CLASA PREGĂTITOARE-INTRAREA COPILULUI ÎN CICLUL PRIMAR-

PIP ACHIM MONICA

SC. GIMNAZIALĂ NR 2 ORBEASCA DE JOS

JUD TELEORMAN

Şcoala este principalul factor în formarea personalităţii copilului, este răspunzătoare de pregătirea acestuia, astfel încât prescolarul să se poata adapta cu uşurinţă la condiţiile mereu schimbătoare, în viitor. Intrarea copilului în şcoală constituie un moment important în viaţă sa, date fiind ,,statutul” şi ,,rolul” de elev, aplicând toate cunoştinţele şi deprinderile dobândite anterior. Experienta adaptativă şi achiziţia cognitivă şi afectivă din grădiniţă asigura adaptarea şcolară . Din punct de vedere psiho-somatic, cele două etape de vârstă (preşcolară şi şcolară mică) au multe trăsături comune, ceea ce asigura elementul de continuitate educaţională: copilul de 3 ani, confruntat prima oară cu dificultăţile adaptării la viaţă colectivă, în momentul intrării la grădiniţă, acum se va integra mai uşor, mai rapid în sistemul şcolar, având deprinderile şi cunoştinţele deja dobândite. Pregătirea copilului pentru şcoală nu se referă la a-l învaţă pe acesta să scrie, să citească sau să socotească mai devreme, ci presupune a-l pregăti pentru o nouă modalitate de dobândire a unor cunoştinţe şi experienţe, a-l ajută să atingă o stare de disponibilitate pentru activitatea de învăţare, stare psihologică pozitivă necesară momentului de debut şcolar. Intrarea copilului în şcoală este un moment special pentru acesta, un proces neliniar, angajându-l plenar pe copil, mobilizându-i întreg mecanismul adaptativ. Noile exigenţe ale noului mediu, cel şcolar, se opun flexibilităţii şi libertăţii din grădiniţă şi pot să îi pară copilului că fiind constrângătoare chiar. Aici intervine rolul hotărâtor al clasei pregătitoare în asigurarea maturităţii şcolare a fiecărui copil. Începutul socializării copilului în grădiniţă de copii, diversificarea relaţiilor interumane (relaţii copil-adult, copil-copii) se continuă în ciclul primar, în cadrul organizat al învăţării. Particularităţile de vârstă ale şcolarului mic prezintă similitudini cu ale prescolarului mare. Trecerea de la preşcolar la şcolaritate trebuie să se plieze pe particularităţile psihopedagogice ale copilului, acesta găsind în clasa pregătitoare un mediu familiar, iar adaptarea la acest mediu să se realizeze cu un minim de efort. Clasa pregătitoare are rolul de a pregăti un debut şcolar de calitate, prin educaţie timpurie instituţionalizată şi prin crearea premiselor educaţionale pentru o integrare şcolară cu indici reduşi de părăsire timpurie a şcolii şi cu şanse crescute de integrare viitoare pe piaţă muncii a generaţiilor actuale de preşcolari. Clasa pregătitoare asigura trecerea gradată a copilului de la educaţia din familie şi grădiniţă la formarea iniţială asigurată de şcoală. Clasa pregătitoare va avea un dublu rol: pe de o parte de consolidare a cunoştinţelor deja dobândite şi, pe de altă parte, de socializare şi adaptare la schimbare. În plus, clasa pregătitoare va oferi tuturor copiilor un start mai bun în viaţă şcolară. În clasa pregătitoare copiii vor învaţă prin metode adecvate vârstei tot ceea ce le este necesar pentru a face faţă cu succes clasei I. De exemplu, copiii îşi vor dezvoltă capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, vor învaţă să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţi prin jocuri didactice, activităţi în echipa,

activităţi de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase. Pentru această, copiii vor beneficia de programe şcolare realizate de cei mai buni specialişti şi de resurse de învăţare variate şi adecvate vârstei. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală trebuie să aibă la baza următoarele elemente: -continuitatea curriculumului (programa, materiale didactice); -metode de lucru similar; -unitatea de management a grupului (amenajarea spaţiului de lucru, lucrul pe microgrupuri, numărul de elevi din clasa); -relaţii inter-instituţionale de parteneriat. Continuitatea dintre învăţământul preşcolar şi primar se realizează şi prin obiective comune, prin conţinuturi şi metode similare. Atât formele de organizare şi desfăşurare a unor activităţi, cât şi metodele de învăţământ şi conţinuturile învăţământului preşcolar anticipează ciclul primar.Este necesar să se asigure o colaborare funcţională în procesul instructiv-educativ din grădiniţă şi din şcoală, dar şi unitatea şi continuitatea influenţelor educaţionale prin colaborarea educatoare-învăţătoare. În cadrul colaborării educator-învăţător aceştia trebuie să fixeze obiectivele care vizează pregătirea prescolarului pentru şcoală, în vederea dezvoltării vorbirii, cultivării inteligenţei, a spiritului de observaţie, a independenţei în gândire şi acţiune, stimularea creativităţii, familiarizarea copiilor cu limbajul matematic, cu limbajul artei şi cu limbajul muncii, constituirea premiselor proceselor cognitive, afective şi volitionale, dezvoltarea perceptiv-motorie şi accentuarea pregătirii pentru scris-citit, dezvoltarea deprinderilor de integrare în colectivitate, de adaptare la mediul social şi înconjurător. Colaborând cu şcoală, educatoarea va putea să-şi analizeze mai profund şi mai obiectiv muncă instructiv-educativă sub aspectele ei pozitive şi negative cunoscând rezultatele la învăţătură şi purtare a foştilor “elevi “, iar învăţătorul va caută să nu piardă pe parcurs cunoştinţele însuşite în grădiniţă. Cele mai frecvente oportunităţi de întâlnire dintre cele două medii educaţionale, care se cer valorificate de către ambii parteneri, privesc: -vizitarea unei şcoli în vederea cunoaşterii de către copiii preşcolari a acestei instituţii; -vizitarea de către şcolarii din clasa I sau clasa pregătitoare a unei grădiniţe pentru a le împărtăşi copiilor de aici primele lor experienţe şcolare; -organizarea unor şedinţe cu părinţii copiilor în ultimul semestru de activitate din grădiniţă la care sunt invitaţi câţiva dintre viitorii învăţători, ce vor informa părinţii asupra modului de pregătire al copiilor pentru şcoală; -simularea în cadrul grădiniţei a unor activităţi de tip şcolar cu clasa pregătitoare; -urmărirea de către educatoare a copiilor deveniţi şcolari pentru sesizarea progreselor în dezvoltare sau, dimpotrivă, a dificultăţilor pe care le întâmpina sub efectul noilor solicitări; -organizarea unor serbări comune; -realizarea unor activităţi metodice şi cercuri pedagogice comune pentru educatoare şi învăţătoare ori de câte ori se ivesc probleme şi solicitări care interesează ambele instituţii. Relaţiile copilului cu grupurile sociale în care se va integra de-a lungul existenţei sale vor exercită o importantă deosebită, atât asupra evoluţiei sale că persoană în permanentă devenire, cât şi asupra randamentului activităţii desfăşurate. Învăţământul

preşcolar constituie prima formă de educaţie organizată, sistematică şi competenţă; de asemenea, reprezintă prima formă de socializare a copilului. În grădiniţă se creează condiţii optime că preşcolarii să se manifeste activ, coordonaţi în permanentă de cadre specializate. Clasa pregătitoare, însă trebuie să creeze premise favorabile pentru realizarea continuităţii învăţământului preşcolar cu cel primar. De aceea ,concluzionez ca o condiţie esenţială a atingerii de către toţi copiii a gradului de dezvoltare şi adaptare cerut de o eficientă activitate şcolară, o reprezintă realizare unei legăturii funcţionale de continuitate între activitatea din grupa mare a grădiniţei şi prima clasa a şcolii primare prin trecerea preşcolarilor prin clasa pregătitoare. Clasa pregătitoare are în vedere dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi a capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, asigurând totodată baza de plecare pentru dezvoltarea celor opt competenţe-cheie (a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; (b) competenţe de comunicare în limbi străine; (c) competenţe de baza de matematică, ştiinţe şi tehnologie; (d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei că instrument de învăţare şi cunoaştere; (e) competenţe sociale şi civice; (f) competenţe antreprenoriale; (g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; (h) competenţă de a învaţă să înveţi. Ciclul primar are rolul de a continuă demersul de dezvoltare a acestor aspecte.