Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCLERGUE, ALEX

SI inviflm si ne tratlm firi medicamente /Alex Clergue ; trad.: Mihnea Columbeanu. - Bucuregti :

Orizonturi, 2013

rsBN 91 8-97 3 -7 3 6 -204 -9

I. Columbeanu, Mihnea (trad.)

615

APPRENOI\S A NOUS SOIGNER SANSMEDICAMENTS

Copyright @ 2}}4,Delvil.l e Editions/Groupe 6ditorial Piktos

Toate drepturile asupra ediliei in limba romdnd sunt

rezervate Editurii ORIZOI{TURI - Bucureqti

Alex Clergue

Sa invetem sene trataim ferAmedicamente

Traducere de Mihnea Golumbeanu

Editura ORIZONTURI

ColecliaSANATATE

3n curdnd vor apdrea:

Utlhzarea plantelor in tratareabolilor - Dr. Jean Claude Houdret

100 de alimente pentru o vialdsbndtoasd - Vdronique Li6geois

Cum sd elimindm toxinele dinorganisfil - Jane Scrivner

Hranavie - sursd de sdndtate'Jacques Pascal Cusin

FARAMEDICAMENTE

. 300 refete de hrand vie - Mike Snyder

Cuprins

lntroducere ............. .......11

Stephen Hawking: triumful voinlei ...................12Lance Armstrong: revenirea la vdrf....... ...........14Ce este sdndtatea gi cum sd ne-o menlinem? .................14Paradoxurile epocii moderne ..........17Pentru a trdi bine mult, trebuie sd-!i alocitimp .................20Sd termindm cu Narcis! ............ ......21

I. RADIOGRAFIA UNEI LUMI PENTRU A TRAI FARAMEDICAMENTE ,-...,...25

Ciile echilibrului ............. ..............27To{i suntem supraoameni? ......... ....27Domnia performanlei- sau: infernul sunt ceilalli ............. 28Fericirea se gdsegte in ceea ce va urma?Fericirea: o chestiune de echilibru, nu de echilibristicd ....32Echilibrul din noigi din afara noastrd ...............33Siguran(d gi libertate ......35Cum sd reconciliem contrariile? .....36Sinitatea noastri: drumuri principale gi ciriri mici .....38Geneticd, suntem pe mAna ta ............. ............ 39

Boli gi medicamente genetice.............. ............40Limitele noilorterapii ......42Proteclia capitalului genetic Ai a celulelor noastre ............44Pericolul radialiilor gi protecfia contra 1or..........................46O tabdrd deloc ecologicd .....,..........47Telefoane msbile gi antene releu: in categoria ,,pericol"? 49Ultravioletele: invizibile, dar redutabile ............51Cafeaua ca proteclie contra u|travio|ete|or....................... 53Cdnd societatea ne imbolndvegte ...................55Care sunt prioritdfile?Structuri de control insuficiente............... .........60Listeria, dioxina... Sd avem grijd ce punem in farfurie .....62Lapte brut gi riscuri brutale? ...........64

Diruifi un trup corespunzdtor spiritului dumneavoastri 67O putere adevdratd asupra sdndtdlii noastre................... 68Efectul placebo ..............70Ca sd ne simfim bine trebuie sd ne schimbdm modul

de a privi lucrurile ........71Contextul: ajutor sau blocaj ............72Voinla poate transforma trupul .......74Curn sd ne schimbdm imaginea de sine..........................75Cunoagtefi-vd mai bine giinlelegefi-i mai bine pe cei

care vd abordeazd ......77Test: suntelivizual, auditiv sau kinestezic? .....79Mimetismul, un instrument suplimentar............... ............. 82Gesturile care conteazd.......... ........83Sd ne apropiem - cu adevdrat - de aproapele nostru.....86Vorbili la fel ca interlocutorul, o sd-i p|acd...,....................88Ate simli bine [ine de starea de spirit.... ..........89Sd nu ne ingeldm in legdturd cu noi ingine ..... 91

6

il. PRACTTCT, METODE $r EXERCTTil PENTRU A TRA|FARA MEDTcAMENTE ................................ 93

Terapii pentru suf|et........................ ..."...........95Spiritul maiintAi... ........... 95Avorbi- primul remediu .................96Psihanaliza: in spatele bolilor, cuvintele ..........98Noile metode psihologice.............. ................. 100Contradiclii in conflict ...102Solufiile terapiilor scurte....... .........104Tehnici pentru a vd destinde gi a vd simfi mai bine ........107insugili-vd senzalia de destindere........... ...... 1OB

Metoda Jacobson pentru a vd destinde......................... 109Antrenamentul autogen.............. ...112Meloterapia ............. ......114Sofrologia .....115RAsul- armd supremd contra stresului gi a bolilor? .......116Rdsul: un lucru serios

Affi:iJ,lJXi;;;;;::: : :: :: :::::: : ::: ::: : ::: :: :: :r:I13

Terapiile manuale. ......122Masajul: o tehnicd veche de c6nd lumea.......................122Redescoperifi pl5cerile bdilor gi ale masajelor romane

din Antichitate.........; ..123C6teva sfaturi pentru a ne reconcilia cu trupul nostru ....124Tn doi e mai bine - sau: misterul dezvdluit al fibrei

nervoase C.............. ...127Care masaj?............... ..128Shiatsu, masajuljaponez... ........... 130Reflexologia ............. ....132PrincipiigipracticialereflexologieipIantare

Piciorul e cheia! Mersul descul!, baia gi gimnasticaspecializatd............. ..............;.. ... 136

Celelalte terapii posibile... .......... 139Auriculoterapia, o descoperire surprin zdtoare ............... 1 40O revela{ie care nu ajunge in urechi surde ...140Lumea pe dos.......:......... ..............141lndicalii ........142Drenajul limfatic..... .......145Kineziologia - Trupul are motivele sale, pe carerafiunea le poate cunoagte .........147

Captarea varia{iilor de energie la nivelul mugchilor........148Trupul gi sufletul formeazd un intreg .............149Fasciaterapia............ .... 151

Durerile de spate, rdul secolului ............ ........ 153Kineziterapia - prima in tratarea spatelui.... ... 153Cdteva sfaturi clasice pentru a vd proteja spatele .........154Osteopatia, cea mai clasicd dintre metodele noi............ 156Diferite tehnici de masaj: pe care o alegem?................. 159Binefacerile apei ..........162Crenoterapia ........... .....162Stafiunitermale specializate............. ............. 163ln practicd ....164Hidroterapia gitalasoterapia ......... 165

Busola arati Estu1........ ................167De ce se convertesc oamenii? ........,... .......... 168Budismul gi sdndtatea............... ....171Efectele meditafiei gi cum le putem atinge................. ....173Compasiunea.......... .....176Tehnicile Suflului Universal ...........177Qi Gong .......178

Reiki ......." .... 180

Sd ne ?ngrijim inteligent corpul ..................182Principii debazd... ........182Pentru a ne ldsa de fumat, nu trebuie sd folosimjumdtafi de mdsurd ....184

Cum sd ne lSsdm de fumat.. ......... 185

$apte trucuri pentru a vd fortifica voinfa ........ 185Metode care dau rezultate, gi de ce ,.............187Hipnoza, sau cum sd ne decondiliondm........................ 188Hipnoza gi creierul ....... 190Acupunctura gi auriculoterapia .....191Terapiile comportamentale....... .....192Terapiile de grup ..........192

3:HT3,l3;;:: ::: : :::::: : ::::: : :::: ::: : 133Alcoolul gi alte droguri ..194O problemd de societate.......... ..... 195Dezintoxicarea......... .... 196Sd mAncdm altfel pentru a ne simli mai bine................. 198Regimurile? De bdut gi de m6ncat............. ... 199A mdnca, o necesitate ............. ..... 199A mdnca, o pldcere ......201Sd investim in sdndtate .............. ..203Ce sd mdncdm gi cum, pentru a ne menline sdndtateasau a ne regdsi forma fizicit?...... .................204

Grupele de a1imente............... .......205Tipurile de alimentatie.......... .........206Macrobiotica..... "......Regimul cretan .............208A m6nca pentru a ne fortifica.............. ........... 209Sldbitul..... ....213

Problemd (9i solulie)!............... .....215Migcafi-vd, pentru a trdi mai bine gi mai mult! ..,.............216Facefi gimnasticd pe negdndite... ......... ........217...gi g6ndifi-vd sd facefi gimnasticdAlte solulii pentru a vd activa ........219Yoga, disciplina trupului gi a spiritu1ui.............................219Tai-Chi, suflulin migcare ............,..223

Restabilirea echilibrului: si ne ingriiim cu blAndele ....226Naturismul: (adevdrata) viald respiratd din plin ..............227

,,Celelalte" medicini ......229

Gdteva remedii ...........231La boli mici, remedii vechi... ..........234

incheiere ....237

10 11

lntroducere

Via[a seamdnd oarecum cu o cursd de ciclism. Existdmai multe modalitSli de a merge cu bicicleta. Poate sd nefacd plicere, in pofida - sau, mai degrabd, tocmai datoritd -eforturilor depuse. Altfel, indiferent dacd mergem ,,iavag-ia-vag" sau in fo(d, drumul poate deveni un infern - sau poatechiar mai rdu: un purgatoriu care nu se mai termind.

Agadar, ii vedem in pluton numai pe cei mai apropia{i denoi, gi ne e greu sd le vorbim. Uneori, c6te un coechipier sedesprinde, un adversar ne depdgegte, un vecin se prdbugeg-te. Dugi de curent, nu ne gdndim dec6t sd alergdm impreundcu ceilal{i, uitdnd startul cursei gi fdrd a dori sd ne g6ndim la

finig, pe care nu putem nici mdcar sd ni-l,imagindm. Cu cdt seprelungegte mai mult incercarea, cu atdt devine mai nepldcu-td. Tn noi se adund oboseala, ne hrdnim , fdrd a ne gAndi, cucutii pe care le consumdm in goand, gi pedaldm pdnd ni setaie respirafia, tdrd a gti mdcar de ce gi pe ce drum mergem.Pe scurt, ne folosim trupul gi spiritul pe un traseu fdrd sens.

Mai existd gi o altd modalitate de a participa la cursaviefii.

Desigur, nu tofi suntem la fel. Mama naturd ii inzes-treazd pe unii cu o constitufie fizicd robustd 9i cu o sdndtate

Ciile echilibrului

Aceastd cdutare a echilibrului, indispensabild sdnd-td[ii noastre privite din punct de vedere global, este in-greunatd de societatea noastrd care-i cere fiecdruia sdaibd cel mai bun ,,randai'nentf'gi ii indepirteazd fdrd me-najamente pe aceia care nu se conformeazd modelelorstabilite. lstoria gi analiza acestei constrdngeri sociale nepermite sd infelegem mai bine ceea ce ni se cere, de ce gi

cum sd ungem angrenajele care, uneori, au tendinfa de ane frdnge.

Tof i suntem supraoameni?

Nu avem niciun motiv de a ne indoi cd toli suntem supra-oameni. Nemiloasa selecfie naturald i-a eliminat, de-a lungulveacurilor, pe cei mai slabi, in favoarea celor mai puternici gi

mai bine adapta[i. Noi suntem rezultatul acestor milenii deluptd pentru viald. Mai recent, am cdgtigat in egald mdsurdcursa existenlei, din moment ce un singur spermatozoid, dinmilioane de candida{i, a putut pdtrunde in acea sfAntd a sfin-telor care este ovulul.

27

lndiferent dacd fecundarea se realizeazd sub efectulsprintului din rdsputeri al uneia dintre celulele masculine fla-gelate, aga cum se credea p6nd nu de mult, sau mai degra-bd, cum pare sd fie mai probabil, consecinla unei deschideriselective giactive a ovulului, concluzia este aceea cd tolisun-tem campioni. Cel pu{in pe acest plan, al capacitalii noastrede a ne incepe viafa.

Prin urmare, ar trebui sd ne simfim suficient de puternicipentru a infrunta o existenld mult mai pufin durd decdt aceeaa strdmogilor nogtri, gi concurenti incomparabil mai pulin nu-merogi decdt in pdntecul mamei.

Totugi, pentru mulli dintre noi, nu aga stau lucrurile.Ceea ce ar trebui, Tn mod logic, sd nu ne lipseascd - o mareTncredere in noi ingine - reprezintd adesea cea mai gravdlacund.

De ce? Trebuie sd cdutdm rdspunsul at6t in noi ingine,cdt gi in afara noastrd.

Domnia performantei - sau:infernulsunt ceilalfi

Societdfile noastre se caracterizeazd, intre altele, prinexigenlele lor precoce vizavi de copii. Bineinteles, nu prea pu-tem sd ne ddm seama, pentru cd suntem integrafiin aceastdculturd. O putem insd observa ugor, c6nd avem ocazia de avedea copii crescu[i conform altor principii. Atunci, diferenlelesarTn ochi. Uita[i-vd, de exemplu, cum procedeazd mamele

figdnci cu progeniturile lor. Le lasd copiilor o libertate multmai mare, gi adesea sunt mai pu{in stricte in legdturd cuobliga{ia de a-i trimite la gcoald. Ele considerd cd cea maiimportantd este fericirea de zi cu zi a celor mici. Bdietii, in

28 29

special, sunt considerali cu to[ii nigte mici regi gi aclioneazdin consecin[d.

Restul societdlii are tendinfa de a stigmatiza acest modde comportament - cdci, pentru ea, copilul este un adult indevenire gitrebuie sd i se imprime cdt mai curdnd posibil re-gulile gicunogtinfele pe care va trebuisd le aplice mai lilrziu.Or, sistemul nostru de invdfdmAnt prezintd adesea paradoxulde a fi impracticabilin acelagitimp pentru cei rapizi gi pentrucei mai lenfi. Din acest motiv, ca efect al unei curioase justiliiimanente; elevul supradotat gi lenegul ajung in aceeagi situ-a!ie, cdci se intdmpld frecvent ca nici unul gi nici celdlalt sdnu-gi poatd gdsi loculintr-o clasd ,,normald".

Tn bc de a-i invdla pe elevi sd fie solidari gi sd se ajuteintre ei pentru a progresa impreund, Tntregul nostru sistemeduca[ional urmdregte stabilirea unor ierarhii, a unui clasa-ment care sd permitd identificarea,,celor mai bune elemente" *gi, prin urmare, gia celor maislabe. Rezultd de aicio competi{ieintensd, un individualism incrdncenat gi marifrustrdriale multorcopii care nu sunt in mdsurd sd facd parte dintre primii.

Cu opt sute de decese pe an, sinuciderea este, dupdaccidentele rutiere, a doua cauzd a mortalitd{ii Tn rdnduriletinerilor cu vdrste cuprinse intre cincisprezece gi doudzecigi patru de ani. Este o cifrd inspdimdntdtoare, degi adeseorie subevaluatd, cdci un mare numdr de mo(i voluntare suntdeghizate in accidente. De exemplu, in Franla sunt spitalizafianual nu mai pulin de patruzecide miide tineri, dupa o tenta-tivd de a-gi pune capdt zilelor.

Motivele invocate sunt multiple, dar la baza comporta-mentului suicidar existd intotdeauna o viafd trditd sub formaunei suferin[e 9i a unei senzafii de izolare.

Contrar societSlilor arhaice, noi nu suntem niciodatdsiguri de propriul nostru loc in lume. Cei pe care-i numim

primitivi cunogteau ritualuri de trecere care se refereau la ointreagd categorie de vdrstd. To[itinerii, uneoridupd incercdriinspdimAntdtor de dureroase, deveneau membri ai tribului.igi gdseau locurile in mod natural.

La noi nu existi nimic de acest fel. DimpotrivS, incd dingcoal5 suntem indemna{i sd ne depdgim (gi sa depdgim gi

vecinul...). Este un obicei dobdndit. Agenfii publicitari gtiu

foarte bine acest lucru. Ne vdnd magini sau haine, miz6ndpe predispozilia noastrd de a dori sd pdrem mai buni dec6tceilalfi, sau cel pulin de a ne afirma pozitiv in raport cu ei. Segtie, acesta este un fenomen foarte rdspdndit printre cei maitineri, care nu vor decdt sd ia ,,note bune", dar nici adullii nu

sunt scutili de o asemenea cursd a aparenlelor.Astfel, toatd viala alergdm dupa o imagine ideald a noas-

trd Tngine, pe care incercdm s-o gdsim in ochii altora. in ra-port cu ei, dorim sd fim plScufi, sd avem cutare sau cutareobiect, sd prezentdm o infdfigare sau alta.

Dar toatd educalia primitd ne-a imprimat individualismulgi valorificarea competiliei, chiar gi cu cei cdrora nu le dorimaprobarea sau admirafia. Pe scurt, ceilalli sunt in egalS md-surd concuren{i, ca gi parteneri necesari. Privirile lor pot sdne stimuleze, dar gi sd ne inhibe. Este o situalie fald de careuneori reacliondm foarte nepotrivit - gi pe care, in orice caz,trebuie s-o cunoaqtem, ca sd putem profita cdt mai mult depe urma ei.

Fericirea se gise;te in ceea ce va urma?

Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, considera cdtoatd civiliza(ia se baza pe capacitatea oamenilor de a-gidiferenlia pldcerile. Pentru cd gtim sd ne facem calcule pe

30 31

termen mai lung sau mai scurt, sd ne gdndim la viitor, amconstruit altceva decAt o societate strict animalicS. Sau, cualte cuvinte, in special fiindcd putem sacrifica mornentulprezent in favoarea ipotezelor de mdine.

Din punct de vedere istoric, acest lucru este incon-testabil.

$ai precis, pentru antropologi, gestul fondator al civili-zafiei noastre este acela al semdndtorului. Pe pdmdnturilefertile ale Orientului MUlociu au curs noud sau chiar zecemilenii care constituie bazele societdlilor noastre moderne.Pentru asta, n-a trebuit decdt ca, intr-o zi, un bdrbat sauo femeie sd fi putut avea aceastd atitudine fdrd precedentcare consta in a nu mai consuma putinele boabe ale ce-realelor culese cu atdta caznd, ci a prefera sd le pdstreze,inainte de a le ingropa iar Tn pdmAnt. Ne este greu sd neimagindm, mai ales in Occident, unde foametea a fost in-vinsd de secole, de cdt curaj sau de c6td nebunie e nevoiepentru a paria astfel pe viitor, sacrificdnd nigte resurse sigu-re pentru o recoltd improbabild.

Prin plantele gi prin animalele pe care le consumdm, gi

dintre care cea mai mare parte au fost descoperite gi domes-ticite in acea epocd, le suntem datori oamenilor de-atuncipentru ,,nebunia" lor. Le mai suntem datori gi prin culturanoastrd intelectuald, gi prin starea de spirit pe care ne-auldsat-o mogtenire acei strdmogi indepdrtali. $i, in special,prin voinla noastrd necontenitd de a ne asigura viitorul prinmijloace uneori nesigure, de a tinde cdtre securitate gi a re-greta fascinalia aventurii, fdrd sd ne mulfumim decAt rareoridoar cu ceea ce ne oferd natura.

Fericirea: o chestiune de echilibru, nu deechilibristici

Aceastd dezmembrare explicd, in parte, faptulcd, in lo-cul celor mai frumoase reugite profesionale, uneori intdlnimdepresia gi sinuciderea. Sau cd nebunia consumatoare,sau furia de a dori sd ne aplicdm o imagine ideald, duc lanevrozd ori la delincven{d. Un fapt divers, ajuns recent peecran, spune multe despre acest rdu care-i roade insidiospe anumili contemporani ai nogtri. E o poveste pe care n-arfi ?ndrdznit s-o inventeze niciun scenarist. Un biirbat gi-amin[it ani de zile sofia, copiii, toatd familia gi pe toli prietenii.lgi inventase o situalie lucrativd gi recunoscutd pe plan so-cial, cdnd de fapt era gomer. Trdind din expediente, a merscu minciuna pdnd la capdt, pdnd in rnomentul cdnd ade-vdrul a ajuns pe punctul a se dezvdlui exploziv. Preferdndlumea iluzorie pe care gi-o fabricase in cele mai mici detalii,acel so! iubitor, acel tatd ireprogabil, a preferat sa-gi uciddnevasta gi copiii, mai degraba decdt s5-i lase sd priveascdTn fafa realitatea viefii lui.

Aceastd tragedie ingrozitoare rdm6ne un cazde excep-

[ie. Dar boala generatd de societatea noastrd se manifestdmult mai frecvent. Cdutarea echilibrului interior nu trebuiesd se confunde cu aceastd capacitate a anumitor persoanede a jongla cu minciuna gi cu adevdrul.

De altfel, la fel ca acesta din urmd, pe TdrdmulTrupuluigi al lmaginii exaltate, sufletul se pomenegte adesea intr-unpu! fdrd fund. E greu sd fie scos de-acolo, dar acest lucrueste totugi indispensabil, dacd vrem sd gdsim un lucru cucare nimeni de-aici nu face comer!: fericirea. Sd ne in[e-legem bine, fiecare dintre noi, de bund seamd, defineg-te fericirea in felul sdu propriu. Omenirea este infinit de

32

diversificatd gi nimeni nu seamdni cu altcineva. Unul igiva gdsi rnullumirea in contemplarea mdrii, iar altul, intr-amuntelui. Practic, existd la fel de multe motive de bucurieprofundd, c6!i indivizi sunt. Ba chiar, pentru fiecare dintreei motivele sunt la fel de nenumdrate ca evenimentele ex-terioare care pot surveni gi momentele succesive in careau avut loc. Prin urmare, nu se poate realiza o evidenld aacestora. in schimb, se pot face doud observafii. Prima esteaceea cd, inainte de a distinge cauzele posibile ale fericirii,trebuie sd fim in mdsurd de a o trdi, in cel mai puternic modposibil. Acest lucru nu se intAmpld prea frecvent. A douaobservafie este c5, dacd fericirea e individuald, Tn sensul incare poate fi provocatd de numeroase cauze, ea are bazenu mai pu{in obiective, comune tuturor.

Fericirea se nagte din conjugarea acestor doud aspec-te care ne trag in doud direcfii contrare: nevoia noastrd desecuritate gi dorinla noastrd de Iibertate.

Asupra primului punct, vom conveni cd e dificil sd fiifericit cdnd nu mdnAnci cat sa-!i astdmperifoamea, cdnd nuai un acoperig deasupra capului, cAnd nu ai nicio perspec-tivd sau c6nd egti respins de societate. in anumite situafii,sdndtatea se degradeazdTn asemenea proporlii, de exem-plu, Tncdt medicii care intervin pe langa pacien[i au pututvorbi despre ,,reaparitia unor patologii medievale".

Echilibrul din noi ;i din afara noastri

Echilibrul despre care vorbesc este, agadar, acela alsocietdlii in ansamblul ei.

A face parte pe deplin din societatea in care evolu-dm este o condilie sine qua non a stdrii de bine. Evident,

33

mijloacele ne aparlin. Putem acfiona in mii de feluri, oricdtde modeste, asupra mediului ambiant. Aderarea la un par-tid, la o asocialie sau la un sindicat, la un grup de reflexie,la o instanfa de cartier, nu reprezintd decdt unele dintre mo-dalitd[ile de a ne implica. $i mai putem gdsi multe altele.Poate fivorba de gesturi simple, aproape anodine. Ceea ceconteazd este sd acliondm pentru ca in lume sd existe maimult echilibru. O puteli numi ,,actiunea pentru justilie", pen-tru ,,pace", pentru ,,progres", sau apdrarea anumitor valori.O asemenea definilie nu acoperd neapdrat un angajamentpolitic, gi cu atdt mai pufin o luptd partizand. Este pur gi sim-plu un fir de nisip, firul dumneavoastrd de nisip, pe care-ldepune[i aldturi de allii. Numai prin aldturarea tuturor aces-tor fire de nisip se poate obline o plajd. Nu se gtie niciodatddespre cdte asemenea contribufii minuscule se poate vorbiin cazul unei tdvi cu nisip - dar adevdrul rdmdne acelagi:fiecare are importanla sa.

Sociologii afirmd cd sf6rgim prin a indrdgi ceea ce sun-tem obliga{i sd facem. Altfel, viala ar deveni absolut insu-portabild. Dar, proceddnd astfel, ne min[im pe noi ingine,ceea ce se poate traduce prin diverse ,,somatizdri", cumspun medicii - adicd, patologii fizice ale cdror cauze suntpresupuse a fi Tn mintalul nostru.

Prin urmare, lu6nd in m6nd noi ingine cdutarea unuiechilibru global * chiar dacd este un proiect pe termen lung,sau poate chiar utopic - reugim sd ne racorddm personali-tatea cu mediul ambiant. Cdci, din acest punct de vedere,cu tofii ne afldm pe muchie de cufit. Dacd ne conformdmprea exact realitdfii din jur, riscdm sd sufocdm tot ce avemmai intim gi mai spontan Tn noi. Dacd, dimpotrivd, nu tinemdeloc seama de ceilal[i, ne regendm in egald mdsurd natu-ra profundd de animal social.

34 35

Siguranti gi libertate

Cdtd vreme cdutarea echilibrului exterior corespundecu voinfa de a trdiintr-un mediu mai sigur, echilibrul interiortrebuie sd facd parte din senzalia de libertate.

latd de ce este at6t de dificila condifia umand. Trebuie sdimpdcdm permanent apa gi focul. Ne dorim profund o lumesigurd gi stabili, dar in acelagi timp vrem sd evoludm prin eacu deplind libertate. Altfel spus, giTn cheie ugor caricaturalS,dorinla noastrd profundd - cel putin in anumite momente -ar fi aceea de a fi un electron liber printre oamenii care seconformeazd cu strictele regulilor. $tim, insd, cd o aseme-nea dorinld este contradictorie, gi cd nu putem fi liberi dacatoatd lumea e liberd. Ceea ce inseamnd, in ultimd instanfd,sd adoptdm acele reguli comune care garanleazd libertateafiecdruia... gi, in acelagitimp, ii impun fiecdruia constrdngeri.Am dreptul sd md odihnesc in linigte la mine acasd, fdrd sdsuport agresiuni sonore. Dar, in egalS mdsur6, nu trebuie,sub pretextul cd ag avea o fibrd melomand exacerbatd, sdpun stafia stereo sd ude toatd noaptea. Acesta pare un lucruevident. ln schimb, echilibrul nu se poate aplica la felde ugorin viala cotidian5. Un exemplu concludent - dacd indrdznimsd-l considerdm aga - rdmAne magina. Cutare personaj po-liticos, curtenitor, absolut sociabil, se va transforma, de cumse agazd la volan, Tntr-o brutd iresponsabild. Un altul, carenu suportd infrac(iunile comise de contemporanii luiin diver-se domenii, ?gi permite sd gofeze incdlcdnd toate regulile decirculafie, sau rearanjeazd regulamentele dupd cum iiconvi-ne lui. Recunoagteli vreun cunoscut in acest portret? Poatechiar pe dumneavoastrd ingivd? N-ar fi deloc surprinzitor,din moment ce un asemenea comportament este foarte rds-pdndit in fara noastrd.

Or, a ac{iona in acest mod este, desigur, absolut con-tradictoriu. Celcare nu respectd lumina rogie a semaforului,de exemplu, abolegte pentru sine insugi o reguld in carecrede la modul general... pentru al{ii. Nici nu gi-ar imaginaca reglementarea sd fie suprimatd pentru to[i, cdci gtia cdatunci traversarea unei intersec{ii ar deveni o adevdratdruletd ruseascd. Prin urmare, respectivul are Tncredere inrespectarea de cdtre ceilalfi a unei legi pe care el o incalcdfdrd probleme. Se vede clar cd un asemena cornportamenteste absurd gi iresponsabil.

$i totugi, corect ar fi ca numai acela care nu gi-a permisniciodatd liberta[ifafa de norme, mai ales in domeniul auto-mobilistic, sd arunce primul piatra. Am fdcut din acest instru-ment formidabil al libertdfii individuale un adevdrat pericolpublic, gi-i sacrificdm an de an noului Moloch mii de vieli, inmajoritate tinere, care promiteau un viitor frumos. Aceastdhecatombd este insotitd de o orbire colectivd. A trebuit sdse agtepte atdlia ani, pentru ca, pufin cdte pufin, marele pu-blic sd devind congtient de marea dramd nafionald pe careo reprezintd accidentele de circula[ie. Bilan[ul ultimelor treidecenii este totugi ingrozitor, numdrul morlilor cifrAndu-sela sute de mii, iar al celor rdnili grav, la milioane.

Cum si reconciliem contrariile?

Din toate acestea, putem trage doud concluzii. Primaeste aceea cd fondul culturii noastre e finalmente destul depufin indepdrtat de cel al aceleia pe care o stigmatizdm cutermenul de,,primitivd". $i noi consimlim la sacrificii sAnge-roase pe altarul unor divinitd{i obscure, pe care le numimProgres, Vitezd sau Modernitate.

36 37

in acest sens, orice civilizalie, oric6t de strdlucitd ar fi,nu este agadar cu mult mai disciplinatd dec6t cea mai sdl-baticd populafie. Justilia se limiteazd adeseori la un soi decutumd, iar costumul abstracliilor rafionale pe care-l imbra-cd nu e decdt voalul ingeldtor sub care se ascund pasiunilenoastre, pentru a justifica realitatea. Cdnd viziunea noastrdasupra lucrurilor evolueazS, cdnd moravurile se transformS,vine vremea contradic{iilor gi a repunerilor in discufie. Pdnaatunci, dupd cum spunea Hamlet, existd uzan{e ,,cdrora emai onorabil sd te impotrivegti, decdt sd te supui".

$i totugi, cealaltd leclie pe care o vom inva{a de peurma comportamentului nostru colectiv este acea cd nimicnu e mai rdu decdt legile care sunt incontinuu incdlcate.Aga ceva nu-i poate satisface nici pe partizanii ordinii, nicipe aceia ai libertalii. Pentru cei dintdi, incdlcdrile care de-vin monedd curentd distrug respectul fald de lege aflat labaza contractului social. Pentru ceilalli, aga ceva demon-streazd inutilitatea, dacd nu chiar nocivitatea, unei legisla{iicare nu este acceptatd pe deplin de cdtre cei cdrora li seadreseazd.

Toate acestea, cum se spune, inseamnd ,,dezordine".$i totugi, suntem nevoili sd trdim cu ea.

Tn fala complexitdfii crescdnde a lumii, rimdnem ade-seori descumpdnili. Mult mai rdu, insd, ar fi sd ne agd[dmde vechile prejudecd{i, fdrd sd {inem seama de mersul tim-puluiinainte. Tn lumea noastrd modernd, nu toate sunt roz -dar nici negre, iar cel mai bun lucru pe care-l putem faceeste sd ne adaptdm cu maximum de suple{e, respectdndun mic numdr de valori gi de principii esen{iale.