INSTRUMENTE ŞI BUNE PRACTICI CARE SPRIJINĂ CULTIVAREA DORINŢEI DE A ÎNVAŢĂ LA COPILUL MIC

• Cerc pedagogic, aprilie-2015Prof. MARIA ŢUCA

PARTICIPĂ

Scoala GimnazialaNr. 10 /structuraGradinita cu Program Normal Nr. 17, Rm. Valcea

Scoala GimnazialaNr. 10 /structuraGradinita cu Program Prelungit Ostroveni 1

Scoala GimnazialaNr. 13/structuraGradinita cu Program Prelungit Ostroveni14

Scoala GimnazialaNr. 13/structuraGradinita cu Program Normal Nr. 6, Rm. Valcea

Gradinita cu Program Normal Baile Govora

Gradinita cu Program Normal Galicea

Gradinita cu Program Normal Milcoiu

Gradinita cu Program Normal Danicei

Pentru ce înveţi?

Educaţia modernă răspundela întrebarea: „pentru ceînveţi?” iar răspunsul este –„să ştim ce să facem cuceea ce am învăţat.”

Noul, necunoscutul,căutarea de idei, prinmetodele interactive seconstituie ca o secvenţă acunoaşterii în care copiluleste participant activ.

El întâlneşte probleme,situaţii complexe pentrumintea lui de copil; în grup,prin analize, dezbateri,descoperă răspunsurile,rezolvă sarcinile deînvăţare.

Educația timpurie poate jucaun rol esențial în pregătireaelevilor care învață pentrusuccesul mai târziu lașcoală.

Copiii au o oportunitate de adezvolta abilitățifundamentale de bază,limba și alfabetizare.

PENTRU CE ÎNVEŢI?

CE ÎNVEŢI?

Când/cum şi de ce se întâmplă?

Cine si cum planifică/organizeaza

o activitate?

Cine sunt/suntem?

Cum este/a fost şi va fi aici

pe pământ?

6 teme generale combină cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe

domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii de dezvoltare.

Cu ce şi cum exprimăm ceea

ce simţim?

Ce şi cum vreau să fiu?

EXPERIENŢE DE ÎNVĂŢARE

CURRICULUMUL

pentru învăţământul preşcolar

formuleaza obiective cadru şi de

referinţă pe domenii experienţiale

ce tin cont de reperele stabilite de

domeniile de dezvoltare.

DOMENIUL Dezvoltarea fizică,

sănătate şi igienă

personală

DOMENIUL Dezvoltarea socio-

emoţională

DOMENIUL Dezvoltarea

limbajului şi a comunicării

DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă

DOMENIUL Capacităţi şi atitudini

în învăţare (Curiozitate şi

interes, Iniţiativă, Persistenţă

în activitate,Creativitate).

1

2

3

4

5

În acest sens, domeniile experienţiale devin

instrumente de atingere a acestor obiective

şi, în acelaşi timp, instrumente de măsură

pentru dezvoltarea copilului, în contextul

în care ele indică deprinderi, capacităţi,

abilităţi, conţinuturi specifice

domeniilor de dezvoltare.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

Dezvoltarea cognitivăşi cunoaşterea lumii

Dezvoltarea gândirii logiceşi rezolvarea de probleme

Cunoştinţe şi deprinderielementare matamatice,cunoaşterea şi înţelegerealumii

Reprezentări elementarematematice (numere,reprezentări numerice,operaţii, concepte de spaţiu,forme geometrice,înţelegerea modelelor,măsurare).

Cunoaşterea şi înţelegerealumii (lumea vie, pământul,spaţiul, metode ştiinţifice).

EXPLORAREA, EXPERIMENTAREA, JOCUL

EXPERIMENTAREA

• Experimentul -directsau indirect, folosit înpredare şi învăţare, areo deosebită valoareformativă, întrucâtdezvoltă elevilor spiritulde observare,investigare, capacitateade a înţelege esenţaobiectelor şifenomenelor, deprelucrare şiinterpretare a datelorexperimentale,interesul de cunoaştereetc..

EXPLORAREA

• Explorarea presupuneîncercările şi tentativelecopilului de a cunoaşte şide a descoperi lucruri noi.Este una din acţiunilefundamentale aledezvoltării copilului. Eapermite cucerirea lumiiînconjurătoare şistimulează motivaţia de acunoaşte, oferind bazeledezvoltării potenţialuluipsihofizic şi aptitudinal alcopilului.

JOCUL

• În viaţa copilului joculeste o activitate deosebitde atrăgătoare careevoluează între ficţiuneapură şi realitatea muncii(M. Debesse, 1967).Jocul ne permite săurmărim copilul sub toateaspectele dezvoltării sale,în întreaga sacomplexitate: cognitiv,motor, afectiv, social,moral.

Trei tipuri de activităţi sunt fundamentale în grădiniţă: EXPLORAREA, EXPERIMENTAREA

şi JOCUL. Copiii acumulează prin aceste trei tipuri de activităţi experienţe cu semnificaţie

pentru dezvoltarea lor şi le satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească

lumea din jur acţionând pe cele trei căi.

EXPLORAREA

Domeniul stiinte include atât abordareadomeniului matematic prin intermediulexperienţelor practice cât şi înţelegereanaturii, ca fiind modificabilă de fiinţeleumane cu care se află în interacţiune.

• Mediul înconjurător reprezintă totalitateafactorilor externi din natură şi societate careacţionează asupra omului şi condiţioneazăexistenţa lui. Încă de la naştere copilul creşteşi se dezvoltă biopsihosocial sub influenţadirectă a mediului, acesta constituindprincipala sursă de informaţii ce vor sta labaza procesului de cunoaştere a realităţii.

Cunoaşterea mediului înconjurător contribuie ladezvoltarea unor percepţii şi reprezentări legatede frumosul din artă, din natură, din societate,la formarea unor capacităţi de a aprecia şievalua frumosul, la cultivarea gustului estetic, laformarea unor deprinderi şi îndemânări tehnicede artă, stimularea capacităţilor creatoare, aunor aptitudini estetice

Abilităţi şi competenţe asociatedemersurilor de investigaţie ştiinţifică,cum ar fi observarea, selectareaelementelor semnificative din masaelementelor irelevante, generarea deipoteze, generarea de alternative,conceperea şi realizarea de experimente,organizarea datelor rezultate din observaţiipot fi dobândite de copiii preşcolari atuncicând sunt puşi în contact cu domeniulcunoaşterii naturii, prin activităţi simplecum ar fi:

observarea unorfiinţe/plante/animale/obiecte din mediulimediat apropiat, modelarea plastilinei(putând face constatări privind efectultemperaturii asupra materialului), confecţionarea sau jocul cu instrumentemuzicale simple, aplicarea unor principiiştiinţifice în economia domestică (ex. producerea iaurtului) sau princomparareaproprietăţilor diferitelormateriale.

Cunoaşterea mediului înconjurător este o sarcină de bază a procesului instructiv educativ îngrădiniţă şi contribuie la realizarea laturilor educaţiei: intelectuală, morală, estetică, profesională,

fizică, subliniate de pedagogul francez, René Hubert.

CE EXPLORĂM?

UniversulLumeamicroscopica

Cosmosul Timpul

Padurea La pescuit Lumea gazelor Vremea

Apa La munteCalatorie in jurulpamantului

In apele marilor sioceanelor

EXPERIMENTAREA

Ştiinţele ca disciplină de învăţământvizează observarea şi perceperea lumii

în întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele caracteristice,

ca şi învăţarea prin înţelegere şiaplicare. Prin intermediul acestuiobiect preşcolarul trece din lumea

poveştilor în lumea faptelor reale şi a lucrurilor concrete, începe să

cunoască mediul în care trăieşte şiprocesele din jurul său.

Procesul de predare a disciplineiŞtiinţe are la bază experimentul

atât ca metodă de investigaţieştiinţifică, cât şi ca metodă de

învăţare.

Metodă de explorare a realităţii –experimentul - direct sau indirect, folosită în predare şi învăţare, are

o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă elevilor spiritul

de observare, investigare, capacitatea de a înţelege esenţa

obiectelor şi fenomenelor, de prelucrare şi interpretare a datelor

experimentale, interesul de cunoaştere etc.

EXPERIMENTE SIMPLE

Vaselecomunicante

LimonadaFizzi Bea

Tornada in sticla

Cernealainvizibila

Mare de gheata uscata

Otet vulcanicIngrijirea uneiplante

Vartej de baloane

Plutireaportocalei

Capilaritate CurcubeuGust faramiros

Mişcarea aerului în natură

Dizolvarea unor substanţe în lichide

Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substanţe

Îngrijirea unui pom, plantat de copii

BALOANE CU CO 2

MATERIALE:

Balon, Aproximativ 40 ml deapă (un pahar de aproximativ250 ml, Bidon cu băuturăracoritoare, Paie de băut,Sucul de la o lămâie,1lingurita de bicarbonat desodiu

PROCEDEU:

Înainte de a începe, asigurați-vă că balonul este intinspentru a face posibilaumflarea lui. Se toarnă 40 mlde apă în sticla de bauturiracoritoare. Adăugați linguritade bicarbonat de sodiu și seagită în jurul cu paie până sedizolvă. Se toarnă sucul delamaie și se pune repedebalonul întins pe gura sticlei.

OU IN STICLA

MATERIALE:

O sticlă cu gât lung, îngust, ocană de cidru de mere, ou fiert,chibrituri.

PROCEDEU:

Puneti sticla goală pe o masă,Curățați un ou fiert, Aprindeti unchibrit și plasați-l în flacon.Repetați de aproximativ trei saupatru ori. Puneti rapid oul pe gurasticlei.

TORNADA IN STICLA

MATERIALE:

Apă, sticlă de plastic transparentcu un capac (care nu se va curge)Luciu, Lichid de spălat Ferry

PROCEDEU:

Se umple sticla de plastic cu apăpână când ajunge la aproximativtrei sferturi plin.Se adaugă câtevapicături de lichid de spalat vase.Sepresara si cateva ciupituri desclipici (acest lucru va face tornadăa vedea).Puneți capacul pebine.Întoarceți flaconul cu capul înjos și țineți-l de gât. Rotească rapidsticla într-o mișcare circulară decâteva secunde, opri și priviînăuntru pentru a vedea dacăputeți vedea o mini-tornadă careformează în apă. Poate fi necesarsă-l încercați de câteva ori înaintede a-l de lucru în modcorespunzător.

TREI EXPERIMENTE

CE ESTE JOCUL?

“Pentru copil aproape oriceactivitate este joc, prin joc elanticipează conduitelesuperioare.

In piscina

Cine ajunge primul

Pentru copil “jocul este munca,este binele, este datoria, esteidealul vieţii.

Sarim coarda

Ne jucam cu cifre

si litere

Jocul este sintagma, atmosferaîn care fiinţa sa psihologicăpoate să respire şi, înconsecinţă, poate să acţioneze”

Fotbal

Dramatizare

Jocul, în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor bogăţia, stimularea şi

activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru învăţarea viitoare.

JOCUL - O EXPERIENŢĂ NATURALĂ, UNIVERSALĂ

JOCUL LIBER

Jocul de rol/dramatizarea

Jocul cu reguli

Jocul de construc

ţii

Jocurile dinamice/de mişcare

JOCUL DIDACTIC

Jocuri

senzoriale

Jocuri de analizăperceptivăvizuală, de reconstituire de imaginidin bucăţele

Jocurilogice de comparare a obiectelordupăcriteriidate şi de analiză, descriere, clasificare

Jocurigramaticale

Cel mai interesant lucru pentru copii la aceasta varsta este sa se joace. Asadar, daca vrei sa ii trezesti

copilului interesul pentru cunoastere, potem face acest lucru propunandu-i jocuri din care va invata

lucruri noi.

Jocul este un proces interdisciplinar, el încurajează toate tipurile de inteligenţă, conform teoriei

inteligenţelor multiple a lui H. Gardner (1983): lingvistică, muzicală, logico-matematică, spaţială, corporal-

chinestezică, personală şi socială.

COPILUL

Are nevoie de timp zilnic pentrujoc, de spaţiu corespunzător şide obiecte (jucării, materiale, truse) absolut necesare iniţierii şidesfăşurării jocului.

Profesorul trebuie săurmărească: ce se joacă, cu ce se joacă, cu cine se joacă.

Copilul alege centrul în funcţiede stimulul pe care-l reprezintăobiectele ce se află acolo şi care-isatisfac lui nevoia de exprimarea experienţei trăite.

Copilăria este ucenicia necesară vârstei mature, iar prin joc copilul îşi modelează propria sa

statuie” (J. Chateau, 1967)

COPILUL SI JOCUL

JOCUL CA ÎNVĂŢARE INTEGRATĂ

Jocul este cea mai eficientă formă de învăţare integrată datorită naturaleţei cu care copilul învaţă!

Desfăşoară o activitate specifică în sensul identităţii personale, urmează cerinţele şi determinările de bază ale copilului;

Realizează mişcări de motricitate grosieră şi fină, de coordonare oculo-motorie;

Comunică, îşi îmbogăţesc şi exersează vocabularul, îşi dezvoltă limbajul;

Rezolvă probleme de viaţă din mediul lor fizic şi social;

Experimentează posibilităţi de adaptare, rezolvă probleme, creează soluţii;

Exprimă sentimentele lor în simboluri, îşi dezvoltă astfel gândirea abstractă;

Comunică cu sine, cu ceilalţi, îşi exprimă sentimente, reacţionează afectiv, recepţionează şi învaţă să recunoască sentimentele celorlalţi;

Folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create, dar şi în alte scopuri (îşi dezvoltă creativitatea), îşi dezvoltă atenţia, motivaţia, interesul.

ÎNVĂŢAREA INTEGRATĂ

Învăţarea reprezintăun ansamblu deacţiuni cu caracterplanificat, sistematic,metodic, intensiv,organizate şi condusede cadrul didactic, înscopul atingeriifinalităţilor prevăzuteîn curriculum.

In educaţia timpurie,învăţarea integratăsemnifică modul în carecadrul didacticintegrează conţinuturilemai multor domeniiexperienţiale,exploatând resurseledin mai multe centre deactivitate cu scopulatingerii mai multorobiective de referinţă.

O abordareintegratăpermite elevilorsă se angajezeîn scop deînvățare,relevanta.

Învățarea integratăîncurajează elevii săvadăinterconectarea șiinterdependențeledintre ariilecurriculare.

Interdisciplinar

Cros-curricular

FACTORI DETERMINANŢI AI ÎNVĂŢĂRII

Caracteristicile personalităţii: siguranţă de sine, orientare spresucces, nivelul exigenţei, structura cognitivă, metacunoaşterea, stilul învăţării, perseverenţa în învăţare.

Conţinuturi: instrumentelerelevante pentru identitate, corectabile, intrinseci (motivaţiiintrinseci), efort de timp, sensulşi relevanţa.

Oferta de instruire: consilierile, ajutor pentru informare, software, alternative, şanse de succes, dificultăţi.

Factorii mediului: social, profesional, cultural, timpul, stresul.

PRINCIPII DE DISCIPLINĂ INTELIGENTĂ

Principiul 1:

"Toți elevii sunt diferiti".

Principiul 2:

"Toți elevii urmează aceeași secvență în dezvoltarea sa, dar fiecare într-un ritm diferit.

Principiul 3:

“Elevii sunt în mod natural curiosi și dornicide a explora mediul lor.“

Principiul 4:

“Elevii stiu să învețe unii de la alții."

Principiul 5:

"Învățarea este posibila atunci când ai interes și când poți participa activ.“

Principiul 6:

"Utilizarea mai multormodalitati senzoriale facilitează învățarea.“

Principiul 7:

"Jocul este unul dintre cele mai bune moduri de a invata."

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Ce voi face?

Cu ce voiface?

Cum voiface?

Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut?

Prima întrebare vizează obiectivele educaţionale, care

trebuie fixate şi realizate.

A două întrebare trimite către resursele educaţionale de care dispune sau trebuie să dispună

profesorul.

A treia întrebare cere un răspuns concret privind stabilirea unei

strategii educaţionale, coerente şi pertinente, pentru atingerea

scopurilor.

A patra întrebare pune problema conturării unei metodologii de evaluare a eficienţei activităţii

desfăşurate.

Activitatea de proiectare pedagogică valorifică acţiunile şi “operaţiile de definire anticipativă a obiectivelor,

conţinuturilor, strategiilor învăţării, probelor de evaluare şi mai ales ale relaţiilor dintre acestea în

condiţiile unui mod de organizare al procesului de învăţământ.” Vlăsceanu

Tehnologia educaționalămodernă include (și esteîn mare măsură sinonim

cu) e-learning:

(TIC) Tehnologia de instruire, informare și

comunicare tehnologia îneducație, edtech,

(TEL) Tehnologie de învățare, învățarea

multimedia, tehnologieîmbunătățită de învățare

(CBI) Instrucțiuni pe bazăde calculator

(CBT) Instruire, pe bazăde calculator pentru

antrenament

(CAI) Instruire asistată de calculator

(IBT) Formarea de peinternet

(WBT) Învățare flexibila, bazata pe formarea pe

web

(VLE) educație on-line, educație virtuală, mediul

de învățarepersonal (platforme de învățare), m-learning, și

educație digitală.

TEHNOLOGIA ÎNVĂŢĂRII

Platforma eTwinning, Platforma Kindergarten math practice, Platforma KindergartenPainting & Drawing Activities, Platforma PRONUNCIATOR, Platforma Learning Games ForKids, Platfoma Kids learning station

PREDAREA INTEGRATĂ PRIN UTILIZAREA

UNOR PLATFORME ELECTRONICE

eTwinning PronunciatorLearning Station

Weather kidsLearning Games

Kindergarten Painting & Drawing

CE INSEAMNĂ MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE?

Atunci când se joacă, copilul pune în mişcare toată capacitatea sa de a stăpâni şi influenţa realitatea (J. Piaget, 1973).

Jocul „activitate prin care copilul se dezvoltă, dar acest lucru este dependent de libera sa alegere, de motivaţia intrinsecă,

de orientarea către proces şi implicarea participării active” (E. Vrăşmaş, 1999)

Motivatia este un procesesential in procesul de invatare. Ea este de douafeluri: intrinseca (vine din interior, de exemplu: satisfactia de a face singurun lucru, placerea de a realiza o activitate) siextrinseca (exista un obiectsau o persoana in exterior care te ajuta sa continui o sarcina, care te determinasa o duci pana la final, exemplul de mai sus).

Pentru prescolari, sentimentul ca au reusit sarealizeze o actiune singuriii poate motiva sa realizezealtele si, implicit, sa invetelucruri noi (sa scrie o litera, sa recunoasca formegeometrice etc.)

INTERESUL PENTRU ÎNVĂŢARE LA PRESCOLARI

Învăţarea reprezintă un procesevolutiv, de esenţă informativ-formativă, constând îndobândirea (însuşirea, stocarea,prelucrarea şi valorizareainternă) de către fiinţa umană –într-o manieră activă, explorativă– a experienţei de viaţă.

Construim

Pictam

Copiii au o curiozitateinnascuta. Le place saexploreze si sa descopere. Acestea sunt cele doua elementecheie in procesul lor de invatare.

Experimentam

Ne miscam

Daca explorarea pe care o fac le aduce sentimente de bucurie, daca curiozitatea lor estesatisfacuta, dorinta de a retraiaceleasi sentimente ii vordetermina sa isi continue explorarea si sa-si doreasca sadescopere in continuare lucrurinoi.

Povestim

Decupam

SA PROFITĂM DE CURIOZITATEA LOR

Prescolarii pun numeroase intrebari

despre lumeainconjuratoare si vor

sa afle cele maidiverse lucruri.

Pornind de la intrebarilecopilului poti sa ii oferi maimulte informatii interesantedespre subiectele care ilintereseaza.

Este mai usor sa pornesti dela preocuparile lui pentru a-itrezi interesul pentrucunoastere decat de la ce ti-aidori tu sa cunoasca.

Daca este fascinat dedinozauri, legam matematicade dinozauri, si avem maimulte sanse sa ii treziminteresul

MAI MULTE MODALITĂŢI DE PREZENTARE

Învăţarea prin descoperire (care presupune explorare şi

experimentare) pe cale inductivă

Activitati care sa le dezvolte imaginatia,

Activitati care sa le dezvolte creativitatea,

Învăţarea prin descoperire pe cale deductivă

Activitati care sa le dezvolte atentia, memoria.

Activitati care sa le dezvolte indemanarea si ii ajute sa

inteleaga notiuni noi, imbinand jocul si invatarea

PERSEVERENŢA ÎN ACTIVITATE

• Satisfacţia pe care o simţi când obţii ceva ca urmare a unuiefort susţinut este mult mai mare decât cea pe care o ai cândprimeşti ceva fără să faci nimic.

• Plăcerile facile sunt mai trecătoare decât cele obţinute prinmerit. Aşadar, atingerea unor scopuri mai înalte, chiar dacă seobţine mai greu, aduce mai multă satisfacţie pe termen lung.

• Când reuşeşti ceva graţie perseverenţei încrederea în forţeleproprii creşte şi asta te va impulsiona să îţi propui şi altescopuri înalte în viitor.

Perseverenţa contribuie la obţinereaunui succes chiar mai mult decâtinteligenţa.

• Perseverenţa înseamnă să nu renunţi la îndeplinirea scopurilortale atunci când dai de greu. Ea te ajută mai ales în momenteledificile, în blocaje şi impasuri. Lipsa ei înseamnă abandonareascopului şi sentimentul de eşec şi frustrare asociate acestuia.Faptul că eşti perseverent îi poate impulsiona şi pe cei din jurultău să îţi ia exemplul.

Dacă înveţi copilul să fie perseverentîi măreşti considerabil şansele să îşiatingă scopurile, să se simtă maiîmplinit şi mai mulţumit de sine.

COLECŢII: LUCRĂRI DE TOAMNĂ

Sperietoare de ciori

MarAmprentafrunzelor

Frunze - boabede fasole

Copac DovleacCoronita cu mere

Meri incarcati

O colecție de lucrări de toamnă din Gradinita 17, Rm. Valcea: dovleac, mere, frunze, sperietoare de ciori etc.

LUCRĂRI DE IARNĂ

Cana Om de zapada Om de zapada Om de zapada

Pinguin Urs polar Om de zapadaFarfurieOrnament

O colecție de lucrări de iarnă caracteristice lucrurilor noastre preferate: oameni de zapada, pinguini, urs polar, etc.

LUCRĂRI DE PRIMĂVARĂ

Cuib de cuci LicuriciFlori de primaara

Omiduta Omi

Fluture din filtru de cafea

PloaiaMica creatura/viermisor

Buburuza

Lucrări de primăvară lucrate de copiii gradinitei noastre: Omidute, flori, fluturi, licurici, etc..

LUCRĂRI DE VARĂ

Soare Rac Flori Flori

Floare InghetataFlori din cartoane de oua

Tablou

Avem o mulţime de idei şi de modele şi o mulţime de realizări : soare, inghetata corn, tablouri și multe altele…

AActivităţi pe domenii experienţiale: activităţi tematice care implicăexperienţe de învăţare din mai multe domenii experienţiale sau a unuidomeniu experienţial (care este interdisciplinar) ce pot fi desfăşuratesub forma unor proiecte sau ca activităţi ce îmbină mai multe formede organizare: individual, grup, perechi, frontal.

B Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii, având puse ladispoziţie diferite variante de jocuri şi activităţi.

Activităţi de dezvoltare personală: rutinele, tranziţiile, activităţile opţionale,activităţile din perioada după-amiezii.

Toate tipurile de activităţi reprezintă diferite momente ale programului zilnic al

copilului în grădiniţă şi toate reprezintă oportunităţi de învăţare în modul cel mai

natural al copilului.

ORICE ACTIVITATE DIN GRĂDINIŢĂ ESTE

O EXPERIENŢĂ DE ÎNVĂŢARE

BIBLIOGRAFIE

1. CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE

2. GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE

3. www.etwinning.net/

4. Wikipedia

Mulţumim pentru atenţia

dumneavoastră!