intemeierea cercetarii frumosului in antichitate

7/29/2019 Intemeierea Cercetarii Frumosului in Antichitate

1/61

ARTA N ANTICHITATEArta a fost definita n general ca fiind o activitate specifica omului care are dreptscop producerea unor valori estetice si care se foloseste de mijloace specifice, cumsuntcuvntul, n cazul artei scrise, imaginea sau volumul, n cazul artelor plastice.

Aceastadefinitie a artei este nsa caracteristica n special epocii moderne si contemporane.n antichitate arta nu era subsumata producerii frumosului, ci era destinata nprimul rnd sa transmita un mesaj sau o imagine religioasa. Imaginea artistica erarepetitiva si tindea sa respecte formele traditionale pentru ca mesajul religios sa fiecorecttransmis n timp. Arta nu era interesata de inovatie, n sensul pe care omul modern lconfera acestei notiuni, pentru ca noul putea modifica ritualul religios, acest faptputndduce la catastrofe considerate a fi cu urmari cosmice.2

EGIPTULVechilor egipteni expunerea n muzee a operelor de arta descoperite n morminteli s-ar fi parut o blasfemie, o actiune fara justificare logica, un gest tipic de barbarie.Artaegipteana, la fel ca ntreaga arta antica, nu cunostea conceptual modern de artapentruarta, doar de dragul frumosului, att de firesc astazi.Arta egipteana a fost magica, adica inspirata de mitologie iar, simbolurile eitrebuiau descifrate si interpretate. Mesajul ei nu tinea de estetica, ci de sacru. Ea nupoatefi nteleasa n sensul ei real fara cunoasterea miturilor, a ritualurilor magice, aimportanteivrajilor efectuate de preotii din temple.Arta egipteana a fost o arta n care mesajul imaginii si imaginea se repetau si,secole de-a rndul, s-au produs foarte putine modificari n maniera de a picta sausculpta,de exemplu. Cu ct imaginile pastrau mai fidel formele si tehnicile traditionale, cuattarta era mai apreciata de catre egipteni.Artistii egipteni au ramas n mare parte anonimi iar munca lor se realiza de obicein echipa. n cazul unei statui de mari dimensiuni, de exemplu, mai multi artisti si

alegeau, fiecare, o anumita parte a corpului statuii pe care o realizau separate, apoitoatepartile erau asamblate asa cum a consemnat, n istoriile sale, Diodor din Sicilia, careavizitat Egiptul contemporan lui (sec. I . Hr.). Pictorii si sculptorii respectau reguliprecisen realizarea operei lor. n sculptura, de pilda, se trasa un ax de-a lungul corpuluiuman iarpartea stnga trebuia sa fie aproape identica cu cea dreapta. n pictura se foloseausabloane. Doar marii maestri puteau realiza multe dintre desene direct cu mnalibera.

n legatura cu imobilismul si traditionalismul din arta egipteana trebuie mentionat


2/61

ca de obicei figurile umane erau reprezentate n pictura sau sculptura, nu cu trupullorreal, ci cu imaginea lor din tinerete, din perioada apogeului vietii., Era vorba despre ointerpretare rituala si magica si l reprezenta pe om n starea lui de har (imaginealor de

maxima frumusete). Statuile de exemplu aveau o atitudine fixa. Zeii, faraonii saudregatorii sunt nfatisati uneori n picioare, cu membrele inferioare adunate sau cupiciorul stng putin nainte, alteori erau asezati pe un fotoliu ntr-o pozitie rigida.Existasi reprezentari ale unor statui cu minile ridicate n sus, gest care imita hieroglifa KA,ungest de ruga sau adorare. n morminte statuile nfatiseaza, de asemenea, persoanamoarta,3la vrsta tnara chiar daca cel nmormntat a murit batrn. Statuia reprezinta trupulde

slava, folosind un termen tipic iconografiei(descrierilor) icoanelor ortodoxe.Egiptenii au preferat sa deseneze profiluri chiar daca stiau sa deseneze si figuraumana din fata (frontal) asa cum o dovedesc picturile din epoca Tell el Amarna.Aceastareprezentare este de fapt simbolica, pentru ca omul decedat trebuia sa priveasca, nviziunea egiptenilor, doar spre rasarit sau apus. Bustul, nsa a fost reprezentat ngeneraldin fata. Abdomenul este ntors n trei sferturi iar picioarele sunt reprezentate dinprofil.Pictura egipteana nu cunoaste perspectiva asa cum se pare ca nu a fost cunoscutanici la greci sau romani, dect foarte trziu . Perspectiva n pictura va aparea primaoaran pictura ortodoxa crestina, la bizantinii din scoala lui Panselinos si apoi n Occident,laGiotto. n pictura veche egipteana nu a fost folosit dect exceptional procedeulredariiumbrelor si procedeul degradeului.In morminte, pictura nu era destinata sa decoreze, ci imaginile reproduse se credeaca vor prinde viata prin magia si vrajile facute de preoti.n Egipt, statuile erau pictate pe un strat subtire de ipsos, folosit ca suport pentruculorile de tempera. Ochii erau facuti din pietre semipretioase. Statuile erau

mbracate sicoafate. Preotii aveau ritualuri complicate n care mbracau, spalau si ngrijau statuilezeilor.Culorile picturilor aveau o simbolistica precisa. Personajele n rosu erau celenegative, pentru ca aceasta era culoarea zeului Seth (zeul desertului). Verdele eraculoarea bucuriei, a tineretii, a sanatatii, era culoarea zeului Osiris, mparatul lumiiapoizeu al renvierii . Cu negru se pictau mumiile, fiind culoarea renasterii de dupamoarte,culoarea care l reprezenta tot pe Osiris. Culoarea galbena era asociata aurului fiindculoarea fasta a trupurilor de zei.

PIRAMIDELEn epoca predinastica, cei morti ce ngropau n nisip, alaturi de vase de lut si alte


3/61

cteva obiecte funerare. n timpul primei dinastii, regii se vor nmormnta n asa-zisamastaba, de forma trapezoidala, construita la nceput din caramizi nearse, apoi dinpiatra.O mastaba se compunea dintr-un cavou si un fel de capela. Cavoul era construit deobicei

4n fundul unui put. Dupa nmormntare, cavoul era zidit pentru a-l feri de jefuitori, iardeasupra se facea o movila de pietre, nisip, pamnt.Se admitea ca sufletul, KA, vine sa dea viata statuilor si picturilor din morminte.A doua etapa n evolutia arhitecturii funerare este piramida n trepte, cum este ceaa regelui Djoser de la Sakkara care contine camere subterane si o mastabaconsiderabilaca dimensiuni. Ea a fost construita de mitologicul arhitect Imhotep (mai apoi zeificatcazeu al arhitecturii, medicinei si ntelepciunii) si se ridica pe o naltime de pna la 61de

metri, n sase mari trepte. Sub piramida se aflau camerele funerare ale regeluiDjoser si aunsprezece rude ale sale.Piramida a fost o forma arhitecturala care s-a regasit la aproape toate marilecivilizatii antice: ziguratele babiloniene, piramidele toltece, olmece si aztece dinMexic casi piramidele mayase.Cea de-a doua piramida celebra este cea de la Meidum, a regelui Snefru dindinastia a IV-a care la nceput avea opt niveluri, umplute mai trziu astfel nct, celepatrusuprafete laterale au devenit o panta continua.n ultima etapa de evolutie a arhitecturii de acest gen se ajunge la construirea uneipiramide perfecte din punct de vedere geometric si aceasta este piramida de laGizeh, afaraonului Keops. Monumentul acoperea circa patru hectare si avea o naltimeinitiala de147 metri din care lipsesc astazi ultimii noua metri, distrusi n timp.Alte doua piramide mai mici apartin fiului lui Keops, faraonul Kephren sifaraonului Mykerinos.Pentru cei bogati mormntul era un monument de care se ocupau nca din tinerete.Conform mitului si doctrinei osiriene mormntul, modul cum era construit trebuia sa

asigure renvierea posesorului sau. Doctrina lui Osiris, despre asigurarea vietii deapoi,cerea urmatoarele ritualuri: conservarea trupului, sculptarea unor statuiasemanatoare cudefunctul, n care sa intre sufletul KA, celebrarea unui cult funerar de catre preoti.Construirea mormintelor era subsumata acestor cerinte de ritual, care trebuiaurestectatecu strictete si unde inovatiile nu erau premise.Templele5La nceput templele au fost doar niste colibe de trestie cu acoperis rotund sau

bombat, decorate cu un bucraniu (craniu de bou cu coarne). Aceste temple vechi nus-au


4/61

pastrat si sunt cunoscute din imaginea lor de pe basoreliefuri ulterioare.Din vremea Imperiului Vechi au ramas templele subterane de la Melamud. Dinvremea Imperiului de Mijloc nu s-a pastrat dect o capela mica, a faraonuluiSesostris, laKarnak (Teba). Din Imperiul Nou au ramas templele din fosta Teba si cele de la

Abydos.Din epoca Ptolemeilor s-au pastrat templele de la Edfu, Dendera si cel de la Philae.Cladirea unui templu de catre faraon era precedata de consultarea unei carti,cartea ntemeierii templelor, care se credea ca ar fi fost scrisa de catre arhitectulzeificatImhotep. nceputul templului l facea faraonul si preotii care purtau masti cu capetede zei(zeul Thot cu cap de ibis, zeul Sobek cu cap de crocodil, zeita Hathor cu cap deleoaica),care masurau cu funiile dimensiunile viitorului templu. Regele facea cu mna saprima

caramida, mpingea un bloc mare de piatra sub care depunea cioburi cu numelevrajmasilor Egiptului si ai sai, talismane si tablete cu numele faraonului si datanceperiicladirii.Planul templului avea o relatie strnsa cu doctrinele teologice ale timpului. Zeulcaruia i se cladea templul era si zeu si om, caci era n acelasi timp un regepamntesc(Osiris) si un zeu al cerului, soarele (Ra). De aceea templul va trebui sa cuprindasimbolic, cele doua existente, cea pamnteasca si cea solara.Planul unui templu egiptean ncepnd cu Imperiul de Mijloc cuprindeaurmatoarele: un zid exterior, o poarta monumentala avnd n laturi doua turnuri, ocurteinterioara marginita de un portic cu coloane, unde intrau vizitatorii n general. n salahipostila (sub coloane) zeul si face scularea si se arata sub forma statuii sale,bogatnvesmntata. Aici primea ofrandele. n aceasta parte a templului nu erau admisidectpreotii.Templul cuprindea si o parte secreta care era camera privata a zeului, sanctuarul.Aici se afla fie imaginea vie a zeului, fie emblema sa, adica statuia corespunzatoare.naintea salii secrete se afla un alt sanctuar cu barca zeului, barca n care se urca

acestacnd calatorea n afara templului.n jurul acestor sanctuare se aflau chili unde se tineau ofrandele si materialul decult. Aici nu intrau dect faraonul si preotii.6Alaturi de corpul principal al templului se aflau cteva edificii anexe: un loc sfnt,un put, o biblioteca sau scriptorium, unde se copiau papirusuri si existau ncaperi delocuit pentru preoti, ateliere si magazii.Tavanul templelor era pictat cu stele si cu pasari divine, podeaua era pictata cuplante de balta tipice Nilului. Padurea de coloane reprezenta trestia si vegetatia. Peziduri

erau imagini cu miturile fundamentale ale crearii lumii (cosmogonice), ale ntoarceriila


5/61

viata a lui Osiris etc.Se tineau slujbe zilnice, care se credea ca asigurau rasaritul soarelui, repetareainundatiei Nilului sau succesiunea anotimpurilor. Templul avea rolul de pastrare aordiniicosmice.

PicturaArta egipteana a fost o arta plina de culoare, se foloseau culori puternice sirezistente n timp. Unele tehnici de obtinere a culorilor au ramas secrete.n anumite morminte peretii sunt acoperiti cu picturi reprezentnd viata defamilie, strnsul recoltei, munca la camp, cresterea vitelor dar si judecarea sufletuluidupamoarte.n perioada Tell el Amarna, a faraonului Ikhun-aton (Amenophis al IV-lea), npictura si fac aparitia nuantele n degradeuri care dadeau iluzia reliefurilor si efectulluminii. Sunt pictate cu realism scene inclusive umoristice.Apoi se va reveni la formele traditionale de pictura, dupa moartea faraonului

reformator.SculpturaBasoreliefurile care decorau zidurile templelor erau pictate cu culori de tempera.Statuile erau colosale, fiind menite sa impuna respect. Au existat statui de pna la27 de metri, lucrate sub faraonii Amenophis al III-lea si Ramses al II-lea.Statuile de mici dimensiuni puse n morminte se credea ca vor fi chemate la viata,si aveau rolul de a-l sluji pe stapn: servitoare, roabe, mestesugari si plugari. Inclusivnsculptura perioada Tell el Amarna si spune cuvntul, corpul uman este redat foarte7realist, tipul de frumusete devine cel al faraonului cu figura sa prelunga si craniulalungit.Sculptorii reproduc chipul sau si pe cel al sotiei sale Nefertiti cu mult realism.Din pacate aceasta perioada exceptionala pentru arta se ntrerupe n timpul luiTutankhamon, cnd se revine la cultul vechilor zei si la forma traditionala de arta.Inovatia n religie si, deci n arta i nspaimnta pe vechii egipteni care nu cautauspectaculosul n nou. Traditia n reprezentarile religioase ale artei, trebuia sa ramnaeterna pentru a conferi siguranta ca mesajul artei umane erau corect nteles de catrezei siastfel omului i se asigura renvierea.ORIENTUL APROPIAT

La fel ca si civilizatia egipteana, arta si civilizatia Orientului Apropiat vorinfluenta societatea arhaica si clasica greaca, apreciata ca fiind matricea care a statla bazanasterii culturii europene.Marile creatii ale artei orientale au fost inspirate, de asemenea, de religie. nMesopotamia, templul a reprezentat multa vreme centrul orasului. Adeseori templeleeraudarmate si recladite din nou, mai mari si mai somptuoase.Dar nu se construia doar pentru slava zeilor, ci si pentru prestigiul regilor; palatuldescoperit la Kish fiind probabil cel mai vechi edificiu de acest gen. Cu timpul,importanta monarhiei creste si, odata cu ea, arhitectura de palat se diversifica cum a

fost


6/61

cazul palatul lui Zimri-Lim de la Mari, a marilor palate asiriene si a celor de laBabilon,apoi a palatele siriene de la Alalakh sau Tell Halaf.Uneori arhitectura palatelor lasa n umbra, prin somptuozitatea lor, modestialacasurilor divinitatii. Exceptie au facut templele impresionante n forma de piramida,

ziguratele, tipice Mesopotamiei.Materiale de constructie erau, la nceput, chirpiciul facut din argila, paie tocate saucaramida nearsa, turnata n tipare si uscata la soare. n Mesopotamia caramida arsanu afost utilizata dect la placarea peretilor din caramida nearsa. Foarte rar, era folositapiatra.Ce impresioneaza n Orient nu este arhitectura, ci bogatia ornamentatiei vegetaledar si zoomorfe. Datorita materialelor fragile folosite, arhitectura nu a nregistratprogrese8spectaculoase ca n Egipt sau Grecia, unde se foloseau ca materiale de constructie

piatrasau marmura.n arhitectura orientala curtea interioara juca un rol esential n ordonantacladirilor. n Mesopotamia, n raport cu pozitia curtii se rnduiau diferitele cladiri, eaeracentrul comunicatiilor interioare, deoarece nu existau coridoare iar curtea distribuiapretutindeni aerul si lumina. Peretii exteriori ai templului erau masivi si fara ferestre.Existau si coloane din caramida nearsa, de dimensiuni colosale. La Uruk, ntr-untemplu datnd din mileniul al IV-lea . Hr., s-au descoperit doua rnduri de coloaneenorme, decorate cu mozaicuri din conuri de piatra. Coloanele erau rotunde sauimitautrunchiul de palmier, cum a fost cazul templului de la Tell Rimah.Tehnica mozaicului avea aici specificul sau. Mozaicul era de fapt format dinconuri de lut ars cu baza pictata n rosu sau alb sau din conuri de pietre diferitcoloratenfipte cu vrful ntr-un mortar gros de argila. Culorile erau asezate n formegeometricediferite. Astfel de mozaicuri apar la Sumer, n ultimele secole ale mileniului IV sinceputul mileniului III. Cu timpul acest tip de mozaic care acoperea si peretiitemplelornu doar coloanele, a fost nlocuit de picturi.

Pictura murala exista si anterior, dar era folosita n special pe ceramica. nMesopotamia sau n Iran apar teme decorative preluate din repertoriul iconografic alpicturii neoliticului: leoparzi, mufloni si scene de vnatoare. Exista o extrema stilizareaformelor. Ceramica mesopotamiana se rezuma la aceleasi monotone benzispurapuseorizontal si dispuse simetric.n jurul anului 3000, n Mesopotamia arta era extrem de conventionala. n picturanu existau efectele de umbra si lumina. Culorile erau uniforme, la nceput se foloseadoaralbul, negrul si rosul. n epoca sumeriana apare galbenul, apoi cafeniul, albastrul,

verdele


7/61

(n special la palatul din Mari), apoi si alte culori. n epoca sumeriana pictura seprezintaadesea sub forma de tablouri n care se vede influenta ceramicii. n secolul al IX-lea. Hr.si-a facut aparitia relieful de piatra n palatele asiriene.

Pictura n tempera (culori de apa) exista de la nceput. Pictura smaltuita e multmai recenta, dezvoltndu-se catre sfrsitul mileniului al II-lea si era asemanatoare cutehnica faiantei, cunoscuta n Egiptul antic. Pe un fond de argila arsa se aplicauculoricare se ardeau din nou si se transformau ntr-un fel de smalt. n Babilon, deexemplu,9ntreaga suprafata a enormelor ziduri ce margineau calea rezervata procesiunilor,careducea spre poarta zeitei Istar, figurau monstri suprapusi. Cu timpul caramizilecolorate au

fost produse cu modele care dadeau senzatia de pictura n relief.ncepnd cu secolul al XIV-lea piatra a nceput sa joace un rol tot mai importantn decorul architectural iar relieful n piatra a cunoscut o raspndire impresionanta. nartasumeriana de inspiratie mai cu seama religioasa, relieful era cu precadere votiv(nchinatdivinitatii), credinciosul punea sa fie reprezentat pe placi de piatra n ipostazandepliniriianumitor ritualuri. Obiectele de cult, de asemenea, erau decorate cu temecosmogonice(mituri privind crearea lumii), redate n forma simbolica, adeseori esoterica (mesajulnupoatea fi nteleasa dect de initiati). Vasele erau uneori de piatra, cu motive n relief.Animalele jucau un rol important n tematica artei. Subiectele erau repetate penenumarate exemplare. Relieful sumerian nu decora dect obiecte de foarte micidimensiuni.Spre mijlocul mileniului III imperialismul unor orase a avut drept efectpreamarirea functiei monarhice si relieful si schimba n consecinta aspectul.Sculptura n relief a cunoscut adevarat sa stralucire nu n Babilon, ci la artistiiasirieni, n mileniul I. Relieful a nceput sa fie legat de arhitectura. Monstrii giganiticicare ocroteau portile oraselor si lae palatelor hitite, asiriene, erau modelati (sculptati)

nrelief. Leii din perioada babiloniana au fost nlocuiti cu sfincsi (lei cu cap de om), taurinaripati si tauri androcefali (cu cap de om).SculpturaDoar sumerienii au creat n jurul anului 3000 . Hr. o arta statuara. Exista un capde femeie din marmura alba, descoperit la Uruk, dar care de fapt este un chip nrelief,partea posterioara fiind complet plata. Un numar mare de statui s-au descoperit si laMari.n Mesopotamia, arta statuara a ncremenit (deci nu a mai evoluat) din ziua n cares-a pus capat dominatiei culturale a sumerienilor si urmeaza o perioada de

decadenta aartei statuare.


8/61

Religia si persoana monarhului erau principalele teme tratate de artisti. Statui decult nu s-au pastrat. n stelele hitite sau n reliefuri s-au conservat nsa reprezentarialedivinitatii izolate sau n procesiune.10

La hititi, de exemplu, nu se cunoaste nici o reprezentare a chipului regesc caresa nu ni-l nfatiseze pe monarh oficiind n prezenta zeului. n Mesopotamia aparprimelesemne ale unei arte dinastice destinata exclusiv preamaririi regelui si nu neaparat adivinitatii. Decoratia palatelor era destinata glorificarii monarhului. Scenele pictatesau nrelief prezentau evenimente istorice trecute sau contemporane din viata monarhului,decirea si o arta istorica, narativa.n mileniul nti, ncepnd cu domnia lui Assurnasirpal al II-lea, n palateleasiriene frizele redau episoade din batalii sau partide de vnatoare, asa cum a fost si

nEgipt, Micene, n Grecia sau la Roma.Numele gravat sub efigiile regilor ducea la identificarea acestora, nu imaginea nsine. n fond, reprezentarea figurativa si naratiunea scrisa se nrudeau.Peisajul:Nici un artist oriental, n afara de pictorii cretani, nu s-a preocupat sa nfatiseze unpeisaj din punctual de vedere pitoresc. A face un peisaj ne apropie de conceptualmodernde arta pentru arta, concept necunoscut n antichitate.Stilul de reprezentare:Corpurile sunt prezentate din profil, capul din profil dar ochiul din fata, umerii dinfata, mod de redare caracteristic artei considerate primitive. Au existat artisti care aureprezentat personaje din profil plin. Din secolul al XIII-lea ncep sa apara astfel dereprezentari n Asiria, mai trziu n Babilon. Animalele erau aproape ntotdeaunareprezentate din profil plin dar cu vederea din fata.Alt procedeu folosit este dublarea unui personaj pentru a sugera pluralitatea(existenta mai multor personaje). Procedeul apare la Persepolis si va fi preluat, nmodstralucit, si de catre greci.Arta orientala nu reda adncimea, spatiul nu este niciodata tridimensional, darexista tendinta de etajare a planurilor.

11ConcluzieFoarte putine arte au ramas mai imobile ca arta Orientului Apropiat, care a atins omaretie de netagaduit n ritmuri monotone si somptuoase.GRECIACIVILIZATIA CRETANA (cca. 2000-1700 . Hr.)Epoca bronzului a generat n special n spatiul insulei Creta, o culturaimpresionanta prin arta sa. O splendida arhitectura uimeste si astazi lumea stiintificaprinfrumusetea si ingeniozitatea formelor sale. Lumea cretana a bronzului era constituitadin

orase populate cu palate, a caror origine poate fi cautata n modele orientale. Peretii


9/61

palatelor erau acoperiti cu fresce care redau o viata de curte luxoasa, stralucitoare.Aparpictate personaje care danseaza, acrobati, barbati si femei, doamne de curte foarteelegane, iar unul dintre portretele de femei a fost denumit, datorita aerului sofisticatpe

care femeia pictatal etala, Parizianca.Aducatorii de ofrande sunt pictati n lungi procesiuni, care amintesc de picturaegipteana conventionala. Arta egeeana are nsa mult mai multa libertate deexpresie, estemai diversa, mai dinamica si mai dezinvolta dect cea egipteana.CIVILIZATIA MICENIANA (dupa 1600-c. 1100 . Hr.)A fost produsa de o populatie indoeuropeana suprapusa peste populatia care aprodus cultura cretana. Asezarea de la Micene a devenit emblematica pentru nouacivilizatie ce caracterizeaza Grecia n acea epoca.Constructiile de la Micene pastreaza ceva din rafinamentul palatelor cretane cuscari monumentale, porticuri, coloane-cuie, decoratie luxoasa cu fresce, dar apar si

elemente noi, de influenta nordica sau anatoliana.Doua morminte descoperite la Micene au oferit tezaure uluitoare, masti de aurasezate pe chipul mortilor, spade, pumnale de bronz cu incrustatii de aur si argint.CERAMICA GEOMETRICA (sec. XII-IX . Hr.)12Datorita invaziei unor noi populatii indoeuropene dar si datorita reevaluarii unortraditii decorative mai vechi, apare ceramica geometrica. Se va dovedi astfelsuperioritatea olarilor atenieni n aceasta perioada. Pe suprafata neagra a vasuluisunttrasate zigzaguri, triunghiuri, romburi etc.Inclusiv figura umana este prezentata prin forme geometrice. Aceastaschematizare nu are nici o legatura cu lipsa de experienta sau stngacia, ci, sedorea prinaceste imagini realizarea unui epitaph funerar, a unui mesaj bine stabilit, este figuratunrit.n secolul al VIII-lea . Hr., se observa influenta mai puternica a Orientului sidesenul geometric este tot mai des nsotit de decorul vegetal de umplutura. Siluetaumananu mai este att de schematica. Pictorul parca nu mai urmareste un rit ci doreste sapovesteasca ceva, un eveniment.

Apoi tendinta de orientalizare devine tot mai puternica n secolele urmatoare.Rolul Egiptului pare esential. Marile statui apar n Grecia spre mijlocul secolului alVIIlea. Hr., cnd n delta Nilului, la Naucratis, se instaleaza colonistii greci.Creta apare si acum ca initiatoarea noilor directii n arta greaca. Aici anticiiplaseaza activitatea legendarului Dedal, artistul complet, primul care a stiut salucreze cuarta (de unde etimologia numelui Dedal). El este artistul care a stiut sa eliberezefigurilede imobilitatea lor primitiva. Arhitectura religioasa raspunde si ea nevoii demonumentalitate.

CULTURA ARHAICAStilurile doric si ionic


10/61

Aria de raspndire a stilului doric este n Grecia continentala, Sicilia, GreciaMare, iar a celui ionic n Anatolia si n insulele din Marea Egee.Stilul doric are un aspect mai sever, coloana se nalta direct, fara intermediul uneibaze.Stilul ionic se caracterizeaza printr-o cautare decorativa foarte ndepartata de

simplitatea stilului doric. Coloana se sprijina pe o baza ornamentata, friza nu estedivizatan metope si triglife, este formata dintr-o banda continua care-i invita pe sculptori lanaratiuni lungi. Capitelul este n forma de coloane spiralate. Sculptura nu ocupa doar13frontoanele si frizele pentru ca ornamentele (flori de lotus, palmete, perle) se gasescpemarile orizontale si ncadreaza inclusiv intrarile.Temple n stil doric sunt: templul Herei de la Olimpia, doua temple la Siracuzasau Acropola de la Selinunt.n stilul ionic va fi realizat templul de la Efes, nchinat Artemidei.

Statuile tipice epocii:Kouros: tnarul gol n picioare; poate fi zeu, un mort, un credincios oficiind actul decult.Kore: tnara fata n picioare, mbracata.Statuile din perioada arhaica au un surs tipic pe buze, care a fost chiar denumitarhaic sau ionic.Temele artistice specifice sunt Cavalerul Rampin, tema omului si a calului vordevenii celebre n epoca. Statuile erau pictate, ochii de exemplu erau pictati cu rosu.Rigiditatea hieratica a statuilor este ecvhivalenta cu un limbaj sacru, ea plaseazastatuilen afara lumii profane.La greci, imaginea nu reda, ea povesteste miturile lumii antice. Evolutia acestorimagini arata cum umanizarea crescnda a religiei le da o savoare specific elenica:fiarelesalbatice, monstrii din arta secolului al VIII-lea . Hr. sunt treptat eliminati si izgonitispreextremitatile compozitiei, locul major l ia figura umana: zeul sau eroul, care apargloriosin misiunea lor de civilizatori.Decoratia frontoanelor templelorTeme mitice: lupta lui Herakles contra hidrei din Lerna sau luptele dintre zei si giganti

pe vechiul tempul din Atena, din care nu au mai ramas dect fragmente.FrizeleCuprind decoratiile de pe nivelul de mai jos n reverul tempului; era vorba deumplereafie a spatiului restrns, geometric limitat, al metopei dorice, fie a bandei continue afrizeiionice. Decoratiile redau scene din razboiul Troiei si sfatul zeilor care hotarascsfrsitulorasului.14

ARTA PRECLASICA (SEC. VI-V . HR.)Perioada severa este perioada reformatorului Clistene, caracterizata prin


11/61

austeritate. Femeile abandoneaza costumul ionian pentru pledul doric, iar barbatiinlocuiesc coafurile lor complicate cu o simpla bentita.Caracteristica va fi ceramica cu figuri rosii care va descuraja orice imitatie.Desenul are o perfectiune uimitoare. Vasele de obicei erau semnate. Marii artistisunt

Eufronios, olar si pictor cu simt al grandorii, care si alege mai ales scene mitologice.Epictet, alt artist, este si el pictor de vase, fiind interesat mai ales de viatacotidiana sau de scenele de banchet de cavaleri.Pictorului Douris, care lucreaza ntre anii 500-470 . Hr., i place sa evoce tineri lalectia de poezie sau la lectia de muzica, la jocuri sau antrenament.PRIMA ARTA CLASICAArta greaca a secolului al V-lea . Hr. nu este caracterizata de realism, ci esteechilibrata de preocupari de ordin religios si intelectual. Victoria cetatilor grecestimpotriva persilor (490-449 . Hr.) a exaltat orgoliul Spartei si al Atenei. Dar arta varamne profund religioasa chiar cnd glorificarea Atenei, de exemplu, duce laglorificarea

cetatii nsasi.Grecii sunt uluiti de victoriile lor mpotriva persilor, iar omul devine tema cetralaa artei. Sofocle nAntigona spune ca dintre toate minunile, omul este cea mai mare.Perfectiunea umana este astfel glorificata prin arta.Templul lui Zeus din Olimpia este o opera de arhitectura clasica. Planul este alarhitectului Libon din Eleea si cuprinde seria obisnuita: pronaos, naos, opistodom,nconjurate de o colonada dorica cu 6 coloane la fatada si 13 pe laturile lungi.Decoratiasculptata facea apel mai degraba la meditatie dect la admiratie. Erau istorisiteispravilelui Herakles, eroul dorian prin excelenta, dar semnificatia era evidenta pentrucredinciosi,care recunosteau forta omului, cnd actiona n sensul dorit de zei. Zeita Atena lnsoteapermanent pe Herakles.Miron15Este artistul care a ramas celebru prin doua lucrari de bonz, astazi pierdute: una oreprezenta pe zeita Atena cu satirul Marsyas, privind cu lacomie flautul dublu pecarezeita l arunca. S-au pastrat doar copii partiale ale acestui grup statuar.

Tot de Miron este realizat Discobolul, care are numeroase relici, dar originalul nua fost gasit.PolicletVa lucra ntre anii 460-420 . Hr. Artistul reda doar figuri imobile pentru ca erapreocupat de interpretari teoretice. I se cunosc sapte sau opt statui, cunoscute doardincopii ulterioare.1. Amazoana ranita, cu o musculatura aproape masculina, studii asupra nuduluiviril care continua traditia kouroi-lor arhaici.2. Doriforul(purtatorul de lance)3. Diadumene

Sunt statui n repaus, cu fata imobila, dar cu un rol deosebit dat proportiilor, carennobileaza formele, supunndu-le conceptelor spiritului. Doriforuleste considerat


12/61

modelul absolut pentru sculpturile antice. Prezentarea personajului este frontala,greutateacorpului cade pe piciorul drept.Acropola AteneiEste emblema absoluta a clasicismului grecesc antic. Aceasta realizare se

confunda cu geniul unui om, Phidias si al unei epoci numita secolul lui Pericle.Dupa nlaturarea pericolului persan Atena triumfatoare practica un imperialismcare-i aduce prestigiu si importante resurse interne. Democratia ateniana este laapogeu.Pericle a dat de lucru mestesugarilor si o noua splendoare orasului, restaurndedificiiledistruse n razboiul cu persii.ParthenonulSe va ridica n punctul cel mai nalt al Acropolei, pe o terasa artificiala.Monumentul va fi n ntregime din marmura, iar fundatiile se sprijina pe stnca.16

Arhitectul va fi Ictinos iar sculptorul Phidias, prieten cu Pericle. Ictinos modeleazaarhitectura dupa programul de sculptura al lui Phidias.n naos este statuia de cult, iar lnga naos, n pronaos, se pastra tezaurul templului,aparat de fecioarele sacre (un fel de preotese).Coloanele sunt foarte numeroase pentru un edificiu doric, 17 pe laturile lungi.Friza dorica i lasa sculptorului 92 de metope n care si poate plasa opera. Subporticarhitectul a mai prevazut o friza n stil ionic, care a reclamat o noua decoratie nrelief.Marmura a fost taiata cu o precizie de neegalat, iar blocurile de marmura au fostlegate prin intermediul unor cepuri de bronz fixate cu plumb, ceea ce face aproapeinvizibile mbinarile de-a lungul coloanei.SculpturaFriza ionica figura procesiunea Panateneelor, cnd la fiecare patru ani, ntregulpopor atenian aducea zeitei drept omagiu un vesmnt nou, amintire a vechilor riturincare statuia era tratata ca o persoana reala. Procesiunea era prezentata prinaproapentreaga populatie a Atenei, de la cavaleri, sacrificatori si pna la meteci, populatiastrainaa Atenei.

Distanta dintre muritori si zei nu mai era att de vizibila pentru ca zeii, nconversatie familiara, admit printre ei tinere ateniene, sculptorul nu putea prezentantr-omaniera mai stralucita noua maretie a omului. Doar ca zeii asezati au aceeasidimensiunecu a oamenilor n picioare.Friza dorica prezinta nsa teme traditionale din mitologia greaca: razboiul zeilormpotriva Gigantilor, la vest erau prezentate luptele grecilor cu Amazoanele.Metopele dela nord, cele mai expuse privirii pentru pelerini, ilustrau un episod din razboiul Troiei.Statuia de cult, Atena Parthenos, se pare ca avea cca. 15 m, cu soclu cu tot. Era

facuta din fildes pentru cap, brate si picioare si din aur pentru vesminte. Aceastaimagine


13/61

foarte bogata a zeitei contrasta cu simplitatea clasicismului grecesc, dar statuia nuera unobiect de arta ci avea o ncarcatura religioasa si emotionala.17Ceramica atica

Pictorii deseneaza pe un chip n profil ochiul ca un triunghi, se folosesc cundemnare de racursi, nu ezita sa prezinte chipuri din fata. Personajele nu mai apartoatepe acelasi nivel ci sunt etajate pe suprafata vasului.Meritul acestor noutati n ceramica revine nu pictorilor de vase ci picturii defresce. Acum i se atribuie un rol hotartor lui Polignotes din Samos. El a pictat maiales laDelfi, zidul porticului care servea pentru reunirea cetatenilor din Cnidos. Un alt pictorcontemporan, Nikon, ntrebuinta de altfel procedee analoge.A DOUA ARTA CLASICA (corespunzatoare ultimilor 25 de ani ai secolului al V-leasecolul al IV-lea . Hr.)

Forma ramne clasica, dar spiritul este altul. Evenimentul care a marcat aceastaschimbare a fost participarea Atenei n razboiul peloponesiac, care a dat o loviturareligieicivice.Tipic acestei perioade este Erechteionul, templul de pe Acropole, cu cariatide.SculpturaArta lui Calimah este cea care traduce cel mai bine noul ideal clasic, o replica aopereisale se afla la Louvru, Venus Genitrix. Lui i s-a atribuit inventarea capitelului corintic,privit ca o continuare a stilului ionic; cu un cos dublu de frunze de acant, carembratiseaza baza capitelului cu volute. Stilul corintic care fost putin popular nepocaclasica, va fi preluat nsa n epoca elenistica si foarte iubit n lumea romana.Ceramican aceasta perioada se trece de la stilul liber al primei periade clasice la stilulnflorit. Pictura este ncarcata cu ghirlande, broderii, bijuterii, mai ales n viatafeminina.18Lumea feminina invadeaza reprezentarile. Formele vechi de pe cupele destinatebanchetelor masculine sunt tot mai rare.Pictura

Despre pictorul Apolodor se spune ca a fost primul care a reusit sa gradezeumbrele, sa sugereze rotirea volumelor prin folosirea clar obscurului. Cautarile saleaufost continuate de pictorul Zeuxis.SECOLUL AL IV-LEAAcest secol urmeaza perioadei clasice si face trecerea spre perioada elenistica. Afost o perioada caracterizata prin dezbinarea lumii grecesti si pregatirea cuceririiacesteiade catre Macedonia.Este o perioada n care echilibrul, ratiunea tipice clasicismului pierd teren nfavoarea sentimentalului si a imaginarului. Exista o influenta tot mai intensa a

Orientului.Arhitectura


14/61

Templul din Efes impresioneaza prin amploare si somptuozitate, el va fi inclusprintre cele sapte minuni ale lumii antice.Arhitectura domestica cunoaste nsa o nflorire fara precedent, subordonata nevoiide comoditate mai mult dect nevoii de lux.PERIOADA ELENISTICA

Arta a fost marcata n aceasta perioada de cuceririle lui Alexandru cel Mare, careau dus elenismul la marginile lumii cunoscute pna la acea data.Dupa moartea lui Alexandru, imperiul se farmiteaza. n Egipt se va dezvolta oarta bine individualizata, numita ptolemaica sau alexandrina. ntre Anatolia sigraniteleIndiei, vor exista pamnturi si semintii de o diversitate uimitoare, care vor crea o artaproprie. n Asia Mica, cu Pergam drept capitala, se dezvolta un regat si o artaattalida.Macedonia ncearca sa-si mentina tutela asupra unei Grecii tot mai divizate.Structura cetatii este pastrata n Grecia si adoptata n regatele orientale, undeserveste drept vehicul elenismului. Pe de alta parte, influenta Orientului asupra artei

19grecesti este evidenta. Influenta se manifesta printr-o atentie sporita acordataefectelor desensibilitate, emotiei, imaginatiei, etc. De asemenea, niciodata nu a fost pusa nvaloarecu atta insistenta personalitatea individuala. Arta reda cele mai specifice trasaturifizicesau morale, dar si aici initiator fusese secolul al IV-lea.ArhitecturaCaracteristic este stilul corintic, mai decorativ si mai realist, ntruct folosesteforme mprumutate din natura.AlexandriaUrbanismul elenistic cunoaste apogeul n situl Alexandriei, unde preocuparilepentru maretie si pitoresc dau urbanismului o semnificatie noua. Strazile sunt maimari,apar gradinile si parcurile de o marime neobisnuita pentru un oras. Anexate palatelorregale sunt Muzeul si Biblioteca, care era, totodata, Universitate si Centru deCercetari.Exista un plan al orasului n forma tablei de sah de inspiratie orientala.PergamAcelasi simt al pitorescului si al grandorii, dar fara rigiditatea geometrica

alexandrina, reprezinta un alt tip de urbanism elenistic. Pe Acropola Pergamuluiapare undcor aproape teatral. Arhitectii Pergamului se lasa condusi de structura terenuluicaruiai subliniaza articulatiile. Supunerea fata de liniile naturale ale peisajului scotea maimultn evidenta caracterul monumental al compozitiei.Edificii civileApare baia publica care dobndeste o functie pur laica, de igiena si agrement.Casele mbogatitilor devin somptuoase. Foarte important este porticul caremargineste curtea. Podelele salilor principale ale casei sunt pavate cu mozaicuri.

ncaperile adaposteau uneori un mobilier luxos si numeroase statui, de dimesniunireduse,


15/61

care erau puse n valoare n nise cu fundal ntunecat.Sculptura20Ca urmare a cererilor, se nmultesc copiile, mai mult sau mai putin fidele, dupastatuile perioadei clasice. Dar acest copii sunt esentiale pentru cunoasterea

sculpturii dinsecolele V-IV . Hr.Se dezvolta arta portretului iar realismul n vigoare l ndeamna pe sculptor sareproduca cu fidelitate trasaturile, chiar imperfecte, ale modelului.PicturaCunostintele n domeniul picturii sunt lacunare. Foarte raspndita este nsa tehnicamozaicului.ConcluzieRomanii au fost uluiti cnd au descoperit claicismul grec pe care l-au considerato forma de arta aproape perfecta. La fel ca si romanii, ntreaga cultura europeana aadmirat si a asimilat arta greaca considernd-o etalonul de referinta al oricaror

realizariartistice.IMPERIUL ROMANReferitor la cultura romana se poate spune ca, daca Roma a cucerit cetatilegrecesti, arta greaca a cucerit Roma.Arta romana a fost si ea puternic legata de fenomenul religios dar, spre deosebirede alte culturi, se observa mult mai clar si mai accentuat legarea artei de politica sipropaganda.REPUBLICAPna la sfrsitul Republicii, societatea era rustica si patriarhala. Din pacate pentruistoria artei majoritatea edificiilor romane pastrate pna astazi sunt din perioadaimperiala. mparatii avnd bani si politici edilitare pe masura puterii lor, au reconstruitimportantele centre urbane romane. Dar, n masura n care reconstruiau, ei au sicopiatmulte opere apartinnd perioadei republicane. Portretele lui Pompei sau Cicero ne-auparvenit prin copii trzii, din timpul imperiului.21Cel mai de vaza loc pentru o statuie era Forul roman. nghesuiala n anumite zoneale Forului era de altfel binecunoscuta, asa nct cenzorii au ncercat n anul 158 .Hr. sa

nlature statuile ridicate celor ce servisera ca magistrati, cu exceptia celorcomandate desenat ori de adunarea poporului. Se pare nsa ca particularii aveau dreptul sa-siridicestatui n locurile publice de la Roma si au profitat din plin de acest lucru.Specialistii de astazi pot cu greu preciza ct de exacte erau copiile realizate dupastatuile vechi. Doua statui din perioada sfrsitului Republicii s-au pastrat. Este vorbadeasa-numitul Generalul de la Tivoli si Oratorul, descoperit lnga lacul Trasimenus.Evidenta este influenta elenistica n maniera de executie.Pictura

n perioada Republicii pictura era mai putin influentata de cea greaca,


16/61

conservndu-se radacinile ei etrusce. Din pacate, s-au pastrat foarte putine picturiromanepna astazi, cu exceptia celor de la Pompei si Herculanum.Se cunoaste faptul ca n perioada Republicii au existat picturi narative, istorice,executate mai ales cu ocazia triumfurilor. Adeseori picturile erau purtate n

procesiuniletriumfale si asezate apoi pe temple sau n alte cladiri. Cicero, de exemplu, spunea caprefera arta picturii, pe care o preciaza mai mult dect sculptura. Din pictura acesteiepocia supravietuit doar un fragment deteriorat, dintr-un mormnt de pe Esquilin.Personajelesunt redate pe masura marimii functiei lor n stat.Arta reliefuluiEste sarac atestata n perioada Republicii. S-au pastrat pna azi doar doua frizeatribuite asa-numitului Altar al lui Domitius Ahenobarbus. Una dintre frize deriva clardin arta elenistica si reprezinta o procesiune de divinitati si monstri marini, iar

cealaltareprezinta un sacrificiu public roman.PRINCIPATUL22Augustus va detine dupa anul 12 . Hr. si demnitatea de Mare Pontif. n timpul lui,Mecena a dirijat o mare parte a productiei literare a perioadei, iar numele sau adevenitsinonim cu activitatea de protejare a artei. Augustus a fost de asemenea prieten cutreimari personalitati ale momentului: Titus Livius, Horatius si Vergilius. De altfel, multedintre temele literare se vor regasi si n arta.n timpul vietii lui Augustus, Marea Mediterana a devenit lac roman, aproape aatins granitele imperiului de mai trziu. A domnit peste 50 de ani, iar statuile sale aumpnzit imperiul. O consecinta a pasiunii romane pentru standardizare era si aceeacadeseori capul era sculptat separat si putea fi montat la nevoie pe un bust sau pe ostatuieecvesta oriunde pe cuprinsul imperiului. Insultarea sau profanarea portretuluimparatuluise putea pedepsi cu moartea. mparatul putea avea statui de aur, argint, bronz saupiatra.

Cea mai vestita statuie n marmura a lui Octavian este cea care a dat numele eitipului portretistic Prima Porta. n zona descoperirii se afla vila Liviei, locuinta luiOctavian. Statuia l nfatiseaza ca imperator, purtnd cuirasa sipaludamentumdrapat njurul soldurilor, la fel ca statuia Generalul de la Tivoli. La romani, se considera ca opersoana traieste n simulacrul sau, la fel cum un zeu este imanent n statuia care-lreprezinta. Pentru ca statuia are picioarele goale se crede ca aceasta reprezentare aluiOctavian este facuta dupa moartea sa, cnd a intrat n sfera divina, pentru ca doarzeitatileapareau cu picioarele goale. Este greu de precizat, de asemenea, daca este vorba

de unoriginal sau de o copie ulterioara.


17/61

Un alt monument esential al perioadei lui Augustus este Altarul Pacii (AraPacis). Altarul se ridica pe Cmpul lui Marte n partea vestica, pe Via Lata. Dreptgnomon (reprezentare a soarelui) servea un obelisc egiptean, o reprezentaresimbolica arazelor solare. Era astfel celebrata anexarea Egiptului. Pe zidul de incinta se afla

reprezentat un vrej floral, poate cel mai frumos executat din perioada romana. Deasemenea, este reprezentata o procesiune si scene alegorice sau mitologico-istorice.n interiorul zidului se afla altarul propriu-zis. n jurul lui se afla o friza din care samai pastrat doar o aripa decorata n exterior cu o procesiune de sacrificiu, iar peparteainterioara era redat cortegiul vestalelor.Forul lui Augustus23A fost cea mai mare constructie a momentului si dovedeste ca Augustus a fost ndomeniul constructiilor civile un mare inovator. El a dorit initial sa realizeze un For al

luiCezar. Prin realizarea acestei constructii grandioase a deschis o adevarata modaimperialaa crearii de forumuri. Aceste forumuri au devenit un simbol al maretiei ImperiuluiRoman. Aici s-au desfasurat multe ceremonii care i-au format pe romani si le-auntaritcredinta ca sunt un popor ales.n templul lui Marte din axa centrala a forului se ntrunea senatul pentru a dezbaten privinta pacii sau a razboiului. De aici pleca armata n expeditii militare si tot aicierauprimiti comandantii victoriosi care-si depuneau mantiile triumfale la templu.Forul lui Cezar a fost terminat de Augustus, care a nceput sa ridice apoicomplexul care-i va purta numele, Forum Augusti, finantat de el si construit pe unterencare era proprietate personala.Laturile Forului au fost flancate de colonade iar n partea opusa intrarii se aflatemplul lui Marte Razbunatorul. n cella templului erau plasate trei statui: n mijloc aluiMarte, la stnga iubita lui, Venus, iar rezultatul unirii lui Marte cu Venus a fostConbcordia. Marte era tatal lui Romulus si al lui Remus. n fata templului se afla ungrup

statuar reprezentndu-l pe mparat n ipostaza de triumphator, n picioare, ntr-ocvadriga(car tras de patru cai).n vreme ce Ara Pacis era un monument nchinat pacii lui Augustus, Forul eradedicat victoriilor sale militare.n partea stnga, lnga zona colonadelor, se afla un grup statuar reprezentndu-lpe Aeneas cu fiul sau Iulius, parasind Troia n flacari. De o parte a grupului sensiraustatuile regilor din Alba Longa si membrii de frunte ai gintei Iulia. Exista deasemenea ostatuie a lui Romulus, flancat de regii Romei si oamenii de frunte ai Republicii,

admiratide Augustus.


18/61

n timpul lui Augustus, Roma devine dominatoare att n arta, ct si n altedomenii, iar cultul imperial cunoaste o importanta raspndire.ColosseumA fost cel mai impunator monument al artei din timpul Flaviilor. Amfiteatrul estecel mai mare din lumea romana. Amfiteatrul a fost ridicat pe vremea lui Titus, fiul lui

24Vespasian, iar jocurile de deschidere au durat 100 de zile. Arena a fost inundata si nease crede ca a avut loc o batalie navala la care au participat cca. 3000 de oameni.Uriasaconstructie putea cuprinde 50 000 de oameni.Arcul lui TitusArcul a fost construit pe Via Sacra si a fost destinat sa comemoreze triumful luiTitus dupa victoria mpotriva evreilor. Reliefurile ornamentale ale arcului lui Titusredauchiar procesiunea triumfului. Pe unul dintre panouri figureaza si mparatul. El sta n

picioare n carul mpodobit. Capul i este acoperit cu lauri iar sceptrul cu vultur ltinea nmna stnga.Muritorii sunt prezentati n tovarasia personificarilor si a zeitatilor. n arta oficiala,mparatul nsusi devenise asociatul permanent al zeitatilor mari n scopul de a daimpresiavizuala ca se afla deasupra celor de rnd.Efectele scenice ale sculpturii n relief sunt importante la arcul lui Titus. PortaTriumphalis, prin care trece mparatul, este redata n perspectiva din trei sferturi,artistulreusind sa redea senzatia de adncime. Mai mult, trecnd pe sub arc, dinspre For,privitorul are senzatia ca atelajul si carul mparatului de deasupora se apropie de el.Forul lui TraianCa si Augustus, Vespasian si Domitian, Traian a cladit un for, mai mare decttoate cele trei anterioare. Forul lui Traian a fost un dar facut poporului roman si platitdinprada razboaielor dacice.Arhitectul a fost Apollodor din Damasc, unul dintre cei mai mari arhitecti aiantichitatii. Forul a fost inaugurat n anul 112, iar Columna n anul 113. Multa vremeaceasta constructie a fost considerata cea mai impresionanta din Roma.Complexul era format dintr-o basilica, Columna (flancata de Biblioteca Ulpiana si

arhivele imperiale), trei statui ale mparatului plasate la cele trei intrari ale basilicii.Spatiul liber al forumului era dominat de o uriasa statuie ecvestra (mparatul erareprezentat calare). La intrarea n forum fusese amplasat un arc de triumf.mprastiate pe toata suprafata forului se aflau statuile personajelor particulare cares-au distins n slujba orasului.25Columna, parte componenta a forumului, a supravietuit aproape intacta pnaastazi. Deasupra ei se afla o statuie a lui Traian, pierduta n evul mediu si nlocuita n1558 de catre papa Sixtus al V-lea cu statuia Sf. Petru. naltimea totala este deaproape 38metri. Friza este lunga de 200 m si se nfasoara de 23 de ori pe coloana.

Din punct de vedere artistic, coloana este o opera de arta originala. Friza prezinta


19/61

cele doua razboaie dacice, separate tematic de reprezentarea unei Victorii npicioare.Columna are importanta istorica pentru ca nareaza fapte si ofera informatii despretehnicile de lupta romane si dacice. Are valoare propagandistica, destinata fiind amari

prestigiul mparatului si valoare artistica datorita plasticitatii si acuratetii mesajuluipecare l transmite.Chipul mparatului apare destul de des pe columna, mai ales n scenele deadlocutio (discursuri), cu mna dreapta ridicata n gestica obisnuita a vorbitorului. Deomare diversitate sunt scenele sacrificiale (de sacrificii n cinstea zeilor), cnd romaniisuntprezentati realizndu-si rugaciunile si aducnd sacrificii.Referitor la modul n care sunt redati dacii, se poate spune ca niciodata un dusmanal Romei nu a fost prezentat cu mai mult respect si nu a avut un rol att de

proeminent.Datorita curajului lor n lupta, romanii i-au considerat un dusman demn de valoareaarmatei imperiale.Mutarea capitalei Imperiului roman n est va marca si pe plan artistic o mutaresemnificativa.Tranzitia de la arta imperiala clasica romana spre arta evului mediu va fi vizibilan modul de realizare a unui important edificiu din timpul tetrarhiei, monument pastratpartial pna n ziua de astazi: Arcul lui Galerius din Thessalonic.Arcul lui Galeriusn timpul tetrarhiei, Imperiul avea patru noi capitale, din care Roma era exclusa.Arcul lui Galerius a fost ridicat la Thessalonic, orasul de resedinta al mparatuiluiGalerius. Arcul se afla pe Via Egnatia, drumul de costa catre Bizant. Catre mare seaflapalatul mparatului, lnga care era situat circul sau hipodromul. Ca urmare a tot maimariiformalizari a ceremoniilor, palatul si circul s-au contopit definitiv. n partea opusapalatului se afla mausoleul lui Galerius, actuala Biserica Sf. Gheorghe.26Inscriptia dedicatorie a arcului s-a pierdut, dar reliefurile ne dezvaluie ca el a fostconstruit pentru a sarbatori victoria pe frontul de est n razboiul din anii 296-299.Pilastrii

arcului sunt decorati cu benzi nguste de relief care istorisesc campania. Motivulantictrziu al tronului este des folosit pe arcul lui Galerius. Conotatia acestuia este sacrasi vafi preluat mai trziu de iconografia crestina n reprezentarile lui Hristos. Cu toateacestea,mparatul este reprezentat luptnd el nsusi pe cmpul de lupta si nu doar pe tron.Figuramparatului este nsa accentuata n detrimentul tuturor celorlalte elemente. Scena deadlocutio este si ea neclasica, iar mparatul vorbeste stnd la tribuna dar cu mnadreapta

stngaci ridicata. mparatul se detaseaza cu totul din masa soldatilor iarpredominanta sa


20/61

este absoluta. Toate aceste schimbari vor anunta aparitia artei de tip medieval sinceputulndepartarii de arta clasica oficiala romana.Arcul lui Constantin cel MareLuptnd cu Maxentius, Constantin si-a marit autoritatea si puterea. Pentru

meritele sale i-a fost votat un arc de triumf, ultimul care avea sa fie ridicat la Roma(cca.315).Arcul nu contine elemente ale iconografiei crestine. Pe el nu figureaza nici macarhristograma. Arcul e construit ca orice arc triumfal, cu trei deschideri decorate cupieseapartinnd unor monumente anterioare. n veacul al III-lea, caracterizat de criza, seresimte lipsa artistilor si a arhitectilor. De altfel, Constantinopolele a fost construit cumateriale de constructii aduse din alte orase si Constantin, la fel ca si Nero, a jefuitvechile centre culturale de statui si le-a adus la Constantinopol.Pe latura estica a arcului, mparatul sta pe tron ntr-un car, ntovarasit de o

victorie, la fel ca si pe Arcul lui Galerius. De asemenea, episodul n care mparatulmparte bani este total diferit de prezentarea traditionala. mparatul este asezat petron nplina frontalitate si mparte banii cu paleta obisnuita. Asemanarea cu arta romanica aevului mediu este tot mai evidenta. Constantin a fost primul mparat roman caretriumfator, nu a mai adus sacrificii cu ocazia intrarii n capitala.Arta portretului oficial27n vremea tetrarhiei s-a instituit un ceremonial complet privitor la portretul oficial,n acelasi timp n care portretul nceta sa mai fie portret n sensul traditional,devenind oabstractie supraindividuala.Chiar dupa impunerea crestinismului, cultul mparatului a continuat. Palatulimperial a fost conceput ca un templu si n jurul portretului imperial apare unceremonialsofisticat. Portretele lui Constantin au similitudini cu portretele lui Traian, mparatulpecare Constantin l admira.Odata cu ntemeierea monarhiei universale si fondarea noii capitale laConstantinopol, Constantin invoca tot mai des si imaginea lui Alexandru cel Mare. naceasta perioada Constantin este reprezentat ca un conducator elenistic, purtnd la

vederediadema cu pietre pretioase. Vremurile Principatului erau de mult apuse. Dupa treisecolesi jumatate de la momentul cnd Augustus nfatisase pe monede Victoriatriumfatoaresfarmnd diadema regala, monarhia a fost instalata cu toate semnele ei exterioarechiardaca denumirea de rege nu fusese recunoscuta nca.Marea traditie va fi treptat abandonata iar portretul mparatului este din ce n cemai formalist prezentat. Traditia clasica, cu alegoriile, miturile si zeitatile sale din

care


21/61

arta oficiala si alcatuise repertoriul, continua sa existe doar n cadrul arteiminiaturale, nspecial a operelor lucrate n fildes ori argint si, n oarecare masura, al mozaicurilor.Marea arta clasica greco-romana intra ntr-un con de umbra, renascnd nsa nforme noi odata cu Renasterea si aparitia Clasicismului academist.II. ARTA N EVUL MEDIU1. BIZANTULConstantinopolul devenea n anul 330 d. Hr. noua capitala a unui imperiu carepastra traditia Romei antice, a rationalismului mbibat de senzualitate al elenismuluisi asplendorii monarhiilor orientale construite pe suportul fanatismului religios. Imperiulbizantin a supravietuit unsprezece secole, pna n 1453, cnd s-a prabusit subataculturcilor otomani.Arta bizantina a subsumat o traditie romana n urbanistica, n rigoarea compozitiei

si n tehnica savanta a constructiilor. Traditiei elenistice i era caracteristica preferintapentru eleganta si rafinament. Orientul a oferit gustul pentru fast si grandios, cusensulierarhiei, si a consacrat voluptatea culorii si a ornamentului.Un lacas de cult, o biserica, trebuia sa fie reprezentarea unui microcosmos, oreproducere a ierarhiei divine, cupola semnificnd cerul iar spatiul interior era lumea28vizibila, pamnteana. Astfel, ntr-un lacas de cult decoratia murala mozaicul saufresca urma o ordine precisa iconografica, fiind riguros codificata.Arta bizantina este n primul rnd o arta imperiala si crestina. Aceasta exaltamaretia supranaturala a mparatului si a bisericii (Hristos este si el redat ca mparatallumii). Nu este o arta a ratiunii si a realismului, cum era clasicismul grec, ci este oarta atranscendentei, a emotiei religioase si a fastului.Maretia ceremoniilor aulice (imperiale) si fastul ceremoniilor religioase, luxulstofelor si al vesmintelor civile si religioase, frumusetea bijuteriilor a impresionatlumeacontemporana perioadei de maxima nflorire a Bizantului. Constantinopolul a devenitorasul rvnit, cu bogatii fabuloase, care ar fi asigurat cuceritorului sau stapnirealumiintregi.Exista patru mari perioade n dezvoltarea artei bizantine: prima este legata deperioada de definire a caracteristicilor principale ale artei bizantine (330-720);urmeazacriza iconoclasta (de interzicere a icoanelor), 720-843; apoi clasicismul bizantin(843-1204) si, n final, epoca imperiului latin si renasterea din vremea Paleologilor (1204-1453).I. Perioada de definire a stilului

Perioada 330-720 este rastimpul n care civilizatia romana, mpreuna cu toate

componentele elenistice, s-au transformat n civilizatia bizantina si a marcat trecereaspre


22/61

religia unica a imperiului, crestinismul.Arhitectura religioasanca din secolul al IV-lea s-a impus pozitionarea absidei unei biserici spre rasaritpentru a permite credinciosilor sa se roage cu fata spre partea din care rasareasoarele.

Bolta n semicalota a aparut ca simbol al boltii ceresti.Altarul era asezat n absida sau n fata ei, n nava centrala.n vechile biserici existau tribune destinate mparatului si familiei sale, situatedeasupra multimii de credinciosi. Femeile erau grupate n tribune aflate deasupranavelorcentrale si care se numeau ginecee.Biserica San Vitale din RavennaA fost consturita cu sprijinul mparatului Iustinian, ntre anii 530-547. Esteevidenta aici influenta Constantinopolului pentru ca apar tribunele specifice mai aleszonei Greciei si inexistente n Italia. La exterior, edificiul este octogonal. Bisericaemana

somptuozitate si prin panourile de mozaic ale lui Iustinian si al Teodorei.Planurile n cruceProveneau din Siria de nord, Palestina, dar existau si din sudul si vestul AsieiMici. Planul n cruce a fost folosit mai ales pentru bisericile martirilor crestini.Arhitectiicrestini au dat o mai mare extindere zonelor laterale ale bisericilor, asa nct sa fiemaibine desemnata forma de cruce.Avntul luat de folosirea cupolelor sub Iustinian a permis ca planurile n forma decruce sa capete o amploare monumentala, care satisfacea pofta de fast si de putereamparatului.29Sfnta Sophia din ConstantinopolSfnta Sophia a ramas aproape n forma ei originala, apartinnd secolului al VIlea,cnd a fost construita. Iustinian a dorit sa construiasca o biserica neegalata de nici oalta prin maretie si splendoare.Biserica a fost construita de catre cei mai mari arhitecti ai perioadei, teoreticieni,ingineri si matematicieni n acelasi timp: Anthemius din Tralles si Isodor din Milet.Privit din exterior edificiul pare greoi, dar trebuie stiut ca pentru bizantiniexteriorul era doar nvelisul cladirii, interiorul nsa te face sa te simti zguduit de

cutezanta constructiei. Planul este acela al unei basilici cu trei nave, despartite decolonade. n acelasi timp, la Sfnta Sophia s-a savrsit o revolutie, care ne vandepartade arhitectura antica. Nu avem de-a face cu un paralelipiped de coloane si de ziduri,purtnd prisma unui acoperis, ci cu o cupola care se sprijina pe mari arcuri ntinsentrestlpi. Coloanele nu mai au dect un rol secundar n stabilitatea monumentului si voraveamai trziu tendinta sa dispara. Cupola pare acum agatata de cer printr-un lant deaur, cumo descrie Procopius. Datorita ritmului rapid n care s-au executat lucrarile, mortarul

preagros dintre caramizi n-a avut timp sa se usuce si edificiul s-a tasat prost, ducnd la


23/61

avarierea arcului care sustinea cupola spre est.Arhitectura profanaUrbanismul la Constantinopolntemeiata de mparatul Constantin, capitala Bizantului va deveni o maremetropola care va numara cel putin sase sau sapte piete publice importante. Spre

deosebire de multe orase ntemeiate n epoca elenistico-romana, Constantinopoluln-a fostconstruit dupa un plan ortogonal, ci s-a modelat dupa relieful terenului. Pe lnganumeroase biserici s-au construit si edificii specifice unei capitale romane: douasenate,un Capitoliu, un Hipodrom, o Universitate.Palatul imperial a fost ridicat aproape de Hipodrom. Palatul cuprindea un marenumar de biserici si capele. Principalele elemente ale Marelui Palat erau: un vestibulmonumental (Chalke); Tribunalul celor nouasprezece paturi (sala de receptie cunouasprezece paturi de banchet, dupa moda antica); Daphne (sala unde semparteau

coroanele de lauri catre senatori); Chrysotriclinium (sala tronului octogonala), etc.MarelePalat avea si instalatii sportive.Existau nsa la Constantinopol si alte palate ale membrilor familiei imperiale.Unele slujeau drept resedinte de vara sau ca popasuri de vnatoare. Pretutindeni s-a cautatsatisfacerea preferinta pentru confort, pentru placerile vietii si ale luxului.Pictura monumentala si ndeosebi mozaicul constituie expresia majora a geniuluiartei bizantine. Trebuie facuta nsa distinctia ntre mozaicul pavimentar (alpodelelor),facut n principal din marmura si pietre colorate care reprezinta o supravietuire atehnicii romano-elenistice si mozaicul parietal (pe perete), alcatuit din cuburi de sticlacolorata, prin adaugarea unor oxizi metalici sau a unor foite de aur sau argint. Acestprocedeu avea sa deschida noi perspective picturii bizantine.Mozaicul parietal cuprinde degradeurile si clarobscurul, deoarece fiecare cubuletformeaza un ton de culoare care nu se poate contopi cu cel de alaturi.Pictura bizantina a prefacut n stil artistic frontalitatea si imobilitatea; ochiullauntric al artistului este pus mai mult n valoare. Pictorii redau n arta nu doar ceeace30vad, ci si ceea ce simt. Pictura sau mozaicul se doreau a fi opere monumentale, care

trebuiau sa respecte arhitectura. Din pacate, multe asemenea mozaicuri au disparut.S-aupastrat la biserica Sf. Gheorghe de la Salonic, biserica Hosios David, tot din Salonic,Mausoleul Gallei Placidia de la Ravenna, Baptisteriul catedralei de la Ravenna,Baptisteriul arian (Ravenna), biserica San Vitale din Ravenna, si n alte cteva locuri:Roma, Cipru, Sinai, Constantinopol, Torcello.Mozaicul era o tehnica foarte costisitoare si tocmai de aceea ea a fost profundlegata de puterea economica imperiala.IcoaneleBizantinii considerau icoana orice imagine religioasa portativa sau fixa, indiferentde tehnica n care era executata. Originea lor ar putea fi plasata n arta portretului

grecoroman,n special n arta portretului imperial.


24/61

Cultul icoanelor s-a dezvoltat mai ales n secolul al VI-lea si al VII-lea. Se credeaca icoanele au rolul de a apara cladiri sau orase. n secolul al VI-lea apare legendaicoanelor acheiropoiete (nefacute de mna omului).II Criza iconoclasta (720-843)A aparut datorita succeselor militare ale arabilor, care au cucerit provinciile

africane si asiatice ale Imperiului Bizantin. Iconoclastii (adversarii existenteiicoanelor)au vazut aceste evenimente ca o pedeapsa pe care Dumnezeu le-a dat-o pentru caauvenerat excesiv icoanele si nu pe Dumnezeu. Protectia divina parea ca i favorizeazapemusulmani, care nu reprezentau prin arta lor chipul lui Iehova si al oricarei alte fiintedivine.Leo al III-lea Isaurianul (717-741) a fost mparatul care a aplicat primul politicaiconoclasta. Imaginea lui Hristos a fost nlocuita cu o simpla cruce. Politicaiconoclasta a

fost continuata si de Constantin al V-lea (741-775). Papii si Ioan Damaschinul s-auopusacestei politici elabornd o adevarata teologie a icoanei.Dupa moartea lui Teofil, vaduva sa Teodora a restituit cultul icoanelor, iar n 843n prima duminica din Postul Mare, reinstaurarea icoanelor a fost sarbatorita laSfntaSophia, iar biserica greaca sarbatoreste si astazi aceasta zi ca fiind DuminicaOrtodoxiei.III Perioada clasicismului bizantin (843-1204

n aceasta perioada s-au adunat n bibliotecile publice si particulare manuscriseleautorilor antici si se vor executa dupa ele copii cu litere n scrirea minuscula.n arhitectura se va impune formula cea mai raspndita n arhitectura bizantina,aceea a planului n cruce greaca nscrisa, care reprezenta solutia cea maisatisfacatoare aadaptarii cupolei la planul dreptunghiular. Un exemplu n acest sens l constituiebisericade la Skripu (Beotia), dar acest plan s-a impus cu precadere la Constantinopol, ncazulbisericilor manastirilor Hristos- Pantepopt (care vede totul), Hristos Pantokrator(Atotstapnitorul), etc. Planul n cruce greaca nscrisa a fost preluat si n Rusiakieveana,

dar si pe muntele Athos.31n aceasta perioada (1060-1083) va fi rezidita si biserica San Marco din Venetia.Este epoca n care relatiile dintre Bizant si Venetia erau foarte strnse.Pictura religioasaMiscarea iconoclasta a dus n final la cristalizarea doctrinelor despre imagineareligioasa. n esenta se afirma ca prin intermediul artei sacre credinciosul ajunge lacunoasterea arhetipurilor inteligibile, dar invizibile. Biserica era menita a reflectamparatia lui Dumnezeu.Dupa perioada iconoclasta, crucea din zona absidei a fost nlocuita mai ales cu oimagine a Maicii Domnului cu pruncul. De obicei, cupola mare cuprinde scena

naltarii,cum este cazul n biserica Sf. Sophia de la Salonic, de exemplu.


25/61

Mozaicurile au fost, de obicei, ctitorii imperiale, iar pentru restul bisericilor s-afolosit fresca, a carei executie era mai usoara si mai putin costisitoare.Una dintre cele mai celebre fresce din Macedonia a fost realizata la Sf. Sophia dela Ohrida, n perioada 1040-1045. Ceea ce impresioneaza este numarul de patriarhiai

Constantinopolelui reprezentati n pictura. Treisprezece n total, iar ultimulreprezentateste Eustatie. Acestoar li se adaugau reprezentari a trei patriarhi ai Antiochiei si altitrei aiIerusalimului, precum si a sase papi (de la Sf. Clement la Sf. Grigore cel Mare),recunoscuti ca sfinti de biserica rasariteana.Influenta artei bizantine n Europa Occidentala si CentralaInfluente se vor resimti si n Elvetia sau Germania ottoniana, de la Otto I (962-972), pna la Otto al III-lea. De la bizantini, prin intermediul Italiei, au fost preluate:artaemailurilor, planurile de biserici, pictura religioasa (prin fondurile de aur si culorile

dense), etc. Fata de Europa romanica, Bizantul a jucat rolul de initiator.Tot din arta bizantina au fost preluate gustul pentru fast, stralucire simonumentalitate. De altfel infleunte italo-bizantine au ajuns pna n sudul Angliei. Odovada o constituie chiar catedrala de la Canterbury.Epoca Imperiului lattin de la Constantinopol (1204-1261) si Renasterea din vremeaPaleologilor (1261-1453)Dinastia Paleologilor avea sa ocupe tronul Constantinopolului timp de o sutanouazeci si doi de ani, cea mai ndelungata perioada de domnie a unei dinastii. nsao datacu decaderea politica care va urma, n tarile slave, ca si n tarile romnesti, influentabizantina se va mentine prin intermediul bisericii.Umanismul bizantin, tot mai constient de trecutul sau legat de Grecia antica, a luatavnt sub Andronic al II-lea Paleolog (1282-1328). Universitatea de laConstantinopol afost reorganizata si a capatat numele de Muzeu, ncercndu-sew legarea de traditiaalexandrina. Slabirea structurii statului bizantin a dus treptat la desacralizareaimaginiiimperiale.Arhitectura religioasan epoca Paleologilor, arhitectura se caracterizeaza prin rafinamente siperfectionarea artei din veacurile anterioare. Datorita complicarii planurilor si

supraabundentei din decorul exterior s-a vorbit chiar de un baroc bizantin.32n aceasta perioada se acorda o mare atentie decorului exterior al fatadelor. Aparnise, arcade, frontoane curbate, ornamente desenate pe piatra si caramida, cum afostcazul la bisericile de la Salonic sau din Serbia, de exemplu.Pictura monumentalaStilul nou a fost impus mai ales de la Salonic, unde s-au refugiat artistii. Figurileumane sunt foarte frumos realizate, asa cum o demonstreaza pictura de la bisericaSf.Gheorghe de la Oropos. n Serbia, de asemenea, au venit multi artisti greci care au

decorat bisericile de aici.Caracteristicile stilului renasterii din vremea Paleologilor


26/61

Mai ales sub domnia lui Andronic al II-lea (1282-1328), pictura si umanismul aunflorit att la Constantinopol, ct si l alte regiuni ale imperiului. Acum reaparemozaicul, ca forma de arta imperiala. Artistii se inspira tot mai des, indiferent deformaartei pe care o practica, din modelele artei antice. Arta antica i familiarizeaza cu

taineleracursiului, al figurilor vazute din spate sau din profil. Privirile din icoane devinexpresive si fizionomiile se diversifica. Renaste gustul pentru narativ. Siluetele sealungesc si sunt pline de gratie. Spre deosebire de epocile anterioare, amprentapersonalitatii artistului se observa mult mai clar.La Salonic, scoala macedoneana si mprospateaza formele nu privind spreantichitate, ci inspirndu-se din natura.ConcluzieTimp de peste un mileniu, arta bizantina a constituit cea mai importanta arta peplan european, iar Bizantul a fost un model de civilizatie care a fascinat si ncafascineaza

prin bogatia, fastul si monumentalitatea sa.2. ARTA ROMANICAEuropa cunoaste la nceputul Evului Mediu invazia barbarilor (popoarelormigratoare) care ntrerupe echilibrul artei clasice greco-romane. Decaderea Romei simutarea capitalei la Constantinopol va accentua noile schimbari care vor avea loc ncultura vest-europeana. Crestinismul si invazia barbara au ntarit initial influentaorientala. ncercarea de restabilire a imperiului occidental, denumit roman de catreCarolcel Mare, va nsemna si o rentoarcere spre modelele greco-romane ale antichitatii.Secolul al XI-lea a reprezentat perioada de cristalizare a celor doua stiluridefinitorii vest-europene n Evul Mediu: romanicul si apoi goticul.Arta bisericeascaStilul romanic va cunoaste o mare dezvoltare ntre secolele al X-lea si al XIII-lea.Biserica se dezvolta si devine o adevarata institutie, partial autonoma, cu functiireligioase culturale, dar si economice (manastirile sunt centre agricole datoritadomeniilorpe care le stapnesc). Datorita fortei sale economice, biserica nu mai este strictlegatapentru mari realizari artistice, de monarhie. Ea si poate, adeseori, asigura resursepropriipentru constructia bisericilor.

33De exemplu, rolul politic si moral al Cluny-ului n epoca romanica esteconsiderabil. Abatele de Cluny este un adevarat suveran. Aceasta comunitatebisericeascaa dat multi papi, doctori dar si unii dintre membrii comunitatii au fost sanctificati, ca:sfntul Odon sau sfntul Hugues. Multi abati au fost adevarati artisti ntr-un modprofundsi esential. Preotii au fost organizatorii marilor constructii de biserici. Ei erau iubitoridemuzica, de frumos, n general. Perfectiunea corpului uman nu-I lasa, de asemenea,indiferenti.

Cluny a sprijinit pelerinajele si astfel mobilitatea artistica. Erau preferate punctede pelerinaje ca Santiago de Compostella sau biserica San Michele de pe muntele


27/61

Gargano.Arta romanica nu este sinonima cu abatia Cluny, dar aceasta a jucat un rol esentialcultural n perioada romanica.Arhitectura romanica este caracterizata de bolti compacte si ziduri groase.Programul bazilicii romanice este acela de relicvar imens. Avem o biserica pentru

calugari si pelerini, care adaposteste corpurile unor sfinti care atrage credinciosii lafel casi reproducerea efectelor miraculoase produse n biserici sau locuri sfinte. Bisericapropriu-zisa are trei sau cinci nave. Ea cuprinde toata multimea de credinciosiimpunndo anumita ordine a traversarii bisericii. n absida sunt adapostite moastele sfinte.Caracteristic stilului romanic este faptul ca toate partile bisericii sunt usor vizibilecredinciosului, spre deosebire de lacasurile de cult orientale, care au nmultit sidisimulatcotloanele la nesfrsit.Planul circular al bisericilor este inspirat de mormntul lui Christos, vazut de

pelerinii care ajung pna n Tara Sfnta. Este nsa un tip de plan care nu estespecificstilului romanic. Planul n cruce, ramne cel mai frecvent folosit.Basilica Sf., Hugues are dimensiuni uriase, cinci nave, turnuri numeroase sicolosale, dar ea nu mai are termeni de comparatie dect poate cu biserica dinSpeyer.Modelul bisericii Cluny ramne nsa esential n Burgundia, dar si dovedeste putereadeinfuenta pna n Anglia la Saint-Pancrace din Lewes.Arta romanica, la fel ca orice stil de arta nu prezinta forme general valabile ntoate regiunile unde se exprima. Adeseori se mbina alaturi de elementele clasicestilului,traditiile locale sau alte influente. Nu lipseste, de asemenea, imitarea modelelorantice asanct conisa unui arc de triumf sau a unui sanctuar se gaseste aproape neschimbatape unzid de biserica. Infulenta antica o gasim si n compozitiile de coloane de la bisericileSaint Trophime din Arles si Sain-Gilles-du-Gard, cu portice decorate cu statui sinaltatepe socluri puternic iesite n afara.n Italia si zonele intens romanizate, niciodata nu s-a uitat amintirea arhitecturii

antice. Adeseori, templul supravietuieste n biserica. La Roma, n secolul al XII-lea,Santa Maria di Trastevere (1040-1148) ne arata capiteluri ionice sub un plafon culambriuri si o podea de marmura multicolora.Imaginile oferite de artele vizuale romanice sunt epice. Ele redau, n general,pasaje din Biblie referitoare la Apocalipsa, pagina cea mai extraordinara din CarteaSfnta, cel putin n secolul al XII-lea. Credinciosii care intra n biserica nu suntntmpinati de un Christos evanghelic, ci ei trebuie sa defileze sub timpanul JudecatiideApoi, ca si cum ei ar fi cei care trebuie sa asculte ultima sentinta.34Numarul si ciudatenia monstrilor care populeaza arta romanica impresioneaza si i

da o nota de originalitate. Viata animala este de o bogatie deconcertanta si deputernica


28/61

influenta orientala.3. ARTA GOTICAAvnd radacini n arta romanica, goticul se structureaza ca un curent nou, originalsi definitoriu pentru arta Evului Mediu.Arta gotica timpurie

n iconografia religioasa de tip gotic imaginea Fecioarei cunoaste o raspndirefara precedent. Statuia ei de lemn sau metal este purtata la procesiuni sub unbaldachin destofa. Figura centrala ramne nsa imaginea lui Christos dar si a celor patruevanghelisti.Pe coloane se evidentiaza figuri umane feminine si masculine care atrna si dausenzatiaca sunt ele nsele niste coloane si astfel sunt chiar si denumite. Aceasta arta goticatimpurie prefigureaza stilul monumental tipic catedralelor din secolul al XIII-lea.Perioada clasicaStilul marilor catedrale este ilustrat de cea de la Reims sau de cea de la Amiens.

Catedrala de la Reims va fi legata de ntreaga istorie a monarhiei din Franta, fiindloculunde se ungeau regii. Pe o formidabila zidarie este afisata o arta eleganta iar n nisesuntadapostite statui de ngeri care poarta deasupra lor ornamente piramidale.Catedrala din Bourges, asemanatoare cu Notre Dame din Paris, se deosebeste nsade aceasta fiind plina de inovatii. Arhitectul a speculat un anumit iluzionism optic,aratndu-ne mai multe biserici ntr-una singura.n general n biserici, pictura murala este nlocuita cu vitraliul. Fereastra si luminadobndesc o importanta deosebita, facnd parte din arhitectura specifica stiluluigotic.Scopul renovarilor arhitecturale este obtinerea unui iluminat ct mai bogat al navelor.Rozele uriase taiate n zid, capteaza o lumina multicolora ntr-o retea de raze,cercuri siarcade. Zidul disparut din aceste rozete face parca loc unei roti de foc. Pretutindeninsa,unde vitraliul poate sa nlocuiasca zidul, l nlocuieste si zidul dispare.Arcurile zidurilor devin tot mai ascutite si biserica pare ca se nalta spre cer. Oastfel de naltare este si o arta de calcul dar si de gratie studiata. La catedralele dinBeauvais si Koln cladirea capata proportii colosale si au trebuit gasite noi solutiitehnice.

Catedrala din Koln a fost nceputa n anul 1248 si terminata definitiv doar n1824, lucrarile fiind adesea ntrerupte. Este vorba n acest caz de un import franceznmediul germanic, care chiar daca foloseste structura gotica ramne de cele maimulte oricredincioasa sistemului romanic al maselor si al compozitiilor frecvente n Renania.Arta gotica se va raspndi si n Italia si Spania, cu specificul ei, la care se voradauga traditiile locale. n Italia arhitectura de tip gotic nu a creat capodopere. nSpania,dimpotriva, bisericile gotice atrag atentia prin frumusetea lor. Catedralele dinTarragona

si Lerida, nu fac exceptie chiar daca au nca absida benedictina. Impregnata deinfluenta


29/61

musulmana, si arta gotica din Spania este departe de a se apropia de calitatea celeifranceze. n Portugalia avem o capodopera a artei gotice si anume biserica SantaMaria dela Victoria din Batalha (sec. Al XIV-lea). Aici acoperisurile bisericii sunt nlocuite cuniste terase care au o amploare ce modifica armonia maselor si nu-si gaseste

analogiidect la bisericile din Cipru si la catedrala din Palma.35n Anglia, goticul se dezvolta ntr-o forma specifica dar si spectaculoasa n acelasitimp. Zidul absidei bisericilor este aici, adeseori, nlocuit cu vitralii uriase. Dartrasaturacea mai remarcabila este aparitia precoce a acelor forme baroce fiind o inovatie amiscariisi efectelor. Englezii au preluat repertoriul ornamental al artei celtice, irlandeza sianglosaxona,care suprapuse pe fundalul gotic au dat impresia unui baroc precoce.

Goticul englez se va exprima n formele bisericii Christ Church din Oxford sau lacele Cinci Surori de la York, la Merton College, precum s n structura bisericii dinCarlisle.CONCLUZIEManifestata n forta n Franta, arta gotica prezinta diferentieri n celelalte zonegeografice n care se extinde. n Spania se izbeste de Islam, n Italia de artabizantina, iarn Anglia se dezvolta precoce si cu forme preluate din ornamentatia celtica, saxonasauirlandeza.Sculptura (plastica) monumentala si umanismul goticn secolul al XIII-lea, iconografia nu mai este atrasa de viziuni, monstri siApocalipsa. Arta bisericeasca devine evanghelica, umana, occidentala si fireasca.Imaginea Fecioarei, tot mai des invocata, respecta feminitatea si gratia maternitatii.Ea numai este idolul de piatra din epocile mai vechi, ci sora celesta a tuturor mamelor.Temeleartistice care revin sunt legate de imaginile Craciunului, cu nasterea lui Isus sisosireacelor trei magi; de imaginile Patimilor si de Pasti, deci cele mai umane povestibiblice.

Parabole sunt si ele ilustrate, de la episoadele cu fecioarele ntelepte, bunulsamaritean,fiul risipitor, etc.Tot n iconografia artei gotice apar si ramasitele lumii antice, prin evocarea luiAristotel si a lui Vergiliu, victime ale vicleniei feminine. Din istoria profana nu lipsesteimaginea lui Carol cel Mare, asa cum apare n vitraliile de la Chartres.Nu lipseste nici epopeea Judecatii de Apoi, dar acest capitol nu mai are violentadin arta romanica, desi pastreaza imagini pline de forta, nfricosatoare, a celor patruCalareti ai Apocalipsei, de la catedralele din Paris si Amiens.Arta Evului Mediu nu a ignorat nici nudul uman. La biserica din Rampillon, deexemplu, pe scena care reprezinta nvierea Mortilor, apar nuduri foarte armonios

realizate.Pictura gotica


30/61

Cea mai specifica forma de pictura monumentala, pentru stilul gotic, este vitraliul.Acest tip de arta apare n jurul secolului al X-lea si se extinde mai ales prin cautarealuminii, ceruta de arhitectura gotica.La Notre Dame de Paris, de exemplu, rozele uriase si delicate sunt ca niste roti defoc ale carului biblic. Navele catedralei sunt scaldate n lumini trandafirii, galbene,

verzisi violete, scoase uneori n relief de delicatele borduri albe. Figurile reprezentate nvitralii apar astfel luminoase, generatoare de lumina, parca provenind din alta lume.Pentru pictura monumentala traditionala, Giotto ramne definitoriu nu doar pentrusecolul sau, ci si pentru secolele urmatoare. Basilica de la Assisi a oferit pictorilorprilejulunor vaste desfasurari. Aici va ncepe arta lui Giotto, care se va mbina cu arta luiGiunta,Cimabue si Torriti.36Barocul gotic. Sfrsitul Evului Mediu

Arta gotica devine ncarcata cu noi ornamente care o invadeaza.n Italia n secolul al XV-lea, mai precis la Venetia, palatul Dogilor este unedificiu oriental, gotic si romanic n acelasi timp, pus lnga San Marco, biserica careevoca stilul bizantin.Tablourile lui Van Eyck au pus n valoare si au lansat pictura n ulei, cunoscutaanterior dar nefolosita sistematic. Tusa pictorului aluneca fara ca tonul de culoare saseprelinga si era acordat astfel timp meditatiei artistului. Van Eyck si ateliereleflamandepuneau astfel bazele picturii moderne. Progresele n redarea perspectivei vorschimba, deasemenea, arta medievala.Hieronymus Bosch, un alt mare artist ale acestei perioade, prezinta n pictura saviziuni apocaliptice n care apar demoni cu coarne si par, narmati cu clesti sisustinndusen aer cu ajutorul unor membrane. Masini zburatoare aluneca pe cer. Bosch reflectastrafundurile ntunecate ale Evului Mediu, parca ncercnd o revenire la traditiaromanicaatrasa de visul Apocalipsei biblice.Evul Mediu si Renasterea italianaRenasterea italiana, la nceputurile sale este n esenta un fapt medieval. Italia n

secolele XIII-XIV traieste gndirea gotica si pe cea romanica. Marii artisti aiRenasteriise vor forma si vor prelua teme artistice medievale punndu-le ntr-o forma apropiatadearta elenistica, dar mult mai libera n exprimare.4. RENASTEREAA adus n prim plan individualitatea artistului, care nu mai este att de ncatusatntre schematica impusa de teologie si traditie. n arta plastica sunt dezvoltate legileperspectivei.Artistii Renasterii se ntorc spre etalonul oferit de arta clasica greco-romana,pastrnd nsa experienta acumulata de arta subordonata crestinismului, cu toate

reprezentarile ei biblice si religioase. Mai mult dect att, artistii depun un effortncordat


31/61

pentru a da reprezenttarii artistice, prin studii de anatomie si de perspectiva, bazeconcreteca oricarei alte stiinte.ITALIARenasterea italiana s-a manifestat n special prin cele trei centre de emanatie ale

artei sale: Florenta, Roma si Venetia.FLORENTAFiecare artist italian se intitula cu mndrie arhitect, sculptor si pictor. Sculptorii nspecial nazuiau sa se inspire din operele antice. Dar Italia s-a afirmat artistic maiales prinpictura si inovatiile sale n acest domeniu.Masaccio, este pictorul care, legat de Evul Mediu, a deschis nsa noua epoca npictura italiana, datorita tragismului si dramatismului artei sale. El a pictat pe vechiulzid37al bisericii Santa Maria del Carmine Barbatul si femeia izgoniti de nger din Eden.

ncapela decorata de Masaccio au venit sa se initieze Rafael, Leonardo da Vinci,Signorellisi Michelangelo. Pictura sa impresioneaza si zguduie, a avut un simt deosebit n aredadramatismul conditiei umane.Uccello este pictorul care va intreprinde cercetari serioase asupra redariiperspectivei, chiar daca raporturile geometrice pe care le-a stabilit cu aceasta ocazieaufost departe de a fi perfecte.Dramatismul existentei oraselor italiene, farmitate si aflate aproape permanent nconflict va fi redat n arta epocii de catre artistii Renasterii. Donatello a redat cu multaforta n sculptura sa aceste framntari. Fetele personajelor sale sunt ravasite deemotie sipasiune. Donatello a retrait n arta sa umanitatea pasionala, fanatica si blazata dinaceavreme. El a exprimat cel mai profund sufletul si specificul florentin al epocii sale.Brunelleschi, influentndu-si discipolii: Donatello, Masaccio, Uccello, crea cuadevarat perspectiva lineara. Cennino Cennini, L. B. Alberti, Ghiberti, Paulo Uccello,Piero della Francesca, Leonardo de Vinci, Cellini, Vasari, toti vor scrie tratatedidactice

despre arhitectura, perspectiva, sculptura, pictura, dar si despre geometrie,hidraulica,anatomie, geologie. Artistii deschideau cadavre pentru a cunoaste mecanismulmateriei nmiscare. Pictorii italieni calatoreau si se mutau de la Florenta la Pisa, Siena, Arezzo,Perugia, Assisi, Roma, etc. Adeseori lucrau mpreuna, fiecare si picta zidul. Nuduceaulipsa de oferte de munca, pentru ca n epoca, palatele, municipiile, manastirile, erauacoperite cu picturi, iar fatadele decorate.Despre Sandro Botticelli, unul dintre cei mai spectaculosi pictori florentini,istoricii de arta afirma ca avea o imaginatie voluptoasa dar bolnava. El a descoperit

misterul padurilor si al cmpiilor, rodnicia marii si decoratia florala. Opera sa a fostconsiderata artificiala, nedecisa dar totodata nobila si de o extraordinara frumusete a


32/61

formelor. El a fost si extrem de imaginativ. A ramas celebru prin tablourile sale:Primavara, Protretul lui Giuliano de Medici, Madona magnificatului, NastereaVenerei.LEONARDO DA VINCIDa Vinci a fost absorbit n pictura sa n primul rnd de legile perspectivei si de

calcule. A fost omul complet al Renasterii, care a presimtit si a ntemeiat, ntr-oformasau alta, toate stiintele viitorului. Era primul om pentru care stiinta si arta s-aucontopit,prin mijloacele lor, pentru a exprima gndirea.A fost omul care a desenat si imaginat masinarii, a reprodus flori si muschiianatomiei umane. n pictura sa Cina cea de taina, trateaza drama interioara apersonajelor cu multa finete psihologica. Personajele si traiesc n fata noastrapropriatragedie.Da Vinci a plecat din Florenta si si va continua opera n afara marelui oras

artistic, aflat n declin.Picturi: Leda, Bachus, Ioan Botezatorul, Sfnta Maria si Ana, Gioconda,Adoratia magilor.ROMAIuliu al II-lea, care a fost un papa artist dar si razboinic, se va adresa arhitectuluiBramante pentru a-si realiza planurile artistice. Arhitectul l cheama de la Florenta pe38Michelangelo si pe Rafael, care-i era ruda. Aici marii artisti au redescoperit ruineleromane si legile acestei arhitecturi. Tot aici au intrat n contact cu statuile antichitatii,descoperite treptat si aspru disputate de papa si de printii din Roma.1. RAFAELEl a fost comparat adeseori cu Giotto. Privind lucrarile sale de la Vatican nu maiconteaza ca vezi eroi sau sfinti, martiri sau filosofi, zei, simti doar forme care searmonizeaza si se ntrepatrund si culori care se completeaza n armonie. Pictura sairadiaza o inepuizabila tinerete si o imaginatie impresionanta.Rafael a exercitat o influenta deosebita asupra tuturor pictorilor din Europamoderna. A fost un maestru n a reda forta si splendoarea gesturilor care par a facedinfiintele omenesti statui care prin viata.Picturi: Incendiu din Borgo, Parnasul, Logodna Fecioarei, Scoala din Atena.2. MICHELANGELO

Venea din Florenta. l citise pe Platon. Nu se despartea niciodata de opera luiDante. A fost elev al lui Ghirlandaio si cauta intimitatea operelor lui Giotto, Masaccio,Della Quercia, Donatello si Piero della Francesca.Michelangelo a fost un artist compet, pictor, sculptor si poet. Pentru a cunoastetrupul uman se nchidea n casa cu cadavre, pna era izgonit de duhoarea acestora.Ducndu-se de la Florenta la Roma a vazut, la Orvieto, frescele proaspete ale luiLuca Signorelli, care acoperise cu decoratii zidurile manastirii de la Monte Oliveto.Aceste fresce prezentau primele nuduri anatomice italiene, care l-au impresionat petnarul artist. Erau cadavre jupuite de piele, pictate direct, nsufletite cu o noua viata.Uncolcait feroce de trupuri chinuite de demoni n infern. O opera uriasa. Pasiune si

stiintaamestecate.


33/61

A fost un artist plin de pasiune, ndragostit de lumea exterioara pe care o reda npictura sa cu multa traire si implicare. Suferinta si moartea l impresioneaza si imarcheaza opera, e cuprins de mnie si uneori se simte nvins. Operele saleneterminatedin seria Sclavilor o dovedesc. Considera sculptura o forma completa de exprimare

artistica, afirmnd ca pictura este cu att mai frumoasa cu ct se apropie desculptura iarsculptura e mai proasta cu ct se apropie de pictura.La nceput nu vrea sa picteze Capela Sixtina, apoi din slabiciune cedeaza si senchide aici timp de patru ani. Pictnd, stiinta lui se manifesta prin fota racursiurilor,prinndrazneala volumelor. Corpurile sunt herculeane, colosi vii destinati saimpresioneze.Drama genezei lumii este magistral redata.Lucrari de sculptura: Mormntul familiei Medici, Moise, David.ACADEMIA SAN LUCA

Scoala este ntemeiata la mai putin de 15 ani dupa moartea lui Micheloangelo decatre elevii sai si ai lui Rafael. Italia a dezvaluit lumii compozitia. Fara experientaitaliana nu l-am fi avut nici pe Rubens, nici pe Rembrandt, nici pe Poussin, care sunttotimari creatori de compozitii artistice. Compozitia este necesara dar n acelasi timpeste sipersonala. Ea nu apartine dect artistului capabil, prin mijloacele sale proprii sacreezearmonia operei de arta.39Adeseori cei formati la asemenea scoli au fost priviti ca niste epigoni si foarteputini s-au ridicat la valoarea marilor maestri pe care I-au avut drept model.VENETIALa Venetia se ntrepatrund influentele Orientului, ale Bizantului, inclusivinfluentele Occidentului (romanic si gotic), la care se adauga imaginea elenismului siaRomei antice. Oras de negustori care sunt si mari calatori, Venetia a ramas un loc alinfluentelor cele mai diverse si spectaculoase.Giovanni Bellini a influentat nceputul artei venetiene si prin dramatismul opereisale, care a devenit model pentru alti artisti, a permis respingerea, rationalismulplatonician. Este pictorul care, spre sfrsitul vietii va da o mai mare atentie peisajului

simarii ca fundal al picturilor sale.Spectacolul strazilor venetiene a fost cel mai colorat redat de Carpaccio,considerat si el un primitiv al artei venetiene. Era un artist care iubea pitorescul sianecdota, fiind oriental dar si italian n acelasi timp.Dar marea pictura venetiana va fi reprezentata de trei importanti pictori: Tizian,Tintoretto si Veronese.TIZIANCu opera sa va umple un secol ntreg, i va sili pe Tintoretto si pe V

intemeierea cercetarii frumosului in antichitate

Documents