introducere ghid mate-stiinte - isjmm · web viewargument schimbarea la nivelul programelor şi al...
TRANSCRIPT
Argument
Schimbarea la nivelul programelor şi al manualelor se cere dublată de o schimbare la
nivel de strategii didactice, al managementului clasei, al atitudinilor etc. Dacă este posibil ca
prima schimbare să se petreacă foarte repede ca urmare a unor acţiuni externe, cea de-a doua
este mai dificilă, neliniară, cere efort, timp şi implicare şi este de fapt schimbarea care ţine de
profesor. Este vorba cu siguranţă aici de un proces şi nu de un eveniment. Odată înţeleasă
raţiunea acestor schimbări, va apărea şi o modificare la un nivel mai profund şi anume acela al
valorilor, al viziunii asupra conţinuturilor şi a semnificaţiei lor, al practicii didactice . Atât
aspectele obiective ale schimbării cât şi percepţia individuală, subiectivă a acesteia trebuie
urmărite pentru conştientizarea dificultăţilor şi a capcanelor care apar. Altfel, schimbarea va
rămâne declarată, acceptată dar nu realizată.
Schimbarea modelului de proiectare curriculară are în vedere trecerea de la centrarea pe
conţinut la centrarea pe elev, care presupune deplasarea accentului în activitatea didactică:
de la aspectele teoretice (să ştie că) la aspectele practice (să ştie să);
de la cantitate (cât) la calitate (cum): trecerea de la un volum mare de informaţii
la informaţii structurate, care să permită legături de sens între acestea;
de la predare la învăţare: profesorul nu ţine un discurs, ci intermediază învăţarea;
de la evaluarea internă la evaluarea externă: apariţia, în perspectivă, a unor
descriptori de performanţă va permite o evaluare unitară (aceeaşi pentru toţi
elevii) şi individualizată (care să asigure depistarea dificultăţilor concrete pe care
le întâmpină elevii în învăţare pentru a-i putea ajuta în mod adecvat în depăşirea
acestora).
In aceste condiţii, Consiliul Naţional pentru Curriculum a considerat necesar să pună la
dispoziţia profesorilor un set de materiale-suport sub forma unor ghiduri, care urmăresc să
faciliteze aplicarea în sistem a noului curriculum, ţinând cont de situaţia concretă la nivel de
şcoală/ clasă şi de experienţa dobândită în ultimii ani prin derularea reformei în învăţământ.
Ghidurile sunt organizate pe arii curriculare şi fac referiri, pentru fiecare disciplină în parte, la:
proiectarea unei unităţi de învăţare, pornind de la cerinţele programei şcolare şi având în
vedere centrarea activităţii pe obiective la clasa a IX-a, respectiv pe competenţe la clasa a
X-a, deci pe achiziţiile elevului;
alcătuirea planificării calendaristice;
proiectarea de curriculum la decizia şcolii.
De asemenea sunt oferite clarificări conceptuale privind: finalităţile liceului, obiectivele
ciclurilor curriculare care intersectează structura formală a liceului actual, trăsăturile definitorii
1
ale noului tip de liceu, cele două modele de proiectare care stau la baza noilor programe pentru
liceu, tipurile de opţional.
Exemplele de proiectare propuse în ghid constituie modele posibile, la care profesorul se
va raporta în funcţie de condiţiile concrete. Totuşi, indiferent de abordarea propusă de către
fiecare profesor în parte, este obligatorie proiectarea dinspre obiective / competenţe spre
conţinuturi şi activităţi, proiectare care asigură centrarea demersului didactic pe necesităţile de
formare ale elevului.
2
1. Clarificări conceptuale
1.1. Finalităţile liceului
Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe
baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii
Valorizarea propriilor experienţe, în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa
muncii şi/sau pentru învăţământul superior
Dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri diferite: familie, mediu profesional,
prieteni etc.
Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare,
gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii
complexe
Cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării
unei vieţi de calitate
Formarea autonomiei morale.
1.2. Obiectivele ciclurilor curriculare care intersectează structura formală actuală a
liceului
Ciclul de observare şi orientare (clasele a VII-a - IX-a) are ca obiectiv major orientarea în
vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare. El vizează:
descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul construirii unei
imagini de sine pozitive
formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe prin învăţare, în scopul orientării
spre o anumită carieră profesională
dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind diferite limbaje specializate
dezvoltarea capacităţii de gândire independentă
Ciclul de aprofundare (clasele a XI-a – a XII-a) are ca obiectiv major adâncirea studiului în
profilul şi specializarea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală pe baza
opţiunilor din celelalte arii curriculare. El vizează:
dezvoltarea competenţelor cognitive ce permit relaţionarea informaţiilor din domenii
înrudite ale cunoaşterii
3
dezvoltarea competenţelor socioculturale ce permit integrarea activă în diferite grupuri
sociale
formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de acţiunile personale cu impact asupra
mediului social
exersarea imaginaţiei şi creativităţii ca surse ale unei vieţi personale şi sociale de calitate
Ciclul de specializare (clasa a XII-a) are ca obiectiv major pregătirea în vederea integrării
eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii. El vizează:
dobândirea încrederii în sine şi construirea unei imagini pozitive asupra reuşitei personale
luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităţii condiţiilor sociale şi profesionale
înţelegerea şi utilizarea modelelor de funcţionare a societăţii şi de schimbare socială
4
1.3. TRASATURILE DEFINITORII ALE NOULUI TIP DE LICEU
Prioritatea acordată procesului de învăţare şi intereselor elevului, în condiţiile în care liceul
nu face parte din învăţământul obligatoriu;
Centrarea demersurilor didactice pe formarea şi dezvoltarea competenţelor funcţionale de
bază, necesare pentru continuarea studiilor şi/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii
Diversificarea graduală a ofertei curriculare conform filierelor, profilelor şi specializărilor
şi multiplicarea posibilităţilor elevului de a alege;
Conceperea liceului ca un furnizor de servicii educaţionale în care elevul să fie permanent
şi direct implicat în construirea propriului traseu de învăţare;
Centrarea profesorului pe comportamentele specifice rolurilor de organizator şi mediator al
experienţelor de învăţare, de consilier curricular etc.
Creşterea responsabilităţii liceului faţă de beneficiarii educaţiei, faţă de societatea civilă şi
implicarea sporită în viaţa comunităţii locale;
Trecerea de la cultura generală universalistă la una funcţională şi adaptată finalităţilor
fiecărei specializări.
Pornind de la aceste dimensiuni proiectarea curriculară trebuie să-şi stabilească noi direcţii:
focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării;
accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului;
definirea clară a ofertei şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului, precum şi cu
aşteptările societăţii.
1.4. STRUCTURA NOILOR PROGRAME PENTRU LICEU
La clasa a IX-a
Deoarece clasa a IX-a aparţine ciclului curricular de observare şi orientare (care include
şi clasele a VII-a – a VIII-a), a fost păstrată structura programei de gimnaziu. Astfel, programa
cuprinde: obiective cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi
conţinuturi.
Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi
sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu, reprezentând un grad ridicat de generalitate.
Obiectivele de referinţă – specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc
progresia în formarea de capacităţi şi atitudini de la un an de studiu la altul.
Exemplele de activităţi de învăţare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi
organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. Programa oferă cel puţin un exemplu de
astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Exemplele de activităţi de
5
învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se
integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare
Conţinuturile – sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de
referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu
domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Ordinea de parcurgere la clasă a acestor
conţinuturi este la decizia profesorului sau a catedrei, cu condiţia respectării logicii didactice a
domeniului şi a asigurării unui număr de ore pentru sinteze şi recapitulare.
Pentru clasele a X-a – a XII-a
Deoarece învăţământul liceal reprezintă un serviciu public în mai mare măsură decât
învăţământul general, liceul trebuie să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale, exprimate
în termeni de achiziţii finale, uşor evaluabile. Această concepţie a condus la organizarea
programelor şcolare într-o structură care să permită centrarea pe competenţele ce urmează a fi
formate la elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste
competenţe.
În general, competenţele se definesc ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi
deprinderi dobândite prin învăţare. Ele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme
specifice în contexte diverse.
La clasele a X-a - a XII-a programa cuprinde: competenţe generale, competenţe specifice
şi conţinuturi, valori şi atitudini, sugestii metodologice.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata
învăţământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a
orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.
Competenţe specifice şi conţinuturi. Competenţele specifice se definesc pe obiect de
studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din competenţele generale,
fiind etape în dobândirea acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi
de conţinut.
In demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia
dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare), domeniul socio-economic (vizând
pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect
de studiu (descris psihologic prin modul de gândire specific expertului, în sensul cognitivist al
termenului). Dacă primele două aspecte sunt relativ uşor de acceptat, cel de-al treilea necesită
câteva precizări: nu este vorba despre a dobândi acele cunoştinţe de care dispune expertul, ci de
a utiliza şi mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului şi nivelului de informaţii al acestuia,
6
abilităţi similare celor ale specialistului. Este vorba despre a manifesta un comportament
cognitiv specific unui domeniu şi nu de a acumula insule de informaţii specifice domeniului.
Pentru a asigura o marjă cât mai largă de acoperire a obiectelor de studiu, s-a pornit de la o
diferenţiere cât mai fină a etapelor unui proces de învăţare.
Astfel, s-au avut în vedere următoarele şase etape vizând structurarea operaţiilor mentale:
percepţie, interiorizare, construire de structuri mentale, transpunere în limbaj, acomodare
internă, adaptare externă.
Acestora le corespund categorii de competenţe organizate în jurul câtorva verbe definitorii:
Receptare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- identificarea de termeni, relaţii, procese- observarea unor fenomene, procese- perceperea unor relaţii, conexiuni- nominalizarea unor concepte- culegerea de date din surse variate- definirea unor concepte.
Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:
- compararea unor date, stabilirea unor relaţii- calcularea unor rezultate parţiale- clasificări de date- reprezentarea unor date- sortarea-discriminarea- investigarea, descoperirea, explorarea- experimentare
Algoritmizare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:
- reducerea la o schemă sau model- anticiparea unor rezultate- reprezentarea datelor- remarcarea unor invarianţi- rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare.
Exprimarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene- generarea de idei- argumentarea unor enunţuri, - demonstrarea.
Prelucrarea secundară (a rezultatelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:
- compararea unor rezultate, date de ieşire, concluzii- calcularea, evaluarea unor rezultate- interpretarea rezultatelor- analiza de situaţii- elaborarea de strategii- relaţionări între diferite tipuri de reprezentări, între reprezentare
şi obiect.
7
Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte operaţionale:
- aplicarea- generalizarea şi particularizarea- integrarea- verificarea- optimizarea- transpunerea - negocierea- realizarea de conexiuni - adaptare şi adecvare la context.
Procesul de derivare poate continua cu un nou etaj de detaliere, acela al competenţelor
specifice. Pentru concizia exprimării, vom numi competenţe derivate, particularizările
competenţelor specifice în raport cu anumite detalieri ale conţinuturilor.
Valori şi atitudini. Nu toate rezultatele dorite ale instruirii pot fi definite în termeni de
acţiuni sau comportamente observabile şi uşor evaluabile. De aceea, s-a considerat necesară
introducerea unei liste de Valori şi atitudini.
Sugestii metodologice (oferite ca sprijin pentru demersul didactic). Acestea se pot referi
la:
- desfăşurarea efectivă a procesului de predare / învăţare (cum să se desfăşoare predarea şi învăţarea pentru ca elevul să poată dobândi competenţele specifice definite)
- sugestii privind cele mai potrivite metode şi activităţi de învăţare- dotări / materiale necesare pentru implementarea programei- sugestii privind evaluarea continuă- recomandări.
1.5. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Elementul central în realizarea proiectării didactice este programa şcolară. Ea reprezintă
un document normativ în sensul că stabileşte obiective / competenţe, adică ţintele ce urmează a
fi atinse, prin intermediul actului didactic. Programa şcolară nu este tabla de materii a
manualului şi nici un element de îngrădire pentru profesor. Chiar dacă în proiectare sunt
obligatorii obiectivele / competenţele, remarcăm faptul că, adesea, acelaşi obiectiv /
competenţă se realizează prin mai multe conţinuturi şi resurse, după cum mai multe obiective /
competenţe pot fi realizate cu acelaşi conţinut şi cu aceleaşi resurse. Asocierea acestora este la
latitudinea profesorului.
Proiectarea activităţii didactice presupune:
- lectura programei
8
- planificarea calendaristică
- proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).
Lectura programei
Pentru clasa a IX-a programa se citeşte “pe orizontală”, în succesiunea de mai jos:
Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate două sau mai multe obiective de referinţă. Pentru
realizarea obiectivelor de referinţă, profesorul poate organiza diferite tipuri de activităţi de
învăţare. Unele dintre activităţile posibile sunt recomandate prin programă. Profesorul poate
opta pentru folosirea unora dintre aceste activităţi sau poate construi activităţi proprii
(exemplele din programă au caracter orientativ, de sugestii şi nu implică obligativitatea
utilizării numai a acestora în activitatea didactică). Atingerea obiectivelor de referinţă se
realizează cu ajutorul unităţilor de conţinut (care se regăsesc în ultima parte a programei).
Profesorul va selecta din lista cu “conţinuturile învăţării” acele unităţi de conţinut care
mijlocesc atingerea obiectivelor.
La clasa a X-a, lectura programei se face mai simplu, datorită asocierii competenţe –
conţinuturi.
1.5.1. PLANIFICAREA CALENDARISTICA
In contextul noului curriculum, planificarea calendaristică se transformă dintr-un
document administrativ formal care repetă modul de gestionare a timpului propus de programa
analitică, într-un instrument de interpretare personală a programei, care asigură un demers
didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Planificarea activităţii didactice presupune aşadar o lectură atentă şi personală a
programei şcolare în scopul de a analiza obiectivele / competenţele şi a inventaria tipurile de
activităţi şi resursele necesare.
În elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a, considerăm necesară următoarea
etapizare:
1. Citirea atentă a programei;
2. Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor;
3. Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate;
4. Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către profesor şi
oferta de resurse didactice de care poate dispune (manuale, ghiduri, caiete etc.);
9
obiectiv cadru obiective de referinţă
activităţi de învăţare
conţinuturi
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut, în concordanţă cu
obiectivele de referinţă vizate.
Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate
de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica „Observaţii”.
Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarea rubricaţie:
1.
Nr. crt.
Conţinutul tematic Obiective de referinţă vizate
Număr de ore alocate
Săptămâna Obs.
sau
2.
Nr. crt.
Conţinutul tematic
Obiective de referinţă vizate
Obiectivele lecţiei1
Număr de ore alocate
Săptămâna Obs.
Din punctul de vedere al elaborării planificărilor pentru clasele a X-a – a XII-a,
considerăm necesară următoarea etapizare:
1. Citirea atentă a programei;
2. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice ale
fiecărei unităţi în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin
programă;
3. Corelarea detalierilor de la punctul 2. cu oferta de resurse didactice de care poate
dispune profesorul (manuale, ghiduri, caiete etc.);
4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în
concordanţă cu competenţele specifice vizate.
În alcătuirea planificării propunem două variante:
1.
Nr. crt.
Conţinutul tematic al unităţilor de
învăţare
Competenţe specifice vizate
Număr de ore alocate
Săptămâna Obs.
sau
2.
1 In cazul în care se optează pentru a doua variantă, completarea celei de-a patra coloane se face pe parcursul anului, cu 1-2 săptămâni înainte de prezentarea respectivelor conţinuturi la clasă.
10
Nr. crt.
Conţinutul tematic al
unităţilor de învăţare
Competenţe specifice vizate
Competenţe derivate2
Număr de ore alocate
Săptămâna Observaţii
Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate
de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica “Observaţii”.
În funcţie de situaţia concretă, fiecare dintre profesori va alege una dintre aceste forme de
prezentare a planificării.
PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Conceptul de unitate de învăţare
O unitate de învăţare poate să acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului
afectat unei unităţi de învăţare se face prin planificarea anuală.
O unitate de învăţare este:
- coerentă din punct de vedere al competenţelor/ obiectivelor vizate;
- unitară din punct de vedere tematic (adică al conţinutului)
- desfăşurată în mod continuu pe o perioadă de timp
- finalizată prin evaluare.
Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare
profesor în parte.
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape,
înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor
specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi
unitatea de învăţare vizată.
2. Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută ţinând seama de
următoarele:
- centrarea demersului pe competenţe / obiective (nu pe conţinuturi);
- implicarea în proiectare a următorilor factori: competenţe / obiective (de ce?) –
activităţi (cum?) şi resurse (cu ce?) – evaluare (cui?)
- identificarea resurselor, a tipurilor de activităţi şi a modalităţilor şi a secvenţelor de
evaluare (precizate în timp).2 In cazul în care se optează pentru a doua variantă, completarea celei de-a patra coloane se face pe parcursul anului, cu 1-2 săptămâni înainte de prezentarea respectivelor conţinuturi la clasă.
11
Pentru clasa a IX-a, parte a ciclului de orientare şi observare, proiectarea didactică se
face centrată pe obiective, iar pentru clasele a X-a – a XII-a – ciclul de aprofundare şi
specializare – pe competenţe.
Resursele cuprind: manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, tabele
matematice, hărţi etc.) mijloace audio-video etc. In condiţiile noului curriculum, lectura
manualului nu mai este în mod obligatoriu liniară. Programa trebuie parcursă în mod necesar
de către toţi, manualul însă se pliază unei citiri personale şi adaptate (v. schema de mai jos).
De asemenea, sunt considerate resurse: timpul; spaţiul în care se desfăşoară ora de curs;
resursele umane (elevul cu personalitatea sa, profesorul cu experienţa sa, influenţele
comunităţii etc.).
Profesorul va alătura fiecărui obiectiv/ fiecărei competenţe sau grup de obiective/ de
competenţe, acele resurse pe care le consideră necesare pentru realizarea demersului didactic.
O atenţie sporită trebuie avută în proiectare la utilizarea corectă şi eficientă a resurselor,
întrucât multe dintre ele, folosite greşit sau ineficient, devin restricţii; de exemplu, timpul
este o resursă, dar şi o restricţie.
2.2. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
Consideraţii generale
Anual, prin Oferta şcolii, elevului de liceu i se dă posibilitatea să aleagă, la fiecare arie curriculară, disciplinele opţionale pe care le va studia la aria curriculară respectivă. Numărul total de ore pe săptămână în care se studiază aceste opţionale, este alocat pe arii curriculare, prin Planurile cadru.
În Oferta şcolii, la fiecare arie curriculară, se propun opţionale, care să acopere cel puţin dublul orelor alocate prin Planurile cadru, acelei arii curriculare.
De exemplu, în Oferta şcolii poate să apară:
12
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual
Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare
Alte materiale-suport
Limbă şi comunicare Limbajul de lemn 1 oră / săpt Dintre aceste opţionale un elev de clasa a X-a de la specializarea filologie poate să aleagă un număr total de 3 ore / săpt., iar unul de la ştiinţe sociale poate alege un opţional de 1 oră/ săpt.
Mit şi motive mitice 2 ore / săpt The Young Journalist (engleză,
aprofundare)1 oră / săpt
Production de textes (franceză-extindere)
Love and Friendship (engleză – aprofundare)
1 oră / săpt
1 oră/ săpt
Raportul dintre trunchiul comun şi curriculum la decizia şcolii variază pe parcursul liceului. Procentul afectat pentru CDS se majorează progresiv, de la aproximativ 20% în clasa a IX-a la 40-45% în clasa a XII-a.
Exemplele de opţional de mai sus sunt de diferite tipuri. Tipurile de opţional sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr.3449 din 15.03.1999. Din punctul de vedere al elaborării programelor ne vom opri la patru tipuri de opţional pentru liceu3:A – opţional de curriculum aprofundat4 (aprofundare, opţional derivat dintr-o disciplină studiată, reprezentând aprofundări ale conţinuturilor5 din programele şcolare);B – opţional de curriculum extins (extindere, curriculum extins, opţional ca teme sau capitole6
ale unei discipline, care nu sunt incluse ca atare în programa de trunchi comun);C – opţional ca disciplină nouă (opţional “inventat” sau opţional ca altă disciplină decât cele menţionate în cadrul ariei);D – opţional ca temă integratoare pentru o anumită arie curriculară / pentru mai multe arii curriculare.
Pentru a avea o imagine cât mai clară a tipurilor de curriculum la decizia şcolii,
prezentăm în cele ce urmează o sinteză a caracteristicilor CDŞ, aşa cum rezultă din
reglementările MEN în vigoare.
3 În această anexă sunt enumerate 6 tipuri de CDŞ la liceu. Dintre acestea, "opţionalul cu disciplină care apare în trunchiul comun la alte specializări" nu are relevanţă pentru realizarea unei programe de opţional întrucât aceasta este deja elaborată la nivel central (ca programă obligatorie pentru o anumită specializare). Pentru ultimele 2 tipuri de opţional menţionate în Anexa 1 programa se elaborează în acelaşi mod (fiind vorba în ambele cazuri de opţionale ca teme integratoare). Prin urmare putem vorbi de patru tipuri de opţional din punctul de vedere al proiectării CDŞ.4 În paranteză găsiţi alte denumiri în circulaţie, respectiv definiţia dată în OMEN 3449/15.03.19995 Este vorba mai degrabă de aprofundarea obiectivelor de referinţă sau ale competenţelor specifice prin adăugarea de noi unităţi de conţinut6 Este vorba de obiective / competenţe specifice ca extindere a celor existente în trunchiul comun precum şi de conţinuturi aferente acestora. Noile obiective / competenţe şi noile conţinuturi vii în prelungire celor din trunchiul comun.
13
OPŢIONALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Treaptă de şcolaritate
Tip de opţional Clasa Caracteristici ale programei Regim orar Notare în catalogÎn
văţă
mân
t o
blig
ator
iuM
inim
1
la p
rimar
Min
im 2
la
gim
nazi
uAprofundare I-VIII Ratrapaj Ore din plaja orară Aceeaşi rubrică din
catalog cu disciplina sursă
ExtindereI-VIII
Obiective de referinţă notate
cu *
Conţinuturi cu notate cu *
Ore din plaja orară Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă
Opţional ca disciplină nouă I-VIII
Noi obiective de referinţă
Noi conţinuturi
Ore de opţional Rubrică nouă în catalog
Opţional integrat I-VIII
Noi obiective - complexe
Noi conţinuturi - complexe
Ore de opţional pe arie
Rubrică nouă în catalog
Lic
eu
AprofundareIX
Aceleaşi obiective de referinţă cele cu *
Noi conţinuturi altele
Ore din CDŞ Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă
XAceleaşi competenţe specifice cele cu *Noi conţinuturi
altele
Ore din CDŞ Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă
Extindere
IX
Noi obiective de referinţă corelate cu acelea ale programei de trunchi comunNoi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
X
Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comunNoi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
Opţional ca disciplină nouă
IX
Noi obiective de referinţă diferite de cele ale programei de trunchi comunNoi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
X
Noi competenţe specifice diferite de cele ale programei de trunchi comunNoi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
Opţional integrat
IXNoi obiective de referinţă complexeNoi conţinuturi interdisciplinare
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
XNoi competenţe specifice complexeNoi conţinuturi interdisciplinare
Ore din CDŞ Rubrică nouă în catalog
14
© CNCFormal, programa de opţional trebuie să fie în acord cu modelul programelor de trunchi
comun.
Pentru elaborarea programei de opţional la clasa a IX-a propunem următoarea schemă de proiectare care
este în acord cu modelul programelor de trunchi comun.
Argument
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare123 ...
Lista de conţinuturi
Modalităţi de evaluare
Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc.
Obiectivele de referinţă (pentru un opţional de o oră pe săptămână se vor defini şi urmări 5-6 obiective de referinţă - pe care elevii urmează să le atingă până la sfârşitul anului) – vor fi formulate după modelul celor din programa naţională (a materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluări ale acestora. Dacă opţionalul ar repeta obiectivele de referinţă ale curriculum-ului nucleu, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formării şi dezvoltării unor capacităţi ale gândirii (ar aprofunda eventual, prin adăugarea unor conţinuturi, competenţele care se formează prin urmărirea obiectivelor din programa naţională).
Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă prin enunţul său se răspunde la întrebarea “ce poate să facă elevul?”. Dacă răspunsul la această întrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat şi evaluat) atunci obiectivul este prea general definit.
Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea competenţelor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute în listă acele informaţii care vor fi vehiculate, introduse, combinate şi recombinate între ele şi cu altele învăţate anterior.
Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele obligatorii ale disciplinelor de trunchi comun, informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate un scop în sine ci mijloc pentru formarea intelectuală.
Modalităţi de evaluare. Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc opţionalului
propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse
probele ca atare.
ATENŢIE: In cazul in care opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular se vor defini şi obiective cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu.
Pentru elaborarea programei de opţional la clasele a X-a – a XII-a propunem următoarea schemă de proiectare care este în acord cu modelul programelor de trunchi comun.
Argument Competenţe specifice Conţinuturi123
15
... Valori şi atitudini Sugestii metodologice
Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc.
In cazul competenţelor şi al conţinuturilor, proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. Astfel:
A – opţional de curriculum aprofundat: Pentru anumite competenţe ale programei de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor conduce la aprofundarea competenţelor respective. In programa de opţional se vor trece deci competenţele existente în programa de trunchi comun si se vor adăuga noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei/ competenţelor respective.
B – opţional de curriculum extins: Pornind de la competenţele generale ale disciplinei (definite în programa de trunchi comun) se vor deduce noi competenţe specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi conţinuturi vizând teme, capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun. In programa de opţional se vor trece deci noi competenţe specifice, eventual în corelare cu cele deja existente în programa de trunchi comun, precum şi conţinuturi cu ajutorul cărora se pot construi aceste competenţe.
C – opţional ca disciplină nouă: Se vor izola temele, capitolele, unităţile de informaţie cu care operează respectiva disciplină şi ne vom pune apoi întrebarea “de ce dorim parcurse aceste conţinuturi?”. Răspunsul la întrebare trebuie dat în termeni de competenţe pe care le dorim formate la elevi (de exemplu, pentru identificarea fenomenului x în scopul de a ... sau pentru evaluarea procesului y în vederea optimizării ...)
D – opţionalul ca temă integratoare se proiectează asemănător cu cel de mai sus (tipul C) cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe discipline/ domenii, iar competenţele vizate vor fi în genere competenţe de integrare şi transfer.
Pentru un opţional de o oră pe săptămână se vor defini şi urmări 6-8 competenţe specifice care vor fi formulate după modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora. O competenţă specifică este corect formulată dacă ea defineşte un rezultat aşteptat al instruirii care poate fi performat şi verificat.
Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele de trunchi comun, informaţiile incluse în programa de opţional nu vor fi considerate un scop în sine ci mijloace pentru formarea intelectuală.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare (care sunt recomandate pentru formarea competenţelor) precum şi modalităţi de evaluare. Din această perspectivă, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.
ATENŢIE: In cazul in care opţionalul este prevăzut pentru întreg liceul, se vor defini şi competenţe generale din care se vor deduce competenţe specifice pentru fiecare an de studiu.
În cursul elaborării proiectului de programă vă sugerăm să consultaţi indicatorii de evaluare din
Fişa de avizare (în acest ghid) şi următoarea listă de întrebări ajutătoare.
Obiectivele cadru sau competenţele generale (pentru opţionale care se studiază în
mai mulţi ani):
- se reflectă în obiective de referinţă, competenţe specifice?
- În cazul aprofundărilor, extinderilor: sunt aceleaşi ca în programa de trunchi
comun?
16
Vă sugerăm ca în această perioadă de "noviciat" în proiectarea şi aplicarea CDŞ să nu treceţi deocamdată în ofertă opţionale pentru mai mult decât un an de zile, chiar dacă reglementările în vigoare o permit. Există riscul ca elevii şi / sau profesorul să nu agreeze totuşi cursul ales / propus, dar să fie nevoiţi să îl parcurgă pe toată perioada de timp anunţată în ofertă. Dacă un opţional proiectat pentru un an se bucură de succes, continuaţi-l printr-un nou proiect pe care îl propuneţi în oferta următoare.
Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice sunt:
- măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le corespund
anumite conţinuturi)?
- în număr corespunzător?
- corelate cu tema opţionalului? (de exemplu: competenţe de integrare,
transfer, în cazul unui opţional integrat)
- adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevului?
- derivă din obiective cadru, competenţe generale (dacă acestea sunt
formulate)?
- unice (sau se repetă sub diferite forme)?
- altele, decât în programa de trunchi comun? (dacă nu e aprofundare)
- Căror etape a unui proces de învăţare corespund? (vezi Modelul de derivare
a competenţelor.)
Conţinuturile sunt:
- corelate cu obiectivele de referinţă, competenţele specifice?
- altele, decât în programa de trunchi comun ?
- o resursă cuprinzătoare pentru obiective de referinţă, competenţe specifice ?
- organizate articulat, sistematic?
- astfel încât să se cumuleze şi să permită progresul?
- entităţi esenţiale, fără contradicţii?
- posibil de învăţat, adaptate la experienţa elevului?
- adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale elevului?
Experienţele de învăţare:
- Duc la dezvoltarea competenţelor specifice capacităţilor propuse?
- Cum vor fi organizate efectiv?
- Presupun activitatea nemijlocită a elevului?
- Permit învăţarea în cooperare?
17
- Există referiri la utilizarea resurselor materiale?
Prezentăm în cele ce urmează două fişe de avizare (pentru clasele a IX-a, respectiv clasa
a X-a) a proiectelor de opţional pe care consiliul de curriculum al şcolii le poate folosi în
vederea evaluării proiectelor de CDŞ. Proiectele acceptate, însoţite de fişa respectivă, vor fi
înaintate inspectoratului pentru a obţine viza inspectorului de specialitate.
18
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş AVIZAT,
Şcoala cu Clasele I-VIII nr. 1 Seini Inspector de specialitate
- FIŞĂ DE AVIZARE - A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL
A.* Avizul şcolii:Denumirea opţionalului ………………………………….. Tipul ……………………………….Clasa …………………………………Durata ................................Număr de ore pe săptămână .............................Autorul ……………………………. Abilitarea pentru susţinerea cursului ………………………………Instituţia de învăţământ …………………...........
B. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii (CCŞ)
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE
DA NU DA, cu recomandareI. Respectarea structurii standard a programei
Argument Obiective specifice Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru
fiecare obiectiv) Conţinuturi Modalităţi de evaluare
II. Existenţa unei bibliografiiIII. Elemente de calitate
Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor
Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului- oportunitatea opţionalului- realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul
didactic propus
AVIZUL CCŞ:
.....................................................................
Avizul conducerii şcolii: ............................
NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin 5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul III.
19
DA DA, cu recomandări NU
AVIZAT,
Inspector de specialitate
- FIŞĂ DE AVIZARE - A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL
A.* Avizul şcolii:Denumirea opţionalului ………………………………….. Tipul ……………………………….Clasa …………………………………Durata ................................Număr de ore pe săptămână .............................Autorul ……………………………. Abilitarea pentru susţinerea cursului ………………………………Instituţia de învăţământ …………………...........
B. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii (CCŞ)
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE - Clasa a X-a
DA NU DA, cu recomandareI. Respectarea structurii standard a programei
Argument Competenţe specifice Conţinuturi (asociate competenţelor) Valori şi atitudini Sugestii metodologice (inclusiv modalităţi de
evaluare)II. Existenţa unei bibliografiiIII. Elemente de calitate
Respectarea particularităţilor de vârstă a elevilor Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele
elevilor şi cu nevoile comunităţii Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului- realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea competenţelor cu conţinuturile Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare
propuse la Sugestii metodologice Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul
didactic propus
AVIZUL CCŞ:
.....................................................................
Avizul conducerii şcolii: ............................
NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin 5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul III.
20
DA DA, cu recomandări NU
2. EXEMPLIFICARI
2.1. EXEMPLE DE PROIECTARE ALE UNOR UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Clasa a IX-aTema: Iubirea
Texte propusea) Texte literare
- Nu te-ai priceput, G. Coşbuc- Fântâna dintre plopi, M. Sadoveanu
b) Texte nonliterare - Banchetul (frag.), Platon- Text religios (frag.), din Biblie
c) Texte auxiliare- Sonete, Shakespeare- Divina Comedie, Dante- Texte erotice în muzica populară şi uşoară românească
Criterii de selectare Textele selectate aparţin unor genuri şi specii literare diferite Ilustrează diferite tipuri de iubire Permit o abordare interdisciplinară: literatura română / literatura universală / religie / filosofie
Probleme de teorie literară Idila, povestirea, sonetul Mitul Tema, motivul literar
Conţinuturi de limbă şi comunicareA) comunicare
- scrisoarea de dragoste- anunţul matrimonial- invitaţia la nuntă- certificatul de căsătorie- monologul: declaraţia de dragoste
B) limbă - sinonime şi antonime- sensul propriu şi sensul figurat- polisemantismul- diminutivele - argoul erotic
Metode şi strategii didactice, activităţi didactice propuse conversaţia introductivă lectura textului discutarea textului: dezbaterea, problematizarea jocul de rol exerciţiul de creativitate
Obiective avute în vedere pe parcursul unităţii de învăţare să înţeleagă conţinutul şi semnificaţia textelor abordate să aplice corect noţiunile de teorie literară în comentariul textelor să elaboreze texte non-literare pe tema iubirii (scrisoare, declaraţii, anunţ, cântec) să recite şi să interpreteze individual sau în grup texte literare transpuse pe muzică să realizeze colaje lirice şi să le prezinte în faţa unui public (într-un spectacol)
Timp alocat: 16 oreCu ce mijloace?
Volume cu texte literare
21
Discuri, casete audio-video Culegeri de folclor Biblia Reprezentări grafice
Clasa a X-aRomanul – exemplul 1
Texte propuse:a) romanul perioadei interbelice
- G. Călinescu, Cartea nunţii- C. Petrescu, Patul lui Procust- L. Rebreanu, Ion
b) romanul de după cel de al doilea război mondial- A. Buzura, Vocile nopţii (Orgolii)- M. Preda, Moromeţii
Competenţa specifică: 2.1. (v. programa)Competenţe derivate
- Recunoaşterea principalelor componente de ordin structural ale textelor propuse - Analizarea principalelor componente de ordin structural ale textelor propuse
Conţinut 1 - Perspectiva narativă- Construcţia subiectului- Compoziţia- Personaje- Instanţele comunicării
Conţinut 2- Caracterizarea personajelor şi diferenţierea tipurilor de personaje: Modalităţi de
caracterizare. Tipurile de personajeCompetenţa specifică: 2.3. (v. programa)Competenţă derivată:
- Identificarea particularităţilor stilistice din textele studiateConţinut 3
- Registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului- Stilul direct, stilul indirect, liber
Competenţa specifică: 2.4. (v. programa)Competenţă derivată:
- Aprecierea critică argumentată a textelor Competenţa specifică: 3.1. (v. programa)Competenţa derivată
- argumentarea opiniei personale în legătură cu un text literar având în vedere valorile stilistice şi elementele de coerenţă textuală.Conţinut 4
- Valorile stilistice generate de folosirea registrelor limbii- Coerenţă şi coeziune textuală- Tehnica argumentării
Metode şi activităţi didactice- Lectura – activitate - Dezbaterea- Problematizarea- Conversaţia- Prelegerea- Comentariu pe text – activitate - Studiul individual (fişe de lucru) – activitate - Activitate pe grupe – activitate
Texte auxiliare (critice)
22
- D. Damian, G. Călinescu- N. Manolescu, Arca lui Noe (I, II)- N. Balotă, De la Ion la Ioanide- Ov. Crohmăniceanu, Literatura română între cele două războaie mondial- E. Simion, Scriitori români de azi (II)- Ov. Crohmăniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură- G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent- C. Petrescu, Noua structură şi opera lui M. ProustNr. de ore: 28
Clasa a X-a
Romanul – exemplul 2A) Texte propuse (conţinuturi)
- L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor- M. Sadoveanu, Creanga de aur- G. Ibrăileanu, Adela- A. Fournier, Cărarea pierdută- M. Preda, Viaţa ca o povară- P. Sălcudeanu, Biblioteca din Alexandria- M. Cărtănescu, Orbitor sau Travesti
B) CompetenţeCompetenţe derivate Concepte operaţionale
1) receptarea adecvată a sensului unui mesaj pentru a diferenţia tipuri de texte orale sau scrise
- denotaţie, conotaţie; sesizarea valenţelor stilistice ale categoriilor morfosintactice
2) identificarea şi analiza componentelor de ordin structural şi compoziţional în vederea recunoaşterii specificităţii textului narativ
- temă, structură, compoziţie, personaj, modalităţi de caracterizare, tipologie, perspective narative
3) recunoaşterea particularităţilor specifice ale limbajului în scopul surprinderii mărcilor specifice ale stilului scriitorului
- registru stilistic, valenţe artistice ale discursului epic
4) introducerea conceptelor operaţionale în analiza în vederea aplicării conştiente şi folosirii în limbaj critic de către elevi
- roman, personaj, monolog interior, naraţiune, descriere, dialog, stil direct şi indirect, mit, rol, ficţional, roman sferoidal, povestirea în ramă, drum iniţiatic, analiza psihologică, tipologia clasică, romantică, realistă, dimensiune ontologică şi axiologică a personajului, roman subiectiv, roman obiectiv, roman eseistic, roman parabolă, tipuri de conflict, relaţia narator-autor
5) redactarea unor texte funcţionale în vederea dobândirii abilităţilor de comunicare în contexte diferite
- rezumat, redactare de text, fişe de personaj, eseu, paralelă, final modificat, schema unui roman
Metode: - lectura- dezbaterea- brainstorming- problematizarea- conversaţia
Timp de lucru: 30 ore
23
TEMA DE REFLECŢIE
Exemplul de mai jos este mai tradiţional decât celelalte (Faptul de a fi tradiţional nu înseamnă că nu poate fi bun!). Observaţi câteva deficienţe de proiectare cum ar fi, de exemplu: enumerarea unor competenţe, concepte, texte etc., grupate separat fără a stabili o relaţie între ele.
Proiectarea unei unităţi de învăţare – clasa a X-a - NuvelaCompetenţe (vezi programă):
1.1; 1.3; 1.62.1; 2.2; 2.3; 2.43.1; 3.2
Concepte operaţionale şi conţinuturi asociate- Gen literar- Nuvela: caracteristici, tipologie- Instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor)- Construcţia subiectului (acţiune, secvenţe narative, intrigă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale)- Construcţia discursului narativ- Personaj literar- Modalităţi ale narării- Registrele limbii: limbaj arhaic, regional, neologic, popular şi familiar- Calităţile generale şi particulare ale stilului folosit în cele trei texte narative- Arta compoziţiei textului narativ- Modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personajeTexte selectate- Nuvela istorică: C. Negruzzi, Alexandru Lăpuşnenul- Nuvela fantastică: M. Eliade, La ţigănci- Nuvela psihologică: I.L. Caragiale, În vreme de război Se vor selecta fragmente sugestive din fiecare nuvelă în concordanţă cu competenţele specificeMetode şi activităţi didactice- Lectura explicativă- Lectura interpretativă- Expunerea- Conversaţia- Problematizarea- Descoperirea- Exerciţiul- Munca independentă- Munca în grup- Studiul de cazResurse- Volume ale autorilor cu operele literare studiate- Studii critice- Fişe de lucru- Planşă cu caracteristicile nuvelei ca specie a genului epicForme de evaluare- Probe orale / scrise- Eseuri- Proiecte individuale sau de grup- Paralela- Conversaţia / dezbaterea- Portofolii- AutoevaluareaTimp: 12 ore (3x4) + o oră de evaluare
Refaceţi proiectul soluţionând diferitele deficienţe pe care le constataţi
24
2.2. Exemple de proiectare – limba engleză
Structura proiectului didactic
Şcoală: Clasa a X-aNivel 1, avansatData: Unitatea:Tip de lecţie: dezvoltarea de competenţe
Activitatea ….Competenţe specifice
Metode şi procedee
Materiale şi mijloace didactice
Interacţiunea participanţilor (Managementul clasei)
Timp:Descrierea activităţii
Proiect didactic Activitatea 1
Competenţa specifică 3.1Competenţă derivată: formularea de idei privind subiectul unui cântec, făcând asocieri între titlul acestuia şi conţinutMetode şi procedee
- brainstorming - predicţionare
Materiale şi mijloace didactice- flipchart- markere
Interacţiunea participanţilor
- activitate frontalăTimp: 5 minute
Descrierea activităţii- Profesorul prezintă elevilor titlul cântecului. Elevi fac asocieri între titlul cântecului şi posibilul
conţinut. Elevii formulează idei, care sunt înregistrate pe flipchart.
Activitatea 2Competenţe specifice 1.1, 1.3Competenţe derivate:
- identificarea ideilor principale dintr-un text audio- identificarea diferenţelor între textul audiat şi textul tipărit
Metode şi procedee
- ascultarea pentru înţelegerea globală a textului- ascultarea pentru identificare de detalii + lectura textului
Materiale şi mijloace didactice- casetă audio- fişă de lucru 1
25
- casetofonInteracţiunea participanţilor
- activitate individuală cu raportareTimp: 7 minuteDescrierea activităţii
- Elevii ascultă în vederea confirmării / infirmării predicţiilor. Elevii ascultă şi identifică diferenţele dintre textul audiat şi textul tipărit. Elevii raportează realizând feed-back-ul.
Activitatea 3
Competenţe specifice 1.2, 3.1Competenţe derivate:
- selectarea de informaţii dintr-un text scris în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru- formularea de opinii în cadrul unei dezbateri în grup
Metode şi procedee- scanning- răspuns la chestionar- discuţie ghidată
Materiale şi mijloace didactice- fişa de lucru 2
Interacţiunea participanţilor- activitate individuală- activitate de grup, cu raportare
Timp: 7 minute
Descrierea activităţii- Elevii lecturează textul, selectează informaţii în vederea răspunsurilor la chestionar, formulează
opinii şi raportează realizând astfel feed-back-ul.
Activitatea 4Competenţe specifice 3.3, 4.2competenţe derivate:
- identificarea funcţiilor lingvistice cuprinse în textul cântecului (dialog)- identificarea intenţiilor vorbitorilor / protagoniştilor dialogului- transformarea dialogului într-o diagramă funcţională- transformarea diagramei funcţionale într-un nou dialog
Metode şi procedee
- scanning- lucru cu fişa- dezbatere în grup
Materiale şi mijloace didactic
- Fişă de lucru 2Interacţiunea participanţilor
- activitate de grup cu raportareTimp: 10 minute
Descrierea activităţii- Elevii recunosc funcţiile lingvistice, completează tabelul pe fişa de lucru, întocmesc diagrama,
transformă diagrama în dialog, raportează realizând prin aceasta feed-back-ul.
Activitatea 5Competenţe specifice 3.3competenţa derivată
26
- realizarea unui joc de rol pe baza unui dialog scris creat la activitatea 4 Metode şi procedee
- joc de rolMateriale şi mijloace didactic
- text creat la activitatea 4- fişa de lucru 2
Interacţiunea participanţilor
- perechi închiseTimp: 5 minute
Descrierea activităţii- Elevii joacă rolurile celor doi protagonişti implicaţi în dialog
Activitatea 6
Competenţe specifice 3.3, 4.2Competenţe derivate:
- adaptarea conţinutului dialogului- transformarea conţinutului în scrisoare informală
Metode şi procedee- scanning - realizarea de scrisori informale- lecturare de scrisoare- dezbatere
Materiale şi mijloace didactic
- hârtie şi plic- fişa de lucru 2
Interacţiunea participanţilor- activitate individuală
Timp: 16 minute
Worksheet 1
A: Listen to the song lyrics. While listening spot the differences between the printed text and what you actually can hear.B: After having listened to the song lyrics answer the following questions:1. Are your predictions correct?2. What in the song about? In no more than 70 words (paragraph) present the “story”.
Be Careful Who You Love
The old guitar picker had run of liquor, So I set down beside him and bought him a drink.Then I bought him another … and finally some colorReturned to his cheeks and he said with a wink.
“Son, I worked with Red Foley … I knew Hank and Old Lefty.I worked on the Opry back when it was strong.But I show biz, you know, and sometimes it gets slow, So, buy us another, and I’ll sing you a song.”
Be careful who you love,For love can be untrue.Be careful who you love,Be sure she loves you too.
27
“Well, you like it I see … and that’s pleasin’to meBut, son, I wrote hundreds and some you know well.I wrote’s and sold’em … they bought’em and stole’s.Paper is cheap … they’re just tunes … what the hell”.
Then offered to sell me the song he’d just sung me.I told him “that song is a piece of your soul.Keep your song … here’s some money.” He said, “Thank you, Sonny”.And I heard him sings as I walked out the door.
Well, that was about one year ago … friends, wouldn’t you knowIt’s a big hit some superstar claims he wrote.He sings it and grins, and the money rolls in.It’s a wonder the lyrics don’t stick in his throat.
When, I think of that writer, named Arthur, and wonderJust how many children he sold in this time, And how many men take a gift that God gave’emThrow it away for the pretty red wine.
Worksheet 2
Act. 3
Group work
Read the song lyrics again
a) There are three I’s in the text.Who are they? Who do they speak to?b) There are two types of conversation. What are they?
Act. 4
a) Complete the following grid:
Here is the dialogue between Arthur and the story teller
Text Language function Intention of the speaker
SonI worked I worked with Red Foley … knew Hank and Old Lefty. I worked on the Opry back when it was strong.But I show biz, you know, and sometimes it gets slowYou knowSo, buy us anotherWell, You like it I see … and that’s pleasin’to meBut,son, I wrote hundreds and some you know wellI wrote them and sold them … they bought them and stole themBut paper is cheap …They’re just tunes… what the hellThat song is a piece of your soulKeep your song …here’s some moneyThank you, Sonny
28
b) Make up the language diagramc) Group work.Following the diagram rewrite the dialogue between Arhur and the story teller.
Act. 5
Role play the dialogue
A) You are ArthurB) You are the story teller C) and D) You are the story teller’s friendsAct. 6
Group work
Write a letter to a friend of yours to tell him the story of Arthur
Write a short article for a famous magazine to let people know the truth about Arthur’s song.
FIŞĂ DE LUCRU PROFESORI
1. Identificaţi operaţii de comunicare şi atitudini relevante şi bifaţi în coloane pentru fiecare activitate din cadrul lecţiei:
Checklist of derived competenciesLanguage Skills Atittude development
L S R W Critical understanding
Discussions and debats
Evaluation Interactive Skills (e.g. persuasion)
2. Ce conţinuturi au fost folosite?3. Ce tipuri de activităţi au fost folosite?4. Care au fost activităţile care au contribuit la formarea competenţei de transfer şi mediere a
mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare?
TEMA DE REFLECŢIE
Vă prezentăm două exemple de proiectare care conţin diferite erori. Studiaţi-le, identificaţi
greşelile, corectaţi-le şi rezolvaţi sarcinile din fişele de lucru.
Exemplul 1 Clasa: 10th gradeClase: 8 th year of study Nivel: 2 class per week (Upper – intermediate)Unitate: Unit 4Lesson 1 Entertainment “Going Out” Textbook: Perspectives on EnglishTipul de lecţie: formare de competenţe
29
Activity 1
Competenţe specifice: Verificarea şi confirmarea de informaţii acumulate din motto-ul lecţiei
Preoceduri: Dezbaterea
Materiale şi mijloace: textbooks + motto
Interacţiune: lucrul pe grupe
Timing: 10 minutes
Activity 2
Competenţe specifice:
Selectarea informaţiei dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru Producerea de mesaje orale bazate pe ideile selectate din text Realizarea de interaţiuni prin formularea de opinii personale privind ideile extrase din textPreoceduri: scaning, discriminare, dialog structurat
Materiale şi mijloace: textbooks
Interacţiune: Student-student
Timing: 15 minutes
Activity 3
Competenţă specifică: Selectarea de informaţii înregistrate audio în scopul rezolvării unei sarcini de lucru
Preoceduri: listing, answering the questions
Materiale şi mijloace: hand-outs, audio-tape, textbooks
Interacţiune: Individual, group work
Timing: 20 minutes
Exemplul 2
Date: May 15, 2000Class: 10 thNo of students: 26 (16 girls, 10 boys) – enthustiotic, motivatedTime: 8.00-8.30Textbook: Perspectives on EnglishLesson: At the gotos of life U6 L1Competencies:
formulating ideas / opinions on cultural issues adapting the form of the message to the situation of communication
Objectives:
identifying specific info to be able to speak and have a discussion to make decissions to transfer info into a dialogue
Activity I (estimated time: 5 minutes)
students identify the topic and express opinions, formulate ideas about on institutionContext: students own lives – school
Class organisation: whole class discussion
Aids: None
30
Possible problems: Students may reject talking about school. Teacher explains that negative opinions are also
accepted.
Activity II (estimated time: 5 minutes)
speculating about the picture in ex. 2, predicting the contexts of the reading text Context: creating expectations about the poem
Class organisation: group work
Aids: text books
Possible problems: Little imagination. teacher helper
Activity III (estimated time: 20 minutes)
reading the poem, checking predictions, identifying striking metaphores, giving a titleContext: a text about the school
Class organisation: Group work, a secretary reporting to the class their ideas
Possible problems: Students may not undershe vocabuar writes words not included in the vocabular box.
Activity IV (estimated time: 15 minutes)
expessing approval / disapproval, evaluating the realities in a good school, critical understandContext: what should a good school be like?
Class organisation: group work, class debate
Possible problems: Arguing too much, not coming to agreement î. Teacher gives (an) extra (1-2) min. to finish the
task
Activity V (estimated time: 3-5 minutes)
giving home assignment Context: Imagine a dialogue between who is going to have his first school day in a week
Class organisation: Teacher draws a function diagram on the board
31
expressing worriesencouraging and showing
sympathy
giving advice asking for advice
asking for info
ofering help
thanking
Exerciţiul nr. 1
Exemplul 1 prezintă următoarele erori:
1. confuzie între competenţe şi obiective operaţionale2. ……………………………………………………..3. ……………………………………………………..4. ……………………………………………………..
Exerciţiul nr. 2
A. Identificaţi un element inutil şi un element necesar, dar absent:1. inutil …………………………….2. necesar, dar absent …………………………..B. Eliminaţi elementul inutil şi introduceţi elementul lipsă.
32
2.3. Exemplificări de CDS – limba românăOpţional de extindere
Tema: “Limbajul de lemn”1. Justificarea temeiTema a fost propusă având în vedere interesul pentru folosirea corectă a limbii, producerea de texte coerente; evitarea clişeelor în exprimare etc.2. Grup ţintăElevii din clasele a IX-a – a X-a şi eventual din clasele mai mici (sau mai mari)3.
Competenţe specifice Conţinuturi – Concepte operaţionaleI. identificarea diferitelor tipuri de limbaj în sincronie şi diacronie în vederea operării cu acestea
I. Conceptul de limbajdefinirea limbajuluitipuri de limbaj (limbaj verbal şi nonverbal, stilurile funcţionale)evoluţia limbajului
rolul limbajului în comunicareII. analiza şi compararea diverselor tipuri de limbaj actual în vederea producerii de texte
II. Tendinţe în limbajul actuallimbajul cosmopolitlimbajul religioslimbajul argoticlimbajul didactic
limbajul copiilorIII. argumentarea apartenenţei unor texte la limbajul “de lemn” în vederea evitării acestuia
III. “Limbajul de lemn”“Ce este limbajul de lemn”? Originea luiParticularităţi ale “limbajului de lemn”“Limbajul de lemn” în politică“Limbajul de lemn” în mass-media“Limbajul de lemn” în literatură (proză, poezie, dramaturgie“Limbajul de lemn” în didactica limbii şi literaturi române
Valori stilistice ale “limbajului de lemn”IV. aplicarea cunoştinţelor dobândite în analiza şi discutarea unor texte şi antitexte
IV. Cultivarea limbajuluiCalităţi generale şi specifice ale stiluluiProcedee de evitare a “limbajului de lemn”Necesitatea exprimării corecte
Vorbirea – o artă
1. Metode şi tipuri de activităţi lecturi interpretative: dezbateri; jocuri de rol; exerciţii de producere şi receptare de mesaje 2. Tipuri de texte: texte oficiale texte publicistice texte beletristice etc.3. Evaluarea va avea în vedere producţia de texte coerente, receptarea corectă a diferitelor tipuri de
mesaje; identificarea şi evitarea aspectelor de limbaj de lemn într-o comunicare / mesaj.
Opţional integrat
Opţional integratMit şi motive mitice
Clasa a X-a1. Justificarea temei: Tema este propusă în vederea completării cunoştinţelor elevilor în domeniul literaturii române şi universale, a formării viziunii integratoare asupra diferitelor arte şi motive fundamentale comune (mitul).
2. Grup ţintă (posibil):
33
Elevi din clasele a X-a / a XI-a/ a XII-a
3. Competenţe şi conţinuturi
diferenţierea între diversele accepţiuni ale mitului precum şi între mit şi noţiunile conexe în vederea operării corecte cu acestea
Concepte operaţionale Definiţii conceptuale: mit, rit, motiv,
simbol. Accepţiuni, definiţii ale mitului Mituri fundamentale ale culturii Motive mitice
operarea cu diverse concepte specifice criticii literare şi de film pentru realizarea de transferuri între cele două arte
recunoaşterea mijloacelor specifice de exprimare în literatură şi film şi compararea transpunerii în cele două arte a mitului
identificarea unor mituri ale literaturii universale care conduc la formarea unor paradigme literare
recunoaşterea mitului în diverse acte culturale şi identificarea arhetipurilor culturale
Mituri fundamentale ale culturii:
- mitul lui Pigmalion (în literatură şi film)
- mitul lui Icar (în literatură şi film)
- Căutarea Graalului (în literatură şi film)
Motive mitice:
- coborârea în Infern (în literatură şi film)
- fratricidul: Cain şi Abel (în literatură şi film)
- izgonirea din rai (în literatură şi film)
4. Sugestii metodologice:- tipuri de activităţiStudiul de caz, problematizarea, dezbaterea, învăţarea prin descoperire, punerea în contrast, simularea, exerciţii diversificate de interpretare, redactare, recunoaştere- Materiale-suport
mitul lui PygmalionLiteratură Film
N. Stănescu, “Către Galateea” “My Fair Lady”G.B. Shaw, “Pygmalion”Legende greceşti “Legendele Olimpului”
mitul lui IcarLiteratură Film
N. Stănescu, “Lecţia de zbor” “I de la Icarus”“Meşterul Manole”“Legendele Olimpului”
Căutarea GraaluluiLiteratură Film
“Legendele Mesei Rotunde” “Regele pescar”“Cavalerul Mesei Rotunde”
coborârea în Infern (colaj de texte): Literatură Film
“Epopeea lui Ghilgames” “Seven”“Odiseea” “Baltagul”“Divina Comedia” “Odiseea”“Povestea lui Harap Alb”“Baltagul”“La ţigănci”
fraticidul: Cain şi AbelLiteratură Film
34
I.L. Caragiale, “În vreme de război” “La est de Eden”“Biblia”
izgonirea din raiLiteratură Film
“Biblia” “La vita e bella”“Sărmanul Dionis”“Paradis în destrămare”
5. Modalităţi de evaluare: investigaţia; proiectul; portofoliul6. Durata: 68 de ore (cu 2 ore pe săptămână)
2.4. Exemplificări de CDS – limba englezăLove and Friendship (optional de aprofundare) – cls. a X-a
Justificarea temei: tema este motivantă pentru elevii de această vârstă rspunzând intereselor
lor, vehiculează o serie de conţinuturi cu caracter etic şi aduce un fundament solid pentru
aprofundarea competenţelor de trunchi comun.
Competenţe vizate din programa 1 B: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2
Conţinuturi:
1. Unselfish Love (agape)
- Am I selfish?
- What Is Love?
- Is Love Selfish?
- Always Unselfish Love? Does It Pay?
2. Friendship (phileo)
- What Is Friendship?
- Who Are My Friends?
- Am I a Real/ Good Friend?
- Friendship for Ever
3. Romantic Love
- What is Romantic Love?
- Boys and Romantic Love
- Girls and Romantic Love
- Romantic Love for Ever? How Should I Create It?
4. Love and Body
- Is Passion a Sign of Love?
- Is Body Involved in Love?
5. Marriage
35
- Love Without Marriage?
- Marriage Without Love?
- Love and Marriage
Valori şi atitudini:
- dezvoltarea responsabilităţii în relaţiile personale
- stimularea simţului critic faţă de aspectele comerciale ale relaţiilor umane
Sugestii metodologice:
- tipuri de activităţi: dezbateri, redactarea şi prezentarea de rapoarte, redactare (de scrisori personale, de bileţele de dragoste), realizarea de afişe şi invitaţii pentru o masă rotundă pe una din temele din lista de conţinuturi, lectură şi comentariu de text, skimming, scanning.
- modalităţi de evaluare: probe orale, portofoliu, expoziţie
Love and Friendship (opţional ca temă nouă) – cls. a X-a
Justificarea temei: subiectul este foarte interesant din punctul de vedere al elevilor de 16-17
ani. Din acest punct de vedere el constituie un stimulent în sine pentru învăţare şi implicarea în
sarcinile de lucru. Un asemenea conţinut constituie o bază solidă pentru dezvoltarea comunicării,
conducând spre folosirea de tehnici discursive rafinate precum: ascultarea activă, negocierea,
medierea, polemica. Nu în ultimul rând, un asemenea subiect vehiculează conţinuturi etice şi
reprezintă ca atare un fundament pentru formarea morală.
Competenţe Conţinuturi
1. Formularea întrebărilor, identificarea
datelor dilemei şi punerea problemei
2. Discutarea demersurilor, argumentarea,
contraargumentarea unei probleme
3. Rezolvarea controverselor folosind
diferite tehnici discursive
4. Comunicarea experienţelor avute în
diferite relaţii personale
5. Comunicarea deciziilor în legătură cu
opţiunile privind relaţiile umane în funcţie
de posibilele consecinţe ale acestora
Unselfish Love (agape)
- Am I selfish?
- What Is Love?
- Is Love Selfish?
- Always Unselfish Love? Does It
Pay?
Friendship (phileo)
- What Is Friendship?
- Who Are My Friends?
- Am I a Real/ Good Friend?
- Friendship for Ever
36
Romantic Love
- What is Romantic Love?
- Boys and Romantic Love?
- Girls and Romantic Love?
- Romantic Love for Ever? How
Should I Create It?
Love and Body
- Is Passion a Sign of Love?
- Is Body Involved in Love?
Marriage
- Love Without Marriage?
- Marriage Without Love?
- Love and Marriage
Valori şi atitudini:
- manifestarea unei atitudini responsabile în relaţiile personale
- dezvoltarea simţului critic faţă de vulgaritate şi de erotismul excesiv
- stimularea interesului pentru rezolvarea, prin comunicare, a conflictelor şi a unei dileme
morale
Sugestii metodologice:
- tipuri de activităţi: dezbatere, masă rotundă pe una din temele din lista de conţinuturi, lectură şi comentariu de text, skimming, scanning, exerciţii de ascultare activă, de mediere a unui conflict, de negociere, dramatizare, concursuri: “cea mai frumoasă poveste de dragoste”, “cea mai frumoasă prietenie”
- suporturi didactice: texte literare, texte din ziare, reviste, texte din manuale/ dicţionare de psihologie, imagini, reproduceri de artă, filme
- modalităţi de evaluare: probe orale, proiecte.
37
Journalism (opţional ca temă nouă) – cls. a X-a
Justificarea temei: Tema este stimulativă pentru copii din cel puţin două puncte de vedere:
conducând la o strategie didactică de tipul learning by doing elevii vor progresa rapid în
achiziţiile de limbă (constatarea succesului obţinut constituie o motivaţie a învăţării); prin
faptul că acest curs îşi propune realizarea unui produs – respectiv o revistă a şcolii (eventual cu
suplimente trimestriale) – el va motiva elevii pentru activitatea orientată spre un scop.
Competenţe Conţinuturi
- selectarea surselor de informaţie şi
verificarea lor în vederea sintetizării de
informaţii adecvate
surse de informare
headlines
news in brief
- analiza şi aprecierea unui eveniment/ unei
ştiri pentru exprimarea unui punct de vedere
personal în editorial
interviu, discuţii
schimbarea punctului de vedere
editorial
- abstragerea ideilor esenţiale dintr-un text
amplu în vederea elaborării de enunţuri
concise, sugestive şi relevante care îl definesc
idei principale/ idei secundare
texte de informare
articole de presă
Argumentarea în vederea convingerii
cititorului pentru promovarea unui produs
reclama
propoziţii eliptice
selectarea materialelor, ordonarea şi aranjarea
în pagină
tehnici de machetare,
tehnoredactare
Valori şi atitudini:
- stimularea unei atitudini critice faţă de informaţiile provenite dintr-o unică sursă
- abordarea detaşată şi obiectivă în relatarea unui eveniment la care este martor
Sugestii metodologice:
- tipuri de activităţi: dezbateri, realizarea de interviuri, realizarea de afişe publicitare, skimming, scanning, concursuri: BEST HEADLINES, BEST ADS, exerciţii de contragere, exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă.
- modalităţi de evaluare: proiecte, probe scrise
38
The young Journalist - opţional de aprofundare, clasa a X-a
Argument (către elevi):
Discursul mediatic este omniprezent în viaţa noastră. Fără îndoială că vă număraţi printre
admiratorii unor jurnalişti reputaţi: Andreea Esca, Răzvan Popescu. V-ar plăcea poate să aflaţi
câte ceva din secretele farmecului lor. V-ar plăcea poate să îmbrăţişaţi o carieră în jurnalism.
Atunci de ce să nu asumaţi rolul “tânărului ziaris”? Cursul opţional “The Young Journalist” vă
oferă posibilitatea să învăţaţi abc-ul gazetăresc, să vă îmbogăţiţi vocabularul, să vă exprimaţi
mai uşor, SA VA PERFECTIONATI ENGLEZA!
Competenţe specifice (v. programa): 3.1, 3.3, 3.5, 4.1, 4.2
Conţinuturi:
tehnici de utilizare a mijloacelor de înregistrare audio-video
interviul în articolul de presă
sondajul de opinie
chestionarul
mica şi marea publicitate
comentariul şi analiza
Valori şi atitudini- manifestarea încrederii în propriile competenţe de comunicare
- dezvoltarea interesului pentru receptarea critică a discursului mediaticSugestii metodologice:
- tipuri de activităţi: exerciţii de redactare (de paragrafe, de întrebări închise şi deschise penttru
chestionar), joc de rol (interviuri), exerciţii de analiză de text publicistic, comentarea unor fragmente
de presă, exerciţii dde folosire a echipamentelor audio-video.
- modalităţi de evaluare: probe orale, probe scrise, portofoliu
Comentarii:
Mai sus sunt oferite două seturi de opţionale, fiecare vizând o aceeaşi temă. Se observă că deşi tema este aceeaşi ,
iar unităţile de conţinut identice (exemplele 1 şi 2) sau similare (exemplele 3 şi 4 ), ele vizează formarea de
competenţe diferite faţă de cele din trunchiul comun sau dimpottrivă aprofundarea acestora. Au fost alese aceste
exemple pentru a clarifica următoarele aspecte:
- conţinuturile sunt mijloace în formarea intelectuală – niciodată scop în sine
- în funcţie de intenţiile de formare, operarea cu aceleaşi conţinuturi capătă diverse accente formative
prin antrenamentele propuse de profesor, tipurile de exerciţii, conţinutul acestora, succesiunea lor.
- curriculum-ul la decizia şcolii oferă largi posibilităţi de adecvare la situaţiile concrete: profesorul
decide dacă propune aprofundare sau extindere sau alt tip de opţional în funcţie de şcoala în care se
află. Dacă se alege de exemplu un opţional din lista centrală, acesta poate fi adaptat şi remaniat în
funcţie de condiţiile concrete. Opţionalele din lista centrală nu urmăresc introducerea voalata a unui
39
nou obiect de învăţământ, ci doar oferirea de sugestii pentru dezvoltarea de CDS. Dacă presupunem
că douăzeci de unităţi şcolare aleg un acelaşi opţional din lista centrală vom avea de fapt de-a face cu
tot atâtea interpretări diferite determinate de adaptările necesare la specificulul diferitelor grupuri de
elevi sau profesori.
- ultimul exemplu din cele prezentate oferă un argument construit pentru elev; am optat pentru
aceasta, în primul pentru a vă reaminti că opţionalul are un destinatar precis care este elevul, în al
doilea rând pentru a veni cu o sugestie de prezentare a opţionalul în oferta şcolii, care se doreşte a fi
mai percutantă pentru elev.
40