Hazarde hidrologice

Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate. Dea lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial, activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecventei. Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Din punct de vedere stiintific, metereologii considera furtunile drept sisteme metereologice avand viteze ale vantilui de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort. Vanturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzind furtuni violente. Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga raspandire pe Terra, care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual 20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane de persoane, spre exemplu in Bangladesh 30% din suprafata este periodic acoperita de ape). Aceste hazarede se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa 70% din suprafata continenetelor). Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unei inundatii puternice. Uneori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.

1

Inundarea intinederilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa provoace probleme.Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind obligate sa se mute in alta parte.E posibl ca fauna sa moara sis a piarda terenuri agricole. Pe masura ce numarul barajelor din lume creste, ele sunt adesea asezate in locur icare inainte erau considerate inacceptabile. Multe astfel de locuri se afla n zone seismice, unde constructia structurilor sgure este deosebit de dificila. Unii oameni de stiinta au sugerat ca presiunea exercitataasupra suprafetei Pamantului de aceste lacuri artificiale poate sa duca la cutremure mici.Au existat cutremure mic in zone in care inainte de constructia barajului, acest fenomen nu era cunoscut. In general, inundatiile apar atunci cand exista cantitati mar de zapada topita, insotite de ploi abundente. Pentru a le preveni, s-au construit numeroase diguri. Pe suprafete mariau fost plantate noi paduri, ale caror soluri absorb apa fluviala si reduce suprafata de teren expusa. Gradul in care aceste dezastre sunt provocate de actunea omului asupra medului este discutabil.Unii oameni de stiinta consideraca ele pot fi doar o secventa de conditii anormale. Altii considera insa ca interventia umana n echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea frecventei si a efectelor dezastrelor naturale. Viiturile reprezinta momente de varf in evolutia scurgerii apei unui rau. Ele se caracterizeaza prin cresteri spectaculoase extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul orelor) ale nivelului apei si implicit a debitului, pana la atingerea unui maxim, dupa care urmeaza scaderea, de asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decat cresterea) care revin la parametri normali de scurgere,Geneza viiturilor este legata, in primul rand, de conditiile climatice. Ele se produc ca urmare a unor ploi torentiale cu intensitati si strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zapezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). In functie de distributia in timp a precipitatiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur varf) si complexe sau compuse (cu mai multe varfuri). In perioadele de inghet, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zapoare) care blocheaza scurgerea, generand cresteri de nivel in spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii. Producerea viiturilor si caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de conditiile climatice, de alti factori, precum: permeabilitatea, gradul de umiditatii temperatura solului, vegetatia, pantele albiilor si ale versantilor, forma si suprafata bazinelor de receptie, caracteristicile albiilor. Prin defrisarea padurilor si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene hidrologice. Uneori, viituri puternice se produc ca urmare a distrugerii barajelor lacurilor de acumulare.Elementele caracteristice ale undelor de viitura. O viitura este definita de urmatorii parametri principali: debitul de apa, debitul maxim sau de varf, durata (timpul) de crestere, durata (timpul) de descrestere, volum , strat de apa scurs, coeficient de forma. Aceste elemente se determina pe hidrografele viiturilor singulare.

2

Viiturile torentiale: viitura torentială este reprezentata de o crestere brusca a debitului unui torent. Scurgerea este: lichida ; foarte rapida ; mai mult sau mai putin încarcata de material : solid (nisip, pietriş, roci ); dizolvat ( argila ), plutitor ( arbori, tufisuri, resturi ). Efectele viiturilor torentiale sunt : eroziunea (albia şi malurile torentului sunt erodate de apa ), fenomene de rupere a opusturilor (aglomerare de materiale diverse care obstrucţioneaza albia formand baraje ce se pot rupe brutal si pot determina viitura.) Torentii noroiosi: acestia sunt reprezentati de scurgeri rapide (cu viteza de 1-15 m/s) a unor mase de noroi si petris în care volumul materiilor solide este mai mare decat al apei. Puterea de eroziune si capacitatea de transport a torentilor de noroi sunt considerabile. În mai 1998 la Sarno în Italia un torent de noroi a determinat moartea a 150 de oameni. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni. Voluntarii pot oferi asistenta cu succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si salvand bunurile materiale Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila. Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata.Inundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, cauzand inundarea. Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau a lua cu ei alimente si alte articole esentiale. De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.). Apa de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil. Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malaria. Raspunsul Crucii Rosii este astfel focalizat incat sa vina in intampinarea nevoilor specifice pentru fiecare circumstanta, pe durata celor doua faze si pana in etapa de reabilitare. In general raspunsul urmareste cu prioritate salvarea si evacuarea, asigurarea de materiale pentru adaposturi temporare, a apei sigure si a serviciilor de salubritate

3

elementare, a rezervelor de hrana, oferirea de servicii medicale de baza pe termen scurt si refacerea stocurilor specifice in institutiile medicale.Pot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta, acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de campanie.Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.Inundatii in Romania: Inundatiile cele mai puternice din ultimii 100 de ani au lasat în urma mii de victime - morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. Localitati izolate, comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor. Trenuri anulate, sosele pe care nu se poate circula decât facând ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa cât vezi cu ochii.Inundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, însa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, îndeosebi primavara si toamna. Mii de case si sute de mii de hectare de teren arabil sunt afectate în fiecare an de inundatii în România. În ciuda previzibilitatii ridicate a acestor dezastre, autoritatile par nepregatite. Majoritatea locuitorilor din zonele lovite de dezastru au fost nevoiti sa se evacueze singuri, utilizând propriile vehicule, lasând în urma animale, aparate electrice si recolta de anul trecut. Multi spun ca, daca ar fi beneficiat de o planificare si o asistenta mai buna, acestea ar fi putut fi salvate. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita

4

instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A).Indundatii de vara: Dezlantuirile naturii au avut un impact nefast si asupra retelei noastre de cale ferata, evenimentele minore fiind intazierile de tren cauzate de ploile in rafale, cele majore rezumandu-se, din fericire, doar la pagube materiale.

Inundatiile din Romania cauze si efecte

In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane de oameni, in fiecare an. Este imperios necesar sa se inteleaga vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt si mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea studiilor interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de predictie a acestora devenind o prioritate. Inundatiile reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate produce la diferite scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte asupra starii mediului, incluzand aici nu numai pagubele economice si dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de vieti omenesti.

Secetele si inundatiile – fenomene hidrometeorologice extreme

5

Pe sintagma “schimbari climatice globale” se inscrie tot mai mult incalzirea globala, cu tendinta de aridizare pe suprafete apreciabile, printre acestea numarandu-se si sudul si sud-estul Romaniei. Tendinta de aridizare, manifestata cu precadere in ultimele doua decenii ale secolului trecut si continuata in cel actual, (deocamdata pana in anul 2004), se datoreaza cresterii temperaturii aerului, asociata cu scaderea cantitatii de precipitatii. Dar pe acest fond climatic, respectiv secetos, cel putin pe teritoriul Romaniei, se produc si numeroase inundatii, provocate de cantitai mari de precipitatii, care cad in intervale scurte de timp, de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor. O analiza a periodicitatii regimului meteorologic si hidrologic pe teritoriul Romaniei pe 120 de ani (1881-2001) reliefeaza trei stari de regim: ploios, normal si secetos, cu perioade cuprinse intre 11 si 20 de ani. Din consemnarile cronicarilor rezulta ca viituri catastrofale (inundatii) s-au produs cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o consecinta a climatului temperat continental: in secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundatii de proportii, in timp ce in secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; in secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, in secolul al XIX-lea 28, iar in secolul al XX-lea 42. Dupa cum se poate remarca, frecventa inundatiilor a crescut, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar si ca o consecinta a reducerii capacitatii de transport in albiile minore ale arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a despaduririlor din bazinele de receptie-colectare si a diferitelor constructii in albia majora.

Inundatiile din anul 2005

Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru Romania. Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost generate, in primele luni (din februarie pana in aprilie) de suprapunerea

6

ploilor cu topirea zapezilor, cu deosebire in spatiul banatean; ulterior, intre lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi torentiale de scurta durata cu o intensitate sporita in intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.

Comparatie intre inundatii: Daca ne referim la ultimii 35 de ani, luand ca repere anii 1970 si 2005, se pot sublinia urmatoarele; -inundatiile din 1970 s-au restrans, ca perioada, la lunile mai-iunie si s-au produs cu precadere pe raurile de ordinul I – Somes, Crisuri, Mures, Olt, Arges, Siret, inclusiv pe Dunare; -in anul 1970 s-au inregistrat si debitele omologate cela mai mari;la nivelul anului 1970 erau mai putine lacuri de acumulare care sa atenueze viiturile si mai putine portiuni indiguite in albiile raurilor; -pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai mari in 1970 in comparatie cu cele din 2005; -inundatiile din 2005, cu exceptia catorva rauri de ordinul I (Siret, cu afluentii sai, Buzau, Trotus, Putna, Mures, Ialomita), s-au produs pe rauri mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere teritoriala, uneori cu caracter repetitiv (Trotus, Buzau, Ialomita).

Inundatiiile din 2007 

Inundaţiile puternice din perioada 2007 au făcut ravagii în mai multe judete printe care 4 judeţe din Moldova. Vrancea, Vaslui, Galaţi şi Bacău sunt zonele grav afectate de ruperile de nori. Pentru evaluarea situaţiei, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi-a anulat ieri, în ultima clipă, deplasarea la Sibiu, la Adunarea Ecumenică, pentru a merge la Tecuci. Situaţia este de-a dreptul dezastruoasă. Cinci persoane şi-au pierdut viaţa, iar o alta este dată dispărută din cauza furtunilor violente şi a ploilor abundente. 43 de localităţi sunt afectate şi 400 de case sunt distruse, reţelele de energie sunt la pământ, opt linii feroviare au fost închise, iar diverse porţiuni de drumuri naţionale au fost acoperite cu aluviuni. Prognoza pentru următoarele 24 de ore nu este deloc încurajatoare. Autorităţile spun că vijeliile şi căderile masive de precipitaţii vor continua. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit ieri dimineaţă la sediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi pentru a stabili planul de intervenţie pentru rezolvarea situaţiei. "În zonele afectate, prin Agenţia Naţională a Rezervelor Statului, se vor distribui ajutoare. Este vorba despre

7

50.000 litri de apă minerală, 10 tone de zahăr, 2 tone de pateu, 15.000 de litri de ulei şi 20 tone de motorină", a declarat ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David. Tot ieri s-a decis ca Ministerul Sănătăţii Publice să monitorizeze starea de sănătate a populaţiei pentru evitarea apariţiei unor epidemii şi să asigure puncte de prim-ajutor în localităţile afectate de inundaţii. Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă se gândeşte şi la realizarea unor breşe pentru scurgerea apelor."Urmează să disponibilizăm pompele de mică şi mare capacitate pentru a asigura evacuarea urgentă a apei. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va decide oportunitatea efectuării unor breşe pentru evacuarea grabnică a apei unde situaţia o impune, în special în municipiul Tecuc, şi acolo unde evacuarea apei cu pompele de mare capacitate nu este eficientă", a mai spus David.  Prăpăd la Tecuci  Ieri, premierul Tăriceanu a survolat cu un elicopter judeţele Galaţi şi Vrancea, alături de ministrul Cristian David, ministrul Mediului, Attila Korodi, şi cel al Muncii, Paul Păcuraru. Nemulţumit de cum s-a acţionat, premierul a avut o discuţie aprinsă cu autorităţile locale, după care s-a  "îmbarcat" într-o maşină de teren şi a plecat pentru a inspecta municipiul Tecuci. De miercuri, de când au început ploile, susţine purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, premierul s-a aflat permanent în legătură cu autorităţile locale şi a decis, ieri, că este mai important să meargă la Tecuci decât la Sibiu.Tăriceanu l-a anunţat pe şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de anularea vizitei la Sibiu, precizând că a decis să meargă la inundaţiile din judeţul Galaţi. "Consider că este mai important să mă duc acolo unde oamenii au nevoie de mine. Mă duc să verific dacă autorităţile s-au mobilizat", a explicat Tăriceanu, înainte de a pleca spre Galaţi. Municipiul Tecuci este localitatea cea mai afectată de inundaţii din judeţul Galaţi. Peste 600 de locuinţe şi anexe gospodăreşti de pe 100 de străzi şi alei sunt inundate. Potrivit bilanţului provizoriu întocmit ieri dimineaţă de Prefectură, 103 persoane sunt izolate, alte 150 fiind salvate. În aval de confluenţa pârâului Tecucel cu râul Bârlad, în spatele zonei industriale a municipiului, apa a trecut peste dig, punând în pericol locuinţele, iar autorităţile au luat măsuri pentru evacuarea cetăţenilor din această zonă. Municipiul Tecuci a rămas fără energie electrică miercuri, după miezul nopţii.Ieri, MIRA a trimis în zonă 2 elicoptere. Unul aparţinând SMURD pentru acţiuni de prim-ajutor, iar celălalt cu logistică pentru sucursalele Electrica de distribuţie a energiei.  Probleme şi la CFR 

8

Din cauza inundaţiilor, şi circulaţia trenurilor a fost grav afectată. Toate trenurile pe ruta Iaşi-Bucureşti au fost deviate prin Paşcani, deoarece două poduri de cale ferată din judeţul Galaţi au fost avariate de viituri, miercuri noaptea, în timp ce un tren rapid a rămas blocat din cauza apelor, iar oamenii au fost nevoiţi să coboare şi să petreacă noaptea în gară. "Avem un pod luat de ape, între localităţile Nichişeni şi Ghidigeni din judeţul Galaţi, şi un altul colmatat, în aceeaşi zonă. Din cauza acestor probleme, circulaţia trenurilor pe ruta Bârlad-Tecuci-Galaţi a fost suspendată, iar acceleratul Iaşi-Mărăşeşti va circula doar până la Bârlad. De asemenea, toate trenurile între Iaşi şi Bucureşti au fost deviate. Niciunul nu a fost însă anulat", a declarat Constantin Axinia, şeful Regionalei CFR Călători Iaşi. Oficialii CFR Iaşi au dat asigurări că se lucrează la refacerea podurilor şi terasamentelor de cale ferată avariate, dar nu pot spune cât va mai dura până când circulaţia trenurilor va reintra în normal.

Cauze si strategii

Ceea ce se intampla pe teritoriul Romaniei, referindu-ne aici la cele doua categorii de fenomene hidrometeorologice -secete si inundatii- sunt consecintele, in primul rand, al schimbarilor climatice globale sau variatiilor climei la nivel planetar si regional, iar in al doilea rand interventiei antropice in peisajul specific. Din studiile intreprinse de catre Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice si de Agentia Europeana de Mediu rezulta ca temperatura medie a aerului la suprafata Terrei a crescut cu 0,6°C in ultima suta de ani si ca aceasta crestere a fost de trei ori mai rapida dupa 1975, pe

9

de-o parte, si ca precipitatiile atmosferice au crescut cu 10-20% pe teritoriul Romaniei (ca si in alte regiuni ale Europei), pe de alta parte. Daca in privinta regimului termic se pot face predictii cu un anumit grad de certitudine, regimul precipitatiilor este aleatoriu, cu un grad ridicat de imprevizibilitate. Aceste stari climatice pot fi puse pe seama cresterii emisiilor de gaze cu efect se sera si aerosoli, a despaduririlor seminificative la nivel planetar –care modifica circulatia maselor de aer- si a extinderii suprafetelor irigate si a lacurilor de acumulare pe marile artere hidrografice. In Romania, pe fondul acestor modificari globale, accentuarea producerii inundatiilor pe bazine hidrografice mici este cauzata de despaduririle necontrolate efectuate dupa anul 1990, care determina o scurgere rapida a apei pe versanti, intensificarea eroziunii solului si a alunecarilor de teren, de colmatarea albiilor minore si de constructiile de locuinte si de alte utilitati in spatiile virtual inundabile.

1. Cauze naturale Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori naturali legati de conditiile climatice care genereaza cantitati mari de precipitatii, furtuni.Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale si revarsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. Ploile si in special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati mari de precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare a solului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta se scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii de transport a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore provocand inundatii. Sunt cunoscute in Romania inundatiile produse de astfel de ploi in anul 1970, pe majoritatea raurilor mari, in 1972 si 1975 cu precadere in partea de sud a tarii, in 1991 pe raurile din Subcarpatii Moldovei (Tazlau, Trotus cu ruperea barajului de la Belci etc.). Areale susceptibile de a fi inundate se intalnesc in lungul multor rauri din Romania In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundatiilor in albiile majore. Cea mai importanta caracteristica a unei viituri este inaltimea apei in albie, pentru ca inainte de toate, ea este generata de o crestere a nivelului apelor. Pentru a se produce o inundatie este insa necesar ca in lungul raului sa existe o lunca inundabila. Exceptie fac sectoarele de chei si defilee din lungul raurilor unde nu se produc inundatii chiar la cresteri spectaculoase ale nivelurilor. Topirea zapezilor este un alt factor important al formarii viiturilor si al producerii inundatiilor mai ales in zonele climatelor temperat si rece. De regula, procesul de topire a zapezilor genereaza apele mari de primavara sau de vara in zonele inalte. Acest proces poate fi insa accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute in acest interval. In Romania topirea zapezilor incepe in lunile februarie-martie, mai intai in Caimpia Tisei si in sud-vestul si sudul tarii. 2. Cauze antropice

10

Despaduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor.Constructiile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient de bine probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune in pericol comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule gresite ale planului barajului, de defectele rezultate la incastrarea corpului barajului in roca de baza, de calcularea gresita a rezistentei barajului, de deficiente de control a rezistentei barajului. Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante.

Masuri pentru reducerea riscului producerii de inundatii

In ultimul secol comunitatile umane stabilite sau cu activitati in regiunile supuse inundatiilor au depus un efort conjugat, bazat pe experienta si informatiile acumulate, pentru a-si proteja bunurile si vietile omenesti contra furiei acestor fenomene. Dintre acestea de cea mai mare importanta sunt digurile si lacurile de acumulare. Digurile scot de sub influenza inundatiilor suprafete apreciabile de teren arabil, apara localitati si alte bunuri materiale situate in arealele expuse. In acest scop, in lungul Dunarii s-au construit diguri care au scos de sub influenta apelor atat lunca Dunarii cat si incintele bailor lalomitei si Brailei. Pentru reusita unor astfel de lucrari se fac studii detaliate asupra regimului de scurgere al raurilor pentru a vedea periodicitatea de aparitie a unor astfel de fenomene si amplitudinea nivelurilor la diferite probabilitati, pentru a sti cat de inalte sa se construiasca digurile. In cazul Dunarii, remarcam ca digurile construite au rezistat cu bine viiturii maxime produse pe cursul inferior al Dunarii in anul 1970. Construirea lacurilor de acumulare. Se stie ca regimul de scurgere al arterelor hidrografice este foarte neregulat, cu perioade scurte in care exista un excedent de apa care depaseste cu mult consumurile din bazin si altele cu mult mai lungi in care resursele sunt mult reduse si nu ajung pentru acoperirea necesitatilor. Pentru a inlatura acest inconvenient, s-au

11

construit salbe de lacuri de acumulare cu scopul de a retine apele din perioadele cu exces si a le folosi in perioadele cu deficit. In acest fel se produce o atenuare a undelor de viitura si apele se pot folosi pentru hidroenergie, alimentari cu apa potabila si industriala, piscicultura, irigatii si agrement. Aceste lacuri, de regula construite in salba, cum se observa pe Bistrita, Arges, Olt, preiau surplusul de apa din timpul viiturilor, il stocheaza si il refolosesc in cazul in care scurgerea are valori minime si sunt necesare mai multe resurse de apa. In felul acesta este eliminat pericolul inundatiilor sau al viiturilor catastrofale. Proiectarea lacurilor de acumulare si construirea lor cer foarte multe fonduri si eforturi materiale din care cauza se impun studii aprofundate asupra efectelor pe care pot se le aiba astfel de constructii asupra mediului. Apoi se pune acut problema eficientei lor. Un exemplu concludent il constitute lacurile de pe Arges din regiunea subcarpatica si in special lacul Pitesti care la numai patru ani de la darea in folosinta a fost aproape complet calamitat fara a mai putea fi folosit pentru scopurile pentru care a fost construit. Tot ca masuri de protectie se pot mentiona si o serie de lucrari care se efectueaza direct in albiile de rau care sa le mareasca capacitatea lor de transport prin regularizarea malurilor (taierea unor meandre, taierea de canale care sa preia o parte din apele in exces), sau zone joase de tip polder care sa preia o parte din apele viiturilor cu scopul de a le atenua. Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor, expuse inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care apa poate stagna in perioadele cu exces de umiditate.Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si realizarea polderelor, ca spatii de “respiro” in perioadele cu inundatii.Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si decolmatarea albiilor minore.Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse riscului la inundatii, pe benzile marcate cu rosu.Implicarea ferma a autoritatilor cu responsabilitati in ceea ce priveste protectia mediului, dar si a celor din administratia locala si nationala, pentru aplicarea masurilor de prevenire a inundatiilor si de protectie a populatiei si a mediului.Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase.Educarea populatiei pentru protejarea albiilor raurilor fata de poluarea cu deseuri solide si lichide si, nu in ultimul rand, informarea oamenilor in legatura cu aceste fenomene si cu modul in care trebuie sa se comporte in cazul in care acestea se produc.

12

Schimbările climatice afectează râurile României

Autorităţile trag un semnal de alarmă Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi maivizibile în anii următori.Schimbările climatice rapide din mediul înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico-sociale.

Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice: în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii (temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi Bucureşti 42,4ºC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.

Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România: stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.

13

Concept de amenajare a apelor Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că “apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare”. Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic.Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi faună.

14