5/21/2018 introducere 1

1/4

Artrita psoriazica (PSA) reprezinta un complex de tulburari genetice care rezultdin interaciunea multiplilor factori genetici i de mediu.(1) Ea fiind definit cao artrita inflamatorie unica asociata cu psoriazis(2). n circa 80% din cazuri,prezena unor psoriazis precede debutul artritei psoriazice (4)

Spondilita anchilozant nu este o boal rar, ci are o prevalen, cel puin lapopulaiile din zona temperat i nordic, similar cu cea a poliartritei reumatoide,adic n jur de 1%. Este de reinut c adeseori spondilita nu este diagnosticat,bolnavii fiind consideraia avea dureri lombare de tip mecanic i tratai nconsecin incorect. n ceea ce privete artrita psoriazic, dac psoriazisul afecteaz1-2% din populaie, iar afectarea articular apare la 5-7% din cei cu psoriazis,rezult c aceast suferin reumatic este relativ frecvent ntlnit (0,1% dinpopulaie).

Prevalenta exacta a PSA este necunoscuta i estimarea acesteia a fost dificil,partial din cauza lipsei de o clasificare larg acceptat sau criterii de diagnostic, iparial din cauza faptului c, chiar i experii pot s nu fac corect(3), darestimrile variaz de la 0,3% pn la 1% din populaie.(2). si are o rata deincidenta estimata de 6.6/100, 000 pe an.(4)

PSA este recunoscut a avea potenial eroziv i distructiv la aproximativ 40-60%dintre pacieni cu o evoluie progresiv nc din primul an de la diagnostic.

Asemntor cu artrita reumatoid, artropatia psoriazic poate produce leziuniarticulare cronice, deficit funcional i un exces de mortalitate, avnd costurimedicale i sociale semnificative.(5)

Medicii au descoperit cinci modele generale de artrita psoriazica. n modelulasimetric, una dintre cele mai blnde forme ale artritei psoriazice afecteaz unusau trei articulaii din diferite pri ale corpului. n modelul simetric,PSA implicmai multe articulaii i se aseamana foarte mult cu artrita reumatoida. n modelul

distal, APs implic articulaiile interfalangiene distale. n modelul spinal, PSAimplic articulaiile coloanei vertebrale i a articulaiilor sacroiliace .Siin cele dinurma , model distructiv, care afecteaz doar civa oameni, PSA este un tip sever ,dureros, si deformant de artrita. Aceasta este, de asemenea, este cunoscuta subnumele de artrit mutilant.(6)

5/21/2018 introducere 1

2/4

Odata ce diagnosticul a fost confirmat, exista multe tratamente care pot ajuta lareducerea durererii i de a crete mobilitatea articulatiilor. Terapii nonmedicamentoasa , cum ar fi kinetoterapia , terapie ocupaional, activitatea fizicasi tehnici de relaxare, sunt o parte foarte importanta a tratamentului de PSA.( 7)

Kinetoterapie este definita ca aplicarea principiilor de exerciii bazate pe datetiinifice adaptat pentru a spori forta, rezistenta, i mobilitatea persoanelor culimitri funcionale sau cele care necesit condiie fizica prelungita(8)

Scopul acestui tratament este de a reduce durerile si inflamatiile articulare si de apreveni instalarea handicapului permanent. Programul de recuperare medicala(kinetoterapie) trebuie sa fie individualizat si depinde de stadiul bolii, demodalitatile de tratament folosite anterior si de severitatea bolii. Daca pacientul

priveste cu neglijenta tratarea acestei boli atunci pot apare consecinte grave sinefavorabil

Slabiciune musculara la pacientii cu RA poate s apar din cauza imobilizarii saureducerea activitilor de zi cu zi. Meninerea puterii musculare normale esteimportant nu numai pentru functia fizica, dar, de asemenea, pentru stabilizareaarticulatiilor si de prevenire a leziuni traumatice. Acesta poate fi propus ca terapie

exerciiu care are efecte benefice asupra creterii capacitii fizice.Kinetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare careasigura omului activitatile motrice normale , preocupindu-se totodata deinregistrarea , analizarea si corectarea mecanismelor neuromusculoarticularedeficitare .Limitarea activitatilor motorice poate fi detereminat de :

Scaderea fortei musculare (hipotonie ) sau , din contra contractura sauspasticitatea musculara (hipertonie) ;

Redoarea articulara ;

Lipsa coordonarii miscarilor ;

Primele referiri la un sistem de posturi si miscari cu scop terapeutic se gasesc inscriierile chinezesti de acu 4700 de ani . Este vorba de sistemul Cong Fu decalmare a durerii si a altor simptome din entorse , deviatii de coloana ect.

5/21/2018 introducere 1

3/4

In Vedele indiene de-acu 3000 ani se vorbeste pe larg despre exercitiile terapeuticerecomandata in in maladiile articulare cronice si alte boli.

Cu toate astea Greciei antice ii revine meritul si cinstea de a fi considerata

leaganul exercitiului fizical gimnasticii profilactice si terapeutice .Trecerea spre o adevarata kinetoterapie stiintifica o face , la inceputul secoluluiXIXlea , suedezul Pehr Henrik Ling . El considera ca orice exercitiu degimnasctica trebuie sa aiba trei parti : pozitia de pornire , actul dinamic al miscarii

propriuzise si atitudinea impusa la sfirsitul miscarii.(9)

n cadru kinetoterapiei se vor aborda urmtoareleaspecte:

meninerea sau corectarea aliniamentului segmentelor i a posturilorfiziologice;

meninerea sau ameliorarea mobilitii articulare; meninerea sau ameliorarea forei musculare;Se va explica pacientului modalitatea de evoluie a bolii i pericolul defixare a articulaiilor n poziii vicioase, nefuncionale. Se va urmari:corectarea unor posturi vicioase, adoptarea posturilor corecte.

a. pentru membrele inferioare:

5/21/2018 introducere 1

4/4

Evitarea flexumului de genunchi i old, poziie pe care pacientul o iacu scop antalgic;

se va evita statul prelungit pe scaun sau fotoliu. n poziia eznd pescaun se va sprijini piciorul pe un scaun alturat, genunchiul fiindextins;

n pat (pat tare) membrele inferioare vor fi inute ntinse. Se vor evitapernele sub genunchi;

progresiv, se va pstra poziia de decubit ventral pn la 60-90 minutepe zi n edine intermitente;

utilizarea unor supori sub glezn (decubit dorsal) pentru meninerean extensie a genunchiului, sau sculei de nisip pe genunchi.

Evitarea flexiei plantare i varusul piciorului ca i degetele n ciocan,deviaiile cele mai obinuite ale piciorului n poliartrita reumatoid;

se confecioneaz o atel posterioar (gamb, clci, talp) pentru

susinereapiciorului n unghi de 90ocu gamba. Se poart noaptea i ntimpul repausului diurn la pat;

utilizarea unor susintori plantari care s prezerve bolile piciorului(inclusiv bota anterioar transversal). Se vor purta n toate tipurile denclminte permanent;

la femei se va reduce nlimea tocului n aa fel nct presiuneamaxim s cad n scobitura din mijlocul plantei i nu pe articulaiilemetatarso-falangiene;

nclmintea s fie comod, uoar, destul de adnc pentru a permite

flexia degetelor nuntru ei;(10)