21. Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni. Particularitatile-Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase: Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii-Semnele de deosebire:• Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105• Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatos• Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare: c) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min – 24 ore)d) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentare) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal. f) toate intoxicatiile nu sunt contagioaseClasificareI. IA microbiene1) Toxicoze alimentarea) Toxicoze bacteriene• Botulism• Toxicoza stafilococicab) Micotoxicoze • Ergotismul • Fuzariotoxicoza• Aflotoxicoza2) Toxicoinfectiia) Germeni potential patogeni• E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococib) Germeni insuficient studiati• Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas3) Intoxicatii mixteII. IA non-microbieneIII. IA idiopatice

22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile clinice. Principiile de profilaxie a lor.Toxicoinfectiile – reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar foarte mare de agenti cauzali vii. Sunt provocate de: germenii potential patogeni: E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi germeni insuficient studiati: Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.

Semnele caracteristice toxicoinfectiilor: 1. Dezvoltarea rapida a infectiei 2. Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de microflora patogena.3. Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu anumite incalcari igienice.4. Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului.5. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase.6. Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este consumat centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.Epidemiologie Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecal-oral. Calea de transmitere alimentara.In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si in majoritatea cazurilor putem deosebi:4. procese locale – poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.

5. procese generale – febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.

Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor prevenirea patrunderii agentului declansator al intoxicaatiei in produsele alimentare intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare preintimpinarea multiplicarii si acumularii mi/o sau formarii toxinelor neutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidemiologic

23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.Toxicoza stafilococica – aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de microorganisme:• personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi purulente, panariciu)• purtatorii facultativi – animalele bolnave de mastita• stafilococii din mediul inconjuratorDe cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale: greata voma durerile acute in regiunea stomacului insuficienta cardio-vasculara60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice depistarea surselor micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea formarii toxinelor

24. Botulismul - etiologia,patogenia,produsele ca-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.Botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum.

Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa (sporii) nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine. In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar – 99% ,de plaga, infantil.Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii sunt rezistenti la factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la 120 grade. Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de 10-15 minute. Are mai multe serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul.Manifestarile clinice:• se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare• perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina – 6-36 ore• se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme• Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap, indispozitie, slabicuni, dureri in epigastru, tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism, voma si diaree la inceput care trece in constipatie• Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere, ptoza palpebrala, paralizia muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale, voce ragusita, pulsul la inceput rar, pe urma accelerat, temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar subfebrila), in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepata dupa boala 2-3 luni. In forma usoara nu apar paraliziile

Directiile de baza in profilaxia botulismului prevenirea patrunderi agentului declansator pe materia prima prelucrarea termica corecta (sterilizarea) prevenirea germinarii sporilor, multiplicarii formelor vegetative si formarii toxinelor in conservele pregatite

25. Micotoxicozele - etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.Micotoxicoze – intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:1. Ergotismul2. Fuzariotoxicoza3. AflotoxicozaMicotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice. Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea. Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele ergotismului: convulsiva – se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa – afectarea aparatului neurovascular, mixta.Fuzariotoxicoza este cauzata de piinea contaminata cu Fusarium graminearum. Tabloul clinic se manifesta prin gastroenterita cu afectarea SNC, care se aseamana cu ebrietatea. Profilaxia micotoxicozelor include: lupta cu daunatorii plantelor cu prelucrarea corecta a cerealelor respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor, a nutreturilor monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare

26. Funcţiile medicului practician în caz de declanşare a intoxicaţiei alimentare.Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara, medical este obligat1„ Să acorde ajutorul medical urgent2. Să facă cercetările prealabile ale ca¬zului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua măsurile necesare pentru profilaxia răspîndirii sau repetării intoxicaţiei alimen¬tare, spre exemplu, sustragerea3. Să informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaţie (prin telefon sau telegrafic) şi să expedieze în-şWnţarea._urgentă indicînd în ea : 1) loca¬litatea ; 2), data ; 3) locul (unitatea alimen¬tară), unde s-a întîmplat cazul ; 4) numă¬rul de victime (inclusiv spitalizate) ; 5) tab¬loul clinic al bolii ; 6) numărul de cazuri letale (dacă sînt) ; 7) produsul alimentar suspect şi cauzele, care au dus la izbucnirea intoxicaţiei alimentare ; 8) ce măsuri s-au luatCentrele sanitaro-epidemiologice primesc informaţia despre cazurile de intoxicaţie alimentară şi imediat trimit în focar un medic-specialist în igiena alimentară. Acesta efectuează inspecţia sanitaro-epidemiologică a cazului de intoxicaţie alimentară. Studierea cazului începe cu cercetarea locului şi chestionarea celor suferinzi, precizîndu-se data şi ora intoxicaţiei alimentare, speci¬ficul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat 1. Medicul igienist• Sa excluda produsul suspect din alimentatia populatiei• Sa colecteze mase vomitive sis a la trimita in laborator• Sa interzica comercializarea produselor suspecte pana la identificare a cauzelor• Sa anunte central sanitary-epidemiologic2. Medicul sanitar• Colecteaza anamneze• Impreuna cu medicii curative analizeaza tabloulclinic• Expediaza in laborator materialele recoltate de la bolnavi• Sa clarifice caile de infectare