Introducere în recuperarea reumatologică

• Bolile reumatice – printre cele mai vechi cunoscute

• “Reumatism” → Guillaume, sfârşitul sec XVI : boală

caracterizată prin articulaţii umflate şi imobile→ derivă din cuvântul grecesc “rheuma” =

scurgere

• Reumatologia actuală – se ocupă de bolile “medicale” ale aparatului locomotor

• Ortopedia - se ocupă de bolile “chirurgicale” ale aparatului locomotor

• Delimitarea Reumatologie – BFKT / Reabilitare Medicală la noi este încă dificilă, se fac confuzii frecvente (din motive de tradiţie)

Reabilitarea medicală• disciplină terapeutică prin excelenţă

• se adresează nu numai bolnavilor cu patologie reumatismală, ci şi ortopedică, neurologică, respiratorie, cardio-vasculară…

• cuprinde “mijloacele”

• proces de revenire funcţională, de recâştigare a autonomiei

• “adaugă viaţă anilor şi nu doar ani vieţii”

Artrozele

• boli reumatice degenerative

• se caracterizează prin degenerarea structurilor articulare, cu punct de plecare de la cartilaj, dar afectează toate structurile articulare (cartilaj, os subcondral, sinovială, capsulă, meniscuri, ligamente, burse, muşchi…)

• orice persoană de peste 65 de ani are cel puţin un sediu articular afectat

• nu orice artroză doare!!!

Patogeneza (1)• Cauza: solicitări mecanice inadecvate

• Factori favorizanţi:– obezitatea– displazii (ex: displazia congenitală de şold)– sechele posttraumatice– boli neurologice (poliomielită, AVC…)– tulb. metabolice: hiperuricemia– tulb. endocrine– tulb vasculare (insuf venolimfat, arteriopatie)– fond ereditar (predispoziţie genetică)– tipul hiperton sau hiperlax– solicitarea profesională:

• ridicarea de greutăţi• poziţii vicioase monotone

Patogeneza (2)• Mecanism: solicitarea articulară, mai ales

fără repaus compensator, duce la alterări ireversibile ale cartilajului hialin– struct subcondrale sunt întreţinute prin pompa

presiune / depresiune → degenerescenţă la:• ↑ presiunii pe o durată mai mare• repaus prelungit (imobilizare)

– artroza = semnul bulversării raportului dintre producţia şi distrucţia cartilajului (↑ distrucţia)

– cartilajul nu are vasculariz proprie, schimburile metab se fac prin osmoză şi imbibiţie (mec pasive)

Semne clinico-funcţionale

1. Durerea2. Redoarea matinală < 30 min3. Limitarea amplitudinii de mişcare4. Hipotrofii musculare5. Alte semne asociate:

• Hidartroză• Blocaj articular• Instabilitate• Cracmente articulare

Durerea• Caracter predominant mecanic, cu

– exacerbare la efort / activitate fizică– ameliorare în repaus

• În pusee durerea capătă caracter inflamator– se însoţeşte de

• semne inflamatorii• dureri nocturne

– dar artroza nu este o boală inflamatorie, ci poate doar evolua cu pusee inflamatorii

Redoarea matinală

• “înţepeneală”, limitare de mobilitate

• de scurtă durată în artroză (câteva minute, p.l. max 30 min!!)

• (în bolile inflamatorii: >30 min)

Limitarea de mobilitate (scăderea amplitudinii de mişcare)

• iniţial afectate mişcările cele mai utilizate (ex: rotaţia şoldului)

• în relaţie cu modificări capsulare şi musculare (retracţii, contracturi)

• urmate de instalarea unor poziţii vicioase

Hipotrofii musculare

• datorate reducerii mobilizării (hipoactivitate), ca şi consecinţă a durerii şi a scăderii amplitudinii de mişcare

• Hidartroza – acumulare de lichid în spaţiul articular

• Blocajul articular – dat de structuri intraarticulare (ex: menisc → “şoareci intraarticulari” = o bucată de menisc care pluteşte în spaţiul i.a.)

Instabilitatea, “fuga genunchiului”

– poate fi determinata de:– amiotrofie / hipotrofie musculară– cauze ligamentare± cauze ~ blocaj artic

Crepitaţiile şi cracmentele articulare

– articulaţiile “pocnesc”, se simt şi se aud

– cauza: suprafaţa articulară a cartilajului nu mai este netedă, apar incongruenţe între cele 2 suprafeţe care alunecă una pe alta

Toate aceste perturbări se întreţin şi se agravează reciproc