de sine, când ştim totuşi ine că nu mai pute)ndrepta nimic 5nii se sinucid pentru că au dat (aliment, )n lumea capitalistă, deşi cu stăpânire

sine ar putea lua viaţa de la )nceput, prin muncă şi rădare "ocotesc unurile materiale mai

valoare decât viaţa, ceea ce este o eroare elementară *lţii )şi sacri(ică viaţa din motive sentimentadeşi sentimentele pot (i )nşelătoare şi durata lor )n(lăcărată e limitată Cu rădare ar (i putut depăcriza provocată de Du3ul nerădăriiIată o )ntâmplare din viaţa lui 3omas CarlWle )n care stăpânirea de sine l-a a2utat să treacă printraparent ireparailă su(erinţă ;stenise mulţi ani să scrie o carte ; socotea cea mai ună din toate care le scrisese până atunci *vea un un prieten Îi trimise manuscrisul pentru a-şi da părerdespre valoarea lui *cesta puse (oile pe un scaun, dar uită să spună (emeii de serviciu să aiă +ri

de ele 1ereastra (iind desc3isă, curentul le risipi pe 2os 1emeia (ăcu ordine şi curăţenie şi arse toa3ârtiile aruncate pe 2os *şa avea de oicei instrucţiuni să procedeze În câteva minute o munştiinţi(ică de câţiva ani se topi )n (lăcări

Când auzi CarlWle, nu scoase un cuvânt )mpotriva prietenului şi a (emeii În dimineaţa următoare apucă să-şi scrie din nou cartea * terminat-o şi a (ost )ntr-adevăr cea mai ună carte a sa .omentcând şi-a )n(rânat mânia cu rădarea şi cu stăpânirea de sine, a (ost momentul cel mare al vieţii lui

Petru cel mare a spus odată# K*m cucerit ţări, dar n-am reuşit să mă cuceresc pe mine şi să mstăpânesc&

Cred că am văzut un (ilm )n care, )ntr-o ciocnire violentă, un om a (ost ucis @ra (ratele unui medc3irur+ :u mult după aceea uci+aşul a (ost rănit +rav şi adus )n cainetul doctorului :imeni ncredea că acesta )l va opera KDumnezeu ne-a )nvăţat să ne iuim duşmanii :u-l pot iui, dar )l popera& %-a operat şi l-a salvat <i-a stăpânit mânia <i-a (ăcut şi datoria de medic, respectân2urământul zis al lui Hippocrat :-a avut după aceea un om mai oli+at decât cel salvat, iar csalvat n-ar (i )nţeles prin nimic altceva că +reşise uci+ându-i (ratele

ădarea temperează Descarcă nervii Întârzie deznodământul şi după aceea )şi dă seama că treu

modi(icat ; supărare de azi e pe 2umătate peste o săptămână ; durere de azi se micşorează mâin; ruşine de azi )şi scade din intensitate pe măsură ce timpul şi uitarea o scot din circumstanţele care s-a produs

Du3ul rădării e (rate un cu du3ul )nţelepciunii De câte ori nu zicem# K*zi n-aş mai (ace cum a(ăcut atunci!& Dacă am (i avut rădare, câte ar (i putut arăta alt(el!

<i apoi, "(ântul @(rem ne )ndeamnă să cerem a2utorul Du3ului dra+ostei Cu dra+ostea se răzapeste tot, (iindcă acesteia nu i se poate opune nimeni şi nimic <i nimic nu e mai mare decât ea

KDe aş +răi )n limile oamenilor şi ale )n+erilor, iar dra+oste nu am, (ăcutu-m-am aramă sunătoarec3imval răsunător <i de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă şi aş avea atâta credinţă )ncât să mut şi munţii, iar dra+oste nu am, nimic nu sunt <i de aş )mpărţi toaavuţia mea şi de aş da trupul meu ca să (ie ars, iar dra+oste nu am, nimic nu-mi (oloseşte Dra+ost)ndelun+ radă= dra+ostea este inevoitoare, dra+ostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se tru(eştDra+ostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu +ândeşte rău:u se ucură de nedreptate, ci se ucură de adevăr oate le su(eră, toate le crede, toate nădă2duieşte, toate le radă Dra+ostea nu cade niciodată Cât despre proorocii, se vor des(iinţdarul limilor va )nceta= ştiinţa se va s(ârşi Pentru că )n parte cunoaştem şi )n parte proorocim D

când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este )n parte se va des(iinţa Când eram cop

voream ca un copil, 2udecam ca un copil= dar când m-am (ăcut ărat, am lepădat cele acopilului Căci vedem acum ca prin o+lindă, )n +3icitură, iar atunci, (aţă către (aţă= acum cunosc parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am (ost cunoscut şi eu <i acum rămân acestea trcredinţa, năde2dea, dra+ostea Iar mai mare dintre acestea este dra+ostea& 6I Cor l7, l-l78

Ca să )nţele+em până unde treuie să mear+ă dra+ostea, )mi voi aduce aminte de o )ntâmplare cam-a emoţionat pro(und când am citit-o .ultora le va părea neverosimilă, dar +ândită ine ne poa

(oarte ine apărea drept verosimilă, posiilă "e c3eamă KDra+ostea de mamă&Cândva, )ntr-o ţară )ndepărtată, trăia un tânăr care, din motive numai de el cunoscute, 3otărâse să-omoare mama Din (elul cum se purta, mama )i )nţelese +ândul şi deveni (oarte preocupată rămânea mereu ascuns, dar era limpede că 3otărârea lui era irevocailă <i atunci, )ntr-o dupamiază, când lumea de oicei se odi3neşte prin case, mama )şi invită (iul la o plimare )n pădurapropiată

ânărul +ândi# ,*cum e momentul& Îşi luă arma şi o ascunse cu +ri2ă )n uzunar .ama )l conducpe cărări tot mai neumlate, prin desişuri %a un moment dat el se opri, dar mama )l )ndemnă

mear+ă mai departe @ra tocmai ceea ce )şi dorea şi el *2unseseră )ntr-un loc )ndepărtat şi pustiu aşezară 2os )n tăcere .ama se convinse că nu era nimeni prin apropiere şi că erau destul de deparde sat "e )ntoarse spre (iu şi )i spuse cu lândeţe# K*ici, (iule, e locul cel mai un )n care mă po)mpuşca :u te va vedea nimeni :u va auzi nimeni "ă mă )n+ropi cu +ri2ă şi să )mprăştii (rundeasupra :u va (i nici un martor care să te poată acuza )n (aţa 2udecătorilor Hai, dă-i drumu;moară-mă )ndată, cât nu apare cineva prin )mpre2urimi!&

*r treui să nu mai adău+ăm nici un cuvânt *ţi )nţeles toţi 'ăd lacrimi )n oc3ii multora <i )n oc3tânărului (iu au izucnit lacrimi * )nţeles că mama )i cunoştea +ândul, dar )n loc să se apere pe e

s-a +ândit cum să-l apere pe el de 2udecatăDra+ostea a )nvins I-a căzut )n raţe, cerându-i iertare Îl iertase dinainte, (iindcă )l iuea @ra (iei @ra prelun+irea (iinţei ei

În lima en+leză eistă un poem asemănător, intitulat K3e .ot3erfs Heart& 6KInima mamei&8 voi povesti )n câteva cuvinte, )n proză

5n tănăr voia să se )nsoare, dar viitoarea soţie, o (emeie rea, nu putea suporta pe mama lui @l iuea pe amândouă Dar patima )l (ăcu să asculte de viitoarea soţie *ceasta )i ceru inima mamei lu

s-o dea câinelui ei @l )şi omoară mama şi +răit să-i ducă (emeii iuite inima mamei, se poticni depiatră şi căzu destul de rău 1iind )ncă la pământ, cu inima )n mână, auzi din mâna sa o voce lând)n+ri2orată# ,*re Wou 3urt c3ild0& 6K@şti cumva rănit, (iule0&8 Iarăşi dra+ostea de mamă!

bbbCine nu cunoaşte din copilărie povestea Corneliei, mama Jrac3ilor, din străvec3ea capitalăstrămoşilor noştri, oma Îi venise o prietenă )n vizită, )ncărcată de i2uterii, )n de+ete, la urec3i, +ât şi altele )n poşeta pe care o poartă de oicei (emeile cu ele Casa Corneliei era simplă, (ăpodoae, moilată doar cu cele treuincioase unei vieţi decente şi su(iciente După ce prietena

etala toate +iuvaerurile, diamantele, răţările, colierele, o )ntreă# Ku, Cornelia, nu vrei să-mi arădiamantele tale0&

ocmai atunci intrară pe uşă, +ălă+ioşi, (rumoşi, rumeni, doi copii KIată diamantele mele!&, ziCornelia Cei doi au a2uns cetăţeni de cinste ai omei

Câte n-am mai putea adău+a despre (orţa dra+ostei )n viaţa oamenilor şi a lumii! :u eistă (orţă ca

să le+e mai mult oamenii )ntre ei, pentru că KDumnezeu este dra+oste& 6I loan /, 48 1ără @l, cuam eplica dra+ostea0

"ă cerem dar, )n această perioadă a Postului mare, să (ie cu noi şi Du3ul dra+ostei

1rumoase şi cuprinzătoare cereri )n ru+ăciunea "(ântului @(rem "irul 5şi ale pocăinţei şi a)ndreptării Cărări spre Împărăţia Cerurilor @ner+ii pentru alcătuirea omului un, drept, cumint+eneros, de omenie

<i apoi vin ultimele două cereri, ca o )ncoronare a celor de dinainte şi (ără nici o )ndoială, ca u

ecou al celeilalte cereri din ru+ăciunea atăl nostru# K<i ne iartă nouă +reşelile noastre& 6.t F, l*cum creştinul vrea să şi le ştie Aine Pe toate Ca să ceară iertare pentru toate <i cele neştiute, (ie ştiute, pentru ca pocăinţa să (ie deplină# KDăruieşte-mi să-mi cunosc +reşelile mele!& K"ă-mcunosc&, adică de (apt să mi le recunosc @ 3otărât acum să şi le )ndrepte "e teme să nu-i rămâvreuna necunoscută, nerecunoscută @ apelul suprem pentru a (i a2utat să cooare )n adâncsu(letului său, până )n colţurile cele mai )ndepărtate, )n care s-ar mai putea ascunde vreo +reşeală, care acum e +ata s-o mărturisească <i să n-o mai repete <i să nu (ie cumva printre cei care nu ştisau nu vor să ştie că (ac +reşeli, sau nu ştiu ce spun, când recită mecanic# K<i ne iartă nouă +reşelinoastre& 6.atei F, l8

Bo3n esleW, un cunoscut predicator, călătorea odată )n dili+enţă cu un +eneral care se arăta (oarsupărat pe ordonanţa sa Îi (ăcuse desi+ur ceva dar de )ndată ordonanţa şi-a cerut iertare# K:u iniciodată&, a răspuns +eneralul mânios esleW a intervenit )n discuţie# KÎnseamnă, domnule +enercă dumneavoastră nu +reşiţi niciodată!& De (apt +reşea c3iar acum când nu ierta pe cel careceruse iertare

1iloso(ul %einitz 6secolul al Q'III-lea8 spunea# KDacă Dumnezeu )n+ăduie păcatul, e dovadă )nţelepciune 63eodicee, I, F8 pentru că )ntoarcerea, convertirea şi mărturisirea (ac măreomului& @a+erând desi+ur, )ntr-o manieră pietistă, un 1rancois de "ales a putut zice# K"cump

imper(ecţiuni care ne (ac să ne cunoaştem mizeria& 6"crisoare, iulie lF78, urmând o sinta+mcatolică din aceeaşi cate+orie# K1eli culpa&, K(ericita, +reşeală, a protopărinţilor, datorită căreDumnezeu şi-a putut arăta mila, iertarea şi puterea!& 6c( Bacues C3evalier, %e sens du pec3K%f3omme et le pec3e>, Paris l74, pl lE-ll48

:u, noi vom zice că era mai ine să nu (i (ost culpa, că atunci ar (i rămas 1eli sin+ur, adi(ericirea ori+inară, )n care dra+ostea şi )nţelepciunea lui Dumnezeu ar (i strălucit nu )n condiţii )mpăcare, ci )n condiţii de comuniune neumrită de nimic @ste )nsă adevărat că, după căderea *dam şi @va, datele prolemei s-au sc3imat :u s-au sc3imat )nsă până la a se ealta răul

1rancois .auriac )i critică pe teolo+ii romano-catolici şi protestanţi care, oservând că Dumnez(oloseşte uneori răul pentru a ne (ace un ine mai mare, uită să spună că prin aceasta răul nu e niscuzat, nici le+itimat 6%a litterature et le pec3e, )n vol cit supra, p l8

.ântuitorul nu critică )nvăţătura (ariseilor şi a cărturarilor vremii "ale, ci le denunţă imposturpentru că Kziceau, dar nu (ăceau& Deoseea )n viaţa lor inele de rău, păcatul şi răul (iicondamnate ca atare

:u avem )nsă două vieţi, )n una să căutăm adevărul şi virtutea şi )n alta să le aplicăm *vemsin+ură viaţă# )n aceasta treuie să-l căutăm, să-l +ăsim şi să-l trăim <i de toată rătăcirea şi +reşeaaici să ne curăţim, să căpătăm iertare de la Dumnezeu

<i apoi "(ântul @(rem ne mai )ndeamnă la o ultimă cerere# K<i să nu osândesc pe (ratele meu!& Dmulte scăpăm De multe ne )ndreptăm Cu +reu, dar uneori şi iertăm 'oim să iertăm Cel mai +rene vine )nsă să nu ne comparăm ,:u sunt ca vameşul acesta& 6%e l4, ll8 Care din noi scapă această comparaţie0 Cum (acem o (aptă ună, cum suntem +ata să-l osândim pe cel care n-o (ace,ne socotim de )ndată mai uni ca el Cădem tocmai când am a2uns sus!

<i de vorirea de rău, cum să scăpăm0 Câte (eluri de voriri de rău nu inventăm! @vide)ntotdeauna ne punem masca oiectivităţii, ne arătăm o s(ântă surprindere şi scandalizare, doiectul e )ntotdeauna vorirea de rău "ă-i scoatem celui pe care )l vorim o cărămidă de temelie "ă-i punem la )ndoială reputaţia, să-i smul+em un prieten, un spri2in

*şa )l osândim Îl condamnăm la osândă Ce ine ştia "(ântul @(rem cât suntem de vulnerailiacest capitol K<i să nu osândesc pe (ratele meu!& "ă nu-l 2udec "ă nu-l condamn "ă nu-l vorede rău!

"e zice că trei lucruri nu mai putem repara sau lua )napoi# cuvântul spus, timpul pierdut şi şanpierdută pentru ceva ce putea (i (ăcut o sin+ură dată Cu cuvântul putem lăuda pe Dumnezeu, dputem şi at2ocori pe oameni

; poveste spune că un re+e, la un anc3et a poruncit ucătarului său să prepare cea mai unmâncare pe care o poate prepara el * (ăcut mâncare de limă e+elui i-a plăcut <i mâncarea semni(icaţia * doua zi i-a poruncit să (acă cea mai rea dintre mâncările pe care le ştie I-a pre+ătot mâncare de limă! e+ele l-a (elicitat

XXX Un pădurar locuia într$o coli5ă veche, în pădure! "ra iarnă şi afară se pornise o furtuncumplită! 1u avea mâncare şi era în pericol să moară de foame! -i atunci apăru în faţa coli5un leu încărcat cu vânat proaspăt! &$a chemat înăuntru şi leul a intrat! Cmul şi leul au devenprieteni! &eul a rămas să doarmă şi el înăuntru! "ra pe vremea când leii vor5eau, ca în toafa5ulele!

Dimineaţa, leul politicos l$a între5at pe pădurar dacă a dormit 5ine! Cmul a răspuns supăra1ici o clipă! 1$am putut închide ochii! 8iroşi atât de urât! 1u tre5uia să te las înăuntru, anim

puturos<K! Sătul acum, omul uitase 5inefacerea de ieri!

&eul fu foarte nemulţumit, dar nu spuse nimic! Se pre4ăti să plece! Înainte de a pleca îi spupădurarului6 Ia$ţi 5alta4ul tău ascuţit şi 5ate$mă pe spate cât poţi mai tare! Dacă nu mă 5aţi, 5at eu pe tineK!

Cmul îl 5ătu foarte tare pe leu, răz5unându$şi noaptea pierdută din cauza lui! &eul în4enunchde durere dar nu crâcni deloc şi îndată după aceea dispăru şchiopătând în pădure! S$a du

pentru totdeauna şi$a zis pădurarul! *re5uie să fi murit din 5ătaia aceea<K! După un an, totupădurarul avu surpriza să$l vadă din nou pe leu în prea>ma coli5ei! "ra vara şi leul sărea veselsănătos 5ucurându$se de reîntâlnire!

1u fi surprins, prietene, îi spuse leul! "u sunt! 7une$ţi mâinile pe capul meu şi vei 4ăsi urmrănilor pe care mi le$ai făcut! (tunci tu te$ai răz5unat, iar eu mi$am potolit pornirea de a mânca, pentru că mi$ai spus cuvinte >i4nitoare! (cum, iată, rănile mi s$au vindecat şi eu le$am uitat! eea ce totuşi nu pot uita, deşi te$am iertat, sunt cuvintele 4rele pe care mi le$ai spus<uvintele rănesc mai adânc şi rănile produse de ele se vindecă mai 4reu! Uneori nu se vindecdeloc! 7entru că nu mai pot fi luate înapoi, chiar dacă după ce le$am spus ne pare rău de ele!

bbb5n preot căruia o (emeie i-a spus la spovedanie că, printre altele, mai voreşte de rău pe alţii, i-a dun canon care (emeii i s-a părut (oarte uşor# K"ă mer+i la târ+ 2oia viitoare şi să cumperi o +ăinătai pe loc şi )n drum spre casă, smul+i pană după pană )n aşa (el )ncât, când vei a2un+e acasă, să (+ata curăţată&

*şa a (ăcut, dar nu )nţele+ea rostul canonului "e duse la preotul care o aştepta şi )l )ntreă treuie să )nţelea+ă din ceea ce a (ăcut K'ei vedea )ndată= )i zise preotul 1ă acum drumul )napoi

adună toate penele pe care le-ai smuls şi le-ai aruncat& KImposii&, răspunse (emeia KAătea vântşi le-a risipit )n toate părţile %e-am aruncat la )ntâmplare& KCred că aşa este, i-a spus preotul aşa s-a )ntâmplat şi cu cuvintele rele, cu calomniile pe care le-ai )mprăştiat tu despre alţii *u plec)n toate direcţiile, preluate de unii şi de alţii Încearcă acum să le aduni, dacă mai poţi! 1ac rău pestot pe unde a2un+ şi tu nu mai ai putere să le opreşti :u era mai ine să nu le (i spus 0 Cum )ţi vsuporta acum părerea de rău0&

Câte taine ale su(letului omenesc nu cunoştea acest "(ânt @(rem din "iria! <i cât de adevărat npune să ni le dezvăluim şi să le analizăm noi )nşine! Ce savant manual de psi3olo+ie )n cele câtepropoziţii ale acestei ru+ăciuni! :e umlă prin su(let ca printr-o cămară căreia )i cunoaşte toa

ascunzişurile <i ne simţim ine "imţim că ne a2ută şi ne o(eră mi2locul de a ne-o curăţi, )nvăţândne să ne eaminăm prin cuvintele cele mai simple, dar şi cele mai adânci, cele mai pline de 3ar, cacapătă valenţe noi, aşa cum sunt puse unele lân+ă altele

"unt cuvinte )n stare să ne )nmoaie şi să ne )ncovoaie inimile, să ne cuprindă lând şi să smerească minţile şi să ne arunce )n +enunc3i căci ru+ăciunea se rosteşte cu metanii )ntr-o supremprosternare, care )nseamnă )n acelaşi timp micimea şi mărimea noastră, căderea şi )nălţarea noastintrarea )n adâncul din noi, )n care sălăşluieşte Dumnezeu, KCel inecuvântat )n vecii veciloprecum şi s(ârşeşte "(ântul @(rem, sulima, neperec3ea lui ru+ăciune

"ă petrecem perioada Postului mare )n ritmul cuvintelor acestei ru+ăciuni )ncărcate de 3ar izăvitşi )nnoitor *min

Hristos a 1nviat<

ÎPS Pimen3 Arhiepis%opul Su%evei şi +d+u4ilor , Pastoral+ la Învierea Domnului a ('$#')S+ nu ne 1mpu4in+m sufleteşte3 s+ nu ne pierdem %redin4a 1n Dumnezeu3 1n%rederea 1n

purtarea ui de gri+ fa4+ de neamul nostru omenes%

Iuitului nostru cler, cinului mona3al şi inecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzita noast*r3iepiscopie, 3ar, milă şi pace de la Dumnezeu-atăl, iar de la noi, ar3ierească inecuvântare

Hristos a 1nviat< Iuiţi credincioşi, cu adevărat, mare este această s(ântă zi de Ksărătoare a sărătorilor& )n caprăznuim, aşa cum +lăsuiesc cântările slu2ei Învierii Komorârea morţii, sfărâmarea iadului începătura altei vieţi, veşnice&Prin Învierea "a, .ântuitorul a iruit, a călcat moartea cu moartea "a

u trupul a fost pus în mormânt, iar cu duhul S$a co5orât şi a propovăduit celor din veaadormiţi, ţinuţi în închisoarea iadului 6I Petru 7, ?8, care (useseră neascultători altădată, )ncepân

cu strămoşii noştri *dam şi @va Po+orându-"e )n iad, Domnul, cum citim )nSinaNarul,

cuvântul )nvăţătură la slu2a s(intei sărătoria Învierii Domnului, Knu a înviat pe toţi care erau acolo, numai pe cei care au voit să creadă în "l &

*cum, )nviind Domnul din mormânt, Ktoate s$au umplut de lumină şi cerul şi pământul şi cededesu5t &, deci )ntrea+a (ăptură, creaţie a lui Dumnezeu, s-a )mpărtăşit de 3arul Învie.ântuitorului nostru Iisus Hristos <i este (iresc să (ie aşa, pentru că Cel ce a )nviat, (iind Dumnezadevărat din Dumnezeu adevărat, Keste lumină& 6I Ioan ?, G8, Keste &umina lumii şi luminează întuneric,6)n )ntunericul păcatelor O nn8 şi întunericul nu a cuprins$o& 6nu a acoperit-o, n.n- Io4, ?= ?, G8 "l, 8ântuitorul, este &umina vieţii celui care urmează &ui 6Ioan 4, ?8 @l es

K &umina cea adevărată are luminează pe tot omul, are vine în lume& 6Ioan ?, 8 K el ascultă cuvântul 8eu şi crede în el ce 8$a trimis are viaţă veşnică şi la >udecată nu va veni, s$a mutat din moarte la viaţă& 6Ioan G, /8, mutare care se datorează, deci, (aptului dumnezeiesc Învierii .ântuitorului, adevăr pe care-l vestesc cu atâta tărie cântările slu2ei Învierii K ă dmoarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi &

Iuiţi (ii du3ovniceşti, .ântuitorul ne-a trecut din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, pr)nvierea "a, nu numai cu su(letul, ci şi cu trupul= ne-a trecut cu su(letul prin 3arul iertării păcatel)n "(ânta aină a "povedaniei, 3ar )mpărtăşit "(inţilor *postoli )n seara zilei Învierii "ale, când

zis# K &uaţi Duh SfântA cărora veţi ierta păcatele, iertate vor fi şi cărora le veţi ţine, ţinute vor f



6Ioan , -78 *cest 3ar al iertării, "(inţii *postoli, la rândul lor, l-au )mpărtăşit celor vrednici "(ânta aină a Hirotoniei episcopilor pentru a slu2i "(intele aine ale lui Dumnezeu *cest 3ar slu2irii preoţeşti a (ost )mpărtăşit de către episcopi din +eneraţie )n +eneraţie până astăzi şi )n vec*ceastă transmitere, )nlănţuire se numeşte succesiune apostolică În a(ara ei, nu eistă slu2ipreoţească adevărată care să )mpărtăşească 3arul iertării şi s(inţirii oamenilor şi a (ăptuneraţionale O apa, unele plante şi, mai ales, 3rana pentru trupul omului

.ântuitorul, prin Învierea "a, ne trece din moarte la viaţă şi cu trupul *ceasta se )n(ăptuieşte oşteasca )nviere# K -i vor învia cei ce au făcut cele 5une, ne spune 8ântuitorul, spre înviervieţii, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândirii & 6Ioan G, 8= K Dacă cineva va păcuvântul 8eu, nu va vedea moartea în veac& 6Ioan 4, G?8, moartea adusă de păcatele nemărturisşi neiertate )n "(ânta aină a "povedaniei K 7lata păcatului este moartea& 6omani F, 78 Suntedatori să păzim, să împlinim cuvintele 8ântuitorului, nu numai să le ascultăm sau să propovăduim, să fim nu numai ascultători, ci şi împlinitori ai cuvintelor &ui 6Iacov ?, 8 Sascultăm şi să împlinim cuvintele 8ântuitorului în duhul adevărului care ne face li5eri 6Ioan78

*devărul cuvintelor .ântuitorului este păstrat numai )n şi de "(ânta Aiserică, trupul tainic .ântuitorului, şi el este vestit numai de Aiserică prin slu2itorii ei s(inţiţi )n "(ânta aină a Hirotonsau 3arisma culturii teolo+ice Aiserica este, după cum scrie "(ântul *postol Pavel, Kstâlpul temelia adevărului & 6I imotei 7, ?G8

Cuvintele .ântuitorului rămân )n noi, rodind mântuirea noastră )n măsura )n care şi noi rămânem @l K Dacă rămâneţi în 8ine, şi cuvintele 8ele în voi & 6Ioan ?G, E8= rămânem )n .ântuitorul, dane )mpărtăşim cu Preas(ântul rup şi "ân+ele "ău# Kel ce mănâncă *rupul 8eu şi 5ea Sân4e8eu rămâne întru 8ine şi "u întru el & 6Ioan F, GF8 Fămânem în "l şi "l rămâne în noi

măsura pre4ătirii noastre creştineşti prin post, ru4ăciune, fapte de milostenie şi, fireşspovedindu$ne în Sfânta *aină a 8ărturisirii, luând iertarea păcatelor, împlinind, în acelatimp, canonul dat de preotul duhovnic!

Iuiţi credincioşi, astăzi, mai mult ca oricând, suntem datori să luăm aminte la cuvinte.ântuitorului# K (tât cât sunt în lume, &umină a lumii sunt & 6Ioan , G8

Prezenţa tainică şi reală a .ântuitorului nostru Iisus Hristos )n lume s-a vădit, de-a lun+ul veacuril6celor două milenii8, s-a (ăcut roditoare )n operele de cultură şi artă, )n )n(ăptuirile ene(ice aoamenilor de ştiinţă, )n (aptele de ine(acere umanitare individuale ale oamenilor, ale unor societ

şi, mai ales, ale Aisericii, )n viaţa morală, )n le+ile 2ustiţiei şi aplicarea lor şi, mai presus de toaacestea, )n viaţa de s(inţenie a ascultătorilor şi )mplinitorilor cuvintelor Sfintei Evan!elii. Cu acuvinte, cultura şi civilizaţia lumii, )n ce ne priveşte, a lumii continentului nostru @uropa, )şi rădăcinile şi poartă pecetea )nvăţăturii creştine, a prezenţei şi lucrării persoanei 8ântuitorulnostru Iisus Hristos, &umina lumii are revarsă în chip tainic şi real lumina Sa în sufletele, minţile, în trăirea vieţii omului de fiecare zi, a vieţii în care iertarea, 5unăvoirea, înţele4erea întoameni, munca făcută cu dăruire creează acel climat de pace, de 5ucurie curată, climat din caeste alun4at întunericul patimilor care aduc atâta tul5urare în viaţa oamenilor , după cum nespune atât de limpede "(ântul *postol Iacov# K De unde vin răz5oaiele şi de unde certurile dint

voi; Care, nu de aici6 din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre; 7oftiţi şi nu aveţ

ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi do5ândi ce doriţiA vă luptaţi şi vă răz5oiţi şi nu aveţi, pentru că ncereţi! ereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri & 6Iacov /, ?-78

*stăzi vedem cu toţii cum unii oameni din @uropa creştină vor să (ie nemuritori aici pe pământ şi este şi mai )n(ricoşător este (aptul că aceştia vor o societate, o lume (ără Dumnezeu *ceşti oameau )ntors spatele la Dumnezeu şi vor să-% alun+e din creaţia "a prin pro+rame economice şi le+i capromovează imoralitatea, pervertind demnitatea omului (ăcut după c3ipul lui Dumneze

ademenesc, )ndeamnă şi c3iar constrân+ prin măsuri economice, ca oamenii să le urmeze, adică renunţe la trăirea vieţii călăuzite de )nvăţătura creştină, să se lepede de Dumnezeu

Iuiţi creştini, )n (aţa acestei prime2dii să nu ne )mpuţinăm su(leteşte, să nu ne pierdem credinţa Dumnezeu, )ncrederea )n purtarea %ui de +ri2ă (aţă de neamul nostru omenesc, ştiind K Dumnezeu, celor mândri le stă împotrivă& 6Iacov /, F= I Petru G, G8, K Dumnezeu nu se la5at>ocorit & 6Jalateni F, F8, K 7orţile iadului nu vor 5irui @iserica lui Hristos& 6.atei ?F, ?48

K Dumnezeiasca &ui putere ne$a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre 5ună cucernicifăcându$ne să cunoaştem pe el ce ne$a chemat prin slava Sa şi prin puterea Sa, prin care "l n

a hărăzit mari şi preţioase fă4ăduinţe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpândin stricăciunea poftei celei din lume! 7entru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sâr4uinşi adău4aţi la credinţa voastră6 fapta 5ună, iar la fapta 5ună cunoştinţaA la cunoştinînfrânareaA la înfrânare ră5dareaA la ră5dare evlaviaA la evlavie iu5irea frăţească, iar la iu5irfrăţească dra4ostea& 6II Petru ?, 7-E8

"ă sporim )n dra+ostea cea vie, milostenia, a2utorarea celor a(laţi )n lipsuri materiale şi necazuri, acum s-a )ntâmplat celor )nzăpeziţi din acest an, )n unele zone ale ţării noastre, zone 6localităţi8 care mulţi ătrâni şi olnavi au aşteptat a2utorul nostru umanitar, dra+ostea noastră creştinească "

ne ucurăm )n Domnul şi să-I mulţumim cu smerenie lui Dumnezeu că ne-a )nvrednicit şi pe noi, (epar3iei noastre, să le o(erim a2utorul cuvenit pe măsura posiilităţilor noastre materiale şidra+ostei noastre creştine Prin aceasta, am )ndeplinit ceea ce suntem datori să (acem )n toavremea şi )n tot locul, pentru că treuie să trăim nu numai pentru noi, ci şi pentru cei de lân+ă noi, primul rând pentru cei de lân+ă noi, să trăim în frica şi dra4ostea lui Dumnezeu împlininporuncile &ui prin care rămânem în Dumnezeu 6I Ioan 7, /8

Datori suntem să ne ru+ăm unii pentru alţii şi, mai ales, pentru cei olnavi, cu deoseire atunci cânsăvârşim "(ânta aină a .aslului, "(ânta aină căreia anul acesta )i acordăm o atenţie deoseitoate strădaniile noastre creştineşti şi pastorale

Fo4 pe @unul Dumnezeu ca la săr5ătoarea Sfintelor 7aşti, Hristos el înviat să vă dăruiassănătate, pace, linişte sufletească şi 5ucuria mântuirii!

*l vostru de tot inele voitor şi către Domnul pururea ru+ător, Pimen - *r3iepiscop al "uceveiădăuţilor

Hristos a 1nviat<



ÎPS Pimen3 Arhiepis%op al Su%evei şi +d+u4ilor Învierea Domnului3 minunea minunilor

Iuiţi credincioşi, Învierea din morţi a .ântuitorului nostru Iisus Hristos rămâne pentru totdeauminunea minunilor, iar sărătoarea Învierii rămâne sărătoarea sărătorilor noastre isericeş1aptul Învierii este dovada de netă+ăduit a puterii "ale dumnezeieşti= prin Înviere, .ântuitoruiruit moartea

Întrea+a )nvăţătură a Aisericii se )ntemeiază pe Învierea .ântuitorului# $ Dacă Hristos n$a înviascrie "(ântul *postol Pavel, $ zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinvoastră& 6I Corinteni ?G, ?/8

Înviat din morţi, .ântuitorul "-a arătat mai )ntâi (emeilor mironosiţe, "-a arătat apoi "(inţil*postoli, după opt zile "-a arătat iarăşi *postolilor, de (aţă (iind şi oma pe care l-a )ncredinţat (aptul Învierii, "-a arătat lui %uca şi Cleopa )n drumul spre @maus, "-a arătat la cei peste cinci sude (raţi 6credincioşi8, "-a arătat lui Pavel pe drumul Damascului *poi, mormântul +ol

)n(ăşurăturile trupului şi ma3rama care (usese pe capul .ântuitorului, pe de o parte, şi cuvinte)n+erului de la mormânt, spuse (emeilor mironosiţe# $ 1u vă înspăimântaţi< ăutaţi pe Iis1azarineanul, el răsti4nit; ( înviat< 1u este aici! Iată locul unde &$au pus! Dar mer4eţi spuneţi ucenicilor &ui şi lui 7etru că va mer4e în Galileea, mai înainte de voiA acolo Îl veţi vededupă cum v$a spus& 6.arcu ?F, F-E8, pe de altă parte, toate acestea sunt dovezi clare ale adevărulÎnvierii .ântuitorului

"(ânta noastră Aiserică preamăreşte Învierea prin cântări de o (rumuseţe nee+alată, arătându-roadele du3ovniceşti ale Învierii Domnului şi ucuria s(intei sărători# $ (cum toate s$au umplut lumină şi cerul, şi pământul, şi cele dedesu5t erurile după cuviinţă să se veselească pământul să se 5ucureA să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută Învierea lHristosK, MIzvorul vieţiiK!

Învierea .ântuitorului a adus ucurii )ntre+ii creaţii a lui Dumnezeu ;mul s-a )mpărtăşit de (aptÎnvierii atât cu trupul, cât şi cu su(letul# )nvierea cu trupul la oşteasca )nviere, iar )nvierea su(letul )n aina "povedaniei, )n care omul )nviază din moartea păcatului mărturisit preotuldu3ovnic şi iertat de Dumnezeu prin cuvintele# $e iert şi te dezle+ de păcatele tale&



Învierea noastră cu su(letul se petrece mai )ntâi )n aina Aotezului, )n care suntem iertaţi de păcatstrămoşesc, iar apoi )n aina "povedaniei @otezul este Sfânta *aină care, prin întreita afundare apa cristelniţei, preînchipuie moartea, în4roparea, petrecerea celor trei zile în mormânt şi apÎnvierea 8ântuitorului!

%uând aminte la semni(icaţia şi realitatea tainică a "(ântului Aotez, datori suntem să săvârşim "(ânaină a Aotezului prin )ntreita a(undare a pruncului )n apa cristelniţei şi nu prin turnare sau stropir

9inând cont de importanţa "(intei aine a Aotezului, pentru o mai ună sporire a noastră, a lumii astăzi, )n cunoaşterea, trăirea şi mărturisirea credinţei noastre ortodoe, "(ântul "inod al Aiseric;rtodoe omâne a luat 3otărârea ca, prin cuvântul scris sau rostit privind )nvăţătura Aiseridespre "(ânta aină a Aotezului, să (ie vestită atât din (aţa uşilor s(ântului altar, cât şi prpulicaţiile teolo+ice, având )n vedere, )n primul rând, că prin Sfânta *aină a @otezului ne facefii ai împărăţiei lui Dumnezeu, fii ai luminii dumnezeieşti!

În măsura )n care suntem )ncredinţaţi de importanţa "(intei aine a Aotezului, )n aceeaşi măsuavem conştiinţa importanţei vieţii de (amilie, pecetluită prin "(ânta aină a Cununiei, )nscrisă şi pe a+enda "(ântului "inod alături de cea a Aotezului

Cei căsătoriţi sunt datori să-şi trăiască viaţa ca (ii ai )mpărăţiei lui Dumnezeu= sunt datori ca (icopiii lor, să (ie otezaţi pentru ca şi ei să (ie (ii ai )mpărăţiei cereşti= sunt datori să dea naştere la (atâţia câţi sunt dăruiţi de Dumnezeu )n măsura rodniciei, copiii (iind dar al lui Dumnezeu Părinsunt datori să cunoască )nvăţătura Aisericii potrivit căreia orice zămislire )nseamnă o persoană,(iinţă umană care treuie să devină cetăţean al )mpărăţiei lui Dumnezeu, o (iinţă care treuie lăsasă se nască şi apoi să (ie otezată şi nu omorâtă prin )ntreruperea sarcinii prin mi2loacele ştiinţei dastăzi care au ca autori şi )n(ăptuitori ai omuciderii persoane )nstrăinate de poruncile lui Dumneze)n primul rând )nstrăinate de porunca a şasea din Decalo+# $"ă nu ucizi!&

@otezul şi Sfânta *aină a ununiei consolidează viaţa de familie în duhul iu5irii între mem5rii şi iu5irii mem5rilor ei îndreptată clipă de clipă către Dumnezeu! În acest duh tre5uie să$crească şi să$şi educe copiii dăruiţi lor de Dumnezeu şi dăruiţi de ei lui Dumnezeu prin creştepotrivit poruncilor dumnezeieşti!

În viaţa de (amilie are loc ucuria naşterii de copii, dar şi durerea morţii (iilor sau memril(amiliei la vârste di(erite Întristarea până la lacrimi pentru cei decedaţi este (irească, )ndreptăţidar, cum scrie "(ântul *postol Pavel, această întristare tre5uie să fie împletită cu credinţa năde>dea în învierea noastră de care ne$a încredinţat 8ântuitorul prin Învierea Sa 6I esalonice

/, ?7-?48

Dreptmăritori creştini, Praznicul Învierii Domnului este sărătoarea vieţii, a vieţii după moartea trupul, a vieţii după )nvierea din moartea păcatului mărturisit şi iertat )n "(ânta aină a "povedani:e )mpărtăşim de această viaţă adusă de Învierea Domnului, prin )mpărtăşirea cu rupul şi "ân+eDomnului, )n "(ânta aină a @u3aristiei Care este Însuşi .ântuitorul Iisus Hristos, $ 7âinea =ieţ6Ioan F, 7G8

'iaţa la care suntem c3emaţi noi, credincioşii, )n urma 2ert(ei şi Învierii .ântuitorului nostru Iis

Hristos cuprinde omul )n )ntre+ime# trup şi su(let atât )n veacul de acum, cât şi )n veacul celăla

"untem c3emaţi la o viaţă de s(inţenie atât a trupului, cât şi a su(letului# $ Slăviţi, dar, pDumnezeu&, scrie "(ântul *postol Pavel, $în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lDumnezeu& 6I Corinteni F, 8

De aceea, )n lumina adevărului care izvorăşte din Învierea Domnului, să ne străduim a ne purta (ii ai vieţii, nu ai morţii, pentru că suntem (ii ai luminii şi nu ai )ntunericului "ă urmăm cuvintels(inte# $el ce voieşte să iu5ească viaţa şi să vadă zile 5une să$şi oprească lim5a de la rău

5uzele sale să nu 4răiască vicleşu4A să se ferească de rău şi să facă 5ineleA să caute pacea şi s$urmeze& 6I Petru 7, ?-??8

Dra4ostea de Dumnezeu şi de aproapele să fie temelia vieţii noastre6 $ Dacă zice cineva6 iu5esc pDumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este< 7entru că cel ce nu iu5eşte pe fratele săpe care l$a văzut, pe Dumnezeu, pe are nu &$a văzut, nu poate să$& iu5ească! -i aceasporuncă avem de la "l6 ine iu5eşte pe Dumnezeu să iu5ească şi pe fratele său& 6I Ioan /, -?

"ă iuim pe aproapele nostru, $ fratele prea mic al 8ântuitorului & 6.atei G, /8 nu numai cuvântul, ci şi cu (apta# $ Dacă un frate sau o soră sunt 4oi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele

cineva dintre voi le$ar zice6 mer4eţi în pace< Încălziţi$vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cetre5uincioase trupului, care ar fi folosul;& 6Iacov , ?G-?F8 $ucernicia curată şi neîntinaînaintea lui Dumnezeu şi *atăl, aceasta este6 să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile loşi să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii & 6Iacov ?, E8

Să alun4ăm orice neînţele4ere dintre noi, în4ăduindu$ne unii pe alţii cu dra4oste, silindu$ne păstrăm unitatea Duhului întru le4ătura păcii 6@(eseni /, -78

Fo4 pe @unul Dumnezeu ca săr5ătoarea Sfintelor 7aşti să o trăiţi cu pace şi sănătate, înt

5ucuria mântuirii<În ziua luminată a "(intelor Paşti, vă )ntâmpin cu salutul pascal# HI";" * Î:'I*!

*l vostru de tot inele voitor şi către Domnul pururea ru+ător, *r3iepiscop al "ucevei şi ădăuţil Pimen

Hristos a 1nviat<

IPS 6eofan3 mitropolitul 7oldovei şi Gu%ovinei , "uvntul pastoral de Învierea Domnului

Cu ucurie s(ântă, vin )n (aţa inimii şi minţii dumneavoastră şi aduc, prin +lasul Aisericii, vestea cună a iruinţei vieţii asupra morţii, a iruinţei luminii asupra )ntunericului

"untem )n miez de noapte )n (aţa s(intelor iserici purtând )n mâini lumânări aprinse ce răspândelumina pe c3ipurile noastre şi )n 2urul nostru :oaptea este adâncă, )ntunericul este dens, dlumânarea pe care o purtăm are puterea să străată ezna din 2ur, să micşoreze sau c3iar )ndepărteze )ntunericul nopţii

*cesta este şi sensul "(intelor Paşti# Învierea Domnului Hristos din morţi este lumina ca

pătrunde până în locurile cele mai întunecate ale fiinţei umane, redându$i acesteia puterrenaşterii de la moarte la viaţă! Hristos Cel )nviat cooară până la cele mai de 2os ale iadului dsu(letul omenesc şi alun+ă de aici moartea, )ntunericul păcatului şi ezna deznăde2dii K 7o4orât*e$ai în cele mai de >os ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cle4aţi, Hristoase$, spune cântarea Aisericii din noaptea de Paşti Po+orându-"e până la iadul cadomină su(letele multor pământeni, Hristos aduce acestora vestea cea mare a depăşirii stării de i)n care ei se a(lă# KÎndr+zni4i3 spune Hristos3 a%um am 5iruit< Eu sunt Învierea3 Eu pe voi v+ vridi%a3 sf+rmnd por4ile mor4ii$

Dreptslăvitori creştini, viaţa noastră, viaţa lumii, viaţa umană în 4eneral este o tensiune continuîntre lumină şi întuneric, între viaţă şi moarte, între frumuseţe şi urăciunea pustiiriiM, întadevăr şi minciună! @istenţa umană este precum această clipă# pe de o parte, un ocean )ntuneric, pe de altă parte, lumina Învierii pe care o purtăm )n mâini şi, nădă2duiesc, )n su(lete

Da, eistă multă lumină şi viaţa autentică )n lume Criunde întâlneşti o mamă cu pruncul pântece sau un tată cu fiul său în 5raţe, acolo este un izvor nesecat de lumină şi de viaţă!

lipa în care cineva zâm5eşte sincer, vor5eşte fără vicleşu4, oferă cuiva o floare sau o pâine eso clipă de lumină, o clipă de viaţă în adevăratul sens al cuvântului!



Cmul aflat în stare de ru4ăciune, omul care are puterea în4enuncherii la spovedanie, omul cardescoperă drumul către Sfântul 7otir, omul care îl iu5eşte pe duşmanul său, omul care escuprins de adevărul că fără de Hristos nu poate face nimic 5un şi frumos, un astfel de om escascadă de lumină şi viaţă revărsată peste lume!

În acelaşi timp, )n lume eistă mult )ntuneric şi din ce )n ce mai multă moarte Da, moartea pu

stăpânire pe tot mai multe su(lete care, deşi pretind că sunt vii, )n realitate sunt dominate )ntru totde moarte *tât su(letul uman văzut ca persoană aparte, cât şi tendinţele +enerale ale societăactuale arată, la o analiză onestă, că spiritul morţii pătrunde tot mai adânc şi cucereşte tot mai mullume

Cultura morţii, propa+ată prin toate mi2loacele, cuprinde )n capcana ei, )n mrea2a cântecelor )nşelătoare de sirenă, tot mai adânc şi tot mai multe su(lete Cuvintele "cripturii se adeveresc aactuale mai mult ca oricând KÎn noi lucrează moartea$ K.oartea intră pe (erestrele noastre şi năvală )n casele noastre, ca să piardă pe copiii din uliţă şi pe tinerii din pieţe$ @istă, parcă,căutare continuă a unui du3 de moarte (ără de care unii nu mai pot concepe viaţa O"iP aşteap

moartea O!!!P, spune dreptul Iov , şi scormonesc după ea mai mult ca după o comoarăK!

Iar 1n4eleptul Solomon a(irmă# Kei necredincioşi îşi atra4 moartea cu mâinile şi cu 4lasul, uită la ea ca la o prietenă, sunt pătimaşi după ea şi au făcut le4ătura cu ea şi cu adevărvrednici sunt să fie ai ei $

De ce, oare, atâta moarte, stăpână asupra atâtor su(lete care au sentimentul a (i vii0 1orţa păcatuldin noi şi strădania celor care )ndepărtează societatea umană tot mai mult de cuvântul lui Hristos de @van+3elie poartă răspunderea răspândirii morţii )n lume

KPlata păcatului este moartea$ KCel ce păcătuieşte LM )şi pă+ueşte viaţa lui& Drept urmar"criptura continuă a +răi# K 1u vă 4ră5iţi moartea prin rătăcirile vieţii voastre şi nu vă atra4epieirea prin fapta mâinilor voastre$ 'iaţa )n păcat duce la pierderea K(rumuseţii minţii$, cum zicântarea Aisericii K Intunecatu$mi$am frumuseţea sufletului cu plăcerile patimilor şi cu tottoată mintea ţărână mi$am făcut$o O!!!P! Iar acum zac 4ol $

Jol este omul pe dinăuntru din cauza păcatului 5scăciunea su(letului, pierderea sensului eistenţcon(uzia minţii, lipsa oricărui reper de stailitate şi continuitate )l conduc pe om )ntr-o stare amorţeală, de indi(erenţă, de derută şi, )n cele din urmă, de deznăde2de

oate acestea se cuprind )n cuvântul Kmoarte&, moarte cauzată de păcat şi de atitudinea celor care,di(erite (orme, lupta )mpotriva vieţii ; adevărată cultură a morţii des(ăşurată cu multă tenacita)mpotriva vieţii se oservă )n societatea umană astăzi :u răzoaiele, )n sensul clasic al cuvântulurăspândesc moartea astăzi 1la+elul nemilos al avorturilor, care (ace mai multe victime )ntr-un decât )n toată perioada celui de-al Doilea ăzoi .ondial, este prima şi cea mai violenmani(estare a culturii morţii din societatea modernă Porno+ra(ia, prostituţia, incestul şi păcatecontra (irii constituie lovitura de +raţie data (amiliei, s(inţeniei vieţii şi demnităţii (iinţei umane

%e+alizarea acestor practici şi plasarea lor )n s(era normalităţii se )nscriu )ntr-o concepţie de via

totalmente contrară @van+3eliei, tradiţiei neamului nostru şi unului simţ al românului Dacă

aceasta adău+ăm di(eritele tendinţe actuale de impunere a unor sisteme tot mai so(isticate suprave+3ere a omului, de )n+rădire a liertăţii şi intimităţii lui, taloul culturii morţii completează spre o nelinişte tot mai adâncă a oamenilor

1raţi creştini, surori creştine, )n (aţa unei asemenea situaţii )n care lo+ica morţii )ncearcă să )năucultura vieţii şi a iuirii, Aiserica vine cu sin+urul răspuns posiil, şi anume că Dumnezeu esviaţa, iar lipsa vieţii 9adică a lui Dumnezeu: este moarteM! 1iind viaţă şi izvor al vieţii, Dumnez

cooară pe pământ, ia trup din pântecele 1ecioarei, K 4ustă moartea pentru fiecare om& pentru oamenii Ksă$& cunoască pe "l şi puterea Învierii &ui $ Prin Învierea lui Hristos, Kse deschintrările vieţii & pentru om ot pentru om, prin K Înviere, se arată izvorul vieţii celnestricăcioase$

K 7entru tine, zice Sfântul =asile cel 8are, Dumnezeu este între oameniA pentru tine esîmpărţirea DuhuluiA pentru tine este nimicirea morţiiA pentru tine este năde>dea învieriiA penttine sunt poruncile dumnezeieşti care$ţi desăvârşesc viaţaA pentru tine este calea cătDumnezeu$ 7entru om sunt toate! 7entru om a co5orât Dumnezeu pe pământ! 7entru omHristos$Dumnezeu a fost răsti4nit pe cruce, a murit şi a înviat din morţi! *otul este împlin

pentru om şi pentru viaţa lui!

Da, Dumnezeu )mplineşte totul pentru om @l, Dumnezeu, nu )ncetează a stărui la uşa inimii omulpentru ca omul să nu moară, ci să (ie viu K "u nu voiesc moartea păcătosului, zice DomnDumnezeuA întoarceţi$vă deci şi trăiţi $ K 7ăcătosul să se întoarcă de la calea sa şi să fie viÎntoarceţi$vă, întoarceţi$vă de la căile voastre cele rele< 7entru ce să muriţi 0$, zice Domnul

ăspunsul omului la această stăruinţă neoosită a lui Dumnezeu este, )n primul rând, recunoaşterstării de moarte )n care se a(lă, recunoaştere mani(estată prin ru+ăciune K=ezi, Doamne, zice om

prin +lasul pro(etului Ieremia, cât 9: de strâmtorat sunt! Inima mea se z5uciumă în trupul mepentru că m$am răzvrătit foarte! (fară sa5ia seceră pe feciorii mei, iar înăuntru, moarteaM!

Iuiţi (ii şi (iice )ntru Hristos Domnul, în noaptea Sfintelor 7aşti primim vestea cea mare şi 5uncă Hristos a 5iruit moartea şi că noi, oamenii, luăm putere din puterea lui Hristos pentru a 5irmoartea din noi! 'om pleca spre dimineaţă la casele noastre ducând cu noi lumina Învierii Esne%esar %a a%east+ lumin+ s+ r+mn+ aprins+ tot timpul 1n sufletele noastre @ste ine şi es(rumos ca din această lumină să se )mpărtăşească memrii (amiliei noastre, prietenii noştri, cole+de la locul de muncă, duşmanii noştri dacă se poate @ste, de asemenea, ur+ent ca din lumina Învielui Hristos, din lumina @van+3eliei "ale să se inspire cei ce ne +uvernează, cei ce aproă le+i pent

ţară, cei ce ne reprezintă )n a(ară

Pentru ca acest lucru să se )ntâmple, ru+ăciunea noastră la "(ânta %itur+3ie sau acasă treuie să (mai stăruitoare, postul mai aspru, dra+ostea mai vie, lucrarea mai concretă şi mai evan+3elică .presus de toate, du3ul unităţii treuie să )ntărească (irele lăuntrice ale Aisericii şi :eamului Preoşi ar3ierei, călu+ări şi credincioşi de paro3ie, cârmuitori şi popor, toţi suntem c3emaţi a rămâne un)n adevăr, stăruitori )n credinţă, vii )n iertare, dra+oste şi cura2

o+ pe Hristos Domnul, Cel )nviat, să reverse asupra dreptslăvitorilor creştini din .oldova, din ţa

şi din )ntrea+a lume 3arul iuirii "ale celei nemăr+inite Din izvorul cel dătător de viaţă şi lumin

al Învierii să se împărtăşească tot neamul omenesc< redinţa în Hristos, năde>dea în a>utorSău şi dra4ostea pentru toţi oamenii să ne fie întreitul veşmânt care să ne apere de tot răul<În du3 de ru+ăciune, pace su(letească şi cura2 mântuitor să (im vestitori ai Învierii lui Hristos mărturisitori )n Aiserica "a cea s(ântă!

Cu dra+oste s(ântă )ntru Hristos Domnul, vă )mrăţişez pe (iecare şi pe toţi laolaltă, ru+ând Dumnezeu să vă dăruiască zile senine de Paşti, ucurie s(ântă )n (amilie, rădare )n necazuri şi, m

presus de toate, mântuire

Hristos a 1nviat<

IPS 6eofan3 mitropolitul 7oldovei şi Gu%ovinei , N;mul Îl re%unoaşte pe Domnul Hristos 1n momentul 1mp+rt+şirii %u Sfintele 6aineB

După citirea "(intei @van+3elii, Înalt Preas(inţitul eo(an a adresat un cuvânt de )nvăţătură )n carevorit despre călătoria pe care ucenicii .ântuitorului, %uca şi Cleopa, au (ăcut-o spre @maus

În continuare, .itropolitul .oldovei şi Aucovinei a remarcat că Domnul Hristos ne însoţeşte călătoria noastră prin această viaţă în orice loc şi în orice clipă!

Mei mai mulţi dintre noi nu avem capacitatea să înţele4em că în toate căile vieţii noast8ântuitorul este cu noi! De multe ori, în viaţă avem sentimentul că suntem sin4uri! ând treceprin clipe de încercare, stri4ăm la Dumnezeu ca şi cum ar fi undeva departe! În timp ce îndoim că ne aude, "l este lân4ă noi! 7oate chiar atunci, în momente de cumpănă, ne ia pumerii SăiK , a spus *r3ipăstorul .itropoliei .oldovei şi Aucovinei, care a continuat să aminteasde (aptul că prin *aina Sfintei Împărtăşanii oamenii Îl pot recunoaştepe Dumnezeu!

Schim5area vieţii creştinului care &$a cunoscut pe Dumnezeu

MSfânta 5iserică este cel mai desăvârşit loc în care omul recunoaşte că Dumnezeu este cel! (devăratul moment în care omul Îl recunoaşte pe Domnul Hristos este cel al împărtăşirii cSfintele *aine!

De îndată ce 0uca şi *leopa au descoperit că Domnul este viu, că a călătorit şi a luat cina cu ei, lăsat totul şi s-au întors la "erusalim. Aici au povestit şi altora minunea pe care au trăit-o alături dacel Străin. Cdată ce &$am descoperit pe Domnul Hristos, odată ce ne$am hrănit cu "l, vianoastră ar tre5ui să nu mai fie la fel! 1u putem să$& cunoaştem pe Hristos şi 4ura noastră stacă sau viaţa noastră să rămână la felM, a suliniat IP" eo(an

Hristos a 1nviat<



PS /urie3 epis%op ortodox al Devei şi Hunedoarei Pastoral+ la Învierea Domnului

` 9urie , prin arul lui Dumnezeu, Episcop al Devei şi Hunedoarei,

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin mona3al şi Dreptmăritorilor creştini#"(ântă inecuvântare ar3ierească din străvec3ea Cetate a Devei! Hristos a )nviat!

Iuiţi credincioşi, valoarea şi semni(icaţia pro(undă a acestei vestiri, care răsună )n inecuvântanoapte a "(intelor Paşti, poate (i )nţeleasă cu adevărat doar de cei care, prin mila 63arul8 lDumnezeu, s-au ridicat 6deşteptat8 din moartea păcatului

1ără Învierea .ântuitorului, viaţa şi condiţia pământească a omului sunt o mare zădărnicie şi un vamă+itor ce stă permanent su semnul )ntreării# la ce (olosesc aler+ăturile vieţii şi la ce ună viaca atare, dacă moartea are ultimul cuvânt )n rostirea eistenţei0 Învierea .ântuitorului es

răspunsul lui Dumnezeu care pune )n rost şi dă sens lumii şi vieţii!.i-am ales ca temă de meditaţie )n Cuvântul pastoral din acest an ideea că Dumnezeul nostru esDumnezeul Învierii, un Dumnezeu care-şi suordonează prezenţa şi lucrarea "a )n lume lucrării )nviere a (iecărui om )n parte Cei care nu )nţele+ (aptul că )n spatele a tot ceea ce ni se )ntâmplă viaţă stă e(ortul lui Dumnezeu de a ne recupera pe (iecare )n perspectiva Învierii, aceia se vsminti şi se vor dezamă+i de Dumnezeu .ediocrii, super(icialii, nu )nţele+ taina Învierii lui Hristşi se smintesc de Dumezeu pentru că nu )nţele+ că viaţa pământească treuie să (ie o permanendeprindere cu ÎnviereaIată câteva situaţii )n care noi putem deveni super(iciali şi mediocri, smintindu-ne de lucrarea

prezenţa lui Dumnezeu )n viaţa noastră

5neori suntem ispitiţi să sesizăm viaţa pământească doar su aspectul ei de trecere şi de duce)nspre moarte *lipiţi pătimaş de ziua ce se scur+e, suntem con(iscaţi de perspectiva că viaţa s-)mpuţina )n noi pe măsura trecerii anilor

Dumnezeieştii 7ărinţi su5liniază faptul că unicul păcat su5 soare e acela de a nu cunoaşte harÎnvierii, de a nu şti, după spusa Sfântului (postol 7avel, că deşi vasul nostru de lut, cortul acespământesc se sfărâmă, totuşi în el purtăm comoara veşniciei, harul Învierii<

5ităm că de la momentul otezului )n (aţa noastră şi la capătul vieţii pământeşti stă nu moartea, Învierea .ormântul )nsuşi devine o tainică Aiserică la umra Crucii, o trecere a trupului spnemurire!

În +rai de poezie, .a+da Isanos sesiza că atâta vreme cât nu privim spre cer, că atâta vreme cumletele noastre nu sunt o călătorie a iuirii 6cu oc3ii aţintiţi spre Iisus, cum )ndeamna K*postolneamurilor&8, perspectiva eistenţei este redusă la sentimentul că suntem doar muritori#

>E-aşa de trist să cu!eţi că-ntr-o zi,

/oate ciar mâine, pomii de pe-alee,Acolo unde-i vezi, or să mai stee1oioşi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare% să mai fie-n lume după noi)*orte!ii de-anotimpuri şi de ploi,*u păr din care şiruie răcoareR

<i iara asta o să mai răsară,

"ar luna tot aşa o să se plece,6irată, peste apa care trece.

:oi sin!uri n-o să fim a doua oară.<i-mi pare-aşa ciudat că se mai poate9ăsi atâta vreme pentru ură,*ând viaţa e de-aia o picăturăÎntre minutu-acesta care ate<i celălalt şi-mi pare nenţeles<i trist că nu privim la cer mai des,*ă nu cule!em flori şi nu zâmim,:oi, care-aşa de repede murim.

98a4da Isanos, ântare 8unţilor, @ucureşti, #20

"ă nu uităm, iuiţi credincioşi, că atunci când rostim Hristos a Înviat! a(irmăm că nu moartea essensul şi capătul vieţii pământeşti, ci, dimpotrivă, nemurirea, iar dureroasa despărţire a su(letului

trup este taina pe care o eprimă troparul Învierii KCu moartea pe moarte călcând şi celor dmormânturi viaţă dăruindu-le&

În al doilea rând, noi ne putem dezamă+i de Dumnezeu atunci când suntem ispitiţi să-% căutăm npe Dumnezeul mân+âierilor, ci mân+âierile pe care Dumnezeu ni le poate dărui

Prin căderile noastre )n păcat, credinţa noastră se )mpuţinează, iar )nţele+erea minţii devisuper(icială şi ast(el noi )ncercăm să-% suordonăm pe Dumnezeu, cerându-I să ne )mplineasvoile noastre pătimaşe

Aunăoară, mulţimea, care la praznicul 1loriilor %-a )ntâmpinat cu K;sana!& pe .ântuitorul, sdezamă+it de @l atunci când Domnul nu le-a )mplinit dorinţa de a-% vedea ca pe un .esia politielierator nu de moarte, ci de nedreptăţile sociale şi istorice

"mintită (iind de o mediocră )nţele+ere a lui Hristos, mulţimea adunată la 1lorii va cere cu )ndâr2i)n curtea lui Pilat# Kăsti+neşte-%!&, Kăsti+neşte-%!& şi noi putem (i vizaţi de această mediocatitudine (aţă Hristos Domnul, atunci când nu dorim să ne sc3imăm după c3ipul lui Dumnezeu,să-% sc3imăm pe Dumnezeu după măsura intereselor noastre pătimaşe

(cesta este unul dintre mesa>ele esenţiale ale ilei Învierii6 nu Dumnezeu tre5uie să facă ceea noi dorim, ci noi tre5uie să învăţăm să facem ceea ce Dumnezeu doreşte! Doar aşa vom putea iedin măsurile înţele4erii noastre mediocre despre lucrarea lui Dumnezeu în lume! Să ndeprindem a ne lăsa până la a5andon în mâinile lui Dumnezeu, pentru că doar aşa vom do5ânÎnvierea vieţii noastre<

În neîntrecute stihuri de ru4ă, poetul creştin al românilor, *raian Dorz, scria în acest sens 6

>%, iartă-mi, ;e ro!, Doamne, atâtea ru!ăciuni,

/rin care-ţi cer doar pâine şi pază şi minuni@

*ăci am făcut din ;ine, adesea, roul meu#:u eu s-ascult de ;ine, ci ;u de ce spun eu@

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia ;a,Îţi cer şi-i cer într-una, să faci ;u voia mea)Îţi cer s-alun!i necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei,*i să-mi slu=eşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi daiR

9ândindu-mă că, dacă Îţi cânt şi ;e slăvesc,Am dreptul de a-i cere să faci tot ce doresc.%, iartă-mi feluacesta neun de-a mă ru!a,<i-nvaţă-mă ca, altfel, să stau în faţa ;a.

:u tot cerându-i ie, să fii ;u roul meu,*i ;u cerându-mi mie, iar roul să fiu eu.Să înţele! că felul cel un de-a mă ru!aE să doresc ca-n toate, să fie voia ;a@K

*şadar, adevărata ru+ăciune este Doamne, fie voia *a<K! Când nu ne ru+ăm ast(el, când nu sunte)n stare să ne aandonăm )n raţele %ui dumnezeieşti, oli+ăm iuirea covârşitoare a lui Dumnezesă ne 2udece şi să ne poarte prin )ncercări, pentru a ne desprinde din amă+irile )n care trăim

*tunci când Dumnezeu pare a ne dezamă+i aşteptările, să ne aducem aminte că @l ştie care esadevăratul ine ce ni se cuvine

În acest sens, .ântuitorul a dezamă+it cererea tâl3arului de pe Cruce, care I-a cerut Domnului să

cooare de pe lemnul răsti+nirii şi să "e izăvească şi pe @l şi pe ei âl3arul avea o +ândirezumată la viaţa imediată @l voia o minune de care să pro(ite, neintuind că avea ne+ândita şansă a sta alături de Dumnezeu pe Cruce, pentru a se coor) prin ea 6nu de pe ea8 )ntr-o viaţă ce nu mputea (i pusă su semnul )ntreării le+ate de tra+edia morţii .ântuitorul a pre(erat sădezamă+ească aşteptările, pentru a nu ne amă+i pe noi pe toţi

7rin rucea Învierii Sale, "l ne$a dat puterea de a co5orî şi noi, prin crucile pe care sunteţintuiţi, într$un fel sau altul, într$o viaţă înviată din orice suferinţă şi din orice iad!

Iuiţi (raţi şi surori, de Dumnezeu se mai smintesc şi cei cu viaţa stricată şi pervertită până

măsurile diavoleşti *ceştia Îi cer lui Dumnezeu să "e (acă slu2itor al patimilor lor

Se spune că, odată, au mers la un împărat cel mai mare z4ârcit şi cel mai mare invidios de ppământ! 4ârcitul şi invidiosul în faţa împăratului< Iar împăratul le$a făcut următoarpropunere6 Unul dintre voi să$mi ceară orice va voi, dar să ştie că imediat celuilalt, care ncerut, îi voi da du5lu<K ei doi s$au frământat mult! 4ârcitul nu putea suporta 4ândul ccelălalt va primi du5lu faţă de el! Invidiosul, la rândul lui, se z5uciuma în sinea lui zicând6uvoi putea suporta să ştiu că el va avea du5lu faţă de mine;K! (şa că nu se puteau nicicum hotăr7ână la urmă, invidiosului i$a venit o idee ce i s$a părut salvatoare6 Slăvite împărate< 8$a

hotărât eu să cer ceva<K! 7rietenul tău va primi du5lu faţă de tineK îl avertiză împăratul! DDoamne< Îţi cer ca mie să$mi scoţi un ochi, iar lui să îi scoţi pe amândoiK!

Sfântul Gri4orie de 1Zssa su5linia în acest sens 6 el ce se foloseşte de ru4ăciune ca un lipsit minte nu se ridică la înălţimea elui ce Se dăruieşte pe Sine, ci doreşte ca (cela să Se co5oare treapta >oasă şi pământească a poftei sale! şi, din acest motiv, Îi înfăţişează elui e vede în inimpornirile sale pătimaşe, nu ca să i se tămăduiască mişcările necuvenite ale minţii, ci ca să se fa

şi mai rele, ducând la împlinire pornirea cea rea prin primirea a>utorului lui Dumnezeu! /iindcacela este necă>it, iar inima mea e răuvoitoare, &oveşte$l, îi spune el lui Dumnezeu! 1umai că nstri4ă6 Însuşeşte$ţi patima mea sau să treacă răutatea mea la *ine< Îl roa4ă să Se facă părtaş furiei saleK!

oţi aceştia nu )nalţă lui Dumnezeu ru+ăciuni ca să scape de oala ce-i stăpâneşte, ci ca oala lor se desăvârşească )n (apte Iar când Dumnezeu nu le ascultă cererea, se smintesc şi se dezamă+esneştiind că nu Dumnezeu este pricina ne(ericirii lor, ci viaţa lor pătimaşă!

Dreptmăritori creştini, unul dintre sfinţii iu5itori de Dumnezeu eLclama privind înspre tain

Învierii 6 C, Hristoase, care iu5eşti pe cei ce *e răsti4nesc şi îi răsti4neşti pe cei ce *e iu5esc<K!

Iată un aparent parado, dar de (apt o pro(undă lucrare a proniei dumnezeieşti! Hristos Srăsti4neşte dintr$o sfâşietoare iu5ire pentru cei care$& pironesc pe lemnul rucii! 7e Gol4ota esomorâtă moartea răsti4nitorilor< 8ielul Bertfit ridică păcatele celor care$& >ertfesc< KăDumnezeu aşa a iu5it lumea, încât pe /iul Său el Unul 1ăscut &$a dat, ca oricine crede în "să nu piară, ci să ai5ă viaţă veşnică& 6Ioan 7,?F8

(tâta vreme cât rămânem în păcate, Hristos va rămâne pe ruce! Iu5irea lui Dumnezeu nu poa

co5orî de pe (ltarul rucii, pentru ca nu cumva vreunul din păcatele noastre să rămânnepironit şi nespul5erat de 5iruitoarea Înviere< *cesta este )ncă unul dintre mesa2ele (undamentaale Zilei Pascale# Ktrecerea de la moarte la 'iaţă&

;, Hristoase, care răsti+neşti pe cei ce e iuesc! Covârşitoare taină# Dumnezeu, pe cei care+ăseşte vrednici )i pune alături de @l pe Cruce, spre izăvirea multora! Dumnezeu )şi asociază omul s(ânt şi-l (ace lucrător al Învierii răsti+nitorilor Înţele+em, ast(el, de ce Dumnezeu i-a răsti+npe atâţia )n temniţele şi )n +ula+urile istoriei# pentru că i-a trimis )n căutarea şi spre Învierea oii cepierdute prin 3ăţişurile atâtor ideolo+ii totalitariste

Iată, aşadar, încă unul dintre darurile fundamentale ale ilei Învierii6 cel ce cunoaşte harÎnvierii nu va vedea moartea în veac!

Un mare mistic spunea6 Iisus este o rană de care nu te mai vindeci<K ine cunoaşte harÎnvierii, cine se face una cu dra4ostea rucii lui Hristos nu mai poate să trăiască indiferent detaşat faţă de tra4edia lumii, ce s$a smintit din Dumnezeu!

'ă c3em pe toţi, iuiţi credincioşi, să (iţi adevăraţi (ii ai Învierii ăniţi de 3arul Învierii, să nostenim a cuprinde )n ru+ăciunile noastre căderile celor ce )n mediocra nepricepere )şi trăiesc via

pământească, deprinzându-se cu o eistenţă )nspre moarte

Să ne ru4ăm Domnului Înviat să ne pironească pe rucea dăruirii până la >ertfă pentru viaţa Învierea lumii<

Hristos a 1nviat<PS P+rinte Se5astian3 epis%opul Slatinei şi omana4ilor Predi%+ la Dumini%a Sfintelor Paşt

Hristos a 1nviat3 iar noi murim@

Me ne opreşte să urmăm acestui Dumnezeu 5lând şi plin de dra4oste;K MCare răz5oiul care 5aacum la usa omenirii este de invidiat; "ată cum, lipsiţi de ucuria Învierii, devenuneori fiareO.

$'oi vori despre $ Învierea lui Hristos, ucuria noastră& *m realizat-o )n scris pentru a (i mcoerent, pentru a transmite mai multe mesa2e, şi după aceea o să discutăm pe mar+inea ei *m alÎnvierea lui Hristos pentru că "(inţii Părinţi, dacă veţi citi, o să vedeţi, voresc mai mult despucurie decât de su(erinţă, de necazurile vieţii, de prolemele vieţii pentru că noi suntem tentaţi ne re(erim şi să vorim mai mult despre ceea ce este )n su(letul nostru Sfinţii 7ărinţi, o să vedeprea puţin a5ordau pro5lema păcatului, ei vor5eau despre virtuţi! (sta era în inima lor, acesteastăpâneau sufletele!

:oi suntem tentaţi, O poate şi predicatorii pe care )i ascultaţi, preoţii unde mer+eţi dumneavoastrăiserică - , suntem tentaţi să iciuim lucrurile neplăcute din viaţă "ă nu credeţi că pe vrem"(inţilor Părinţi nu eistau proleme, nea2unsuri, ne(ericiri, )nsă ei nu le vedeau pe acestea =or5eaîn operele lor în special despre virtuţi, despre 5ucuria Învierii, despre viaţa de dincolo mai mudecât despre viaţa de aici, pentru că toată petrecerea lor era în perspectiva Învierii! -i aşa cred, tre5ui să fie perspectiva vieţii noastre6 Învierea! C3iar dacă suntem )ncă )n perioada Postului .apostim )nsă )n perspectiva )nvierii, pentru )nviere şi )n perspectiva )ntâlnirii cu Hristos trăim cu toţ

=$aţi între5at vreodată de ce în noaptea de 7aşti nu se citeşte una din pericopele evan4helice carelatează faptul istoric al Învierii; 'orim de @van+3elia de la %itur+3ie Pentru că la :aşterDomnului, @van+3elia ne relatează :aşterea lui Iisus Hristos ca (apt istoric, la Aootează, asemenea, ni se relatează (aptul )n sine al Aotezului Domnului <i tot aşa, la toate praznicele suevocate evenimentele istorice respective 1umai la &itur4hia din noaptea de 7aşti avem surprisă ascultăm un teLt evan4helic care aparent nu are nimic de$a face cu actul Învierii . 'ă aducaminte tetul0

#! &a început era uvântul şi uvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era uvântu'! (cesta era întru început la Dumnezeu!)! *oate prin "l s$au făcutA şi fără "l nimic nu s$a făcut din ce s$a făcut

"unt primele versete din @van+3elia "(ântului Ioan @i ine, cred că eplicaţia (aptului pentru ca"(inţii Părinţi au rânduit acest tet la %itur+3ie, şi nu unul dintre cele ?? @van+3elii ale Învierii, care le citim )ndeoşte la 5trenie, cred că eplicaţia ar (i că dacă la celelalte praznice pericopeevan4helice ne duc cu mintea şi cu sufletul în timp, "van4helia din noaptea Învierii ne duce cmintea şi cu sufletul dincolo de timp şi anume la început!

@ste interesant de oservat (aptul că @van+3elia Pascală )ncepe cu aceleaşi cuvinte cu care )ncepe"(ânta "criptură a 'ec3iului estament M&a început a făcut Dumnezeu cerul şi pământulM , )nceCartea 1acerii M&a început era uvântulK sunt primele cuvinte după @van+3elia de la Ioan înţele4em de aici; Înţele4em importanţa ma>oră a 7raznicului Sfintei Învieri, care nu este doun fapt istoric ci este de$a dreptul recrearea lumii şi un nou început! @ste )nceputul unei noi zilecreaţiei, căci s-a (ăcut şi această interpretare, şi anume că# Ma fost seara şi a fost dimineaţă)nc3eindu-se ast(el ziua a şasea, şi )ncepând ziua a şaptea (dică a fost seara la răsti4nire, cânîntuneric s$a făcut de la ceasul al şaselea şi până la ceasul al nouălea, peste tot pământul, şi

fost dimineaţă în dimineaţa Învierii . S$a încheiat, deci, ziua a şasea a creaţiei şi a început ziua a şaptea schim5ându$se în felul acesşi ziua de ser5are din sâm5ăta în duminică . 7rin urmare acum ne aflăm în ziua a şapteacreaţiei iar în veşnicie vom fi în cea de a opta zi, semnul cifrei 0 sim5olizând infinitul şi veşnicia@ste interesant )nsă, pentru a evidenţia măreţia "ărătorii "(intelor Paşti, să oservăm şi (aptul rânduiala propriu zisă a Învierii nu se face înăuntrul 5isericii, prin comparaţie cu celelalte slu>5isericeşti, ci afară, şi nu neapărat din motive de spaţiu! *otdeauna slu>5a Învierii se face mi>locul naturii, pentru că Învierea nu se adresează numai făpturii umane ci făpturii între4i capotrivit *postolului Pavel, împreună suspină şi împreună are dureri 6omani 4, 8

De asemenea, nu întâmplător Sfintele 7aşti au fost rânduite să se ser5eze în prima duminică clună plină după "chinocţiul de 7rimăvară când în univers se petrece renaşterea naturii, lumina 5iruit întunericul, căci lumina lui Hristos 5iruieşte întunericul păcatelor şi al morţii noastr*poi, )n ziua Învierii, la prânz, la aşa numita M( doua ÎnviereK se citeşte pericopa evan4helică mai multe lim5i ca să se arate că Învierea lui Hristos are vocaţie universală, adresându-se nu dounui popor, poporului ales, poporul evreu, pre+ătit anume pentru primirea lui .esia, ci tuturpopoarelor deopotrivă *st(el, Sfintele 7aşti apar ca o săr5ătoare cosmică, universală şi recreaţiei lumii, mai de4ra5ă, decât un fapt istoric!

În altă ordine de idei, treuie să ştim că 8ântuitorul Hristos a înviat acum două mii de ani dmormânt, 5iruind pe cel mai mare duşman al vieţii T moartea T şi arătând astfel că "l esStăpân nu numai peste viaţă, ci peste moarte6 ,,Unde îţi este, moarte, 5iruinţa ta; Unde îţi esmoarte, 5oldul tău;K 6I Cor?G, GG8 *cest lucru ne )ndreptăţeşte pe noi creştinii ca, atunci când )n+ropăm morţii, nu doar să plân+em pentru (ireasca durere a despărţirii, dar şi să sperăm moartea nu este dispariţie de(initivă, pierdere )n neant, ori trecere )n ne(iinţă, ci renaştere la o 'ianouă

Hristos a înviat din morţi, prădând pe cel mai mare duşman al li5ertăţii noastre $ iadul $ arătându$Se astfel 8ântuitor ,,celor ce şedeau în întuneric şi în um5ra morţiiK 6%c?, E8#KUniţi este iadule 5iruinţa;K *cest lucru a adus ucurie strămoşilor a(laţi su lestem şi care petreceau )n iad, aşteptându-% pe .esia, Cel ce avea ,,să ridice păcatul lumiiK 6In?,8

În s(ârşit, Hristos a înviat din morţi, sfidând pe cel mai mare duşman al virtuţiilor noastre păcatul $ , arătând astfel nu numai că acesta poate fi 5iruit, ci şi că, prin viaţă 5ineplăcută lDumnezeu, noi putem moşteni viaţa de dincolo, pentru a împărăţi împreună cu Hristos Înviat!

Iuiţi credincioşi, Hristos a 5iruit şi moartea, şi iadul, şi păcatul, eli5erându$ne din ro5ia lor arătându$ne tuturor calea veşnicei vieţi, împărtăşindu$ne 5inecuvântarea deplinei li5ertăţidescoperindu$ne adevăratele virtuţi, cu preţul propriei >ertfe! <i, nu ar (i mai mare tra+edie pentomenire decât aceea ca .ântuitorul Hristos să (i murit )n zadar= să (i +olit iadul doar pentru a umple iarăşi şi să (i )n(runtat păcatul doar pentru ca noi să-l )mrăţişăm pe acesta apoi )n movoluntar

De aceea, la acest praznic măreţ şi, totodată, răscolitor pentru )ntrea+a noastră (iinţă, cred că

treui să ne )ntreăm cu toţii# Hristos a înviat, iar noi murim; /utea-vom noi, oare M urmând eNemplului Său M să înfruntăm păcatul, pentru a luc

virtutea5

/utea-vom să prefacem moartea în Înviere şi să sfidăm iadul, pentru a ne sălăşlui Împărăţia cea veşnică5

Înţele!em noi de ce a murit şi a înviat Hristos5 Am pătruns noi semnificaţia acestui prazni sau luăm de la el doar ceea ce ne convine şi ne place5

Căci, dincolo de ucuria mesei o+ate de Paşti şi a revederii celor dra+i, Învierea lui Hristos se vrşi ,,Învierea& noastră, iar )n Hristos nu vom )nvia până ce nu ne vom deprinde mai )ntâi a trăi potriv)nvăţăturilor "ale şi a aorda creştineşte moartea= până nu vom râvni cu toată (iinţa noastră aiul locul iadului şi până când nu vom pre(era virtutea )n locul păcatului

De aceea, pe cei care nu aţi aşteptat cu pre+ătire s(ântă acest Praznic= pe cei care )l consideraţi usimplu eveniment istoric, sau )l priviţi ca pe un ,,spectacol& isericesc= pe cei care vedeţi )n el doarună ocazie de ,,petrecere&, ori un prile2 de a vă re)ntâlni cu cei apropiaţi= şi, mai ales pe cei căroPaştele nu vă spune nimic, vă )ntre astăzi# Hristos a înviat, iar noi murim; 7entru cine a înviHristos;

Dra+ii mei, nu eistă virtute (ără iruinţă a păcatului şi nu poate eista (ericire veşnică (ără lupdu3ovnicească, după cum nu a eistat Înviere (ără iruinţa morţii! <i Hristos ,,S-a făcîncepăturăK nouă, ca să ne arate că slu2irea %ui nu este nici aniversare, nici spectacol, nici petreceO (ie ea şi decentă, )n compania celor dra+i O , ci este pe rând an+a2ament, luptă şi, )n cele din urmiruinţă *st(el, Hristos nu a murit şi nu a )nviat şi pentru noi! <i atunci, noi ce (acem, murim0 CăDomnul ne-a arătat limpede că @l este ,,şi =iaţaK 6In?/, F8, şi ,,UşaK , şi doar ,,cine va intra prin "

se va mântuiK 6In?o, 8:u este, aşadar, cale spre Înviere, decât numai ,,în!roparea împreună cu ElK De aceea, să muripăcatului şi să viem virtuţii< Să iu5im dreptatea şi să urâm fărădele4ea<6Ps//,8 Să ducem via5ineplăcută &ui şi "l ,,ne va învia şi pe noi în ziua cea de apoiK 6InF, /8

Dra+ii mei, )nainte de Înviere, Domnul le-a spus ucenicilor# C=oi acum sunteţi trişti dar iarăşi voi vedea şi se va 5ucura inima voastră şi 5ucuria voastră nimeni nu o va putea lua de la voi C

Iată deci că .ântuitorul Hristos, prin Înviere, a presc3imat tristeţea )n ucurie Ca om, @l

cunoscut viaţa pământească şi necazurile ei, dar ca Dumnezeu ştia că după moartea trupulurmează viaţa cea (ericită şi veşnică 7rin urmare, Domnul ne cunoaşte prea 5ine durerile, ştie viaţa noastră pe 7ământ, prin căderea lui (dam, nu mai este una paradisiacă, e plină de 4ri>i, dnecazuri, planuri şi temeri! "l ştie că în sudoarea feţei noastre ne mâncăm pâinea până ne voîntoarce în pământul din care suntem luaţi .

Dar acest interval scurt şi zuciumat, numit viaţă, @l ne spune că are ceva sacru, că nu se limiteadoar la traiul iolo+ic, (amilie, serviciu şi distracţii, ci are nevoie de ceva mai mult pentru a numi viaţa autentică Dia4nosticul de tristeţe al vieţii pământeşti l$au pus multe reli4ii şi mu

filosofi, dar 5ucuria veşnică numai Unul ne$a adus$o, Iisus Hristos cel Înviat . *şadar realism.ântuitorului constă nu numai )n cunoaşterea vitre+iei vieţii de aici ci şi )n vestirea ucuriei cereşcare ne aşteaptă dincolo, dacă vom şti să repin+em răul şi să lucrăm inele

*cest realism al Domnului ar putea părea naivitate )n zilele noastre unora, care se consideră deştepşi emancipaţi dacă nu cred )n Înviere Dar vă între56 Munde au a>uns cei care respinÎnviereaK; (u a>uns ei demni de invidiat; Sunt disputele dintre noi, sărăcia şi nea>unsurile de tfelul de invidiat; Sunt milioanele de avorturi din Fomânia de invidiat; Sărăcia 4eneralizatăunor ţări este de invidiat; Care răz5oiul care 5ate acum la uşa omenirii este de invidiat; 1u aoare, toate aceste nea>unsuri, le4ătură cu credinţa; Care un om credincios îşi poate omo

fratele; Sau un părinte responsa5il îşi poate ucide copilul; Care un om cu frică de Dumnezeu na>ută pe aproapele său sărac;Iată cum sin+uri ne complicăm viaţa pe acest pământ Iată cum, lipsiţi de ucuria Învierii, devenuneori (iare Căci dacă am avea 5ucuria Domnului în inimă şi năde>dea învierii în suflete, am dslavă lui Dumnezeu pentru toate şi nu am mai păcătui, ahtiaţi după plăcerile prea mici pe care le oferă lumea!

eclamele ne )ndeamnă mereu &trăieşte viaţa la maNim& ori $trăieşte-ţi viaţa din plin& reuieştiţi )nsă că şi Domnul nostru Iisus Hristos acelaşi lucru vrea să ne dăruiască, 5elşu4 de viaţ

căci zice6 K"u am venit ca viaţă să ai5ă şi din 5elşu4 s$o ai5ăK . Poate )nsă eistă o viaţă trăită m



intens decât cea descrisă de oamenii care l-au văzut pe Dumnezeu, precum Sfântul Siluan caspunea6 K*u, Doamne, mi$ai dat să 4ust 5unătatea *a, şi mila *a, şi sufletul meu e atras de *innesăturat, ziua şi noaptea, iar sufletul nu poate uita pe ziditorul său iu5it fiindcă Duhul lDumnezeu îi dă puterea de a iu5i pe el iu5it şi sufletul nu cunoaşte săturare, ci este atrnecontenit spre 7ărintele său cerescM!

(ceasta este 5ucuria pe care nimeni nu o va putea lua de la noi, şi ea se deose5eşte de toa

celelalte 5ucurii pământeşti mai ales prin durata ei, pentru că 5ucuria lui Hristos e veşnică, timp ce 5ucuria lumii este trecătoare! @ucuria lumii ne poate fi răpită într$o clipă de un necsau un insucces, cea a Domnului ne e sporită clipa de clipă, uneori chiar şi prin necazuri, pentreternitate! Crice 5ucurie pământească este um5rită de 4ândul morţii iminente şi tocmai de acee5iruitorul morţii ne spune că MIarăşi vă voi vedea şi se va 5ucura inima voastrăK!

@istă unii oameni, )nsă, vrednici de plâns, care )ncearcă, precum căpeteniile iudeilor de altă dată, ascundă sau să minimalizeze Învierea Domnului, să manipuleze opinia pulică prin (el de (el născociri prin care vor să (acă din Domnul nostru Iisus Hristos, 1iul lui Dumnezeu şi .esia Israel, un simplu muritor de rând, iar din Învierea "a, o le+endă (rumoasă şi (ără nici o relevan

pentru viaţa noastră, urană sau rurală

De unde ştim că nu e o le4endă, şi cum putem dovedi aceasta; 8ai întâi de toate, prin înviersufletelor noastre, care se produce atunci când împlinim poruncile Domnului şi ne părtăşim cînsuşi el ce este Învierea şi =iaţa! *şa cum la *dam mai )ntâi a apărut moartea su(letească prneascultare şi aia apoi drept consecinţă a apărut şi moartea (izică, aşa şi acum# mai întâi înviesufleteşte, alun4ând patimile necurate din noi, iar la sfârşitul lumii, la învierea de o5şte voînvia şi cu trupurile!

@istă apoi nenumăratele mărturii de )nvieri săvârşite de Domnul Iisus Hristos şi de s(inţi, precumpro(eţiile atât din 'ec3iul estament cât şi din *pocalipsa ce vestesc )nvierea ce va avea loc s(ârşitul lumii actuale

(celaşi har care ne înviază sufletele şi ne dăruieşte 5ucuria, pe care având$o, Sfântul 7avspunea6 Kine ne va despărţi pe noi de dra4ostea lui Hristos; Care necazul, sau strâmtoraresau pri4oana, sau foamea sau lipsa de îm5răcăminte, sau prime>dia, sau sa5ia;K (celaşi Har înviază şi trupurile noastre!

Despre această realitate stau mărturie sfintele moaşte, specifice doar nouă, creştinilor, ace

trupuri înveşnicite făcătoare de minuni şi izvorâtoare de minuni, ale celor care s$au făcut vaalese ale Harului, dovedindu$ne nouă tuturor, că Învierea este aproape şi este posi5ilă!

Învierea este o realitate care ne aşteaptă pe toţi Dar noi o aşteptăm pe ea0 redem noi din tsufletul, ceea ce spunem la fiecare &itur4hie în rez6 M(ştept învierea morţilor şi viaţa veaculce va să fieK , sau ne prelun4im tristeţea din această lume şi în cealaltă în loc să ale4em calpocăinţei şi să ne 5ucurăm veşnic;

*ceasta este )ntrearea la care ne provoacă sărătoarea Învierii, )n (iecare an, să răspundemPent

a ne fi mai uşoare r+spunsul şi alegerea3 nu tre5uie s+ uit+m %uvntul de mngiere



Domnului3 %are %unos%ndu,ne prea 5ine temerile şi fri%a de ne%unos%ut ne,a %hemat %+tSine zi%nd8 K=eniţi la 8ine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi "u vă voi odihni pe voi! &uaţi >u48eu asupra voastră şi învăţaţi$vă de la 8ine că sunt 5lând şi smerit cu inima şi veţi 4ăsi odihnsufletelor voastreA căci >u4ul 8eu este 5un şi povara 8ea este uşoarăK!

(şadar dacă >u4ul lui Hristos este 5un, povara Sa uşoară, iar răsplata plină de 5ucurveşnică, ce ne opreşte să urmăm acestui Dumnezeu 5lând şi plin de dra4oste; e ne ţine depar

de Harul 7reasfântului Duh privându$ne de îm5răţişarea &ui 5lândă; "ă lepădăm inerţia oiceiurilor necreştine, a e+oismului, şi al secularismului şi să rostim credincios(inţi şi )n+eri )mpreună# B Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor dmormânturi viaţă şi 5ucurie dăruindu$leC

Între5ări şi răspunsuri pentru 7S Se5astian, episcopul Slatinei, la conferinţa de la raiova dinaprilie '3#'6

P" Părinte "eastian# OSuntem osedaţi de rău, de diavol şi de puterile lui, în loc să fim osedaţi Dumnezeu şi de Înviere@ 2eriţi-vă să cicăliţi oamenii@K



$ Sunt unii dintre creştini care nea4ă postul şi celelalte nevoinţe duhovniceşti spunând cDumnezeu cere de la om o inimă curată! Dar este posi5il ca un om să$şi curăţească inima făpost şi fără nevoinţe duhovniceşti;

- Doar dacă o spală cu nu ştiu ce deter+ent la modă acum um să$ţi curăţeşti inima dacă nu cpost, cu ru4ăciune, care sunt nişte eLerciţii duhovniceşti; *ţi văzut, sportivii se antrenează, şi puţin! "portivii care a2un+ să (acă per(ormanţă ani de zile se antrenează :u pot a2un+e

per(ormanţă (ără antrenament are ar fi antrenamentul duhovnicesc de curăţire a inimii , sufletului, dacă nu acestea pe care le$au lăsat Sfinţii 7ărinţi6 postul, ru4ăciunea, milostenipaza de toate faptele cele rele! @u cred că se poate posti )n continuare şi astăzi "e poate posti continuare= ce dacă oamenii au un serviciu la o (irmă sau )ntr-o (arică sau )ntr-o uzină sau mai şteu unde0 "e poate posti )n continuare Cred că sunt mo(turi "-a dovedit că postul (ace ine trupului, nu numai su(letului *ţi văzut câtă reclamă se (ace pe (ructe şi le+ume :e lipseşte râvna

$ Sunt unii dintre creştini care, cu toate că participă la Sfânta &itur4hie şi încearcă să ai5ăviaţă duhovnicească, însă sunt oameni trişti, oameni care nu au năde>de, care de multe ori chise descura>ează şi a>un4 să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, să spună că Dumnezeu es

nedrept!- 7entru cel fără credinţă, viaţa aceasta pământească pare scurtă, lipsită de lo4ică uneorDumnezeu poate părea un indiferent, căruia nu Îi pasă că noi suferim M şi nu atât noi, şi m4ândesc acum la o persoană născută cu handicap sau care a>un4e, printr$o întâmplare sau altsă ai5ă un handicap.

"unt atâtea persoane care su(eră şi vedem )n 2urul nostru atâtea ne(ericiri Pentru cel care nu priveşviaţa aceasta prin oc3iul celeilalte, sau )n perspectiva celeilalte LvieţiM, v-am spus, viaţa aceasta pascurtă, ne(ericită, (ără lo+ică *tâta vreme cât, aţi văzut, nu se (ace dreptate, de multe ori nici

instanţă nu mai reuşeşti să-ţi (aci dreptate, darămite s-o aştepţi prin unăvoinţa celuilalt :umai perspectiva vieţii de dincolo, şi de aceea am ales să vorim de ucuria vieţii de dincolo, pentcă doar aceasta ne poate aduce mân+âiere şi speranţă )ntr-o lume )n care de multe ori, poate aţi trăo şi pe pielea voastră, parcă nu mai e nici o speranţă =rei să faci 5inele şi$ţi este răsplătit 5inetău cu rău! Doreşti să a>uţi pe cineva şi eşti acuzat de interes! Îţi cauţi dreptatea şi n$o 4ăseşti pnicăieri . "unt oameni care trăiesc pe pielea lor aceste nereuşite şi aţi auzit, unii a2un+ c3iar disperare să-şi pună capăt zilelor @u cred că în lumina Învierii Domnului, a vieţii de dincolo, prcredinţa în Dumnezeu, viaţa aceasta nu mai pare scurtă, sau chiar dacă este scurtă, vine cealaleLtrem de lun4ă, nesfârşită adică, şi împlineşte neîmplinirea vieţii de aici .

În perspe%tiva vie4ii de din%olo ne ostenim3 %redem 1n Dumnezeu3 Îl rug+m3 ne %ur+4isufletele şi inimile şi ne preg+tim pentru %omuniunea %u El

$ Învierea este un eveniment sau o comemorare pentru creştini;- Învierea Domnului a fost un eveniment, dar dacă pentru noi acum este o comemorare ne$aars! *m spus )n cuvântul meu aceasta# să nu fie comemorare, să nu fie spectacol, să nu ffestivitatea de sfârşit de an De aceea şi postim, că alt(el am aştepta Paştele ca pe serarea cântermină copiii şcoala, şi se (ace serarea de s(ârşit de an Postim, ne pre+ătim cu această perioaspecială, pentru că Învierea lui Hristos nu este un (apt care s-a )ntâmplat acum de ani şi n

)nţele+em )n (iecare aprilie să ne aducem aminte de acest (apt Încercăm şi noi, prin postire şi pr

pre4ătire, să ne reînviem sufletele şi să trăim 5ucuria Învierii lui Hristos 5ucurându$ne şi noi încercând să înviem şi noi de fiecare dată din căderile noastre, din slă5iciunile noastre, să nridicăm de fiecare dată.

$ Sunt şi creştini care nu simt Învierea;- "unt creştini care vin, aprind o lumânare de la vecinul său, de la părintele, )n cel mai un carâzând aşa cu prietenii, peste umăr, şi se ţin de +lume acolo, )n noaptea de Paşti, râd, (ac oric

altceva, se duc acasă şi mănâncă, şi eau, (ără să aştepte "(ânta %itur+3ie, şi se numeşte că au (ostei şi s-au ucurat de Înviere Dar Învierea nu este aceasta! *ceea nu este Învierea, acela este uspectacol pe care preotul )l 2oacă mai ine sau mai prost, depinde cum reuşeşte să amena2eze acoscena sau podiumul acela pe care iese la Înviere, ce voce are, cum se prezintă el şi cântăreţul, su(oarte mulţi care văd un simplu spectacol# Hai O zice, - să mer!em, că aşa ne-a învăţat unica, treuie să mer!em în noaptea de /aşt i Pentru oamenii aceştia nu se )ntâmplă nimic= su(letele lrămân necultivate şi ne(olosite de ucuria Învierii

$ Cdată cu Învierea Domnului, ar tre5ui să ne pre4ătim şi noi sufleteşte pentru aceassăr5ătoare; um putem face aceasta;

- *cum să nu cădem )n altă etremă, anume să vedem )n Învierea Domnului o importantă sărătoade primăvară şi Postul cel .are ca o perioadă, si+ur, pre+ătitoare= ne (acem datoria, ne spovedim, )mpărtăşim, trăim Învierea, ne ucurăm şi +ata Învierea Domnului ar tre5ui permanentizată viaţa noastră! *ot timpul< *ţi auzit, proail despre Sfântul Serafim de Sarov, că îşi făcuse un salut permanent din Hrista înviat, 5ucuria mea<K tot anul, riscând poate să pară ciudat ;are cum ne-ar sta nouă să salutăm prin noiemrie aşa cu K Hristos a înviat@& "-ar uita lumea# K*e-are, dra!ă, ăsta5@încurcat lunile anului0&

Dar "(ântul "era(im credea, şi era osedat de Înviere! 'edeţi ce se )ntâmplă cu noi0 :oi sunteosedaţi de moarte, noi nu suntem osedaţi de )nviere "(inţii erau osedaţi de )nviereCea mai ma(rică a noastră, care ne c3inuie, este# K Aoleu, dacă dă o maşină peste mine5 Dacă mă îmolnăvede ceva5 Dacă păţesc ceva5& :oi suntem osedaţi de rău *sta a stricat societatea )n care trăim su(letele noastre, că ne-a (ăcut să (im osedaţi de rău "untem osedaţi de diavol şi de puterile lui loc să (im osedaţi de Dumnezeu şi să credem cu toată tăria că @l ne poate scăpa şi de un accideşi de o oală incurailă, şi de planurile duşmănoase ale vecinului său ale (ostului prieten şi aşa mdeparte

$ um putem ierta din tot sufletul celor ce ne$au 4reşit;

- În +eneral iertăm, dar nu uităm *cum nu este deloc uşor, treuie să (im realişti, nu este deloc uşsă ierţi Dar treuie să ne propunem asta Cred că data trecută când m-aţi c3emat aici v-am arătat o strate+ie de a )ncerca să iertăm celor care ne-au +reşit, adică să o luăm treptat .ai )ntâi, ar tresă )ncercăm să nu urâm, că până la iertare mai e mult

În primul rând să nu urâm pe cel care ne$a 4reşit! :u ştiu, să avem orice alt sentiment, dnu ură, deci nu !ândul de răzunare. Să ne ru4ăm lui Dumnezeu să ne a>ute să nu$l urâ

Este primul pas. (l doilea pas6 să încercăm să nu$i reproşăm! :e întâlnim cu el şi nu-i reproşăm asta, pent

că ar aprinde iarăşi scântei şi ar aprinde iarăşi scandalul şi cine ştie ce mai iese din asta.

(l treilea pas6 să încercăm să$l salutămA să nu rămânem aşa, în duşmănie, şi să nu nvor5im unii altora! Să-l salutăm şi atât. <i o să vedeţi că după aceea vine şial patrulea pas în care descidem şi vora de una, de alta, de ploaia de afară, de ninsoarde cutare, şi uşor-uşor se redresează relaţia.

Până la iertare )ncă mai e mult= până la adevărata iertare tre5uie să vină şi uitarea şi chidra4ostea, pentru că suntem chemaţi până şi să ne iu5im vră>maşii! Până acolo treuie

a2un+em, dar 3aideţi s-o luăm treptat şi să ne străduim :u este deloc uşor

$ e sim5olizează pentru noi, creştinii, ouăle de 7aşti;- Păi sim5olizeaz+ Învierea lui Hristos< De aceea ouăle normal se vopsesc roşii, cu sân+eDomnului vărsat "-a introdus acest oicei, să ciocnim ouă şi să spunem K Hristos a înviat@&, adisân+ele %ui s-a pre(ăcut )n Înviere, patima %ui, până la urmă, a dus la Înviere

Dacă mă )ntreaţi de unde oiceiul, de când o (i, cum s-o (i născut, nu ştiu să vă spun ")ndeletnicesc aceştia care, la (iecare sărătoare sunt unii ziarişti pe la posturile de televiziune, trezeşti cu ei la interviu, şi la orice sărătoare ei caută (olclorul sărătorii respective K*e oiceiu

cunoaşteţi la sărătoarea aceasta5& @, uite, nu cunosc nici un oicei, decât să ne )mpărtăşim şi participăm la "(ânta %itur+3ie ]sta era oiceiul! Dar ei caută numai (olclor# câte o povestioară, câo le+endă, ca să arunce (aptul praznicului respectiv )n derizoriu, )n le+ende şi povestioare3 capoate sunt une pentru copii, dar nu la vârsta aceasta şi nu oamenilor maturi! Îi auziţi la radio# prezintă praznicul respectiv şi după aceea o dau pe le+ende *cuma este le+endă, zice, să pusuioc su pernă :ici o le+ătură! Că "(ântul Ioan Aotezătorul umla cu usuioc pe malIordanului său şi-l punea su pernă Încercări de a arunca )n derizoriu

Dincolo de asta, ouăle de Paşti s-au )ncetăţenit ca nişte dovezi ale Învierii, pornind, deci, de la 2ert

Domnului culoarea roşie şi este şi o ucurie pentru noi, ciocnind să rostim salutul acesta, >Hristosînviat@K.

$ are este cauza avorturilor la noi în ţară; 7entru ce nici o fată sau femeie nu vrea să denaştere pruncilor, căci, până la urmă, asta îi aduce mântuirea;, Avorturile se fa% din %omoditate .ai spun oamenii# K Da, dar, ştii, ce-o să le dau să mănânce@u nu cred că acesta este un ar+ument Aunicii noştri, care nu (ăceau avort, nu erau mai o+aţi noi "tăteau şase, şapte, zece Doisprezece au (ost la părinţi, la tatăl meu erau doisprezece (raţi=ima+inaţi-vă, dormeau toţi )ntr-o sin+ură )ncăpere, că doar nu (ăceau (ocul )n ? camere, că n-avepalat, să aiă ? camere O cum ne dorim noi acum# (iecare copil treuie să aiă camera lui D

comoditate Lse (acM

:e pasă mai mult de noi# K De ce să nu-mi iau o maşină de anii ăştia5 De ce să mai fac un copi6ai ine-mi iau o casă& După aia altă prostie# toţi copiii, dacă am zece, toţi treuie să a2undirectori! :u mai eistă concepţia care era odată# pe un sin+ur copil )l dădea la şcoală *şa s)ntâmplat )n (amilia tatălui meu, pe un sin+ur ăiat l-a dat la Aucureşti să )nveţe carte şi el a a2uundeva director )ntr-un minister În rest toţi ceilalţi unsprezece au rămas acasă şi munceau pentru Comoditatea şi dorinţa de a (ace pe toţi copiii pro(esori universitari pe toţi copiii pe care-i avem, sunt doi, că sunt trei De2a trei sunt mulţi= şi doi sunt mulţi câteodată Dacă ar putea (ace un

2umate, că unu pare prea puţin, sau s-a )nţeles că unul riscă să crească e+oist, pentru că nu se )nva

să )mpartă cu nimeni nimic= el nu este crescut să )mpartă, el ştie că primeşte totul de la părinţi "ă (eriţi de un sin+ur copil! @ ine să crească )mpărţind cu celălalt puţinul, multul, cât este, pentru căriscă să devină tiranul (amiliei @l vede că el moşteneşte casa, el moşteneşte maşina, pentru el estotul <i se )nvaţă şi )n societate să viseze totul, să aştepte totul, nu este oişnuit să )mpartă

"i+ur, mântuirea femeii prin naşterea de fii. <i ucuria (amiliei! Copiii )ntăresc (oarte mult relacelor doi, care, aţi văzut, se şurezeşte )n timp Dispare (armecul de la )nceput, al tinereţii, şi da

nu vin copiii care să-i reunească pe cei doi părinţi alt(el decât a (ost reunirea prin dra+oste )nceput, acum, de data aceasta, cu a2utorul copiilor De aceea (oarte multe (amilii a2un+ la divopentru că au re(uzat copiii, care le-ar (i putut (orti(ica căsnicia! Dar dacă toată 2udecata noastră esnumai prin prisma anilor şi când este să se nască un copil, imediat se pune prolem(inanciar Aunicii noştri, )naintaşii noştri nu puneau prolema (inanciar, ci puneau prolema morO că este păcat <i trăiau aşa cum trăiau, că erau mai sănătoşi ca noi, lucrau la câmp şi erau (erici*stăzi nu se mai concepe aşa ceva

$ um poate un om mar4inalizat în această lume indiferentă să comunice personal cu Domnnostru Iisus Hristos şi să$şi recapete năde>dea;

- @i, până la a comunica personal )ncercaţi să comunicaţi prin du3ovnic cu Dumnezeu :u sperprea mult că veţi reuşi sin+uri s-o (aceţi *cest lucru )l (ac sectanţii care au respins preoţia)ncearcă sin+uri să )şi lepede păcatele şi consideră că printr-un dialo+ direct cu Dumnezeu )rezolvă iertarea păcatelor Căutaţi-vă du3ovnici uni *scultaţi-i la predică, priviţi-le viaţa şi ale+evă du3ovnicul care credeţi că vi se potriveşte <i prin el căutaţi să luaţi le+ătura cu Dumnezeu, prAiserică, prin slu2ele de duminică şi prin toate celelalte eerciţii du3ovniceşti *lt(el nu se poa*lt(el ne trezim că doar )nvăţăm despre Dumnezeu, şi nu-% vom cunoaşte niciodată doar vorindespre @l :oi treuie să a2un+em să vorim cu @l Iar ca să vorim cu @l treuie să avem inimcurată 1ără inimă curată nu poţi vori cu Dumnezeu, pentru că nu-I )nţele+i lima2ul, nu )nţele

ce-ţi spune= sunt lima2e di(erite *lt(el voreşte un om păcătos şi alt(el voreşte un om curspiritualizat

$ De ce uneori suntem nemulţumiţi de ceea ce ni se întâmplă; De ce uneori ne 4ândim că avemereu pro5leme şi nu ne putem pune năde>dea în Dumnezeu;- *sta este, cum spuneam# suntem o5sedaţi de rău, de pro5leme, şi nu căutăm să le privim perspectiva vieţii de dincolo! În perspectiva vieţii de dincolo, viaţa de aici pare o 2oacă cu păpupare o copilărie *duceţi-vă aminte ce este copilăria pentru omul de mai târziu# o 2oacă oţi aţi avcopilărie şi vă amintiţi câtă (ericire# nu ştiaţi nici că părinţii nu mai au ani de pâine, nici că n-au cce să plătească +azele sau curentul Haar n-aveam noi când eram mici :e 2ucam şi toată lumea e

a noastră

În perspectiva vieţii de dincolo, viaţa de aici pare o 2oacă :oi (acem o tra+edie din ea, ca şi cum (i sin+ură viaţă :e a+ăţăm cu toate speranţele noastre numai de viaţa de aici şi nu vrem )nţele+em nici măcar la nivel de suconştient că viaţa de dincolo merită mai mult, sau contează mmult decât asta

@u cred că dacă vom privi mai atent către ucuria vieţii de dincolo, vom trece mai uşor pes+reutăţile vieţii de aici *oate 4reutăţile trec! (duceţi$vă aminte fiecare prin câte aţi trecut< -i a

trecut< <i su(erinţe poate, şi oli, şi eşecuri, insuccese de tot (elul <i au trecut oate trec D

treuie să avem rădare şi atunci când ne este +reu şi ni se pare că K 1ai de mine, nu mai pot atunci treuie să privim )n perspectiva vieţii de dincolo, că lucrul acesta, răul acesta trece -i avem năde>dea că Dumnezeu ne a>ută şi nu ne lasă să ră5dăm mai mult decât putem şi nu npune pe umeri o cruce mai 4rea decât putem noi să ducem!

$ um ne putem menţine 5ucuria în suflet şi 4ândurile neîmprăştiate între mâncăruri şi stând vor5ă cu familia şi cunoscuţii în zilele de 7aşti;

- :u cred acum că tot ceea ce )nseamnă ucuria Paştelui, deci inclusiv masa cu cei dra+i, )ntâlnircu ei, ar treui să zădărnicească )n su(letul nostru, cum )ntreaţi aici, ucuria Învierii 1oi suntemtrupuri şi Dumnezeu în4ăduie 5ucurii trupeşti T în limita virtuţii, însă! *re5uie să ne luptăm săţinem pe Dumnezeu în 4ândurile noastre, în inimile noastre, si+ur, să nu (acem auzuri nici mâncare, nici la ăutură, şi să privim inclusiv mâncarea de Paşti, pa3arul cu vin, celelalte ucurrevederea cu cei dra+i, toate zilele acelea liere când nu mer+em la serviciu,toate să le privim ca pun dar al lui Dumnezeu, pentru că, până la urmă, sunt le4ate toate de 7aşti! 1$ar tre5uie cacestea să um5rească 5ucuria Învierii, dacă le privim iarăşi, totuşi, din perspectiva credinţei!

$ e este de făcut în momentele de adormire sufletească;

- 'edeţi0 oate iletele Lcu )ntreăriM sunt triste, şi eu am venit aici cu o temă despre ucurie oailetele sunt triste De aceea cade (oarte ine ucuria Învierii "unteţi tineri aici, ma2oritateaCris$ar întâmpla în viaţă, 4ândiţi$vă că se termină! %3$03 de ani, viaţa însăşi, se duce< Încercaţi străiţi de pe acum în Împărăţia lui Dumnezeu< *ţi văzut ce s-a spus O "(ântul @van+3elist %uca o spune O Împărăţia lui Dumnezeu esînlăuntrul vostru!K Încă de aici de pe 7ământ tre5uie să ne deprindem să trăim cDumnezeu! Dacă nu ne vom deprinde să trăim încă de aici, din viaţa aceasta, cu Dumnezeu, nuvom putea face nici dincolo, în Împărăţia erurilor! Împărăţia lui Dumnezeu este )nlăuntrnostru :oi treuie )ncă de pe aici să simţim realitatea vieţii de dincolo, ori aceste ilete triste ara

că suntem osedaţi tot de viaţa de aici Haideţi să privim mai mult către viaţa cealaltă decât cătasta, pentru că asta este scurtă, este relativă, este nedesăvârşită, pe când viaţa de dincolo este totueste nes(ârşită, e veşnică *ceea contează şi de dra+ul ei cred eu că ar treui să ne treacă mai uşsupărarea şi necazul atunci când )n viaţa aceasta trecem printr-o cumpănă sau alta

$ e este de făcut în momentele de adormire sufletească când tot ce ai făcut până acum parcă nmai are sens; Deşi ştiu că este adevărat, dar nu mai pot să simt prezenţa lui Dumnezeu în viamea! e este de făcut;- <tiţi ce se )ntâmplă0 Dumnezeu ne lasă să cădem, ne ridică după aceea, ne dăruieşte 5ucurridicării, când ni se urcă la cap şi începem să ne simţim semeţi şi mândri că am spor

duhovniceşte, ne mai lasă iarăşi la mintea noastră!!! "(inţii )nşişi treceau prin ast(el de ispite, su(ireşti şi acestea "(inţilor, Dumnezeu le rânduia clipe de ispită, )i lăsa pradă diavolilor "(ânt*ntonie, )n pustie, marele *ntonie, a (ost ătut de diavoli, (izic @l ce treuia să zică# K Doamne, mai e şi asta5 Eu Îţi slu=esc ie sau ce se întâmplă aici5& 7entru slă5iciunile noastre, Dumnezne lasă să cădem, dar vrea un sin4ur lucru de la noi6 să învăţăm să ne ridicăm! :-am vorit treuie să (acem eerciţii O un (el de !enofleNiuni sau flotări din acestea duovniceşti5 :e ridicădin aceste căderi şi aceasta ne )ntăreşte, ne (orti(ică şi ne )ntăreşte pentru per(ormanţa spirituală 7cum vreţi, cu ce eLerciţii vreţi să ne întărim şi să ne zidim, dacă nu cu aceste ridicăperiodice; "ste în firea noastră să cădem! Societatea ne a>ută 4rozav la asta! -i ceilalţi din >ur

nostru, oamenii, în special, ne mai dau şi ei 5rânci! Dar tre5uie să învăţăm să ne ridicăm, şi asse numeşte virtute şi performanţă duhovnicească!

$ 7ostul ţinut numai miercuri şi vineri ne curăţă sufletul;- Cred că nu )n Postul .are, nu0 'oriţi )n +eneral *şa cum le-au rânduit "(inţii Părinţi le-rânduit (oarte ine şi cu măsură, a )ncă, dacă socotim, parcă sunt mai multe zilele de post decât ddulce de peste an, puse laolaltă toate cu cele patru posturi *tâtea câte sunt, sunt une 'rei m

mult0 @istă şi postul (acultativ sau voluntar, de luni <i unii credincioşi ţin post şi luni, ca prisosească dreptatea lor mai mult decât a (ariseilor, care se lăudau că postesc de două ori săptămână Dar vreţi să-i )ntreceţi pe (arisei, nu )n (ariseism, ci )n postire, postiţi şi )n a treia zrespectiv luni Dar nu postiţi duminică, când "(inţii Părinţi au rânduit să ne ucurăm şi trupeşdupă ce am mers la "(ânta "lu2ă şi ne-am ucurat du3ovniceşte Poate zidi postul, si+ur

*tenţie, nu (aceţi eces la post *m cunoscut persoane care s-au )molnăvit de ulcer, de +astripentru că au ea+erat cu postul işti să te )molnăveşti şi după aceea să cârteşti# K Doamne, dar am crezut că postul ăsta mă întăreşteR& <i nu vrei să a2un+i pe mâna doctorilor după aceea, văzut ce spitale avem astăzi şi ce zdravăn te )ntorci de acolo "-a )ntâmplat pentru mulţi să

)ntoarcă cu alte proleme decât Lcele cu careM s-au dus :u,treuie o măsură şi, de aceea am zcăutaţi-vă du3ovnic şi cu el să discutaţi# K /ărinte, aş vrea să postesc mai aspru, adică până prânz sau până la orele serii& <i de comun acord, )n (uncţie şi de cât de rezistent este or+anismtău şi ce muncă des(ăşori peste zi, cădeţi de acord dacă se poate proceda la un post mai aspru saeste ine postul acesta mediu, lând şi oişnuit

$ um putem trăi într$un mediu ateist alături de persoane ateiste;, @i, cam cum a trăit şi .ântuitorul Hristos, printre (arisei, cărturari, romani Dacă putem să(olosim cu ceva, ine ar (i= dar mai ales prin eemplul nostru /eriţi$vă să cicăliţi oamenii! Su

credincioşi care înţele4 că tre5uie să toace la cap pe cei din >urul lor, vor5indu$le despDumnezeu, chiar şi atunci când ăia nu vor să audă şi a2un+ aceia să respin+ă persoana respectivK Domle, iar începe ăsta cu predică& Dar nu ă+aţi pe +ât pe Dumnezeu la nimeni, ca să nuvomite "ă aveţi o dreaptă măsură .ântuitorul a spus alt(el# K :u aruncaţi măr!ăritarele voastporcilor & reuie şi aici o măsură şi mai ales cu eLemplul putem câşti4a pe cei din >urnostru! Să vadă în noi o persoană demnă, o persoană care posteşte, o persoană care se roa4ă, dnu 5ravează cu asta, să vadă că suntem o persoană linştită, împlinită, senină, plină de 5ucurie!să se )ntree# K 6ăi, dar ăsta n-are necazuri5 De unde atâta seninătate şi ucurie5& K /ăi de la astaK*e faci tu5& K /ăi eu postesc, mă duc la iserică duminica, îmi citesc seara şi diminearu!ăciunile, caut să duc o viaţă curată, să nu mă cert cu cei din =urul meu, să nu fac nimănui ni

un rău şi de aici ucuria& <i eemplul, repet, cântăreşte mai mult decât cicăleala ta ;(eră acedaruri, Kmăr+ăritare&, cum le numeşte .ântuitorul Hristos, doar celor dispuşi să le primească, ca nuOte ia la miştoK, cum ziceţi dumneavoastră

$ Se poate despărţi postul trupesc de cel sufletesc;- :u se poate= dacă trupul este unit cu su(letul, de ce să le despărţim0 *dică să postim doar mâncare0 <i de răutate să nu postim, să nu ne )n(rânăm de la răutate0 :u se poate Dacă trupul esunit cu su(letul, şi postul treuie să (ie şi trupesc, şi su(letesc

$ um tre5uie să ne raportăm la vremurile acestea; (uzim tot mai des ştiri de răz5oaie dezastre!- oate acestea vor veni, nu ştim dacă anul ăsta sau )n +eneraţia noastră <i s(ârşitul lumii s*pocalipsa nu este o poveste oate acestea vor veni C3iar acum vedeţi că se voreşte (oarte mude răzoi De oicei criza economică, mai ales cum e acum O +loală, aduce o dorinţă de re)mpărţa lumii, de re)mpărţire a prăzii Pentru că prădătorii au +enerat şi criza aceasta, anc3erii lumii O au con(ecţionat-o, pentru că doresc o re)mpărţire a prăzii "e tot voreşte de răzoaie, să d

Dumnezeu să nu mai vină, să se )nţelea+ă diplomatic şi la masa tratativelor, să-şi )mpartă prastând la masă şi să nu mai provoace atâta stricăciune, oraşe )ntre+i dărâmate după ce se construieatât de +reu, şi vieţi omeneşti distruse după ce un copil se creşte atât de +reu şi până a2un+ematuritate şi cât se pre+ăteşte pentru viaţă şi vine un lestemat din ăsta de răzoi şi seceră vieţi cuse seceră +râul @ste o mare ararie şi ar (i o mare ararie să se mai poată )ntâmpla acum, cânlumea se pretinde civilizată şi superte3nolo+izată, să se a2un+ă la răzoaie din acest(izice ăzoaiele se duc acum psi3olo+ic, trădările de neam şi de ţară şi de interese se pot (ace mumai uşor "ă sperăm că nu vom mai a2un+e să (ie nevoie pe câmpul de luptă cu tancuri, cu avioance ştiu eu cum s-a inventat acum, cu ome, să se mai secere vieţi omeneşti şi oraşe şi sate *um ne raportăm la vremurile acestea5 u ru4ăciune, şi pre4ătiţi într$un fel pentru ele! Sfân

Scriptură scrie despre ele, (pocalipsa ni le vesteşte, ele pot veni oricândA creştineşte să raportăm, adică tot privind la viaţa de dincolo! 7rivind prin ele dincolo de ele!

$ De ce se săvârşeşte &itu4hia Darurilor mai înainte sfinţite în 7ostul 8are şi nu &itur4hSfântului Ioan Gură de (ur; e reprezintă &itur4hia mai înainte sfinţită;$ &itur4hia Sfântului Ioan Gură de (ur sim5olizează Învierea, ca şi cea a Sfântului =asile! @ritualul morţii, dar şi al Învierii Domnului 7e când &itur4hia Darurilor mai înainte sfinţite esimpropriu numită &itur4hie, pentru că nu are loc nici o Bertfă la &itur4hia Darurilor! După cuştiţi, se (oloseşte "(ântul rup şi "ân+e de la %itur+3ia de duminică= s-a scos atunci, s-a pre+ătit, s

pus pe "(ânta .asă şi (olosim din asta miercurea şi vinerea 1u este, deci, propriu$zis o &itur4hpentru că nu are loc Bertfă şi se împrumută din Bertfa trecută, de duminică, şi se face un simpritual de împărtăşire a celor care doresc să se împărtăşească miercurea şi vinerea! "ste specificpostului şi atmosferei de post! :u se poate (ace %itur+3ia "(ântului Ioan sau a "(ântului 'asile )n cursul săptămânii pentru că nu cadra cu atmos(era aceasta, a Postului .are *r aduce ucurie )n săptămânile acestea când suntec3emaţi la pocăinţă, la Canonul "(ântului *ndrei Criteanul, la ru+ăciunea "(ântului @(rem "irul,slu2e mai mult citite decât cântate şi care ne pre+ătesc oricum pentru pocăinţă, pentru lacrimi, inu pentru ucurie Aucuria vine aia sâmăta şi duminica prin %itur+3ia deplină

$ "Listă oameni care nu sunt apropiaţi de @iserică şi au concepţia că oamenii care mer4 5iserică sunt invidioşi, laşi, vicleni, concepţie căpătată de la serviciu în urma unor întâmplănefaste! um le putem aduce la cunoştinţă că nu toţi creştinii sunt aşa sau că noi ne luptăm cpatimile proprii şi, când cădem, acestea ies la suprafaţă; um îi apropiem de Dumnezeu;- '-am zis# prin eemplul personal Dacă acceptă să le şi povesteşti câte ceva din ce ai auzit tu iserică sau are curiozitatea să te )ntree despre ce a vorit părintele astăzi sau duminica asta semni(icaţie are, ce @van+3elie a (ost şamd, nu strică deloc să cauţi să )mpărtăşeşti şi tu mdeparte din ceea ce ai auzit la iserică Dar alt(el, cea mai 5ună modalitate de a cuceri pe cineveste eLemplul tăuA să vadă în tine, cum am spus, o persoană luminoasă, o persoană fericit

împlinită, senină T nu senilă T, da, să fii un eLemplu! *ţi văzut că sunt persoane care vă plac D

ce0 K*e vă place5K >AşaK, zice, Knu ştiu, are o ucurieK sau, zice, >are o linişte& *cestea ar tresă vadă oamenii ăştia care ne acuză că şi noi suntem slai Suntem sla5i şi, aţi văzut, uneori islă5iciunile la suprafaţă! um zice; ă nu facem 5inele pe care îl dorim, ci răul pe care nudorim, pe acela a>un4em, din păcate, să$l săvârşim. 1u putem să$i convin4em că nu suntem asau că nu toţi creştinii sunt aşa, dar o pot vedea cu ochii lor! Important este ca noi să dăm ueLemplu frumos!

$ um îi cinsteşti pe cei trecuţi în veşnicie;- *, păi aici )n ;ltenia cel mai răspândit este cultul morţilor <i nu e rău Dacă oltenii nu au trecutsecte este şi pentru (aptul că sunt (oarte le+aţi de cimitir, de morţii lor, mai le+aţi parcă de cimidecât de "(ânta %itur+3ie şi de Aiserică "unt credincioşi, poate aţi văzut şi voi, se duc cimitir,aprind lumânări şi pleacă acasă :u intră şi )n iserică Aiserica ne )nvaţă că putem să (ace(oarte mult pentru cei adormiţi :u ştim cât şi )n ce măsură, dacă )i putem salva, mai ales pe cei caau plecat nepre+ătiţi din viaţa aceasta, dar @iserica ne îndeamnă să facem pentru ei T ce să facemT pomenire, parastas, daruri, dar căutaţi să faceţi darurile unor oameni care să zi5o4daproste din tot sufletul lorA adică la săraci, la 5ătrâni sin4uri, văduve, sau la copnevoiaşi! Căutaţi să duceţi darurile pentru cei adormiţi unor oameni care c3iar le merită, nu uno

care se uită# K Tă, or fi !ătit ăştia curat, s-or fi spălat pe mâini5 Asta nu prea îmi place.. & Pomaaia nu ştiu cât e de primită şi nu a2un+e unde treuie Căutaţi persoanele potrivite pentru pomapentru că este şi oiceiul acesta prost, zic eu# se invită rudele )ntre ele, şi a2un+e o pomană (amilie Pomană treuie să a2un+ă la cel care o merită Lcare are nevoie, nnM

$ Care, având în vedere noile vră>măşii ale diavolului, ar tre5ui să asprim postul, fără vor5imultă la telefon, fără calculator, fără iluzii de acest 4en;- '-am spus# postul se aspreşte nu de capul tău, ci )n le+ătură cu $medicul de (amilie&, medicspiritual, da0 *şa cum nu te apuci să iei medicamente de capul tău, deşi noi, românii, cam (ace

tâmpenia asta, ne auto-doctoricim, (ără să consultăm medicul şi mai ales ne apucăm să luăantiiotice, care nu se iau aşa, după mintea (iecăruia, la (el şi )n plan du3ovnicesc# nu aspri nimtu, de capul tău, ci consultă$te cu medicul tău spiritual, cu preotul, cu duhovnicul!

'orirea multă la tele(on0 <i eu am tele(on, dar consider eu că nu voresc mult O ine, e relatacest mult = ce pare la mine mult poate să pară la tine etrem de mult sau etrem de puţin <tiu )ncă sunt persoane care povestesc la tele(on, dar tele(onul este pentru a transmite un mesa2 saucăpăta o in(ormaţie, nu este pentru poveste Întâlneşte-te şi povesteşte @ste şi nociv tele(onul (olo)n mod auziv Calculatorul O şi eu )l (olosesc şi caut să )l (olosesc ine, )mi scriu şi eu tetepredicile şi toate lucrările mele mi le scriu personal, m-am oişnuit şi nu mai scriu pe 3ârtie ca du

aceea să pun pe cineva să mi le treacă pe calculator Aine, şi aici treuie măsură= să nu te duci spzonele acelea unde te poţi murdări su(leteşte$ Doi tineri care vor să se căsătorească ar tre5ui să ai5ă acelaşi duhovnic;- @u aş pre(era să aiă acelaşi du3ovnic <tiţi de ce0 Când vă veţi certa şi veţi cere s(at de du3ovnic, el este mai orientat )n relaţia voastră, ştie şi părerea ei, ştie şi părerea ta, şi poate este muşor să vă dea s(atul necesar *lt(el, dacă ştie numai părerea ta, aşa suntem noi, tindem să dădreptate celui pe care )l ascultăm <tiţi cum se )ntâmplă, intră cineva la tine, )l asculţi, K Da, dreptate& 'ine după aceea şi duşmanul lui, )l asculţi şi pe ăla şi )ţi vine să )i dai şi lui dreptate (iecare are dreptatea lui Dar dacă )i c3emăm )mpreună şi )i punem să )şi zică părerea uitându-

unul )n oc3ii celuilalt, )nţele+i, după cum reacţionează şi unul şi celălalt, care, de (apt, a

dreptate '-aş s(ătui să vă luaţi acelaşi du3ovnic, de vreme ce aveţi aceeaşi casă şi aveţi su(leperec3e, luaţi-vă acelaşi du3ovnic ca să vă poată a2uta şi mai mult atunci când va scârţâi relavoastră

$ În ce condiţii putem recunoaşte în faţa celorlalţi că postim;- Da, e ine să ţineţi discreţie :u aruncaţi măr!ăritarele. "au nu vă lăudaţi :u e nimic de laudpostul e un eerciţiu spiritual personal şi intim, dar si+ur că, la o masă (estivă, treuie ori

mănânci ce e acolo, ori să ro+i să-ţi aducă, cum e la modă acum,ve!etarian.

<i atunci si+ur cădeconspiri otul este să n-o (aci ca să ravezi, ca să te lauzi= rişti mai de+raă să se râdă de tincam asta este moda )n ziua de astăzi# K Hai, ăi, ce, eşti aă5 :umai aele postesc& *şa scrie"(ânta "criptură, că se posteşte de la de ani )ncolo0! @vitaţi să vă deconspiraţi, să rămânătaină Comorile se ţin ascunse )n sei(uri, )n locuri prote2ate :u ravăm cu ele

$ "ste 5ine să pleci la mănăstire şi să$ţi laşi părinţii să te plân4ă că pe un mort; 7entru că ei crecă mănăstirea este închisoare, iar cei de acolo sunt retardaţi şi nu au voie să comunice cu cei deLterior! (m încercat să le eLplic că mănăstirea este un lucru 5un, dar nu vor să înţelea4ă!- Da, din păcate eistă şi raţe care clocesc pui de +ăină "au invers, +ăini, cloşti, care clocesc şi sc

pui de raţă "e )ntâmplă ca dintr-o (amilie necredincioasă să iasă un copil de toată minunea care a2un+ă până la a dori mănăstirea, deşi părinţii lui nici nu l-au dus la iserică, nici nu l-au )nvăţat postească şi celelalte "imte el această c3emare Dacă este c3emare, cel care m-ai )ntreat, oricuvei a2un+e acolo Încearcă să le eplici alor tăi şi vesteşte-le la scurtă vreme după ce te duci mănăstire, nu-i lăsa să plân+ă 'esteşte-i Ce vor (ace0 'or veni, se vor da cu capul de peremănăstirii, pe acolo, prin toate )ncăperile, le vor lua pe rând, te vor lua, poate, acasă, o dată= te dudin nou dacă simţi vocaţia şi te atra+e viaţa de mănăstire 'or veni şi ei iar, te vor lua iar acasă Iarduci!<i )ncet-)ncet ei )ncep să )nţelea+ă că nu vor (ace toată viaţa navetă după tine şi te vor aduce căpăstru acasă ca pe un animal Că tu creşti Pentru că ce mai cred părinţii# K Aa, nu ştie ce vrea, n

ştia ce e mănăstirea, s-a dus acolo& Dar dacă vede că insişti şi, acolo venind, vede că nu e tocmaşa, nu e )nc3isoare ;amenii acolo nu sunt iciuiţi, nu se auto(la+elează, nu sunt claustraţi, nu (erestrele zidite, ci au contact cu lumea, a )ncă este acolo şi tele(on, se poate vori la stăreţie, estot o lume, dar este o lume mai apropiată de Dumnezeu 5şor-uşor vor )nţele+e şi ei :u cred treuie lăsaţi să su(ere (oarte mult

*m avut şi eu un caz, a (u+it de acasă şi am avut in+rata misiune de a-i pune pe părinţi să )ntâlnească cu persoana Părinţii ştiau că mie mi s-a spus, eu le-am )nţeles disperarea, am sunat-o ptânără, i-am zis# KQite, ai tăi se dau cu capul de pereţi aici. ;reuie să accepţi să vă întâlniţi, svadă că eşti ine, să nu creadă că ai murit &, pentru că ei se duc# K Domle, a dispărut de acasă

Dacă o dădeau prin interpol, o dădeau la poliţie să o caute :u treuie nici acest ararism, şi un pde recunoştinţă treuie să avem (aţă de părinţi, c3iar şi )n situaţia aceasta :u ştiu, le dai utele(on# >6amă, tată, vedeţi că nu sunt moartă, nu plân!eţi, sunt la o mănăstire & :u ştiu, )nceput poate nu vei spune unde, dar ei vor lua mănăstirile la rând, noroc că sunt vreo / %a umoment dat le vei spune şi unde, pentru că )i dooară dorul <i ce dacă, or să vină, or să vadă, cuam spus, te iau acasă o dată, de două ori, se vor plictisi după aceea să te tot ia acasă .ai mult decatât, tu vei creşte şi ei vor )nţele+e că, totuşi, la o anumită vârstă, nu mai poţi tra+e de un om

Cultivaţi-vă această vocaţie dacă simţiţi că o aveţi, pentru că, din păcate, mănăstirile sunt din ce

ce mai +oale şi cu persoane de o calitate din ce )n ce mai proastă 'oreaţi aici de retardaţi "u

din păcate, stareţi sau stareţe care, din lipsă de personal, se mulţumesc şi cu $(oaie-verde&, cpersoane cu proleme psi3ice, şi aţi )ntâlnit poate e uiţi aşa la el şi parcă nu e tot= se uită aşa*ceştia nu au ce căuta )n mănăstire @u n-aş primi )n mănăstire persoane cu proleme psi3ic.ănăstirea nu este ospiciu= dimpotrivă, mănăstirea este o sală de eerciţii unde nu vin 3andicapaţci vin persoane care conştientizează că acolo este o luptă 8ănăstirea este o luptă cu trupul, ctine, cu sin4urătatea, cu viaţa fără de familie, departe de părinţi, departe de cei dra4i, după aceore în şir de slu>5ă, postul mult mai aspru, pro4ramul, ascultarea T auziţi< T necondiţionată, u

fel de armată! :u este ospiciu, nu este adunătură de persoane 3andicapate, acestea nu au ce căut.-a ru+at cineva la Aucureşti# K Haideţi&, zice, Kcă am pe cineva cam aşaR, are proleme, o !ăsiel o porţie de mâncare acolo la mănăstire& $ Domle, dar nu e LvoraM de mâncare!&

Persoanele care au proleme psi3ice )şi vor a+rava prolemele )ntr-un mediu mănăstiresc Pentru acolo este luptă, nu este pension Duceţi-i la odi3nă, duceţi-i la aer curat, ţineţi-i su aridumneavoastră acasă, nu )i daţi )n sin+urătatea mănăstirii "ă ştiţi că nu lucrează 3arul Dumnezeu aşa, peste ei, lasă că-i mântuim şi pe-ăştia :u, este luptă! "unt (recuşuri mănăstire Jândiţi-vă ce +reu este să trăieşti )ntr-o (amilie doi, trei, patru, cinci, să te )mpaci acocinci persoane, nu ştiu, la aie, la sculat dimineaţa, se deran2ează (iecare unul pe altul, se deran2ea

reciproc, darămite patruzeci )ntr-o mănăstire :u este deloc uşor Cine vede# K A, mănăstirea, stau leneşii, nu fac nimicR& :u este deloc advărat .ănăstirile au terenuri, treuie să lucreze ca săplătească şi ei )ntreţinerea pe care o au acolo, cu căldură, cu curentul electric, cu celelalte

$ e putem să facem fără Dumnezeu; 7utem să postim fără Dumnezeu;- Putem, se numeşte dietă "e mai numeşte re+im alimentar de detoi(iere a or+anismului Cum mai numeşte0 "e numeşte re+im ve+etarian .-am dus undeva şi +azda era un din ăsta mai ţăcănaşa, nu ştiu cum am a2uns acolo Dar ce credeţi0 @l nu mânca deloc carne <i eu, episcop, mâncacarne, şi el mânca ve+etarian Dar ţăcănit, de alt(el, cu ioener+ii, cu prostii, cu Wo+a, cu toa

tâmpeniile, dar omul avea postul lui, când se mânca lapte şi rânză= nu mânca )nsă deloc carne *post, da0 1ără Dumnezeu "au cu alţi dumnezei, dumnezeii pă+ânilor Ce putem (ace (ăDumnezeu0 :imic Cădem )n deznăde2de, nu )nţele+em lo+ica vieţii acesteia (ără Dumneze:umai )n perspectiva vieţii de dincolo vom )nţele+e viaţa aceasta, care este o pre+ătire pentru viade dincolo

$ um ne apărăm de farmece, vră>itorii sau lucruri diavoleşti;- În primul rând (u+iţi de persoanele care umlă cu aşa ceva 1armecele şi vră2itoriile nu vor prinla o persoană care nu are nici o le+ătură cu cea care săvârşeşte aşa ceva De oicei aţi avutle+ătură, nu ştiu, de dra+oste, şi )n virtutea acestei le+ături vă poate transmite răul 1u+iţi de aces

persoane Căutaţi să nu aveţi de-a (ace cu ele "unt persoane care (ac (armece şi vră2itoriar Aiserica noastră are )n molit(elnic rânduieli şi ru+ăciuni speciale pentu izăvirea de (armecvră2itorii şi tot lucrul diavolesc Dacă aveţi impresia că vi s-a (ăcut aşa ceva, mer+eţi la preot cereţi să vă citească aceste ru+ăciuni "povediţi-vă, )mpărtăşiţi-vă cu "(intele aine, ru+aţi-vă seaşi dimineaţa, pentru că Dumnezeu este mai mare şi mai tare decât toate aceste răutăţi <i dacă vrea, nimic din răutăţile acestea nu mai poate trece la dumneavoastră

$ Dar este mai 5ine să dai naştere unui copil şi să$l chinui, deşi nu ai anumite condiţii să$i oferi- @, aici e prolema# ce )nseamnă să c3inui un copil0 <i ce condiţii treuie să aiă un copil ca să n

(ie c3inuit0 Că dumneavoastră vi se pare că dacă acel copil nu va avea ani de (acultate şi va tre

să se mulţumească cu +imnaziul sau liceul, este un om c3inuit 1oarte mulţi cred asta K Dacă nu aani să-l duc la facultate, este un om cinuit & Ce valorează o (acultate )n (aţa lui Dumnezeu0 Dar(aţa vieţii de dincolo0 În Împărăţia Cerurilor credeţi că ăştia cu (acultate vor sta mai )n (aţă şi ăilalvor (i trimişi aşa, )n derizoriu, vor sta prin ma+azii, iar ăştia cu (acultate vor sta )n casă, palat0 *sta e# nu +ândim )n perspectiva vieţii de dincolo şi nu +ândim ca Dumnezeu :oi +ândim noi, zicem# K Îl cinui dacă nu are ani să se desfăteze, ce ştiu eu, să-şi facă vacanţele la mare& )nseamnă să aiă anumite condiţii0 "ă aiă camera lui0 "ă aiă comină muzicală0 "ă ai

icicletă0 Ce )nseamnă condiţii0 Pentru că )nainte nu eistau aceste condiţii şi oamenii dădenaştere la toţi copiii "in+ura condiţie era să mear+ă pe câmp să prăşească porumul <i luau maacolo, )n câmp, cu toţii, şi se )ntorceau acasă, )şi (ăceau ru+ăciunea, se culcau şi Îi mulţumeau lDumnezeu Duminica se duceau la iserică, după-amiază se duceau la 3oră <i după aceesăptămâna următoare, o luau de la )nceput# la câmp şi acasă <i nu-şi puneau prolemcondiţiilor :oi ne punem acum prolema condiţiilor, pentru că ne tentează tot ce vedem )n 2urnostru, cum alţii )şi permit atâtea, iar eu nu )mi permit nici măcar o Dacie şi altul se plimă Beepul K :-am condiţii&, o să spună

$ Intrarea în 7ostul 8are se face printr$o perioadă pre4ătitoare de câteva săptămâni, pe cân

trecerea de la post la Înviere se face cât se poate de 5rusc! um eLplicaţi;- :u treuie eplicat, că n-ai ce să eplici Într-adevăr, e o prolemă *ţi văzut, e o pre+ătietraordinară şi psi3olo+ică, dar şi culinară, parcă, pentru )ntărirea )n post Cum vine0 'ine )ntâisăptămână din asta unde ai voie numai lapte, rânză, ouă= n-ai voie carne Intri treptat După acesunt celelalte zile, când se mănâncă de toate, mai )nainte, 3arţi @istă o intrare treptată )n post, când ieşirea este (ără nici un (el de pre+ătire De aceea unii se aruncă )mi vine să zic $ca proştii<i a2un+ la spital .ănâncă ca şi cum nu ştiau că de Paşti vor mânca Hristos a înviat

>Adevărat a înviat@& <i luaţi ceva, un pic, şi vă opriţi <i vă odi3niţi 1ără mâncare *şa, un pic pască, un pic de dro din ăsta de miel, ceva (oarte uşor, puţin, cu măsură, pentru că stomacul nu esoişnuit să )nceapă să tra+ă de (ripturi după o noapte de stat )n picioare şi ooseală şi nedormiapucă-te şi mănâncă şi culcă-te, să vezi ce visezi, ce n-ai visat tot postul Din păcate, aţi sesizat innu eistă o trecere treptată la mâncarea de dulce, dar 3aideţi să ne-o (acem noi Da0 1ără (riptură dimineaţa aceea, un pic, o +ustare, un pic de rânză, )ncep să voresc acum, cred că vă (ac o po(tă:u le mai spun"pun doar atât# limitaţi-vă la ceva mai mult simolic <i luaţi după aceea prânzmai sustanţial$ e vreţi să$i transmiteţi unui necredincios care se simte 5ine aşa;- În Jomânia nu s-a trăit niciodată mai ine. ;reuie doar să evităm televizorul.

- Ce să-i transmit unui necredincios0 :u ştiu "ă se uite la mine "ă se uite la mine, că eu credsunt la (el de ine ca el, dacă nu cumva mai ine @i pozează )n oameni (ericiţi De ce credeţi că-urează oamenii fericire0 Pentru că-şi doresc şi n-au Cine poate să spună că este (ericit0 Pozează sunt (ericiţi necredincioşii, dar nu pot (i Cum )şi rezolvă ei prolema când le moare mama sau cânle moare soţia sau când le moare un copil0 Cum )şi rezovă prolema necredinciosul0 Ce zice atunci0 :u-şi smul+e părul din cap că a pierdut tot ce-i era mai dra+0 Dar noi, care credem că eisÎnviere şi că su(letele acestea toate sunt )n mâna lui Dumnezeu şi că la Înviere toţi vom )nvia şi viaţa de dincolo vom (i cu toţii )mpreună O nu-ţi dă aceasta o speranţă0 <i treci mai uşor pesnecazurile care se )ntâmplă oricum )n viaţă :u este mai (ericit ca noi Puţina credinţă, sau mul

câtă avem, ne a2ută să (im mai ine decât ei Din păcate, )nsă, n-au avut educaţie, iar societataceasta te )nvaţă orice altceva decât credinţa

*veţi ceva aici# în Jomânia nu s-a trăit niciodată mai ine 5nii spun c-o duc mai rău Cei care rămas (ără serviciu, acum, )n ultimii ani, n-au serviciu, or să vă spună că o duceau mai ine timpul lui Ceauşescu :u s-a trăit niciodată ce )nseamnă Kine&0 Ce )nseamnă Kine&0 @ atât relativ Kinele& ;reuie doar să evităm televizorul @vitaţi-l sau (olosiţi-l la ceea ce este u

elevizorul )nseamnă şi rinitas Într-adevăr, )n +eneral acolo se cultivă păcatul, se cultivă violenprin televizor, la modul +eneral, şi toate posturile aproape asta (ac, cultivă răul, violenţa, deemple proaste, acum (ac reclame la mâncăruri de dulce, şi-ţi pică (oarte rău, si+ur, ca cel caposteşti, (ilmele sunt pline de eemple proaste

*ţi văzut, au )nceput să apară (ilme )n care nu se mai )ntâmplă cum s-a )ntâmplat parcă de când nştim noi, ca inele să iruiască răul *m văzut câteva (ilme care se termină rău Domle, ăla răuiruit inele. :a@ <i scrie# sfârşit@ *dică s(ârşitul lumii, când răul va irui inele şi rămâi aşa, arămas aşa# K Doamne, dar ce vrea să transmită asta5& Iadul vrea să-l transmită, că se termină radică :oi am (ost oişnuiţi ca până la urmă eroul (ilmului, cel un, să rezolve prolema şi

arate# domle, aşa treuia să fie. :u! "au (ilmele acestea de +roază, t3riller-ele acestea, ele vor arate violenţă, şi să cultive violenţa "i+ur că e o tâmpenie televizorul din punctul acesta de vedere

$ Dacă ne ducem într$o eLcursie unde nu este decât mâncare de dulce şi este zi de post, ce faceatunci; (r tre5ui să mâncăm de dulce;- :u, cred că asta nu se poate )ntrea aşa, este prolema ta cu du3ovnicul @u ştiu un părinte, era mine la mănăstire, un părinte )n vârstă, de alt(el (oarte du3ovnicesc, de mic copil la mănăstir.er+ea la tratament vara, era de acum şi olnav, cu proleme, şi mer+ea la tratament vara, )n post"(intei .ării <i ce s-a )nţeles el cu du3ovnicul0 @ra pe vremea re+imului comunist, n-ar (i av

acolo mâncare de post, ce să mănânce omul, două săptămâni, zece zile la tratament <i s-a )nţelaşa cu du3ovnicul# O 6ănâncă ce este acolo, de dulce, şi când te întorci la mănăstire duptratament, câte zile au fost astea5 M Iece. M Iece zile vei posti e poţi )nţele+e cu du3ovnicdepinde şi de ecursie, că poate sunt ecursii unde poţi să +ăseşti mâncare de post, ve+etariană, ştiu, cum e acolo *ţi văzut acum când călătoreşti cu avionul te )ntreaă din start# K Doriţi cu carsau ve!etarian5& * a2uns o modă acum Dă-i postul celălalt, care n-are nici o le+ătură cu postul poţi )nţel+e cu du3ovnicul, depinde unde mer+i, ce condiţii sunt acolo, inclusiv se mer+e recuperare, şi atunci nu ai nici conştiinţa )ncărcată că ai sărit un post, )l poţi ţine după aceea recuperare

$ 1u sunt un om destul de duhovnicesc ca să mă a>ut de asta ca să scap de un păcat mare pe caîl repet mereu! um altfel pot să scap de păcatul ăsta;- reuie spovedit reuie spovedit )n primul rând Du3ovnicul )ţi va da şi s(atul potrivit pentpăcatul respectiv Istoria Aisericii cunoaşte persoane şi am avut ieri, din prostituată, şaptesprezeani de zile a (ost prostituată "(ânta .aria @+ipteanca şi a a2uns s(ântă 'arvara tâl3arul, .oiarapul, sunt doi tâl3ari, căpetenii de tâl3ari, uci+aşi, s-au pocăit şi au a2uns s(inţi Iată că poate Crice păcat ai avea, spovedeşte$l, stai de vor5ă cu duhovnicul, dacă mai poţi şi nuruşionos, stai de vor5ă cu alte persoane care poate şi ele au trecut prin asta şi întrarmează$te cră5dare şi cu luptă! &uptă cu trupul, dacă este trupesc! Înlătură ocaziile la păcat, pentru că su

păcate, dacă sunt trupeşti, care vin pe fondul unor antura>e, unor împre>urări, ocazii la păca/u4i de acelea!

$ um putem să iu5im noi pe vră>maşii noştri;- '-am spus# la iu5ire se a>un4e treptat! Întâi vă luptaţi să nu-i mai urâţi După aia vă străduiţi să le reproşaţi răul pe care vi l-au (ăcut *poi )ncepeţi şi )i salutaţi După aceea le zâmiţi c3iar *p)ncercaţi să le voriţi, intraţi )n voră, ţeseţi )napoi relaţia care s-a rupt şi )ncet-)ncet, cu mul

strădanie şi mai ales cu 3arul lui Dumnezeu, se poate a2un+e să-i iuim pe vră2maşi Dacă nu eposiil, Hristos nu ne-ar (i cerut-o :-ar (i scris-o )n @van+3elii @ste posiil, dar nu este uşor

$ um putem a>uta o persoană foarte dra4ă care nu mai este printre noi; De ce a5ia atunrealizăm cât de mult însemna pentru noi;- @i, aşa este Ca să )nţele+eţi de ce ne lasă Dumnezeu să ne pierdem uneori liniştea, că )ntreaţi ce ne lasă pradă )n necazuri# ca după aceea, după ce trecem de ele, să ştim să ne ucurăm *ţi văzcât de strălucitor e soarele după ploaie0 Dar când e câte-o zi din aia de vară de arde aşa de dimineapână seara şi o săptămână )ntrea+ă )n (iecare zi, parcă te duci şi cauţi umră, nu mai iueşti soareparcă nu mai e (rumos, este enervant Dar după ploaie aţi văzut ce (rumos e soarele0 Ce strălucitor

ce te ucuri0 "au după un timp urât *şa se )ntâmplă şi după ispite Când scăpăm de ispită sau necaz şi ne revenim, este o mare ucurie <i aici, aia când nu mai este persoana respectivlucrează şi dorul, lucrează amintirile, )ncepi să (ii recunoscător pentru ceea ce )i datorai*şa suntenoi )n viaţă, ştii0 <i uneori este ine, că uităm şi răul ; persoană care pleacă şi care, ce ştiu eu, ne(ăcut (oarte mult rău, o să vedeţi că după ce nu mai e, )ncepi să re+reţi şi că ai urât-o, şi că eventui-ai răspuns cu acelaşi rău, că nu te-ai străduit s-o iueşti, să repari o relaţie stricată Cum putem sa2utăm0 '-am spus#pomenire la s(intele slu2e, parastas, pomenire )n numele ei, dat milostenie O dacolo unde este primită milostenia O ru+ăciune pentru ea= pomeneşte-o şi la ru+ăciunea particulară, de seară şi de dimineaţa Pomeneşte-o alături de părinţi şi de cei dra+i

$ e putem şi ce tre5uie să facem în faţa tăvălu4ului de fărădele4i, distru4eri şi înro5iri care vipeste noi în aceste vremuri; um să recunoască şi să se ferească tinerii de 4rupările zelotiste ciz sectar din @iserică şi de falşii salvatori, de provocatorii de pe internet o5sedaţi de cipuri şi d>udecarea ierarhilor;- <tiţi, la un moment dat, staţi şi departe de toate astea <i nu credeţi tot ceea ce auziţi @u cred că ea+erează (oarte mult Cine poate şti eact cum stau lucrurile0 Cred că sunt (oarte mulţi cadramatizează mai mult decât treuie Cultivaţi-vă liniştea dumneavoastră<tiţi, s(inţii stăteau şivedeau de ucuria lor, 3aar n-aveau că s-a sc3imat )mpăratul, că a a2uns acum re+e sau că a a2upreşedinte= )şi vedeau de eistenţa lor şi de ru+ăciunea lor şi de comuniunea lor

Dumnezeu .ântuitorul Hristos Însuşi, uitaţi-vă )n "(ânta "criptură, nu s-a lăsat antrenat prolemele politice sau sociale ale vremii @l a venit, <i-a spus )nvăţătura "a, care pare asoparalelă cu lumea din vremea aceea, cu romanii, cu re+ele Irod, cu ceilalţi *ceia )şi trăiau viaţa l@l a avut misiunea %ui paralelă cu ceea ce (ăceau ei Cred că treuie să ne retra+em )ntru ru+ăciunşi )ntru o viaţă a noastră şi cele pe care le auzim să treacă aşa şi să nu ne punem mintea (oarte mucu ele

De zelotişti voriţi aici= da, (alşi salvatori, sectanţi de tot (elul Dacă nu putem să-i recuperăm, nvăd de ce ar treui să ne tulurăm liniştea cu ei Dacă putem să-i a2utăm cu ceva, ine Dacă nu,

ne vedem de viaţa noastră ;ricum, societatea şi viaţa aceasta )n care trăim, lumea )n care trăim es

o lume tuurată *uzim prea multe, sunt prea multe in(ormaţii şi parcă nu le poate procesa )n linişaparatul nostru de +ândire (ţi văzut că ne tul5ură orice veste proastă şi câteodată parcă e m5ine să nu le mai auzim ca să nu ne pierdem liniştea! *re5uie şi această retra4ere! Fetra4eţi$vă liniştea unei 5iserici! În (iecare zi, că aici sunteţi la oraş, treceţi pe lân+ă atâtea iserici= intraţi liniştea unei iserici şi vă ru+aţi şi uitaţi aşa de toate maşinile care trec )n +oană pe lân+ă voi, toate cuvintele spurcate pe care le auziţi (ără să vreţi mer+ând pe stradă şi de toate celelate lucruneplăcute /aceţi din când în când câte un duş din acesta duhovnicesc, întrând într$o 5iserică

undeva într$un colţ rostind o ru4ăciune!$ um ne sfătuiţi să postim în Sâm5ăta mare;- 5nii spun că "ăptămâna .are vine aşa, după ce nu mai poţi aproape, după / de zile 5nreceptează "ăptămâna Patimilor ca (iind picătura care umple pa3arul "i+ur că ea are )nsemnătatei= este mai )nsemnată decât toate celelalte săptămâni @ste şi o săptămână specială, ea nici nu essocotită ca parte neapărat a Postului .are, ci ca un adaos la Postul cel .are Postul cel .are )nc3eie la 1lorii, de aceea mâncăm peşte, am )nc3eiat postul <i vine această săptămână asolspecială Aine ar (i să se postească cât mai aspru, dar nu vreau s-o spun, pentru că vă zic, supersoane care# K Domle, dar am ţinut atâta post, asta mai lipsea, săptămâna asta. 7a şi cu un po

suplimentar, aspru, ne!ru eventual@& Postiţi aşa cum puteţi şi, oricum, )n consultare cu du3ovnicuDacă vă dă inecuvântare şi simţiţi că puteţi, vineri mai ales 'ineri e mai aspru decât sâmăta, ştiu de ce vă le+aţi de sâmăta "âmăta, .ântuitorul e )n mormânt= vineri e moartea pe cruce.ântuitorului şi atunci, poate, postit un pic mai mult epet, )nsă, (ără să auzaţi :u )molnăviţi, pentru că veţi cârti după aceea după sănătatea pierdută

$ Se pot împărtăşi copiii dacă au mâncat până la % ani; În ce situaţii;- @i, acum poate nu c3iar până la E ani Într-un (el vorim, poate, de un prunc pe care )l ţii )n raţealt(el vorim, totuşi, de unul de G ani, care se poate scula la o anumită oră să mai prindă ceva d

slu2ă După aceea, sunt preoţi care, dacă sunt doi la altar sau trei, )nţele+ să )mpărtăşească pe acecopii c3iar )n timpul slu2ei, pe una din uşi Că nu-i putem sili nici să stea nemâncaţi, ăla de şaani, cinci ani, să vină dimineaţă la şi să stea nemâncat până la ? :u ştiu dacă stă <i atunci +ăscu preotul o (ormulă să-l )mpărtăşească mai devreme, pe cât posiil să nu mănânce Dar, repet, nucazul copiilor (oarte mici, care sunt alăptaţi c3iar şi dimineaţa şi totuşi vreţi să-i )mpărtăşiţi Decaz la caz, nu vreau să mă pronunţ acum# până la vârsta de cutare se )mpărtăşesc mâncaţi= de vârsta cutare se )mpărtăşesc dimineaţa sau )n timpul slu2ei *sta şi vorind cu preodumneavoastră, că proail nu vă luaţi copiii şi umlaţi din mănăstire )n mănăstire "e rezolvă paro3ie, cu preotul, vedeţi cum se oişnuieşte Dacă e sin+ur este o mare prolemă, că nu poa)ntrerupe %itur+3ia să-ţi )mpărtăşească copiii Dar +ândesc că o anumită )nţele+ere treuie la cop

mici, care sunt alăptaţi$ um ne putem 4ăsi liniştea atunci când postim, în condiţiile în care postul atra4e după sinispite şi puternice încercări de tul5urare din cauza vră>maşului;- *cum să nu vă intre )n cap cumva# K Domle, noi nu postim pentru că vin ispitele& sau K Hai să npostesc prea aspru, că vin ispite !rele& Cum spun unii# K :u citim la /saltire, că avem ispite& .)ntrea cineva, zice# KSă citesc două catisme5 *ă am înţeles că dacă citeşti mai mult de una mer!e rău, în sensul că ai ispite !rele& @u cred că treuie să postim ca să ne curăţim şi dacă vispitele şi acelea sunt de (olos, numai că treuie să le iruim Dumnezeu le )n+ăduie cu (olos "ueerciţii, mă )ntorc iarăşi de unde am plecat acum# cum vei (ace per(ormanţă şi te vei urca p

podiumul spiritual când vei (i premiat de Dumnezeu, dacă nu ai acceptat aceste eerci

spirituale0 Cum te vei curăţi (ără să te speli prin aceste virtuţi creştineşti0'in ispitele O asta este ele (ac parte din planul de mântuire al lui Dumnezeu %e acceptăm, ne luptăm şi ne iruim şi atunva (i ine

$ În le4ătură cu cele +3 de &itur4hii care se fac pentru cei adormiţi aş dori să vă între5 dactre5uie făcute în fiecare zi şi dacă Sfintele Daruri tre5uie făcute din prescura oferită de creştsau este de a>uns doar un pomelnic;

- În +eneral, când zicem / de %itur+3ii )nţele+em / de %itur+3ii una după alta :umai că, atenţcă eistă perioade ale anului O aceasta Ldin Postul .are, nnM O când nu se (ac %itur+3ii zilnic= nimăcar %itur+3ia Darurilor, care, de (apt, nici nu este %itur+3ie "au sunt zilele alitur+ice de peste O puţine, e adevărat Dacă nu se poate să (ie succesive aceste / de %itur+3ii, le veţi calcula, si+cu )ntreruperile respective Dar e ine să (ie %itur+3iile la rând, una după cealaltă *cesta es+ândul cu care credincioşii plătesc, )n +eneral, / de "(inte %itur+3ii, sau sărindare, cum mai zic eDacă "(intele Daruri treuie (ăcute din prescura o(erită de creştin sau este de a2uns doar upomelnic# darurile nu se discută O dai ce ai Dacă )ţi permiţi să cumperi şi o prescură, dă şi prescu:u-ţi permiţi decât un pomelnic cu ani, dă doar atât :u-ţi permiţi ani deloc, dă şi un pomeln+ol <i poate părintele se milostiveşte şi totuşi te pomeneşte "pun unii# K :u mă duc la iseri

fiindcă n-am ani& Dar ce, stă preotul la uşă să taie ilete, să-ţi ceară anii la uşă când intri0 :u duci la altar să dai ani dacă nu ai *sta este o scuză prostească *uzi, zice că K Se uită părintelePăi se uită şi el să vadă cine a mai venit, cine lipseşte @l e părintele, acolo, al tuturor :u treuie avem acest comple# n-am ani, nu mă duc la iserică. 6ă duc să mă ro! să-mi dea Dumnezeani@ Păi nu cerem noi ani şi slu2ă, muncă, meserie, =o cum )i ziceţi mai nou0 Cum le cerem toate celelate, de ce, să-i cerem să ne dea, să avem ani ca să putem plăti slu2e "au să ne pute)ntreţine viaţa, să ne putem plăti c3eltuielile, )ntreţinerea şi aşa mai departe %a iserică nu treuie )ncetăm a mer+e pentru că nu avem ani= tocmai atunci să ne ducem! %a iserică aler+ăm cânavem nevoie de Dumnezeu, să ne a2ute şi să ne rezolve o prolemă sau alta&

9onferinţa (SCF de la raiova a 7S Se5astian, "piscopul Slatinei, MÎnvierea lui Hristo5ucuria noastrăK T ' aprilie '3#' :

Hristos a 1nviat<

PS P+rinte Se5astian3 epis%opul Slatinei şi omana4ilor , Pastorala (avertisment de Paşti)

Iisus sau Gara5a@ 7ul4i dintre noi 1l aleg pe Gara5a<

"eastian, cu darul lui Dumnezeu @piscop al "latinei şi omanaţilor, Iuitului nostru cler şi pop3ar, pace şi milă de la Dumnezeu,atăl nostru, iar de la :oi ar3iereşti inecuvântări!

Preacucernici şi Preacuvioşi Părinţi, Preacuvioase .aici, Iuiţi credincioşi şi credincioase, "(ân"criptură ne spune că mai )nainte de a-% condamna pe Domnul la moarte, +uvernatorul Ponţiu Pila dat poporului prile2ul să alea+ă, atunci când l-a )ntreat# 7e cine voiţi să vi$l eli5erez, pe @ara5sau pe Iisus, care Se zice Hristos; Însă arhiereii şi 5ătrânii au convins mulţimile ca să ceară p@ara5a, iar pe Iisus să$& piardă! (tunci le$a eli5erat pe @ara5a, iar pe Iisus &$a 5iciuit şi &$a dsă fie răsti4nitK 6.t E, ?E, şi F8

ine era @ara5a şi cum de au preferat iudeii să$l ceară pe el, iar nu pe Iisus 1azarineanul;

@van+3elistul .arcu ne spune că# @ara5a fusese închis împreună cu nişte răzvrătiţi, pentru că răscoală săvârşiseră ucidereK 6.c ?G, E8, iar "(ântul @van+3elist Ioan menţionează că acesta etâlharK 6In ?4, /8 *şadar, ori Fe4ele iudeilorK 6In ?4, 78 ori o căpetenie de tâl3ari, pentru Pi

era tot una, dacă nu cumva dre+ătorul a )ncercat să-% scape pe Domnul de moarteCe importanţă mai avea )nsă, de vreme ce inimile cărturarilor şi ale (ariseilor )ncremeniseră de mu)n litera &e4iiK 6om , E8, iar după &e4ea lor, Hristos tre5uia să moarăK 6In ?, E8 De aceeei au convins mulţimea ca să ceară să le eli5ereze mai de4ra5ă pe @ara5a, 9: iar pe Iisu5iciuindu$&, să$& dea ca să fie răsti4nitK 6.c ?G, ?? şi ?G8

Dreptslăvitori creştini, nu vi se pare ciudat că, puse să alea4ă, mulţimile au preferat în locul lDumnezeu un uci4aş şi un tâlhar; Că, văzând intenţia inevoitoare a lui Pilat, căpetenipoporului au trecut de-a dreptul la ameninţări până şi la adresa sa0 q Dacă$& vei eli5era pe (ces

nu eşti prieten al ezaruluiK 6In ?, ?8

<i apoi, luaţi aminte ce s$a ales de opţiunea iudeilor< ăci, deşi de @ara5a nu a mai auznimeni niciodată după aceea, în schim5 Hristos, piatra cea din capul un4hiuluiK 9"f! ', '3:deşi omorât, şi încă prin moarte de ruşine w ( Î1=I(* şi a a>uns în centrul istoriei!

@i ine, această ale4ere a iudeilor a urmărit mereu şi mai urmăreşte şi astăzi pe om. Pus să opte)ntre ine şi rău, acesta a continuat să rateze de multe ori şansa ale+erii celei une, (ără a )nvănimic de la istorie Căci, deşi @ara5a s$a dovedit o ale4ere neinspirată, s$au 4ăsit destui dispuca, peste veacuri, să îl prefere tot pe el . <i ast(el, luând adesea locul lui Hristos, acesta a reuşit să strecoare de multe ori a(ară din )nc3isoare, lăsând în urmă impresia unui Hristos 5iruit, chidacă istoria &$a dovedit pe "l a fi (devăratul @iruitor asupra vieţii şi asupra morţii .

Dacă KPilat& se arată inevoitor, de ce este mai de ales, totuşi, KAaraa&0 Dacă Dumnezeu, @iserişi chiar viaţa noastră ne su4erează să$& ale4em pe Domnul, de ce să mai repetăm şi noi 4reşeamulţimilor de altădată; 1u< Să nu ne lăsăm intimidaţi de cei ce trec până şi la ameninţăviclene< :u am )nvăţat nimic de la viaţă0 7ână când vom confunda 5inele cu răul; DaHristos a înviat, zădărnicind astfel ale4erea lui @ara5a, noi de ce mai or5ecăim în întunerprefăcându$ne că nu ştim ce tre5uie şi pe ine merită să ale4em;

Dra+ii mei, această ale4ere, între Domnul şi tâlhar, este şi provocarea noastră de astăzi! :oi ale+em0 *le+em viaţa, prin Hristos Cel Înviat şi Care nu mai moareK 6om F, 8, ori ale+epieirea, prin Aaraa0 *le+em inele sau ale+em răul0 Căci li5ertatea de a opta, departe de a

ispită, este dovada celui mai ales respect şi a preţuirii lui Dumnezeu faţă de om, fapt caimpune, însă, din partea noastră o responsa5ilitate pe măsură!

Domnul <i-a dat viaţa pentru noi! :oi suntem +ata să ne dăm viaţa pentru @l, ori aler+ă ezmetici după Aaraa0Hristos a )nviat pentru noi, dăruindu-ne şi nouă să trăim )n veci, noi oare vom ale+e Kpierim& odată cu tâl3arul0

KPilatul& zilelor noastre )ncă pare inevoitor, c3iar dacă societatea nu )ncetează a ne deruta, ca

mulţimile de altădată 1oi, însă, ce ale4em;

Dumnezeu, cunoscând mai dinainte ezitarea noastră, ne-a prevenit că ale+erea nu va (i uşoarviaţă şi moarte ţi$am pus înainte, şi 5inecuvântare şi 5lestem! (le4e viaţa ca să trăieşti tu urmaşii tăi<K 6Deut 7, ?8

<i, realitatea ne arată că, )n po(ida prevenirii Domnului, contrar Klecţiilor& pe care ni le-a dat istorşi )n ciuda eperienţei pe care am acumulat-o de de ani, mulţi dintre noi îl mai ale4 şi astăpe @ara5a. Unii conştient, alţii din i4noranţă< 5nii ştiu că +reşesc, dar o pun pe seama neputinori a Kmolipsirii& mult prea (acile a răului, căruia e mai uşor să-i cedezi decât să-l )n(runţi, )n tim

ce alţii nici nu realizează că au a>uns să spună 5inelui răuK şi răului 5ineK! "ste răul cel mmare al societăţii în care trăim, când răul şi 5inele ne sunt serviteK în mod amestecat confundat, creându$ne aceeaşi derută pe care le$au provocat$o iudeilor mai marii poporulaltădată!

1oi, însă, Învăţător avem, are ne$a învăţat cu prisosinţă cum putem deose5i 5inele de ră8odel avem, are ne$a arătat cum tre5uie ales între viaţă şi moarte, şi (>utor avem, 4ata a călăuzi spre @iruinţă, după cum "l Însuşi a 5iruit! Învierea Sa s$a arătat 5iruinţă, iar proslăvirSa năde>de pentru noi toţi că moartea nu mai stăpâneşteK 6om F, 8 peste cel ce Îl ale4e pe "

Că, dacă Aaraa a dispărut, dimpreună cu toţi cei care l-au pre(erat pe el, cei care Îl ale4 pe Hristvor rămâne în veci, pentru a împărăţi împreună cu Dânsul! &ui fie slava, cinstea şi închinarnoastră, în vecii vecilor, (min!

9uvânt pastoral la 7aşti T '3## $ (l vostru întru Domnul povăţuitor, x Se5astian, "piscopSlatinei şi Fomanaţilor:

Hristos a 1nviat<

Preaferi%itul P+rinte Patriarh Daniel , Predi%+ la slu5a Învierii Domnului

"(ânta @van+3elie pe care am ascultat-o acum este evan+3elia proclamării sau inevestirii )nvie.ântuitorului nostru Iisus Hristos



Dis de dimineaţă, la revărsatul zorilor, sau pe când răsărea soarele, (emeile purtătoare de aromatde miruri sau miresme, .aria .a+dalena şi cealaltă .aria, după cum ne spune "(ântul @van+3el.atei, sau .aria .a+dalena, .aria, mama lui Iacov şi "alomeea, după cum ne spune "(ânt@van+3elist .arcu, au mers la mormântul Domnului şi .ântuitorului nostru Iisus Hristos ca un+ă trupul "ău după oiceiul iudeilor

5n+erea trupului celui mort cu aromate sau cu miruri, cu miresme (rumos mirositoare şi de mapreţ )nsemnează )ncercarea de a opri oarecum trupul să nu intre )n descompunere, )n stricăciune, )n acelaşi timp, miresmele aduse pentru un+erea trupului Celui mort )nseamnă evlavie, )nsemneacinstire şi )nsemnează iuire s(ântă pentru Cel care nu mai este printre cei vii

1emeile purtătoare de aromate au mers la mormânt )nsă (ără )nsoţitor, ele nu aveau pe nimeni ca le păzească, nu aveau pe nimeni care să le a2ute şi, de aceea, se )ntreau )ntre ele# fCine ne va prăvnouă piatra de la uşa mormântului0f, căci era o piatră mare care a )nc3is mormântul .ântuitorunostru Iisus Hristos

fCine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului0f, ăraţii lipseau, pentru că erau mai (ricodecât (emeile, cu mult cura2, ucenicii .ântuitorului, ne spun evan+3eliile, de teama iudeilor s-)ncuiat )n case, (emeile purtătoare de aromate sau de miruri de mare preţ au avut mai mult cura2 dimineaţa Învierii Cura2ul lor venea din iuirea lor s(ântă şi din evlavia lor mare pentru HristDomnul

În 4eneral, femeia este mai aproape de taina vieţii pentru că dă viaţă copiilor pe care îi naşte au o sensi5ilitate deose5ită toate femeile credincioase în faţa misterului sau în faţa tainei celcare mor înainte de vreme, sau pe nedrept, cum a fost omorât prin răsti4nire Hristos Domnul!

@van+3elia după "(ântul @van+3elist .arcu ne spune că atunci când s-au apropiat de mormâ(emeile mironosiţe au ridicat privirea lor şi au văzut că piatra era răsturnată, iar piatra răsturnată erăspunsul lui Dumnezeu la )ntrearea lor# fCine ne va prăvăli piatra de pe uşa mormântului0f

5n a2utor neaşteptat desc3ide deodată mormântul lui Iisus şi su(letele (emeilor mironisimormântul lui Iisus ca ele să vadă că @l nu mai este )n mormânt, ci a )nviat şi su(letul lor, )nţelea+ă că moartea a (ost răsturnată, că a (ost răsturnată puterea morţii şi s-a arătat iruinţa vieveşnice

1emeile mironosiţe, spune @van+3elia după "(ântul @van+3elist .arcu, s-au umplut Kde frică uimire&, iar "(ântul @van+3elist .atei spune că au (ost cuprinse de Kteamă şi 5ucurie mare&

5imirea şi teama le-au venit lor din )ntâlnirea cu neoişnuitul, cu nemai)ntâlnitul, cu lucrarea lDumnezeu din ceruri )n pământ şi pe pământ, )n pământ (iindcă Hristos a )nviat şi pe pământ pentcă a trimis pe )n+erul "ău să prăvălească piatra de pe uşa mormântului Aucuria mare, pentru Domnul trăieşte, s-au dus să un+ă trupul unui mort şi s-au )ntâlnit nu doar cu mormântul lui +ol, şi cu )n+erul care le-a spus# `1u vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răsti4nit Îl căutaţi! 1u este aiccăci S$a sculat precum a zisA veniţi de vedeţi locul unde a zăcut! -i de4ra5ă mer4ând, spune

ucenicilor &ui că S$a sculat din morţi şi iată va mer4e înaintea voastră în GalileeaA acolo Îl vevedeaf 6.atei 4, G-E8

*tunci, (emeile cuprinse de (rică şi ucurie mare s-au )ntors de la mormânt spre casă, cu (rineoişnuitului şi cu ucuria speranţei că Iisus cel răsti+nit şi )n+ropat a )nviat din morţi şi este vi7e drumul de la mormânt spre casă &$au întâlnit tocmai pe "l, are le$a zis6 `@ucuraţi$vă@iruitorul morţii a devenit Izvorul 5ucuriei! -i atunci ele s$au apropiat de "l, i$au cuprin

picioarele şi I s$au închinat fără 4rai, fără să mai scoată un cuvânt! @ucuria a fost atât copleşitoare, încât nici un cuvânt nu a mai putut$o eLprima, iar în momentul acela 8ântuitorle$a spus# `1u vă temeţi, mer4eţi şi spuneţi fraţilor mei, nu ucenicilor, ci fraţilor, să mear4ă Galileia şi acolo îi voi intâlni f

8ântuitorul Iisus Hristos înviat din morţi ne întâmpină pe cale pe noi toţi, pe calea vieţii noastamestecată cu teamă, amestecată cu moartea! 1e întâmpină şi ne spune6 `@ucuraţi$vă<`, şi danoi simţim 5ucuria &ui, 5ucuria împărtăşită nouă de către "l prin credinţă, ne întâlnim şi cu "în persoană! De aceea, în @iserică, după ce mărturisim rezul, ne împărtăşim! În prima parte*ainei credinţei cele5rate în @iserică, mărturisim credinţa noastră în Hristos cel Înviat şi ap

către sfârşitul litur4hiei ne împărtăşim cu "l, ne întâlnim cu el pe care$& mărturisim că esviu!

Iuiţi credincioşi şi credincioase, @van+3elia vrea să ne arate ce anume serăm noi astăzi, seră)ntâlnirea cu Hristos cel Înviat care a spus )nainte de Înălţarea "a la ceruri# `Iată, "u sunt cu vpână la sfârşitul veacurilor f

Hristos este prezent pururea 1n Giseri%a Sa3 da%+ Îl %+ut+m %u a%eeaşi evlavie3 %u a%eeaiu5ire sfnt+3 %u a%elaşi %ura3 %u a%eeaşi rvn+ %a şi femeile mironosi4e vom sim4i 1ntlnir

%u El şi vom auzi taini% 1n sufletul nostru %uvintele8 XGu%ura4i,v+<X De aceea, credincioşii care mer+ cu evlavie la Aiserică, se )nc3ină la icoana .ântuitorului IisHristos şi sărută "(ânta Cruce, se )ntâlnesc cu @l, se )mpărtăşesc cu @l )n "(ânta @u3aristie şi )ntorc acasă plini de ucurie, ca şi (emeile mironosiţe

@le s-au )nc3inat %ui şi i-au cuprins picioarele şi ne )nvaţă pe noi să ne )nc3inăm %ui şi mai alpreoţii şi diaconii când intră )n altar cuprind picioarele "(intei .ese, se )nc3ină până la pământ capul asemenea (emeilor mironosiţe de la care am )nvăţat ce treuie să (acem când ne )ntâlnim Hristos cel )nviat

@van+3elia ne mai spune un adevăr (oarte mare# nu toţi oamenii Îl )ntâlnesc direct pe Hristos C)nviat )n viaţa lor, numai cei care Îl caută cu multă credinţă şi cu mult cura2, )nsă cei care nu au atde mare credinţă şi nu au atât de mult cura2, primesc vestea Învierii lui Hristos şi ucurie din ucurlui Hristos prin alţii, prin cei care Îl vestesc pe Hristos

@van+3elia ne arată că .ântuitorul nu a dorit să se arate ucenicilor )n mod direct, pentru că aveau atâta cura2 şi atâta dra+oste şi atâta preţuire pentru @l, )n dimineaţa Învierii "ale, cât au av(emeile mironosiţe Dar nu i-a uitat nici pe ei şi le-a trimis pe ele să le vestească lor @van+3el

Învierii lui Hristos De aceea, Sfântul Ioan Gură de (ur numeşte femeile mironosiţe `apostoapostolilor`, cele trimise către cei trimişi, care vor fi mai târziu trimişi sau apostoli!

1emeile mironosiţe sunt misionare, vestitoare ale Învierii lui Hristos <i )n ele noi vedem pe tocredincioşii râvnitori, care inevestesc cu ucurie Învierea lui Hristos, credinţa )n Hristos cel ÎnviaDomnul şi "tăpânul vieţii noastre, le reprezintă pe mamele care cresc copii )n credinţă, pe cei cavin dis de dimineaţă la Aiserică, printre primii, care a2ută Aiserica )n construcţia ei de zid, cât şi

zidirea ei du3ovnicească prin ănuţul pe care-l dau Aisericii, prin cuvântul un, prin ru+ăciunputernică şi smerită, prin tot ceea ce fac ca să arate că răspândesc în >urul lor 5ucurie din 5ucurlui Hristos el înviat, lumină din lumina lui Hristos el înviat şi pace din pacea lui Hristos înviat!

Să$l ru4ăm pe Hristos Domnul cel Înviat din morţi să ne dăruiască şi nouă 5ucuria pe caredăruit$o femeilor mironosiţe, să ne dăruiască pacea pe care a dăruit$o Sfinţilor Săi (postoli îseara Învierii Sale, când le$a spus6 `7ace vouă<` şi să ne a>ute ca noi în >urul nostru srăspândim 5ucuria Învierii prin cuvânt şi faptă, să răspândim pacea lui Hristos, să răspândiiu5ire din iu5irea lui Hristos şi să a>utăm şi pe alţii să se 5ucure cu noi spre slava 7reasfint

*reimi şi spre slava lui Hristos cel înviat!

Hristos a 1nviat<

Arhimandrit 7ihail Stan%iu 7+rturiile I%oanei Învierii

7o4orârea lui Hristos la iad, icoană din secolul al Y=$lea, provenind din iconostasul vech5iserici din =olotovo, aflată acum în 8uzeul de Istorie şi (rhitectură din 1ov4orod, Fusia

Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminteviaţă dăruindu$le<

De *e$ai şi po4orât în mormânt, el ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdro5it şi înviat ca un 5iruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe6 @ucuraţi$vă< (postolilor *ăi pace dăruindu$le, el ce dai celor căzuţi ridicare! 9*roparul şi ondacul Învie

Domnului:

Introducere

Cuvintele rostite şi vindecările săvârşite de Domnul Hristos culminează, )n lucrarea lor de mântuia neamului omenesc, prin Bert(a %ui curată, ca eperiere a smereniei şi a dăruirii depline a %ui cătDumnezeu-atăl şi către noi Iisus Hristos, Cel (ără de păcat, <i-a asumat moartea de unăvoie 6cmai tristă eperienţă umană, plată a păcatului8 pentru ca să ne desc3idă şi nouă intrarea )n viaveşnică, )n Împărăţia "a *st(el, sensul morţii s-a luminat odată cu Bert(a .ântuitorului şi tristeţeas-a trans(ormat )n ucuria Învierii, a iruinţei de(initive a %ui asupra păcatului şi a diavolului



Persoana divino-umană a lui Hristos +ustă moartea pentru a restaili şi desăvârşi relaţia dintDumnezeu şi oameni, surpând zidul despărţitor al păcatului Intrând în moarte, Hristos o 5iruieşcu razele atotluminoase ale slavei Sale împărăteşti! Învierea lui Hristos care urmează )n deplină continuitate cu Bert(a "a reprezintă mani(estarsupremă a (irii, a iuirii şi a puterii "ale dumnezeieşti, prin care săvârşeşte iruinţa asupra morţii a iadului veşnic al )nsin+urării prin păcat

Învierea lui Hristos începe din adâncurile iadului, printr$o iradiere luminoasă a ener4iilor &necreate, iu5irea şi puterea &ui inundând sufletele care$& aşteptau şi ridicându$le în Fai, comuniunea deplină cu *atăl prin Duhul Sfânt!

*st(el şi iadul s-a luminat po+orând )n el, Hristos cu su(letul plin de puterea Du3ului "(ânt )mplinind aşteptarea +rea dar plină de năde2de a drepţilor din 'ec3iul estament .ântuitorul aduce acestora elierarea şi le vesteşte viitoarea lor )nviere şi cu trupul Căci mormintele s$adeschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s$au sculat!K98atei '%, ': "u a%est ultim gest smerenie se 1mpletes% primele raze ale str+lu%irii slavei dumnezeieşti a lui Hristos

Din su(letul lui Hristos total )ndumnezeit prin Bert(a "a curată din iuire pentru Dumnezeu şi pentoameni va iradia apoi puterea care va )nvia sau va umple de Du3ul "(ânt şi trupul %ui din mormân7lin acum de toată strălucirea, trupul lui Hristos răsare din mormânt ca un Soare, nestricândupeceţile, ci stră5ătându$le în chip minunat precum la 1aşterea Sa din 7reacurata /ecioa8aria! Iar asupra acestui moment al Învierii propriu-zise cu trupul, imposiil de cuprins )n limiteraţiunii omeneşti 6+ânduri, cuvinte sau ima+ini8, "(ânta @van+3elie păstrează tăcerea cu cel mpro(und respect (aţă de aină, iar icono+ra(ia ortodoă o urmează )ntocmaiPogorrea lui Hristos %u sufletul 1n iad este m+rturia suprem+ a iu5irii ui fa4+ de oamenmărturie pe care icoana Po+orârii la iad, epresie (irească a atmos(erei litur+ice pascale )n ansam

ei, ne-o (ace viziilă, transpunând prin (orme şi culori luminoase ceea ce cântările slu2ei vestesucuria şi lumina Învierii Domnului

Hristos a înviat şi nu doar i$a încredinţat pe ucenici de realitatea trupului Său îndumnezeit, ci la şi transmis acestora lumina şi puterea Duhului Său, ca să înţelea4ă mărturiile Scripturii, sierte păcatele oamenilor şi să vestească Învierea Sa din morţi ca început al mântuirii şi al înviertuturor oamenilor în @iserica Sa, în comuniunea noastră cu Dumnezeu şi între noi!

Hristos cel înviat este începutul creaţiei celei noi pentru că ne cuprinde în starea >ertfită şi înviaa trupului Său, în mod actual, pe toţi care credem în "l şi ne unim cu "l şi între noi prin *aine

@isericii!

*st(el, primindu, 1n noi pe Hristos3 primim putere din puterea Sa pentru a ne r+stigni şi1nvia fa4+ de p+%atele şi egoismul nostru3 pentru a ne ertfi şi a iu5i %u toat+ fiin4a str+5+tude lumina Învierii Sale

Învierea Domnului $ 7raznic al praznicelor şi Săr5ătoare a săr5ătorilor



Învierea Domnului, cea mai mare Săr5ătoare a creştinătăţii, s$a prăznuit încă din perioadapostolică, la Ierusalim, ca eLpresie a 5ucuriei credincioşilor creştini care deveneau părtaşi prcredinţă şi har la 5ucuria lui Hristos!

Denumirea populară de Paşti 6având ori+inea etimolo+ică din er pesa şi +r pasa )nsemnâtrecere8 este le+ată de sărătoarea din 'ec3iul estament a elierării poporului evreu din roe+ipteană, de trecerea poporului prin .area oşie spre ţara (ă+ăduinţei

Pentru noi3 %reştinii3 Paştile 1nseamn+8 trecerea lui Hristos şi a noastră de la moarte la viaţă,ieşirea noastră din ro5ia păcatului şi a morţii şitrecerea împreună cu Hristos la li5ertatea şi viaţa veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu!

Pentru a se evita suprapunerea şi con(uzia cu Pesa3-ul iudaic, data Prazni%ului Învierii Domnua fost ofi%ial sta5ilit+, )n con(ormitate cu tradiţia timpurie, la "inodul I @cumenic de la :iceea danul 7G şi anume# 1n prima dumini%+ de dup+ luna plin+ de dup+ e%hino%4iul de prim+var+ (martie)

Feprezentarea icono4rafică a Învierii Domnului

*emeiuri scripturistice şi litur4ice

.omentul )nsuşi al Învierii Domnului nu este niciodată descris ca atare )n @van+3elii, ceea ce (aca icono+ra(ia ortodoă, următoare (idelă a acestora să păstreze şi ea tăcerea )n spiritul celui madânc respect (aţă de aină (5senţa redării momentului Învierii arată caracterul său nepătruns pentru mintea omenească, imposi5ilitatea de a$l cuprinde pe deplin şi descrie

limitele percepţiei noastre fizice!

Icono+ra(ia ortodoă cunoaşte, )nsă, mai multe reprezentări ale Învierii lui Hristos care privesc fmomentul ce precede Învierea cu trupul a Domnului T 7o4orârea la iad $ fie momentele ce aurmat Învierii cu trupul a lui Hristos şi care sunt evidenţe empirice ale Învierii, mărturii istoricincontesta5ile6

venirea mironosiţelor la mormânt şi vestirea în4erilor,venirea apostolilor 7etru şi Ioan la mormânt,

arătarea lui Hristos, 8ariei 8a4dalena,încredinţarea lui *oma,arătarea lui Hristos ucenicilor lân4ă lacul *i5eriadei!

.ai treuie spus că la )nceputul erei creştine, când simolul şi ale+oria predominau )n pictucatacomelor, Învierea lui Hristos era su+erată printr-o temă cu caracter pre(i+urativ# proorocul Ioieşind din pântecele c3itului În privinţa acestei pre(i+urări, Hristos Însuşi spune# că precum a foIona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi, aşa va fi şi /iul Cmului în inima pământului trzile şi trei nopţiK 98atei #', +3:!



Icoana /o!orârii la iad , care (ace suiectul prezentării de (aţă, este o reprezentare convenţionasimolică a cărei alcătuire nu se azează pe o relatare propriu-zisă a @van+3eliilor, ci pe verserăzleţe din 'ec3iul şi :oul estament, pe tete ale slu2elor litur+ice, precum şi pe o vec3e scrieapocri(ă O @van+3elia după :icodim

etele litur+ice 65trenia, 'ecernia din "âmăta .are, cele ?G paremii8, Canonul Învierii, Imne"(ântului Ioan Damasc3in compuse )n secolul al 'III-lea, cele ale "(ântului *ndrei Criteanul şi a

"(ântului Cosma din .aiuma, au contriuit la dezvoltarea, lăr+irea şi ampli(icarea scenicono+ra(ice a /o!orârii la iad , aceasta inspirându-se din ele şi (ăcându-se c3ipul lor aşa cum şi esunt c3ip al ainei prăznuite

Prezentăm, )n continuare, câteva (ra+mente din cadrul acestui minunat tezaur scripturistic şi litur+care se constituie ca piatră de temelie a reprezentării /o!orârii la iad #

– 8ă co5orâsem până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului erau trase asupra m pentru totdeauna, dar *u ai scos din stricăciune viaţa mea, Doamne Dumnezeul meu9Iona ',%:

– -edeau în întuneric şi în um5ra morţiiA erau ferecaţi cu sărăcie şi cu fier pentru că aamărât cuvintele Domnului şi Sfatul elui 7reaînalt au întărâtat! "l a umilit întru osteneinima lor, slă5it$au şi nu era cine să le a>ute, dar au stri4at către Domnul în necazurile loşi din nevoile lor i$a iz5ăvit pe ei şi i$a scos pe ei din întuneric şi din um5ra morţii le4ăturile lor le$a rupt!K 97salmul #3., #3$#+:

– 7entru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, "l, el drept pentrcei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cduhul cu care S$a co5orât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare!K 9# 7etru #0$#2:

–

Iar aceea că S$a suitK ce înseamnă decât că S$a po4orât în părţile cele mai de >os a pământului! el ce S$a po4orât (cela este are S$a suit mai presus de toate cerurile ca ptoate să le umple!K 9"feseni +, 2$#3:

– 7o4orâtu$*e$ai în cele mai de >os ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnicare ţineau pe cei le4aţi, Hristoase, iar a treia zi ca şi Iona din chit, ai înviat din mormân

8ântuitorul meu, >ertfa cea vie şi ne>ertfită ca un Dumnezeu, pe *ine Însuţi de voaducându$*e *atălui, ai sculat pe (dam cu tot neamul, înviind din mormânt!K 9anon

Învierii, ântarea a =I$a:– În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în Fai cu tâlharul şi pe scau

ai fost, Hristoase, cu *atăl şi cu Duhul, toate umplându$le, el ce eşti necuprins9*roparul easurilor şi al 7avecerniţei din ziua de 7aşti:

– iua Învierii, să ne luminăm popoare, 7aştile Domnului, 7aştile, că din moarte la viaţă de pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne$a trecut pe noi, cei ce$I cântăm cântare d5iruinţă!K 9anonul Învierii, ântarea #, 4las #, Irmos:

ompoziţia icoanei



Icoana Învierii Domnului, 7o4orârea la iad, eLprimă realitatea spirituală transcendentă Învierii T po4orârea cu sufletul la iad a Domnului T şi revelează scopul şi rezultatele po4orâSale la nivel universal!

*cţiunea reprezentată )n icoană se petrece c3iar )n adâncurile pământului, )n iad

munţi 0umina Învierii munţi

drepţii 1eciului ;estament între carere!ii David şi Solomon şi Sfântul "oan7otezătorul

6ântuitorul Hristos 7iruitorul 6orţii şi al "adului

drepţii 1eciului ;estament între ca 6oise, :oe, Ael

Adam

iadul, moarteadiavolul, porţile iaduluidoorâte,lacătele

sfărâmate

Eva

7ersoane, sensuri şi sim5oluri ziditoare în icoana Învierii Domnului

• 7ntuitorul Hristos este reprezentat )n centrul compoziţiei, )n picioare, a(lat )ntr-o mişca plină de dinamism care su+erează )n acelaşi timp trei momente#

#! 7o4orârea este eprimată su+estiv prin mişcarea veşmântului "ău a cărui etremitate (lutură

sus, (ăcând dovada (aptului că Învierea nu se eprimă )n această icoană printr-o ţâşnire )n sus, spre )n 2os='! @iruinţa asupra iadului este su+erată de porţile doorâte ale iadului care sunt reprezentate icoană (ie su picioarele .ântuitorului, (ie zăcând )n +aura )ntunecată a iadului=)! Fidicarea 6+r anastasis8După ce a s(ărâmat prin atotputernicia "a le+ăturile )ntunericului, Hristos, cu o mişcare plină (orţă a raţelor "ale, răpeşte iadului pe protopărinţii noştri căzuţi, *dam şi @va Hristos esreprezentat (ie ridicându-l pe *dam din iad cu mâna dreaptă şi pe @va cu stân+a, (ie ridicându-l p*dam cu dreapta, iar )n mâna stân+ă ţinând un sul (ceasta este întâlnirea tul5urătoare dint(dam cel vechi şi Hristos T (dam cel 1ou!



/ilacterul 6sulul8 din mâna .ântuitorului simolizează propovăduirea Învierii (ăcută duhurilţinute în închisoareK 9# 7etru ), #2: *tunci când este des(ăşurat, (ilacterul poartă )nscrisuapisul lui (dam e rupt, puterea iadului este sfărâmată!K! În unele icoane, sulul este )nlocusu o anumită in(luenţă occidentală, cu crucea pentru a scoate )n evidenţă semnul iruinţei, mi2locprin care Hristos a )nvins iadul s(ărâmându-i porţile de aramăK! *st(el crucea nu mai esinstrumentul umilitor al pedepsei, ci simolul iruinţei asupra morţii

7rin cruce, uci4ând Hristos pe cel ce ne$a ucis pe noi, pe cei morţi i$a înviat şi i$a înfrumuseţşi în cer a locui i$a învrednicit!K 97raznicul Înălţării Sfintei ruci, #+ septem5rie, =ecernia 8ar4las .:

=eşmintele lui Hristos nu mai sunt cele )n care @l apare ca slu2itor )n timpul vieţii sale pământeşci au ca punct de re(erinţă pe cele de pe muntele aor, luminoase şi strălucitoare uloarea lor esal5ul strălucitor sau 4al5enul auriu, reflsim5olic al Dumnezeirii Sale! *st(el, Hristos intră )n iad nu ca un )ntemniţat, ca un prizonier acestuia, ci ca Airuitor al lui şi Izăvitor al celor )nc3işi acolo, nu ca ro, ci ca "tăpân al vieţii şi

morţii

8andorla care )ncon2oară trupul .ântuitorului este o reprezentare icono+ra(ică a slavDumnezeirii lui Hristos @a apare )n icoane (ie )n (ormă ovală, de mi+dală, (ie su (orma uncercuri concentrice 67 sau /8 redate cromatic )ntr-un de+radk pornind de la alastru sau verde 6+ralăstrui sau +ri-verzui8 care se intensi(ică de la desc3is la )nc3is, din eterior spre interior, (iindilustrare a descrierii apo(atice a lui Dumnezeu ca Kîntuneric luminos& 8andorla este stră5ătută raze luminoase care izvorăsc din Hristos O K &umina lumii &"Lpresia chipului Domnului este solemnă, dar 5lândă şi 5inevoitoare, iar mâinile şi picioare

Sale poartă semnele piroanelor răsti4nirii!

(dam şi "va sunt reprezentaţi caracteristic# ătrâni, (ără aureole, amândoi stâ)n+enunc3iaţi şi cu mâinile )ntinse spre Hristos )n semn de implorare @i se a(lă (ie unul lânaltul )n partea dreaptă sau stân+ă a scenei, (ie *dam )n partea dreaptă şi @va )n stân+a, (invers *par )n icoană deoarece, (iind primii oameni, simolizează )ntrea+a omenire pe caHristos prin Întruparea, ăsti+nirea şi Învierea "a, a trecut-o Kde la moarte la via4+&

(ducându$l pe (dam în prim plan, icoana aminteşte privitorului deose5irea dintre vechi(damK, primul om, şi 1oul (damK, Hristos, el de$al doilea înlăturând efectele neascultă

celui dintâi! 1oul (dam făcându$se cu adevărat 5lestemul lui (dam, Însuşi /ăcătorul lrăsturnat!K spune una din cântările @isericii!



"va , maica tuturor celor ce vieţuiesc, )şi ridică mâinile ascunse su (aldurveşmântului )ntr-un +est smerit de respect şi ascultare, primindu-l pe "loozitorul său, pe 1iul :o@ve care este Preas(ânta :ăscătoare de Dumnezeu 6*cest +est trimite la un oicei de la curtizantină care cerea ca )n (aţa unui superior să se ascundă mâinile )n semn de supunere8

Creată curată, prima (emeie, @va, dar căzând )n păcatul neascultării, eelierată de Cel (ără de păcat, născut din :oua @vă, 1ecioara .aria

7rea 5inecuvântată eşti 1ăscătoare de Dumnezeu /ecioară, că prin el ce S$a întrupat d*ine, iadul s$a zdro5it, (dam s$a chemat, 5lestemul s$a pierdut, "va s$a mântuit, moartea s

omorât şi noi am înviat! 7entru aceasta cântând, stri4ăm6 @inecuvântat eşti HristoasDumnezeule, cel ce 5ine ai voit aşa, slavă ?ie!K 9*heotoWion, Stihira 8aicii Domnului de Utrenie, Duminica, înainte de DoLolo4ie:

• Drepţii =echiului *estament

În spatele strămoşilor *dam şi @va, de o parte şi de cealaltă.ântuitorului, se a(lă drepţii 'ec3iului estament, re+ii şi proorocii, cei care vestiseră venirDomnului şi care Îl recunosc pe Cel Înviat pe care %-au purtat )n inimile lor şi %-au c3emat din toa(iinţa lor

5nii dintre aceştia sunt evidenţiaţi )n icoană c3iar dacă ordinea lor variază *st(el, )i puterecunoaşte pe re4ii prooroci David şi Solomon, strămoşii 8ântuitorului, pe (5el, 8oise, 1oe şi pSfântul Ioan @otezătorul!

Fe4ele prooroc David , )ntemeietorul Ierusalimului, este cel ce cânta )n psalmi# Dintru adâncuam stri4at către *ine, Doamne< Doamne, auzi 4lasul meu!K 97salmul #'2, #: @l iese )n evidenţă

icoană deoarece a pro(eţit cu putere venirea lui Hristos Care nu-l va lăsa )n iad# KCăci David zidespre @l# *otdeauna am văzut pe Domnul înaintea mea, căci "l este de$a dreapta mea ca să nmă clatin! De aceea s$a 5ucurat inima mea şi s$a veselit lim5a mea, chiar şi trupul meu se vodihni întru năde>de! ăci nu vei lăsa sufletul meu în iad!KK 9/apte ', '$'%:Fe4ele prooroc Solomon este reprezentat tânăr, purtând coroană @l apare stând lân+ă David pentcă a (ost (iul şi urmaşul lui David, a cunoscut şi a avut credinţa tatălui său şi pentru că Hristospomeneşte )n @van+3elii, re(erindu-se la slava şi )nţelepciunea lui 6.atei F, = ?, /8

Sfântul Ioan Înaintemer4ătorul şi @otezătorul Domnului apare mai târziu )n icoana /o!orârii iad Iese )n evidenţă pentru că el a propovăduit celor din iad vestea cea ună a venirii şi a )nvăţătu

lui Hristos În unele icoane este sin+urul )n(ăţişat cu aureolă, lân+ă Hristos @l poartă un sul pe caratunci când este des(ăşurat, se vede scris# Iată eu &$am văzut şi &$am mărturisitK!

7omenirea dreptului cu laude, iar ţie destul îţi este mărturia Domnului, 8er4ătorule Înaintă te$ai arătat cu adevărat şi decât proorocii mai cinstit! ă şi a 5oteza în repe>uni pe propovăduit te$ai învrednicit! Drept aceea, pentru adevăr nevoindu$te, 5ucurându$te, 5ine vestit şi celor din iad pe Dumnezeu el ce S$a arătat în trup, pe el ce a ridicat păcatul lumii ne$a dăruit nouă mare milă!K 9*roparul *ăierii apului Sfântul Ioan @otezătorul, '2 au4u4las ':

Cate3eza din primele secole creştine atra+e atenţia asupra unui aspect al ainei Aotezului, aspeaproape uitat )n zilele noastre# prin cu(undare, cel otezat recapitulează )ntre+ul drum al mântuirurmându-% pe Hristos /aptul de a co5orî şi de a ieşi apoi din apă, sim5olizează co5orârea la iaşi ieşirea din acest ţinut!K 9 Sfântul Ioan Gură de (ur:

8oise apare )n calitate de reprezentant al primului %e+ământ al omului cu Dumnezeu şi martor primului Paşti @l are capul acoperit cu o onetă (ri+iană, după eemplul pro(eţilor, iar )n rapoartă alele %e+ii 'ec3i cu cele ? porunci

1oe , pre(i+urându-% pe .ântuitorul Iisus Hristos, poartă )n raţele sale o mac3etă a arcei savestite 6pre)nc3ipuire a Aisericii8 care i-a scăpat, pe cei care au intrat )n ea, de nimicirea apelpotopului

(5el este )n(ăţişat tânăr, (ără ară, ţinând un toia+ de păstor )n mână @l apare )n icoană, (iinprima victimă a nedreptăţii

• Iadul este reprezentat su (orma unei peşteri )ntunecoase a(late su un munte @ste menţion)n numeroase locuri )n :oul estament şi Însuşi Hristos voreşte despre el# =oi zidi @iseri

8ea şi porţile iadului nu o vor 5irui!K 98atei #., #0:!



În adâncul )ntunecat al iadului, satana este )nlănţuit, iar (orţele iruite ale iadului, rămăşiţenesu(eritei sale apăsări sunt reprezentate simolic prin cele două uşi care zac s(ărâmate şi pr

mulţimea de lanţuri rupte, c3ei, cuie, alamale şi (erecături de (ier )mprăştiate Porţile iadului nu desc3id pur şi simplu, ci au (ost zdroite, semn că de acum )nainte este imposiil să mai (ie )nc3ise

• *atăl minciunii , ispititorul tuturor oamenilor, diavolul, (i+urează ocazional cu două (esemn epresiv al lipsei sale de unitate, de armonie, al dezinte+rării sale (iinţiale

8oartea, reprezentată uneori printr-o siluetă nea+ră, )nsoţită de eventuali acoliţi, iruit)n(ăţişată su (orma unui ătrân, zace şi ea )n (undul +rotei, su porţile zdroite, cu mâinile

picioarele le+ate, cu o (unie de +ât, semn că moartea a fost omorâtăK! Unde$ţi este moar5oldul, unde$ţi este iadule 5iruinţa;K 9# orinteni #, :

În descrierile izantine clasice ale Învierii nu apare nici un )n+er În reprezentările din perioa5izantină târzie şi post$5izantină sunt uneori incluşi şi în4eri, unul sau mai mulţi, în partea dsus 9purtând instrumentele patimilor: sau în partea de >os a icoanei 9le4ând moartea şi pe diavcu lanţuri:! *ceste adaosuri dau o compleitate inutilă compoziţiei :u este nevoie de ele şi distratenţia de la semni(icaţia esenţială pe care icoana Învierii caută să o transmită Înţelessemni(icaţia Învierii lui Hristos este redat clar şi deplin (ără aceste adaosuri

Stâncile , reprezentate )n partea superioară a icoanei, de o parte şi de alta a .ântuitorulu

trimit către simolismul muntelui, ca loc de întâlnire a omului cu Dumnezeu, ca semn prezenţei Duhului Sfânt! "le sim5olizează între4ul cosmos, lumea văzută şi nevăzută ca participă la Învierea lui Hristos!

Inovaţi apusene ale reprezentării Învierii Domnului



od al unei elaorări teolo+ice de veacuri, icoana ortodoă, pictată )n respectul (aţă de "criptură radiţie, a (ăcut posiilă păstrarea nealterată a *devărului creştin, )n timp ce )ndepărtarea de acesizvoare ale evelaţiei dumnezeieşti, viziilă )n icono+ra(ia decadentă, a dat naştere inevitail undenaturări a aces*devăr şi implicit, ereziilor ; ima+ine decadentă nu numai că trădează *devărul, dcaricaturizează c3iar aina mântuirii, prin aceasta pre+ătind drumul spre ateism

Cu privire la reprezentarea icono+ra(ică a Învierii lui Hristos, s-a răspândit )n spaţiul ortodo)ncepând cu a doua 2umătate a secolului al Q'II-lea, su in(luenţa apuseană, un model icono+ra(străin de )nvăţătura Aisericii Îl putem vedea )n aceste reprezentări pe Hristos )nălţându-"e dintr-umormânt )n (ormă de coşciu+ şi al cărui capac este ridicat de un )n+er şi Klevitând& )n aer suprivirile )n+rozite de spaimă ale ostaşilor care păzeau mormântul @l poartă un stea+ )n mână, itrupul său este parţial descoperit, lăsând să se )ntrevadă semnele patimilor

*semenea reproduceri, născute dintr-o ima+inaţie marcată de un sentimentalism deplasat, nu do

că i+noră )n mod delierat aina eprimată )n tetele litur+ice din perioada pascală, dar ele dezvoo viziune )ndepărtată de realitatea istorică

Din ne(ericire, acest tip de reprezentare a devenit predominant la +reci din secolul al Q'III-lea pâla mi2locul secolului QQ, iar răspândirea sa s-a azat pe ne)nţele+erea anumitor elemente aicono+ra(iei izantine, c3iar )n rândul personalităţilor reli+ioase conservatoare

Ideile apusene le+ate de pictura reli+ioasă erau )n parte rezultatul Contrare(ormei care, spresiunea e(ormei, )ncerca să +ăsească )n "(ânta "criptură 2usti(icare pentru orice practiisericească, lucru care a dus şi la revizuirea opiniilor despre ce este şi ce nu este corect icono+ra(ie

espin+erea icoanei tradiţionale a Învierii şi adoptarea modelului modernist apusean se datoreaunei insu(iciente (amiliarizări cu temeiul scripturistic şi cu istoria acestei reprezentări, precum şi principiile care stau la aza icono+ra(iei izantine

În ;rtodoie, "(ânta "criptură nu este sin+urul (undament de credinţă şi practică reli+ioasă .sunt, pe lân+ă ea, radiţia nescrisă, 3otărârile "inoadelor @cumenice şi locale, scrierile "(inţilPărinţi şi tradiţia imno+ra(ică a Aisericii



Descrierea modernistă a Învierii, deşi se consideră )ntemeiată pe "(ânta "criptură, nu este )n acocu relatarea ilică privind )nlăturarea pietrei de pe mormânt şi include elemente care nu suprezentate )n "(ânta "criptură

eprezentarea modernistă Îl )n(ăţişează pe Hristos deasupra mormântului, după ce un )n+er a dato parte piatra mare care )l pecetluia Însă, după )nvăţătura Aisericii, Hristos a ieşit din mormânt

timp ce acesta a rămas pecetluit, aşa cum a intrat )n )ncăperea unde se adunaseră ucenicii săi pe câuşile erau )ncuiate, de frica iudeilorK! 9Ioan '3, #2:

Sfntul Simeon 9oul 6eolog lămureşte această dilemă spunând că trupul lui Hristos de dupÎnviere nu mai era stricăcios şi material aşa cum fusese în viaţa sa pământească, ci acum era utrup duhovnicesc şi nestricăcios, de o altfel de consistenţă, care$I permitea să treacă prin uşiîncuiate!

5n ar+ument raţional ar (i şi acela că HristosODumnezeu, (iind *totputernic, nu avea nevoie de )n+er, una din creaturile sale, ca să-i dea piatra la o parte

De (apt, după cum spune Sfnta S%riptur+ , piatra a fost prăvălită de un în4er după ce Hristieşise din mormânt pentru că femeile mironosiţe care au venit la mormânt să poată vedea cochii lor că mormântul este 4ol şi că Hristos înviase într$adevăr!

5n alt element modernist introdus )n icoană şi care se epune criticii este )n(ăţişarea lui Hristţinând un stea+ pentru a sulinia iruinţa "a asupra morţii "tea+ul este un simol pro(an, )n timp crucea pe care o ţine Hristos uneori )n reprezentarea tradiţională este un simol du3ovnicesc implicaţii mult mai pro(unde De (apt, "(ânta "criptură, pe care pictura apuseană a(irmă că

urmează )ntocmai, nu spune nimic despre Hristos )nviind din mormânt cu un stea+ )n mână :spune nimic nici despre soldaţii care păzeau mormântul că %-ar (i văzut pe Hristos ieşind dmormânt 'oreşte numai despre (aptul că soldaţii au văzut un )n+er care a venit acolo după Învieşi a prăvălit piatra şi nu pe Hristos %a vederea )n+erului a cărui înfăţişare era ca ful4erulsoldaţii s$au cutremurat şi s$au făcut ca morţiK! 98atei '0, #$+:

Dar eroarea (oarte +ravă care (ace că reprezentarea modernistă să (ie inacceptailă este aceea căprezintă pe soldaţii care păzeau mormântul ca (iind primii oameni de pe pământ care au (ost martoÎnvierii lui Hristos, ceea ce contrazice (la+rant "(ânta "criptură care este destul de clară )n ceea priveşte relatarea arătărilor .ântuitorului de după Învierea "a

"copul Învierii Domnului Hristos nu a (ost acela de a (ace dovada zdroitoare a *totputernici"ale, aşa cum su+erează picturile apusene ci, aşa cum arată icoana, Hristos S,a pogort 1n iad s+ ridi%e şi s+ transfigureze firea uman+ %+zut+ 7o4orârea la iad reprezintă, deci ultima treaptă a smeririi lui Hristos faţă de om, căutânduunde a>unsese din pricina păcatului, adică, în iad şi ridicându$l împreună cu "l în Împărăţia Sacesta fiind, de fapt, rostul esenţial al Întrupării, Făsti4nirii şi Învierii Sale!

Hristos a 1nviat<Giseri%a Sfntului 7ormnt , Giseri%a Învierii

@iserica Sfântului 8ormânt este numită de ortodocşi @iserica Învierii, pentru că nu moartea, Învierea Domnului este temelia, cununa, 5iruinţa creştinilor! Aiserica "(ântului .ormânt esteconstrucţie măreaţă din secolul al QI-lea, )nălţată de cruciaţi, )n locul altei iserici vec3i, zidită "(ânta @lena )n secolul I', )n Ierusalim, Israel "a adăposteşte cele mai scumpe locuri acreştinilor6 8untele Gol4ota şi 8ormântul Domnului nostru Iisus HristosA iar >os, în stânca dpiatră, se află peştera unde s$a descoperit rucea Domnului de către Sfânta împărăteasa "lena

În decursul istoriei iserica aceasta a avut di(erite denumiri, dar )n +eneral, ma2oritatea oamenilor,numesc , pentru că această iserică a (ost construită pe locul )n care Iisus Hristos a (ost răsti+nit)n+ropat )ntr-un mormânt săpat )n piatră *lţii o numesc Aiserica Învierii pentru că aici a )nviDomnul Aiserica are o importanţă deoseită pentru creştinii ortodocşi, dar şi pentru cei de alcon(esiuni creştine, care vin aici să se )nc3ine şi să aducă slavă lui Dumnezeu pentru toate câte(ăcut @l pentru noi

@iserica Sfântului 8ormânt $ @iserica Învierii $ scurt istoric



Imediat după răsti+nirea şi Învierea .ântuitorului, locul Jol+otei şi al "(ântului .ormânt au (ovenerate ca s(inte nu numai de către *postoli şi de creştinii din Ierusalim dar şi de alţi credinciocreştini de pe cuprinsul 9ării "(inte şi al )ntre+ii lumi După )n(rân+erea ultimelor revolte iudaic)mpăratul roman *drian, care nu-i suporta pe iudei şi nici pe creştini, a 3otărât ca toate edi(iciicreştine şi iudaice să (ie pro(anate şi trans(ormate )n edi(icii pă+âne *st(el şi pe locul Jol+otei, dporunca lui, a (ost construit un templu pă+ân

Pe la )nceputul secolului I', din poruncă , templul pă+ân a (ost dărâmat şi )n locul său a (oconstruit un vast ansamlu de edi(icii menit să permanentizeze )n memoria credincioşilor creştiultimele momente din viaţa .ântuitorului *ia după "inodul @cumenic de la :iceea, )n anul 7Constantin a poruncit episcopului .acarie al Ierusalimului să distru+ă templul zeiţei 'enus şi pe cal lui Bupiter Constantin a dat poruncă să se clădească nu numai o azilică mai (rumoasă decât toacelelalte din lume, dar )ncă şi alte construcţii, care să depăşească tot ceea ce eistă mai deoseit

celelalte oraşe, şi le-a pus constructorilor la dispoziţie marmură şi coloanele cele mai de preţ

*r3itecţii @ustatiu şi Zenoiu s-au apucat să construiască o azilică de prima mărime, dovadăiruinţei politice a creştinilor şi a a(irmării Ierusalimului drept capitala lor reli+ioasă În anul 77reuniţi )n "inodul de la Wr, episcopii au venit să s(inţească noua azilică care va purta numele dAiserica "(ântului .ormânt @iserica CrtodoLă face pomenirea începerii construirii @iseric



Sfântului 8ormânt la data de #) septem5rie! Începând cu secolul I' şi până )n al 'II-lea, "(ânt.ormânt, +i+antic comple monumental, cunoaşte vremea sa de +lorie %oc de pelerina2 de priordin al creştinătăţii, el e slăvit )n toate relatările călătorilor Perioada sa )ntunecată )ncepe )n veacal 'II-lea, (iecare secol (iind după aceea de catastro(e distru+ătoare, urmate doar de nişte restaurăsumare

În anul F?/, cu ocazia cuceririi Ierusalimului de către perşii lui C3osroe, "(ântul .ormânt a (oincendiat şi "(ânta Cruce (urată Însă )mpăratul Heraclius a recuperat-o, iar patriar3ul .odest Ierusalimului i-a re(ăcut părţile deteriorate, )ntocmai ca cele dinainte De acum )nainte )n repetarânduri cotropitorii Ierusalimului aduceau stricăciuni nu numai , dar şi conducătorilor şi slu2itorilde aici, mulţi dintre ei (iind omorâţi )n c3inurile cele mai +roaznice

Cucerirea araă din F7 a pus capăt prezenţei izantine )n această re+iune oleranţa era o re+ulă,cali(ul ;mar s-a mulţumit să se roa+e )n a(ara "(ântului .ormânt, (iindcă, zicea el, dacă m-aş ru+at )n această iserică, ea ar (i rămas pierdută pentru voi 6creştinii8, deoarece credincioşii v-arluat-o, zicând că# aici s-a ru+at ;mar Dar era oricum ameninţată de ruină# un cutremur )n secolul IQ-lea a precedat distru+erea ordonată de cali(ul HaRim, )n ?4 octomrie ? *ronicarul "oan dAntioia povesteşte cum eNecutanţii poruncii califului au ras la pământ întrea!a iserică, în afade acele părţi imposiil de dărâmat sau prea !reu de mişcat din loc, adică rotonda Anastasis, camai eNistă, până la primul eta=, şi astăzi.



%a )nceputul secolului QI ansamlul creştin de aici este complet distrus din porunca unui cali( @+iptului, dar )mpăraţii izantini au reconstruit-o imediat În vremea cruciadelor creştine Aiseri

"(ântului .ormânt i-au (ost adău+ate )n imediata apropiere noi paraclise şi iserici reunite sacelaşi acoperiş econstruirea isericii a (ost iniţiată de cavalerii , )n ?G iulie ? Cruciaţii )ncsă renoveze iserica )n stil românesc şi )i adău+ă o clopotniţă *ceste renovări care reuni(ică locurs(inte sunt (inalizate )n timpul domniei e+inei .elisende, )n anul ??/ *ceastă construcţie a (osursă de inspiraţie pentru isericile din @uropa

Călu+ării (ranciscani o renovează mai târziu, )n anul ?GGG, dar iserica este ne+li2ată, )n ciunumărului )n creştere de pelerini În anul ?44, un incendiu )i a(ectează +rav structura, provocâcăderea domului otondei şi s(ărâmarea decoraţiunilor eterioare ale @diculei otonda şi @dicuau (ost reconstruite )n anul ?4 1ocul nu a atins interiorul @diculei şi nici decoraţiile din marmuale .ormântului care, ma2oritatea, datau de la restaurarea din anul ?GGG Domul actual datează danul ?4E estaurări ample au )nceput )n anul ?G, incluzând şi redecorarea Domului, )n perioaanilor ?/-?E Deşi uneori cu sacri(icii materiale, de acum )nainte, a (ost posiil ca iserica (ie (recventată de toţi creştinii



În timp, )ntre+ul comple a cunoscut +enerozitatea unor prinţi şi domnitori, c3iar şi a celor român*ceste a2utoare ăneşti au permis )n timp )ntreţinerea isericii şi renovarea pe rând a otondeiiconostasului, sau a altor lucrări de reparaţie şi )ntreţinere Din pricina unui devastator incendiu, )nceputul secolului QIQ, iserica a (ost re(ăcută *u urmat apoi repararea stricăciunilor produse urma unui cutremur, precum şi a altor stricăciuni pricinuite de răzoi, sau de trecerea timpului

"(ântul .ormânt este (olosit de toate trei isericile 6ortodoă, coptă şi catolică8 @ste un edi(iciu d

+ranit roşu, cu un mare număr de s(eşnice uriaşe )n (aţa lui C3iar )n (aţa .ormântului este zoprincipală )n care stau credincioşii la slu2ă şi care a (ost )ncon2urată cu ziduri şi este (olosită ortodocşi Pentru a evita discuţiile dintre con(esiuni s-a realizat o delimitare a drepturilor (iecăreasupra zonei, precum şi un statut de (uncţionare a isericii şi a locurilor pentru )nc3inare din 9a"(ântă

@iserica Sfântului 8ormânt $ @iserica Învierii $ arhitectura 5isericii

.asiva clădire e pusă ca un clopot deasupra Jol+otei Pe deasupra tuturor isericuţelor de aici szidit şi ridicat o sin+ură imensă iserică, ce poartă numele de Aiserica "(ântului .ormânt *r (i (omai nimerit numele de Aiserica Jol+otei sau Aiserica Învierii, pentru că )ntrea+a reli+ie

Creştinismului de )nviere se lea+ă, şi nu de mormânt Între o capelă şi alta distanţele sunt mici, cătoate pre+ătirile ăsti+nirii şi ăsti+nirea s-au petrecut )n 2urul aceluiaşi loc

În partea din (aţă a isericii se a(lă o curte spaţioasă )n care se adună pelerinii, )n timpul marilsărători şi procesiuni creştine de peste an, dar şi pentru a asculta indicaţiile +3izilor despre istorisericii şi a evenimentelor s(inte petrecute )n aici Din această curte cu (ormă pătrată se pot ved)mpre2ur mai multe mănăstiri şi paraclise ale ortodocşilor, armenilor şi copţilor "pre nord desc3id, su (orma unor arce, două intrări, una zidită, iar alta care permite accesul )n

7e această uşă numită Epoarta sfântăE se păstrează două inscripţii adresate pelerinilor6

EÎnchinătorule, întră întru 5ucuria Domnului, în cerul plin de lumină!E şi

EIntraţi, în curţile Domnului, în mormântul dătător de viaţă, unde sălăşluieşte Harul stăpâneşte lumina cea 5inecuvântată!E



Coloanele de marmură ală din stân+a intrării sunt (isurate )n partea de 2os *radiţia ne spune într$un an, credincioşii ortodocşi, neavând cu ce să achite taLele impuse de turci pentru intrareîn Sfântul 8ormânt au rămas afară pentru a primi din cer ! (tunci, în chip minunat, focdumnezeiesc, care co5oară în fiecare an în Sâm5ăta 8are la Sfântul 8ormânt, a lovit acescoloane lăsând aceste urme vizi5ile şi astăzi!

Intrând )n iserică, la numai câţiva metri de la intrare a2un+em la Piatra 5n+erii @ste de (aptlespede din piatră roşiatică care prote2ează locul )n care Iosi( din *rimateea şi :icodim, au aşeztrupul Domnului după ce l-au coorât de pe cruce Despre acest loc, citim )n "(ânta @van+3elie# > Aluat deci trupul lui "isus şi l-au înfăşurat în !iul!iu cu miresme, precum este oiceiul înmormântare la iudei. "ar în locul unde a fost răsti!nit era o !rădină, şi în !rădină un mormânou, în care nu mai fusese nimeni în!ropat. Acolo l-au pus pe "isus, pentru că mormântul eaproape?. > Iar făcându$se seară, a venit un om 5o4at din (rimateea, cu numele Iosif, care şi era un ucenic al lui Iisus! (cesta, ducându$se la 7ilat, a cerut trupul lui Iisus! (tunci 7ilatporuncit să i se dea! -i Iosif, luând trupul, l$a înfăşurat în 4iul4iu curat de in, şi l$a pus



mormântul nou al său, pe care$l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la umormântului, s$a dus!> 6.atei 4, GE-F8

Deasupra plăcii de marmură atârnă (rumos mai multe candele Pe mozaicul din (aţă este prezent)n culori (oarte vii, acest eveniment cutremurător Împre2urul acestei lespezi din marmură, acopercu mir şi petale de tranda(ir, )n mulţimile se cântă pro3odul Domnului

%a câţiva metri de acest loc spre răsărit se )nalţă o stâncă )ncadrată astăzi )ntr-un paraclis mai spaţicu două altare *cest paraclis este zidit pe piatra .untelui Jol+ota, pe locul )n care a (ost )nălţaCrucea pe care a (ost răsti+nit Iisus Hristos În dreapta Crucii se a(lă primul altar şi marc3ează loc)n care Iisus a (ost dezrăcat de 3ainele "ale şi pironit )n cuie pe lemnul crucii În mi2locul altarulprincipal, numit "(ânta Jol+ota, este (iată )n crăpătura stâncii o cruce care ne aminteşte răsti+nirea Domnului În imediata apropiere este o icoană a "(intei 1ecioare .aria, prin inima cărea trecut durerea ca şi o saie văzând pe 1iul ei preaiuit răsti+nit )ntre tâl3ari

> -i toate mulţimile care veniseră la această privelişte, văzând cele întâmplate, se întorcea5ătându$şi pieptul! Iar alţii Îl huleau împreună cu arhiereii şi cărturarii şi îl 5at>ocorea, dar Iisu

S$a ru4at zicând6 7ărinte, iartă$le lor că nu ştiu ce fac< -i, stri4ând iarăşi cu 4las mare -i$a dduhul! -i iată catapeteasma templului s$a sfâşiat în două de sus până >os, şi pământul s$cutremurat şi pietrele s$au despicat! 8ormintele s$au deschis şi multe trupuri ale sfinţiladormiţi au înviat! Iar sutaşul şi cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul şi ceîntâmplate, s$au înfricoşat foarte, zicând6 u adevărat, /iul lui Dumnezeu era (cesta<> 6.a48

*stăzi, pe acest loc se a(lă "(ânta .asă a altarului pe care se slu2eşte zilnic "(ânta %itur+3ie partea de 2os a "(intei .ese nişte panouri transparente prote2ează stânca Jol+otei, crăpată cutremur Credincioşii pot atin+e această stâncă printr-un ori(iciu al unui disc din aur, )mpodoit scene de pe Drumul Crucii, donat "(ântului .ormânt de către domnitorul român <erCantacuzino %ocul este cunoscut )n @van+3elie ca >%ocul Căpăţânii> Prin panourile protectoare astâncii laterale se poate vedea şi astăzi stânca )nroşită de sân+ele lui Hristos care s-a scurs de p

piatra Jol+otei peste căpăţâna lui *dam, părintele neamului omenesc, al cărui păcat a (orăscumpărat prin 2ert(a lui Hristos

Coorând scările de la *ltarul Jol+otei, ne )ntoarcem iarăşi spre Piatra 5n+erii, )n partea de apusisericii şi )naintăm spre "(ântul .ormânt, )n care a (ost pus trupul lui Hristos "(ântul .ormânt a(lă )n partea de vest, )naintea Aisericii Învierii, )n mi2locul unui spaţiu circular de mari dimensiuacoperit cu o cupolă uriaşă susţinută de coloane din piatră "u centrul acestei cupole se a



>cuvuclionul>, cu (orma unui mormânt eraic vec3i Cuvântul >cuvuclion> )nseamnă cămară, stezaur )mpărătesc şi aici marc3ează locul eact al "(ântului şi Preamăritului .ormânt din care)nviat Hristos

%a intrarea )n "(ântul .ormânt, )n partea dinspre răsărit, se a(lă icoana )nvierii Domnului

inscripţia# EÎnvierea lui Hristos văzând să ne închinăm, Sfântului Domnului Iisus!E , iar )n partsuperioară alte inscripţii ale )nvierii# E*oţi credincioşii să se închine ţie mormânt primitor de viaţcă a fost în4ropat în tine şi a înviat cu adevărat Hristos DumnezeuE, şi# >ei care ne4aţi înviertrupurilor, intrând în mormântul lui Hristos, învăţaţi că a murit, şi a înviat din nou, trupDătătorului de =iaţă, spre încredinţarea învierii celei de pe urmă, în care nădă>duim!> În (aacestora atârnă numeroase candele

Capela În+erului este prima )ncăpere )n care păşim Aisericuţa .ormântului este o construcţmicuţă, su (ormă dreptun+3iulară, şi are două )ncăperi Intrând pe o uşă 2oasă )n primul spaţiu dinterior a2un+em )n Capela În+erului În centrul acesteia se a(lă un prestol peste care stă aşezatăpiatră su (ormă pătrată *ceastă piatră prote2ată de un +eam este o ucată din piatra care a (oaşezată la uşa mormântului lui Hristos



> -i iată s$a făcut cutremur mare, că în4erul Domnului co5orând din cer şi venind, a prăvăpiatra şi a şezut deasupra ei! -i înfăţişarea lui era ca ful4erul şi îm5răcămintea lui al5ă zăpada! -i de frica lui s$au cutremurat cei ce păzeau şi s$au făcut ca morţi! Iar în4errăspunzând a zis femeilor6 1u vă temeţi că ştiu că pe Iisus cel răsti4nit îl căutaţi! 1u este aiccăci S$a sculat precum a zisA veniţi de vedeţi locul unde a zăcut!> 6.atei 8

Pe această piatră, la (iecare miez al nopţii, este aşezată o s(ântă masă şi se săvârşeşte "(ân%itur+3ie În dreapta şi )n stân+a, )n pereţi, sunt două nişe circulare care comunică cu eterioru7rin acestea, în Sâm5ăta 8are, în sâm5ăta de dinaintea Sfintelor 7aşti, 7atriarhul Ierusalimulscoate câte o torţă aprinsă cu Sfânta &umină, care co5oară din cer pentru a o împărţi mulţimcredincioşilor care aşteaptă afară!

În cea de-a doua )ncăpere a cuvuclionului, )n partea dinspre apus, se a(lă o altă )ncăpere *ces

este prezentat de o inscripţie interioară ca un purtător de viaţă, mai )mpodoit decât raiul, şi mluminos decât toată cămara )mpărătească Intrarea )n această )ncăpere se (ace pe o uşă mică şi 2oaprin care poate pătrunde doar un sin+ur credincios Încăperea are vreo doi metri lun+ime şi permnumai câtorva credincioşi să stea deodată )năuntru, )n vreme ce alţii aşteaptă )n ru+ăciune )n cape)n+erului, iar alţii )n (aţa cuvuclionului, )n iserica mare De (iecare dată câte un călu+ăr ortodsuprave+3ează )nc3inarea credincioşilor la "(ântul .ormânt, pentru a se evita neorânduiala s)mulzeala



În dreapta ultimei )ncăperi a Cuvuclionului se )ntinde o lespede din marmură ală care prote2ealocul pe care a (ost aşezat trupul mort al dumnezeiescului ăscumpărător, care după trei zile)nviat În acest loc milioane de oameni din )ntrea+a lume au )n+enunc3eat rostind cele mai s(inru+ăciuni, )mpletite cu lacrimi de durere, de mulţumire sau de speranţă (ici realizezi, poate cel m5ine că orice >ertfă ne conduce spre înviere, că orice 4est de 5unătate ne apropie de Dumnezeu de semeni şi că nimic nu ne mai poate despărţi de Hristos, nici chiar şi moartea!

Hristos a )nviat! roparul imprimat pe "(ântul .ormânt rosteşte# EÎnvierea *a, Hristoase, în4eriilaudă în ceruri şi pe noi, pe pământ, ne învredniceşte cu inima curată să te slăvim!E Cuvuclionare un caracter intercon(esional, şi acolo slu2esc zilnic, după un pro+ram stailit, mai )nortodocşii, apoi armenii, copţii şi catolicii

Ieşind din interiorul "(ântului .ormânt spre răsărit a2un+em )n (aţa unei iserici mari num

Aiserica Învierii *ceastă iserică se a(lă )n centrul )ntre+ului comple isericesc şi aparţine eclusivitate ortodocşilor *ceasta este catedrala propriu-zisă a "(ântului .ormânt *ici săvârşesc slu2ele zilnice ale ortodocşilor, la care de oicei participă un mare soor de preoţi ar3ierei În mi2locul isericii stă aşezat un s(eşnic special, care marc3ează după "(intele "criptucentrul +eo+ra(ic şi spiritual al pământului Aiserica este (oarte mare şi impresionează prin stilar3itectonic de tip romanic şi prin atmos(era interioară tipic ortodoă

"u aceeaşi rotondă imensă a "(ântului .ormânt se a(lă şi alte altare creştine )ncepând din sud altarul armenilor, spre apus altarul copţilor, nişte oameni (oarte modeşti şi respectuoşi, iar spre no

capela catolicilor

*cest altar dinspre nord care aparţine (ranciscanilor, este construit pe locul )n care Domnul s-a arădupă )nviere (emeilor mironosiţe# E-i plecând ele în 4ra5ă de la mormânt, cu frică şi 5ucurmare au aler4at să vestească ucenicilor &ui Învierea! Dar când mer4eau ele iată Iisus le$întâmpinat, zicând6 @ucuraţi$vă< Iar ele, apropiindu$se, au cuprins picioarele &ui şi I s$aînchinat!E 6.atei 8

*ltarul este cunoscut şi su numele de Capela "(intei .aria .a+dalena, pentru că aici este locul

care Iisus s-a arătat iarăşi .ariei .a+dalena, care stătea a(ară lân+ă mormânt şi plân+ea# > -i a văzpe Iisus stând, dar nu ştia că este Iisus! is$a ei Iisus6 /emeie, de ce plân4i; 7e cine cauţi; "crezând că este 4rădinarul, i$a zis6 Doamne, dacă *u &$ai luat, spune$mi unde &$ai pus şi euvoi ridica! Iisus i$a zis6 8aria< Întorcându$se, aceea, i$a zis Învăţătorule!E 6Ioan 8

5rcând câteva trepte a2un+em )ntr-o altă capelă catolică, )n locul care după tradiţie, .ântuitorul "arătat "(intei 1ecioarei .aria, după Înviere În interiorul capelei se a(lă şi un (ra+ment din coloade piatră de care a (ost le+at Domnul, la pretoriu, când ostaşii romani l-au ătut şi l-au at2ocor



ot aici tradiţia ne spune că Patriar3ul Ierusalimului şi "(ânta Împărateasa @lena au atins lemncrucii de un mort şi )ndată acela a )nviat

Culoarul intercon(esional care )ncon2oară Cuvuclionul şi Aiserica Învierii continuă din acest lospre răsărit, până la un mic altar, construit peste locul )n care soldaţii romani l-au păzit pe Iisu)nainte de a (i răsti+nit În pardoseala paraclisului se a(lă o lespede din piatră cu două ori(icii )n caerau introduse picioarele celor condamnaţi, iar pe dedesut erau le+aţi cu un lanţ Din acest mot

locul acesta este numit şi >Paraclisul utucilor>, pentru că aici au stat şi picioarele lui Iisus le+ate acest (el, )nainte de răsti+nire

"(ânta "a .amă, 1ecioară .aria, a stat aici aproape de Iisus, )mpreună cu alte (emei evlavioase toate plân+eau Din cauza durerilor pricinuite de pe patimile şi umilirile lui Iisus .aica Domnuluileşinat aici de durere %ocul leşinului este marcat de o icoană a .aicii Domnului (ăcătoare dminuni

În partea de răsărit a Aisericii Învierii, plecând de la *ltarul )nc3isorii lui Iisus spre Jol+o)ntâlnim pe rând două paraclise mici

În primul dintre ele tradiţia localizează locul în care soldaţii romani au omorât un sutaş romacu numele &on4hin! (cest sutaş era un fel de superior al soldaţilor romani, însărcinat csuprave4herea răsti4nirii lui Iisus! 8işcat profund de toate cele văzute, el a mărturisit înainttuturor, zicând6 >u adevărat /iul lui Dumnezeu a fost (cesta!> 6.atei 4, G/8 7entmărturisirea acestui adevăr el a fost decapitat, iar capul său aruncat în 4roapa de 4unoi oraşului! C femeie oar5ă din oraş descoperă prin vedenie capul Sfântului şi primeşte înda

vindecare! (stfel Sfântul &on4hin a devenit primul martir şi mărturisitor al credinţei creştine!



*ltarul Împărţirii 'eşmintelor este (oarte aproape de Jol+ota În acest loc soldaţii romani au aruncsorţii 6zarurile8 pentru 3ainele lui Iisus# EIar ostaşii, dacă au răsti4nit pe Iisus, au luat haine

&ui, şi le$au făcut patru părţi, fiecare ostaş o parte, şi cămaşa! -i era cămaşa necusută, de suţesută peste tot! -i au zis ostaşii între dânşii6 să nu o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru dânsa,căruia va fi, ca să se împlinească Scriptura, ce zice6 Impărţit$au hainele 8ele lor şi pentrcămaşa 8ea au aruncat sorţi! Deci ostaşii acestea au făcut!E 6Ioan ?, 7-/8

Paraclisul Cununii de "pini se a(lă )n imediata apropiere a locului răsti+nirii, la numai câţiva mede paraclisul lui *dam În centrul paraclisului este un stâlp de +ranit )ncadrat su o s(ântă masă dmarmură )mpre2muită cu sticlă Pe această coloană ruptă, tradiţia ne spune că a (ost aşezat Domn)n pretoriu, când soldaţii romani i-au pus pe cap coroana cu spini Pe icoanele care )mpodoeparaclisul sunt relie(ate câteva scene ale 2udecăţii lui Iisus Ca o epresie a c3inurilor su(erite Pretoriu şi astăzi din lemnul icoanelor se poate oserva cum sân+ele )ncă mai cur+e din picioarele(runtea lui Iisus În vinerea de dinainte de Paşti mulţi credincioşi )şi alipesc urec3ea de s(ânta made marmură, care )ncadrează stâlpul de +ranit şi pot auzi sunetul su(erinţelor .ulţi creştini aud aloviturile iciului, precum şi ătăile ciocanului care au ătut cuiele )n mâinile şi )n picioarele lIisus



Între Paraclisul Încoronării Domnului cu "pini şi cel al Împărţirii Hainelor se a(lă un culoar cacooară )n partea de răsărit a muntelui Jol+ota Paraclisul a(lării "(intei Cruci În vec3ime aici ernişte cisterne imense săpate )n piatră pentru acumularea apei care era (olosită )n anotimpul secetoDupă răsti+nire Crucea Domnului a (ost aruncată de evrei )n această cisternă )mpreună cu cele atâl3arilor Pentru a se şter+e urma acestor evenimente, cisternele au (ost umplute cu +unoaie şi pieaşa )ncât pe la )nceputul secolului I', aproape nimeni nu mai ştia ce s-a )ntâmplat cu "(ânta Crupe care a (ost răsti+nit Domnul

În această vreme "(ânta Împărateasă @lena a venit la Ierusalim şi preluând unele in(ormaţii de

localnici a săpat )n aceste cisterne până a +ăsit cele trei crucii )n partea cea mai de 2os a cisterne*stăzi aici se a(lă un mic paraclis )nc3inat "(intei Cruci, iar )n partea de sus este statuia "(intÎmpărătese @lena, care asistă la aceste săpături şi aruncă ani din aur soldaţilor romani pentrucontinua săpăturile

5rcând câteva trepte spre Aiserica Învierii a2un+em )n altarul >âl3arului Dismas>, care pe cruceprimit (ă+ăduinţa iertării *radiţia ne spune că nimeni nu ştia care dintre cele trei cruci eraDomnului şi atunci au luat toate cele trei cruci şi au mers pe locul în care se află astăzi altararătării Domnului, de lân4ă Sfântul 8ormânt! -i aşa a lucrat Dumnezeu ca trecând pe acolo u



convoi cu un mort spre 4roapă şi atin4ând mortul de cele trei cruci, mortul a înviat în momentuîn care a fost atins de crucea pe care a fost răsti4nit Iisus!

Aiserica Învierii Domnului este cel mai s(ânt loc de pe pământ *ici s-au petrecut cele mai maminuni ale creştinătăţii şi ele continuă şi astăzi să impresioneze sau să convertească total la credinnu numai pe cei mai puţini credincioşi, dar şi pe alţi oameni, de alte reli+ii, care din simpli turidevin creştini )n cel mai autentic sens al cuvântului

Giseri%a Sfntului 7ormnt din Ierusalim3 imagini la *.$ grade

Ima+ini etraordinare cu Aiserica "(ântului .ormânt din Ierusalim %e puteţi viziona rotiima+inea la 7F de +rade, mişcând cursorul )n dreapta-stân+a, sus-2os, dar şi zoom şi O , dacă daclicR dreapta O (ull screen'izionare plăcută!

http8MMYYY*.$tr%omMZudusMZiJamet[engMindexhtml

Hristos a 1nviat<

Piatra Îngerului , piatra pe %are a şezut Sfntul Arhanghel /avriil 5inevestiind femeilorÎnvierea Domnului

http://www.360tr.com/kudus/kiyamet_eng/index.html

http://www.360tr.com/kudus/kiyamet_eng/index.html

K<i iată s-a (ăcut cutremut mare, că )n+erul Domnului, coorând din cer şi venind, a prăvălit piatraşedea deasupra ei <i )n(ăţişarea lui era ca (ul+erul şi )mrăcămintea lui ală ca zăpada <i de (rilui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au (ăcut ca morţii Iar )n+erul, răspunzând, a zis (emeilor :vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răsti+nit Îl căutaţi :u este aici= căci "-a sculat precum a zis= vende vedeţi locul unde a zăcut& 6.atei 4# -F8

În prima )ncăpere a RuvulRionului 6aldac3in de piatră ce a (ost )nălţat deasupra "(ântului .ormâcu scopul de a-l prote2a )mpotriva ploilor de iarnă din Ierusalim8, su sticlă, se a(lă o parte din piatrotundă ce )nc3idea mormântul şi pe care a şezut "(ântul *r3an+3el Javriil, )n+erul daruluinevestind (emeilor Învierea Domnului

Cincisprezece candele ard aici necontenit cu untdelemul dăruit de credincioşii ce mulţumesc ast(unului Dumnezeu pentru ine(acerile primite



97reot David 7ristavu, Drumul rucii şi @iserica Sfântului 8ormânt, '33., p! ++:

9i%olae Pintilie , "e fa%em %u lumnarea folosit+ 1n noaptea de Înviere@

K*cum toate s-au umplut de lumină# cerul şi pământul şi cele dedesut&, aşa cântăm )n noapt"(ântă a Învierii .ântuitorului Iisus Hristos Clipele nop ii pline de lumină sunt trăite de căț

cre tinii din lumea )ntrea+ă .ai mult sau mai pu ini pre+ăti i, cu to ii am (ost cu lumânarea, darș ț ț ț

cu inima pâlpâind lân+ă Hristos *m cântat Hristos a Înviat! - imnul care a adus i unora, i altoș ș

ucurie pe c3ip Aucurie pe care am prelun+it-o )n dumnezeiasca %itur+3ie, dar i mai apoi, ș

lini tea căminuluiș

*m luat lumina cu noi <i la propriu, şi la (i+urat În su(lete, dar i )n lumânările aprinse de ș

iserică, trans(ormând străzile, satele şi cimitirele )i râuri de lumină dătătoare de speranţă rist espentru cei care (ac ordine )n iserici şi )n curţile a(erente isericilor, după slu2a Învierii, care +ăselumânări uitate sau pur şi simplu aruncate În acest contet se naşte )ntrearea# ce (acem c

lumânarea pe care am avut-o lân+ă inimă )n noaptea Învierii0Dincolo de simolismul acestei lumânări care ni-l (ace prezent pe .ântuitorul Iisus Hristos, num)n "(ânta @van+3elie K%umina lumii&, lumânarea de Înviere ne aduce aminte de 2ert(a noastpersonală @ste o(randă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a (i prezenţi la dumnezeias%itur+3ie din noaptea Învierii De aceea, lumânarea se (olose te )ntr-o rânduială aparte Deşi +ăsș

la tot pasul (el de (el de practici superstiţioase, ea nu se stin+e de pra+ul casei sau de +rindă, nici nse a(umă cu ea vitele din +ospodării şi nici nu se +3iceşte cu ea

Cu toate că nu eistă o eprimare tipiconală o(icială, corect este ca lumânarea (olosită la Înviere

nu se arunce şi nici să nu se alăture celorlalte lumânări (olosite la iserică %umânarea cu care aprimit lumină este luată acasă şi arsă câte un pic )n toată săptămâna luminată Dacă timpul sspaţiul nu ne permit acest lucru, lumânarea poate (i aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânde la iserică ori la mormintele celor dra+i

5nii credincioşi, cu )ncuviinţarea preotului, păstrează o parte din această lumânare pentru aaprinde )n momentele de )ncercare, de prime2die, de oală - amintindu-ne că Hristos pe toate leiruit, dăruindu-ne speranţa ucuriei

Hristos a 1nviat<



umnarea de Paşti , Pentru %opii

Părul lui (rumos pieptănat, cu cărare pe-o parte, se potrivea de minune cu ora2ii )mu2oraţi şi zâmetul sărătoresc Costumaşul de un al strălucitor şi panto(iorii alastru )nc3is erau cadou denaşa, ca şi lumânarea ală, pe care scria cu litere aurii HI";" * Î:'I* ;c3ii )i străluce)naintea micii (lăcări a lumânării de Paşti .icuţa Dmitra lân+ă el, ca un mac )n roc3iţa ei roaprins, tra+e uşor de sacoul cu nasturi aurii Aunica şi mama şi tata stau la intrarea )n iserimănăstirii, lân+ă ei, cu aparatul de (oto+ra(iat )n mâini Îi priveau cu dra+, zâmind otul e)nvăluit )n ucuria de Paşti, cu ouăle de un roşu strălucitor, cu darurile, )n inecuvântarea mănăstirDesi+ur, toate astea nu apăreau )n (oto+ra(ie, dar amintirea lor dă viaţă )ntre+ii scene

]sta a (ost )nsă doar )nceputul &peripeţiei& Pentru că lumânarea Dmitrei nu avea litere de aurvoia să o ţină ea pe-a lui, care era mai (rumoasă &:umai puţin&, se ru+a şi tră+ea şi iar tră+ea, timp ce el nu voia să i-o dea "ărmana lumânare s-a topit la atâtea (orţări )ncoace şi-ncolo, s-a )ndospre stân+a, iar )n cele din urmă s-a săvârşit in(racţiunea supremă# lumânarea s-a rupt Plânsul stri+ătele au (ost episodul imediat următor# &@ra cadou de la naşa şi aş (i lăsat-o la mănăstire, alătude celelalte lumânări!&

&.anli, dra+ul meu, adevărata noastră lumânare este ucuria Învierii, iar Hristos se ucură să vadă ucuroşi, ca de Înviere @l ştie şi primeşte c3iar şi lumânările rupte alături de cele drepte şi ta@ de a2uns ca su(letul nostru să (ie luminos, (ără umrele mâniei şi răutăţii&Dmitra şi-a plecat căpuşorul, iar (undiţele ei roşii din codiţe erau a+itate, căci (etiţa plân+ea )ncÎnţelesese şi ea, după mustrarea mamei, iar unica şter+ându-i lacrimile a )ncredinţat-o că un iartmă este cea mai (rumoasă şi mai strălucită lumânare de Paşti

"imte )ncă şi acum )n nări mirosul de liliac din acea seară de Paşti, la &'eniţi de luaţi %umină!& şi &%uminează-te, luminează-te, noule Ierusalim&, de la purtătoarea de lumină dumnezeiască %itur+3<i )ncă mai strălucesc oc3ii Dmitrei, când la a doua Înviere, la 'ecernia Dra+ostei, au lăslumânările aprinse )n s(eşnicul mănăstirii Da, un iartă-mă! este cea mai (rumoasă lumânare Paşti De aceea oc3ii )i strălucesc atât de tare )n (oto+ra(ia din copilărie pe care o priveşte acum!

Hristos a 1nviat<

Puterea 1nvierii lui Hristos

Hristos a murit pe cruce Cât de +reu le va (i venit *postolilor, prietenilor "ăi, tuturor ucenicilor "să trăiască acel moment! Până )n ultima clipă ei vor (i sperat, vor (i aşteptat o minune care oprească dezastrul Dar n-a (ost aşa= nemiloasa moarte le-a spulerat speranţele, le-a risipit toavisele

Ceva asemănător nu li se va )ntâmpla oare şi unora dintre noi0 :u )ntâlnim şi )n zilele noastevenimente care nu-şi +ăsesc eplicaţie, )ncercări care ne s(âşie su(letul, asurdităţi misterioasproleme irezolvaile, )n urma cărora a2un+em să ne )nc3ipuim că soarele s-a stins şi că luna nu mda lumină0

*şa vor (i simţit şi primii creştini, privind mormântul care le răpise tot ce aveau mai scump *şa se )ntâmplă şi nouă Cele mai +rele lovituri ale sorţii sunt cele care se aat asupra noastră pneaşteptate# )n plină viaţă, apare moartea, care ne răpeşte tot ce avem mai scump şi atunci par)ncremenim de durere

Învierea lui Hristos s-a produs pe neaşteptate, asemenea unui cutremur de pământ @ra ceva capărea imposiil Dar Kputerea )nvierii "ale& ne va eliera şi pe noi "ă rămânem puternici# )ntuneric şi lumină, puterea şi iuirea vor străluci asupra noastră "ă nu cădem )n deznăde2de C3idacă ni se va părea vreodată că @l este mort, să nu uităm că este viu )n veci <i că ne iueşte

iuire veşnică

Prin această putere a lui Hristos, care se săvârşeşte )ntru neputinţa voastră, vi se va da să realizacele irealizaile şi să atin+eţi cele de neatins

9/iecare zi, un dar al lui Dumnezeu6 ).. cuvinte de folos pentru toate zilele anului, "diturSophia, p! )3:

Hristos a 1nviat<

"onstantin Pavel Poem pas%al , D+ şi altora umina<



Când simţi că la tine-n su(let Du3ul "(ânt lând se po+oarăCând tu ştii că-ncepe ziua şi-ntuneric e a(ară,Pe Dumnezeu căutându-% când poţi spune tu că este,Dă şi altora lumină, dă şi altora de veste!

Cel care )n Du3 se naşte este Du3 pentru vecie!Cel ce se naşte din carne, doar le+ea cărnii o ştieÎn Du3 este Învierea şi iuirea de aproapeCel ce are veşnicia şi pe alţii să )i scape!

u iueşte-l pe aproape, că Dumnezeu e iuire!*-l iui, aceasta-nseamnă# să )i dai şi lui de ştire!"ă )i spui că peste toate este atăl, 1iul este!Cu moartea călcând pe moarte, veşnic Du3ul ne trăieşte!Dacă rău nu va mai (ace, iertat e cel ce +reşeşte!

Du3 primeşte cine-% cere= cine-% caută, +ăseşte!%umina ce-ţi este dată numai prin alţii sporeşte!Dă şi altora lumină, dă şi altora de veste!

Istorioar+ umina lin+ a speran4ei

Patru lumânări ardeau pâlpâind @ra linişte, atâta linişte, )ncât puteai auzi şoaptele

lumânărelelor

Prima lumânare o(tă#- :umele meu e 7(" . 0umina mea luminează în întuneric, dar ce folos, oamenii nu mă vorR.luminiţa ei deveni tot mai mică, până ce se stinse cu totul

* doua lumânare tresări pâlpâind şi şopti#

- Eu mă numesc

F"DI1?y , dar se pare că sunt în plus. %amenii nu vor să audă de Dumneze

:u mai are nici un sens să mă consum arzândR. ; adiere străătu )ncăperea şi lumânarea se stins

Cu o voce aia şoptită )ncepu să vorească şi cea de-a treia lumânare#, DF(GCS*" mi-e numele şi simt cum mi se sfârşesc puterile. %amenii mă împin! de-o parte şi au oci pentru cei pe care ar treui să-i iueascăR. Cu o ultimă pâlpâire, se stinse şi lumiDra+ostei

5n ăieţel intră atunci )n )ncăpere "e uită la lumânările stinse şi rosti printre lacrimi#- 7ine, dar lumânările ar treui să ardă@ De ce oare nu ard5

*tunci se auzi şoapta celei de a patra lumânări#- :u te teme, copilaş@ *âtă vreme mă vezi pe mine pâlpâind, mai putem reaprindecelelalte lumânări. :umele meu este S7"F(1?(@

Aăieţelul prinse cura2, luă )n mâini "peranţa şi reaprinse de la (lacăra ei Pacea,Credinţa şi Dra+ostea Cele patru lumânări )şi răspândeau din nou lumina

umina lin+ a sfintei slave<

Să nu se stin4ă niciodată Speranţa din inima noastră !!! şi fiecare dintre noi să fie asemeni acelui copil capa5il în orice moment să reaprindă cu Speranţa sa, redinţa, 7acşi Dra4ostea!

S+ aprindem 1n fie%are om %eea %e are el mai frumos pentru %a s+ luminezetuturor %eea %e a pus Dumnezeu 1n el

Mel ce cunoaşte este ca şi lumânarea aprinsă de la care pot lua lumină mii de alte lumânăr9 Sfântul Ioan Gură de (ur:

Hristos a 1nviat<

"um se spune Hristos a Înviat< in diferite lim5i

?*lanianSris3ti 5n+2all! 'ertete 5n+2all!C3risti 5rz3al! 5rtet 5rz3al!

*rmenianC3ristos 3ar2av i merelotz! ;r3niale 3arut2un C3ristosi!C3risdos 3arWav ee merelotz ;r3nial e3 3arootiunn C3risdosi6C3rist is risen (rom t3e dead8 6Alessed is t3e esurrecton o( C3rist8



7*raic*l .asee3 am! Haan am! *l .esiec3 Sam! HaRan Sam!/CopticPiR3irsto( a(ton(! S3en o met3ni a(ton(!

G@n+lis3

C3rist is isen! Indeed, He is isen!F@t3iopianasous austal! *on asous anastal!

E1innis3Sristus nousi Ruolleista! otisesti nousi!

41renc3C3rist est ressuscite! @n verite il est ressuscite!

Jeor+ianSriste a+3sd+a! C3es3maritad a+3sd+a!

?JermanC3ristus ist *u(erstanden! a3r3a(t au(erstanden!C3rist ist @rstanden! a3rlic3 @rstanden!

??JreeR

C3ristos *nesti! *lit3os *nesti!Salo Pasc3a! Sali *nastasi!

?HereHa .as3iWac3 am! Sen 3oo am!

?7IndonesianSristus tela3 Aan+Rit! Aenar dia tela3 Aan+Rit!

?/Italiano

Cristo w risorto! @_ veramente risorto!

?GBapaneseHarisutosu 1uRRatsu! Bitsu :i 1uRRatsu!

?FSoreanSristo Jesso! Au3ar 3a s3o :aW!

?E%atin

C3ristus resurreit! 'ere resurreit! "urreit C3ristus! 'ere!

?4:i+erianBesu Sristi @ilio! @zia o_ Ailio!

?:ore+ianSristus er oppstanden Han er sanneli+ opstanden

Polis3C3rWstus zmartWc3stana;!

?omanianHristos a Inviat! *devarat a Inviat!

ussianS3ristos vosRres! - 'oistinu vosRres!

7"erian

Hristos 'asRrese! 'aistinu 'asRrese!

/"lavonicC3ristos 'osRrese! 'oistinu 'osRrese!

G"panis3Cristo esta resucitado! @n verdad, esta resucitado!Cristo 3a resucitado @n verdad 3a resucitado

F"Wriac.es3i3a am! Aas3rira am!

EurRis3Hristos diril-Di! HaRiRaten diril Di!

45RranianSristos 'osRres! 'oistinu vosRres!

Hristos a 1nviat<I%oane



=eniţi toţi credincioşii să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristoă iată a venit prin ruce 5ucurie la toată lumea!



rucii *ale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea *a o lăudăm şi o slăvimcă *u eşti Dumnezeul nostru, afară de *ine pe altul nu ştim, numele *ău numim!



*otdeauna 5inecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea &uiA că răsti4nire ră5dând pentru noi, cmoartea pe moarte a stricat!

Sfânta săr5ătoare de 7aşte este un moment în care dra4ostea, pacea şi seninătatea se unesc numele Domnului! 7aşte /ericit lân4ă cei dra4i şi Hristos a înviat <



illiam @laWe *he Fesurrection$$*he (n4els Follin4 ({aZ *he Stone from *he Sepulchre

=ecellio *iziano, 7olZptZch of the Fesurrection



Fesurrection $ &uca Della Fo55ia



|aroslavl school, #%th centurZ



Fesurrection $$ Faffaelino del Gar5o T ##3

7iero della /rancesca 9#+'3$#+2':, Fesurrection 9#+.)$.:, 7inacoteca omunale, Sansepolcr



7eter 7aul Fu5ens$$ *he Fesurrection of hrist 9c! #.#':, =rou{eWathedraal, (nt{erp

(m5ro4io de Stefano @or4o4none ##3



(ndrea 8ante4na, hrist`s Fesurrection

Giotto di @ondone$$Fesurrection$$ 1oli me tan4ere



/ra (n4elico$$*he Fesurrection



(rthur Hu4h$ He Is Fisen



Bohn &autermilch $ I am the Fesurrection



Faphael, #++2$#3'



"l Greco $ *he Fesurrection 9#2.$#.33:, 8useo del 7rado, 8adrid



&orenzo &otto, #+) $ hrist In GlorZ {ith SZm5ols of the 7assion



7aolo =eronese $ *he Fesurrection of hrist , #%3



arl Heinrich @loch, #0%) $ *he Fesurrection

/rescă a 7ărintelui (rsenie @oca la Dră4ănescu $ Învierea Domnului 8ântuitorul nostru Iisu Hristos

Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos să vă umple inimile de 5ucurie şi casele d5inecuvântare< 7ace şi lumină să dăruiască Domnul în sufletele tuturor<

Învierea domnului nostru iisus hristos (sfintele paşti) predici şi cuvântări preţioase

Documents