LUCRARI DE RABILITARE

Lucrarile de reparatii au drept scop readucerea podului la starea tehnica avuta in vedere prin proiect. Se vor aplica lucrari de reparatii la urmatorul nivel:

La nivelul caii pe pod si la rampe La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii podului La nivelul structurii de rezistenta a infrastructurii podului La nivelul rampelor de acces La nivelul albiei

LUCRARI DE REPARATIE LA NIVELUL CAII PE POD

Calea pe pod este compusa din urmatoarele straturi: Sapa suport se executa din mortar sau beton de ciment cu grosime variabila de la 2 la

10 cm grosime Hidroizolatia este alcatuita din membrane bituminoase lipite la cald de sapa support

0,5 .. 1,0 cm Sapa de protectie alcatuita din beton de ciment de grosime 4 cm, armata cu plasa tip

Buzau, cu ochiuri patrate de 5 – 10 cm. Plasa se dispune la mijlocul grosimii sapei. Ansamblul celor 3 straturi poarta numele de sapa hidrofuga. In cazul unui trafic usor sapa de protectie din beton de ciment poate fi inlocuita cu o sapa din mortar bituminos de 2 cm grosime. In anumite cazuri de utilizare a unor hidroizolatii cu membrane de protectie nu se mai utilizeaza sapa de protectie, imbracamintea dispunandu-se direct pe hidroizolatie.

Imbracamintea se executa din beton asfaltic pentru poduri dispus intr-un singur strat de 6 cm grosime.

Calea are rolul de a asigura confortul circulatiei rutiere pe pod si de a asigura protectia structurii de rezistenta a suprastructurii podului impotriva actiunii chimice agresive a apei.

ETAPE TEHNOLOGICE:1. Semnalizarea lucrarilor sub circulatie conform reglementarilor rutiere in vigoare;2. Se efectueaza instructajul de protectie a muncii;3. Se decapeaza stratul de imbracaminte rutiera dupa un contur geometric regulat

(patrat, dreptungi) pana la nivelul sapei. Daca exista mai multe suprafete degradate aflate pe o distanta mai mica de 60 cm aceasta se contopeste intr-o singura zona de lucru;

4. Se examineaza cu atentie suprafata sapei suport dupa care se curate cu jet de aer sub presiune. In cazul in care se constata degradarea acesteia (fisuri, crapaturi, faiantari) se urmareste la intrados sub pod prezenta unor zone umede sau carbonatate. Daca se considera ca hidroizolatia este degradata se sparge sapa suport pe cat posibil dupa un contur geometric regulat aflat la 25 cm in interiorul zonei de imbracaminte decapata.

Daca se constata ruperea hidroizolatiei, aceasta se dezlipeste prin incalzire cu flacara de pe suprafata suport, ramanand o zona libera de minim 25 cm.

1

Pe sapa suport considerate ca fiind in buna stare se lipeste pe zona centrala o placa de hidroizolatie. Peste ea se lipesc aripile dezlipite in prealabil pe o lungime de minim 25 cm. Se refac toate straturile caii, sapa de protectie si imbracamintea la dimensiuni conform normelor in vigoare. Eventualele fisuri sau crapaturi existente se deschid cu tarnacopul se curate cu jet de aer sub presiune si se colmateaza fisurile cu mastic bituminos si crapaturile cu mortar bituminos.

Eventualele refulari laterale si fagase se repara in urmatoarele etape:1. Se decapeaza imbracamintea caii pe zona fagasului;2. Se verifica integritatea sapei;3. Se curate cu jet de aer sub presiune;4. Se amorseaza cu bitum taiat;5. Se toarna stratul de imbracaminte la dimensiunile prevazute de norme.Intretinerea are drept scop aplicarea unor lucrari, care sa readuca starea tehnica existenta

in momentul respectiv, la clasa tehnica prevazuta prin proiectSalturile in dinti de fierastrau, care se produc in curba de variatie a starii tehnice reale a

podului sunt realizate prin intermediul lucrarilor de intretinere a produsului respective.Diferitele elemente constructivece intra in alcatuirea podului ,straturile caii pe zone

carosabila, trotuarele, gurile de scurgere, dar au durate de exploatare normata diferite, iar depasirea acestora afecteaza in mod diferit starea tehnica a podului.

Ritmicitatea interventiilor cu lucrari de intretinere, trebuie pastrata pe toata durata de exploatare normata a podului.Lipsa resurselor financiare la momentul cerut de termenele de aplicare a lucrarilor de intretinere, introduce perturbari din ce in ce mai groase asupra starii tehnice, ceea ce face ca, curba de variatie a starii tehnice reale sa inregistreze un traseu descendent, chiar si in cazul in care lucrarile de interventie sunt aplicate.

Lipsa lucrarilor de intretinere sau aplicarea lor fara ritmitata, fac la un moment dat sa se cumuleze efectele, astfel incat procesele de degradare devin atat de grave incat se impugn deja lucrari de reparatii.

Cele mai des intalnite lucrari de intretinere sunt cele care se efectueaza nivelul caii pe pod si pe rampe. Ele ar trebui aplicate cu o ritmcitate prestabilita, la toate elementele componente ale podului.

LUCRARI DE INTRETINERE PENTRU RIDICAREA CLASEI TEHNICE

Lucrarile de interventie se aplica asupra:- calea pe pod;- structura de rezistenta a suprastructurii si infrastructurii podului;- rampele de acces;- albia cursului de apa;

1. LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL CANII- Curatirea zonei carosabile si a trotuarelor de mizerii, gunoaie, pietre, aduse de traficul

rutier;

2

- Curatarea gurilor de scurgere, se ridica capacul si cu un bat din lemn se curata palnia de scurgere si tubul prelungitor. Se strang bridele de prindere a tubului prelungitor;

- Se curata dispozitivele de acoperire a rosturilor (se scot pietrele si depunerile aluvionare dintre elementele de cauciuc si metalice ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor);

- Se inchid fusurile si crapaturile caii cu un mastic bituminos. Se frezeaza refularile laterale in stratul de imbracaminte. Se reface semnalizarea rutiera orizontala si verticala.

2. LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL SUPRASTRUCTURII PODULUI

- Se urmareste suprafata de beton, sau metalica a suprastructurii de eventuale impuritati, carbonatari, inceput de fenomen de coroziune;

- Reparatii usoare, de suprafata, a betonului degradat: zone segregate, cuiburi de pietris, caverne.

Prepararea locala inseamna spargerea agregatelor neinglobate pana la betonul de calitate, curatarea cu jet de aer sub presiune si acoperirea zonei degradate pana la o grosime de 5 cm fara decopertarea armaturii, acoperirea se face cu mortar de ciment, fara sporirea dimensiunii sectiunii elementului.

Pentru grosimi mai mari de 5 cm si cu bare decopertate, acoperirea zonei degradate, se face cu cofraj de sustinere si sporirea dimensiunii elementului reparat.

3. INCHIDEREA FISURILOR SI A CRAPATURILOR IN MASA DE BETONI

Se curate fisura cu jet de aer sub presiune, se injecteaza sau se tencuieste traseul fisurii, se acopera zona cu un strat de mortar de aceeasi calitate cu a zonelor alaturate

LA NIVELUL APARATELOR DE REAZEMSe efectueaza urmatoarele lucrari de intretinere:- Se curate bancheta de rezemare de gunoaie si depuneri, astfel incat sa se asigure

scurgerea apelor ;- Se curate aparatul de reazem metallic sau din neoprene, astfel incat san u se blocheze

functionarea normal;- Se curate dispozitivele de protectie antiseismica, astfel incat sa fie asigurata buna

functionare a acestora.

LA NIVELUL RAMPELOR DE ACCES Majoritatea podurilor sunt prevazute pe rampele de acces la fiecare capat cu casiuri de

descarcare. Acestea aigura scurgerea (descarcarea apelor pluviale de la fata bordurilor de pe pod, la baza terasamentelor rampelor de acces).

LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL CAII PE POD

3

Inlocuirea bordurilor se efectueaza de catre patru muncitori, se inlocuiesc bordurile smulse de la locul lor si care nu se mai incadreaza in liniaritatea geometrica a podului. Se inlocuiesc bordurile a caror fata prezinta lovituri sau ciupituri.

Bordurile se monteaza pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm din ciment M100. Pentru a asigura stabilitatea, in spatele bordurii se executa o scafa din mortar. Inlocuirea bordurilor parcurge etapele:

1. Se indeparteaza bordure degradata;2. Se curate zona de scafa si patul de mortar de ciment cu jet de aer sub presiune;3. Se verifica starea sapei de protectie;4. Se umezeste suprafata si se pune un mortar de poza de 2 cm;5. Se monteaza bordure prefabricate, urmarind alinierea ei si existenta rostului de 1 cm

la capete;6. Se executa scafa in spatele bordurii cu 3 cm mai jos decat cota finala;7. Se executa o umplutura temporara cu mastic bituminous a spatiului ramas de la fata

bordurii;8. Se executa o umplutura temporara cu mortar de ciment a spatiului ramas in spatele

bordurii;9. Se completeaza cu mortar de ciment un strat de 3 cm grosime in spatele bordurilor.Aceasta se va inlocui cu ocazia efectuarii reparatiilor la imbracamintea pe trotuar

10. Se rostuiesc bordurile introducand mortar de ciment cu lucrabilitate mare pe toata inaltimea rostului.

In cazul bordurilor inalte, acestea se vor poza astfel incat punctual inferior al golurilor circulare sa se gaseasca la fata imbracamintii caii pe trotuar.

Fata superioara a talpii se va gasi la aceeasi cota cu imbracamintea pe zona carosabila. Pe poduri intravilane sau pasaje intravilane bordurile se vopsesc in alb rosu sau galben negr.

INTRETINEREA PARAPETELOR PIETONALE SI A GLISIERELOR DE PROTECTIE

MONTAREA PARAPETULUI PIETONALEste recomandata cu gauri tronconice in lisa parapetului. In golul tronconic, in jurul

stalpului de parapet se monteaza pene de lemn cu care se aliniaza panourile de parapet. Operatia se repeat pe toata lungimea podului se urmareste alinierea perfecta a parapetului pe toata lungimea podului. Se sudeaza panourile de parapet la nivelul mainii curente. Se betoneaza golurile tronconice din 2 in 2. Inainte de priza betonului se scot penele si se completeaza golul.

In lisa parapetului inainte de turnarea betonului se monteaza o placa dreptunghiulara mecanica, prevazuta la partea inferioara cu mustati de armature. Placa este prevazuta cu 4 gauri filetate. Panourile de parapet au si ele la baza stalpilor o placa sora cu gauri identice.

Placile surori se prind cu 4 suruburi. Mai exista varianta de sudare a stalpului de parapet pe placa metalica fixate in lisa parapetului.

Parapetul de protectie se construieste in panouri prefabricate in fabrica, pe santier la 37,5 cm fata de fata bordurii se monteaza placi metalice prevazute cu 4 gauri filetate. Placile se fixeaza cu 4 suruburi. Parapetii pietonali si de siguranta se vopsesc la fiecare 2 ani in alb

4

rosu sau galben negru. Districtul are obligatia de a mentine integritatea parapetilor inlocuind imediat elementele degradate.

LA NIVELUL STRUCTURII DE REZISTENTA A SUPRASTRUCTURII PODULUI

INLOCUIREA ARMATURII DE REZISTENTA CORODATEDe regula lipsa lucrarilor de intretinere conduce la degradarea sistemului constructive

cu un termen redus a duratei normate de exploatare: sapa hidrofuga intre 3 – 5 ani, guri de scurgere cu durata normata 5 – 10 ani, DAR 5 – 10 ani, imbracamintea caii pe pod 3 – 5 ani.

Degradarea acestor sisteme constructive conduce la infiltratii massive la structura de rezistenta din beton precomprimat. In Romania elementele din beton precomprimat pentru poduri se proiecteaza pentru clasa II fisurabilitate. Se accepta prezenta eforturilor de intindere sub actiunea incarcarilor utile. Pentru a proteja structura de rezistenta a podului de actiunea agresiva a apelor infiltrate se aplica lucrari de intretinere si lucrari de reparatii.

In cazul in care apa se infiltreaza prin fisurile din beton la armature de rezistenta se produce coroziunea armaturii. Procesul de coroziune nu poate fi stopat decat prin accesul direct la armature de rezistenta si curatarea ei cu peria de sarma manual pana la luciu metalic.

Cioplirea manuala si mecanica a betonului degradat astfel incat sub primul rand de armature de rezistenta sa ramana un spatiu de minim 3 cm, iar al 2 lea strat sa devina vizibil pentru a permite constatarea starii acesteia. Daca si stratul 2 este corodat betonul se ciopleste in continuare pentru a degaja armature, lasand in jurul ei un spatiu minim de 3 cm. Spatiul cu grosimea min 3 cm este necesar pentru a asigura armaturii respective inglobarea ei in structura de rezistenta.

Se curata de rugina barele de armatura corodata. Curatirea de rugina se face manual cu peria de sarma pana la luciu metalic. Daca la o bara se constata o reducere a sectiunii cu mai mult de 20% pe zona redusa bara se inlocuieste. Cuponul de armature se fixeaza prin sudura cap la cap, eventual cu prelucrarea capetelor. Se cofreaza sectiunea de beton la dimensiunile initiale ale grinzii existente in proiect.

Faza pregatitoare: Spalare cu jet de apa sub presiune a suprafetei betonului cioplit si a armaturilor

curatate; Zvantarea suprafetei cu jet de aer sub presiune, indepartarea agregatelor din beton care

nu sunt complet incorporate; Ungerea armaturilor cu solutii de protectie antirugina; Efectuarea gaurilor pentru diblurile metalice; Montarea si fixarea cofrajului; daca zona de reparat se extinde mai mult de 1 m se vor

efectua ferestre de betonare pentru fiecare metru dispuse alternative de o parte si de alta a grinzii. Ferestrele de la 0.3 – 0.5 m.

BETONAREA ZONEI DEGRADATESe prepara in statia de betoane un beton special cu sort de aggregate pana la 16mm si o

lucrabilitate sporita prin adaugarea de plastifianti pana la 4 %. Betonul se transporta in

5

amplasamentul podului si se toarna in cofraj cu galeata. Betonul se toarna in exces, se asigura vibrarea betonului.

LUCRARI DE PROTECTIE SI PRELUCRARE ULTERIOARASe asigura o temperature de + 10C si maxim +30C. La temperature coborate se

executa o incinta din prelate in care se introduce aer cald. In cazul temperaturilor ridicate se umezeste in permanenta cofrajul eventual intr-o intr-o incinta de prelate. Dupa 3 zile se demonteaza ferestrele de betonare si se ciopleste manual betonul in exces. Dupa 7 zile se indeparteaza cofrajul, se scot bolturile si se indeparteaza bavurile. Golurile diblurilor se curate pe 1 cm grosime si se umple cu mortar de ciment. Se repara prin tencuire, cu mortar de ciment zona din dreptul ferestrelor de betonare. Se recomanda asigurarea temperaturii optime +10 … +30C pe intreaga durata de maturare a betonului. Se recomanda devierea circulatiei rutiere pe pod minim 7 zile. Daca nu este posibil se va restrictiona viteza si tonajul. Daca nu este posibil se recomanda turnarea betonului noaptea.

In cazul in care podul este supus lucrarilor de reabilitare de regula se doreste sporirea dimensiunilor geometrice de gabarit, sporirea capacitatii portante la moment si forta taietoare pentru a prelua un convoi tip dintr-o clasa superioara de incarcare. Sporirea capacitatii portante a podurilor existente se realizeaza prin aplicare aprecomprimarii aditionale. Aceasta solutie se aplica in primul rand la podurile din beton precomprimat si la podurile din beton armat cu asigurarea unor conditii constructive speciale.

LA NIVELUL ALBIEI

SOLUTIA DE REPARATIE – protectiea pilei se face in urmatoarele etape:Se executa un anrocament de jur imprejurul blocului de fundatie cu o grosime de 0.50 –

1.00 m care sa asigure un pat stabil pentru lucrarile de protectie.Anrocamentul este format din blocuri de piatra de 50 – 100 kg greutate aruncate in zone

cu ajutorul barjelor.Pe stratul de anrocamente se executa o saltea cu latimea de 4 – 6 m si grosimea de 0.50

m din gabioane.Pe salteaua de gabioane de jur imprejurul pilei se executa o cutie din gabioane cu h = 1

– 1.50 m.In spatiu cuprins intre cutiile de gabioane si elevatia pilei se executa o umplutuira de

anrocamente.Lucrarile de protectie a infrastructurii se fac in special cu gabioane pentru ca acestea

sunt ieftine se pot executa rapid de catre un personal cu calificare redusa si pot fi eficiente pe o perioada indelungata de timp (3 – 5 ani).

Este important ca protectia din gabioane sa fie executata corect respectand dimensiunile si tehnologia indicata in proiectul tehnic.

Lucrarile de protectie au rolul de a stopa dezvoltarea procesului de afluiere.Aceste lucrari trebuie sa fie insotite si de lucrari de protectie a albiei care sa produca fie

stabilizarea albiei fie ridicarea talvegului la nivelul rostului elevatie – fundatie.

6

PRAGURI DE FUND

Pragul de fund se executa in 2 variante:Varianta 1. – Prag de fund pentru stabilizarea albiei (prag de fund submersibil) avand

rolul de a mentine fundul albiei la cota existenta.Varianta 2. – Prag de fund deasupra nivelului apei avand rolul de a ridica fundul albiei

la nivelul rostului elevatie fundatie.Producerea fenomenului de afluiere poate produce pierderea stabilitatii infrastructurii de

poduri.In aceasta situatie se impune efectuarea unui complex de lucrari:

7

- Consolidarea infrastructurii podului;- Executia unui prag de fund in aval de pod;- Lucrari de amenajare si protectie a albiei cursului de apa in amplasamentul podului;- In mod obligatoriu trebuie efectuate toate lucrarile prevazute in complexul de lucrari;- Lipsa unui capitol poate compromite intregul ansamblu.

PRAGURI DE FUND INSURMESIBILE (deasupra nivelului apei)

Sunt ziduri de sprijin construite special care au rolul de a realiza ridicarea fundului albiei la cota dorita – re regula la nivelul elevatie – fundatie, recomandat la 0.50 m deasupra rostului elevatie – fundatie.

Principiu de functionare:Pragurile de fund se construiesc pe cursurile de apa avand albii alcatuite din materiale

necoezive (balast, pietris, nisip) care sa poata fi transportat pana in dreptul pragului de fund.Apa intalneste corpul pragului de fund si creeaza un turbion in amonte care tinde sa

produca afluierea.Pentru a impiedica afluierea pragului de fund in amonte se recomanda sa se execute:- Risberma din anrocamente cu sectiunea in pana si grosimea minima de 50 cm,

latimea risbermei de (3 – 4) m;- Saltea de gabioane cu o grosime minima de 50 cm si latimea de minim 4 m;- In decursul timpului incep sa se depuna straturi succesive de material aluvional astfel

incat pana la 2 – 3 ani se produce ridicarea fundului albiei la cota chiunetei, respectiv nivelul rostului elevatie – fundatie;

- Depunderile vor depasi 10 – 15 cm in amonte infrastructura podului;- In aval de pragul de fund trebuie construite lucrari anexe care sa reduca energia apei

ajungand la conditiile initiale de scurgere.Pentru a taia energia apei (care creste o data cu ridicara fundului albiei) trebuiesc

indeplinite urmatoarele conditii:- Adoptarea dimensiunii chiunetei astfel incat sa asigure scurgerea apei la debitul de

5%;- Chiuneta pragului de fund se executa de regula cu sectiune trapeizodala asigurand o

panta de 2% spre sectiunea centrala;Corpul pragului de fund se executa din beton armat si se incastreaza minim 0.50 m in

terenul bun de fundare in cazul fundarii directe.In cazul in care terenul bun de fundare se gaseste la o cota mai mare de 2 – 3 m se

recomanda incastrarea pragului de fund cu fundatii indirecte pe piloti indirecte pe piloti sau coloane.

Distanta intre coloane se recomanda de 3 – 5 m functie de inaltimea coloanei.In aval de pragul de fund se executa o camera de linistire in care se produce „ruperea”

energiei apei care cade de la inaltimea chiunetei pragului de fund.Pentru aceasta camera de linistire se executa din beton armat si respecta urmatoarele

conditii:- Lungimea camerei este de minim 4 m.- Grosimea talpii este de minim 50 cm.

8

- Camera se termina obligatoriu cu un prag.- Pragul poate fi executat in corp continuu sau cu dinti.In cazul debitelor importante se a pragurilor de fund inalte in camera de linistire se pot

dispune:- Dinti deflectori la baza pragului de fund.- Redane – corp din beton intercalati dintilor deflectori la mijlocul camerei de linistire.

Redanele se instaleaza in cazul cursurilor de apa cu plutitori.In aval de camera de linistie se executa optional o risberma din anrocamente sau o latea

din gabioane care sa impiedice afluierea camerei de linistire.Dispunerea risbermei se face pe inaltimea grindei de incastrare de capat a camerei de

linistire.Risberma aval are de regula aceleasi dimensiuni cu cea din amonte a pragului de fund.

Pragul de fund se executa la 20 – 40 m de axa infrastructurii podului.La distante mai mici de 20 m exista riscul afluierii pragului si a infrastructurii podului

prin crearea unui turbion general. La distante mai mari de 40 m exista riscul prelungirii intr-un interval de timp mai mare a fenomenului de depunere a materialului aluvional.

In cazul debitelor importante cu viteze mari pragurile de fund se pot prevedea in cascada. Distanta intre praguri (bief) nu trebuie sa depaseasca 30 – 50 m.

Exista variante constructive cu un prag de fund si mai multe camere de linistire.In sens transversal albiei pragul de fund se executa pe toata latimea albiei si se

incastreaza 3 – 5 m in maluri.Umerii pragului de fund se coreleaza cu lucrarile de protectie a albiei care depasesc cu

minim 10 m pragul de fund.Lipsa lucrarilor de protectie a albiei pot conduce la situatia in care cursul de apa sa sape

in unul din maluri ocolind pragul.Acest lucru se intampla de regula pe malul opus executiei primului transon din pragul

de fund.Pragurile de fund necesita lucrari de supraveghere, intretinere si reparatii ca un element

component al podului.

9