INTOXICATIA CU INGRASAMINTE AZOTATI/NITRATI-NITRITI/AZOTATI-AZOTITI

Ex: Azotatul de Na (Salpetrul de Chile): Silitra, Azotatul de Ca (Salpetrul de Norvegia), Azotatul de K, Azotatul de amoniu (Salpetru de Montana/Salpetrul de Leuna),Azotitul de Na, Azotitul de Ca, Urea, Sulfatul de amoniu, Clorura de amoniu, Cianamida de Ca, Amoniacul

Etiol:

Cons unor plante cu mare kpacitate de acumulare a nitratilor si nitritilor, mai ales sub forma de masa verde (ovaz, orz, sekra, porumb, trifoi, frunzele si coletele de sfecla 626l113g de zahar, frunzele de krtof) in deosebi in cond unui timp secetos urmat apoi de precipitatii knd plantele cresc luxuriant, situatie in kre cont in nitrati se poate ridik la un niv toxic.

Asimilarea N de plante e infl de cond meteorologice dar si de diferite oligoelem: Mn si Molibden (Molibdenul face parte din molibdat reductaza fiind antagonizat), solubilitatea si asimabilitatea subst.

Etapele succesive a reducerii nitratilor in nitriti mai necestita Cu, Fe si Mg.

Tratarea plantelor cu erbicidele 2,4-D si 2,4,5-T si pentaclorfenol kre modifik metabolismul protidic al unor plante din fam Crucifere in directia producerii de nitrati.

Cond de depozitare a pl (umiditate, kldura/mucegaire) kre favorizeaza transf nitratilor in nitriti.

Nitritii sunt de 10-12 ori mai toxici dekt nitratii.

Manifestarile de pik la anim kre face k purceii sa consume purinul iar bovinele manifesta o adev placere a consumarii ingrasamintelor.

Intox cu nitrati-nitriti in urma consumului de apa de baut kre poate fi poluata prin antrenarea acestora in apele freatice dupa tratarea terenurilor, cu purin, balegar, ape amoniakle, saramura din siloz, materii organice descompuse. E cun methemoglobinemia taurinelor in mom substituirii laptelui cu apa cu nitrati.

Intox consecutiv adm repetate a unor medikm:subnitratul de bismut fol in tratam enteritelor la tineret

Intox indusa de gazul de siloz.

Patog:

Nitratii au act iritanta lokla provoknd congestie si hemoragii la niv tubului dig, congestie renala.

Nitratii in prezenta nitrat reductazei kre se gaseste indeosebi in rumen dar si in furaje si sange se transf in nitrite kre sunt de 10-12 ori mai toxici si act diferit. Nitritii sunt descompusi in ammoniac si hidroxilamina. O molecula de nitrit interactioneaza cu 2 molec de oxihemoglobina: oxidarea Fe2+, adik Fe normal, in Fe3+ = methemoglobina. Se face cu ajutorul a 2 enzime sistemice din sange.

Principala act a nitritilor e cea de conversie a hemoglobinei in methemoglobina kre nu mai e kpabila sa transporte O2 → anoxie tisulara → moarte.

Val nitratilor: bovine: 3,4 ± 0,2 mg/100kg, porci 5,4 ± 1,2 mg/100kg, ovine 3,5 ± 0,3 mg/100kg

Nitritii au o puternik act vasodilatatoare, efect pt kre nitrii sunt fol si in terapeutik dar kre in kzul intox det colapsul vascular periferic.

Nitritii reduce factorii vitaminici A si E, inhiband convertirea krotinidelor in vit A prin act inhibitoare asupra tiroidei. Acestea au consecinte negative asupra reproductiei produknd avorturi/infertilitate si asupra sporului de crestere.

Nitritii reduce activit acetilcolinei esterase ceea ce face k proc fiziopat si o parte din manif clinice sa fie f asemanatoare cu cele din intox cu I OP.

Oxizii de azot inhalati din silozuri det pneumonia atipik la rumeg.

Nitrii au act kncerigena.

Factorii favorizanti kre agraveaza intox sunt:

-          infometarea kre ↑ sensibilitatea la intox-          bovinele furajate cu o ratie adecvata pot tolera fara efecte daunatoare, ingerarea unei knt de nitrati/nitrite suficiente pt

a transf 50% din hemoglobina in methemoglobina-          tratarea solului cu ingrasaminte potasice in knt mari are k urmare ↑ incidentei intox cu ingrasaminte azotate det "tetania

de iarba la bovine"-          modif pH-ului ruminal-          existenta eventuala a unor anemii/a altor boli ce diminua hemoglobina-          ratiile sarace in glucide, molibden, Cu, Fe.

Simpt:

Efectele nitratilor asupra ap dig: vomituritie, vomizari, colici si diaree, act asupra rinichilor: colachisurie si poliurie consecinta congestiei renale.

Act nitritilor: methemoglobinemie, 1,2% methemoglobina in sange e normal.

Principalul efect e hipoxia/anoxia tisulara kre se exprima prin: la debut neliniste, polipnee si dispnee cu resp bukla, extremitatile urechilor si reg subabd au o cul violeta mai ales la purcei (mare atentie - confuzie cu salmoneloza), cord accelerat pocnitor, zgomote krdiace diminuate, vertij, astazie, crampe musculare, vasodilatatie periferik: colaps periferic si in final moarte. Femelele gestante avorteaa iar cele kre supravietuiesc fac emfizem pulm interstitial.

☻ in kzul cons prelungit al unor doze subtoxice de nitrati se constata: accentuarea avit A, intarziere in crestere la tineret, ↓ prod de lapte, aparitia indig recidivante, tulb de reprod traduse prin avorturi, mortalitate la nou nascuti, infertilitate, consecutiv epuizarii rezervelor hepatice de vit A a mamei.

Leziuni:

Sangele e ciocolatiu, uneori e rosu viu prin formarea a nitroxihemoglobinei.

Atentie! Se impune diag dif fata de intox cu cianogenice.

Mirosul intepator de gaze de azot surprins la deschiderea kdavrelor, congestii si hemoragii severe ale prestomacelor, stomacelor si intest, congestie renala, hemoragii submuc si sub seroase dat efectului vasodilatator al nitritilor.

Avortonii sunt mumifikti/cu modifikri consecutive axfisiei: hidrotorax, ascita, hemoragii subepikrdice/perirenale, hemoragii sub muc si seroase, fokre necrotice splenice si hepatice, necroze circumscrise klcifikte.

23.04.08

Diagn diferential     in intox cu nitrati/nitriti, azotati/azotiti, fertilizanti

 

Se impune la rumeg fata de tetania de iarba, fata de pneumonia interstitiala atipica, intox cu gaz de siloz, intox cu acid cianhidric, intox cu H2S (sg este rosu-inchis), intox cu CO (carboHb da sg o color rosu-inchis), intox cu medicamente sau plante - Digitoxin, sulfat de Mg, gluconat de Ca, oleandrul

La porcine - fata de salmoneloza, pesta porcina, rujet, afectiuni cardiace si resp

Exista si un diagn terapeutic executat cu albastru de metilen.

Se face pt diagn determinarea met-hemoglobinemiei si det nitratilor si nitritilor din furaje, apa, ser, urina si suc ruminal.

Profilaxie: -supravegherea depozitarii si manipularii ingrasamintelor azotoase

-intezicerea depozitarii furajelor langa ingrasaminte

-controale periodice ale apei si furajelor

-respectarea intervalului de cateva sapt de la tratarea unui teren si darea in consum al furajelor

-folosirea unor ratii abundente in glucide care maresc toleranta fata de nitriti.

-aplicarea cu discernamant a erbicidelor si a acidului 2,4-D

-tratam sindromului de pica

-adm de vit A

Tratam: Se face convertirea rapida a metHB in oxiHb cu subst reducatoare: albastru de metilen - sol 2%, 8mg/kg i.v., tionina, acid ascorbic

Albastrul de metilen poate det anemie hemolitica cu evidentierea corpusculilor Heinz la caine si pisica.

Tratam cu subst reducatoare se completeaza cu purgative uleioase (ulei mineral), transfuzie si oxigenoterapie.

Se adm antibiotice cu spectru larg - 18-20L in apa rece pt a impiedica conversia microbiana a nitrilor

Se suplimenteaza ratia cu vit A,B,E, cu saruri iodate si cu microelemente

 

Nitratii si nitritii - factori generatori de nitrozamine

(intox cu nitrozamine)

 

Transform nitritilor in nitrozamine cand se hranesc rumeg cu faina de peste conservat cu nitrit de Na det hepatoza grava.

Prezenta nitrozaminelor s-a pus in evidenta si in faina de grau si in branzeturi.

Nitrozaminele sunt cancerigene, mutagene, teratogene

Act cancerigena este atribuita produsului de metabolizare a nitrozaminelor, dupa care se form un radical organic ce produce leziunea maligna pornind de la nivel biochimic

DL50 = 200-2000 mg/kg GV, incadrandu-se in categ de toxicitate medie, dar prezinta importanta prin potentialul cancerigen ridicat.

Prezenta nitritilor in alimente a devenit o adevarata problema igienico-sanitara mondiala

Intoxicaţia cu cianuri are o frecvenţă scăzută comparativ cu celelalte tipuri de intoxicaţii, deoarece accesul populaţiei la cianuri este limitat. Totuşi, atunci când aceasta se produce este în scop criminal sau suicidar, mai rar accidental.     Cele mai frecvente cianuri implicate în acest tip de intoxicaţii sunt: cianura de sodiu, cianura de potasiu, ferocianura de potasiu. Intoxicaţia se produce frecvent prin ingestia cianurii, mai rar prin inhalare sau prin piele. După pătrunderea cianurii în organism, aceasta eliberează gruparea cian (CN) ce va inhiba o serie de reacţii chimice din organism. Efectul va fi imposibilitatea utilizării oxigenului de către ţesuturi cu consecinţe grave. Doza letală de acid cianhidric (intră în componenţa pesticidelor) este de 100 mg, iar doza letală de cianură de sodiu sau potasiu este de 200 mg (prin ingestie).  

Cum se manifestă intoxicaţia cu cianuri?

Cel mai frecvent simptomele debutează brusc, cu evoluţie rapidă spre deces – moartea se produce în câteva minute de la ingestie prin stop cardio-respirator, însoţit de convulsii şi comă. Timpul scurt de instalare a simptomelor şi a decesului face ca intervenţia terapeutică să fie de multe ori inutilă. Dacă doza ingerată este sub doza letală, evoluţia este mai puţin rapidă şi se manifestă prin durere toracică, episoade de apnee (imposibilitatea de a respira), cefalee, vărsături şi tahicardie. Intoxicaţia poate evolua cu apariţia convulsiilor, comei şi a decesului. Pielea devine roz în intoxicaţia moderată cu cianuri datorită suprasaturării sângelui cu oxigen, acesta nefiind capabil să ajungă la celulele din ţesuturi. 

Intoxicaţia cu vapori de cianuri apare în mediile industriale poluate cu cianuri. Primul simptom care apare sunt tulburările respiratorii, însoţite de tulburări digestive – greţuri şi vărsături, şi neurologice – colaps, convulsii. 

Dacă victima intoxicaţiei cu cianuri supraviețuiește, va prezenta sechele neurologice datorate hipoxiei la nivel cerebral – oboseală fizică, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare, ce pot dura câteva luni după intoxicaţie.

Tratamentul intoxicaţiei cu cianuri

Timpul de instituire a tratamentului trebuie să fie foarte scurt. Semnele caracteristice intoxicaţiei cu cianuri fiind coloraţia roz a pielii şi halena de migdale amare (mirosul respiraţiei este asemănător cu mirosul migdalelor amare). După constatarea intoxicaţiei se supraveghează funcţiile vitale şi se administrează antidotul – nitritul de amil sau nitritul de sodiu.