EUROSCEPTICISM ȘI EUROPOPULISM ÎN CONTEXTUL

ALEGERILOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN.

ANALIZĂ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI LA NIVELUL JUDEȚULUI BRAȘOV

(20 mai 2014)

Introducere

“Europe – United by Hostility” (Financial Times, Octombrie 2013)

Ceea ce îi mai unește astăzi pe europeni este euroscepticismul, care a devenit din ce în ce mai pregnant în toate țările membre, dar din motive diferite, uneori chiar opuse (Habermas, 2013)

Despre ce euroscepticism vorbim? (I)

În limbajul obișnuit, euroscepticism = opoziție față de UE și politicile sale

Distincție fundamentală: euroscepticismul hard - opoziție/ scepticism față de

ideea de Uniune Europeană euroscepticismul soft - scepticism față de politicile

actuale ale UE, modul de funcționare

Efecte ale crizei

Presiune încrucișată: Euro-optimism în ceea ce privește idealul de

“Europă unită” Euro-scepticism în ceea ce privește UE azi

Efecte: Euroscepticismul soft îl alimentează pe cel hard Euroscepticismul hard – prezentat drept

euroscepticism soft (paguba colaterală a crizei – UE) Euroscepticismul soft – etichetat drept anti-

europenism

Al cui euroscepticism?

Cetățeni Personalități publice Lideri politici Mass media Experți Lideri din domeniul afacerilor

Euroscepticism politic vs. euroscepticism popular

Euroscepticism popular (la nivelul opiniei publice)

Euroscepticismul elitelor politice Nu există relație de tip cauză efect între

cele două, unul nu poate fi considerat drept proxy pentru celălalt

Factori care alimentează euroscepticismul

... Recent:

Criza Lipsa de performanță economică; Lipsa solidarității europene Creditori/ debitori (cu același sentiment de

victimizare) Îndepărtarea de politică/ neîncrederea în clasa

politică (mesaje anti-sistem, mișcări de stradă, mișcările Occupy)

Euroscepticismul în diverse SM (1)

56% dintre britanici ar vota pentru ieșirea MB din UE

Cipru- 67% ar prefera ieșirea din zona euro și legături mai strânse cu Rusia

Euroscepticismul în diverse SM (2)

Cea mai severă scădere a încrederii în UE: Spania 72% nu au încredere; 20% au încredere.

Aproape jumătate dintre europeni: pesimiști cu privire la viitorul UE

Eurosceptici, euroentuziaști, euroindiferenți

Euroscepticismul în România

Cantitativ: Eurobarometrele 2007- 2013

Calitativ: Interviuri personalități Focus grupuri studenți, populație

rurală

Date cantitative

Trend: descreșterea constantă a încrederii în UE (euroscepticismul popular)

2007: 68% încredere în UE (20 puncte peste media europeană)

2013: 45% încredere, 43% lipsă de încredere (13 puncte peste media europeană)

Euroscepticismul în Romania (cant.)

Euroscepticismul în România (cant.)

Euroscepticismul în România (cant.)

Euroscepticismul în România (cant.)

Cercetare calitativă la nivelul personalităților publice

Consens al elitelor în ceea ce privește problematica UE EU - opțiunea cea mai bună pentru

România/ singura opțiune Decalajul dintre România și alte state

membre “Trebuie să fii nebun ca să fii

eurosceptic”, “Acum e la modă să fii eurosceptic”

Cercetare calitativă la nivelul tinerilor (I)

Încredere în proiectul european Dificultățile actuale – reale, dar temporare “Nu pot spune nimic rău despre Uniunea

Europeană, am crescut cu Uniunea Europeană”

Cercetare calitativă la nivelul tinerilor (II)

Relativi sceptici în ceea ce privește capacitatea României de a exploata beneficiile calității de stat membru

Alegerile pentru Parlamentul European - alegeri de ”mâna a doua”: ” Prea puţină încredere (în Parlamentul European – n.m.), noi totuşi suntem în UE de foarte curând şi mă gândesc la alegerile care au fost pentru Parlamentul European ultima dată, prezența a fost foarte scăzută și acum va fi la fel.”

Cercetare calitativă la nivelul populației rurale (I)

Mai puțină încredere în UE decât tinerii UE - entitate intruzivă, care ”pune bețe în

roate României” ” Europenii ăia nu știu decât să strice, să

pună bețe în roate. Așa cum era înainte, roata se învârtea – mai greu, dar se învârtea. Acum totul stă pe loc. ”

Cercetare calitativă la nivelul populației rurale (II)

Alegerile pentru Parlamentul European: ”Și de ce aș merge la vot? Cu ce ma ajută pe mine? Ca să se îmbogățească alții?”

Cei din mediul rural nu vor merge la vot din două cauze principale: nu cunosc multe lucruri despre UE; vor să îi sancționeze pe oamenii politici

români, care, în cuvintele lor, ”au uitat de România”.

Concluzii privind euroscepticismul

Propensitatea pro-europeană a elitelor (consens + etichetarea oricăror încercări de dezbatere ca fiind ne- sau anti-europene)

Trend descrescător al încrederii în Uniunea Europeană la nivelul opiniei publice (euroscepticism popular)

Așteptări temperate Lipsa de încredere în instituțiile naționale și în viața

politică internă UE salvator (ne salvează) – UE diriginte (ne penalizează);

cadrajul UE salvator – din ce în ce mai puțin invocat

Euroantuziasm blajin – euroapatie, euroindiferență Relativă omogenitate la nivel național în ceea ce privește opinia

publică; decalaje mari elite – cetățeni

Concluzii privind alegerile pentru Parlamentul European

Prezență redusă la vot Percepția de “alegeri de importanță secundară”,

“antrenament pentru alegerile prezidențiale” Diferențe mari între euroscepticismul popular și cel

politic -> întrebarea este cum își găsește expresie politică euroscepticismul popular?

În toată Europa: mai degrabă alegeri cu tematică internă “This time is different”, “mama tuturor alegerilor

europene” – nu s-au confirmat

Vă mulțumesc!