Întrebări şi răspunsuri la examenul de licenţă microeconomia

5/27/2018 ntrebri i rspunsuri la examenul de licen Microeconomia

1/82

ntrebrilela examenul de licen la MICROECONOMIE pentru studenii

specialitii Business i administrare

1 Expunei originile teoriei economice i evoluia obiectului ei destudiu. Prezentai i caracterizai structura teoriei economicecontemporane.2 Argumentai rolul i caracterizai funciile teoriei economice

n progresul social. Relatai perspectivele dezvoltrii teorieieconomice mondiale.

3 Definii microeconomia ca component a teoriei economice icaracterizai principiile i metodele specific de cercetaremicroeconomic.4 Definii fenomenele i procesele economice. Delimitaiconceptual i explicai caracterul istoric al legilor economice,caracterizai varietile i specificul lor.5 Definii i caracterizai nevoile i interesele economice.

Expunei rolul lor n dezvoltarea economiei.6 Definii i clasificai resursele economice. Expunei esena iconsecinele aciunii legii rariii resurselor.7 Definii i clasificai bunurile economice ca rezultat alactivitii economice (cu prezentarea exemplelor)8 Delimitai conceptual activitatea economic i caracterizaistructura acesteea.

9 Explicai problema alegerii economice i formulai problemelefundamentale de organizare a activitii microeconomice10 Expunei coninutul costului de oportunitate i argumentailegea creterii costurilor alternative. Caracterizai modelulposibilitrilor de producie.11 Definii noiunea i identificai elementele fundamentale alesistemului economic. Caracterizai tipurile sistemelor economice

i explicai coninutul coordonrii activitii economice.


2/82

12 Expunei esena i caracteristicile definitorii ale sistemuluieconomic de pia. Descriei economia de pia contemporan iexpunei modelele sale.13 Redai esena i efectuai clasificarea instituiilor economice.Argumentai rolul lor n formarea i dezvoltarea economiei.Delimitai subiecii studiului microeconomic i ilustrai fluxurileintre acetia.14. Identificai esena i coninutul proprietii, efectuai odescriere comparativ a formelor de proprietate i amodalitilor de reformare ale acesteia.15. Expunei condiiile apariiei, trsturile definitorii i

caracterizai funciile pieei. Identificai efectele externe alepieei.16. Explicai mecanismul de coordonare a pieei. Grupai pieele

n funcie de diferite criterii i relatai infrastructura pieeicontemporane.17. Relatai esena, trsturile i condiiile apariiei mrfii.Apreciai rolul i funciile banilor n economie, formulai legea

circulaiei banilor.18. Expunei conceptul de pre i caracterizai funciile acestuia.Caracterizai teoriile cu privire la pre, dnd o apreciereproprie acestora.19. Definii cererea, prezentai grafic legea cererii i demonstraiinfluiena factorilor(pre, non-pre)20, Definii oferta, prezentai graphic legea ofertei i determinai

factorii care modific oferta.21 Ilustrai graphic formarea i restabilirea echilibruluipieei)modelul Walras, modelul Marshall)22 Explicai modificarea echilibrului pieei sub influienadiferitor factori. Deducei graphic surplusul consumatorului i aproductorului.23. Expunei aspectele explicative ale modelului cerere-ofert

(aplicarea impozitelor, acordarea subveniilor, limitareasuperioar i inferioar a preului.


3/82

24. Expunei coninutul elasticitii. Caracterizai elasticitateacererii n funcie de pre i explicai tipurile ei. Menionaifactorii de influien a elasticitii cererii n funcie de pre.25. Explicai elasticitatea pentru funcia liniar a cererii.Deducei corelaia dintre incasrile totale i elasticitatea cererii.26. Caracterizai elasticitatea cererii n funcie de venit ielasticitatea ncrustat a cererii27. Expunei esena elasticitii ofertei. Caracterizaielasticitatea ofertei n funcie de pre i explicai tipurile ei.Menionai factorii de influien a elasticitii ofertei n funciede pre.

28. Explicai i reprezentai grafic corelaia dintre elasticitate irepartizarea presiunii fiscal.29. Definii comportamentul consumatorului i menionaifactorii de influien.30. Analizai abordrile de baz ale comportamentuluiconsumatorului i explicai preferinele consumatorului.31. Definii utilitatea total i marginal. Formulai concluzii n

baza analizei corelaiei dintre ele (explicai i relatai graphic).Deducei I-a i a II-a Lege a lui Gossen.32. Construii curba de indiferen, harta curbelor deindiferen i deducei proprietile lor. Menionai desprecurbele de indiferen atipice.33. Relatai esena i modul de calcul a ratei marginale desubstituie a bunurilor (MRS). Expunei geometric MRS xy i

deducei proprietile ei.34 Definii constrngerea bugetar a consumatorului. Construiilinia bugetari explicai posibilitile poziionrii ei n urmavariaiei venitului consumatorului(curba venit-consum).Relatai noi aspect ale teoriei comportamentuluiconsumatorului.35 Interpretai graphic i economic echilibrul consumatorului.

Explicai impactul modificrii venitului disponibil asupraechilibrului consumatorului (venit-consum, curba lui Engel)


4/82

36 Explicai impactul modificrii preului unuia dintre bunuriasupra echilibrului consumatorului (curba pre-consum).Relatai noi aspect ale teoriei comportamentului consumatorului37 Caracterizai firma ca subiect al economiei de pia. Definiiproducia i analizai sistemul factorilor de producie.Identificai neofactorii.38 Expunei esena i aspectele specific combinrii factorilor deproducie. Definii esena, tipologia i particularitile funcieide producie.39. Caracterizai productivitatea factorilor de producie nperioada scurt de timp. Ilustrai graphic i explicai corelaia

dintre productivitatea total, medie i marginal.40. Definii legea productivitii marginale descrescnde iexplicai efectele ei asupra comportamentului productorului.Caracterizai zonele de producie.41. Definii izocuanta, relatai graphic harta izocuantelor ideducei particularitile lor. Expunei formele atipice deizocuante.

42 Redai esena i explicai modalitatea de calcul a rateimarginale de substituie tehnologic.43 Explicai esena extinderii la scar a produciei.Caracterizaoi tipurile de randament la scar.44 Definii esena i tipologia costurilor de producie. Delimitainoiunile de consumuri i cheltuieli ale ntreprinderii.45 Definii costurile n perioad scurt de timp, identificai

corelaia (legtura reciproc dintre costuri) dintre diferitecategorii de costuri i ilustrai graphic dependena lor.46 Expunei tipologia i comportamentul costurilor de producie

n perioada lung de timp. Ilustrai graphic corelaia dintrediferite categorii de preuri pe termen lung.47 Explicai utilizarea dreptei izocostului n minimizareacosturilor de producie.

48 Expunei graphic echilibrul productorului i semnificaiaeconomic a acestuia. Interpretai graphic i explicai esenacurbei produciilor optime.


5/82

49 Definii esena, funciile, tipologia i indicatorii profitului.Explicai corelaia dintre venit, cost i profit.50 Caracterizai veniturile ca factor determinant al profitului.Definii veniturile medii i marginale i explicai graphicevoluia lor.51. Expunei aspectele generale ale maximizrii profitului nbaza indicatorilor totali i marginali.52 Definii rentabilitatea ntreprinderii i explicai esenapragului de rentabilitate. Ilustrai graphic situaii cu unul i maimulte praguri de rentabilitate.53 Definii concurena ca component definitorie a pieei i

formulai funciile ei. Prezentai instrumentele lupteiconcureniale.54 Efectuai o analiz comparativ a pieelor dup tipul deconcuren. Apreciai metodele de protecie a concureneiutilizate n RM.55 Identificai trsturile pieei cu concuren perfect.Caracterizai comportamentul firmei pe pia cu concuren

perfect n perioad scurt de timp.56 Explicai comportamentul firmei pe pia cu concurenperfect n perioad lung de timp.57 Prezentai esena i particularitile pieei monopoliste.Definii formele monopolului n funcie de modalitatea deapariie.58 Caracterizai monopolul pur. Analizai cererea i veniturile

firmei-monopoliste.59 Deducei formarea echilibrului firmei-monopolist pe termenscurt i lung. Caracterizai oferta firmei monopolist60 Estimai consecinele social-economice ale monopolizrii.Explicai fenomenul discriminrii prin pre i caracterizaitipurile ei.61 Relatai particularitile pieei cu concuren monopolist.

Analizai echilibrul firmei pe pia cu concuren monopolistn perioad scurt i lung de timp.


6/82

62 Efectuai analiza comparativ a echilibrului n condiii deconcuren perfect i cea monopolist. Explicai excesulcapacitilor de producie.63 Definii scopurile i efectele utilizrii publicitii pe pieele cuconcuren monopolist.64 Expunei esena i caracteristicile pieei oligopoliste.Caracterizai diversitatea pieelor oligopoliste.65 Explicai comportamentul cooperant i concurenial alfirmelor oligopoliste i analizai realizarea echilibrului pe piaaoligopolist66 Expunei caracteristicile modelelor de comportament ale

duopolitilor (Bowley, Stackeberg, Cournot, Bertrand)67 Identificai particularitile cererii i ofertei factorilor deproducie. Relatai esena formrii i repartizrii veniturilor pepiaa factorilor de producie.68 Interpretai esena i formulai particularitile funcionriipieei muncii. Caracterizai comparative diverse concept iteorii asupra salariului.

69 Apreciai tipurile de salarii i sistemele de salarizare utilizaten cadrul ntreprinderii. Argumentai rolul sindicatelor i apatronatelor n echilibrarea pieii muncii.70 Definii creditul i caracterizai funciile i tipologia lui.71 Explicai esena economic a dobnzii, determinai indicatoriii factorii ce determin mrimea i dinamica ei.72 Expunei conceptual rentei economice i identificai cauzele

apariiei a diferitelor forme ale rentei. Determinai mrimearentei n funcie de evoluia cererii.73 Determinai preul pmntului i a factorilor ce-linfluieneaz.74 Definii esena, rolul i structura mediului de funcionare afirmei. Elucidai obiectivele economice ale firmei n condiiileeconomiei de pia.

75 Caracterizai esena riscului i a incertitudinii. Efectuaiclasificarea risculurilor i elucidai evaluarea lor, relatai cilede reducere a riscului.


7/82

1 Expunei originile teoriei economice i evoluia obiectului ei destudiu. Prezentai i caracterizai structura teoriei economicecontemporane.

tiinaeconomic studiaz realiti cu caracter dublu: att obiective, ct isubiective. nantichitateideile economice erau formulate iintegrate n alte sisteme de gndire. Abia n sec. 18 ele se deprind de altetiine, constituind o tiin aparte. Iniial, tiinaeconomic avea denumirea de economie politic,

nstreptat de la ea ncep ssedeprind tiine autonome(statistica, contab., marketing).Acestea seconstitue n sistemultiineloreconomice,unde economiapoliticocupun loc central. Teoriaeconomiceste doar una din tiineleeconomice.Clasificarea tiinelor economice:

tiinteleeconomice fundamentale (economia politic, microeconomia, macroeconomia); tiinteleeconomicefuncionale (statistica, contabilitatea, finanele i creditul, relaiieconomice

internaionlae); tiinteleeconomice Concrete (economia: industriei, agriculturii, nvmntului,comerului,

transportului); tiintele economice istorice (doctrinele economice, istoria economiei naionale imondiale); tiintele economice de frontier (geografia economic, econometria, ciberneticaeconomic).

Teoria economic constituie baza teoretic i metodologic pentru celelalte tiine economice,elaboreaz instrumentul de cercetare economic, formuleaza categoriile, legile i tendinele principale ndezvoltarea activitii economice. Anume aceasttiin servete drept temelie pentru elaborarea politiciieconomice promovate de stat.

Teoria economica este compus din 2compartemente de baz, doua pri organice aunui ntreg:Microeconomie(fondator A. Marshall) studiaz:comportamentul producatorului iconsumatorului, analiza

pieii cu formele ei principale, procesul de formarea preurilorpe diferite piei, procesul de repartiie aveniturilor ntre principalii actori nprocesul deproducie.Macroeconomie(fondator-M. Kezness) studiaz economianaional caun tot ntreg. Analizeaz caracteruli perspectivele dezvoltrii economice, fluctuaiile economice,creterea economic, balana de pli.

Celelalte 2 comportimente ale T.E. mai puin importante sunt:Mazoeconomi- analizeaz compartimentele sistemelor economice naionale cum ar firamurile acesteia,sectoarele activitii economice,aspectul regional al dezvoltriieconomice.Mondoeconomi- studiaz interdependena dintre economiile naionale ieconomiamondial.

Din punct de vedere al modului de atrata viaa economica deosebim:Economie pozitiv - are ca obiect studierea vieiireale i explicarea cauzelor diferitelor fenomeneeconomice, acestea servind drept temei a unor legiti,ipoteze i tendine.Economie normativ- arat ce ar trebui s fientreprinspentru ca situaia realsa devin mai bun.

Metode de cercetare utilizate n cadrul teoriei economiceMetoda- totalitatea mijloacelor, instrumentelor folosite de o tiin oarecare pentru astudia lumeanconjurtoare, a sistematiza faptele ia le expune sub form decategoriitiinifice, legi, tendine i modele.

Principalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:Metoda abstraciei tiinifice - procedeu prin care fenomenul cercetat este curatde fapte i trsturimai puin importante, ajungindu-se astfel la nucleul acestuia. Metoda dat scoate n relief trsturilecaracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. Sunt definite aspectele eseniale ale vieiieconomice, numite categoriieconomice(banii, profit, buget, marfa , capital).Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu ajutorul analizei fenomenul supuscercetrii e descompus ncomponentele sale, fiecare parte fiind analizat complex. Prinsintez, elementele analizate separat suntreunite, reconstituindu-se ntregul,cunoscndu-se deja elementul-cheie i schindu-se tendinele dominanten evoluiafenomenului cercetat.Metoda istoric - pornete de la adevrul cfenomenul economic are evoluie istoric:apare, se dezvolt,apoi dispare sau se transform n altceva.

Metoda logic- fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, maiesenial.Metoda analizei cantitative i calitative -evaluarea mrimilor economice n unitinaturale i n expresiebneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitiin calitate.Metoda economico-matematic - reproducerea schematic a unui sistem liniar,alctuit din mrimivariabile, care permite elaborarea unor scenarii de evoluie aacestora i alegerea variante optimale.


8/82

2 Argumentai rolul i caracterizai funciile teoriei economice nprogresul social. Relatai perspectivele dezvoltrii teoriei economicemondiale.

Functiile stiintei economice:1. Cognitiva de studiere a realitatii economice, de colectare a faptelor si fenomenelor economice, de

sintetizare si explicare a acestora;2. Metodologica consta in faptul ca teoria economica elaboreaza modalitatile si instrumentele de analiza afenomenelor si faptelor economice, formuleaza principalele categorii, legitati si tendinte in evolutiaactivitatii economice, toate acestea fiind folosite in procesul de cercetare de catre celelalte stiinte ec;

3. Normativa(practica) are ca obiectiv elaborarea, in baza cercetarilor efectuate, a strategiilor si programelor deorganizare mai eficienta, mai productiva a activitatii economice;

4. Instructiv-educativa consta in formarea orizontului economic al cetatenilor unei tari, in familiarizarea cumodul de functionare a economiilor contemporane, in dezvoltarea convingerii ca nivelul de viata intr-o tarasau alta depinde in primul rind de nivelul productivitatii muncii cetatenilor acesteia.

Economia mondiala s-a constituit in urma unui proces evolutiv indelungat, pe masura maturizarii

premiselor date: marile descoperiri geografice din secolele XVI si XVII, care au facut evidente unicitatealumii terestre si interconditionarea dintre bunastarea individuala si colaborarea popoarelor; formareaeconomiilor nationale bazate pe piete integrate; revolutia industriala masinista, care a generat productia demarfuri mai ieftine, de masa; formarea si dezvoltarea sistemului modern de transporturi - maritime, terestresi aeriene; desavarsirea constituirii unei diviziuni mondiale a muncii a fcut ca Economia mondial s sedezvolte n ultima sut de ani cu pai enormi. Iar dezvoltarea tehnolgic a permis ca n ultimii 20-30 de aniomenirea s ntreprind un salt uria. Rolul Teoriei economice n situaia dat este de nedepreuit. Anumedatorit savanilor ce au studiat procesele ce au loc n domeniul economiei au fost posibele aceste schimbriatt n cantitatea mrfurilor i serviciilor ct i a calitii ei.

O alt tendin semnificativ pentru evoluia schimbului reciproc de activiti va fi accentuarea

globalizrii. Dereglementarea vieii economice, pe de-o parte, transnaionalizarea crescand, pe dealt parte, se vor afla la baza acestei evoluii . Dac privim lucrurile prin prisma perspectivelorglobalizrii, se ridic cel puin dou intrebri: 1) In ce msur va exista compatibilitate intre globalizare iregionalizare? 2) Dac globalizarea poate avea vreo limit?

Incercand un rspuns la prima intrebare, se poate vorbi, mai degrab, despre o contradicie in termeni. Inrealitate, regionalizarea nu se dovedete a fi un obstacol in calea globalizrii. Tendina de globalizare este, in

primul rand, o consecin a transnaionalizrii vieii economice. Or, societile transnaionale au dovedit cpot transgresa nu numai frontierele statelor-naiune, fie ele i cele mai puternice, ci i noile frontiere celeale organizaiilor integraioniste interstatale. Altfel spus, atata timp cat regionalizarea nu impiedictransnaionalizarea, ea nu se va constitui intr-un zid chinezesc in calea globalizrii.

In ceea ce privete cea de-a doua intrebare, fapt este c globalizarea reprezint un proces in plin evoluie.Limitele sale sunt limitele integrrii activitii economicela scar planetar. Pan unde se poate ajunge inaceast privin? Este, oare, posibil o integrare care s conduc la un sistem economic mondial unic icoerent?

Economia mondialnu va reprezenta punctul final al unui lung proces de dezvoltare a activitiieconomice, de la un nivel inferior ctre unul superior. Dezvoltarea va continua. Mai mult, pe msura

perfecionrii factorilor de producie, a revoluionrii mijloacelor de transport, a telecomunicaiilor, se vorcrea condiiile materiale pentru un nou salt spre un stadiu superior al schimbului reciproc de activiti.

Lund n consideraie c resursele naturale pe Terra sunt limitate, am convingerea c n viitorul apropiat,omenirea va face un salt spre cucerirea spaiului extraterestru. Nu este ceva din domeniul fantasticii. Omul i

tiina a demonstrate c nu este nimic imposibil. Orice ideie nstrunic astzi, poate devein n viitorulapropiatuna genial.


9/82

3 Definii microeconomia ca component a teoriei economice icaracterizai principiile i metodele specific de cercetaremicroeconomic.

Microeconomia (fondator A. Marshall) este parte component a Teoriei economice i studiaz:comportamentul producatorului i consumatorului, analiza pieii cu formele ei principale, procesul de

formarea preurilorpe diferite piei, procesul de repartiie a veniturilor ntre principalii actori n procesuldeproducie. Microeconomia se ocup cu studiul comportamentului economic al diferiilor consumatori(teoria bugetar), al firmei (teoria produciei) si problematica mpririi bunurilor limitate si a venituluilimitat. n cadrul microeconomiei indivizii sunt vzui ca for de munc, ca i consumatori ai bunurilor

produse, pe care acetia le consum cu scopul de a-i maximiza folosina. Unitile de producie utilizeazfactorii de producie cum ar fi munca, capitalul, progresul tiinific cu scopul de a maximiza profitul.

Microeconomia se ocup in special de prognozarea i analizafenomenelor ce in de activitateaageniloreconomici i interaciunea sa in cadrul pieelor cu ali agenieconomici, cu consumatorii,furnizorii,influena msurilor guvernamentale asupra mecanismului pieei,prognozarea acestor influeneasupra pieei.Deci, microeconomia ca tiin cerceteaz economia real axat pe:

un agent economic, de exemplu, consumator sau productor; piaa unui produs, serviciu studiate in mod autonom de celelalte piee; identificarea modului n care sunt satistecute intereselecrescnde ale individului, ntreprinderii,

organizaiei n funciede resursele disponibile.Microeconomia, ca iorice tiin,si are principiile cerineleimetodelesale de cercetare.Vom evidenia

doar cteva din principiile metodologice ale microeconomiei: Principiul obiectivitiiiantidogmatismuli; Prinratul economicului asupra politicului ial consunratoruluiasupraproductorului; Procesul interaciunilorsocial-economice bazate pe drepturilede proprietate in economia depia; Utilizarea teoriei economice pentru prognozare aciunilor oamenilor, colectivelor de muncbazape

sistema de intereseproprii; Principiul de raionalitiiin activitatea econornic; Activitatea ageniloreconomici pe baza valorii alternative (dea alege).

Metoda - totalitatea mijloacelor, instrumentelor folosite de o tiin oarecare pentru astudia lumeanconjurtoare, a sistematiza faptele ia le expune sub form decategorii tiinifice, legi, tendine i modele.Principalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:Metoda abstraciei tiinifice - procedeu prin care fenomenul cercetat este curatde fapte i trsturimai puin importante, ajungindu-se astfel la nucleul acestuia. Metoda dat scoate n relief trsturilecaracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. Sunt definite aspectele eseniale ale vieiieconomice, numite categoriieconomice(banii, profit, buget, marfa , capital).Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu ajutorul analizei fenomenul supuscercetrii e descompus n

componentele sale, fiecare parte fiind analizat complex. Prin sintez, elementele analizate separat suntreunite, reconstituindu-se ntregul,cunoscndu-se deja elementul-cheie i schindu-se tendinele dominanten evoluiafenomenului cercetat.Metoda istoric-pornete de la adevrul cfenomenul economic are evoluie istoric:apare, se dezvolt,apoi dispare sau se transform n altceva.Metoda logic- fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, maiesenial.Metoda analizei cantitative i calitative- evaluarea mrimilor economice n unitinaturale i n expresie

bneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitiin calitate.Modelarea economico-matematic - reproducerea schematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimivariabile, care permite elaborarea unor scenarii de evoluie aacestora i alegerea variante optimale.


10/82

4 Definii fenomenele i procesele economice. Delimitaiconceptual i explicai caracterul istoric al legilor economice,caracterizai varietile i specificul lor.

Fenomenul economicreprezint forma exterioar a activitii

economice, respectiv acele aspecte i acte economice, care apar i semanifest la suprafaa acestei activiti i pot fi cunoscute de oameni nmod direct (de ex., privatizarea).Procesul economicexprim transformrile cantitative, structurale icalitative n starea activitii economice, care evideniaz desfurareaacestuia n timp i spaiu (de ex., creterea preurilor, modificarea cereriisau a ofertei, creterea productivitii muncii etc).

Legea economicreflect legturile generale, eseniale, necesare,repetabile i relativ stabile ale fenomenelor i proceselor economice.Legile economice se deosebesc i de legile naturii:a) legile economice funcioneaz numai prin intermediul activitiioamenilor;b) legile economice au caracter istoric, pe cind legile naturii au caracteruniversal si etern.

Legile economice se deosebesc de legile juridice cu caracter economic.Legile economice au caracter obiectiv, iar cele juridicesubiectiv.Legile economice si studierea lor stau la baza politicii economice.


11/82

5 Definii i caracterizai nevoile i interesele economice. Expuneirolul lor n dezvoltarea economiei.

Nevoile sau trebuinele sunt motorul oricrei activiti umane (art, politic, justiie, economie, etc). Astfeloamenii produc bunuri i servicii pentru c au nevoie s le consume. Nevoile depesc ns posibilitile desatisfacere a lor, resursele nefiind niciodat disponibile n cantiti nelimitate. Din aceast cauz deciziile pecare oamenii le adopt trebuie s fie ntotdeauna raionale.Definiie: Trebuinele economice sunt nevoile care se satisfac prin consumul de bunuri. Trebuinelereprezint. ansamblul cerinelor indivizilor, grupurilor sau societii n ansamblul ei, care se cer satisfcute

pentru. a putea tri i a ne desfura activitile. Ele se manifest ca o tensiune, insatisfacie care pot ficontientizate sau nu. Caracteristicile nevoilor sunt:

Nelimitate ca numr (sunt din ce n ce mai numeroase, fapt care se datoreaz progresului economic isocial);

Sunt concurente (o nevoie nupoate s se dezvolte n detrimentul alteia); Sunt complementare (unele nevoi se satisfac mpreun cu altele, completndu-se reciproc); Unele nevoi au capacitatea de regenerare (ele se sting momentan prin satisfacerea lor, dar se refac n

timp); Sunt condiionate obiectiv (adic sunt nevoi reale n funcie de gradul de dezvoltare economic, de

gradul de cultur); Sunt condiionate subiectiv, prin purttorii lor (fiecare om are propriile aspiraii, dorine etc.); Sunt dinamice, multiple i diverse (contientizare de oameni ele devin interese economice);

Interesele orienteaz comportamentul uman spre satisfacerea nevoilor, astfel nct ele se transform nmobiluri economice. Multitudinea de trebuine ale oamenilor alctuiesc un sistem al nevoilor. Acestea pot figrupate n:Dup natura lor: nevoi naturale; biologice; fiziologice; sociale; spiritual ipsihologice.Dup subiectul care manifest anumite nevoi: nevoi individuale; de grup; sociale;Dup durata lor: permanente; periodiceDup structuralor: biologico-materiale (primare); superioare (elevate); tertiare (serviciile necesare).La un moment dat o persoan poate s-i satisfac doar anumite trebuine. De exemplu, dac ne aejm la

mas putem mnca pe saturate i deci ne satisfacem pe deplin nevoia de hran. Aceasta nu nseamnsatisfacerea tuturor trebuinelor i, n plus, nevoia de hran se va regenera pe msur ce organismul vaconsuma energia acumulat. Nu toate trebuinele existente vor putea fi satisfcute, pentru c nu se pot

produce toate bunurile i seviciile de care avem nevoie.n decursul timpului nevoile se multiplic i se diversific i sporesc odat cu dezvoltarea societii.

De aceea nevoile au un caracter dinamic i nelimitat. Multiplicarea i diversificarea continu a nevoilor areo condiionare obiectiv (data de nivelul de dezvoltare a societii) i o condiionare subiectiv (determinatede dezvoltarea individului).

Pentru satisfacerea nevoilor este necesar desfurarea unei activiti. Activitile umane au uncaracter: de finalitate (urmresc ntotdeauna un scop stabilit contient); au un caracter funcional (urmresc

satisfacerea nevoilor). Nevoile umane (indiferent c este vorba de cele directe, de consum sau de celeindirecte, de producie) sunt satisfcute prin intermediul bunurilor. Tot ceea ce satisfice o nevoie poartnumele de bun.

Principala grupare a bunurilor: Bunuri libere i Bunuri economice. Bunurile libere sunt abundente, ncondiii determinate de loc i de timp. Pentru c sunt abundente folosirealor pentru satisfacerea nevoilor seface n mod gratuit. Ele sunt un dar al naturii i sunt , n principiu nelimitate n raport cu nevoile. Bunurileeconomice sunt acelea care au drept caracteristic definitorie raritatea, limitarea lor n raport cu nevoi le, ncondiii determinate de loc i timp. Obinerea i consumarea lor ocazioneaz un consum de resurse, uncost i implicit un pre. Tipologia bunurilor se poate realiza i dup alte criterii:Dup destinaia lor bunurile se clasificn: Satisfactori- reprezint bunuri apte s satisfac n mod directnevoile umane (ex. bunuri alimentare, nealimentare, servicii de transport, de sntate, de instruire);

Prodfactori reprezint bunuri economice folosite la producerea altor bunuri. Ele satisfac indirect nevoileumane.Dup forma sub care se prezint: Bunuri corporale (sau materiale); Bunuri incorporale (servicii);Informaii (licene, brevete).


12/82

6 Definii i clasificai resursele economice. Expunei esena iconsecinele aciunii legii rariii resurselor.

Satisfacerea nevoilor se realizeaz cu ajutorul resurselor. Producerea de bunuri iprestarea de servicii nu este posibil fr atragerea de resurse. Definiie: toate elementele pecare oamenii le folosesc n activitatea lor pentru satisfacerea nevoilor reprezint

resursele, pe baza crora i asigur consumul.

Resursele se mpart n:a) resurse primare: resursele naturale (cele mai importante); potentialul demografic(populaia);

b) resurse derivate(utilaje, instalatii, experienta stiintifica) - se obtin pe baza celor primare.

Dintre acestea cele mai importante sunt resurse naturale fr de care nu e posibil nici oactivitate economic.

Dup durata folosirii lor n timp, resursele naturale se mpart n: Resurse naturaleepuizabile: energetic; Resurse naturale regenerabile: pmntul, apa, aerul.Dup posibilitatea recuperrii (refolosirii)lor n producie sau consum, resursele naturalse impart n:Resurse nerecuperabile: energia,combustibilul; Resurse partial recuperabile: resursele

biologice.Resurse recuperabile: materii prime.Spre deosebire de nevoi care au un caracter nelimitat, resursele sunt limitate. Indiferent ceste vorba despre resurse naturale sau prelucrate, de materii prime, de energie sau de resurse

umane, resursele existente sunt limitate. n raport cu nevoile resursele sunt insuficiente .(N >R). Faptul c sunt limitate pune problema folosirii lor n mod raional, astfel nct activitateaeconomic s fie una eficient. Eficiena punem n balan rezultatele obinute icheltuielile efectuate.

Principiul max.E= EFECT/EFORTatunci cnd rezultatele obinute, efectul este maxim cuacelai efort.Principiul min. E= EFFORT/EFECT= minim , se obim aceleai efecte cu un efort minim.Principiul minimaxului este atunci cnd se obin rezultate (efecte) maxime cu eforturi

minime.Resursele economicereprezint ansamblul elementelor de care dispune societatea la

un moment dat, elemente care sunt utilizabile i pot fi efectiv atrase n vederea obinerii debunuri. Resursele pentru satisfacerea trebuinelor populaiei s-au alimentat din dou izvoareprincipale: a) natura exterioar i b) activitatea economic, n special producia.

Legea raritii resurselorconst n aceea c volumul, structura i calitatea resurselor ia bunurilor se modific mai ncet dect volumul, structura i intensitatea trebuinelor. Resursele

(i bunurile) sunt rare, limitate, n comparaie cu trebuinele (n esen nelimitate, cel puin ndiversitate).


13/82

7 Definii i clasificai bunurile economice ca rezultat al activitiieconomice (cu prezentarea exemplelor)

Nevoile umane (indiferent c este vorba de cele directe, de consum sau decele indirecte, de producie) sunt satisfcute prin intermediul bunurilor. Tot ceea

ce satisfice o nevoie poart numele de bun.

Principala grupare a bunurilor: Bunuri libere; Bunuri economice.

Bunurile libere sunt abundente, n condiii determinate de loc i de timp.Pentru c sunt abundente folosirea lor pentru satisfacerea nevoilor se face n mod

gratuit. Ele sunt un dar al naturii i sunt, n principiu nelimitate n raport cunevoile.Bunurile economice sunt acelea care au drept caracteristic definitorie

raritatea, limitarea lor n raport cu nevoile, n condiii determinate de loc i timp.Obinerea i consumarea lor ocazioneaz un consum de resurse, un cost iimplicit un pre.

Tipologia bunurilor se poate realiza i dup alte criterii:

Dup destinaia lor bunurile se clasificn: Satisfactori- reprezint bunuri apte s satisfac n mod direct nevoile umane

(ex. bunuri alimentare, nealimentare, servicii de transport, de sntate, deinstruire);

Prodfactori reprezint bunuri economice folosite la producerea altorbunuri. Ele satisfac indirect nevoile umane.

Dup forma sub care se prezint: Bunuri corporale (sau materiale);

Bunuri incorporale (servicii); Informaii (licene, brevete).


14/82

8 Delimitai conceptual activitatea economic i caracterizaistructura acesteea.

Activitatea economiceste ansamblul comportamentelor indivizilor privind atragereai folosirea resurselor economice rare (adic a resurselor care evolueaz mai ncet dect

nevoile lor), concretizate n decizii referitoare la producerea, distribuia, schimbului sauconsumului de bunuri i servicii n funcie de nevoile i interesele lor.Microeconomia este ramura economiei care studiaz ansamblul proceselor i

comportamentelor participanilor individuali la activitatea economic a unui stat.Participanii individuali pot fi firmele, companiile, gospodriile individuale, bncile,adiminstraiile i alte entiti pe care le numim, n mod curent, organizaii. n plus,microeconomia, este un obiect de studiu, care are n vedere i relaiile care se stabilesc ntreorganizaii nplan economic.

Activitatea economica este principala forma a activitatii umane si consta in atragerea si folosirea resurseloreconomice rare pentru a produce bunurile necesare satisfacerii nevoilor umane.

Fazele:1. Productia const totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de productie in

cadrul diferitelor unitati de productie, in scopul obtinerii bunurilor materiale si a serviciilor.2. Schimbulin aceasta bunurile produse sunt depozitate si schimbate cu alte bunuri sau sunt trecute de la o

persoana la alta prin actul de vinzare cumparare. Schimbul se efectueaza prin intermediul unor serviciiprecum cele comerciale, de comunicatii si de telecomunicatii...

3. Repartitia este o activitate prin intermediul careia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesulde productie. In lumea moderna, repartitia se infaptuieste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor

intre agentii economici si intre membrii societatii;4. Consumul care este scopul final al oricarei activitati economice, consta in folosirea, utilizarea bunurilor sisatisfacerea nevoilor. Cons poate fi intermediar si final.

Sectoare ale economiei:Sector primaragric, pescuitul, ind extractiva, silvicultura;Sector secundar ind prelucratoare, constructii;Sector tertiar ramuri ce presteaza servicii: medicale, de instruire, bancare, culturale, de transport,comerciale, de asigurare;Sector cuaternarinclude informatica si noile tehnologii sector serviciilor intelectuale

Agenti economici se numesc participantii la viata economica sau pers fizice si juridice care indeplinescanumite functii in activitatea economica.Agentii economici se grupeazape 5 categorii:Menaje functia principala este consumul. Ofera societatii resurse necesare organizarii activitatiieconomice si primesc in schimb venituri, pe care le folosesc p/u procurarea bunurilor de consum sau p/uformarea de economii.Intreprinderile au ca functie de baza producerea bunurilor materiale si a serviciilor marfare destinateschimbului sau vinzarii-cumpararii. Scopul activitatii obtinerea profit.Institutii financiare au ca activitate de baza colectarea economiilor si transformarea acestora, prinintermediul creditelor, in investitii.Administrati i publice indeplinesc 2 functii: redistribuirea veniturilor acumulate prin intermediul impozitelor

si taxelor si prestarea de servicii nemarfare, in folosul intregii societati: ocrotirea sanatatii, educatia,construirea drumurilor etc. Statul contemporan mai indeplinestea functia de producere.


15/82

9 Explicai problema alegerii economice i formulai problemelefundamentale de organizare a activitii microeconomice

"Oricare ar fi maniera de abordare a economiei, ntotdeauna va fi necesar ocunoatere general a mecanismelor iproblemelor economice constante, prin intermediulconceptelor i al "limbajului tiinei economice" (Michel Didier).

Raritatea resurselor constituie o caracteristic general a economiei.Legea raritiivolumul, structura i calitatea resurselor economice i bunurilor se modific mai lent dectvolumul, structura i intensitatea nevoilor umane. Creterea i diversificarea nevoilor umane,n condiiile raritii resurselor, oblig oamenii s se adapteze la aceast realitate, n funciede timp i de loc. n activitatea economic apar multiple probleme, legate de lipsa i cutarearesurselor, asigurarea tehnic i organizarea procesului de producie, determinarea

principiilor i mecanismelor de distribuire, schimb i consum al bunurilor produse.

Oamenii sunt pui n situaiasaleagdin multiplele variante

de utilizare a resurselor rare.Prin urmare,problema generala economiei este cea a alegeriieconomice. Situaia "resurselimitate nevoi nelimitate" determin identificarea soluiilor eficiente, alegerea celei mai

bune variante din toate alternativele posibile.

Problema alegerii economice, ca problem general a economiei, mai este numit "axa" njurul creia se rotete teoria i practicaeconomic.

Problema fundamental a organizrii oricrei economii poart un caracter universal.

Alegerea alternativ a sferei i modului eficient de utilizare a resurselor este actual n toatetimpurile, pentru toate popoarele, la diferite nivele ale organizrii economice gospodriecasnic, firm, economie naional i mondial. n fond, problema respectiv seconcretizeaz prin rspunsurile pe care le-a dat umanitatea la "triada" ntrebrilor definitorii

pentru societate:

Ce producem? ce mrfuri, de ce calitate i n ce cantitate trebuie de produs pentrusatisfacerea anumitor nevoi? (posibilitatea produciei corelat cu stocul de resurse existenten societate).

Cum, n ce mod se produc bunurile?cu ce resurse i combinaii de resurse, cu ajutorulcror tehnologii? (alegerea tehnicilor i tehnologiilor pentru producere).

Pentru cine se produc bunurile? cine i n ce cantitate le va consuma? (modul icriteriile distribuirii bunurilor n societate).

Toi participanii la activitatea economic permanent se lovesc de aceste ntrebricomplicate i sunt pui n faa alegerii:cu se scop, n ce mod, n ce cantitate este maiavantajos de-a utiliza resursele existente. n funcie de rspuns la "triada" ntrebrilorvitale, economiile s-au divizat n diferite sisteme i forme de existen. Astfel, problemaalegerii economice, fiind universal i general n acelai timp, n diferite societi serezolv diferit. Aceasta se explic prin diversitatea cauzelor i circumstanelor. Pentrufiecare ar sunt specifice particularitile sale: volumul i structura resurselor economice,experiena istoric a dezvoltrii, particularitile naional-etnice i principiile ideologice alesocietii, formele specifice ale ornduirii sociale i economice, mecanismul decoordonarea proceselor economice.


16/82

10 Expunei coninutul costului de oportunitate i argumentailegea creterii costurilor alternative. Caracterizai modelulposibilitrilor de producie.

Alegerea nseamn o decizie "dubl": una "pro" i alta "contra". n activitatea economic, caurmare a raritii resurselor, de asemenea, se iau decizii "duble": ce trebuie de produs i ce produs trebuierefuzat. Fermierul, utiliznd pmnturile sale pentru plantarea viilor, nu are posibilitate s sdeasc o

livad de meri. n procesul alegerii, pentru a primi rezultatul scontat (marf, serviciu), oamenii neapratpierd ceva, sacrific ceva. Economitii numesc pierderile legate de alegerecosturi deoportunitate (alternative) sau costurile anselor sacrificate. De exemplu, studentul, pe banii de caredispune, poate procura sau o carte, sau un bilet la discotec. Procurarea biletului (satisfacerea necesitii dedistracie) este legat de sacrificarea ansei utilizrii crii neprocurate sau cu costurilede oportunitate.

Autorul termenului "cost alternativ", savantul austriac, Friederich von Vieser, sublinia: "Cel care segndete la "utilitate" i uit de "costuri" ia n calcul doar utilitatea unei producii, neglijnd -o pe alta". Caurmare, costul devine comensurabil cu utilitatea i e posibil apariia relaiei efect cost).

La evaluarea costurilor alegerii unei activiti, trebuie s se ia n calcul beneficiile celei mai bunealternative sacrificate. Astfel, se apreciazcostul de oportunitate. Explicm: n via real ne confruntmcu preul ca form de plat pentru ceva (cltorie n autobuz, convorbire telefonic, bilet la film etc.). n

cazul alegerii alternative, vorbim despre "preul pierderii(sacrificrii). De aceea, preul alternativ almrfii A este cantitatea altui bun, producerea (sau consumul) cruia l-am refuzat (l-am sacrificat) n folosul

bunului A. Varianta optimal a alegerii economice este maximizarea utilitii obinute sauminimizarea preului pierderilor a costurilor alternative.

Legea creterii costurilor alternative. n condiiile utilizrii depline a capacitilor de producie iresurselor, pentru a mri volumele de producie a unor mrfuri se sacrific producia altor mrfuri. n

procesul alegerii economice, este contraindicat adoptarea deciziilor n baza principiilor subiectiviste, aintereselor personale. Este important de a aciona dup regulile obiective legitile existente n sferaeconomic. n cadrul repartiiei resurselor este necesar s se in cont de aciuneaLegii creterii costuriloralternative. Esena ei const n urmtoarele: producerea unitilor suplimentare dintr-un produs este nsoit

de diminuarea permanent a producerii altor mrfuri. De altfel, odat cusporirea volumului produciei deacelai fel, la un moment dat ncep s se mreasc costurile pentru unitatea de produs, exprimate prinneproducerea altui bun (Legea lui Vieser: valoarea bunului reprezint beneficiile ratate de la consumulaltor bunuri, care ar fi putut fi produse cu resursele utilizate la producerea bunului dat). De ce exist oastfel de legitate? Deoarece resursele (inclusiv loturile de pmnt) pot fi parial substituite. ntr-o anumitmsur (care difer), ele se adapteaz i sunt utile pentru diferite activiti economice. Din acesteconsiderente, antrenarea resurselor tot mai puin utile pentru sporirea produciei unei mrfi (acelai

porumb) n condiiile limitrii resurselor duce la "dezgolirea" i accelerarea diminurii altor producii.Ignorarea Legii creterii costurilor alternative duce la deformarea structurii de producie i, deseori, ladeficitul de mrfuri. Astfel, n economia sovietic, pe fundalul dezvoltrii cu prioritate a complexuluimilitar-industrial, avea de suferit producia ramurilor civile: se constata calitatea inferioara bunurilor de

consum i deficitul lor cronic.Curba posibilitatilor de productie reprezinta un model simplu care surprinde relatia dintre productiade bunuri si servicii si utilizarea resurselor disponibile pentru o anumita perioada de analiza. Consideramaceasta perioada ca avand durata unui an. Ipotezele acestui model sunt urmatoarele: a) cantitatea sicalitatea resurselor disponibile (munca, natura, capital si abilitate a intreprinzatorului) sunt fixate pentruintreaga perioada de analiza. Aceasta limiteaza dimensiunea pana la care nevoile pot fi satisfacute;

b) tehnologia este data si nu inregistreaza progrese in cursul anului respectiv. In general, progresele intehnologie cer mai mult de un an. Ca urmare a acestei ipoteze, productivitatea inputurilor nu se modifica incursul perioadei. c) se considera existenta si producerea a doua bunuri intr-o economie ipotetica: hrana siimbracaminte. O asemenea simplificare permite o reprezentare intr-un spatiu bidimensional si obtinereaunor concluzii cu caracter general. d) unele inputuri sunt mai bine adaptate productiei unui bun decat

celuilalt. Data fiind cantitatea si calitatea resurselor numai o cantitate limitata de bunuri poate fi realizata incadrul economiei. Curba posibilitatilor de productie arata cantitatea maxima ce poate fi produsa dintr-un

bun in cursul unei perioade de timp cu resursele economice disponibile, data fiind cantitatea din bunulalternativ.


17/82

11 Definii noiunea i identificai elementele fundamentale alesistemului economic. Caracterizai tipurile sistemelor economice iexplicai coninutul coordonrii activitii economice.

Sistemul economic reprezint o totalitate de elemente care se afl n interaciune i formeaz ounitate distinct. Imaginea sistemului este pe larg utilizat n diferite domenii: n fizic i mecanic(sistemul de transport, sistemul de ore), biologie (toate fiinele vii sunt sisteme specifice "fine"). De

asemenea, poate fi utilizat i n cazul mediului ambiant (sistemul ecologic). Abordarea sistemic estevalabil i pentru caracterizarea vieii sociale. Activitatea social real nu se reproduce "pe pri", ci ca untot ntreg, ce const din diferite procese contradictorii, legturi i elemente.

n economie, principiile analizei sistemice se utilizeaz din jumtatea a doua a sec. XX, odat cuapariia ciberneticii economice. Abordarea economiei ca formaiune sistemic integr permite efectuareamodelrii i gestiunii proceselor social-economice.

Sistemele social-economice sunt destul de complicate i dificil de administrat din considerentele c,n calitate de subiect i obiect, apare omul cu multitudinea schimbtoare de nevoi, interese, motivaii alecomportamentului. Dat fiind faptul c viaa social este multilateral, ea se divizeaz nsubsisteme:economice, politice, sociale (n sensul ngust al cuvntului), juridice, ideologice, social-familiale. Ordineaconcret istoric n societate este determinat de sistemul instituional.

Sistemul economic e definit ca un ansamblu de relaii ntre oameni ce vor determina modul deorganizare i funcionare a activitii economice i sociale a unei ri. Sistemul economic vizeaz felul deutilizare a resurselor economice; relaiile instituiilor, organismelor i altor elemente ale suprastructuri

politice, juridice i ideologice, prin intermediul crora se desfoar activitatea economic.Dup modul de organizare i constituire la nivelul statului, economia se manifest ca un sistem

concret-istoric de asigurare material a activitii umane i const din elemente expuse ntr-unansamblu, corespunztor unei ordini ierarhice, i care funcioneaz pe baza interaciuniielementelor.

Ceea ce nseamn c nu exist economie "la general": ea ntotdeauna a fost "legat" de timp i spaiu(de exemplu,economia SUA n anii 30 ai sec. XX; economia postsocialist a Republicii Moldova).

Elementele fundamentale ale sistemului economic sunt: forele de producie; relaiile social-economice, bazate pe anumite forme de proprietate asupra resurselor i rezultatelor

activitii economice; formele de organizare a activitii economice; modurile de coordonare a proceselor social-economice.

"Economia fiecrei ri este un sistem mare, n care se nscriu multe tipuri de activiti, i fiecareverig, component a sistemului poate exista doar din considerentele c primete ceva de la alii, adicse gsesc n legtur i interdependen de alte verigi".(Laureatul Premiului Nobel, V. Leontiev)

Este important c toate elementele sistemului sunt relativ autonome i ndeplinesc funciile "sale"

specifice. Interaciunea lor se deosebete prin discordan nalt, care apare ca surs intern de dezvoltare asistemului. Economistul i sociologul Werner Sombart a caracterizatsistemul economicprin treielemente: sensul lui, adic obiectivele i mobilurile predominate ale activitii economice; forma sa deexisten, adic instituiile care definesc relaiile dintre subiecii lui;substana acestuia, adic tehnica itehnologiile existente care determin modul de combinare a factorilor de producie i modul de coordonare aactivitii economice. Asupra strii concret-istorice a sistemului economic influeneaz un numr enorm defactori att interni, ct i externi. Aceast dependen funcional poate fi exprimat matematic:

SE = f (A, B, C, D ...), unde: SEsistemul economic; A,B,C,Ddeterminantele lui (resurse naturale,cantitatea i calitatea resurselor de munc, nivelul tehnic i tehnologic, mediul instituional etc.).

Varietatea factorilor dezvoltrii economice i a variantelor de combinare inevitabil duce la

pluralismul sistemelor economice naionale .
http://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.htmlhttp://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.html


18/82

12 Expunei esena i caracteristicile definitorii ale sistemuluieconomic de pia. Descriei economia de pia contemporan iexpunei modelele sale.

Economia de piata este cea in care domina fortele pietei. Aceasta inseamna ca aplicareacomportamentului individual auto-interesat, prin fortele ofertei si ale cererii, hotaraste pretul si alocarearesurselor. In economie, resursele (uneori numite si factori de productie) sunt considerate forta de munca

(lucratorii), capitalul (masini, fabrici si asa mai departe) si pamantul (care include de asemenea resursenaturale precum lana, petrolul si carbunele). Intr-o piata libera acestea, si toate bunurile si serviciile pe carele produc, sunt alocate prin cerere si oferta. Economia de piata complet libera este adesea vazuta ca fiindopusul unei economii complet de comanda sau socialiste adica, una in care toate resursele, bunurile siserviciile sunt allocate de o autoritate centrala, de obicei guvernul sau statul. Economia de piata este uneoridenumita economie capitalista sau economie de libera intreprindere.

Caracteristici - Prin definitie, economia de piata complet libera are cateva caracteristici principale:Toti consumatorii si proprietarii factorilor de productie (adica detinatorii de pamant, forta de

munca si capital) sunt motivai exclusiv prin auto-interes.De exemplu, cand iau decizii, consumatoriicauta ca nevoile lor sa fie satisfacute la maximum. Producatorii, in acelasi timp, cauta sa isi mareasca

profiturile, iar proprietarii de pamanturi, forta de munca si capital (detinatorii de terenuri, lucratorii, oamenii

de afaceri etc.) cauta sa isi mareasca chiriile, salariile, dobanzile si profiturile;Factorii de productie se afla in proprietate unor indivizi, firme si organizatii particulare, si nu

sunt detinute de catre govern sau de catre stat(asa cum se intampla in economia cu planificare centrala).Indivizii sunt liberi sa isi infiinteze propriile afaceri, sa vanda orice doresc sa vanda. In acelasi

timp, consumatorii sunt liberi sa isi foloseasca banii pentru a cumpara orice doresc.Pe piata exista concurenta. Aceasta inseamna ca producatorii trebuie sa concureze pentru

cheltuielile pe care le fac consumatorii cu bunurile si serviciile. Lucratorii trebuie sa concureze pentrucheltuielile producatorilor cu salariile.

Nu exista un corp central care aloca resursele; luarea deciziilor este descentralizata si resurselesunt alocate prin mecanismul pietei.

Polonia s-a numarat printre primele tari din Europa de Est care au lansat un program radical dereforma economica in 1990. multe dintre reformele economice intreprinse in Polonia si Ungaria, inRepublica Ceha si mai recent, in fosta Uniune Sovietica, arata tendinta de departare, de planificarea centrala,spre conditiile de piata libera. Mai exact, a avut loc restructurarea industriei, firmele detinute in trecut de statfiind privatizate. In plus, concurenta, intreprinderea private si antreprenoriatul sunt incurajate mai mult caniciodata.

Bunurile si serviciile produse si oferite intr-o economie de piata sunt hotarate de ceea ce este cel maiprofitabil de produs sau de oferit. Aceasta contrasteaza cu economia socialista sau planificata central, in careguverul decide ce trebuie sa produca economia pentru a satisface nevoile tarii; apoi el aloca resurselenecesare pentru productia produsului economic respective.

Sa luam, spre exemplu, cazul unui producator de incaltaminte, care opereaza intr-o economie de

piata. Sa presupunem ca firma produce 10.000 de perechi de pantof pe an. Daca acestea nu sunt suficientepentru ca firma sa isi acopere toate costurile, producatorul ori sa vanda mai multi pantofi, ori sa vandalacelasi numar de pantofi, dar la un prt mai mare. Cei care si-au investit banii in firma de incaltaminte isivor pierde increderea in afacere in cazul in care ea va continua sa inregistreze pierderi. Ei ar putea sa decidasa isi mute banii in firme sau industrii mai profitabile. Daca firma de incaltaminte nu poate sa isi mareascaeficenta si/sau vanzarile, ea va iesi in cele din urma de pe piata. De aceea, intr-o economie de piata pantofiisunt oferiti doar in cazul in care este profitabil o firma sa ii ofere.

Alocarea - spre deosebire de aceasta, intr-o economie socialista, agentia de planificare poate sahotarasca ca firma in cauza trebuie sa produca 10.000 de pantofi pe an. Resursele necesare (forta de munca,aparatura, piele etc.) ar fi stabilite si alocate firmei. In acest caz pantofii sunt oferiti pe piata indiferent dacavanzarile acopera costurile sau nu.

Intr-o economie de piata, mecanisul pietei incurajeaza firmele sa produca bunuri utilizand celemai eficiente metode disponibile. Libera initiativa constituie expresia calitatii agentului economic de aposeda bunuri, de a le utilizasi de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa exprima dreptulagentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interse dar in asa fel incat sa nu afecteze cunumic libertatea celorlalti.


19/82

13 Redaiesena i efectuai clasificarea instituiilor economice.Argumentai rolul lor n formarea i dezvoltarea economiei.Delimitai subiecii studiului microeconomic i ilustrai fluxuriledintre acetia.

Stiinta economica contemporana acorda o atentie tot mai mare institutiilor,care joaca unrol crescindin viata societetii. Institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil,care impun oamenilor uncomportament oarecare obligatoriu. Institutiile au fost create pentru a stabili o anumit ordine in activitateaoamenilor. Institutiile pot fi formale (oficiale), de ex: constitutia unei tari, religia, legislatia; i neformale(informale), de ex: traditiile, obiceiurile, instinctele. Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile.Dacorganizatia reprezinta un colectiv, un ansamblu de indivizi, institutia constituie totalitatea legilor siregulilor care determina interactiunea intre oameni. In general, toate institutiile modeleaza comportamentuluman in atingerea anumitor obiective.

Institutiile formale- Cele mai cunoscute institutii formale sunt: statul, biserica, proprietatea, piata.Religia.Un cunoscut paradox spune ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a

performantelor economice: in acelasi timp tocmai religia se afla in originea celor mai multe din reusiteleeconomice. Astfel, exceptionalele succese economice obtinute de Europa Occidentala se datoreaza, in cea

mai mare parte,reformei religioase din sec.XVI-lea de catre Luther si Calvin. Reforma a contribuit laincurajarea vesnicei dorinte a omului de a se pricopsi, de a aduna bogatii, astfel punind baza unei cresterieconomice fara precedent. Un filozof din Grecia Antica, a spus ca cea mai placuta ocupatia omului esteImbogatirea.Reformajustifica aceasta dorinta omului de a seimbogati.Astfel, avutia adunata de unele

personae alese de Cel de sus trebuie s contribuie la prosperitatea societatii. Religia reformata spune canumai o astfel deutilizare a bogatiei este in cuviintata de Dumnezeu, care asigurindu-i omului de afacerisuccesul economic, ii da de inteles ca dupa moarte, va nimeri direct in rai. Printr-o asemenea tamalcire acartilor sfinte, biserica protestanta a incurajat un comportament favorabil activitatii economice, astimulat dezvoltarea antreprenoriatului.

Institutiile informale: instinctul paternitatii curiozitatea, necesitatea de autoperfectiune. Acestesunt proprii tuturor tarilor si popoarelor. Altele, cum ar fi traditiile, obiceiurilor, limba, ritualurile

cumunitare (nuntile,botezurile,inmormintarile,), sunt proprii doar unor popoare sau unui grup de popoareinrudite. In economia de piata, forta motrice a activitatii economice este maximizarea profitului. Dar,unuldin mobilele activitatii economice sunt si institutiile informale. Institutii proprii moldovenilor cum ar fi dea fi in rind cu lumea, dea nu se face de ris reglementeaza conduita omului si in viataeconomica, motivindu-l sa atinga un anumit standard, recunoscut de cei din jur. In general, stiintaeconomica contemporana a reusit sa elaboreza mecanisme care facposibila masurareaaportului fiecarei institutii informale si formale la cresterea sidezvoltarea economica.

Proprietatea ca institutie. Din punct de vedere economic, proprietatea reprezinta ansamblulrelatiilor dintre oameni, in legatura cu insusire, posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si arezultatelor acestei activitati. Sensul juridic al cuv.proprietate se reduce ladrepturile de proprietate, adicadreptul dea stapini bunul in interes propriu; dreptul de folosinta; dreptul de dispozitie,s.a. Intrucit sensurile

economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina, se constata ca: Proprietatea reprezinta totalitatearaporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existente in societate, raporturireglementate de actejuridice saunorme sociale. Proprietatea se prezinta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale debaza: obiectul si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il pot

constitui bunurile materiale si imateriale(ex:informatiile), atit sub forma resurselor economice cit sia rezultatelor economice (o cladire, un lot depamint, utilajul,automobile, s.a)

Subiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi: a) persoanele fizice (indivizii),b)persoanele juridice. c) diferite organizatii (nationale sau internationale), d) statul

Tipurile formelor de proprietate : Proprietate privat care poate fi: individuala, individual-asociativa, private de familie, privat-asociativa. Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau

pe cea salariata. Proprietatea publica: proprietatea administratiei centrale si proprietateaadministratiei locale. Proprietatea mixta - acest tip de proprietata combina, in diferite proportii,

proprietatea privatcu cea publica, iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea internationala. Ea poatefi: privat-publica nationala, privat-publica multinationala. In sistemul economiei de piata locul centralapartine proprietatilor private. Proprietatea private este temelia libertatii economice


20/82

14. Identificai esena i coninutul proprietii, efectuai o descrierecomparativ a formelor de proprietate i a modalitilor dereformare ale acesteia.

Proprietateareprezint totalitatea relaiilor dintre oameni n legtur cu nsuirea bunurilor,

relaii guvernate de norme sociale specifice diferitelor perioade istorice. n legatur cunoiunea de proprietate, n decursul timpului s-au conturat cel putin trei opinii, adeseaopuse: una juridic, alta filozofic i alta economic.n sens juridic, proprietatea exprimarelatia de posesiune a ceva adica a unui bun economic, de catre cineva, adica o persoanafizica sau juridica. Filozofiispun ca omul intra in relatiile de proprietate ca fiinta totala,dupa acestia problema proprietatii fiind una de eficienta economica ce implica realizarea

personalitatii umane in general.Din punct de vedere economic, proprietatea exprim unraport de insusire a unor bunuri de catre om.

Atributele relatiilor de proprietate s-au diversificat, acestea fiind:dreptul de posesiune; dreptul de utilizare; dreptul de dispozitie; dreptul de uzufruct.

Exercitarea acestor atribute este monopolul proprietarului, instrainarea acestora fiind undrept exclusiv al acestuia. Instrainarea priveste unul, mai multe sau toate atributele

proprietatii.

Instrainarea tuturor atributelor relatiei de proprietate, pe baza unui contraechivalent,reprezinta actul de vanzare-cumparare a bunului respectiv. Daca instrainarea tuturorelementelor proprietati se face fara un contraechivalent are loc prin actul de donatie sau prin

actul de mostenire.

Transmiterea temporara a unor atribute ale proprietatii genereaza relatii de proprietatespecifice si anume: - instrainarea dreptului de posesiune genereaza relatii de inchiriere,locatie de gestiune, concesionare, arendare, credit etc. - instrainarea temporara a dreptului deutilizare, conducere si gestionare a obiectului proprietatii genereaza relatii manageriale; -instrainarea temporara a dreptului de culegere a roadelor genereala relatii de uzufruct.In prezent coexista urmatoarele forme de proprietate: proprietate particulara, care are mai multe forme: proprietate indivduala; proprietate

privat-individuala; proprietate privat-asociativa; proprietate publica; proprietate mixta.

Modaliti de reformare a proprietiiNaionalizarea prevede trecerea de la privat la cea public, prin exproprieri.Privatizareatrecerea de la proprietate public la cea privat: -gratuit, rscumprare, arenddurabil.


21/82

15. Expunei condiiile apariiei, trsturile definitorii icaracterizai funciile pieei. Identificai efectele externe ale pieei.

MARFA este un produs al muncii omenesti ce satisface o anumita trebuintaumana si care este destinat pietii, pentru a fi supus actului de vnzare-cumparare

n vederea realizarii acestuia.

Astfel, produsul devenit marfa are o serie de trasaturi distincte:- este rezultatul muncii omenesti- este destinat satisfacerii unor nevoi sociale si face obiectul schimbului pe piata- schimbul marfii pe piata se face prin acte de comert, respectiv acte de vnzare-cumparare

- are valoare si utilitate (valoare de ntrebuintare)n conceptie moderna, marfa nu mai este o denumire sinonima cu termenul deprodus. Marfa se prezinta sub forma materiala/tangibila (produs) sauimateriala/intangibila (activitati/servicii) si se realizeaza numai prin vnzare pepiata, catre clienti. Astfel si ndeplineste misiunea pentru care a fost creata

Noiunea de marf are caracter dinamic, ea schimbndu-se n timp ca urmare adezvoltrii tiinifice i tehnice, modificrii i amplificrii necesitilor umane i

sociale, creterii exigenelor i gusturilor consumatorilor.Apariia mrfii i maiales a produciei de marf a reprezentat o puternic schimbare n evoluiasocietii omeneti n sensul c a dinamizat ritmurile i dimensiunile activitiieconomice , a generat un interes imens pentru a schimba statutul omului nangrenajul vieiisociale. Se afirm cu acest prilej un nou sector economic alramurii prelucrtoare ce au n funcie industria. Producia de mrfuri ceredispariia oricrui monopol asupra resurselor astfel nct cel mai bun s i le

poat nsui, conform regulilor economice de pia.


22/82

16. Explicai mecanismul de coordonare a pieei. Grupai pieele nfuncie de diferite criterii i relatai infrastructura pieeicontemporane.

Tipologia pieelorAvnd o istorie att de ndelungat i o importan att de mare n dezvoltareaeconomic, piaa rmne a fi un fenomen mai mult sau mai puin eterogen, care poate fi clasificatdup mai multe criterii.1. Din punctul de vedere al nivelului de matur itate, al modului de acces la pia, exist:a)pia nedezvoltat, cu relaii accidentale i cu o pondere nsemnat a relaiilor de barter (troc),adic de schimb dup schema: marf - marf;b)pia liber (clasic),la care are acces orice vnztor i cumprtor. Aceast pia ntruneteurmtoarele trsturi: existena unui numr nsemnat de participani la relaiile de schimb, att consumatori, ct i productori, mobilitatea absolut a factorilor de pro ducie; stabilirea preurilor n modspontan; lipsa monopolului i a altor forme de dominaie a vieii economice;c)pia reglementat, caracteristic, de regul, economiilor mixte, unde statul intervine n scopulcorijrii" unor deficiene ale pieei, programnd dezvoltarea economic i redistribuind o parteimportant a produsului intern brut n conformitate cu anumite obiective sociale, politice ieconomice. Accesul la o asemenea pia necesit deinerea unor autorizaii speciale, eliberate de autoritile statului (autorizaie pentru a deschide orice tip de magazine, pentru a comercializamedicamente, pentru a presta ser vicii medicale, juridice etc).2. Din punctul de vedere al obiectului tranzaciilor, pieele pot fi mpriten: piaa bunurilor de consum; piaa capitalului; piaa muncii (a forei de munc); piaa mntului i aresurselor naturale; piaa hrtiilor de valoare i a valutei; piaa resurselor informaionale; piaa

produselor cultural-artistice; piaa tehnologiilor i patentelor; piaa monetar i de credit.3. Dup criteriul exti nder ii geografi ce,piaa poate fi:

local; regional (n cadrul unei ri sau al unui grup de ri); naional; mondial.Aici se cere remarcat faptul c n prezent piaa mondial vizeaz doar un numr limitat de produse,mai mult sau mai puin omogene, cum ar fi: materia prim (gru, orez, cafea, ceai), resurseleenergetice, anumite tipuri de echipament. Pentru aceste produse se stabilete un pre mondial, cerezult dintr-o confruntare permanent dintre cerere i ofert, n acelai timp, de exemplu, nu existo pia mondial a automobilelor din lipsa unei cereri mondiale omogene i a unui pre unic, preuldepinznd nu numai de marca automobilului, de mod, ci i de fidelitatea unui numr nsemnat decumprtori fa de un anumit model de automobil.4. Dup msura n care se manifest concurena,piaa se mparte n: pia cu concuren perfect i pur; pia de monopol; pia cu concuren imperfect; piaamixt.ns clasificarea pieelor nu se limiteaz la cele patru criterii nominalizate mai sus. Astfel, dupcriteriul corespunderii cu legislaia n vigoare, pieele pot fi: legale i nelegale (piaa neagr).Forme specifice ale pieei snt: bursele (a muncii, a hrtiilor de valoare, a mrfurilor); licitaiile(pentru vinderea produselor unicale); tenderele (invitarea, sub form de concurs, a cumprtorilorsau vnztorilor de a face oferte de cumprare sau de vnzare cu indicarea preurilor).De remarcat c toate tipurile de piee menionate mai sus se mpart, la rndul lor, n segmente maimici, specializate. Astfel, piaa bunurilor de consum se mparte n piaa produselor alimentare, piaa

produselor manufacturiere, piaa locuinelor etc. Aceast pia este segmentat i dup nivelulveniturilor i mrimea familiei, dup nivelul de instruire, dup componena naional, dup sex i

vrst etc. n fine, se cere menionat faptul c toate pieele se afl ntr-o interdependenmultifuncional i permanent. Schimbrile intervenite pe o pia se rsfrng rapid asupra celorlaltepiee. De exemplu, schimbarea cursului monedei naionale n raport cu valutele altor ri (decischimbrile de pe piaa valutar) influeneaz nemijlocit cererea de pe piaa bunurilor materiale i aserviciilor etc.


23/82

17. Relatai esena, trsturile i condiiile apariiei mrfii.Apreciai rolul i funciile banilor n economie, formulai legeacirculaiei banilor.

Orice produs care prin proprietile sale satisface necesitile altor persoane dect ale productorilori face astfel necesar vnzarea-cumprarea prin intermediul pieei, se numete marf.

Satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei intr-o societate civilizata, presupune existentaunui sortiment variat de produse.tiina mrfurilor se constituie ntr-un sistem de cunotine, tehnici i metode orientate coerent sprecercetarea complex a mrfurilor i zonelor contingente problematici mrfii. n evoluia sa, acestdomeniu a purtat variate denumiri. Cea mai cunoscut dintre aceste denumiri este cea deMerceologie, termen care este echivalent n limba romn cu ,,studiul (tiina) mrfurilor.nceputurile i evoluia tiinei mrfurilor

Nevoia cunoaterii mrfurilor este legat firesc de faza schimbului n natur, care presupunea oapreciere corect a bunurilor schimbate, condiie elementar pentru realizarea actului respectiv. Un

progres real s-a nregistrat odat cu apariia banilor, ca element-marf mijlocitor al schimbului, carea facilitat schimburi pe scar mai larg, putnd practic bazele comerului. ntre informaiilereferitoare la statele din antichitate, sunt numeroase cele care evoc preocupri de reglementare a

produciei de bunuri i a comercializrii acestora: calitate, uniformizarea unor caracteristici(nceputuri ale standardizrii), garantare, mncare, depozitare, uniti de msur etc.

Banii reprezint un bun acceptat de toata lumea in calitate de mijloc de schimb, mijloc detezaurizare si unitate de masura. Banii au aparut in urma evolutiei schimbului de marfuri. Initial omarfa se schimba pe o alta marfa(barter, troc). P/u a facilita schimbul pe fiecare piata se impunetreptat o marfa cautata de toata lumea si care incepe sa joace rolul de marfa-bani sau de echialent

general - sarea, ceaiul, tutunul, blanurile. Cu timpul functia de intermediar devin aurul si argintul.Cu scopul usurarii transportarii si p/u a scapa de necesitatea cintaririi au fost batute monede.Incepind cu sec XVII-lea au aparut banii de hirtie, dupa primul razboi mondial este suspendatacirculatia banilor de aur si de argint in favoare banilor de hirtie.Functiile banilor:1) Banii ca unitate de masuramai este numita etalon al preturilor, instrument de masura a valorii.2) Banii ca mijloc e schimb sau mijloc de circulatie. Aceasta functie banii o indeplinesc prinintermedierea schimbului, eliminind astfel trocul.3) De conservare a valoriimai este numita de tezaurizare, de mijloc de economisire.4) Instrument important de gestiune strategica a economiei, manevrind cu masa monetara si cu rata

dobinzii, guvernele contemporane influenteaza in mod nemijlocit activitatea economica;5) Instrument eficient de depasire a crizelor economice, de incurajare a exporturilor, de redistribuirea venitului national.Formele banilor:

a. Moneda metalica(divizionara); b) Moneda de hirtie sau biletele de banca. Moneda metalica sibanii de hirtie sunt numiti bani in numerar sau cash; c) Moneda scriturala sau moneda decont a devenit principala forma de moneda in economiile contemporane.

Legea circulatiei banilor cantitatea de bani necesara p/u circulatie este direct proportionala cucantitatea marfurilor in circulatie, cu nivelul preturilor marfurilor si invers proportionala cu niveluldezvoltarii creditului, cu nivelul platilor fara bani in numerar, cu viteza de rotatie a banilor.


24/82

18. Expunei conceptul de pre i caracterizai funciile acestuia.Caracterizai teoriile cu privire la pre, dnd o apreciere proprieacestora.

Pretul exprima cantitatea de bani pe care cumparatorul tre s-o plateasca p/u a

obtine un bun oarecare.Teorii cu privire la pret:I. Valoare-muncaA.Smith, presupune ca temelia pretului se afla la valoarea acarei marime este determinata de cantitatea de munca vie materializata in fiecaredin bunurile ce sunt schimbate. Insa nu poate explica cum se formeaza pretul labunurile incorporale, precum si la bunurile rare;II. Valoare-utilitate sustine ca valoare si pretul nu are o temelie obiectiva, ciuna subiectiva, marimea pretului fiind determinata de utilitatea si de raritatea

produsului respectiv;III. Pretului fara valoarepretul este determinat de actiunea a 3 factori: costulde productie; utilitatea marginala; cererea si oferta;IV. Contemporanamarimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir defactori, cum ar fi: cantitatea de munca materializata in bunul dat, utilitatea siraritatea acestui bun, cererea si oferta, moda, situatia politica din tara si din lume,calamitatile naturale, puterea de cumparare a monedei etc.Functiile pretului:

1) Functia de calcul si masurare a chelt si a rezultatelor activitatiieconomice. Prin aceasta functie se creeaza premisele reluarii activitatiieconomice;2) Functiade informare a participantilor la viata economicapretul permiteevaluarea succeselor si insucceselor sistemului economic respectiv;3) Functia de stimulare a producatorilor. Intrucit veniturile intreprinzatorilordepind de nivelul preturilor, ei sunt motivati sa-si indrepte resursele catredomeniile unde preturile sunt mai mari, deci cererea este mai mare;

4) Functia de distribuire si redistribuire a veniturilor. Ea se manifesta incazul in care preturile sunt mult mai mari sau mai mici decit costurile.Tipurile de preturi:a) Preturi liberesunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate uneiconcurente perfecte, fara vreo influenta din partea statului sau altor factori deconstringere, cum ar fi monopolurile;b) Preturi administrative se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, subinfluenta statului sau a marilor #ri care domina piata. Aceste preturi nu reaction

la modificarile care au loc in raportul cerere-oferta sau reaction foarte putin.c) Preturi mixte, caracteristice economiilor contemporane, sunt formate subactiunea tuturor factorilor interni si externi enumerati mai sus.


25/82

19. Definii cererea, prezentai grafic legea cererii i demonstraiinfluiena factorilor(pre, non-pre)

Cererea repr cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa ocumpere intr-un anumit interval de timp, la un anumit nivel al pretului. Tipuri de cerere:1.P/u bunuri substituibile, care satisfac aceleasi nevoi;2.P/u bunuri complementare, care se folosesc in consum impreuna;3.Cerere derivata.Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui

produs si schimbarea cantitatii cerute. O data cu cresterea pretului la un bun, cantitatea cerutade consumator tinde sa scada, si invers, o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire acantitatii cerute.Factorii cererii:1)Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor;

2)Schimbarea preferintelor consumatorilor sub influenta modei sau a publicitatii;3)Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele complementare; 4)Schimbarea anticipatiilor consumatorilor privind evolutia pietei;5)Modificarea numarului si a structurii consumatorilor.Modificarea relativa a cantitatii cerute in functie deinfluenta unui anumit factor al cererii sau, altfelspus, gradul de sensibilitate al cererii fata demodificarea pretului sau a altor factori, se numeste -elasticitatea cererii.

Cerere elastica exista atunci cind modificareapretului conditioneaza modificarea cererii.Cererea inelastic(rigide) odata cu cresterea saumicsorarea pretului, cererea la aceste bunuri ramineaproximativ aceeasi, adica rigida.Cererea unitara exista atunci cind pretul sicantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

Factorii ce influeneaz asupra cererii

Preul altor bunuri - Bunuri substituibile, Bunuri complementare (care n consum sefolosesc mpreun), Bunuri nenrudite;Veniturile - Modificarea veniturilor individuale influeneaz curba cererii n funcie denatura bunurilor. a) bunur i normale; b) bunuri in fer ioare;

Perspectiva privind evoluia pieei. Se refer la ceea ce individul se ateapt n viitor,referitor la toate bunurile i faptele, relevante pentru situaia lui economic.Gusturile. Dac au loc modificri n gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta n moddirect n cerereade bunuri i, implicit, n deplasarea curbei cererii; Factorii demografici - numrul populaiei, numrul familiilor, componena familiilor pe

grupe de vrste, pe sexe, structura socio-profesional, .a.Sub influena factorilor amintii cererea se manifest diferit de la un produs la altul, de la ocategorie a populaiei la alta, n profil teritorial, precum i n timp.


26/82

20, Definii oferta, prezentai graphic legea ofertei i determinaifactorii care modific oferta.

OFERTA reprezint cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care productorii pot i suntdispui s o produc i, s o vnd ntr-o anumit perioad de timp, n funcie de preurileexistente, exprim cantitatea n care un produs este oferit pe pia la diferite preuri posibile,

dac ceilali factori rmn constani; cantitatea n care productorii vor oferi un anumitprodus n funcie de preul pltit.

Legea ofertei (n funcie de pre, presupunnd ali factori constani): ntre pre i ofertaexist o relaie direct. Atunci cnd preul unui bun scade, dac alte condiii nu se schimb,cantitatea produs scade, iar cnd preul unui bun crete, cantitatea produs crete.modificarea ofertei in functie de prt.

Q cantitate oferit P pre

Datorit relaiei directe ntre preul de vnzare i profit lapreuri mari, productorii vor produce i vor oferi sprevnzare mai multe produse dect atunci cnd preurile suntmici.

Ali factori care influeneaz oferta:preurile resurselor de producie- dac preurile pltitede productori pentru resursele pe care le utilizeaz sunt

mai mari, costul produciei va fi mare i oferta scade i inverscondiiile tehnice de producie - influeneaz nivelul productivitii iar mbuntirea lordetermin creterea produciei pe unitatea de resurse consumate, ceea ce, n condiiile unor

preuri date ale resurselor de producie, nseamn o reducere a costului i, deci, o cretere aofertei.preurile altor bunuri - productorii sunt atrai spre acele domenii de activitate n care

preurile sunt mari, creterea preurilor unor produsei poate determina pe productori sabandoneze domeniul lor de activitate i s iniieze alte activiti mai profitabile. Dacnumrul productorilor este mare, cantitatea oferit pe pia va fi mare. Creterea numruluide productori determin creterea ofertei, dup cum scderea numrului de productori areca efect scderea ofertei.

Modificarea ofertei in functie de alti factori dectpreul

Aceti factori influeneaz oferta n ansamblul ei, nsensul creterii (pe grafic deplasarea curbei spredreapta) sau descreterii acesteia (pe grafic deplasareacurbei spre stnga), n funcie de specificul fiecruifactor.


27/82

21. Ilustrai graphic formarea i restabilirea echilibruluipieei)modelul Walras, modelul Marshall)

Echilibrul pieei este atins cnd deciziile productorilor i cele ale consumatorilor suntreciproc consistente, cererea i oferta se egalizeaz la cel mai ridicat volum posibil alcantitilor vndute respectiv cumprate. Preul de echilibrueste din acest motiv un pre

optim la care att nevoile consumatorilor ct i interesele vnztorilor sunt satisfcute n celmai nalt grad posibil.Lipsa de corelare dintre inteniile acestora se va resimi imediat la nivelul preului, care se vamodifica, iar n noile condiii de pre, productorii i consumatorii vor decide altfel. Preuleste mecanismul prin care piaa coordoneaz i coreleaz deciziile individuale. Schimbrilece se produc la nivelul cererii sau al ofertei influeneaz preul i cantitatea de echilibru. ncondiiile n care oferta nu se modific, dac cererea crete, atunci i preul i cantitatea deechilibru cresc, iar dac cererea scade, atunci i preul i cantitatea de echilibru scad, ntremodificarea cererii i modificarea preului i a cantitii de echilibru exist o relaie direct.

n cazul n care cererea nu se modific, dac oferta crete, preul de echilibru scade icantitatea de echilibru crete, iar dac oferta scade, preul de echilibru crete i cantitatea deechilibru scade ntre modificarea ofertei i modificarea preului exist o relaie invers, iarntre modificarea ofertei i modificarea cantitii de echilibru exist o relaie direct. Pe pia

pot aprea situaii complexe n care se modific att cererea, ct i oferta. n asemeneacazuri, schimbrile care se produc la nivelul preului i al cantitii de echilibru depind deraportul dintre variaia cererii i cea a ofertei.

Modelul Walras- demontreaza printr-un sistem

matematic dezvoltat ca in cadrul unei economiicu concurenta perfecta si pura, pretul fiecarui

produs este egal cu pretul sau de revenire si ca laacest pret se asigura alocarea optima a resurselorsi folosirea factorilor de productie.

Modelul lui Marshall examineaza efectulmodificarii unei singure variabile pretul asupra comportamentului consumatorului, inconditiile in care celelalte variabile raman constante. In vederea masurarii intensitatii

trebuintelor, a atitudinilor, opiniilor si motivelor asociate individului, modelul propune origla de masurare a banilor. Omul economic creat de A. Marshall este preocupat deobtinerea de avantaje prin calculul amanuntit al fericirii pe care o ofera cumpararea de

bunuri si servicii.

Modelul Walrascaracterizeaz situaia ce se stabilete pe pia n perioad scurt de timp,deoarece cnd bunurile sunt produse, volumul ofertei poate fi ajustat la cel a cererii, doar

prin modificarea preurilor. Modelul Marshallcaracterizeaz situaia n perioad lung detimp, pentru c doar n aceast perioad se poate modifica volumul produciei din contul

majorrii sau micorrii resurselor utilizate.


28/82

22. Explicai modificarea echilibrului pieei sub influiena diferitorfactori. Deducei graphic surplusul consumatorului i aproductorului.

In procesul decizional, decidenii sunt interesai de foarte multe ori s cunoasc efectele modificrii unuiasau a mai multor determinani ai cererii i ofertei asupra preului i cantitii de echilibru. In cadrul acestui

subcapitol, vom arta cum se modificechilibrul pieei, atunci cand determinanii ii schimb valoarea, caurmare a unor modificri aprute pe pia.Studierea modificrilor echilibrului, ca urmare a unor schimbri aprute, este esenial pentru previzionareasituaiei viitoare a pieei. Previzionarea modificrii ulterioare aechilibrului poate fi de natur calitativ,atunci cand se determin numai direcia evoluiei pieei in viitor, dar i cantitativ, atunci cand se pot stabiliatat direcia, cat i amplitudinea modificrii. Acest studiu le permite managerilor s anticipeze modificriviitoare ale situaiei pieei, cum ar fi: evoluia preului automobilelor, atunci cand preul benzinei crete (sauscade); evoluia vanzrilor de mobil la creterea (sau reducerea) preului caselor.Generalizand, putem spune c studierea modificrilor echilibrului pieei arat care este impactul evoluieideterminanilor asupra preului i vanzrilor de pe o pia, cel puin ca direcie, dac nu i ca amplitudine.Din cele prezentate anterior, a reieit c modificrile preului mrfii nu determin deplasarea curbelor cereriii ofertei. Aa cum am mai subliniat, preul se modific de-a lungul curbelor existente ale cererii i ofertei,contribuind implicit la modificarea cantitii, pentru a elimina surplusul i deficitul de bunuri. Deaceea, preul i cantitatea sunt variabile endogene.Variabilele endogene, preul i cantitatea,sunt variabilele determinate de echilibrul pieei. Pe de alt

parte, echilibrul pieeise modific sub presiunea unor variabile care determin schimbarea poziiei curbeicererii sau a curbei ofertei. Aceste variabile se numesc, aa cum am mai artat, determinani. Intrucatvalorile determinanilor sunt stabilite in afara pieei studiate, ei mai poart numele devariabile exogene.Variabilele exogen, sau determinaniisunt variabilele ale cror valori se stabilesc in afara pieei studiate ideci variabile care determin modificarea poziiei curbei cererii sau a curbei ofertei.Vom trece din nou in revist determinanii.

Determinanii cereriisunt: veniturile consumatorilor, preul produselor conexe in consum complementarei substituibile), gusturile, preul ateptat in viitor, conform previziunilor i numrul clienilor poteniali.Determinanii oferteisunt: tehnologia disponibil, preul produselor conexe in producie, nivelul

previzionat al preului, numrul organizaiilor ofertante.In subcapitolele anterioare, am prezentat influena fiecrui determinant asupra cererii i a ofertei.

Anume excesul de cerere, precum i excesul deofert care exist sau se poate imediat crea prinfixarea unui pre arbitrar, i ndeamn pecumprtor i vnztor s fie conciliani.

Preul, stabilit prin confruntarea dintre cerere iofert, este influenat de politica economic astatului, precum i de ali factori. Pe diferite piee

preul se formeaz n funcie de caracterulconcurenei care domin pe aceast pia. Pe de alt

parte, preul exist nu numai la bunurile de consum.Forme specifice ale preului snt: salariul, care sestabilete pe piaa muncii; profitul i renta -respectiv, pe piaa capitalului i pmntului;dobnda i dividendul -pe piaa financiar; cursul valutar -pe piaa valutar.Formele specifice de preuri, precum i particularitile formrii lor n funcie de caracterul pieei, vor fi

analizate n capitolele urmtoare.Echilibrulcererii i ofertei are caracter static pentru perioada pieei i devine dinamic, se schimb n perioadascurt i lung de timp. Caracterul dinamic al echilibrului dintre cerere i ofert se datoreaz influeneiasupra lor factorilor calitativi a lor. Pentru a delimita segmentul pieei n care producatorul sau consumatoruli realizeau interesele sale economice eficient, trebuie s pornim de la funciile inverse ale cererii i ofertei.


29/82

23. Expunei aspectele explicative ale modelului cerere-ofert(aplicarea impozitelor, acordarea subveniilor, limitarea superioari inferioar a preului.

n prezent, impozitele, taxele, contribuiile i subveniile, alocaiile i transferurilebugetare reprezint nu numai metode de colectare i repartizare a resurselor financiarepublice, dar i instrumente aplicate de structurile guvernamentale, pentru a direcionadezvoltarea economic i social a rii conform obiectivelor stabilite.Impozitul reprezint o contribuie bneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorat,conform legii, statului de ctre persoanele fizice i juridice pentru veniturile care le obin sau

pentru averea pe care o posed. Plata impozitului se efectueaz n cuantumul i termenulprecis stabilit prin lege.Principalele trsturiale impozitelor sunt:Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, c instituirea de impozite se face n bazaautorizrii conferite prin lege.Obligativitatea impozitelor.Aceasta nseamn, c plata nu este benevol, ci are caracterobligatoriupentru toate persoanele care obin venituri sau dein bunuri din categoria celorsupuse impozitrii conform legilor n vigoare.Neresti tui rea impozitelor.Prevede, c prelevrile de impozite la fondurile publice de resursefinanciare se fac cu titlu definitiv i nerambursabil.

Nonechivalena impozitelor.Poate fi neleas, pe de o parte, ca o plat n schimbul creiacontribuabilii nu beneficiaz de contraservicii imediate i direct din partea statului, pe de alt

parte, ca o diferen ntre cuantumul impozitelor pltite i valoarea serviciilor primite nschimb n viitor.

Acordarea subveniilor Subvenii de stat - ajutor de stat acordat ntreprinderii sub forma unortransferuri de resurse n schimbul respectrii anumitor condiii referitoare la activitatea operaional aacesteia. Subveniile de statnu cuprind acele forme de ajutor de stat, care nu pot fi evaluate just, inclusivacele tranzacii cu statul, care nu se deosebesc deoperaiunile comerciale ordinare ale ntreprinderii.Subvenii aferente activelor- subvenii de stat, pentru acordareacrora principala condiie const nfaptul c ntreprinderea beneficiar trebuie s construiasc i/sau s achiziioneze active materiale,nemateriale sau investiii petermen lung. De asemenea, pot exista i condiii secundare care restricioneaztipul sau amplasarea activelor i/sau perioadele n care acestea urmeaz a fi achiziionatesau deinute.Subvenii aferente veniturilor- subvenii de stat care nu sntconsiderate ca subvenii aferente activelor.Limitarea superioar i inferioar a preurilorStatul urmrete prin intervenia sa, nu s anuleze aciunea legilor economice obiective, ci s atenueze i selimine unele influene negative, la unele produse care necesit sprijin din afara pieii, innd ns cont deinteresul public, al consumatorilor i productorilor. Obiectivele sunt limitarea creterii unor preuri saumpiedicarea scderii lui.

Aceast intervenie a statului este de unele firme acceptate, de altele criticat, ntruct statul nu poatesatisface prin intervenia sa toate interesele i trebuie s in seama de interesul general al societii.

Statul intervine asupra raportului cerere-ofert, asupra nivelului preului i prin controlul preurilor.Concret, intervenia statului se transpune n politicile de preuri adoptate prin: - asigurarea

unor preuri avantajoase la materii prime; - achiziionarea, la preuri convenabile a unor cantiti debunuri(ex. cereale, materii prime, materiale strategice); - acordarea de subv

Întrebări şi răspunsuri la examenul de licenţă microeconomia

Documents